PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Filosofia dreptului

Cursani: Studenii anului I Administraie public, Drept.
Durata: 1 semestru
Numr total de ore: 14 ore curs, 14 ore seminar.
!I"C#I$" %"N"&A'":
1. Cunoa(terea de ctre studeni a ba)elor filosofice ale dreptului (i a primelor
principii cere *u+ernea) acti+itatea ,uridic
-. .narmarea studenilor /nelesul filosofic al noiunilor de ma0im *eneralitate
pe care se ba)ea)i studiul dreptului.
1. Cunoa(terea de ctre studeni a patrimoniului naional (i uni+ersal al
refleciilor *enerale, eseniale asupra dreptului.
"$A'2A&":
"+aluarea este continu (i sec+enial. "a const din urmrirea acti+itii
studenilor la cursuri (i seminarii, e+aluarea unor referate, eseuri (i puncte de
+edere asupra problematicii (i biblio*rafiei studiate, precum (i /n e+aluarea prin
e0amen scris (i oral. Studenii care frec+entea) cel puin 34 la sut din cursuri (i
au cel puin un referat 5eseu6 susinut /n seminarii, susin e0amenul prin
rspunsuri la /ntrebri asupra unui eseu final de 1344 de cu+inte. Studenii care nu
frec+entea) cursurile, precum (i cei de la formele de /n+m7nt F.&. (i I.D.D.
pre)int, la e0amen, un eseu de 1344 de cu+inte (i rspund oral la /ntrebri, pe
ba) de bilete, din toat materia.
4. #"8A#ICA 9&"'"%"&I'&:
I. biectul, problematica (i metoda filosofiei dreptului. Abordarea
sistematic a filosofiei dreptului
II. #eoria fiinei (i fiina dreptului.
III. Filosofia practic, a0iolo*ia (i teoria +alorii /n domeniul dreptului
I$. 8orala (i filosofia dreptului
Abordarea istoric a filosofiei dreptului
$. Idei filosofice despre stat (i drept /n antic:itate, /n e+ul mediu (i
rena(tere. 2manismul ca i)+or al teoriei dreptului.
$I. Filosofia clasic a dreptului
$II. Curente contemporane /n domeniul filosofiei dreptului.
1
I. OBIECTUL, PROBLEMATICA I METODA FILOSOFIEI DREPTULUI
A. !I"C#2' ;I 9&!'"8A#ICA FI'SFI"I D&"9#2'2I
1. Specificul filoofiei c! "eflec#ie !up"! lu$ii c! %o%!li%!%e. P"o&le$!%ic! 'i
(o$e)iile filoofiei.
Filosofia este o manifestare speciali)at a spiritului uman. "ste cunoa(tere a
temeiului e0istenelor, a realitilor ultime, ori*inare, necondiionate, de ordinul esenei,
prin care se le*itimea) tot ce este sau poate s fie. "ste un ansamblu coerent de enunuri
formulate prin cate*orii, te)e (i principii despre lume ca totalitate. "ste studiul
uni+ersalului, al primelor principii care stau la ba)a alctuirii lumii. "ste o reflecie
asupra e0perienelor reale ale con(tiinei umane, cutare a sensului acestor e0periene (i a
unitii spiritului uman.
9roblematica filosofiei este su*esti+ pre)entat de Immanuel <ant, /n ='o*ica>,
folosind patru /ntrebri fundamentale care preocup omul, la ni+el filosofic:
Ce pot s (tiu?
Ce trebuie s fac?
Ce@mi este /n*duit s sper?
Ce este omul?
9otri+it rspunsurilor pe care filosofia le d celor patru /ntrebri, aceasta /(i
fi0ea) problematica /n mai multe discipline filosofice. %ior*io del $ecc:io *rupea)
disciplinele filosofice dup rspun surile la primele dou /ntrebri Aantiene, astfel:
Filoofi! %eo"e%ic*. &spun)7nd la prima /ntrebare Aantian, aceasta studia)
primele principii ale e0istenei (i ale cunoa(terii (i cuprinde urmtoarele ramuri ale
filosofiei: =ntologie sau Metafizic (aceasta cuprinde i Filosofia religiei i Filosofia
istoriei), Gnoseologie sau Teoria cunoaterii, Logic, Psihologie, i stetic!
