Sunteți pe pagina 1din 119

CUPRINS

CAPITOLUL 1:Prezentarea Complexului de Servicii Comunitare CRISTINA


CAPITOLUL 2: STANDARDE MINIME OBLIGATOPII privind serviciile pentru
protecia copilului de tip rezidenial
STANDARD 1: Declaraie scris de misiune
Procedura scris de implementare a misiunii
Ghid pentru beneficiari
STANDARD 2: Locul ocupat de complex n sistemul de servicii sociale judeean (schem)
Lista cu serviciile partenerilor
STANDARD 3: Procedura de admitere n centru
STANDARD 4: Model PIP
Model PIS
STANDARD 5: Procedura pentru meninerea legturii cu familia i alte persoane importante
pentru copil
STANDARD 6: Procedura pentru implicarea comunitii n viaa copiilor
STANDARD 7: Procedura de ieire din cadrul serviciului de tip rezidenial pentru protecia
copilului
STANDARD 8: Procedura de participare a copilului la viaa i deciziile din centru
STANDARD 9: Politica de confidenialitate
STANDARD 10: Procedura pentru alimentaie
STANDARD 11: Procedura privind aspectul individual al copilului
STANDARD 12: Procedura de sntate
Model PIS pentru sntate
Reglementri interne colective i de igien personal
Lista specialitilor n sntate care pot fi contactai
STANDARD 13: Procedura pentru administrarea primului ajutor, medicaiei i altor proceduri
medicale
STANDARD 14: Procedura de educaie
Model PIS pentru educaie
Convenii de colaborare cu uniti colare i Inspectoratul colar
STANDARD 15: Procedura pentru activiti de socializare i recreative
Model pentru timpul liber i activiti
1

STANDARD 16: Tipuri de activiti


Model PIS
Model Raport privind evoluia copilului
STANDARD 17: Procedura notificrilor i sesizrilor
Versiunea scurt a acestei proceduri
STANDARD 18: Procedura de protecie a copilului mpotriva abuzurilor
STANDARD 19: Procedura relaiei personalului cu copiii
Reguli interne de comportament
STANDARD 20: Procedura de control al comportamentului copiilor
STANDARD 21: Procedura absenei fr permisiune a copilului
STANDARD 22: Procedura de notificare a evenimentelor importante
STANDARD 23: Harta amplasamentul, compartimentarea i dimensiunile construciei
Procedura pentru asigurarea unei locaii adecvate a unitii
STANDARD 24: Plan localizarea, compartimentarea i aspectul condiiilor de locuit
Procedura pentru asigurarea condiiilor de trai de bun calitate
STANDARD 25: Plan localizarea, compartimentarea i aspectul spaiilor igienico-sanitare
Procedura pentru asigurarea spaiilor igienico-sanitare de calitate
STANDARD 26: Procedura de siguran i securitate n centru + Autorizaii, asigurri
Model formular pentru evaluarea riscurilor
STANDARD 27: Procedura de recrutare i angajare a personalului
Lista poziiilor i persoanelor de pe aceste poziii
STANDARD 28: Procedura privind numrul i structura personalului
STANDARD 29: Procedura pentru pregtirea personalului
STANDARD 30: Procedura de supraveghere a personalului
STANDARD 31: Proiect instituional
Raport al evalurii iniiale
STANDARD 32: Buget
Procedura de confidenialitate
Procedura de notificare
STANDARD 33: Procedura administrrii resurselor umane

CAPITOLUL 1
PREZENTAREA COMPEXULUI DE SERVICII
COMUNITARE CRISTINA
Moto-ul nostru:

,,Indiferenta

lasa urme !,,

Cum suntem organizai ?


Complexul de Servicii Comunitare Cristina este format din:
Centrul de plasament de tip familial structurat pe dou uniti a cte patru
module, fiecare modul fiind alctuit din unul sau dou dormitoare, o camer de
zi i anexe, cu o capacitate total de 50 de locuri;
Centrul de zi i recuperare cu o capacitate de 30 de locuri, format din: 2 sli
kinetoterapie, 2 cabinete psihoterapie, 2 cabinete logopedie, o sal hidroterapie
i o sal activiti de recuperare.

Beneficiari:
n regim rezidenial: copii cu disabiliti psihomotorii severe i profunde de le
Centrul de Plasament Luminia din Cernavod, Centrul de Plasament
Prichindel Nvodari i din familie;
In regim de centru de zi: copii cu disabiliti severe din comunitate, din municipiu
i, n msura posibilitilor, i din aria judeului.

Servicii oferite:
Centrul ofer beneficiarilor urmtoarele servicii:
Reziden, ngrijire i supraveghere
Asisten medical (cabinet i izolator)
Administrare contabilitate
Evaluare complex, diagnoz
Recuperare psihomotorie
Educaie, socializare
Asisten social i consilierea familiilor
Transport (n limita posibilitilor financiare)

Despre activitatea noastr:


3

Centrul rezidenial: la intrarea copilului n centru i se ntocmete un proces verbal


i un plan de acomodare pentru dou sptmni, apoi i se ntocmete o fi de
evaluare primar de ctre echipa pluridiciplinar, n baza creia se
desemneaz potenialul, prioritile i nevoile n programe specifice de terapie
(tip, frecven, etc.) pe care condiia fizico-psihic a copilului o permite.
Obiectivele de dezvoltare sunt monitorizate n PIP-uri i PIS-uri, urmrite i
adaptate permanent n activitatea cotidian att de specialiti ct i de restul
personalului care intr n contact cu copilul. Fiecare copil are un program
stabilit de activitate zilnic ce alterneaz momentele de solicitare fizic,
psihic i modalitile de petrecere a timpului liber.
Centrul de zi: copii din familie beneficiaz de o evaluare complex i ntocmirea
planurilor de intervenie personalizate i specifice, la fel ca i copii din centrul
rezidenial. Programul zilnic, de luni pn vineri, se deruleaz n dou serii a
cte 15 copii, ntre orele 8.00 12.00, respectiv 13.00 17.00 (cu excepia
srbtorilor legale i a perioadei de vacan- iulie i august).

Obiectul activitii noastre:


tulburri de comportament i alte patologii infantile
dificulti de comunicare
dificulti ale mobilitii fizice generale
abiliti reduse de autongrijire
dificulti majore de relaionare cu cei din jur
necesiti de ngrijire medical pe termen lung
tendine de automutilare, auto i hetero agresivitate, autostimulare
comportamente perseverative, stereotipii

STANDARD 1
MISIUNE
Declaraia scris de misiune
Procedura de implementare a misiunii
Moto-ul nostru:

,,Indiferenta

lasa urme !,,

1.MISIUNE, SCOPURI, OBIECTIVE, VALORI

Scopul nostru

este reabilitarea i (re)integrarea beneficiarilor serviciilor


oferite n complex (copii cu disabiliti psihomotorii severe) n familie i comunitate. n scopul
rentoarcerii copilului n familia biologic sau n familia substitutiv, ntreprindem eforturi pentru ca,
pe de o parte, nici un copil s nu rmn n instituie mai mult dect este necesar i, pe de alt parte,
condiiile oferite copilului pe perioada instituionalizrii s fie ct mai apropiate posibil de cele din
familie. Personalul centrului ncurajeaz, prin toate aciunile sale, reluarea sau ntrirea relaiei copil
printe. Copilul are dreptul s creasc alturi de prinii si. Ambii prini sunt responsabili pentru
creterea copiilor lor.

Obiectivul nostru este socializarea i obinerea celui mai nalt grad de autonomie
posibil, innd cont de problematica individual, valorificnd la maxim potenialul individual n
vederea compensrii deficienelor existente.
Misiunea centrului rezidenial const n asigurarea accesului copiilor
cu disabiliti psihomotorii severe, pe o perioad determinat, la gzduire, ngrijire, educaie,
recuperare i pregtire pentru (re)integrarea n familie i comunitate.

Valorile noastre
Respectarea drepturilor copiilor privind acordarea de anse egale n ngrijire i educare, indiferent
de posibilitile lor de participare, de dezvoltare i de nvare, dreptul la intimitate,
confidenialitate, nediscriminare, acceptare.
Respectarea i garantarea drepturilor copilului.
Respectarea demnitii copilului.
Respectarea i promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului.
Asigurarea stabilitii i continuitii n ngrijirea, creterea i educarea copilului, innd cont de
originea sa etnic, religioas, cultural i lingvistic.

2. ORGANIZARE I FUNCIONARE
A. Structura de decizie
Direcia Generalde Asisten Social i
Protecia Copilului Constana

Coordonatorul Complexului
Veli Ghiunur

Psiholog
Tntveanu Elena

Kinetoterapeut

Hidroterapeut

Burcu Manuela

tefan Gabriela

Medic
Sperlea Daniela

Logoped
Done Constantin

Psiholog
Sntion Mdlina

Kinetoterapeut
Ioncea Gabriela

Hidroterapeut
Clinescu Georgiana

Asist. Social
Panaitescu Raluca

Personalul complexului are pregtirea corespunztoare i abiliti de a lucra cu copiii cu


dizabiliti i n echip. Formarea profesional a angajailor s-a realizat conform legislaiei n vigoare,
prin intermediul cursurilor organizate n cadrul sistemului educaional, sanitar i al formrii
profesionale a adulilor.
ntregul personal are grij s delimiteze clar rolul su de rolul prinilor, pentru a nu induce o
dependen a copilului de centru i pentru a facilita (re)integrarea familial a acestuia.
Personalul este pregtit pentru abordarea adecvat a relaiilor cu copiii cu dizabiliti, n
concordan cu nevoile speciale ale acestora de comunicare, sprijin afectiv, ndrumare a
comportamentului, pentru a putea preveni i interveni n mod eficient n situaii cu risc pentru copil sau
pentru cei din anturaj.
Copiii au o relaie fireasc, bazat pe sinceritate i respect, cu personalul complexului.
Serviciile din centrul de plasament de tip familial sunt asigurate de un numr de 63 angajai,
astfel:
- 21 educatori specializai care lucreaz n ture alternative de 12 ore, fiecruia revenindu-i n
grij, ntre 5 i 7 copii;
- 4 pedagogi de recuperare;
- 1 medic ;
- 16 ngrijitoare - infirmiere;
- 6 asistente medicale
- 6 buctrese;
- 3 lenjerese- spltorese;
- 1 muncitor de ntreinere;
6

1 asistent social ;
2 gestionari ;
1 contabil;
1 ef complex.

B. Funcionarea centrului de plasament de tip familial:


a. Procedura de implementare a politicii n cadrul serviciului:
Persoanele responsabile cu diseminarea politicii:
- coordonatorul i echipa pluridisciplinar: Veli Ghiunur ef complex; Tntveanu
Elena - psiholog, Sntion Mdlina- psiholog, Teodorov Andra-Irina-psiholog, Petre
Niculina-psiholog, Cazacu Cortizo- logoped, Tirmonea Iuliana-Alexandra-logoped,
Burcu Manuela - kinetoterapeut; Mitran Cristian-kinetoterapeut, Vintila Gabriela
kinetoterapeut; Clinescu Georgiana- hidroterapeut, tefan Gabriela - hidroterapeut,
Raluca Panaitescu asistent social, medic Sperlea Daniela.
Politica este diseminat ntregului personal, beneficiarilor de servicii, familiilor acestora i
reprezentanilor legali ori de cte ori este necesar.
Diseminarea se realizeaz prin urmtorii pai:
- declaraia de misiune este disponibil i accesibil n orice moment;
- misiunea este afiat la loc vizibil, la intrarea n centru;
- misiunea este avizat de ctre D.G.A.S.P.C. Constana;
- misiunea este oferit la cerere oricrei pri interesate;
- ntregul personal a luat la cunotin de Misiunea serviciului. Cunoaterea misiunii s-a
confirmat prin semnarea, pe proprie rspundere, a procesului verbal ntocmit n acest
sens;
- misiunea a fost facut cunoscut comunitii interesate prin informare direct, prin
pliante, n cadrul aciunilor desfurate n centru (schimburi de experien, vizite,
prinii copiilor beneficiari ai complexului).
Anual, sau de cte ori apare o schimbare n legislaie sau n obiectivele complexului, se vor face
analize ale politicii de diseminare n cadrul edinelor organizate n acest sens. Orice modificare adus
politicii va fi datat i semnat de ctre coordonatorul complexului.
Exist un ghid pentru copiii beneficiari, n funcie de gradul de handicap, tipul dizabilitii i
capacitatea de nelegere a acestora.
Unitatea a elaborat un ghid accesibil prinilor copiilor beneficiari, care cuprinde:
- misiunea i obiectivele serviciului;
- serviciile oferite;
- modul de organizare i funcionare a serviciului;
- drepturile i responsabilitile beneficiarilor;
- informaii practice despre cum i pot exprima opinia sau face o reclamaie
reprezentanii legali ai beneficiarilor.
b. Obiective de dezvoltare instituional
Aciuni de colaborare cu voluntari, pe baza de contract (anexa 1) ce vor desfura activiti
educative in ajutorul educatorilor urmrind obiectivele P.I.P. si recomandrile specialitilor in funcie
de particularitile patologice, individuale si de vrsta ale copiilor cu care intra in contact;
Aciuni de atragere a unui numr cat mai mare de voluntari si implicarea in proiecte de
colaborare:
Colaborarea cu Inspectoratul colar Judeean Constana cu privire la modalitile de realizare a
obiectivelor si activitilor propuse in cadrul Strategiei Naionale Aciunea Comunitar ca urmare a
participrii psihologului elena Tatveanu la Simpozionul organizat pe aceasta tema din data de
7

26.10.2004 , printre obiectivele de referin fiind ncurajarea si susinerea elevilor de liceu de a se


dedica activitilor desfurate cu copii cu nevoi speciale nu doar in cadrul proiectelor dar si dup
terminarea acestora in scopul susinerii procesului de integrare sociala si dezvoltare educaional.
Colaborare cu Universitatea Ovidius Constana, Facultatea de Psihologie - Specializarea
Psihopedagogie Special n urma creia un numr de 98 de studeni repartizai s efectueaz practica
de specialitate la Complexele Comunitare Orizont i Cristina pe baza acordului nr. 21 din 12.10. 2004
ntre Universitatea Ovidius si DGASPC Constana.
Seful complexului mpreun cu coordonatoarea de practic au stabilit un program, repartiznd
studenii pe zile, ore i module. Pentru ntocmirea portofoliului de practic fiecare student trebuie : s
observe copiii modulului la care este repartizat,pentru o cunoatere ct mai bun a particularitilor
individuale ale copiilor,fiind susinuta de o baza teoretic cu privire la patologiile cu care sunt
diagnosticai copiii; s cunoasc obiectivele PIP propuse de ctre specialiti;s desfoare activiti
educative n sprijinul educatorilor; s propun noi tipuri de activiti susinute de metode, mijloace,
procedee si strategii de realizare a acestora.
In timpul stagiului de practica studenii trebuie s respecte regulamentul de ordine interioar al
complexului, legile n vigoare privind drepturile copilului, confidenialitatea si intimitatea acestuia.
Colaborarea cu Inspectoratul colar Judeean Constana pentru :
- colarizarea la domiciliu (centru) ;
- nscrierea copiilor care au frecventat Centrul de zi Cristina la Grdinia Special nr.1
Constana ;
- nscrierea copiilor la coala Special nr1 Constana ;
- nscrierea copiilor la grdinie de mas.
Continuarea demersurilor pentru (re)integrarea copiilor rezideni n familia natural , lrgit sau
plasarea lor n asisten maternal ceea ce ar conduce la o scdere a numrului copiilor rezideni i
implicit o cretere a capacitii Centrului de zi.
Accentuarea colaborrii cu Inspectoratul colar Judeean Constaa n sensul creterii
accesibilitii copiilor din Centrul de zi n grdinie i coli de mas.
Sensibilizarea comunitii cu privire la nevoile i problemele copiilor din centru.
Reducerea dependenei de sistem.
c. Activiti i servicii oferite n complex
Pornind de la premisa ca toi copiii, indiferent de natura sau de gradul disabilitilor, pot
beneficia de programe de recuperare adecvate nevoilor lor individuale, misiunea centrului este de a
oferi copiilor cu deficiente severe si profunde cadrul si activitile potrivite pentru ca ntregul lor
potenial s fie valorificat la maximum.
Evaluarea i intervenia terapeutic n lucrul cu copilul cu disabiliti, solicit o cunoatere
detaliat a patologiei i a consemnelor deficienei. Majoritatea copiilor i tinerilor cu disabilitai severe
i profunde prezint un tablou larg de caracteristici n funcie de combinaia i severitatea deficienelor,
de vrsta copilului, existnd totui cteva trsturi comune:
-dificultai de comunicare;
-capaciti de comprehensiune sczute ;
-dificultai ale mobilitii fizice generale;
-abilitai reduse de autongrijire;
-dificultai majore de relaionare cu cei din jur;
-necesitai de ngrijire medical pe termen lung;
-tendine de automutilare, auto- i heteroagresivitate, autostimulare;
-comportamente perseverative, stereotipii.
Pe baza evalurilor primare echipa de specialiti stabilete obiectivele prioritare ale fiecrui
copil in planul de intervenie personalizat (P.I.P.) pe care le urmresc att specialitii ct i educatorii n
programele de recuperare si activitile desfurate n cadrul complexului:
La psihoterapie:
- diminuarea tulburrilor de comportament, a hiperkineziei;
8

creterea capacitii de concentrare a ateniei;


stimulare senzorio-perceptiv;
diminuarea fobiilor i a anxietii;
creterea i consolidarea ncrederii i imaginii de sine;
cultivarea unei atitudini pozitive vis-a-vis de propria persoan i de ceilali i a
stimulrii relaionrii;
- dezvoltarea jocului simbolic;
- deprinderea unor reguli de conduit;
buna gestionare i adaptarea emoiilor la context.

La logopedie:
- elaborarea i organizarea limbajului verbal;
- formarea unui sistem de gesturi n cadrul comunicrii non-verbale;
- educarea ateniei i memoriei vizuale;
- educarea motricitii aparatului fono-articulator;
- stimularea motivaiei pentru comunicare;
- educarea respiraiei;
- formarea deprinderilor de pronunie corect a sunetelor si a grupurilor de
sunete deficitare;
- nelegerea sensului cuvintelor.

La kinetoterapie:
-recptarea ct mai urgent a funciilor indispensabile: prehensiunea i locomoia;
-reducerea spasticitii;
-corectarea i meninerea supleei articulare;
-formarea unui set de exerciii pentru prini pentru continuarea terapiei la domiciliu.

La hidroterapie:
- mobilizri pasive i pasivo-active ale tuturor articulaiilor n scopul relaxrii i tonifierii
musculare i a ntregului organism.
Echipa pluridisciplinar ntocmete programe de activitate pentru educatori, care cuprind
recomandri de activiti educative de recuperare ca suport al obiectivelor, urmrind o structurare i o
etapizare temporal. Aceste obiective i recomandri se discut apoi de ctre echip cu educatorii,
inndu-se cont de relaia pe care educatorii au stabilit-o cu copiii precum i de experiena lor dat de
activitatea zilnic i direct cu copiii.
In sprijinul unei bune desfurri a activitii se ncearc consolidarea colaborrii cu educatorii
prin organizarea de ntlniri lunare care urmresc pe de o parte mbuntirea comunicrii n echip i
gestionarea conflictelor de opinie care apar i pe de alt parte posibilitatea adaptrii permanente a
obiectivelor n funcie de ritmul de achiziie i de progresele nregistrate de ctre copil.
Se menin relaiile cu prinii, prin edine de consiliere menite s-i in la curent cu activitile
de recuperare desfurate n centru n vederea realizrii unei continuiti n activitate i implicarea
activ i responsabil a prinilor n procesul de recuperare.
Se colaboreaz cu colegi specialiti din alte centre (toate centrele din Constana) i din
strintate (Frana, Belgia, Anglia) prin schimb de idei, materiale, metode de lucru, tipuri de activiti,
strategii de recuperare.
d. Programul zilnic al copiilor cuprinde :
7:00 8:30 deteptarea, toaleta de diminea, schimbarea pijamalelor cu
9

mbrcmintea de zi ;
8:30 9:30 - micul dejun ;
9:30 9:45 - splarea pe mini si pregtirea pentru programul zilei, pe care
fiecare educator este obligat s-l cunoasc si s-l respecte ;
9:45 12:45 activiti educative conform programului stabilit cu echipa
pluridisciplinar, terapie, activiti pe modul sau n aer liber ;
12:45 13:00 pregtirea pentru masa de prnz ;
13:00 14:00 masa de prnz ;
14:00 14:15 toaleta dup masa de prnz ;
14:15 15:45 activiti educative conform programului stabilit de echipa
pluridisciplinar, terapie, activiti pe modul sau n aer liber ;
15:45 16:00 pregtirea pentru gustare ;
16:00 16:30 gustarea ;
16:30 16:45 toaleta dup gustare ;
16:45 18:45 activiti opionale sau de recreere;
18:45 19:00 pregtirea pentru cin ;
19:00 20:00 cina ;
20:00 22:00 activiti libere, pe modul.
22.00 - culcare
Luni si Joi 14.00-16.00- baie generala
Smbt i duminic - activiti libere, pe modul i n aer liber
Sunt interzise : neglijarea copiilor; deschiderea televizoarelor mai mult de jumtate de ora in
timpul zilei si jumtate de or seara, nainte de culcare (la programe de interes pentru copii); audiiile
muzicale prelungite si cu sonorul foarte tare. Pe parcursul nopii copii sunt supravegheai
supraveghetorii de noapte i infirmieri. Asistena medical este asigurat permanent.

C. Beneficiari direci:
n prezent beneficiaz de serviciile centrului rezidential - 52 de copii rezideni cu disabiliti
psihomotorii severe si profunde, cu vrste cuprinse ntre 2 ani i 18 ani, din care :
- 17 fete,
- 35 bieti,
- 30 fr control sfincterian;
- 14 fr deprinderi de masticatie;
- 11 imobilizai la pat (crucior);
- 1 necesit sprijin pentru deplasare;
- 11 nu comunic nici verbal, nici gestual;
- 46 cu tratament neuroleptic de fond ;
- 39 cu hotrre de ncredintare;
10

- 13 cu hotrre de plasament;
- 6 se bucur de interesul familiei;
- 46 abandonai, neglijai de familie, nefiind vizitai
.
D. Beneficiarii indireci:

personalul (ndeosebi educatorii specializai) angajat n C.S.C.Cristina,


prinii beneficiarilor direci care:
- au posibilitatea s-i viziteze mai des copiii nt-un cadru modern;
- vor accepta mai uor (re)integrarea copilului n familie, dac acesta i
dobndete autonomia;
- beneficiind de serviciile centrului de zi n cadrul favorizant i stimulativ, vor
renuna la ideea de abandon;
- dobndesc calitatea de coterapeut al copilului, ca urmare a relaiei de
parteneriat cu specialitii complexului;
comunitatea local.
E. Parteneri implicai n activitatea complexului :
-

D.G.A.S.P.C. Constana prin rolul coordonator i finanarea ntregii activiti, sprijin n


soluionarea tuturor problemelor aprute ;
Fundaia SERA ROMNIA prin finanarea reparaiilor cldirii i a dotrilor existente
n complex, achitarea cheltuielilor n primele dou luni de funcionare, implicarea n
rezolvarea problemelor medicale deosebite ale copiilor ;
Comandamentul Teritorial de Jandarmi Constana ;
Fundaia Kinderen Constana ;
Arhiepiscopia Tomisului ;
Organizaia Nighhtingales Children Project ;

Interrelaionarea prilor participante la procesul educativ recuperator, bazat pe respectarea


drepturilor copilului, urmrete s fac din acesta beneficiarul ntregii activiti desfurate n centrul
nostru.
3. DREPTURI I RESPONSABILITI
Beneficiarii au dreptul la un program adaptat nevoilor lor, la intimitate, confidenialitate.
Beneficiarii se oblig s respecte programul centrului, regulamentul intern, personalul i
ntreaga activitate desfurat n centru.
Garantarea drepturilor copiilor prin respect, toleran, acceptare, ncurajare, sprijin,
nediscriminare n ceea ce privete vrsta, sexul, religia, etnia sau unele particulariti ale bolii, dreptul
copiilor de a nu participa la activiti care-i pun n pericol sntatea (atunci cnd un copil este bonlav
sau are crize).
Responsabilizarea personalului cu privire la: conduita etic; dezvoltarea relaiilor prieteneti cu
ceilali copii; securizarea copiilor; pregtire profesional continu; gestionarea adecvat a emoiilor
prin respect pentru semeni; meninerea interesului pentru activitatea desfurat; competen,
integritate, demnitate, dreptate.
11

Personalul, n lucrul cu toi copiii cu dizabiliti, trebuie s-i fereasc pe acetia de orice
suferin i stress inutil, avnd un comportament adecvat care s-i justifice importana umanitar.
Spiritul de munc n echip i cooperare va favoriza schimbul de informaii pertinente ntre
domeniile de activitate: medical, psihologic, logopedic, kinetoterapeutic, hidroterapeutic, educaional,
n vederea atingerii scopului comun de recuperare i reabilitare a copiilor cu dizabiliti, iar schimbul
permanent de informaii privind modelele de terapie adecvate att ntre membrii echipei ct i prin
colaborri cu specialiti din ar i strintate, n cadrul unor seminarii de formare profesional sau
ntlnirilor pentru schimb de experien, permite membrilor personalului s-i amelioreze capacitile i
competenele lor i s-i lrgeasc experiena n domeniu, cu specificarea ca se va ine cont n mod
deosebit de nevoile copiilor din centrul nostru.