Filoofi! p"!c%ic*. Aceasta rspunde la cea de@a doua /ntrebare a lui <ant (i
cuprinde, dup %ior*io del $ecc:io, urmtoarele ramuri ale filosofiei: =Filosofie
"oral i Filosofia dreptului#! Autorul obser+ utili)area, uneori, a termenului de
"tic, fie cu sensul de Filosofie moral, fie cu sensul de Filosofie practic, /n *enere,
ca) /n care este eludat e0istena de sine stttoare a Filosofiei dreptului. .n acela(i
timp, autorul nu aminte(te, /n di+i)iunea sa, ramuri ale filosofiei fr de care /ns(i
filosofia dreptului ar fi *reu de /neles, a(a cum sunt A0iolo*ia (i Filosofia culturii,
circumscrise, probabil, /n Filosofia istoriei, sau Antropolo*ia, /n cadrul primului *en,
ori 9ra0iolo*ia /n cadrul celui de@al doilea. &m7ne discutabil pre)ena /n cadrul
disciplinelor filosofice a 9si:olo*iei, a)i o disciplin care@(i re+endic obiectul mai
de*rab /n r7ndul (tiinelor empirice.
+. O&iec%ul filoofiei ("ep%ului
$biectul Filosofiei dreptului se determin pornind de la identificarea acestei
ramuri a filosofiei /n cadrul Filosofiei practice. Filosofia dreptului studia) =conceptul
uni+ersal al dreptului> 5%ior*io del $ecc:io6, studia) =ideea dreptului, conceptul
dreptului (i reali)area acestuia> 5Be*el6, cercetea) =rostul omenesc al dreptului> 59.8.
Cosmo+ici6.
&einem, pentru profun)imea definirii, ideile lui %ior*io del $ecc:io: =Filosofia
dreptului este disciplina care define(te dreptul /n uni+ersalitatea sa lo*ic, cercetea)
-
ori*inile (i caracterele *enerale ale de)+oltrii sale interne (i /l preuie(te dup idealul de
,ustiie afirmat de raiunea pur> .
Acela(i autor e+idenia) cele trei direcii de cercetare proprii filosofiei dreptului:
lo*ic, fenomenolo*ic (i deontolo*ic. 9rima fi0ea) noiunea ca atare 5dreptul6, ca
obiect al oricrei cercetri ulterioare. A doua cercetea) ori*inea (i e+oluia dreptului, /n
timp ce a treia fi0ea) idealul de ,ustiie, prin compararea Aantian a =ceea ce este>
5S"IN6 cu =ceea ce trebuie s fie> 5S''"N6.
,. R!po"%u"ile filoofiei ("ep%ului cu !l%e '%ii)#e
Filosofia dreptului este str7ns le*at de alte (tiine. %ior*io del $ecc:io enumer
opt (tiine /nrudite cu Filosofia dreptului: Curisprudena, Filosofia teoretic, 9si:olo*ia,
Filosofia practic, Sociolo*ia, Demo*rafia (i Statistica, "conomia politic (i ;tiina
politic.
Cea mai interesant (i, totodat, cea mai durabil relaie este cea dintre Filosofia
dreptului (i Curispruden 5Dreptul po)iti+6 . Dac Filosofia dreptului studia) dreptul /n
esena sa uni+ersal, Curisprudena studia) aspectele particulare ale dreptului: domeniile
aplicrii dreptului, diferitele sisteme de drept, practica ,uridic etc. Fiecare dintre cele
dou domenii de cercetare este ba) de plecare pentru cercetarea propriului domeniu.
'a polul opus se situea) relaia cu Filosofia teoretic. Aceasta ofer Filosofiei
dreptului uni+ersul conceptual propriu filosofiei, precum (i o metodolo*ie specific de
cercetare. 9utem aprecia, deci, c Filosofia dreptului este o aplicaie a filosofiei, /n
*enere, /n timp ce Curisprudena este o aplicaie a Filosofiei dreptului.
Importante relaii e0ist /ntre Filosofia dreptului (i celelalte (tiine enumerate.
Astfel, 9si:olo*ia, /ndeosebi prin componenta ei social ofer e0plicaii ale
comportamentelor de *rup utile /nele*erii conceptelor deri+ate ale dreptului, Filosofia
practic, prin cealalt component a sa, etica, ofer e0plicaii pertinente asupra relaiilor
dintre normati+itatea ,uridic (i cea moral, sociolo*ia este (tiina care ofer cadrul
e0perimental al elaborrilor teoretice din domeniul Filosofiei dreptului, Demo*rafia (i
Statistica ofer informaii despre mi(carea *rupurilor umane, utile /n cercetarea ori*inii
normelor (i comportamentelor ,uridice, iar "conomia politic (i ;tiina politic ofer
Filosofiei politice e0plicaii asupra cadrului economic (i politic, instituional /n care se
derulea) fenomenul dreptului.
Co)clu-ie. Filosofia dreptului este o disciplin filosofic, specie a filosofiei
practice. "a nu se confund cu (tiina dreptului. Dac Filosofia dreptului este teoria
dreptului natural, obiecti+, a(a cum se instituie el pe ba)a /nele*erii esenei fiinei umane
(i a colecti+itilor sociale, (tiina dreptului este teoria dreptului po)iti+, subiecti+, a(a
cum este el conceput de ctre sistemul instituional al unei or*ani)ri statale determinate
(i pe ba)a unei doctrine ,uridice asumate. Filosofia politic studia) dreptul sub trei
aspecte eseniale, interdependente: aspectul lo*ic, conceptual, aspectul fenomenolo*ic, al
ori*inii (i e+oluiei dreptului (i aspectul deontolo*ic, al idealitii dreptului.
II. 8"#DA .N FI'SFIA ;I ;#IINDA D&"9#2'2I
/. Co)cep%ul (e $e%o(*.
%eneric, prin metod se /nele*e calea de urmat pentru a a,un*e la un re)ultat. .n
cunoa(tere, calea de urmat pentru a a,un*e la ade+r 50". % "eta & spre' odos & cale6
=Comple0ul de re*uli cropa *7ndirea trebuie s li se conforme)e /n procesul ei de
1
cunoa(tere>. &ene Descartes aprecia) c metoda este un ansamblu de =re*uli si*ure (i
u(oare *raie crora cine le +a fi obser+at cu e0actitate nu +a lua niciodat ce+a fals ca
ade+rat (i +a a,un*e, cru7ndu@(i puterile minii (i mrindu@(i pro*resi+ (tiina, la
cunoa(terea ade+rat a tuturor acelora de care +a fi capabil>. Didier Culia formulea)
urmtoarea definiie: =ansamblu de procedee care conduc spiritul la un mod de a proceda
determinat>.
#eoria cunoa(terii (tiinifice 5epistemolo*ia6 pune /n e+iden dou perec:i
metodolo*ice fundamentale, consacrate /n istoria cunoa(terii: induc(ie)deduc(ie (i
analiz)sintez# 9rima perec:e e+idenia) direcia cunoa(terii /n relaia *eneral@
particular. Inducia porne(te de la aspecte particulare obser+ate 5particularul6(i
conclu)ionea) asupra /ntre*ului 5*eneralul6, cu o anumit probabilitate. Deducia
porne(te de la o presupo)iie asupra /ntre*ului 5*eneralul6 (i conclu)ionea), cu
certitudine, asupra prilor 5particularul6. Cea de@a doua perec:e e+idenia) aspectele
calitati+e ale cunoa(terii. Anali)a presupune descompunerea obiectului cercetrii /n pri
componente (i de)+luirea /nsu(irilor acestora. Sinte)a presupune recompunerea
obiectului cercetrii prin e+idenierea /nsu(irilor *enerale, eseniale (i comune ale
prilor. Se trece, astfel, de la obiect la concept, de la fenomen la esen, de la specie la
*en.