4. GHID PENTRU BENEFICIARII C.S.C.


CRISTINA
Exist copii pentru care neputina este un mod de via, dar pentru care viaa nu este neputin.
Handicapul i-a condamnat la suferin i nepsare. Ei sunt testul nostru de toleran, de nelegere i de
iubire fa de semenii notri. Ignorndu-i, ne dovedim c nu suntem demni de dragostea lor.

Cine suntem noi?


Suntem Complexul de Servicii Comunitare CRISTINA i funcionm n cadrul Direciei Generale de
Asisten Social i Protecia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Constana.
Suntem al doilea Complex de Servicii Comunitare din judeul Constana, nfiinat dup C.S.C.ORIZONT
care reunete ntr-o singur instituie un modern centru de servicii de recuperare i reabilitare a copiilor
cu disabiliti psihomotorii severe i profunde din comunitatate (Centrul de zi i recuperare) i o unitate
de tip rezidenial (Centrul de plasament de tip familial).
Suntem o echip de specialiti: echipa pluridisciplinar format din 2 psihologi, 1 logoped, 2 kinetoterapeui,
2 hidroterapeuti, 1 medic, 1 asistent social, 5 asisteni medicali i echipa educatorilor specializai.
Suntem un centru modern, nfiinat n iunie 2004, amenajat pentru a satisface nevoile speciale ale copiilor,
al crui spaiu este adaptat posibilitilor de deplasare reduse ale copiilor (ramp de acces, etc)

Ce ne propunem ?
Scopul nostru este reabilitarea i reintegrarea copiilor cu disabiliti severe n familie i comunitate.
Obiectivul nostru este socializarea i obinerea celui mai nalt grad de autonomie posibil, innd cont de
problematica individual i valorificarea la maxim a potenialului individual n vederea compensrii deficienelor
existente.
Misiunea centrului const n asigurarea condiiilor materiale i umane, crearea unui cadru adecvat atingerii
obiectivului propus dar i sensibilizarea comunitii privind copiii cu disabiliti.

Moto-ul nostru: Indiferena las urme!


Cum suntem organizati?
Complexul este alcatuit din:
Centrul de plasament de tip familial - structurat pe dou uniti a cte patru module, fiecare modul fiind
alctuit din
unul sau dou dormitoare, o camera de zi i anexe, cu o capacitate total de 50 de locuri.
Centrul de zi i recuperare - cu o capacitate de 30 de locuri, format din: 2 sli kinetoterapie, 2 cabinete
psihoterapie, 2 cabinete logopedie, o sal hidroterapie i o sal de activiti speciale.

12

Beneficiari :
In regim rezidenial : copii cu disabiliti psihomotorii severe i profunde de la Centrul de Plasament
Luminia din Cernavod, Centrul de Plasament Prichindel-Nvodari i din familie;
n regim de centru de zi : copii cu disabiliti severe din comunitate, din municipiu i, n msura
posibilitilor, i din aria judeului.

Servicii oferite :
Centrul ofer beneficiarilor urmtoarele servicii:

Reziden, ngrijire si supraveghere


Asisten medical (cabinet i izolator medical)
Preparare i servire a meselor / ntreinerea
Administrare-contabilitate
Evaluare complex, diagnoz
Recuperare psihomotorie
Educaie, socializare
Asisten social i consilierea familiilor
Transport (n limita posibilitilor financiare)

Despre activitatea noastra :

Centrul rezidenial : n termen de maxim 40 de zile de la intrarea n centru, fiecrui copil i se ntocmete
o fi de evaluare primar de ctre echipa pluridisciplinar n baza creia se desemneaz nevoile i
programele specifice de terapie (tip, frecven etc.) pe care condiia fizico-psihic a copilului o cere.
Obiectivele de dezvoltare odat stabilite sunt urmrite i adaptate permanent n activitatea cotidian i
educaional de ctre ntreaga echip. Fiecare copil are un program stabilit de activitate zilnic care
alterneaz momentele de solicitare fizic, psihic i modaliti de petrecere a timpului liber.
Centrul de zi : copiii din familie beneficiaz de evaluare complex i ntocmirea unui plan de intervenie
specific, la fel ca i copiii din centrul rezidenial. Programul zilnic, de luni pn vineri, se deruleaz n
dou serii a cte 15 copii, ntre orele 8.00 -12.00, respectiv 13.00 17.00 (cu excepia srbtorilor legale
i a perioadei de vacan iulie august)

Obiectul activitatii noastre:

tulburri de comportament i alte patologii infantile


dificultati de comunicare;
dificultati ale mobilitatii fizice generale;
abilitati reduse de autoingrijire;
dificultati majore de relationare cu cei din jur;
necesitati de ingrijire medicala pe termen lung;
tendinte de automutilare, auto si heteroagresivitate,
autostimulare;
comportamente perseverative, stereotipii

13

Cum puteti beneficia de serviciile centrului


de zi ? Criterii de admitere:
ncadrarea copilului n rndul persoanelor cu disabiliti severe
vrsta copilului sub 5, 6ani
eficiena interveniei innd cont de nevoile reale ale copilului i potenialul lui recuperator
prioritatea copiilor care nu au mai beneficiat anterior de servicii similare

Drepturile si obligatiile beneficiariilor :


Beneficiarii au dreptul la un program adaptat nevoilor lor, la intimitate, confidenialitate.
Beneficiarii se oblig s respecte programul centrului, regulamentul de ordine interioar, personalul i ntreaga
activitate desfurat n centru.

Valorile noastre :
Orice copil are dreptul s i se respecte drepturile.
Intimitate.Confidenialitate. Nediscriminare.
Dreptul de a primi o educaie adecvat posibilitilor individuale.
Putei obine alte detalii sau informaii, putei s ne adresai sugestiile sau reclamaiile dumneavoastr la
numrul de telefon/fax: 0241488661 sau la sediul nostru:Str.Pandurului nr.120, Constana

14

STANDARDUL 2
LOCUL IN SISTEMUL DE SERVICII SOCIALE JUDETEAN

LIST CU SERVICIILE DE PROTECIE SPECIAL


a) Protecia copilului
1) C.P. Antonio Constana tel. 0241/488651; 0241/488652
2) Adpostul de zi i de noapte Constana
tel. 0241/488659; 0241/488660
3) C.S.C. Cristina Constana tel. 0241/488661; 0241/488662
4) C.S.C. Orizont Constana tel. 0241/488657; 0241/488658
5) Centru pentru copilul abuzat Constana tel. 0241/488646
6) Centru de consiliere copil i familie Constana
tel. 0241/488648
7) Centru de primire n regim de urgen minori Constana
tel. 0241/488653; 0241/488654
8) C.P. Delfinul Agigea tel. 0241/738870
9) C.P. Micul Rotterdam Constana tel. 0241/488647
10) C.SC. Sparta Rotterdem Techirghiol tel. 0241/736388
11) C.SC. Traian Constana tel. 0241/488665; 0241/488666
b) Protecia tinerilor i adulilor
1) Centru de Recuperare-Reabilitare Neuro-Psihic Negru-Vod
tel. 0241/780780
2) Centru de Recuperare-Reabilitare Neuro-Psihic Nvodari
tel. 0241/760418
3) Centru de Recuperare-Reabilitare Neuro-Psihic Techirghiol
tel. 0241/735844
4) C.I.A. Poarta Alb tel. 0241/853567
5) C.P. Ovidiu Constana
tel. 0241/488655; 0241/488656
6) Locuine protejate Lazu
Casa Ionu
Casa Aurelia
15

16

CONSILIUL LOCAL
CONSTANTA

CONSILIUL JUDETEAN
CONSTANTA

DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI


CONSTANTA
INSPECT. SCOLAR
CONSTANTA

PROTECTIA COPILULUI
CONSTANTA

TECHIRGHIOL
C.P. SPARTA
ROTTERDAM

COMPLEXE
ORIZONT

CRISTINA

CENTRE DE
PLASAMENT

INSPECT. DE POLITIE
JUDETEAN C-TA
CONSTANTA

AGIGEA
C. P. DELFINUL

MICUL
ANTONIO
ROTTERDAM
TRAIAN
ADAPOSTUL
DE COPILUL
ZI SI DE NOAPTE
CENTRUL
PENTRU
ABUZAT
CENTRUL DE PRIMIRE MINORI
IN REGIM DE URGENTA

17

STANDARDUL 3
ADMITEREA IN CADRUL SERVICIULUI

Responsabilul de caz realizeaza evaluarea initiala a situatiei copilului in cel mai scurt
timp de la inregistrarea solicitarii , a referirii sau semnalarii cazului , in cazul cand aceasta nu
este intocmit de responsabilul de caz din cadrul consiliului local din comunitatea in care se afla
copilul.
Evaluarea complexa a copilului se realizeaza de catre serviciul de evaluare complexa,
denumit si SEC din cadrul D.G.A.S.P.C. Constanta,,conform prevederilor ghidului metodologic
privind evaluarea copilului cu dizabilitati si incadrarea intr-un grad de handicap.
Responsabilul de caz se consulta cu coordonatorul complexului dacaserviciile si
activitatile desfasurate in cadrul CSC Cristina corespund nevoilor individuale de ingrijire
,reabilitare , educatie ,socializare ,recuperare., etc.
Responsabilul de caz face recomandarea privind admiterea in CSC Cristina numai daca
integrarea in familie nu este posibila si nu s-a idendificat nici o forma de protectie de tip familial.
Toate documentele din dosarul copilului se inainteaza la comisia pentru Protectia
Copilului .
Admiterea in CSCCristina se face numai in baza hotarrii comisiei pentru Protectia
Copilului care este atasat la dosarul copilului
La intrarea copilului in CSC Cristina se organizeaza o intalnire cu responsabilul de caz si
educatorul de referinta in care se prezinta succint situatia copilului si se incheie un proces
verbal.
In perioada de acomodare de doua saptamani copilul beneficiaza de un program de
adaptare care este consemnat in dosarul copilului impreuna cu evenimentele deosebite (anexa 1),
i se prezinta ghidul pentru copii, iar la incheierea perioadei se inlocuieste persoana de referinta
daca nu este compatibila cu cerintele si preferintele copilului.
STANDARD 3: Intrri n serviciul rezidenial de protecie a copilului
Procedura de admitere a copilului n centrul rezidenial

Fiecare copil este admis n cadrul centrului n urma unei evaluri complexe a nevoilor
sale specifice i n baza hotrrii comisiei pentru protecia copilului, care are drept anexe,
certificatul de ncadrare ntr-un grad de handicap. Comisia pentru protecia copilului se asigur,
nainte de luarea deciziei, c centrul n cauz poate oferi serviciile adecvate.
Dosarul copilului cuprinde urmtoarele documente:
- raportul de evaluare a situaiei copilului;
- certificatul de examinare i expertiz complex;
- hotrrea de ocrotire sau sentina dat de instana de judecat;
- ancheta psiho-social;
18

declaraia prinilor;
certificatul de natere al copilului;
copie dup B.I. (C.I.) al prinilor;
adeverina medical a copilului;
certificat de cstorie, deces sau sentina judectoreasc de divor, acolo unde este cazul;
acte ale rudelor de pn la gradul al IV-lea de rudenie;
PIP conine obiective reale pe termen scurt, mediu si lung.
Propunerea de plasament n cadrul centrului rezidenial se formuleaz numai dup ce
managerul/responsabilul de caz s-a asigurat c nu este posibil reintegrarea n familie, nu s-a
identificat o form de protecie de tip familial i copilul nu poate fi admis ntr-un alt serviciu
pentru protecia copilului de tip rezidenial.
La admiterea n centrul rezidenial, coordonatorul organizeaz o ntlnire cu managerul de
caz din cadrul D.G.A.S.P.C. i educatorul specializat desemnat pentru copilul n cauz, n cadrul
creia este prezentat situaia copilului i se stabilete programul de acomodare care trebuie s
dureze cel puin 2 sptmni.
La intrarea n centru fiecrui copil i se ntocmete o fi de evaluare primar de ctre
echipa pluridisciplinar n baza creia se desemneaz nevoile i programele specifice de terapie
(tip, frecven etc.) pe care condiia fizico-psihic a copilului o cere.
La ncheierea perioadei de acomodare, coordonatorul stabilete dac persoana de referin
nominalizat la intrarea copilului n SRD corespunde nevoilor i preferinelor copilului. n caz
contrar, este nlocuit, innd cont de concluziile evalurii interne i de opinia copilului n cauz,
n funcie de gradul su de maturitate.
O dat ce primirea n centru s-a realizat, copilul beneficiaz de o serie de msuri care s-i
asigure igiena, hrana, odihna i sprijinul psihologic pentru evitarea traumelor plasrii n
instituie.
La intrarea n centru, copilul este examinat medical, dup care i se face baie, este hrnit, i
se asigur locul de cazare dup care intr n programul normal al centrului.
Personalul centrului va ncuraja prin toate aciunile sale reluarea sau ntrirea relaiei
copil-printe.

19

CSC CRISTINA
DATA
PROCES VERBAL
AL INTALNIRII CU PERSONALUL LA INTRAREA COPILULUI IN CENTRU
Date despre copil
Nume i prenume :
.
Data nasterii : .Nr. Hot. Plasament/
ncredintare
Diagnostic:
..

Tratament de fond :

Mama Ocupatie

Tata ..
Ocupatie.
Reprezentant
legal.
Adesa parinti/ reprez. legal
.
..Tel
.
Familie organizata/ dezorganizata ( prin divort,deces mama sau tata)/
concubinaj/necunoscuta frati: surori:
..
Starea prezanta a copilului :
.

Particularitati de comportament,cerinte si nevoi speciale :. .

Evenimente marcante :

20

Restrictii :
.

Traseu institutional :
..
.

Propuneri :
Modulul :
..
Persoane de referinta :

Intocmit de .
Data de :..

Semnatura

PROGRAM DE ACOMODARE
21

Durata : 2 saptamani,intre .si , pe


modulul..
Educatori de referinta :
Semnatura
1
2
PROGRAM DE ACOMODARE
Ore/
Acti
vit.

Activitatea
propusa

Saptamana 1
Activitatea
desfasurata de
copil

Saptamana 2
Activitatea propusa Activitatea
desfasurata de copil

22

23

STANDARDUL 4
PLANUL DE SERVICII PERSONALIZAT

Pentru fiecare copil admis in CSC Cristina responsabilul de caz in parteneriat cu echipa
pluridisciplinara intocmeste un PIP care stabileste nevoile copilului.
PIP-ul este dezvoltat in programe de interventie specifica (PIS) pentru perioada
determinata pe domeniile de sanatate,educatie si activitati , nevoi fizice, socializare si petrecere a
timpului liber, modalitati de mentinere a legaturilor , dupa caz , cu parintii, familie largita,
prietenii si alte persoane apropiate de copil si modul de satisfacere a acestor nevoi.

Programul personalizat de intervenie (PIP)


Fiecare copil rezident beneficiaz, la admitere, de o evaluare primar, efectuat de
specialitii din cadrul echipei pluridisciplinare a centrului, urmat de ntocmirea unui:
-program personalizat de intervenie (plan individualizat de protecie, PIP) elaborat
de managerul de caz, respectiv de responsabilul de caz n colaborare cu specialitii din centru, pe
baza:
a)- evalurii primare (iniiale);
b)- recomandrilor Comisiei pentru Protecia Copilului, n cazul copiilor cu
msur de protecie;
c)- consultrii copilului i a familiei/reprezentantului legal al acestuia.
Documentul:
-

conine ndrumri i informaii despre diferitele servicii i tipuri de activitate


recuperatorie: psihoterapie, logopedie, kinetoterapie, hidroterapie, activiti
educative individuale i n grup;

este reactualizat la nevoie.

-plan de servicii individualizate (program de intervenie specific, plan special de


intervenie, PSI, PIS), anexat la PIP, individualizat pe domenii (PIS pentru sntate, PIS pentru
educaie, PIS pentru asisten social, etc), cu ndrumri i obiective de atins, care sunt:
o realiste,
o adaptate nivelului lui global,
o utile pentru dezvoltarea optim a copilului,
o reevaluate periodic i actualizate n funcie de gradul n care au fost realizate,
24

.
PIP si PIS tin cont de varsta, sexul, potentialul de dezvoltare, personalitate, etnia, cultura,
religia copilului si tipul de dizabilitati si/sau, gradul sau de handicap.

25

26

Servicii pentru copil


Tipul

Obiective

Data

generale

inceperii

Perioada
de Responsabil de
desfasurare
caz
protectie
speciala/
Persoana
responsabila

Protectia copilului
Educatie formala si
nonformala/informala
Sanatate
Reabilitare
Psihoterapie
Socializare si petrecere
a timpului liber
Mentinerea legaturilor
cu familia
Logopedie
Reintegrarea in familie

27

Servicii pentru familie


Tipul
Institutia
responsabila

Obiective generale

Protectia copilului

-DGASPC C-ta

Prevenirea abandonului ;

C.S.C. Cristina

Consilierea familiei

Data
Inceperii

Perioada de
desfasurare

Responsabil
de
caz
protectie
speciala/persoana
responsabila

Pe
durata Asistent social
plasamentului

Educatie formala si
nonformala/informala
Sanatate

Reabilitare

Altele

28

Servicii pentru persoana fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament


Tipul
Institutia
Obiective generale
responsabila

Data
inceperii

Perioada de
desfasurare

Responsabil de caz
protectie
speciala/persoana
responsabila

Protectia copilului
Educatie formala si
nonformala/informala
Sanatate

Reabilitare

Altele

DIRECTOR GENERAL,
Petre Dinica
Manager de caz :
Membrii echipei :
Psiholog:
Medic:
Asistent social:
Logoped:

Sef Serv.Rezidential Copii,

29

PROGRAM DE INTERVENTIE SPECIALIZAT (PIS)


PIS pentru SANATATE
Nume si Prenume: ___________________________________________________
Data nasterii: _______________________________________________________
Adresa: ____________________________________________________________
Nationalitate : ______________ Etnie : ______________ Religie : _____________
Tipul de dizabilitate :
Fizic

Somatic

Auditiv

Vizual

Psihic

Neurologic

Asociat

Boli rare

HIV/SIDA

Malformatii congenitale
Diagnostic: __________________________________________________________
__________________________________________________________
Educatori de referinta : _________________________________________________
_________________________________________________
Manager/Responsabil de caz : ____________________________________________
Numele specialistului care se ocupa de plan

Alte persoane implicate

Specialitatea

Specialitatea

Cum poate fi
contactat

Semnatura

Semnatura

1
2
3
4
5
6
7
8
Data intocmirii :
____________

Data revizuirii :
____________

30

EVALUARI MEDICALE
Diagnostic : __________________________________________________________
____________________________________________________________________
Antecedente personale, fiziologice, patologice : _____________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Antecedente heredo colaterale: ___________________________________________
____________________________________________________________________
Examen clinic general la evaluarea initiala : _________________________________
_____________________________________________________________________
Examene de specialitate: ________________________________________________
_____________________________________________________________________
Investigatii de laborator : ________________________________________________
____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Examene paraclinice : __________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Imunizare : ___________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

INDRUMARE, SPRIJIN, CONSILIERE PE PROBLEME DE SANATATE


Obiectiv

Activitate

Formarea
deprinderilor
de
igiena
personala

Formarea deprinderii de a
spala/sterge singur
Formarea deprinderii de a
folosi toaleta
Formarea deprinderii de a se
spala corect pe dinti
Formarea
controlului
sfincterian
Formarea deprinderii de a se
spala pe maini inainte de a
manca,
dupa
folosirea
toaletei si ori de cate ori este
necesar
Formarea
deprinderii
de
folosire individuala a veselei
si a obiectelor personale de
igiena

Sprijin pentru
prevenirea
bolilor
contagioase

Sprijin pentru
prevenirea
situatiilor de
risc potential

Persoana
responsabila

Termen

Observatii

Copilul este avertizat in


permanenta
asupra
potentialelor pericole

31

IGIENA PERSONALA SI INGRIJIRE


Obiectiv

Activitate

Asigurarea
igienei
corporale

Asigurarea
vestimentatiei

Persoana
responsabila

Termen

Observatii

Spalatul
mainilor,danturii,igiena intima

Baia zilnica

Tuns, pieptanat si taiatul


unghiilor

Alegerea vestimentatiei
adecvate

Pastrarea hainelor in
buna stare

TRATAMENTE
Tratamente de specialitate: _____________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Tratamente stomatologige: _____________________________________________
________________________________________________________________________
Monitorizarea efectelor secundare ale medicatiei administrate pe termen lung si a schimbarii starii de
sanatate a copilului: ___________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

NUTRITIE SI DIETA
Autonomie de hranire:
Totala

Partiala

Nula

Necesar de calorii : _____________________________________________________


Regim dietetic : _______________________________________________________
____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Observatii: ___________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

EXERCITIU DE ODIHNA
Miscare si activitate in aer liber : __________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Masuri speciale pentru copii cu risc : ______________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Perioade de odihna in conformitate cu afectiunea : ____________________________
_____________________________________________________________________
32

ABILITARE/REABILITARE
1. Kinetoterapie
Termen
Obiective

Activitati

Pers.
implicata

Lung / mediu

2. Hidroterapie
Termen
Obiective

Activitati

Pers.
implicata

Activitati

Pers.
implicata

Lung / mediu

3. Masaj
Termen

Obiective

Lung / mediu

4. Logopedie
Termen
Obiective

Lung
mediu

Activitati

Pers.
implicata

33

5. Terapie compela recuperatorie integrata/Psihoterapie


Termen
Obiective
Activitati

Pers.
implicata

Lung / mediu

34

PIS pentru EDUCATIE


Intocmit de psiholog/ logoped : ______________________________________________
Traseul educational : ______________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Nivelul achizitiilor si cunostintelor : __________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Masurile psihopedagogice de sprijin pentru corectarea dificultatilor de invatare : _______
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Recomandari si masuri specifice : ____________________________________________
___________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________

Educatie nonformala / Autonomie personala / Terapie ocupationala


Termen

Obiective

Activitati

Pers.
implicata

Lung / mediu

35

Socializare / Ludoterapie/ Educatie multisenzoriala


Termen

Obiective

Activitati

Pers.
implicata

Lung / mediu

Data intocmirii :

Data revizuirii :

_________

____________

36

PIS pentru RECREERE SI SOCIALIZARE

Intocmit de psiholog/ logoped : ______________________________________________


Evaluare :
Varsta la care a fost prima oara institutionalizat : ________________________________
Traseul institutional : ______________________________________________________
________________________________________________________________________
Relatia cu parintii : ________________________________________________________
________________________________________________________________________
Relatia cu colegii : ________________________________________________________
________________________________________________________________________
Relatia cu persoana de referinta : _____________________________________________
________________________________________________________________________
Relatia cu alte persoane (din centru si din afara lui) : _____________________________
_______________________________________________________________________
Observatii : ______________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________

1. Activitati zilnice si recreative


Activitati zilnice

Observatii

Jocuri in aer liber


Plimbari
Vizionare programme TV,
37

diafilme
Auditii muzicale
Apa si nisip

2. Activitati ocazionate de evenimente


Activitati ocazionate
de evenimente

Observatii

Sarbatorirea zilei de nastere


Serbari de Craciun si de
Pasti

3. Extinderea relatiilor sociale


Extinderea
relatiilor sociale

Pers.
Implicate

Termen

Observatii

Plimbari
Mentinerea legaturii
cu familias au alte
persoane importante
Terapii de grup

Data intocmirii :

Data revizuirii :

_________

____________

38

PIS pentru SANATATE


Evaluare
La data de __________________________________
Obiectiv

Realizat

Potential

Nerealizat

A
B
C
D
E
39

F
G

1
2
3
4
5

Intocmit de_____________________
Data intocmirii :

Data revizuirii :

_________

____________

PIS pentru EDUCATIE


Evaluare
La data de __________________________________
Obiectiv

Realizat

Potential

Nerealizat

1
2

40

Intocmit de_____________________
Data intocmirii :

Data revizuirii :

_________

____________

PIS pentru RECREERE SI SOCIALIZARE


Evaluare
La data de __________________________________
Obiectiv

Realizat

Potential

Nerealizat

1
2
3

41

Intocmit de_____________________
Data intocmirii :

Data revizuirii :

_________

____________

STANDARDUL 5
MENTINEREA LEGATURILOR CU PARINTII , FAMILIE LARGITA SI
ALTE PERSOANE IMPORTANTE SAU APROPIATE DE COPIL

Responsabilul de caz face ancheta la domiciliul parintilor sau reprezentantilor legali.