1. Me%o(! 2) filoofie 'i '%ii)#*.
Dac /n domeniul (tiinelor empirice un ansamblu metodolo*ic, structurat pe ba)a
metodelor fundamentale de mai sus repre)int o ac:i)iie cu caracter de instrument
permanent al cunoa(terii, /n filosofie accesul la metod este mult mai complicat. .n
filosofie, metoda este dependent de doi factori corelati+i: subiectul cunosctor
5filosoful6 (i obiectul cunoa(terii 5problema filosofic6. 9e ba)a acestei determinri a
metodei, fiecare epoc a cunoa(terii (i fiecare filosof /n parte consacr propriul sistem
metodolo*ic. Cu toate acestea, prin contribuia lo*icii la conturarea metodolo*iei
filosofice, perec:ile metodolo*ice ale cunoa(terii, inducie@deducie, respecti+ anali)@
sinte), rm7n metode fundamentale de cercetare pentru filosofie. 'a acestea, /ns,
filosoful adau*, potri+it orientrii sale, precum (i prin raportare la domeniul cercetat,
propriul sistem metodolo*ic. Socrate a in+entat =maieutica> 5mo(itul6, 9laton, Be*el (i
8ar0 sunt pilonii de re)isten ai =dialecticii>, Descartes a fondat =/ndoiala>, <ant a pus
ba)ele metodei =transcendentale>, Busserl a propus metoda fenomenolo*ic, Carnap a
iniiat metoda analitic, %adamer a adus /n filosofie metoda :ermeneutic etc.
contribuie important la /mbo*irea te)aurului metodolo*ic o are F. %onset:, care
/ncearc s conture)e o metodolo*ie desc:is, care s rspund unor comandamente
ma,ore ale cercetrii, cum ar fi: specificitatea diferitelor ori)onturi de realitate, limitele (i
caracterul dialectic al cunoa(terii, +aloarea cuno(tinelor de,a dob7ndite, *radul de
preci)ie cerut de obiecti+ele cercetrii. Spre aceast +i)iune metodolo*ic se /ndreapt
perspecti+a interdisciplinar /n cercetarea (tiinific, precum (i cea totali)atoare, proprie
filosofiei.
1. C!("ul $e%o(olo0ic !l filoofiei ("ep%ului.
Ca ramur a filosofiei, Filosofia dreptului se supune e0i*enelor metodolo*ice ale
acesteia. A+7nd, /ns, un obiect distinct de cercetare, dreptul, cruia /i sunt proprii
anumite disponibiliti de cercetare, Filosofia dreptului este mai sensibil la un anumit
uni+ers metodolo*ic (i mai opac la altele. A(a cum obser+ numero(i autori de Filosofia
dreptului, obiectul acesteia este sensibil mai ales la cuplurile metodolo*ice inducie@
4
deducie (i anali)@sinte). #otodat, aceste cupluri metodolo*ice au un impact diferit
asupra cunoa(terii, pe msur ce ptrundem /n intimitatea obiectului cercetat. .n
cercetarea lo*ic a dreptului domin deducia, /n timp ce /n cea fenomenolo*ic domin
inducia. .n cercetarea idealului dreptului domin, de asemenea, deducia.
De o importan ma,or, /n conturarea filosofiei dreptului, este asumarea unor
metode consacrate istoric, cum ar fi cele propuse de Fr. !acon 5debarasarea de idoli6,
pentru ca ima*inea obinut s fie obiecti+, sau de &. Descartes 5/ndoiala metodic6,
pentru ca ideile noastre s fie clare (i distincte.
.n perspecti+ istoric, e+oluia Filosofiei dreptului nu ar fi fost posibil fr
ino+aiile metodolo*ice ale lui Socrate, 9laton, #oma dEAFuino, <ant, Be*el (.a. Socrate
a reu(it s insufle atenienilor sentimentul dreptului prin punerea acestora /n situaia de a
descoperi sin*uri 5maieutica6 ce este drept (i nedrept. 9laton e+idenia) rolul le*ilor /n
cetate cu a,utorul dialo*ului 5dialo*ul ='e*ile>6. #oma dEAFuino, /mpreun cu /ntrea*a
filosofie medie+al descoper esena di+in a dreptului, prin metoda transcendental de
factur reli*ioas, /n timp ce <ant folose(te aceea(i metod, dar de factur laic,
cobor7nd transcendena din cer, /n spiritul uman (i contur7nd, astfel, ideea de drept
subiecti+, /n opo)iie cu cel obiecti+. 'o*icismul filosofic, precum (i curentele ce i@au
urmat, /ndeosebi Anali)a lo*ic a limba,ului au fcut posibil de)+luirea +alenelor
conceptuale ale noiunii dreptului, /n timp ce Filosofia +ieii, "0istenialismul (i Filosofia
post@modern a omului, e0acerb7nd tema unicitii fiinei umane (i a totalitii ca
trstur a e0istenei, au desc:is calea unei ade+rate filosofii a =Drepturilor omului>, cea
mai +e:iculat tem contemporan de Filosofie politic (i ,uridic. Bermeneutica, de(i o
metod t7r)ie a filosofiei, operant iniial mai ales /n istorie (i antropolo*ie, aduce cu sine
importante a+anta,e pentru Filosofia dreptului, /ndeosebi /n cercetarea esenei (i
cau)alitii unor fenomene istorice de drept.
Nu putem /nc:eia in+entarul metodelor Filosofiei dreptului fr s e+ideniem
rele+ana metodei structurale, propus filosofiei de '.+on !ertalanffi (i util Filosofiei
dreptului pentru capacitatea acesteia de a e+idenia caracterul sistemic al realitilor
,uridice, relaiile dintre componentele sistemelor ,uridice, precum (i structuralitatea (i
comunicabilitatea dreptului, ad7t sub aspect diacronic 5/n e+oluie istoric6, c7t (i sub
aspect sincronic 5/n procesul diseminrii lui re*ionale (i *lobale6.
3
II. TEORIA FIIN3EI I FIIN3A DREPTULUI.
Identificat, de multe ori, cu /ns(i filosofia, ontolo*ia, sau teoria fiinei
5e0istenei6 5ontosGfiinH logosG (tiin, teorie6 este =scopul suprem al oricrei filosofii>
5D. Culia6. Fiina 5e0istena6 este obiectul de studiu al ontolo*iei. Aceasta este o cate*orie
de ma0im *eneralitate prin care reflecia specific uman cuprinde absolutul ca totalitate.
1. Fu)(!$e)%ele %eo"iei fii)#ei
Logic, e0istena este cate*oria de ma0im *eneralitate. Ca *en, /n structura
ierar:ic a noiunilor, e0istena le cuprinde pe toate celelalte, nefiind cuprins de nici o
alt noiune. 9rin urmare, are o sin*ur determinare: fiinarea. De aici, identificarea
e0istenei ca totalitate cu fii)#!, concept utili)at de un mare numr de filosofi ca element
central al demersurilor lor ontolo*ice. .n =;tiina lo*icii>, Be*el preci)ea) faptul c
=fiina este nemi,locitul nedeterminatH ea este liber de modul de a fi determinat fa de
esen precum (i fa de orice determinaie pe care o poate conine /n cuprinsul ei, ori
prin care ea ar fi afirmat ca fiind deosebit de altce+a.>
.n acela(i sens lo*ic, e0ist opusul fiinei, ne*area acesteia, nefiin(a, neantul, ceea
ce ar altera statutul fiinei, ca *eneralitate ma0im# Acela(i Be*el lmure(te problema:
=Fiina pur este nedeterminatul pur (i +idul pur.> 9rin urmare, =fiin(a pur i neantul
pur sunt totuna!. Aceasta, /n sensul fiinrii. "le rm7n diferite doar lo*ic, ade+rul fiind
doar e0presia trecerii fiinei (i nefiinei una /n cealalt, ca de+enire.