Identifica, unde este cazul, persoane apropiate din viata copilului si face invitatii pentru a vizita
copilul.
Incurajeaza si sprijina efectuarea vizitelor ,prin informarea parintilor despre importanta
mentinerii legaturii cu copilul .
Legatura cu persoanele importante in viata copilului reprezinta o parte integranta a PIP- ului si
a PIS ului. Legatura poate fi directa sau indirecta. Cateodata pentru perioade de absenta prelungita,
legatura indirecta prin scrisori, telefoane, etc., poate ajuta la reconstituirea relatiilor.
Parintii copilului sau, dupa caz, reprezentantul legal al acestuia,precum si familia largita si alte
persoane importante sau apropiate fata de copil trebuie implicate pe cat posibil in viata acestuia pe
perioada sederii sale in cadrul serviciului pentru protectia copilului de tip rezidential pentru copiii cu
dizabilitati,astfel incat (re)integrarea sa in familie si includerea sociala sa se pregateasca si sa se
realiyeye in celemai bune conditii.
42

In CSC Cristina s-a amenajat un spatiu privat, o camera de vizite, cu o ambianta calda,
primitoare pentru a asigura intimitatea intalnirii,vizitelor efectuate de persoane importante pentru
copiii din centrul rezidential inclisiv si posibilitatea cazarii temporare,de scurta durata a acestora..
S-a intocmit un registru de vizite unde este inregistrata fiecare vizita si este consemnat si
domiciliul daca acesta s-a schimbat, toti membrii personalului cunosc locul unde este pastrat acest
registru.
Registrul de vizite este tinut la ofiterul de serviciu in centru , care este asistentul medical.
Raportul de evaluare complexa inclus in dosarul copului si care se afla la baza PIP-ului
contine recomandari concrete privitoare la mentinerea si dezvoltarea legaturilor cu parintii si alte
persoane importante pentru copil precum si restrictiile in acest sens prevazute de lege.

STANDARD 5: Meninerea legturilor cu prinii, familia extins i alte persoane importante sau
apropiate copilului

Procedura pentru meninerea legturilor


PROCEDURI PRIVIND MENINEREA LEGTURILOR CU PRINII, FAMILIA
LRGIT I ALTE PERSOANE IMPORTANTE SAU APROPIATE FA DE COPIL

SRD i stabilete proceduri de meninere a legturilor cu prinii copilului sau dup caz,
reprezentantul legal, precum i familia extins sau substitutiv i persoane importante sau apropiate
copilului.
n sensul Legii 272 / 2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului, termenii i
expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii:
- reprezentant legal al copilului printele sau persoana desemnat potrivit legii s exercite
drepturile i s ndeplineasc obligaiile printeti fa de copil;
- familia copilului prinii i copiii acestora;
- familia extins (lrgit) copilul, prinii i rudele acestuia pn la gradul IV inclusiv;
- familie substitutiv persoanele, altele dect cele care aparin familiei extinse, care, n
condiiile legii, asigur creterea i ngrijirea copilului.
n scopul rentoarcerii copilului n familia biologic sau n familia substitutiv, centrul
ntreprinde eforturi pentru ca, pe de o parte, nici un copil s nu rmn n instituie mai mult dect este
necesar i, pe de alt parte, condiiile oferite copilului pe perioada instituionalizrii s fie ct mai
apropiate posibil de cele din familie.
Modaliti de meninere a legturilor:
- Fiecare dosar al copilului conine detalii despre membrii importani ai familiei i cum pot fi
contactai.
- Existena unui registru de vizite n care sunt menionate vizitele prinilor n centru.
- Rapoarte privind vizitele copiilor n familie i menionarea n rapoarte a urmtoarei vizite.
- Dac vizitarea copilului de ctre printe n centrul rezidenial nu este posibil din diferite motive
(distana mare, situaia economic etc.), meninerea legturii copilului cu familia se poate face indirect
prin scrisori, telefoane etc.
Condiii referitoare la vizitele n SRD:
SRD amenajeaz un spaiu special cu o destinaie bine stabilit i cu o ambian intim pentru
desfurarea vizitelor pentru persoanele importante pentru copii. Dac este cazul, se asigur cazarea
temporar, de scurt durat, a acestor vizitatori, cu avizul coordonatorului SRD.
43

Condiii referitoare la vizitele copilului n afara SRD:


Vizitele n afara SRD se fac cu acordul coordonatorului SRD i se asigur c deplasarea se face
n bune condiii.
Restricii
n cazul n care viaa i sntatea copilului este periclitat n prezena unui membru al familiei,
se interzice vizitarea copilului de ctre acesta.

STANDARD 6
IMPLICAREA COMUNITATII
Serviciul pentru protectia copilului de tip rezidential pentru copiii cu dizabilitati este deschis
catre comunitate , asigurand accesul si conditiile pentru toti copiii aflati in protectie pentru ca acestia
sa poata contacta si implica in viata lor orice persoana, institutie, asociatie sau serviciul din
comunitate ,conform propriilor dorinte, cu exceptia restrictiilor prevazute in metedologia de organizare
si functionare si planul de servicii personalizat.
Colaborare cu Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Psihologie specializarea
Psihopedagogie Speciala in urma caruia un numar de 98 de studenti efectueaza practici de specialitate
in baza unui acord intre Universitatea Ovidius si D.G.A.S.P.C. Constanta.
Colaborarea cu policlinicile din Constanta si implicit cu doctorii neuropsihiatrii pentru
informarea comunitatii de desfasurare a activitatilor de recuperare in compex si totodata asigurandu-le
si servicii medicale.
Colaborarea cu Spitalul Grigore Alexandrescu din Bucuresti , sectiile ortopedie si ORL
pentru efectuarea unor analize si interventii chirurgicale la copiii rezidenti.
44

Colaborarea cu: Consiliul Judetean prin Serviciul de stare civila , Inspectoratul Judetean de
Politie , Consiliile Locale in vederea identificarii familiilor, copiilor declarati abandonati, efectuarea
anchetelor sociale si mentinerea legaturilor cu parintii in vederea reintegrarii in familia naturala, largita
sau plasarea la familii substitutive.
Colaborarea cu biroul notarial in vederea incadrarii intr-o categorie de handicap pentru copiii
care au implinit 18 ani.
Colaborarea cu Institutul de Cultura (Teatru), Acvariul din Constanta, Rezervatia Naturala
Micro Delta in vederea organizarii timpului liber si pentru recreere
Colaborare cu fundatiile SERA Romania, fundatia Highhingalis Childrens Project, fundatia
Osane, Comandamentul Teritorial de Jandarmi, elevii liceului Mihai Eminescu , Arhiepiscopia
Tomisului, alte firme de stat si private cat si persoane fizice din comunitati in vederea sustinerii
financiare si cu bunuri materiale.
Participarea copiilor rezidenti si din comunitate la servicii religioase desfasurate de catre preotul
centrului cu prilejul diverselor evenimente.
Reorganizarea de activitati festive cu prilejul sarbatorilor de Paste si Craciun avand ca invitati
membrii din comunitate : copii, parintii acestora, vecini , sponsori
Colaborarea cu voluntari care desfasoara activitati educative cu recomandarile specialistilor in
functie de particularitatile patologice, individuale si de varsta copiilor.
Important este ca acesti copii din cadrul serviciului pentru protectia copilului detip rezidential
pentru copii cu dizabilitati sa participe la viata sociala a comunitatii si membrii comunitatii sa fie activ
implicati in viata copiilor.

Procedura pentru implicarea societii


Copiii din serviciul de protecie de tip rezidenial particip la viaa social a comunitii, i n
acelai timp, mebrii comunitii sunt activ implicai n viaa copiilor. Este important pentru copiii din
SR s se implice n comunitatea local pentru a se preveni instituionalizarea lor i pentru a-i ajuta s
duc o via normal atunci cnd ies din sistemul de protecie.
SRD deine materiale informative despre serviciile disponibile n comunitate pentru copii i
asigur condiii pentru ieirile copiilor n comunitate, n acord cu gradul de maturitate al copiilor.
Materialele informative i condiiile sunt adecvate tipului dizabilitii i/sau gradului de handicap.
Copiii sunt informai, dac este cazul, privind serviciile disponibile n comunitate, inndu-se
cont de preferinele copiilor. SR asigur accesul la serviciile comunitii, faciliteaz contactul copiilor
din centru cu comunitatea, organiznd diverse activiti n centru sau n afara centrului, cum ar fi:
serbarea zilelor de natere, petrecerea timpului liber n natur, petrecerea srbtorilor religioase, etc .
La planificarea acestor activiti particip toi membrii personalului mpreun cu copiii.
La ieirea din SRD coordonatorul se asigur c copilul beneficiaz de transport adecvat i c
este nsoit de reprezentantul legal, fapte consemnate n dosarul copilului. n situaia n care includerea
social a copilului nu este posibil la mplinirea vrstei de 18 ani i dac metodologia de organizare i
funcionare a SRD nu permite continuarea rezidenei, atunci coordonatorul se asigur c sunt luate
toate msurile pentru continuarea proteciei speciale n cadrul sistemului de protecie pentru persoanele
cu handicap.
SRD colaboreaz cu serviciile din comunitate n vederea asigurrii integrrii sociale a copiilor
aflai n reziden
45

STANDARD 7
IEIREA COPILULUI DIN SERVICIUL DE PROTECIE DE TIP
REZIDENIAL
Serviciul pentru protectia copilului de tip rezidential pentru copiii cu dizabilitati asigura
pregatirea corespunzatoare prin dezvoltarea deprinderilor de viata independenta si a altor conditii
necesare pentru reintegrarea sau integrarea acestuia familiala si includerea sociala.
Copii din CSC Cristina beneficiaza de servicii concrete pentru a deveni adulti pe cat posibil
autonomi,servicii de dezvoltare a deprinderilor de viata independente.
Dezvoltarea deprinderilor de via independent se elaboreaz innd cont de vrsta
copilului, gradul su de maturitate, potenialul lor de dezvoltare i tipul d obiecte de vestimentaiei i
decizia vis-a-vis de aspectul individual.
46

Procedura de ieire a copilului din serviciul de protecie de tip rezidenial


SRD asigur pregtirea corespunztoare ieirii copilului/tnarului din serviciu, prin dezvoltarea
deprinderilor de via independent i a altor condiii necesare pentru reintegrarea sau integrarea
familial i integrarea social. De asemenea familia este i ea pregtit pentru reintegrare, cu sprijinul
serviciilor adecvate.
Fiecare PiP are drept obiectiv general reintegrarea sau integrarea familial i integrarea social a
copilului/tnrului. Aceste obiective generale sunt identificate de ctre echipa pluridisciplinar
mpreun cu educatorii, avnd ca scop dezvoltarea deprinderilor de via independent.
Aceste modalitati sunt identificate de catre profesionistul desemnat pentru elaborarea si
implementarea PIS-ului pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent in colaborare cu
managerul de caz.
PIS-ului pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent se elaboreaza tinand cont de
varsta copilului,gradul sau de maturitate, dezvoltarea si tipul dizabilitatiisi/sau gradul sau de handicap.
SRD isi stabileste proceduri referitoare la iesirea copilului din centru, care sunt parte integranta
a MOF. Pregatirea iesirii din SRD se concentreaza cel putin pe urmatoarele aspecte:
A)
cunoasterea de catre copil a caracteristicilor de viata concrete ale viitorului, mod de
viata,pe cat posibil antrenarea prin programe de tranzitie;
B)
asigurarea unui sentiment de continuitate a vietii copilului si discutarea modalitatilor
prin care, dupa parasirea unitatii, copilul va mentine relatiile de comunicare cu
colegii si personalul SRD
C)
pregatirea familiei
SRD colaboreaza cu serviciile sociale din comunitate in vederea asigurarii integrarii sociale a
copiilor aflati in rezidenta.
Dezvoltarea deprinderilor de via independent se elaboreaz innd cont de vrsta copilului,
gradul su de maturitate, potenialul lor de dezvoltare i tipul d obiecte de vestimentaiei i decizia visa-vis de aspectul individual.

STANDARDUL 8
PARTICIPAREA COPIILOR

47

Cu privire la standardul numarul 8 in luarea deciyiilor care -i privesc in mod direct / indirect pe
copiii institutionalizati primeaza opiniile familiilor naturale ale acestora precum si a altor persoane
importante pentru copil.
Datorita patologiei diverse si a specificului copiilor din CSC Cristina acestia sunt ajutati,
incurajati si sprijiniti sa participe la desfasurarea activitatilor din cadrul serviciului si sa-si asume
responsabilitati conform dezvoltarii, gradului sau de maturitate si tipului de dizabilitati si/sau gradului
sau de handicap.
Personalul incurajeaza copiii sa-si exprime opiniile cu privire la toate aspectele care-i privesc,
inclusiv ale vietii cotidiene din SRD. Dupa consultare, familia copilului cat si acesta,inclusiv
persoanele importante pentru el trebuie sa primeasca un raspuns, cu exceptia cazurilor de restrictie
consemnate in dosarul copilului.
Personalul este pregatit pentru a sti cum sa incurajeze exprimarea opiniilor personale,cum sa
negocieze luarea deciziilor si cum sa raspunda in mod poyitiv.
In situatia luarii de decizii importante pentru viata copilului in cauza sau viata cotidiana din
SRD,opiniile si propunerile copilului, precum si ale familiei sau persoane importante pentru copil sunt
inregistrate, dupa caz, in dosarul copilului, registru dei opinii si sugestii sau alte acte administrative ale
SRD si coordonatorul urmareste modul de punere in practica a acestora.

48

STANDARDUL 9
INTIMITATE SI CONFIDENTIALITATE
CSC Cristina asigura dreptul la intimitate, spatiu personal si confidentialitate intr-un mod cat
mai apropiat de mediul familial. Copiii beneficiaya de siguranta, incredere si respect in toate aspectele
vietii lor pe tot parcursul sederii lor in centru.
SRD sis stabileste proceduri referitoare la intimitatea si confidentialitatea cu privire la cel putin
urmatoarele aspecte:
A)
accesul personalului si a altor persoane la dosarele copiilor si la baza de date
a SRD
B)
utilizarea informatiilor despre protectia copiilor in SRD
C)
asigurarea ingrijirii si igienei personale a copiilor
D)
aspecte si probleme de ordin personal
E)
modul de administrare a medicamentelor si realiyarea manevrelor medicale
F)
inviolabilitatea corespondentei si dreptului laconvorbiri telefonice private
Personalul primeste instructiuni scrise, clare referitoare la modalitatea de abordare si
transmitere a informatiilor care le sunt incredintate in scopuri legate de protectia copilului. Acestia
cunosc si inteleg responsabilitatile privind asigurarea confidentialitatii.
Personalul respecta demnitatea copilului si foloseste formule de adresare preferate de copii.
Sunt interzise formulele de adresare jignitoare si umilitoare.
Personalul de ingrijire beneficiaza de formare profesionala adecvata si primeste instructiuni
clare referitoare la oferirea de asistentei pentru copiii care au nevoie de ajutor, partial sau total, pentru
igiena intima, necesitati fiziologice, redicare, manevrare, deplasare, hranire,imbracare. Aceste
instructiuni cuprind limitele care trebuie respectate si cerintele cu privire la solicitarea opiniei si
acordului copilului, exprimarea alegerilor in functie de varsta si gradul sau de maturitae.
Administrarea medicamentelor, sau procedurile clinice invazive sunt facute numai de
personalul specializat si trebuie supravegheate. Copiilor li se asigura intimitate in zona bailor.
Copiilor rezidenti din CSC Cristina le este garantat si asigurat dreptul la intimitate pe diferite arii:
acces limitat la dosarele copiilor si datele personale ale acestora;
beneficiaza de ingrijire si igiena personala;
beneficiaza de tratament medical corespunzator, o alimentatie adaptata nevoilor legate dedieta,
protectie sociala si asistenta de specialitate;
demnitatea copiilor nu este bazata , personalul folosind formule de adresare cu un caracter preferat
de copil.

49

STANDARD 10
ALIMENTAIA
n CSC Cristina sunt asistai 52 de copii cu vrste cuprinse ntre 2 an i 18 ani cu grade de
handicap neuropsihic variind de la mediu la profund. Copiii beneficiaza de o alimentatie sanatoasa,
hranitoare,adaptata nevoilor legate de dieta.
Mesele sunt bine administrate, organizate in spatii cu o atmosfera de tip familial si constituie
ocazii pentru socializarea copiilor. Copiii nu pot fi exclusi de la masa luata impreuna cu ceilalti copii
din grupa sau modul, decat daca exista motive temeinice si nici un caz exclusi cu regularitate.motivele
de excludere se consemneaza in PIS pentru recreere socializare copilului si sunt avizate de
coordonatorul SRD.
Meniurile se stabilesc cu sprijinul medicului care este responsabil cu PIS- ul pentru sanatatea
copilului, astfel incat sa se asigure o alimentatie echilibrata,in conformitate cu nevoile biologice
specifice fiecarei varste, regimurilor recomandate de medic si normele in vigoare cu privire la
necesarul de calorii si elemente nutritive.
In cadrul PIS pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta, copiilor li se organizeaza
cursuri pentru explicarea notiunilor de baza referitoare la igiena alimentatiei si la hrana
sanatoasa,precum si exercitii practice de aplicare a acestor notiuni.
SRD detine rezerve de hrana si apa pentru 48 de ore pentru fiecare copil.
Copiii pot beneficia de ajutor din partea personalului de ingrijire pentru asigurarea hranirii,intro atmosfera discreta, toleranta si blanda,incurajandu-se, totodata,haranirea independenta.
Timpul alocat pentru luarea mesei este suficient si copiii nu sunt grabiti in nici un fel in acest
sens.

Procedura de alimentaie
n CSC Cristina sunt asistai 52 de copii cu vrste cuprinse ntre 2 an i 18 ani cu grade de
handicap neuropsihic variind de la mediu la profund. Alimentaia acestor copii este asigurat astfel:
n urma necesarelor de alimente efectuate i calculate pe grupe de vrst , necesar caloric
adecvat vrstei i gradului de nutriie al copilului, se organizeaz licitaii la nivelul
DGASPC n urma crora se ncheie contracte de aprovizionare cu furnizorii.
Pentru efectuarea aprovizionrii pe centru, gestionarul ntocmete necesarul lunar care
este trimis Serviciului Administrativ din cadrul DGASPC, acesta urmnd s efectueze
comanda ctre furnizor.
n urma comenzii, alimentele vor fi aduse de ctre furnizor la centrul rezidenial.
La recepia alimentelor particip o comisie alctuit din gestionarul centrului, buctarul,
un inspector de specialitate care este responsabil n luna respectiv de ntocmirea
meniurilor i asistentul medical din ziua respectiv. Aceast comisie va verifica aspectul
fizic al produselor, termenele de valabilitate, avizele de nsoire a mrfii, cantitile
nscrise pe factur i dac alimentele au fost transportate corespunztor.
n urma constatrilor comisiei de recepie alimentele vor fi acceptate sau returnate
furnizorului.
50

Dup recepia mrfii, aceasta este depozitat n magazia de alimente i n beciul de


alimente la temperaturi corespunztoare.
Lunar se desemneaz un inspector de specialitate care mpreun cu gestionarul, medicul
centrului (asistentul medical din ziua respectiv) i buctarul vor face propuneri de
meniuri inand cont de varsta, starea de sntate i activitatea fizic a copiilor asistai.
Aceste propuneri sunt naintate spre avizare, efului de complex.
n funcie de meniul propus, se ntocmete lista de mas care se calculeaz inandu-se cont
de baremul n lei acordat fiecrui copil asistat. Tot n funcie de meniu i de cantitile
nscrise n lista de mas, asistentul medical calculeaz valoarea nutritiv a meniului.
Eliberarea alimentelor din magazie se face de ctre gestionarul centrului n prezena
buctarului, educatorului specializat, asistentului medical, care vor verifica dac
depozitarea a fost corespunztoare urmrind aspectul fizic, datele de garanie ale
alimentelor, precum i cantitile eliberate.
Dup eliberarea din magazie a alimentelor, acestea sunt aduse la buctrie unde se vor
prepara felurile de mancare n comformitate cu lista de mas i meniu. Asistentul medical
i educatorul desemnat responsabil cu alimentaia au obligaia de a verifica felul n care
sunt preparate alimentele. n caz de modificare a strii de sntate a copiilor, asistentul
medical are obligaia de a comunica buctriei regimul de hran adecvat acestei situaii.
Prepararea alimentelor se face ntr-un mediu de igien respectand normele n vigoare.
Unitatea dispune de spatii suficiente pentru pregatirea, pastrarea si servirea haranei care
sunt dotate cu mobilier corespunzator usor de igienizat si cu instalatiile si aparatura
necesara pentru pregatirea, depozitarea, racirea si congelarae hranei,precumsi pentru
igienizarea alimentelor si veselei
Meniul zilnic se face inandu-se seama de:
- trei mese principale servite la: mic dejun la ora 8.30, pranz la ora 13.00 i cin la ora
19.00.
- gustare la ora 16.00.
- nevoile alimentare n funcie de starea de sntate a copiilor asistai (regim fr gluten,
hepatic, desodat, hidric etc.)
Avand n vedere natura afeciunilor copiilor asistai, implicarea
acestora la prepararea hranei i servirea meselor este destul de
sczut, ea presupunand nvarea orarului meselor, copiii
deplasabili i cu deprinderi de autongrijire putand participa la
aranjarea tacamurilor pentru servirea mesei, debarasarea i
efectuarea curteniei n slile de mese dup servirea acesteia.
nsuirea deprinderilor de autoalimentare, de ctre copii, intr
n atribuia educatorului specializat, acesta inand cont de
specificul dizabilitii fiecrui copil.
dup servirea meselor, vasele murdare sunt aduse la oficiu,
respectiv buctrie, pentru splare, antiseptizare i pregtirea
pentru urmtoarea mas. Antiseptizarea se face prin
cloraminare.
Gustrile i buturile (ceai, rcoritoare) sunt disponibile i servite
pe modul ntr-un climat familial pentru a creea un mediu de
cas.
Mesele festive sunt pregtite cu minuiozitate din vreme, copiii
fiind informai de semnificaia acestora. Responsabili pentru
aceste ocazii sunt educatorii specializai, care vor amenaja
modulul, slile de mas i vor face propuneri de meniu n
51

funcie de ocazie (aniversri, onomastici, srbtori religioase,


zile festive).
Circuitul alimentelor, ca i prepararea lor, este supravegheat cu
strictee de ctre asistenii medicali.
Informarea privind procedura de alimentaie trebuie adus la
cunotina ntregului personal care asigur asisten copilului
cu dizabiliti.

52

53

STANDARD 11
ASPECTUL EXTERIOR, MBRCMINTEA, OBIECTELE PERSONALE I
BANII DE BUZUNAR
PROCEDURA PRIVIND ASPECTUL INDIVIDUAL AL COPIILOR
Serviciul pentru protecia copilului de tip rezidenial pentru copiii cu disabiliti severe i
profunde asigur copiilor printre altele, necesarul de mbrcminte, nclminte, rechizite i alte
echipamente n conformitate cu legislaia n vigoare i respectnd individualitatea i nevoile specifice
ale fiecrui copil.
Copiii din centru, nefiind colarizai, nu beneficiaz de bani de buzunar.

mbrcmintea i echipamentul personal


Copiii sunt ncurajai s-i exprime gusturile privind mbrcmintea, nclmintea i imaginea
personal stimulnd astfel stima de sine, procesul decizional dar i autonomia i independena
personal. Astfel, prin atitudinea i aciunile lor, membrii personalului ncearc s previn orice
practic de uniformizare. Acolo unde posibilitile i nevoile copiilor o permit, ei sunt susinui s
aleag mbrcmintea care li se potrivete i de asemenea sunt stimulai s devin responsabili n ceea
ce privete vestimentaia i ntreinerea ei.
Preferinele de natur cultural i rasial, etnic i religioas referitoare la mbrcminte i
echipamentul personal sunt sprijinite i promovate pozitiv.
Fiecare copil beneficiaz de compartimente separate de depozitare a vestimentaiei i
echipamentelor.
Avnd n vedere disabilitile severe, deci lipsa discernmntului la copii, educatorii sunt
responsabili de aspectul exterior al copiilor; ei vegheaz permanent la respectarea individualitii i
unicitii fiecrui copil, aspectul agreabil, precum i la igiena personal a acestora.
Copiii din unitate beneficiaza de imbracaminte, incaltaminte, rechizite, echipament pentru uzul
propriu.
Furnizorul de servicii si SRD asigura achizitionarea de imbracaminte, incaltaminte si alte materiale
adaptate copiilor cu dizabilitati.
mbracamintea, incaltamintea, echipamentele si alte materiale sunt adaptate nevoilor specifice
copiilor rezidenti, de exemplu: imbracaminte cu capse,incaltaminte cu catarame, casti de protectie,
proteze, orteze.

Finanele
Sumele alocate, neputnd fi utilizate direct de ctre copii, sunt administrate de reprezentantul
legal n cel mai bun interes al copilului, n folosul lui, tinnd cont de nevoile i preferinele observate
sau exprimate ale acestuia n funcie de gradul de maturitate.
Acolo unde posibilitile copilului o permit, personalul acord o atenie deosebit formrii unor
deprinderi de via autonom n comunitate, prin ieiri la pia, magazine, cu nsoitor.
Seful complexului, cu acordul DGASPC, asigur achiziionarea de mbrcminte, nclminte,
echipamente i alte materiale adaptate nevoilor copiilor cu disabiliti: mbrcminte cu capse sau arici,
proteze, orteze, etc.
n ntocmirea planului special de intervenie PIS, echipa pluridisciplinar acord a atenie
deosebit obiectivelor de autonomie personal care cuprind, acolo unde se poate, specificaii privind
dezvoltarea deprinderii de a se mbrca singur, stimularea responsabilitii n ceea ce privete propriile

54

STANDARD 12
SITUAIA DE SNTATE A COPIILOR I PREVENIREA BOLILOR
PROCEDURA DE SANATATE
In centrul rezidential sunt gazduiti 52 de copii cu varste de pana la 18 ani, copii cu nevoi
speciale.
Asistenta medicala (profilactica si curativa) este asigurata de catre medicul centrului si
asistentele medicale. Cadrele medicale medii lucreaza in ture in asa fel incat sa asigure un program de
permanenta (24 ore din 24).
Persoana din cadrul centrului care este raspunzatoare de realizarea programului de sanatate este
medicul centrului .
Pentru indeplinirea acestui program sunt avute in vedere urmatoarele obiective :
1) Indrumare, sprijin si consiliere pe probleme de sanatate
Se are in vedere indrumarea fiecarui copil in parte in functie de disabilitatile acestuia, catre
serviciile de recuperare existente la nivelul centrului (psihologie, logopedie , kinetoterapie ,
hidroterapie) si urmarirea evolutiei lui.
De asemenea , persoanele cu rol educativ si de ingrijire sunt consiliate cu privire la nevoile si
modul de ingrijire a fiecarui copil.
2) Igiena personala si ingrijirea
Asistentele medicale urmaresc in permanenta starea de igiena a copiilor si a mediului
(respectarea normelor de igiena elementara obiecte de toaleta individualizate , spalatul pe maini
inainte de fiecare masa si dupa folosirea wc- ului, periajul dintilor, pieptanatul, baie generala ).
Avand in vedere ca centrul gazduieste copii cu dizabilitati severe ,educatorii (in masura in care
acest lucru este posibil ) pun accentul pe realizarea deprinderilor minime de igiena personala (spalatul
pe maini , pe fata, ajutarea la baia generala de catre copii , periajul dintilor , etc.).
De asemenea copiii sunt incurajati sa se autoserveasca in timpul meselor (folosirea
corespunzatoare a tacamurilor, veselei ) si a activitatilor cotidiene ( imbracat, dezbracat, incaltat, etc. ).
3) Evaluarile medicale
La primirea in centru, copilul este preluat de catre asistenta medicala de servici care efectueaza
triajul epidemiologic si de catre madicul centrului care analizeaza actele medicale cu care vine copilul (
vaccinari , investigatii de laborator pentru intrarea in colectivitate , adeverinta de la medicul de familie
din care sa reiasa antecedentele heredo-colaterale si personale ), efectueaza examenul clinic obiectiv si
intocmeste foaia de observatie.
Medicul are obligatia sa aduca la cunostinta personalului responsabil cu ingrijirea copilului
orice aspect important legat de starea de sanatate a copilului si sa faca recomandarile necesare in
vederea ingrijirii corespunzatoare a acestuia .
In cazul in care copilul prezinta sau a venit in contact cu o afectiune infecto-contagioasa, acesta
este gazduit in izolatorul institutiei pentru o perioada determinata, timp in care este supravegheat
medical.
In cazul in care copilul nu este inscris la un medic de familie, medicul centrului face
demersurile necesare insrierii lui .
Foile de observatie medicala sunt intocmite de catre medicul centrului si ele cuprind : date
personale ale copilului , diagnosticul la internare, evaluarile periodice , antecedentele heredo-colaterale
si cele personale (fiziologice si patologice) , vaccinarile, schema medicatiei de fond, medicatia pentru
afectiuni acute intercurente , rezultatele investigatiilor paraclinice , recomandarile in ceea ce priveste
55

alimentatia si regimul de viata ( unde este cazul ), consulturile de specialitate , reactiile adverse la
medicamente (alergii) si recomandarile medicale.
Medicul centrului face programarea copiilor pentru consultatiile periodice efectuate de medicii
specalisti ( neuropsihiatrie, chirurgie, ortopedie, pediatrie, etc., in functie de diagnostic) din spitale
(policlinica ) sa tina in permanenta legatura cu acestia si sa le aduca la cunostinta eventualele
modificari survenite in stare de sanatate a copilului .
Tratamente
Pentru buna desfasurare a actului medical , in centru exista un cabinet medical , o sala de
tratamente si un izolator.
In cabinetul medical se gasesc : foile de observatii ale copiilor, carnetele de sanatate ale
copiilor, carnetele de sanatate ale personalului , registru de vaccinari, registrul de boli cronice, registrul
de boli infecto-contagioase, condica de medicamente si fisele de evidenta contabila ale medicamentelor
si materialelor sanitare.
Tot in cabinetul medical sunt depozitate intr-un dulap special medicamentele si materialele
sanitare existente in centru ( atat cele provenite din sponsorizari, cele cumparate prin intermediul
D.G.A.S.P.C. din fondurile bugetare , cat si medicamentele necesare tratamentului de fond , obtinute
din farmacii pe baza de prescriptii medicale ) .
Asigurarea materialelor sanitare si a medicamentelor ( pe perioadele cand farmaciile nu mai
elibereaza retete gratuite ) se realizeaza prin intocmirea lunara a unor referate de necesitate care sunt
trimise D.G.A.S.P.C. Constanta care le achizitioneaza.
Gestionarea medicamentelor si materialelor sanitare revine medicului centrului care are
obligatia sa asigure eliberarea zilnica a medicatiei de fond si a tratamentului necesar afectiunilor acute
si sa controleze ca la aparatul de urgenta sa existe materialele si medicamentele necesare acordarii
primului ajutor.
Medicatia de fond si cea pentru afectiuni acute este asigurata prin intermediul Casei de
Asigurari de Sanatate care , prin farmaciille arondate elibereaza medicamentele pe baza de prescriptii
medicale gratuite .
Retetele gratuite sunt date de catre medicul specialist N.P.I. (pentru medicatia de fond ) si de
catre medicul de familie (pentru afectiunile acute si pentru bolile cronice, altele decat cele
neuropsihiatrice )
Sarcina urmaririi acestor prescriptii medicale ( din momentul recomandarii lor de catre medicul
specialist si pana ce medicamentele sunt eliberate de farmacii ) revine medicului centrului care tine
legatura in permanenta cu medicii specialisti.
Administrarea medicatiei este realizata de catre asistentele medicale de servici, pe baza
recomandarilor medicale facute de medic in foile de observatie.
Medicamentele nu pot fi lasate la dispozitia copiilor si nici a personalului de ingrijire .
Vaccinarea este efectuata in conformitate cu Programul National de Vaccinari , de catre medicul
centrului , prin intermediul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate catre care se fac lunar raportari .
Materialele sanitare rezultate in urma efectuarii trata mentelor injectabile sunt distruse prin ardere de
catre o comisie (la care participa obligatoriu si un cadru medical ) . Exista la nivelul salii de tratamente
un caiet de evidenta a acestor materiale.
Sala de tratamente este dotata corespunzator pentru a asigura asistenta medicala primara : pat de
consultatii , sterilizator , trusa de mica chirurgie, dulap de urgenta ( cu medicatia de urgenta conform
baremului ). Tot aici sunt tinute : registrul medical de consultatii curente , caietul de evidenta a
sterilizarilor , registrul de prezenta al copiilor , caietul de procese verbale al asistentelor ( in care se
consemneaza inclusiv medicatia existenta pentru tratamentul de fond zilnic si pentru afectiuni acute ),
caietul pentru evidenta medicamentelor de la aparatul de urgenta.
Nutritie si dieta
Alimentatia copiilor este asigurata pe baza recomandarilor medicului centrului, meniul intocmit
zilnic fiind in concordanta cu nevoile proteino-calorice ale copilului .
56

Alimentatia este diversificata corespunzator varstei tinandu-se seama de afectiunile acute sau
cronice ale fiecarui copil in parte.
Acolo unde este cazul (tulburari grave de deglutitie datorate afectiunilor neuropsihice profunde )
se recomanda presarea alimentelor
Exercitii si odihna
Se recomanda copiilor un regim de viata ordonat, cu respectarea ritmului somn veghe , ( cel
putin 8 ore de somn zilnic, incepand cu orele 21 : 00 ) , cu petrecerea in aer liber ( curte , plimbari) a
cel putin doua ore de exercitiu fizic corespunzator varstei de dezvoltare reala.
Educatie medicala
Personalul din centru este consiliat in privinta masurilor de protectie impotriva bolilor infectocontagioase .
Deoarece copiii din centru prezinta retard neuro-psihic sever si profund (Q.I. = 20 ) este mai
greu sa li se faca educatia medicala ( de ex. : fumat , alcool , droguri, hepatita , HIV, BTS, etc.)
Aceasta se adreseaza (in masura posibilului ) doar copiilor care sunt capabili sa inteleaga minimul de
masuri de protectie .
Medicul si asistentele medicale, cat si personalul de ingrijire au obligatia sa pastreze secretul
profesional al actului medical (sa nu faca publica in afara institutiei diagnosticele , istoricul
copilului ).
Medicul si asistentele medicale au obligatia sa participe periodic la cursuri de specialitate . In
caz de afectiuni infecto-contagioase se izoleaza copilul pentru a preintampina imbolnavirea altor
copii (conform normelor M.S.) .
Cazurile care necesita spitalizarea sunt hotarite de catre medicul centrului in colaborare cu
medicii specialisti si in caz de urgenta de catre medicul centrului sau asistentele medicale de servici.
La sala de tratamente , sunt afisate la loc vizibil , numerele de telefon necesare pentru a lua
legatura cu : Serviciul de Ambulanta, Pompieri , Politie, Spitalul Judetean, medicul centrului, seful
complexului , D.G.A.S.P.C.
In concluzie , C.S.C. Cristina dispune de conditiile necesare asigurarii si promovarii starii de
sanatate a copiilor ocrotiti , prin prezenta permanenta a personalului medical care monitorizeaza toate
aspectele enumerate mai sus.

Procedura de sntate
n centrul rezidenial sunt gzduii 52 de copii cu varste ntre 2 i 18 ani avand afeciuni
neuropsihice i neuromotorii cu diferite grade de dizabiliti. n centru exist un cabinet medical, un
izolator i cabinet tratamente.
Cabinetul medical este dotat pentru a asigura acordarea asistenei medicale primare: canapea de
consultaii, dulap de medicamente pentru medicaia de urgen, dulap de medicamente pentru medicaia
de font, dulap pentru depozitarea arhivei i a registrelor medicale, ustensile pentru mica chirurgie,
sterilizator instrumente medicale, tensiometru, tub oxigen.
n dulapul de registre sunt depozitate urmtoarele: arhiva (F.O. ale copiilor ieii din centru),
registrul medical de consultaii curente, registrul de eviden a intrrilor i ieirilor copiilor din centru,
registrul de boli cronice, registrul de vaccinri, registrul de eviden a medicaiei neuroleptice, registrul
de eviden a medicamentelor pentru boli acute i cronice, altele decat cele neuropsihice, registrul de
boli infectocontagioase, foile de observaie ale copiilor, registrul privind internrile n spital i
solicitarea ambulanei, caietul de procese- verbale al asistenilor medicali i condica de medicamente.
La internarea n centru, copilul este adus de asistentul social n baza hotrarii de intrare n centru,
avand certificat de ncadrare ntr-un grad de handicap i acte care s ateste starea lui de sntate
(vaccinri, analize pentru intrarea n colectivitate, adeverin de la medicul de familie din care s reias
antecedentele heredocolaterale i personale patologice); copilul este preluat de ctre asistenta medical
din tur n vederea efecturii triajului epidemiologic i de ctre medicul centrului n vederea efecturii
examenului obiectiv i ntocmirii fiei de observaie.
57

Dup efectuarea acestui examen, copilul este adus pe modulul corespunztor i predat
educatorului specializat. Medicul are obligativitatea de a informa personalul responsabil de ngrijirea
copilului de starea de sntate a copilului i s dea recomandrile necesare ngrijirii corespunztoare a
acestuia.
n cazul n care starea de sntate a copilului nou intrat n centru nu este corespunztoare
includerii n colectivitate, acesta este gzduit n izolator centrului o perioad de timp necesar refacerii
strii de sntate. n perioada respectiv, copilul este investigat (la nevoie) i tratat corespunztor
afeciunii, fiind ntr-o permanent atenie a cadrelor medicale.
n cazul n care copilul nu este nscris la un medic de familie, se fac demersurile necesare
nscrierii lui, de ctre medicul centrului.
Fiele medicale de observaie ale copiilor sunt ntocmite de ctre medic, ca anexe ale PIS pentru
sntate i cuprind: nume, prenume, data naterii, cod numeric personal, adresa, date despre familie,
hotrarea n baza creia a fost internat, genul, religia, etnia, diagnosticul de internare, diagnosticele
ulterioare, antecedente heredocolaterale, antecedente personale patologice (boli, rniri accidentale,
alergii, reacii adverse la administrarea unor medicamente), antecedente vaccinale, schema medicaiei
de fond, medicaia pentru afeciuni acute intercurente, rezultatele analizelor medicale, examenele de
bilan periodice i alte evenimente medicale ncepand cu internarea n centru. In fiselemedicale ale
copiilor se consemneaza obligatoriu motivele simomentele in care medicatia nu este administrata sau
intrerupta.
Asigurarea materialelor sanitare, igienico-sanitare i a baremului de urgen se realizeaz pe baz
de licitaie n conformitate cu legile n vigoare, la cerere pe referate lunare ntocmite n centre, de ctre
DGASPC. Gestionarea acestora se face de ctre asistentul medical desemnat cu aceast
responsabilitate, existand n aparatul de urgen materiale necesare pentru a asigura acordarea primului
ajutor.
Asigurarea medicaiei de fond i a medicaiei necesare afeciunilor intercurente se face prin
intermediul Casei de Asigurri de Sntate care elibereaz, prin intermediul farmaciilor i pe baz de
reete gratuite, medicamentele necesare. Reetele gratuite sunt recomandate de ctre medicul specialist
neuropsihiatru i medicul specialist de familie al copilului. Legtura cu medicii specialiti este
asigurat de ctre medicul centrului.
Dat fiind imposibilitatea gestionrii personale datorat disabilitii psihice severe, materialele i
medicamentele nu sunt lsate la ndemna copiilor, ci depozitate n siguran si administrate de
asistentul medical de serviciu,in conditiile de supervizare stabilite de medicul de familie sau, dupa caz
de medicul responsabil cu PIS-ul pentru sanatate al copilului.
Profilaxia prin vaccinare se face n conformitate cu programul naional de vaccinare prin
intermediul medicului de familie, pentru aceasta existand o eviden atat n centru (registrul de
vaccinare, F.O.) cat i la medicul de familie.
n caz de boal care necesit izolarea se folosete izolatorul centrului pentru a evita mbolnvirea
celorlali copii. Cazul este raportat la nivelul DGASPC i cabinetului medicului de familie. Perioada de
convalescen in cazurile cu izolare se desfoar n infirmeria centrului.
Cazurile care necesit spitalizare sunt hotrate de medicul centrului de comun acord cu medicii
specialiti, n regim de urgen, de ctre medicul centrului sau asistentul medical de serviciu n lipsa
medicului.
La afiier i n cabinetul medical, afiat la loc vizibil se afl lista cu numerele de telefon necesare
pentru luarea legturii cu: Serviciul de Ambulan, Spitalul Judeean, medicul specialist neuropsihiatru,
medicul specialist de familie, medicul centrului, asistenii medicali, Serviciul de Sntate Public,
farmacia cu care colaboreaz centrul, ef complex i DGASPC.
Fiecare copil are un PIS pentru sanatate a carui elaborare si implementare este coordonata de un
medic/profesionist.
Sanatatea si securitatea copiilor sunt protejate.
SRD isi organizeaza proceduri referitoare la administrarea, depozitarea si distrugerea resturilor
de medicamente sau a medicamentelor expirate, precum si a celorlalte materiale sanitare utilizate.
58

PIS pentru sanatatea copilului are anexa o fisa medicala in care sunt trecute toate informatiile
referitoare la antecedentele personale fiziologice si patologice ale copilului si familiei sale, imunizarile,
bolile, ranirile accidentale, alergiile sau reactiile adverse la administrarea unor medicamente, rezultatele
analizelor etc., anterior si pe perioada sederii copilului in SRD.
SRD asigura materialele igienico-sanitare pentru uzul personal pentru fiecare copil, tinand cont si
de preferintele copiilor.
SRD asigura echipamentele simaterialele igienico-sanitare necesare copiilor cu probleme de
continenta (enurezis,encomprezis), varsaturi,boli cu secretii ori sangerari externe.
SRD asigura asistenta necesara pentru mentinerea igienei personale a copiilor care nu se pot
ingriji singuri.

LIST CU SPECIALITII N SNTATE


CARE POT FI CONTACTAI
1) MEDIC DE FAMILIE
Dr. Gani Ghiulsein tel. 0723378827
0241/625514 (acas)
0241/618404 (cabinet)

2) MEDICI NEUROPSIHIATRI
Dr. Mtrng Mihaela tel. 0723701578
0241/615702 (acas)
Dr. Goleteanu Gina tel. 0723339196
0241/520164 (acas)
(doar pentru copilul Clement Liliana)
n concluzie, complexul Cristina dispune de condiiile necesare asigurrii i promovrii strii de
sntate a copiilor ocrotii, prin prezena permanent a personalului medical i a echipei
pluridisciplinare care monitorizeaz:
- respectarea strii igienico-sanitare a centrului;
- igiena i ngrijirea personal a copiilor, asigurate de educatorii specializai cu ajutorul
infirmierelor;
- evaluarea medical periodic i la nevoie a copiilor;
- administrarea corect a tratamentelor medicale;
- asigurarea msurilor de prevenie a mbolnvirilor;
- nutriia i dieta;
- respectarea programului pentru abilitare/reabilitare.

59

ANEXA
PIS pentru SANATATE
Nume si Prenume: ___________________________________________________
Data nasterii: _______________________________________________________
Adresa: ____________________________________________________________
Nationalitate : ______________ Etnie : ______________ Religie : _____________
Tipul de dizabilitate :
Fizic

Somatic

Auditiv

Vizual

Psihic

Neurologic

Asociat

Boli rare

HIV/SIDA

Malformatii congenitale
Diagnostic: __________________________________________________________
__________________________________________________________
Educatori de referinta : _________________________________________________
_________________________________________________
Manager/Responsabil de caz : ____________________________________________
Numele specialistului care se ocupa de plan

Alte persoane implicate

Specialitatea

Specialitatea

Cum poate fi
contactat

Semnatura

Semnatura

1
2
3
4
5
6
7
8
Data intocmirii :
____________

Data revizuirii :
____________

EVALUARI MEDICALE
Diagnostic : __________________________________________________________
____________________________________________________________________
60

Antecedente personale, fiziologice, patologice : _____________________________


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Antecedente heredo colaterale: ___________________________________________
____________________________________________________________________
Examen clinic general la evaluarea initiala : _________________________________
_____________________________________________________________________
Examene de specialitate: ________________________________________________
_____________________________________________________________________
Investigatii de laborator : ________________________________________________
____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Examene paraclinice : __________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Imunizare : ___________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

INDRUMARE, SPRIJIN, CONSILIERE PE PROBLEME DE SANATATE


Obiectiv

Activitate

Formarea
deprinderilor
de
igiena
personala

Formarea deprinderii de a
spala/sterge singur
Formarea deprinderii de a
folosi toaleta
Formarea deprinderii de a se
spala corect pe dinti
Formarea
controlului
sfincterian
Formarea deprinderii de a se
spala pe maini inainte de a
manca,
dupa
folosirea
toaletei si ori de cate ori este
necesar
Formarea
deprinderii
de
folosire individuala a veselei
si a obiectelor personale de
igiena

Sprijin pentru
prevenirea
bolilor
contagioase

Sprijin pentru
prevenirea
situatiilor de
risc potential

Persoana
responsabila

Termen

Observatii

Copilul este avertizat in


permanenta
asupra
potentialelor pericole

IGIENA PERSONALA SI INGRIJIRE


Obiectiv

Activitate

Persoana
responsabila

Termen

Observatii
61

Asigurarea
igienei
corporale

Asigurarea
vestimentatiei

Spalatul
mainilor,danturii,igiena intima

Baia zilnica

Tuns, pieptanat si taiatul


unghiilor

Alegerea vestimentatiei
adecvate

Pastrarea hainelor in
buna stare

TRATAMENTE
Tratamente de specialitate: _____________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Tratamente stomatologige: _____________________________________________
________________________________________________________________________
Monitorizarea efectelor secundare ale medicatiei administrate pe termen lung si a schimbarii starii de
sanatate a copilului: ___________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

NUTRITIE SI DIETA
Autonomie de hranire:
Totala

Partiala

Nula

Necesar de calorii : _____________________________________________________


Regim dietetic : _______________________________________________________
____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Observatii: ___________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

EXERCITIU DE ODIHNA
Miscare si activitate in aer liber : __________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Masuri speciale pentru copii cu risc : ______________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Perioade de odihna in conformitate cu afectiunea : ____________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
62

ABILITARE/REABILITARE
6. Kinetoterapie
Termen
Obiective

Activitati

Pers.
implicata

Lung / mediu

7. Hidroterapie
Termen
Obiective

Activitati

Pers.
implicata

Activitati

Pers.
implicata

Lung / mediu

8. Masaj
Termen

Obiective

Lung / mediu

9. Logopedie
Termen
Obiective

Activitati

Pers.
implicata

63

Lung / mediu

10.Terapie compela recuperatorie integrata/Psihoterapie


Termen
Obiective
Activitati

Pers.
implicata

Lung / mediu

64

PIS pentru SANATATE


Evaluare
La data de __________________________________
Obiectiv

Realizat

Potential

Nerealizat

A
B
C
D
E
F
G

1
2
3
4
5

Intocmit de_____________________
Data intocmirii :
_________

Data revizuirii :
____________

65

STANDARD 13
PRIMUL AJUTOR, TRATAMENTUL INFECIILOR INTERCURENTE I
ADMINISTRAREA MEDICAIEI
Procedura de administrare a primului ajutor, a medicaiei i a altor proceduri
medicale
Acordarea primului ajutor
- responsabili pentru acordarea primului ajutor sunt: medicul centrului, asistenii medicali,
educatorii specializai, infirmierii (n aceast ordine);
- materialele necesare acordrii primului ajutor sunt depozitate la loc accesibil n cabinetul
medical, n dulapul pentru medicamente de urgen;
- personalul care manipuleaz materialele necesare cunoate regulile de acordare a primului
ajutor i, de asemenea, locul unde sunt depozitate materialele necesare.
- dup acordarea primului ajutor se noteaz n registrul medical numele, prenumele copilului,
data, ora, motivul administrrii, medicamentele administrate (doze) i semntura personal.
- n caz de situaii de urgen o alt persoan anun, n timpul acordrii primului ajutor,
ambulana.
- periodic, personalul centrului are obligativitatea de a participa la cursuri de acordare a
primului ajutor (fie inute de medicul centrului, fie inute de specialiti din reeaua sanitar).