Metafizic, fiina este /neleas ca fiinare (i at7t.
biectul ontolo*iei se constituie pe ba)a unor intero*aii de ma0im *eneralitate
asupra fiinrii.
2nific7nd totalitatea aspectelor cantitati+e (i calitati+e ale fiinei, ontolo*ia caut
rspunsuri le*ate de:
a6 *atura fiin(rii: e0plicaiile lui Constantin Noica sunt su*esti+e. "l concepe
fiinarea /n dubl iposta):
- ca pre)en, ca e0isten /n act, ca temei al lucrurilor, ca unitate a lor,
iposta) pasi+, retras, ascuns de realitatea lucrurilorH
- ca manifestare, ca factor inte*rator, *enerator, ca principiu constituti+
al di+ersitii, iposta) acti+, pre)ent /n realitatea lucrurilor (i temei
al ade+rului lor. Cele dou iposta)e trec una /n cealalt, form7nd
cercul fiinei.
b6 Modalitatea fiin(rii: 9entru rspunsul la aceast problem, ontolo*ia introduce
cate*oriile filosofice de spa(iu i ti"p# Fiin(a fiin(eaz +n spa(iu i ti"p#
- spa(iul este acea modalitate a fiinrii care se e0prim ca raporturi de
coe0isten, succesiune, /ntindere, distan (i po)iie a obiectelor (i
fenomenelorH
- ti"pul este acea modalitate a fiinrii care se e0prim prin durata,
succesiunea, simultaneitatea (i ritmul e0istenei obiectelor (i
fenomenelor realitii.
9roprietile spaiului (i timpului:
- proprieti comune: fiind cate*orii ale intelectului, ele depind /n natura
(i modul lor de manifestare de aspectele pe care le caracteri)ea):
I
e0ist spaiu (i timp fi)ic, biolo*ic, astronomic, uman, social, ,uridic
etc.H au un caracter contradictoriu, fiind /n acela(i timp determinaii
absolute ale fiinei (i relati+e ale formelor sale de manifestare,
continue (i discontinue, unitare (i di+erse, finite (i infinite.
- proprieti distincti+e: spaiul este re+ersibil, timpul este ire+ersibilH
spaiul este simetric, iar timpul este asimetric.
- 2nitatea indestructibil dintre spaiu (i timp. "0istena este conceput
ca un continuum spaio@temporal.
c c6 ,antitatea i calitatea fiin(rii se e0prim prin unitatea i infinitatea lu"ii#
d i) -nitatea lu"ii. Nu e0ist contradicii ma,ore /n filosofie /n le*tur cu
afirmarea sau ne*area unitii. "a este afirmat fr re)er+e. "0ist doar diferene
de interpretare a acesteia.
- filosofiile materialiste +orbesc de unitatea material a lumii, de faptul
c factorul unificator este de natur material, independent de
con(tiin. Drumul materialismului a trecut de la substana
perceptibil, determinat 5ap, aer, foc etc.6 la substana
imperceptibil, nedeterminat 5materia aristotelic6.
- Filosofiile idealiste +orbesc de unitatea ideal a lumii, consider/nd c
factorul unificator este de natur spiritual. ;i /n acest ca), s@a pornit
de la numrul pita*oreic, la ideile lui 9laton, monadele lui 'eibnit) (i
s@a a,uns la ideea absolut a lui Be*el.