Administrarea medicaiei
avand n vedere natura afeciunilor copiilor din centru, nu se pune problema
autoadministrrii medicamentelor.
administrarea medicamentelor se face de ctre asistenii medicali sau, n caz de
imposibilitate a acestora, de ctre educatorii specializai, conform schemelor stabilite de
medic.
medicamentele sunt administrate de catre asistentele medicale de serviciu, pe
baza recomandarilor medicale facute de medic in foile de observatii.
schema tratamentului de fond este stabilita fiecarui copil in parte de medicul specialist in
colaborare cu medicul centrului.
medicatia se administreaza la orele consemnate in foile de observatie .
pentru administrarea orala a medicamentelor se folosesc lingurite si cani individualizate ,
dezinfectate in prealabil cu cloramina
materialele sanitare rezultate in urma administrarii tratamentului injectabil sunt distruse
prin ardere in prezenta unei comisii in care asista obligatoriu un cadru medical .
medicamentele de fond sunt tinute de catre medicul centrului care elibereaza zilnic
asistentelor medicale cantitatile necesare pentru tratament pe 24 h ( maxim 72 h)

Procedura de administrare a medicaiei se desfoar n modul urmtor:


- pentru fiecare copil exist confecionate pliculee pentru medicaie pe care sunt trecute
numele i prenumele copilului, denumirea medicamentului i doza de administrat,
66

repartizate n trei prize pentru medicaia de fond sau conform recomandrilor pentru
medicaia afeciunilor intercurente.
- medicamentele sunt depozitate n dulapul de medicamente de unde, asistentul medical din
tura de noapte le scoate pentru a le repartiza n pliculee individuale conform prescripiei
medicale, pentru a doua zi.
- medicaia se administreaz la ore stabilite ( 9.00, 14.00 i 19.30) la aproximativ 30 de
minute dup mesele principale, innd cont de medicamentele care trebuie administrate
nainte sau n timpul meselor.
- pentru administrarea medicamentelor se folosesc pahare i lingurie de unic folosin sau
cloraminate n prealabil, dar n mod individual.
- dup administrarea medicamentelor, se consemneaz n raportul de gard acest lucru de
ctre asistenta de tur.
- Schemele de tratament sunt stabilite de ctre medicii specialiti iar evoluia sub tratament
este urmrit de ctre medicul centrului i acestea sunt consemnate n foaia de observaie
a fiecrui copil.
SRD isi organizeaza proceduri referitoare la administrarea, depozitarea si distrugerea resturilor
de medicamente sau a medicamentelor expirate, precum si a celorlalte materiale sanitare utilizate.
Informatiile referitoare la medicamente, la tratamente, si asistenta de prim ajutor acordate
copiilor se consemneaza intr-un registru medical,precizandu-se numele copilului , data,ora,
medicamentul (inclusiv dozajul) sau tratamentul,motivul administrarii, semnatura personalului.
Intregul personal al SRD urmeaza cursuri de pregatire in acordarea de prim ajutor.

67

STANDARD 14
EDUCATIA
PROCEDURA DE EDUCAIE
Serviciul pentru protecia copilului de tip rezidenial pentru copiii cu disabiliti, sprijin i
promoveaz, prin materiale i mijloace corespunztoare, educaia copiilor, adecvat tipului
disabilitii i/sau a gradului de handicap i potenialul lor de dezvoltare, cu prioritate n uniti de
nvmnt din comunitate.
Obiectivele instituiei privind educaia
Una din preocuprile constante ale echipei i ale ntregului personal este legat de gsirea unor
mijloace de educaie adecvate potenialului copiilor aflai n regim rezidenial n C.S.C. Orizont.
Specificul activitilor educative vine n ntmpinarea nevoilor copiilor i nu depeste potenialul
lor imediat urmtor de atins, pstrndu-se ca obiectiv general integrarea i reintegrarea copilului cu
disabiliti n comunitate, socializarea i sensibilizarea comunitii n legtura cu problematica copiilor
cu disabiliti. Activitile educaionale incluse n PSI (planul special de intervenie) i detaliate n
68

anexa PSI pentru educaie urmresc dezvoltarea optim a copilului pornind de la situaia lui prezent i
pregtirea pentru viaa de adult: autongrijire i autogospodrire, comunicare i socializare, pregtire i
orientare colar.
Pe parcursul gzduirii copiilor, complexul de servicii asigur, prin programele sale educaionale,
urmtoarele obiective: diminuarea i eliminarea marginalizrii copiilor cu disabiliti, colaborarea cu
unitile de nvmnt pentru derularea programelor educaionale dar i pentru sensibilizarea
comunitii de copii fr disabiliti vis-a-vis de aceast problematica i integrarea n comunitate. Se
urmrete schiarea unei evoluii conforme cu potenialul propriu de dezvoltare al fiecrui copil.
Programul educaional
Programul educaional este anex a PIP i este elaborat de educatorii de referin pentru fiecare
copil, mpreun cu specialitii i, dac este cazul, cadrul didactic desemnat din partea Inspectoratului
colar pentru nvmnt la domiciliu.
n cazul n care copilul beneficiaz, datorit posibilitilor lui, numai de program educaional
exclusiv n cadrul Complexului de servicii, programul educaional este ntocmit de ctre educatorii
specializai de referin al copilului mpreun cu echipa pluridisciplinar, tinnd cont de rezultatele
evalurii, de caracterisiticile vrstei, de prezena i gradul disabilitii.
Educatorul specializat rspunde de educaia non formal i informal a copilului, adic de formarea
i educarea unor deprinderi, abiliti pentru o via ct mai autonom posibil, iar cadrul didactic
rspunde de educaia formal, conform normelor stabilite de sistemul educaional. Educatorul de
referin al copilului are, de asemenea, datoria de a-l acompania pe copil n atingerea obiectivelor
formale propuse de cadrul didactic i de a continua munca acestuia prin realizarea temelor de cas sau
activiti educative n sprijinul celor parcurse n curriculum colar.
Programul educaional cuprinde urmtoarele informaii privind: a) - traseul educaional,
conform ghidului metodologic cu evaluarea copilului i ncadrarea ntr-un grad de handicap; b) capacitatea de nvare; c) - nivelul achiziiilor i cunotinelor; d) - cerinele educative speciale; e) msurile psihopedagogice de sprijin pentru corectarea dificultilor de nvare; f) - recomandri i
msuri specifice.
Asigurarea de faciliti de studiu adecvate i sprijinul pentru aceasta
Fiecrui copil care beneficiaz de colarizare la domiciliu i este asigurat, n complex, tot sprijinul
necesar ndeplinirii obiectivelor educative, inclusiv resurse materiale necesare. Prin resurse materiale se
neleg i condiiile adecvate de pregtire a temelor, cum ar fi spaiul individual cu lumin natural,
mobilier adecvat, echipamente, rechizite. Rechizitele, manualele, materialele i echipamentele
corespund din punct de vedere cantitativ i calitativ nevoilor i cerinelor educative speciale ale copiilor
cu disabiliti.
Educatorul i acord sprijin i asisten copilului, n ndeplinirea sarcinilor educative.

Precizri speciale
n situaia n care, din motive de sntate, copilul nu poate frecventa, o perioad determinat de
timp, cursurile colare, educatorul de referin asigur activiti de pregtire colar n conformitate cu
curriculum.
Educatorul de referin ine legtura, permanent, cu profesorul respectiv.
Personalul de specialitate particip la reevaluarea copilului n scopul reorientrii sale colare
anuale, urmrindu-se ncadrarea n nvmntul de mas, special sau la domiciliu. Att personalul de
specialitate al centrului ct i educatorul de referin vor ntocmi un raport care va fi analizat de ctre
managerul de caz urmnd s se ia o decizie care s fie n cel mai bun interes al copilului.

69

ANEXA

PIS pentru EDUCATIE


Intocmit de psiholog/ logoped : ______________________________________________
Traseul educational : ______________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Nivelul achizitiilor si cunostintelor : __________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Masurile psihopedagogice de sprijin pentru corectarea dificultatilor de invatare : _______
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Recomandari si masuri specifice : ____________________________________________
70

___________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________

Educatie nonformala / Autonomie personala / Terapie ocupationala


Termen

Obiective

Activitati

Pers.
implicata

Lung / mediu

Socializare / Ludoterapie/ Educatie multisenzoriala


Termen

Obiective

Activitati

Pers.
implicata

Lung / mediu
71

Data intocmirii :

Data revizuirii :

_________

____________

PIS pentru EDUCATIE


Evaluare
La data de __________________________________
Obiectiv

Realizat

Potential

Nerealizat

1
2

72

Intocmit de_____________________
Data intocmirii :

Data revizuirii :

_________

____________

STANDARD 15
ACTIVITI RECREATIVE I DE SOCIALIZARE
Activitatile de petrecere a timpului liber sunt orientate catre cunoasterea mediului fizic si social
din jurul copilului. Aceste activitati contribuie la formarea unor abilitati si deprinderi pentru care
copilul manifesta interes precum si la dezvoltarea si cultivarea unor talente, crearea unor oportunitati
pentru copii pentru a avea optiuni si initiativa. Activitatile sunt cuprinse in PIS ul pentru recreere
socialiyare elaborate de persoanele de referinta impreuna cu educatorul specialiyat responsabil pentru
programele educationale.
Orice subiect trebuie adaptat la potentialul grupului si/sau al copilului. Aceste activitati
presupuse ritmuri diferite, lucru secvential pentru formarea autonomiei personale, adaptare si
integrare.
SRD promoveaza si asigura copiilor petrecerea timpului liber, mai ales a sfarsitului de
saptamana, si a vacantelor scolare in propria familie.

73

SRD asigura conditiile si materialele necesare, conform varstei si optiunilor copiilor,precum si


tipul de dizabilitati si/sau gradului de handicap, pentru derularea activitatilor recreative si de socializare
organizate in cadrul SRD si in comunitate.
In cadrul CSC Cristina sunt asigurate spatii special amenajate si dotate corespunzator pentru
desfasurarea activitatilor in timpul liber,care sunt sigure, functionale si accesibile tuturor copiilor si
adecvate varstei, potentialului de dezvoltare, tipului de dizabilitati si/sau gradului de handicap,
preocuparilor si preferintelor copiilor.
Personalul este format corespunzator pentru a contribui la dezvoltarea afectiva a copilului, prin
comunicare verbala si non-verbala,prin consiliere,prin activitati de socializare si evaluari pozitive.

Procedura pentru activitile recreative i de socializare


Oportuniti pentru timpul liber si activiti recreative i de socializare:
-

S.R., pentru a putea oferi activiti variate i accesibile, trebuie s elaboreze programe complexe
adaptate posibilitilor copiilor cu handicap mediu i sever determinate de potenialul, interesul i
opiunile acestora.
Activitile nu permit discontinuiti, de aceea se aloc suficient timp pentru recreere i socializare.
Aceste activiti trebuie s permit exercitarea unei influene organizate n scop recreativ-educativcompensatoriu.
Activitile trebuie s fie disponibile tuturor copiilor, de aceea impun o continu adaptare la
posibilitile de nelegere, de participare activ, pasiv-afectiv, de trire a unor emoii pozitive.
Formele activitilor sunt diverse, avnd ca finalitate integrarea social a copiilor.
Activitile se desfoar n module, n curtea unitii i n cabinetele de specialitate.
n forme mult simplificate, au loc programe distractive, audiii muzicale pentru copii, poveti
foarte scurte, eventual nsoite de ilustraii sau dramatizate, serbri prezentate de copii din colile
publice, spectacole ale unor trupe de teatru de ppui, vizionri TV, vizionri de casete sau CD-uri
cu aspecte i ntmplri cu copii i persoane cunoscute din mediul lor de via
Jocuri simple de toate tipurile i activiti gospodreti elementare, vizite n parc, pia, magazine,
efectuate individual sau n grupuri mici, cu cei care dispun de posibiliti de deplasare i adaptare
la situaiile din mediul extrainstituional.
Copiii sunt informai asupra activitilor disponibile lor, n limbaj adecvat posibilitilor de
nelegere (limbaj non-verbal i verbal).
Oportunitile trebuie gndite i urmrite gradual prin activiti structurate foarte simplu,
secvenial, n relaie direct cu scopul urmrit de cunoatere, compensare, integrare.
Educatorul este responsabil n actul de proiectare, implementare i intervenie, revenindu-i
obligaia de cunoatere complex a personalitii copilului (diagnostic medical, tipul i gradul de
handicap, probleme sociale ale familiei) pentru aplicarea unui tratament educativ individualizat.
Educatorul este animator al grupului n actul recreativ i de socializare, factor de apreciere i
stimulare, co-partener cu copiii in aceste activiti i cu ali factori educaionali.
Copii trebuie s fie consultai asupra dorinelor i preferinelor pentru organizarea i participarea la
aceste activiti, dar n cazul celor cu dizabiliti majore, li se organizeaz aceste activiti
testnd grupul de copii, urmrind mbogirea experienei lor de via prin diferite tipuri de
activiti: cunoatere direct, concret; observare; conversaie; abilitare manual; jocuri; nvarea
unor comportamente sociale adecvate.
Educatorul animator ncearc s ofere motivaie pentru: a cunoate, a nva, a participa.
Programul zilnic al copiilor respect regulile de igien a sntii, privind ngrijirea,
supravegherea, masa, recreerea, odihna i somnul. ntregul program este organizat ntr-o
74

astmosfer familial, urmrind socializarea copiilor, cunoscnd, nvnd i realiznd un minimum


de abiliti i deprinderi de comportament independent.
- Pe parcursul ntregului program, copiii beneficiaz de ajutorul discret, tolerant i ncurajator din
partea adulilor.
- Orice activitate trebuie adaptat la potenialul grupului pentru a realiza un minimum de adaptare la
mediul de integrare n comunitate, respectndu-se ritmurile diferite ale copiilor.
- Copiii trebuie provocai, solicitai, ncurajai. Chiar dac rezultatul nu e cel scontat, ei sunt ludai,
aplaudai, recompensai, viznd n permanen sfera afectiv pentru adaptarea social.
- Dezvoltarea capacitilor de relaionare i comunicare non-verbal i verbal, descoperirea propriei
identiti prin: cooperare, trirea unor emoii pozitive, satisfacii jalonate de ncurajri.
Indiferent de tipul de relaii - de comunicare, cooperare -, se urmrete dezvoltarea afectiv a
copilului prin comunicare verbal, non-verbal, acional, gestual, comportamental, afectiv, pentru
obinerea unui sistem atitudinal.
Alternarea perioadelor de activitate, hran, odihn, recreere, socializare, alocndu-se suficient timp
pentru fiecare, permite realizarea unui program complet i eficient ce urmrete obiectivele generale ale
procesului de compensare, recuperare.
Timpul liber de la sfritul sptmnii de lucru, cnd copiii rezideni nu beneficiaz de serviciile
speciale ale Centrului de Zi i Recuperare, poate fi petrecut n familie, la cerere, n situaiile n care
prinii sunt cunoscui i dispun de posibilitile necesare.
DGASPC Constana asigur resursele pentru desfurarea activitilor de recreere i de
socializare.
Spaiile pentru aceste activiti sunt slile amenajate igienic i foarte plcut, accesibile,
atrgtoare, dotate cu mobilier i materiale care nu le pun n pericol sntatea, spaii special amenajate
i curtea centrului cu mult vegetaie, jocuri, bnci pentru odihn i relaxare.
Subiecte pentru activiti
Ui i ferestre
* Activitate de cunoatere-observare a ncperilor din modul, a uilor, a ferestrelor, numrarea lor,
compararea lor
* Joc puzzle, cutare de imagini, alegea, sortarea, construirea din cuburi, aranjarea ferestrelor i a uilor
la case, numrarea lor.
* Activitate de dezvoltare a limbajului, povestirea Copilul cel mic i ua cea mare", cntec Deschide
fereastra!"
* Activitate pentru socializare, convorbire, joc A btut cineva la u", Ua suprat"
* Activiti recreative, pantomim, Unde e ua", clana, broasca, cheia,
* Activiti de reabilitare manual - desen, modelaj
* Activitate gospodreasc Ua curat, musafiri ateapt!"
Copacul meu
* Activiti de cunoatere observare a copacilor din grdina centrului
* Activiti matematice - joc Numrm i nsemnm copacii cu creta colorat"
* Activitate de psiho-terapie i expresie plastic Copacul meu pictura", audiie muzical
* Educarea limbajului
* nvarea unei poezii
* Activiti recreative - jocuri de micare Veveria n cuibul su", Ascunsa dup copaci"
* Joc didactic Copaci n diferite anotimpuri", puzzle
La mas
* Activitate de formare a deprinderilor gospodreti
* Cunoaterea i denumirea obiectelor de vesel - utilizarea corect
75

* Folosirea formulelor de politee


* Joc Azi avem musafiri"
Cartonaul cltor
* Activitate de cunoatere a mijloacelor de transport
* Joc Alege ce se potrivete"
* Colaj - Tablou pentru camera mea"
Pinea
* Activitate de cunoatere Pinea - hrana zilnic" - diferite forme de pine, gustul pinii
* Activitate de mbogire a vocabularului - precizarea cuvintelor: felie, coaj, chifl, gogoa, fin, a
frmnta, a amesteca, Povestea pinii"
* Activitate recreativ - Cntecul pinii"
* Activitate gospodreasc - aranjarea pinii la mas
Orice subiect trebuie adaptat la potenialul grupului i/sau al copilului. Aceste activitati
presupun ritmuri diferite, lucru secvenial pentru formarea autonomiei personale, adaptare i integrare.

76

MODELE DE ACTIVITI PENTRU PETRECEREA TIMPULUI


LIBER
TOAT LUMEA SCHIMB
SCOP PRINCIPAL: De a dezvolta cooperarea n grup
SCOP DE PERSPECTIV: De a grbi reaciile
De a dezvolta capacitate de ascultare
ECHIPAMENT: Un instrument mic pentru fiecare persoan, o org sau muzic
nregistrat
NUMERE/PARTICIPANI: 4-10
MODEL DE BAZ: Grupul st n cerc i fiecare participant are un instrument.
Liderul cnt o bucat muzical iar membrii grupului iau i ei parte, cntnd din
instrumente. Cnd muzica se oprete, participanii i las instrumentele pe scaune i
fiecare se mut pe scaunul din stnga lor. Activitatea rencepe cnd toi participanii
ateapt, pregtii s cnte la noul lor instrument.
OBSERVAII: Ar fi necesar de a sta n picioare i a lsa instrumentele jos,
cnd muzica se oprete, nainte de a se aranja n activitate. n pauzele dintre bucile
muzicale se ateapt n linite.
VARIAII: Pot fi folosite tipuri diferite de muzic n timpul acestei activiti.
Participanii se pot muta pe orice scaun doresc. Dac este folosit o org, persoana care
cnt poate fi inclus n cerc i se poate mica spre stnga atunci cnd muzica se oprete.
Aceasta nseamn c participanii au ansa de a conduce de la org.
Alte cteva modele de activiti pentru petrecerea timpului liber: Minile sus,
Prinde ritmul, Gsete conductorul, Ursul doarme, Bun!, Jocul numelui,
Arunc mingea, Cuibul psrelelor, Predarea tafetei, Scuturnd tamburina,
Unde s cnt, Dirijorul, Aplaud i lovete uor, Vino i ia-l, Creaz-i
dansul, Legnarea cercurilor, F-m s dansez, Dansul plriei, Danseaz i
schimb, Sus i jos, Bate din palme, Farfuria zburtoare.

77

ANEXA

PIS pentru RECREERE SI SOCIALIZARE

Intocmit de psiholog/ logoped : ______________________________________________


Evaluare :
Varsta la care a fost prima oara institutionalizat : ________________________________
Traseul institutional : ______________________________________________________
________________________________________________________________________
Relatia cu parintii : ________________________________________________________
________________________________________________________________________
Relatia cu colegii : ________________________________________________________
________________________________________________________________________
Relatia cu persoana de referinta : _____________________________________________
________________________________________________________________________
Relatia cu alte persoane (din centru si din afara lui) : _____________________________
_______________________________________________________________________
Observatii : ______________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________

1. Activitati zilnice si recreative


Activitati zilnice

Observatii

Jocuri in aer liber


Plimbari
Vizionare programme TV,
diafilme
Auditii muzicale
Apa si nisip

2. Activitati ocazionate de evenimente


Activitati ocazionate de
evenimente

Observatii

Sarbatorirea zilei de nastere


Serbari de Craciun si de Pasti

78

3. Extinderea relatiilor sociale


Extinderea
relatiilor sociale

Pers.
Implicate

Termen

Observatii

Plimbari
Mentinerea legaturii
cu familias au alte
persoane importante
Terapii de grup

Data intocmirii :

Data revizuirii :

_________

____________

79

PIS pentru RECREERE SI SOCIALIZARE


Evaluare
La data de __________________________________
Obiectiv

Realizat

Potential

Nerealizat

1
2
3

Intocmit de_____________________

80

STANDARD 16
ABILITARE SI REABILITARE
Fiecare copil beneficiaza de servicii de calitate de abilitate si reabilitate realizate de personal
specializat.
CSC Cristina asigura accesul si participarea copiilor la activitati variate si eficiente de abilitare
si reabilitare in conformitate cu nevoile lor specifice.
Programul de interventie pentru sanatatea copilului include activitati individualizate de
abilitare-reabilitare ce au drept scop recuperarea sau compensarea dizabilitatii/ handicapului copilului,
in vederea reducerii limitarilor de activitate si cresterii participarii sociale.
Activitatile de abilitare/reabilitare pot fi, dupa caz
1. fizioterapie
2. kinetoterapie si masaj
3. logopedie
4. terapie psiho-motrica si de abilitate manuala
5. terapii prin invatare (reprezentare, dezvoltarea imaginatiei, a atentiei, memoriei,
inteligentei, )
6. dezvoltarea abilitatilor de autocontrol (de exemplu dezvoltarea procesului de inhibitie
voluntara)
7. organizarea si formarea autonomiei personale (de exemplu educatie perceptiva, igiena
personala,formarea deprinderilor de autoservire si autogospodarire)
8. reorganizarea conduitelor si restructurarea perceptiv-motorie
9. terapie ocupationala si psihoterapie de expresie (de exemplu expresie grafica, plastica,
corporala, verbala, psihodrama, ergoterapie)
10. diverse forme de psihoterapie
In cadrul CSC Cristina activitatile de abilitare/reabilitare se realizeaza, dupa caz, individual sau
in grup. In cadrul centrului se asigura accesul tuturor copiilor la aceste activitati si se monitorizeaza
realizarea acestora. Echipa de specialisti care realizeaza aceste activitati cu copilul comunica
permanent cu medicul care raspunde de elaborarea si monitorizarea PIS ului pentru sanatate, inclusiv
prin trimiterea de rapoarte scrise periodic cel putin o data la 3 luni, referitoare la evolutia copilului.
In cadrul centrului sunt amenajate spatii suficiente ca numar, special amenajate si dotate
corespunzator cu natura si specificul activitatilor respective, precum si adaptate si echipate pentru a fi
accesibile si functionale in functie de tipul de dizabilitati/handicapului copiilor din centru.
Personalul care asigura realizarea acestor activitati este calificat si specializat in acest sens si
adecvat copiilor din centru. Se lucreaza in echipa pentru implementarea PIS pentru sanatatea copilului.

81

STANDARDUL 17
RECLAMATII SI REPREZENTARE
CSC Cristina i-a organizat un sistem de primire, nregistrare i soluionare a
sesizrilor i reclamaiilor cu privire la serviciile oferite sau pentru care
se faciliteaz accesul. Sesizrile i reclamaiile sunt soluionate cu
promptitudine i seriozitate, iar persoana n cauz este informat de progresul
realizat pentru soluionare n mod periodic i primete rspunsul, n scris, n
maxim 30 de zile calendaristice.
Copiii, prinii acestora sau reprezentanii lor legali cunosc procedurile
privind modalitile de a efectua sesizri sau reclamaii, precum i drepturile
pe care le au cu privire la informarea asupra demersurilor pentru rezolvarea i
primirea rspunsului.
Procedurile trebuie s garanteze cel puin urmtoarele:
a) modalitile de nregistrare a sesizrilor i reclamaiilor;
b) informarea celui ce a fcut sesizarea/reclamaia asupra stadiului i modului de soluionare a cazului;
c) durata maxim n care persoana n cauz primete rspunsul;
d) prevederea posibilitii ca o alt persoan s poat sesiza/reclama n numele copilului;
e) excluderea posibilitii ca persoana care a fost reclamat s se implice n rezolvarea cazului;
f) prevederea unor modaliti de abordare a reclamaiilor care l vizeaz pe coordonatorul SR;
g) excluderea oricror represalii asupra celor care efectueaz sesizrile/reclamaiile.
Personalul centrului poate oferi oricrei persoane interesate informaii despre sistemul de
sesizare/reclamare.
Seful de complex desemneaz o persoan care s in o eviden clar a sesizrilor i
reclamaiilor (cereri, rezolvri, informarea petenilor etc.)
Seful de centru reanalizeaz periodic - cel puin o dat la 3 luni - evidena
sesizrilor i reclamaiilor i consemneaz concluziile sale n registrul de sesizri
i reclamaii. Evidena sesizrilor i reclamaiilor se trimite periodic - cel puin lunar furnizorului de servicii.

82

STANDARD 18
PROTECIA COPILULUI MPOTRIVA ABUZULUI
PROCEDURA DE PROTECIE A COPILULUI MPOTRIVA ABUZULUI
Centrul de Servicii Comunitare Cristina pentru copiii cu disabiliti severe promoveaz i
aplic msuri de protejare a copiilor mpotriva oricrei forme de intimidare, discriminare, abuz,
neglijare, exploatare, tratament inuman sau degradant.
Crearea unui cadru de via securizant
Prin atitudinea i activitile ntreprinse, ntreg personalul este preocupat de crearea unui mediu de
siguran i bunstare ct mai apropiat de mediul familial. Orice suspiciune sau acuzaie de abuz este
rezolvat prompt i corect de ctre ntregul personal, conform cu legislaia n vigoare, crendu-se astfel
un mediu securizant i proprice dezvoltrii i recuperrii copilului, conform cu nevoile sale.
Prevenirea abuzului i neglijrii
Complexul de Servicii Comunitare Cristina promoveaz un comportament pozitiv ntre personal i
copii i ntre copiii nii:
- personalul nu trebuie lsat singur nesupravegheat cu copiii pe perioade ndelungate de timp;
- nu trebuie s existe nici un contact ne-necesar cu copiii;
- personalul nu trebuie s i implice n jocuri provocatoare din punct de vedere sexual sau prea
dure din punct de vedere fizic;
- personalul nu trebuie s foloseasc un limbaj neadecvat sau abuziv;
- personalul nu trebuie s-i pcleasc pe copii;
- personalul este preocupat s creeze un mediu ct mai securizant, pentru ca situaiile n care pot
aprea probleme s fie meninute la un nivel minim prin evaluri ale riscului i analiza
vulnerabilitilor sistemului n care copilul funcioneaz zi de zi.
Personalul nu trebuie s ntreprind nici o aciune care ar putea leza intimitatea, imaginea
sau oricare din drepturile copilului!
Identificarea abuzului i neglijenei copilului
Personalul cunoate exact simptomele i semnele exterioare ale unor situaii de abuz sau neglijare,
le poate recunoate i poate lua o atitudine adecvat n raport cu posibilitatea prevenirii i soluionrii
lor.
Fiecare membru al personalului cunoate semnificaia, definiia i simptomele posibilelor forme de
abuz: abuz fizic, emoional, sexual i neglijare.
Abuzul fizic reprezint orice form de vtmare neaccidental sau eec n prevenirea rnirii
sau vtmrii unui copil n mod deliberat.
Simptome: rni inexplicabile, vnti care arat urme de mini sau degete, de la plesnit, lovit,
arsuri de igri, urme de mucturi, nas rupt, teama de a se apropia de prini sau ngrijitori,
comportament agresiv sau izbucniri temperamentale, reacie la atingere sau apropiere, depresie, fug,
mpotrivire la schimbat, etc.
Abuzul emoional reprezint respingerea sever sau persistent sau rele tratamente emoionale
care afecteaz n mod negativ dezvoltarea emoional sau comportamental a copilului.
83

Simptome: lipsa progresului, tulburare brusc de vorbire, dezvoltare fizic sau emoional
ntrziat, comportament nervos, lipsa ncrederii, nevoia de aprobare sau atenie, teama de a face
greeli, comportament automutilant, etc.
Abuzul sexual reprezint exploatarea sexual a copilului sau a oricrei persoane indiferent
dac acesta este sau nu contient de ceea ce se ntmpl, inclusiv contact fizic.
Simptome: dureri de stomac sau disconfort, vnti sau rni n pri nevizibile ale corpului,
sarcin, schimbri brute de comportament, nervozitate sau team n prezena anumitor persoane,
cunotine sexuale nainte de vrsta de dezvoltare, automutilare, tulburri de hrnire, enurezis nocturn,
abuzul de substane, etc.
Neglijarea reprezint un eec persistent i sever de a rspunde nevoilor fizice i /sau
psihologice ale copilului.
Simptome: foame constant, murdrie constant, mbrcminte neadecvat, pierdere n greutate,
oboseal constant, neprezentarea la programarea la doctor, lsat singur sau nesupravegheat, etc.
Evaluarea abuzului i neglijenei copilului
Datorit specificului activitii centrului pentru copiii cu disabiliti severe i profunde,
evaluarea abuzurilor se bazeaz pe observaia direct a simptomelor observate sau raportate de ctre
personalul responsabil.
De asemenea n cadrul evalurii iniiale i evalurilor ulterioare, periodice, echipa
pluridisciplinar poate identifica astfel de simptome.
n cazul n care comunicarea verbal este prezent, angajatul abordat are obligaia de a asculta
cu atenie, de a cere lmuriri, de a lua n serios ceea ce spune copilul, de a verifica mpreun cu ceilali
membrii ai echipei autenticitatea celor spuse.
Este strict interzis neluarea n seam a unei sesizri din partea copiilor sau agresarea
verbal sau fizic.
Notificarea abuzului i neglijenei copilului
Angajatul care a observat sau care a fost abordat de ctre un copil n legtur cu un caz de abuz sau
neglijen are obligaia de a ntiina imediat eful complexului, care aplic legislaia n vigoare.
n situaia n care eful complexului nu semnaleaz la D.G.A.S.P.C. aceste situaii, n termenul de
maxim 48 de ore, personalul care a ntiinat eful are obligaia efecturii acestei semnalri.
Rezolvarea suspiciunilor sau acuzaiilor de abuz i neglijen la copil
Seful complexului cu avizul D.G.A.S.P.C. desemneaz o persoan care particip la evaluarea
iniial a situaiei de exploatare, abuz sau neglijen semnalat iar rezultatele acestei evaluri vor fi
consemnate n fia de semnalare obligatorie i evaluare a situaiilor de abuz. Fia este transmis la
D.G.A.S.P.C. n termen de maximum 48 de ore de la data evalurii iniiale.
Personalul care are suspiciunea sau identific situaii de abuz are obligaia s le semnaleze i s le
nregistreze. Dac este necesar, eful complexului poate anuna, dup caz, salvarea, poliia i/sau
procuratura.
ntotdeauna, o astfel de situaie este trimis mai departe pentru investigare.
Toate msurile luate trebuie s se conformeze procedurilor locale i naionale privind protecia
copilului.
Centrul asigur ulterior, asisten, sprijin psihologic i consilierea copiilor care au fost intimidai,
discriminai, asigurndu-se n acelai timp accesul lor la aceste servicii.
Centrul asigur efectuarea de ctre ntreg personalul, inclusiv personalul auxiliar, care este deja
familiarizat cu problematica protejrii copilului cu disabiliti mpotriva abuzului, prin intermediul
ntlnirilor i discuiilor n echip dar i prin cunoaterea adecvat a standardelor i procedurilor n
vigoare, cursuri de formare privind tema n cauz.
n centru exist o eviden a tuturor cazurilor de intimidare, discriminare, abuz, neglijare,
exploatare (exploatare sexual sau prin munc), tratament inuman sau degradant, n registrul de sesizri
i reclamaii.
n CSC Cristina este strict interzis agresarea verbal sau fizic a copiilor, aceste fapte fiind
pedepsite conform legii
84

Registrul de sesizri i reclamaii al SR cuprinde i evidena sesizrilor i reclamaiilor cu


privire la abuzul asupra copilului, informatii despre acuzatii de abuz/neglijenta si masurile luate.
SR asigur sprijin psihologic i consiliere copiilor care au fost intimidai sau
discriminai. n situaia copiilor abuzai, neglijai sau exploatai, CSC Cristina asigur
accesul acestora la serviciile stabilite de SPSPC.
CSC Cristina asigur efectuarea de ctre ntregul personal (inclusiv personal auxiliar, angajai
temporar sau voluntari) a unor cursuri de formare privind problematica protejrii copilului mpotriva
abuzului, neglijrii i exploatrii.

85

86

STANDARD 19
RELAIA PERSONALULUI CU COPIII
PROCEDURI PRIVIND RELATIILE DINTRE MEMBRII
PERSONALULUI SI COPII

Important este nu ceea ce ti se ntmpla ci


felul n care reactionezi
Hans Selye
Activitatea personalului centrului nostru se desfoar conform regulamentului de
ordine interioara, care cuprinde un ansamblu de norme ce stabilesc cadrul etic si moral de exercitere a
fiecarei profesii. Acestea se refera la:

Calitatea relaiei personal copii. Respectarea tuturor drepturilor copiilor presupune:


excluderea principiului conform caruia copilul este vinovat, adultul nu are nici o vina, prin oferirea
de caldura si afectiune copiilor, pentru a realiza o atmosfera calda si familiala in modul; promovarea
dialogului, daca este posibil alegand totodata modalitatile optime si calme de comunicare; stimularea
comunicarii intre copii; delimitarea clara (indeosebi pentru educatori) a rolului lor de cel al parintilor,
pentru a nu induce dependenta copiilor de institutie si pentru a pregati (re)integrarea acestora in
familie; castigarea in timp a autoritatii, respectului si admiratiei copiilor oferind in acelasi scop, in
permanenta, un exemplu personal de igiena, vocabular si comportament ceea ce implica un proces de
exprimare a supararii sau a nemultumirii, in mod neagresiv si nedistructiv.

Protejarea copiilor impotriva oricarui prejudiciu fizic si mintal; pentru aceasta personalul este
obligat sa ia in considerare interesele copiilor, sa-i trateze cu respect si cu grija pentru demnitatea si
sanatatea lor. Sunt strict interzise agresarea fizic sau verbal, manipularea i abuzarea copiilor, aceste
fapte fiind pedepsite conform legii.

Asigurarea participarii la activitati : copiii trebuie sa participe in cunostinta de cauza (atat cat
le permit particularitatile individuale) la activitatile desfasurate in centru si implicit pe fiecare modul.
In acest scop este necesar ca membrii personalului sa cunoasca foarte bine istoricul comportamental
al fiecrui copil. Orice activitate trebuie, in prealabil, sa fie evaluata in scopul anticiparii si luarii
masurilor necesare de prevenire, diminuare sau chiar excludere a riscului.

Garantarea drepturilor copiilor prin respect, toleranta, acceptare, incurajare, spijin,


nediscriminare (legata de varsta, sex, etnie, sau unele particularitati ale bolii); dreptul copiilor de a nu
participa la activitati care-i pun in pericol sanatatea (atunci cand un copil este bolnav sau are crize).
Comportamentul personalului trebuie s exclud favoritismele i antipatiile, adaptndu-se contextului
situaional.

Garantarea dreptului la intimitate, confidentialitate si imagine atat pentru copii cat si


pentru personal, prin asigurarea caracterului confidential al informatiilor. Nici un membru al
personalului, respectiv nici un copil nu va face obiectul ingerintelor in viata sa personala, familia sa,
domiciliul sau corespondenta sa si nici al unor atacuri ilegale la onoarea si reputatia sa.
87

Responsabilizarea personalului cu privire la:


conduita etica
dezvoltarea relatiilor apte controlului pozitiv al comportamentului copiilor
securizarea copiilor
pregatirea profesionala continua
gestionarea adecvata a emotiilor prin respect pentru semeni
mentinerea interesului pentru activitatea desfasurat, pentru asigurarea condiiilor optime de
dezvoltare fizic i psihic, ct mai apropiate de cele din mediul familial
competenta, integritate, dreptate si demnitate.

Personalul, in lucrul cu toti copiii cu disabilitati, trebuie sa-i fereasca pe acestia de orice
suferinta si stress inutil, avand un comportament adecvat care sa-i justifice importanta umanitara.
Spiritul de cooperare i munca n echip vor favoriza schimbul de informatii pertinente intre domeniile
de activitate (medical, psihologic, logopedic, kinetoterapie, hidroterapie, educational), n vederea
atingerii scopului comun de recuperare i reabilitare a copiilor cu disabilitati, iar schimbul permanent
de informatii privind metodele de terapie adecvate att ntre membrii echipei ct i prin colaborri cu
specialiti din ar i strintate n cadrul unor seminarii de formare profesionala sau ntlnirilor pentru
schimb de experien, permite membrilor personalului sa-si amelioreze capacitatile si competentele lor
si sa-si largeasca experienta in domeniu, cu specificarea ca se va tine cont in mod deosebit de nevoile
copiilor din centrul nostru.
Repartizarea personalului pe ture i grupe de copii se face astfel nct copiii s vin n
contact cu un numr ct mai mic de aduli i s existe o continuitate interuman, menit s asigure
stabilitatea afectiv a copiilor:
-permanena supravegherii
-continuitatea procesului educaional
-stabilirea unui program educaional aplicat de ctre toate turele
-mentinerea legturilor i a comunicrii dintre ture
-nediscriminarea copiilor care au un alt educator de referin
Personalul trebuie s dein abiliti empatice i de comunicare, contribuind astfel n mod
semnificativ la dezvoltarea afectivitii copiilor:
- ncurajeaz relaiile de prietenie i ajutor ntre copii
- creeaz un climat pozitiv, afectiv, menit s faciliteze procesul de educare
- mbogete permanent activitatea educativ-terapeutic, nltur barierelor existente n
comunicare
- stimuleaz permanent potenialul copiilor
- folosete numele propriu al copilului
- evit referirile la copil n mod abstract
- acord dreptul la alegere, preferin
- gestioneaz adecvat emoiile n funcie de context
- consolideaz stabilitatea i dezvoltarea emoional.
Pregtirea profesional adecvat a personalului, modul de lucru al acestuia, relaionarea bazat
pe obiectivitate i sinceritate, contribuie la dezvoltarea personalitii i afectivitii copiilor.
Personalul beneficiaz de pregtire privind comunicarea i controlul pozitiv n relaia
cu copiii, pentru a putea preveni i rezolva ct mai amiabil nenelegerile n cadrul
colectivitii respective.
Personalul este pregtit pentru abordarea adecvat a relaiei cu aceti copii care au
dizabiliti, n concordan cu nevoile speciale ale acestora: de comunicare, sprijin afectiv, ndrumare i
88

control pozitiv al comportamentului, pentru a putea preveni i interveni n mod eficient n situaiile cu
risc pentru copii sau pentru cei din anturaj.
Personalul, cunoscand ,, istoricul ,, comportamental al fiecrui copil cu dizabiliti, trebuie
s i fereasc pe acetia de orice suferin i stress inutil i s gseasc metoda de intervenie
terapeutic adecvat.
Serviciul pentru protecia copilului de tip rezidenial deine proceduri scrise cu privire la
prevenirea, identificarea, evaluarea i soluionarea suspiciunilor sau acuzaiilor de abuz asupra copiilor,
ntocmite n baza legislaiei n vigoare. Personalul, familiile, reprezentaii legali, sunt informai ntr-o
manier accesibil cu privire la aceste proceduri.
Evidenta sesizrilor (reclamaiilor) cu privire la comportamentul personalului fa de copii,
inclusiv a comportamentelor abuzive, sunt nregistrate n registrul de sesizri i reclamaii al centrului.
Persoana de referin a copilului respect n interaciunea sa cu copilul valorile de
baz ale unei relaii parentale de calitate. ntregul personal, trebuie s aib grij s delimiteze clar rolul
su de rolul prinilor , pentru a nu induce o dependen a copilului de centru i pentru a facilita
reintegrarea sau integrarea familial a acestuia.
Personalul din CSC Cristina abordeaz relaiile cu copiii sau cu grupurile de copii n mod
nediscriminator, fr antipatii sau favoritisme.

89

STANDARD 20
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI
PROCEDURA DE CONTROL AL COMPORTAMENTULUI
Personalul reacioneaz pozitiv la diversele comportamente ale copiilor i poate aplica sanciuni
educative adecvate, constructive, n cazul unor comportamente inacceptabile, repetate ale acestora.

Comportamente care necesit control


Controlul comportamentului se realizeaz n dou maniere: control asupra comportamentului
pozitiv i asupra celui negativ.
Astfel, comportamentele pozitive vor fi ncurajate i susinute iar cele care nu sunt adecvate sau
acceptabile din punct de vedere social sunt sancionate fr excese sau subiectivism i ntr-o manier
constructiv.
Datorit specificului activitiii centrului, comportamentele neacceptabile sunt reprezentate n
general de stereotipii cu componente de comportament bizar i duntor celorlali sau comportament
auto- i heteroagresiv. n acest context, msurile disciplinare clasice nu pot fi aplicate dect n foarte
puine cazuri, iar n restul cazurilor se ncearc o modelare a comportamentului, o nlocuire a
comportamentului dezadaptativ cu un alt comportament mai acceptabil din punct de vedere social.
Fiecare efort fcut de ctre copil n aceast direcie va fi ncurajat i rspltit pe canalul cel mai apreciat
de ctre copil, recompens afectiv sau acional (apreciere, recunoatere sau permisiune pentru o
activitate preferat), recompens verbal sau nonverbal (laude sau mngieri), etc.
Personalul responsabil, att educatorul de referin ct i echipa de specialiti, decid mpreun
asupra manierei celei mai adecvate de motivare a copilului n cauz pentru activitate, de recompensare
sau de sancionare educativ i constructiv a comportamentului existent deja.
ntreg personalul cunoate i este pregtit s aplice procedurile privind formarea i
controlul comportamentului copilului adecvat necesitilor i posibilitilor imediate de atins
pentru copil.
Sanciuni acceptabile
Se consider a fi sanciuni acceptabile orice tip de atitudine sau comportament din partea
educatorului de referin care vizeaz diminuarea unui comportament deviant i educarea unor conduite
adecvate, care nu lezeaz n nici un fel integritatea fizic i psihic, drepturile, imaginea sau stima de
sine a copilului, i care sunt n concordan cu evenimentul sau comportamentul i de asemenea
conforme cu particularitile de vrst, nevoile individuale i posibilitile copilului, inclusiv cele
determinate de existena unei disabiliti. Exemple de astfel de sanciuni acceptabile folosite n centrul
de servicii sunt: dojeniri, interzicerea comportamentului deviant, corecie, privarea de activiti
preferate, etc.
Aceste sanciuni au un rol corectiv i educativ i trebuie pstrate la minimum, pentru ca i
trauma copilului s fie minim. Personalul poate aplica msuri restrictive (imobilizare, izolare, etc)
NUMAI ca ultim soluie de prevenire sau stopare a comportamentelor de vtmare a copilului i/sau a
altor persoane sau distrugere de bunuri.
Educatorul de referinta desemnat de eful complexului va consemna aceste sanciuni ntr-o fi
special ataat Planului Special de Intervenie PSI de sntate, menionnd data, ora incidentului,
personalul care a acionat, msurile luate, martori, consecine msuri, etc. Dup aplicarea msurii
restrictive, copilul trebuie s fie examinat de un medic, n termen de 24 de ore.
90

Msurile nu se aplic punitiv, ci doar pentru stoparea comportamentelor deviante i


educarea unor comportamente adecvate.

Constrngerea
Personalul trebuie s se asigure c aceast msur este folosit NUMAI pentru a pune capt
unui comportament deviant i nu ca pedeaps. Constrngerea este folosit NUMAI ca ultim msur i
NUMAI n situaiile n care poate prentmpina sau opri vtmarea copilului i a altora sau distrugerea
de bunuri.
Msuri interzise
Este interzis orice msur disciplinar excesiv sau iraional:
- pedeapsa corporal
- privarea de hran, ap, somn
- penalitile financiare
- orice examinare intim a copilului dac nu exist o raiune medical i dac nu este efectuat de
personalul medical
- confiscarea echipamentelor sau obiectelor copiilor
- privarea de medicaie sau tratament medical
- pedepsirea unui grup de copii pentru comportamentul unui copil din grup
- implicarea unui copil n pedepsirea altuia
- orice restricionare a contactului cu familia dac nu exist o hotrre n acest sens, conform legii
- izolarea copilului n camere ncuiate.
eful complexului verific cu regularitate, cel puin o dat pe lun, evidenele cazurilor de
restricionare pentru a controla i sanciona corespunztor personalul (atunci cnd e cazul) i
pentru a identifica factorii de risc ai producerii incidentelor.

91

ANEXA
DATA

FAPTA
COMISA

NUMELE
COPILULUI

NUMELE ED. DE
REFERINTA

SANCTIUNE
APLICATA

IMPLICATIA
PSIHOLOGICA A
SANCTIUNII

SEMNATURA

92

STANDARD 21
ABSENA FR PERMISIUNE A UNUI COPIL
Procedura privind absena fr permisiune a unui copil
Exist situaii n care copiii fug de centrul rezidenial, atunci cnd trec prin dificulti. Avnd n
vedere c un copil care absenteaz fr permisiune din centru poate fi expus unor riscuri suplimentare
care trebuie minimalizate ct mai timpuriu posibil, astfel nct este necesar cunoaterea de ctre
membrii personalului serviciului rezidenial a unor msuri adecvate de prevenie i intervenie n astfel
de cazuri.
Msuri de intervenie n situaia absenei fr permisiune a unui copil cu dizabiliti:
anunarea conducerii serviciului rezidenial, a D.G.A.S.P.C., a prinilor sau a poliiei, dup caz,
imediat ce s-a constatat absena copilului;
luarea unor msuri imediate prin implicarea n aciuni de cutare a copilului, interogarea membrilor
personalului, evaluarea motivelor absenei copilului;
evaluarea riscurilor situaiei copilului, legate n special de sigurana copilului;
notificarea n dosarul copilului a tuturor informaiilor despre absena acestuia: data i ora la care sa constatat absena copilului, persoana care a sesizat absena acestuia, situaia n care copilul a
absentat, msurile care s-au luat pentru a rspunde acestei situaii.
Msuri de prevenire a situaiilor n care un copil absenteaz fr permisiune:
supravegherea copiilor, sprijinirea i protejarea lor;
crearea condiiilor optime de dezvoltare fizic, intelectual, psihic, de comportare atitudinal
pentru toi copiii, astfel nct s fie evitate relaiile conflictuale i s fie ncurajate relaiile de
prietenie i ajutor;
crearea unui climat pozitiv, afectiv, tolerant care s faciliteze procesul de educare, recuperarea i
compensare;
absena oricrei forme de abuz (fizic, emoional, psihic);
meninerea legturii copiilor cu familia prin vizite ale prinilor n centru i ale copiilor n familie,
dac nu exist restricii legale n acest sens;
evitarea manipulrii copiilor, acordarea grijii ntr-o manier respectuoas i individualizat,
acordarea dreptului la alegere;
asigurarea corespunztoare a medicaiei copiilor, conform prescrierilor medicale.
Rentoarcerea copilului, care a absentat fr permisiune, n centrul rezidenial:
se face doar n momentul ndeprtrii cauzelor care au determinat absena lui;
evaluarea motivelor care au dus la absena fr permisiune a copilului din centru;
aceti copiii beneficiaz de sprijin n vederea reintegrrii lor n sistemul de protecie a copilului,
dac reintegrarea sau integrarea familial nu este posibil n momentul respectiv;
revizuirea i refacerea obiectivelor din P.I.P. prin plierea lor la situaia actual n care se afl copilul
(de exemplu, dac au existat cazuri de abuz, copilul beneficiaz de consiliere de specialitate n
acest sens).

93

STANDARD 22
NOTIFICRI N LEGTUR CU EVENIMENTE IMPORTANTE
Procedura de notificare a evenimentelor importante

Familia sau reprezentantul legal al copilului, conducerea D.G.A.S.P.C i alte pri direct
interesate, trebuie s fie informate n timp util n legtur cu toate incidentele speciale care se ivesc n
legtur cu protecia copilului, iar serviciul pentru protecia copilului de tip rezidenial are obligaia de
a informa, n scris, factorii direct interesai, cu privire la aceste incidente.
Incidentele i situaiile care sunt considerate ca evenimente importante i care trebuie notificate
sunt:
decesul unui copil inclusiv circumstantele in cadrul s-a produs
boli infecioase i alte boli conform normelor sistemuluide sanatate;
o boal ce constituie o urgen i nu poate fi tratat n cadrul serviciului rezidenial;
contravenii i infraciuni;
orice tratament (fizic, psihic, medical) inadecvat aplicat copilului i orice abuz, cum ar fi: privarea
de hran, pedepse corporale, privarea de medicaie sau tratament inadecvat, privarea copilului
de contactul cu familia, dac nu exist o hotrre legal n acest sens, etc.;
orice acuzaii privind comportamentul necorespunztor al unui membru al personalului;
orice eveniment petrecut n cadrul serviciului rezidenial care afecteaz bunstarea sau sigurana
copilului,
o ranire sau vatamare importanta ori accident.
Constatarea evenimentelor importante.
Atunci cnd se constat un eveniment deosebit, membrii personalului serviciului rezidenial au
obligaia de a face notificri n dosarul copilului i n jurnalul de notificri. Orice membru al
personalului poate face notificri. Coninutul acestor notificri cuprinde:
descrierea exact a incidentului;
descrierea exact a situaiei n care s-a produs incidentul;
msurile imediate care s-au luat pentru rezolvarea problemei sau problemelor notificate.
Orice eveniment important constatat i notificat trebuie adus imediat la cunotina efului
serviciului rezidenial care va rspunde de informarea n scris a persoanelor direct interesate (familia,
prinii sau reprezentantul legal al copilului, conducerea D.G.A.S.P.C ), n decurs de 24 de ore de la
producerea evenimentului. Persoanele ntiinate trebuie s confirme primirea notificrii prin pot.
Confirmarea primirii se nregistreaz n dosarul copilului i n jurnalul de notificri.

94

STANDARD 23
AMPLASAMENTUL, COMPARTIMENTAREA I DIMENSIUNILE
CONSTRUCIEI
Procedura pentru asigurarea unei locaii adecvate a unitii
Accesibilitate
Complexul este amplasat pe str Pandurului nr.120, n zona KM 4-5 a oraului Constana
Mijloace de transport n comun: autobuzele 5.
Sigurana mediului
Complexul asigur un mediu sigur, beneficiind de:
- contract cu S.C. POLARIS;
- racordare la instalaia de ap potabil si canalizare, aprovizionarea fiind permanent;
- ventilaie natural;
- iluminat natural si electric;
- mijloace de prevenire i combatere a incendiilor;
- materiale de curenie i ntreinere;
- asisten medical permanent prin cabinet medical propriu, dotat cu medicamentele
i materialele sanitare necesare;
- personal de ngrijire permanent a copiilor i personal de ntreinere.
Imobilul, prevzut cu parter si un etaj, a beneficiat de reparaii, recompartimentare si dotare
complet a spatiilor in anul 2002, asigurnd condiiile de ofert a serviciilor de calitate:
- ferestre noi din tmplrie de P.V.C. si geamuri termopan, de dimensiuni mari care
asigur o foarte bun iluminare natural;
- pavimente noi din gresie in majoritatea ncperilor;
- perei zugrvii, vopsii si cu lambriuri;
- instalaii sanitare noi in perfect stare de funcionare;
- nclzire asigurat prin termoficare.
Toate dotrile din complex sunt adaptate la nevoile copiilor cu handicap sever psiho-motor,
permind mobilitatea i autonomia acestora, astfel:
- grupurile sanitare au czi speciale pentru copiii cu handicap sever locomotor iar
chiuvetele i oglinzile sunt fixate la o inlime potrivit;
- mobilierul este lavabil si vesel colorat;
- 2 sli de kinetoterapie;
- 1 sal de hidroterapie;
- 2 cabinete de psihologie;
- 1 cabinete de logopedie;
- 1 cabinet medical;
- 1 cabinet de asisten social si consiliere;
- 1 sal de activiti educative format din dou camere pentru a se putea desfura
activiti educative de recuperare att individuale ct i de grup i o sal de baie.;
- rampe de acces din exterior la 4 din cele 4 intrri in complex.
Dimensiuni
Suprafa construit complex (P+1) = 943 x 2 = 1886 mp.
Suprafa construit beci + atelier = 48 + 69 = 117 mp.
Suprafa curte = 6000 mp.
95

Locaia asigur un spaiu suficient pentru copiii pe care i are n ngrijire i protecie.

STANDARD 24
CONDIII DE LOCUIT
Procedura pentru asigurarea condiiilor de trai de bun calitate
Situaiile personale
Centrul de Plasament de tip familial Cristina asigur celor 53 de copii rezideni condiii de
bun calitate, confortabile i adaptate nevoilor lor.
Centrul este structurat n 2 uniti a cte 2 subuniti (module), fiecare subunitate fiind alctuit
dintr-o camer de zi, unul, dou sau trei dormitoare i anexe.
Dormitoarele sunt dotate cu:
- mobilier (paturi individuale, dulapuri, noptiere);
- saltele impermeabile;
- lenjerie de pat cte 3 schimburi;
- pturi cte 2 / copil;
- draperii.
Camerele de zi sunt dotate cu:
- mobilier (msue, bncue, dulapuri, fotolii);
- saltele de joac;
- radiocasetofon;
- televizor;
- jucrii;
- draperii.
Toate spaiile sunt curate, luminoase, bine ntreinute i aerisite.
Independen i intimitate
Avnd n vedere dependena total a copiilor de personalul de ngrijire i lipsa lor de
discernmnt datorate disabilitilor psihomotorii severe i profunde, acetia:
- nu-i pot gestiona bunurile, deci nu le pot ine sub cheie;
- nu au capacitatea de a-i personaliza spaiul cu elemente decorative
(personalul de ngrijire este cel care se preocup, n permanen, s le asigure un mediu ct
mai plcut, sntos i asemntor celui familial, identificndu-le nevoile i preferinele);
- nu au fost repartizai, pe module, n funcie de patologie, lucru care ar fi dezavantajat o parte
din personal (utilizare de pampers, alimentaie pasat, comportamente hetero- i
autoagresive, satisfacii profesionale minime n ceea ce privete recuperarea).
Intimitatea este asigurat prin faptul c nici un membru al personalului nu ocup o camer
mpreun cu copiii.
Pentru asigurarea intimitii ntlnirilor cu prinii i/sau alte persoane importante pentru copil,
complexul dispune de o camer de vizite.

96

STANDARDUL 25
SPAIILE IGIENICO-SANITARE
Procedura pentru asigurarea spaiilor igienico-sanitare de calitate
Compartimentare
Centrul rezidenial dispune de:
- grupuri sanitare cu pereii faianai i pavimentul din gresie, care conin:
chiuvete n numr suficient, cu oglinzi la nivelul nlimii copiilor;
czi adaptate disabilitilor motorii;
cabine de du;
W.C.-uri;
olie;
crucior din material plastic cu rotile, in care sunt adunate rufele
murdare si apoi
transportate la spltoria complexului.
- spltorie, cu gresie si faian, racordat la reeaua de ap si canal a oraului
si alctuit din:
- ncpere pentru splarea, curirea i dezinfectarea rufelor, cu acces separat al rufelor
murdare, care conine 2 czi si 2 maini de splat industriale;
- ncpere dotat cu usctor industrial si calandru, din care, pe alt u, ies rufele
curate.
Igien
Centrul dispune permanent de ap (racordare la instalaia de ap potabil i canalizare a
oraului) i materiale de igien, curenie i dezinfecie, conform normelor legale.
Igiena personal a copiilor este asigurat de educatorii specializai, ajutai de infirmiera
modulului respectiv.
Personalul medical al complexului rspunde de starea igienico-sanitar a copiilor i a tuturor
spaiilor complexului.
Siguran:
-

materialele de igien, curenie i dezinfecie sunt depozitate n condiii de siguran


a copiilor;
toate suprafeele, fiind faianate i gresiate, se igienizeaz cu uurin;
bile sunt prevzute cu preuri antiderapante;
echipamentele sanitare (czi, W.C., duuri) sunt prevzute cu sisteme de siguran
necesare copiilor cu disabiliti motorii.

97

STANDARDUL

26

SIGURANTA SI SECURITATEA

Asa cum se arata si in Legea 272 /2004 ,art.89 si art.90 ,persoanele care au responsabilitatea cresterii
,ingrijirii sau educarii copilului au obligatia sa ia toate masurile necesare pentru a evita punerea in
pericol a vietii , dezvoltarea fizica ,mentala , spirituala , morala , sau sociala , integritatea corporala ,
sanatatea fizica sau psihica a copilului .
Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice forma , precum si privarea copilului de
drepturile sale de natura sa puna in pericol viata , dezvoltarea fizica , mentala , spirituala , morala sau
sociala ,in orice institutie .
Personalul complexului are pregtirea corespunztoare i abiliti de a lucra cu copiii cu
dizabiliti i n echip. Formarea profesional a angajailor s-a realizat conform legislaiei n vigoare,
prin intermediul cursurilor organizate n cadrul sistemului educaional, sanitar i al formrii
profesionale a adulilor.
ntregul personal are grij s delimiteze clar rolul su de rolul prinilor, pentru a nu induce o
dependen a copilului de centru i pentru a facilita (re)integrarea familial a acestuia.
Personalul este pregtit pentru abordarea adecvat a relaiilor cu copiii cu dizabiliti, n
concordan cu nevoile speciale ale acestora de comunicare, sprijin afectiv, ndrumare a
comportamentului, pentru a putea preveni i interveni n mod eficient n situaii cu risc pentru copil sau
pentru cei din anturaj.
Copiii au o relaie fireasc, bazat pe sinceritate i respect, cu personalul complexului.
Personalul, n lucrul cu toi copiii cu dizabiliti, trebuie s-i fereasc pe acetia de orice suferin i
stress inutil, avnd un comportament adecvat care s-i justifice importana umanitar. Copiii ocrotiti in
complex sunt supravegheati zi si noapte , iar asistenta medicala este asigurata permanent .
Asistentele medicale urmaresc in permanenta starea de igiena a copiilor si a mediului
(respectarea normelor de igiena elementara obiecte de toaleta individualizate , spalatul pe maini
inainte de fiecare masa si dupa folosirea wc- ului, periajul dintilor, pieptanatul, baie generala ).
In cazul in care copilulul a venit in contact cu o afectiune infecto-contagioasa , acesta este
gazduit in izolatorul centrului , pe o perioada determinata , sub supraveghere .
Tratamentul administrat copiilor se face conform recomandarilor medicului si sunt inregistrate in
foaia de observatie ; depozitarea si distrugerea resturilor de medicamente , sau a celor expirate , precum
si a materialelor sanitare folosite se face conform legislatiei in vigoare .
Materialele de igien, curenie i dezinfecie sunt depozitate n condiii de siguran a
copiilor;echipamentele sanitare (czi, W.C., duuri) sunt prevzute cu sisteme de siguran necesare
copiilor cu disabiliti motorii. Dotorita specificului beneficiarilor complexului, cladirea a fost adaptata
si prevazuta
cu usi glisante,
pante,
scripeti,
spatii
igienico-sanitare
adaptate.
n cazul n care viaa i sntatea copilului este periclitat n prezena unui membru al familiei, se
interzice vizitarea copilului de ctre acesta.
Avnd n vedere disabilitile severe, deci lipsa discernmntului la copii, educatorii sunt
responsabili de aspectul exterior al copiilor; ei vegheaz permanent la respectarea individualitii i
unicitii fiecrui copil, aspectul agreabil, precum i la igiena personal a acestora.
Copiii din unitate beneficiaza de imbracaminte, incaltaminte, rechizite, echipament pentru uzul propriu.
98

DGASPC si CSC Cristina asigura achizitionarea de imbracaminte, incaltaminte si alte materiale


adaptate copiilor cu dizabilitati ;precum si alimentele necesare pregatirii meniului . La receptia
alimentelor , comisia interna verifica existenta certificatelor de calitate , termenele de garantie , pentru
siguranta si securitatea alimentatiei copiilor .Meniul este adaptat starii de sanatate a copiilor .
mbracamintea, incaltamintea, echipamentele si alte materiale sunt adaptate nevoilor specifice
copiilor rezidenti, de exemplu: imbracaminte cu capse,incaltaminte cu catarame, casti de protectie,
proteze, orteze .
Spaiile pentru aceste activiti sunt slile amenajate igienic i foarte plcut, accesibile,
atrgtoare, dotate cu mobilier i materiale care nu le pun n pericol sntatea, spaii special amenajate
i curtea centrului cu mult vegetaie, jocuri, bnci pentru odihn i relaxare.
Pe baza evaluarii riscurilor , s-au identificat masurile necesare pentru evitarea pericolelor sau
reducerea riscului la un nivel acceptabil si astfel personalul este instruit periodic pentru PSI si protectia
muncii [monitorizate in carnete individuale cu semnaturi si consemnat intr-un proces verbal ] ; este
consiliat in privinta masurilor de protectie impotriva bolilor infecto- contagioase si este pregatit pentru
acordarea primului ajutor .
C.S.C. Cristina detine pentru functionare urmatoarele autorizatii :
1 . Autorizatie sanitar-veterinara
2. Autorizatie sanitara de functionare
3. Autorizatie de protectia mediului
4. Autorizatie P.S.I.
5. Autorizatie I.S.C.I.R. pentru functionarea centralei termice
6 Autorizatie de transport alimente pentru mijlocul de transport cu nr. CT 46 EJC
Iar D.G.A.S.P.C. a incheiat contracte cu un cabinet de medicina muncii si o firma specializata in
distrugerea deseurilor medicale .

99

STANDARDUL

27

RECRUTARE I ANGAJARE
Procedura pentru angajare
Recrutarea personalului din cadrul Complexului de Servicii Comunitare Cristina se face
apeland la tehnicile din domeniu, folosind metoda informala: fosti salariati sau colaboratori; sau
metoda formala:
- publicitate (presa scrisa)
- oficiul fortelor de munca
- reteaua de voluntari si colaboratori
- baza de date cu potentiali angajati.
Angajarea personalului se face prin concurs (examen scris si interviu) dupa aprobarea dosarului
care trebuie sa contina: o cerere scrisa, CV, copie dupa actul de identitate, copie dupa certificatul de
casatorie unde este cazul, copie dupa ultimul act de studii, cazier, aviz psihologic, recomandari.
Dupa selectie persoana nou angajata beneficiaza de o perioada de formare in care i se prezinta
modalitatea de lucru, specificul postului, proceduri institutionale si echipa in cadrul careia va urma sa
functioneze.
Personalul angajat in cadrul complexului terbuie sa dispuna, in afara de calificarile profesionale
adecvate postului si prevazute in fisa de post, de o serie de competente sociale esentiale pentru
activitatea desfasurata:
100

capacitatea de comunicare cu colegii, colaboratorii parintii si copii;


personalitate echilibrata, deschisa, dornica de dezvoltare;
motivatie pentru munca desfasurata;
constienti de importanta actiunii pe care o desfasoara;
capacitatea de a face fata situatiilor tensionate, problematice si/sau dificile ridicate
de cazurile pe care le abordeaza si implcit la stres;
- rezistenta la frustrare;
- competente de organizare si planificare.
La acestea se adauga o serie de competente profesionale in cadrul organizatiei:
- respectarea deontologiei profesionale;
- cunoasterea si stapanirea procedurilor de lucru;
- disponibilitate pentru invatare si perfectionare profesionala.
In cadrul Complexului de Servicii Comunitare Cristina fiecarui post ii corespunde o fisa de
post in care sunt prezentate:
-denumirea postului;
-localizare;
-scop;
-responsabilitati si sarcini;
-relatii cu alte posturi;
-instruire/pregatire necesara;
-abilitati/caracteristici personale necesare.

STANDARDUL

28
101

Numarul si structura de personal


Procedura pentru asigurarea numrului de personal

Personalul angajat in cadrul complexului terbuie sa dispuna, in afara de calificarile profesionale


adecvate postului si prevazute in fisa de post, de o serie de competente sociale esentiale pentru
activitatea desfasurata:
- capacitatea de comunicare cu colegii, colaboratorii parintii si copii;
- personalitate echilibrata, deschisa, dornica de dezvoltare;
- motivatie pentru munca desfasurata;
- constienti de importanta actiunii pe care o desfasoara;
- capacitatea de a face fata situatiilor tensionate, problematice si/sau dificile ridicate
de cazurile pe care le abordeaza si implcit la stres;
- rezistenta la frustrare;
- competente de organizare si planificare.
La acestea se adauga o serie de competente profesionale in cadrul organizatiei:
- respectarea deontologiei profesionale;
- cunoasterea si stapanirea procedurilor de lucru;
- disponibilitate pentru invatare si perfectionare profesionala.
In cadrul Complexului de Servicii Comunitare Cristina fiecarui post ii corespunde o fisa de
post in care sunt prezentate:
-denimirea postului;
-localizare;
-scop;
-responsabilitati si sarcini;
-relatii cu alte posturi;
-instruire/pregatire necesara;
-abilitati/caracteristici personale necesare.
Personalul din cadrul complexului este in numar de 67 de persoane, conform unei organigrame
propuse de coordonatorul complexului si aprobate de Consiliul Judetean Constanta si este structurat pe
urmatoarele domenii de activitate:
EDUCATIE
19 inspectori cu atributii de educatori specializati in recuperarea copilului cu dizabilitati:
Negrila Mihaela
Stretean Mirela
Bacalam Veronica
Buiuca Lucia
Nicolai Lenuta
Barbieru Anisoara
Ionescu Doina
Bobaru Eleonora
Moroianu Elena
Vasile Erica
Chiritescu Ofelia
Dolache Mariana
Tapu Mariana
Marin Ana
Fogoros Cristinel
Abaianiti Olga
102

Garba Irina
Stavre Dumitru
Secareanu Gabriela
5 inspectori cu atributii de supraveghetori de noapte:
Burcea Gabriela
Serban Maria
Uzum Mariana
None Florentina
Ismail Pacrie

INGRIJIRE 12 infirmieri care asigura curatenia si ingrijirea corporala a copiilor dar si a


spatiilor:
Aftanache Lenuta
Tiganus Laura
Dragu Anastasia
Chirita Tudora
Istrate Vasilica
Hulea Eleonora
Nichifor Nina
Chitu Anica
Tanasuca Elisabeta
Radu Ioana
Olaru Rodica
Bunda Vasilica

MEDICAL 1 medic
Sperlea Daniela
- 5 asistenti medicali:
Stoian Aurelia
Mehedinti Georgeta
Florea Claudia
Nitescu Dorina
Tanase Marinela

RECUPERARE 2 psihologi:
Tintaveanu Elena
Sintion Madalina
1 logoped
Done Constantin
3 kinetoterapeuti:
Burcuta Manuela
Ioncea Gabriela
Filip Aurelia
2 hidroterapeuti:
Stefan Gabriela
Calinescu Georgiana
2 ergoterapeuti:
Matei Mariana
Mitran Cecilia

103

ADMINISTRATIV 1 administrator
Sterea Mirela
1 contabil
Sanchi Elena
INTRETINERE :3 lenjerese
Ionescu Mariana
Gherghisan Elisaveta
Susanu Elena
5 bucatari
Hurdubae Valerica
Dobre Didina
Neagu Elena
Miron Viorica
Serbescu Elena
1 fochist
Aftanache Ion
2 conducatori auto:
Tasi Nicolae
Tanasa Mircea

PERSONAL SUPORT 1 asistent social


Panaitescu Raluca

PERSONAL DE CONDUCERE 1 coordonator complex.


Veli Ghiunur

Numarul si structura de personal asigura continuitate in ingrijire si in furnizarea serviciilor si


programelor de recuperare.
Drepturile angajatilor sunt stipulate in Contractul Individual de munca si Contractul Colectiv de
Munca conform Codului Muncii si S.M.O.

104

STANDARDUL 29
Formarea initiala si continua a personalului
Procedura pentru asigurarea formarii personalului

Formarea personalului urmareste atingerea unor criterii de performanta si anume:


- capacitatea de organizare si planificare;
- gradul de implicare a sarcinilor;
- competenta in privinta relatiilor umane;
- lucru in echipa, comunicare si colaborare;
- raspuns la situatii neprevazute;
- luarea deciziilor;
- initiativa;
- control;
- energie;
- capacitati analitice;
- rezistenta la stres;
- flexibilitate;
- originalitate;
- autoindrumare;
- potential general.
Formarea profesionala a personalului se face dintr-o dubla perspectiva:
- training: identificare nevoi, sustinere curs, evaluare si follow up. Accentul este pus pe implicarea
directa a cursantilor in derulerea cursului, prin apelul la experienta si valorificand motivatia lor de a
participa la sesiunile de formare. Continuturile abordate vizeaza o aplicabilitate directa, continutul
teoretic avand potential de a fi valorificat in practica. Se urmareste o formare profesionala (de
specialitate in munca sociala) precum si o formare personala (prin dezvoltarea abilitatilor si a
competentelor necesare derularii cat mai eficiente a activitatii). Sesiunile de trening s-au structurat pe
mudule de 2 zile insumand 16 ore.
- dezvoltarea echipei: sesiuni de cunsultanta si consiliere. Forma de desfasurare: intalniri saptamanale
de doua ore. Se urmareste:
- cresterea eficientei muncii in echipa;
- rezolvarea non directa a problemelor;
- asumarea responsabilitatilor in functie de competente, calificari si abilitati.
Un mod de formare continua este si supervizarea personalului; aceasta permite personalului sa
devina mai constienti si sa-si utilizeze capacitatile relationale si modele de interventie, sa cunoasca si sa
utilizeze mai bine resursele complexului.

105

STANDARDUL 30
SUPERVIZARE
Supervizarea personalului presupune procedura de analiza si monitorizare a activitatilor pe
parcursul derularii acestora. Se urmareste astfel imbunatatirea activitatii, corectarea inadvertentelor si
clarificarea neintelegerilor. Supervizarea este o forma de dezvoltare si perfectionare atat in planul
personal cat si in planul profesional, pentru personalul din echipa multidisciplinara cat si a intregului
personal.
Supervizarea in munca sociala este un mod de formare continua care permite personalului din
cadrul complexului sa devina mai constient si sa-si utilizeze mai bine sentimentele, emotiile,
capacitatile relationale si modelele de interventie, sa cunoasca si sa utilizeze mai bine resursele
centrului. Acest lucru se va concretiza intr-o maniera mai competenta de sprijin al beneficiarilor.
Supervizarea urmareste:
- dezvoltarea capacitatii de reflectie asupra interventiei profesionale si interactiunilor
cu ceilalti. Autoreflectia este necesara deoarece in domeniul muncii sociale
influentele subiective si planul personalitatii lucratorului social sunt centrale;
- obtinerea autonomiei profesionale prin construirea unui profil personal profesional
functional la toate nivelele;
- dezvoltarea capacitatii de reflectie asupra interventiei profesionale si a interactiunii
cu ceilalti;
De asemenea, supervizarea ofera cadrul pentru prelucrarea informatiilor despre propria
persoana in diferite contexte, ofera sprijin in autoconstientizare si autocontrol. Prin intermediul
supervizarii sunt aduse in planul constientizarii si reflectarii trairi si atitudini: emotii, valori,
comportamente fata de beneficiari (copii cu disabilitati neuropsihomotorii severe si profunde, parinti
sau reprezentantii legali), colegi s.a., cu incidenta in plan profesional.
Prin supervizarea individuala se urmareste atingerea urmatoarelor obiective :
dezvoltarea capacitatii de a percepe si de a controla propriile sentimente si atitudini;
descoperirea lipsurilor si a punctelor tari;
dezvoltarea capacitatii de a lucra pe baza unei planificari si reflectii critice;
prelucrarea tendintelor de comportament;
prelucrarea imagnii despre sine in aspecte relevante ale muncii profesionale, pentru ca
aceasta sa devina mai compatibila cu realitatea.
Prin supervizarea de grup se urmareste atingerea urmatoarelor obiective:
- constientizarea propriilor trairi, comportamente si efectele acestora asupra celorlalti;
- prelucrarea imaginii de sine;
- descoperirea lipsurilor, a punctelor tari;
- dezvoltarea competentei sociale;
- dezvoltarea capacitatii de exprimare;
- dezvoltarea capacitatii e metacomunicare;
- dezvoltarea capacitatii de a lucra in grup;
- dezvoltarea capacitatii de a folosi constructiv propunerile si perceptia altora;
- dezvoltarea capacitatii de a se confrunta constructiv cu alte pareri;
- dezvoltarea capacitatii de analiza a situatiilor;
- dezvoltarea capacitatii de a rezolva probleme.
Supervizarea se realizeaza de catre specialisti cu studii superioare socio-umane cu
pregatire in supervizare sau experienta de cel putin doi ani in serviciile adresate copiilor cu
disabilitati severe si familiilor acestora, in plus fata de persoanele carora li se asigura
supervizarea respectiva

STANDARDUL 31
106

PROIECTUL INSTITUTIONAL

PREZENTAREA COMPLEXULUI DE SERVICII COMUNITARE CRISTINA

Motto-ul nostru: Indiferenta lasa urme

Cum suntem organizai ?


Complexul de Servicii Comunitare Cristina este format din:
Centrul de plasament de tip familial structurat pe dou uniti a cte patru module, fiecare
modul fiind alctuit din unul sau dou dormitoare, o camer de zi i anexe, cu o capacitate
total de 50 de locuri;
Centrul de zi i recuperare cu o capacitate de 30 de locuri, format din: 2 sli kinetoterapie, 2
cabinete psihoterapie, 2 cabinete logopedie, o sal hidroterapie i o sal activiti de
recuperare.
Beneficiari:
n regim rezidenial: copii cu disabiliti psihomotorii severe i profunde de le Centrul de
Plasament Luminia din Cernavod, Centrul de Plasament Prichindel Nvodari i
din familie;
In regim de centru de zi: copii cu disabiliti severe din comunitate, din municipiu i, n msura
posibilitilor, i din aria judeului.
Servicii oferite:
Centrul ofer beneficiarilor urmtoarele servicii:
Reziden, ngrijire i supraveghere
Asisten medical (cabinet i izolator)
Administrare contabilitate
Evaluare complex, diagnoz
Recuperare psihomotorie
Educaie, socializare
Asisten social i consilierea familiilor
107

Transport (n limita posibilitilor financiare)


Despre activitatea noastr:
Centrul rezidenial: la intrarea copilului n centru i se ntocmete un proces verbal i un plan de
acomodare pentru dou sptmni, apoi i se ntocmete o fi de evaluare primar de ctre echipa
pluridisciplinar, n baza creia se desemneaz potenialul, prioritile i nevoile n programe specifice
de trapie (tip, frecven, etc.) pe care condiia fizico-psihic a copilului o permite. Obiectivele de
dezvoltare sunt monitorizate n PIP-uri i PIS-uri, urmrite i adaptate permanent n activitatea
cotidian att de specialiti ct i de restul personalului care intr n contact cu copilul. Fiecare copil are
un program stabilit de activitate zilnic ce alterneaz momentele de solicitare fizic, psihic i
modalitile de petrecere a timpului liber.
Centrul de zi: copii din familie beneficiaz de o evaluare complex i ntocmirea planurilor de
intervenie personalizate i specifice, la fel ca i copii din centrul rezidenial. Programul zilnic, de luni
pn vineri, se deruleaz n dou serii a cte 15 copii, ntre orele 8.00 12.00, respectiv 13.00 17.00
(cu excepia srbtorilor legale i a perioadei de vacan- iulie i august).
Obiectul activitii noastre:
- tulburri de comportament i alte patologii infantile ;
- dificulti de comunicare ;
- dificulti ale mobilitii fizice generale ;
- abiliti reduse de autongrijire ;
- dificulti majore de relaionare cu cei din jur ;
- necesiti de ngrijire medical pe termen lung ;
- tendine de automutilare, auto i hetero agresivitate, autostimulare ;
- comportamente perseverative, stereotipii .

PROIECTUL INSTITUTIONAL
108

Definitie :
a) SISTEMUL REZIDENTIAL este o componenta functionala a serviciilor publice
specializate pentru protectia copilului, avand drept scop asigurarea promovarii si protejarii drepturilor
copilului cu handicap sever care este temporar sau definitiv privat de mediul sau familial, sau care,
pentru respectarea acestor drepturi, nu poate fi lasat in mediul sau familial, necesitand o masura de
protectie.
b) MISIUNEA CENTRULUI REZIDENTIAL :
Misiunea centrului rezidential consta in asigurarea accesului copiilor cu dizabilitati psihomotorii
severe, pe o perioada determinata la gazduire, ingrijire, educatie, recuperare si pregatire pentru
integrarea/reintegrarea in familie si comunitate.
c) PRINCIPII FUNDAMENTALE
Functionarea sistemului rezidential se bazeaza pe urmatoarele principii fundamentale :
I.

promovarea unui model familial de ingrijire a copilului ;

II.

asigurarea unei ingrijiri, recuperari si socializari/resocializari individualizate si


personalizate a copilului. Protectia copilului trebuie sa respecte nevoile de dezvoltare,
caracteristicile si cultura copiilor, recunoscand calitatile unice ale individului ;

III.

asigurarea protectiei copilului pe o durata determinata de timp, pe baza unui plan de


actiune individuala, pana la integrarea/reintegrarea in familie ;

IV.

interventia in cazul copilului cu handicap trebuie sa fie cat mai preoce posibil ;

V.

nici unui copil cu nevoi speciale nu ii va fi refuzat accesul in centru, decat daca
handicapul sau face ca prezenta sa in centru sa ii fie daunatoare sau sa ii accentueze
handicapul, sau sa ii adauge handicapuri ;

VI.

protectia copilului in Sistemul Rezidential trebuie realizata intr-un mediu cat mai putin
restrictiv.

d) OBIECTIVUL SISTEMULUI REZIDENTIAL


Obiectivul Sistemului nostru Rezidential este socializarea, obtinerea celui mai inalt grad de
autonomie posibil, tinand cont de problematica individuala, valorificand la maxim potentialul
individual in vederea compensarii deficientelor existente.
e) ACTIVITATILE DESFASURATE IN SISTEMUL REZIDNTIAL
109

Dupa identificarea copilului cu handicap sever si anterior stabilirii masurii de protectie


adecvate, acesta trebuie sa fie supus unei evaluari individuale initiale si specifice multidisciplinare.
Aceasta evaluare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente :
-

un examen medical complet ;

o evaluare a stadiului de dezvoltare ;

o evaluare a achizitiilor cognitive si a statusului functional ;

o evaluare completa a familiei naturale, axata pe aspectele relevante pentru optimizarea


serviciilor oferite si pentru asigurarea dezvoltarii optime a copilului.

Evaluarea va fi facuta de personalul specializat al centrului, la care se adauga serviciile


hospitalicesti, alti profesionisti ai DJPDC si orice alti specialisti necesari. Aceasta evaluare va sta la
baza intocmirii Planului individual de actiune al copilului.
Centrul CRISTINA, asigura fiecarui copil rezident :
-

primire si gazduire ;

ingrijire si intretinere zilnica, intr-un cadru de viata cat mai asemanator celui din familie ;

asistenta medicala generala adaptata permanent nevoilor individuale ale copiilor ;

programme de recuperare complexa adaptate pentru nevoile individuale ale copiilor ;

educatie pentru invatarea si aplicarea deprinderilor igienice relative la propria persoana si la


mediul de viata ;

educatie continua pentru recuperarea retardului sau pentru invatarea deprinderilor


fundamentale ;

un climat afectiv favorabil dezvoltarii personalitatii copilului ;

stimularea capacitatii de comunicare a copiilor prin crearea unui climat de incredere, de


respect reciproc ;

dezvolterea relatiilor copilului cu comunitatea prin organizarea de vizite pentru cunoasterea


localitatii, participarea la spectacole culturale, sportive, artistice, religioase etc.,

activitati de grup si programe individualizate pentru fiecare copil ;

observare si evaluare sistematica a evolutiei copilului ;

Serviciile oferite de catre SISTEMUL REZIDENTIAL sunt :


110

servicii de rezidenta ;

servicii de recuperare ;

servicii de tratament ;

servicii de educare ;

servicii de joaca ;

servicii de relationare si comunicare ;

servicii de evaluare ;

servicii de planificare individuala ;

servicii auxiliare.

f) DREPTURILE MATERIALE ASIGURATE :


Copiii din Sistemul Rezidential beneficiaza de :
-

cazare, hrana, echipament adaptat, articole necesare igienei corporale ;

proteze, orteze, scaune adaptate handicapului fiecarui copil ;

materiale si echipamente necesare activitatilor specifice de educare, reeducare, recuperare,


socializare si reinsertie sociala ;

materiale si echipamente educative, sportive, culturale si rechizite ;

accesul la evenimente legate de timpul liber ;

asistenta medicala si medicamente pentru bolile curente ce nu necesita spitalizare .

Copiii beneficiaza de o tinuta adecvata varstei si adaptata handicapului .

g) PERSONALUL SISTEMULUI REZIDENTIAL


Structura si pregatirea personalului este in acord cu caracteristicile si nevoile de ingrijire si
educare a beneficiarilor si de obiectivele educative, de recuperare si sociale ale unitatii.
Structura si pregatirea personalului raspunde misiunii si functiilor centrului rezidential .
Personalul centrului rezidential este format din urmatoarele categorii :
-

personal de conducere ;

personal de educare, recuperare si ingrijire ( educatori specializati, kinetoterapeuti,


ergoterapeuti, psihologi, logopezi, hidroterapeuti, asistenti medicali, medici specialisti,
pedagogi de recuperare, supraveghetori de noapte, infirmier/ingrijitor).

Personal administrativ ;

personal de suport ( Ex. Fundatia SERA - Romania) ;


111

personal de paza ;

personal de intretinere.

In Centrul Rezidential, copilul beneficiaza de suport direct si permanent din partea unui
profesionist al unitatii, numit: educatorul de referinta (unul din educatorii specializati care lucreaza la
grupa si care aplica programul individual de interventie a copilului).
Pregatirea personalului de educare/reeducare, recuperare si ingrijire din SISTEMUL
REZIDENTIAL raspunde urmatoarelor cerinte :
-

cunoasterea dezvoltarii copilului sub toate aspectele sale ;

cunoasterea patologiilor existente la rezidenti precum si exteriorizarea lor in diverse tipuri


de handicap ;

stapanirea metodelor de cunoastere si observare a copilului in actiunile sale cotidiene ;

stapanirea metodelor educative si de recuperare care favorizeaza dezvoltarea autonomiei


personale, dezvoltarea diverselor tipuri de comunicare, dezvoltarea mobilitatii, dezvoltarea
autocontrolului etc. ;

abilitati de planificare, de lucru in echipa, de cooperare si comunicare ;

adaptabilitate si flexibilitate in exercitarea functiilor sale pe langa copilul aflat in sistemul


rezidential ;

cunoasterea drepturilor copilului, a nevoilor copilului aflat in dificultate.

112

STANDARDUL 32
MANAGEMENTUL COMUNICARII SI INFORMATIEI

Personalul CSC Cristina desfasoara o munca in echipa in vederea integrarii / reintegrarii copiilor cu
dizabilitati in familie , colaborand permanent cu profesionistii , autoritatile administratiei locale si alte
servicii pentru copil si familie .
Conventiile de colaborare cu voluntari se realizeaza in urma aprobarii cererii tip de
catre directorul DGASPC si completarea unui contract de voluntariat si a unei declaratii de
confidentialitate ,verificarea cazierului si prezentarea fisei postului .
CSC Cristina a intreprins urmatoarele actiuni :
Aciuni de colaborare i atragere a unui numr ct mai mare de voluntari, pe baza de
contract ce vor desfura activiti educative in sprijinul educatorilor urmrind
obiectivele din P.I.P.-uri si P.I.S.-uri (planuri de interventie personalizate si specifice) si
recomandrile specialitilor in funcie de particularitile patologice, individuale si de
vrsta ale copiilor cu care intra in contact
Colaborarea cu Inspectoratul colar Judeean Constana cu privire la modalitile de
realizare a obiectivelor si activitilor propuse in cadrul Strategiei Naionale Aciunea
Comunitar ca urmare a participrii psihologului Elena Tntveanu la Simpozionul
organizat pe aceasta tema din data de 26.10.2004, printre obiectivele de referin fiind
ncurajarea si susinerea elevilor de liceu de a se dedica activitilor desfurate cu copii
cu nevoi speciale nu doar n cadrul proiectelor dar i dup terminarea acestora n scopul
susinerii procesului de integrare sociala i dezvoltare educaional. Alte puncte ale
colaborrii au fost: nscrierea copiilor care au frecventat Centrul de zi Cristina la
Grdinia Special nr.1 Constana ; nscrierea copiilor la coala Special nr1
Constana ; nscrierea copiilor la grdinie de mas;
Colaborare cu Universitatea Ovidius Constana, Facultatea de Psihologie Specializarea Psihopedagogie Special n urma creia un numr de 43 de studeni
efectueaz practica de specialitate pe baza unui acord ntre Universitatea Ovidius i
DGASPC Constana.
Seful complexului mpreun cu coordonatoarea de practic au stabilit un program,
repartiznd studenii pe zile, ore i module. Pentru ntocmirea portofoliului de practic
fiecare student trebuie : s observe copiii modulului la care este repartizat, pentru o
cunoatere ct mai bun a particularitilor individuale ale copiilor, fiind susinut de o
baza teoretic cu privire la patologiile cu care sunt diagnosticai copiii; s cunoasc
obiectivele PIP propuse de ctre specialiti; s desfoare activiti educative n sprijinul
educatorilor; s propun noi tipuri de activiti susinute de metode, mijloace, procedee
i strategii de realizare a acestora. In timpul stagiului de practica studenii trebuie s
respecte regulamentul de ordine interioar al complexului, legile n vigoare privind
drepturile copilului, confidenialitatea si intimitatea acestuia.
Continuarea demersurilor pentru (re)integrarea copiilor rezideni n familia natural,
lrgit sau plasarea lor n asisten maternal ceea ce ar conduce la o scdere a
numrului copiilor rezideni i implicit o cretere a capacitii Centrului de zi.
Accentuarea colaborrii cu Inspectoratul colar Judeean Constaa n sensul creterii
accesibilitii copiilor din Centrul de zi n grdinie i coli de mas.
Sensibilizarea comunitii cu privire la nevoile i problemele copiilor din centru si
reducerea dependenei de sistem.
113

In urma colaborarilor : Fundatia Sera asigura o parte din baza materiala si logistica ;
asistenta medicala de specialitate (investigatii , interventii chirurgicale ) in cadrul Spitalului
Grigore Alexandrescu din Bucuresti si resurse financiare pentru calificarea personalului ;
Fundatia MGH Speranta asigura formarea personalului ; Fundatia Kinderen van Constanta
ne sprijina financiar pentru procurarea de materiale sanitare , aparatura medicala si
imbunatatirea alimentatiei copiilor ; Co-mandamentul Teritorial de Jandarmi asigura resurse
financiare ; Arhiepiscopia Tomisului ne furnizeaza diverse materiale si suport moral ;
Universitatea Ovidius asigura prin practica studentilor voluntarisi relatii cu comunitatea ;
Fundatia Nightingales Children ne sprijina in activitate cu voluntari si cu programe diversificate
de terapie ocupationala .
La deschiderea centrului de zi au fost furnizate informaii despre serviciile oferite, program de
funcionare, tipuri de programme de recuperare i alte date prin intermediul presei i televiziunilor att
locale ct i naionale, relaia cu acestea meninndu-se dup aceea cu ocazia srbtorilor religioase i
a altor evenimente importante
Complexul colaboreaz cu trei medici neuropsihiatri prin intermediul crora copii i prinii
primesc informaii i recomandri despre noi.
Personalul complexului colaboreaza deasemenea cu profesionisti din cadrul Directiei de Sanatate
Publica ; Consiliul Local Constanta Serviciul Autoritate Tutelara ; Inspectoratul Judetean de Politie
C-ta ;Arhiepiscopia Tomisului ; O.N.G-uri , dar si cu specialisti din alte centre prin schimb de idei ,
modele de lucru , strategii .
Corpul de Control din cadrul DGASPC , prin vizitele regulate si neanuntate , verifica punerea in
practica a Proiectului Institutional , respectarea SMO , prezenta personalului etc . Vizitele sunt
monitorizate in procese verbale , care cuprind recomandari , consemneaza discutiile cu personalul , cu
copiii ( unde este cazul ), iar remedierea eventualelor deficiente sunt verificate la urmatoarea vizita .
Fiecarui copil din cadrul complexului i s-a intocmit o fisa de monitorizare transmisa la
DGASPC pentru realizarea bazei de date si monitorizarea tuturor copiilor aflati in evidenta sistemului
de protectie a copilului .
Angajatii complexului , voluntari , studenti , profesionisti si alte persoane care intervin in activitatea
complexului semneaza o declaratie de confidentialitate privind informatiile despre beneficiarii CSC
Cristina .

114

STANDARDUL 33
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Personalul angajat in cadrul complexului terbuie sa dispuna, in afara de calificarile profesionale


adecvate postului si prevazute in fisa de post, de o serie de competente sociale esentiale pentru
activitatea desfasurata:
- capacitatea de comunicare cu colegii, colaboratorii parintii si copii;
- personalitate echilibrata, deschisa, dornica de dezvoltare;
- motivatie pentru munca desfasurata;
- constienti de importanta actiunii pe care o desfasoara;
- capacitatea de a face fata situatiilor tensionate, problematice si/sau dificile ridicate
de cazurile pe care le abordeaza si implcit la stres;
- rezistenta la frustrare;
- competente de organizare si planificare.
La acestea se adauga o serie de competente profesionale in cadrul organizatiei:
- respectarea deontologiei profesionale;
- cunoasterea si stapanirea procedurilor de lucru;
- disponibilitate pentru invatare si perfectionare profesionala.
In cadrul Complexului de Servicii Comunitare Cristina fiecarui post ii corespunde o fisa de
post in care sunt prezentate:
-denumirea postului;
-localizare;
-scop;
-responsabilitati si sarcini;
-relatii cu alte posturi;
-instruire/pregatire necesara;
-abilitati/caracteristici personale necesare.

Motivarea
Un rol important pentru o activitate eficient l are gradul de motivare al echipei Complexului
de servicii comunitare. Un factor esenial n acest context l reprezint capacitatea lucrtorilor echipei
de a-i asuma responsabiliti i de a lucra n echip, dar i capacitatea coordonatorului complexului de
a valorifica optim competenele i abilitile lor. Pentru aceasta trebuie avut n vedere:

orientarea instrumental ctre munc i performana prin stimulente economice (salarii,


prime, participare la profit, faciliti);
orientarea personal a individului fa de munc prin factorii motivaionali intrinseci
(satisfacii oferite de natura muncii interesul fa de postul ocupat, cariera, propria dezvoltare
profesional);
orientarea relaional a individului fa de munc prin factorii motivaionali relaionali
(satisfacii legate de prietenie, munca n grup, dorina de afiliere i statutul social);
Fiecare dintre aceste trei categorii de factori are o contribuie semnificativ n motivarea
personalului. Dac situaia impune limitri n planul economic, trebuie compensat n
celelalte dou planuri. Este important ca lucrtorii s se simt valorizai, apreciai i
responsabili pentru activitile pe care le desfoar.

115

Evaluarea personalului
Evaluarea performanelor este o activitate continu, focalizat att asupra resurselor umane
existente n cadrul complexului, ct i asupra nou-veniilor. Scopul su principal este acela de a oferi un
feed-back lucrtorilor echipei complexului, privind modul n care i pot mbunti activitatea.
Procesul de evaluare trebuie privit ca o oportunitate pentru a spori valoarea lucrtorului printrun feed-back constructiv i nu ca mijloc de a-l recompensa sau pedepsi prin comentarii pozitive sau
negative.
Evaluarea performanelor trebuie:
s pun accentul att pe performanele pe care le obine lucrtorul pe postul pe care lucreaz,
ct i pe succesul cu care i realizeaz obiectivele;
s pun accentul pe ct de bine i ndeplinete lucrtorul sarcinile proprii postului i nu pe
impresiile evaluatorului, privind modul de lucru al salariatului;
s fie acceptabil att pentru evaluator, ct i pentru subiect;
s asigure o baz pentru mbuntirea muncii lucrtorilor i de a identifica modalitile de
dezvoltare profesional n cadrul complexului.
Evaluarea personalului complexului se subsumeaz unui proces mai amplu care include
discuii preliminare cu acetia, n care se stabilesc obiectivele pentru urmtoarea perioad de
timp, precum i criteriile de performan necesare atingerii acestora. n general, lucrtorii
sunt evaluai n funcie de urmtoarele criterii:
Capacitatea de organizare i funcionare;
Gradul de ndeplinire a sarcinilor;
Lucru n echip, colaborare i comunicare;
Competena n privina relaiilor umane;
Rspuns la situaii neprevzute;
Luarea deciziilor;
Iniiativ;
Control;
Energie;
Capaciti analitice;
Rezisten la stres;
Flexibilitate;
Originalitate;
Autondrumare;
Potenial general.
Evaluarea personalului se monitorizeaz anual n nite fie de evaluare.
Controlul constituie o metod de ndrumare prin care coodonatorul de complex sau specialistul
acord sprijin necesar, la nivel individual i n grup, n scopul ameliorrii, nelegerii, informaiilor i a
abilitilor.
n cadrul procesului de monitorizare i control se urmrete ndeplinirea obiectivelor individuale n
conformitate cu criteriile de performan. Aceasta se face permanent n baza planului de activiti i a
obiectivelor stabilite.
Comunicare i colaborare
La nivelul echipei Complexului de Servicii Comunitare se impune un proces adecvat de
comunicare i colaborare. Acesta trebuie s se desfoare respectnd principiile unei
comunicri eficiente:
- primirea i oferirea de feed-back;
- ascultare activ;
- empatie;
- asertivitate;
116

- exprimare liber;
- luarea n considerare i respectarea punctului de vedere al fiecrui membru.
Astfel se creeaz oportunitatea pentru fiecare membru al echipei s se implice i s valorifice
experiena celorlali pentru ca, n acelai timp, echipa s se dezvolte. Un rol important n acest proces l
au edinele periodice de analiz i monitorizare a activitii.

Procedura administrarii resurselor umane


n cadrul edinelor lunare sunt analizate rapoartele de activitate, gradul de atingere a
obiectivelor, gradul de adecvare a serviciilor oferite beneficiarilor, gradul de implicare a colaboratorilor
complexului, precum i suportul primit din partea echipei multidisciplinare de specialiti. Prin
intermediul rapoartelor de edin se va urmri ca desfurarea activitilor s fie n conformitate cu
planificarea activitilor.
Pentru o activitate ct mai eficient, n cadrul complexului este necesar un proces de
comunicare funcional prin:
- respectarea regimului documentelor;
- raportri periodice;
- edine sptmnale cu personalul.
La ntlnirile sptmnale este important a se urmri att coninutul specific al activitii
(situaia i evoluia cazurilor, metode de intervenie, probleme aprute) ct i aspectele administrativorganizatorice. n cadrul acestor ntlniri, i nu numai, lucrtorii echipei complexului au ocazia de a
face cunoscute celorlali activitile desfurate, activitile planificate, probleme i neclariti. Aceste
ntlniri reprezint o bun ocazie de soluionare a problemelor care presupun competenele mai multor
membrii ai echipei, precum i o oportunitate de a apela la sprijinul colegilor sau de a oferi ajutorul
atunci cnd este solicitat.
Pentru o bun desfurare a activitii personalul complexului este format din persoane de
ambele sexe, iar scopurile generale vizeaz dobndirea autonomiei personale i formarea unor
deprinderi de via independent n funcie de potenialul i particularitile individuale, patologice i
de vrsta ale beneficiarilor.

117

118

119