2nitatea lumii este /neleas ca unitate de compo)iie, de structur, de
relaii, de le*i etc.
ii).nfinitatea lu"ii# 2nitatea presupune unicitate, iar aceasta determin, lo*ic,
admiterea infinitii ca lips a limitelor cantitati+e (i calitati+e, spaiale (i
temporale, ca nedeterminare, ca di+ersitate.
8oduri ale infinitii:
- Infinitate actual: di+ersitatea infinit a modurilor de manifestare (i de
e0isten, infinitatea finitilor, adic a aspectelor particulare, la un
moment dat.
- Infinitate potenial: infinitatea posibilitilor de sc:imbare, de
dep(ire a cantitilor finite.
- Infinitate real: ca dep(ire la infinit calitati+ (i cantitati+ /n acela(i
timp.
"0ist (i teorii ale finitii lumii, e0primate /n ba)a diferenierii conceptelor de
infinit (i nelimitareH acestea consider lumea finit (i nelimitat.
d) $rdinea fiin(rii# ,ategoriile deter"inis"ului.
Determinism: cate*orie filosofic ce desemnea) ordinea imuabil (i constant
/ntre obiectele (i fenomenele realitii. "0ist dou concepii deterministe:
concepia materialist, potri+it creia ordinea aparine realitii, independent de
con(tiin (i concepia spiritualist, potri+it creia ordinea este un dat al
con(tiinei noastre, cu a,utorul cruia noi punem ordine /n lume.
i6 C!u-!li%!%e 'i co)(i#io)!"e. Cau)alitatea este raportul dintre cau) (i efectH
cau)a precede (i *enerea) efectul. Condiionarea este influena produs de
fenomene care fr a fi *eneratoare ale efectului, particip, fa+orabil sau
nefa+orabil la *enerarea acestora. "0ist, prin urmare, condiii fa+orabile (i
J
nefa+orabile producerii unui efect prestabilit. 2n ca) particular al relaiei cau)@
efect este corelaia. .n aceasta, fiecare din termeni este /n accela(i timp cau) (i
efect.
ii6 Necei%!%e 'i 2)%4$pl!"e. Sunt raporturi de determinare ce se presupun (i se opun
reciproc.
Necei%!%e!.: proprietate a *enerrii de a fi ine+itabil, repetabil pentru aceea(i
relaie cau)@efect, /n acelea(i condiii.
5)%4$pl!"e: proprietate a fenomenelor de a se produce fr nici o cau).
"0ist filosofi care absoluti)ea) necesitatea (i o e0tind asupra omului (i
societii5determinismul mecanicist, fi)icalist sau reli*ios: anticii, filosofii
cre(tini, 'aplace, 9opper 6
"0ist filosofi care absoluti)ea) /nt7mplarea 5indeterminism: D. Bume,
Niet)sc:e, Beisenber*6
"0ist filosofi care armoni)ea) necesitatea (i /nt7mplarea, consider7nd
fenomenele ca produse ale unitii dintre necesar (i /nt7mpltor. .n principiu,
filosofii naturii pri+ile*ia) necesitatea, /n timp ce filosofii preocupai de om
pri+ile*ia) /nt7mplarea.
iii6 Poi&ili%!%e, "e!li%!%e, p"o&!&ili%!%e
Poi&ili%!%e! e0prim totalitatea strilor +iitoare *enerabile, /n ba)a unor le*i,
dintr@o stare pre)ent. "a repre)int, potri+it lui Aristotel, potena, ca act
neprodus, dar /n stare a se produce.
Re!li%!%e! este actul propriu)is, starea de fapt produs din posibilitate.
Se /nele*e, de aici, c /ntre posibilitate (i realitate e0ist o unitate contradictorie:
ele se presupun, se opun (i se *enerea) reciproc.
P"o&!&ili%!%e! e0prim *radul trecerii posibilitii /n realitate, mrimea (ansei
posibilitii de a de+eni realitate.
9e ba)a relaiei dintre cate*oriile corelati+e ale determinismului se formulea)
cate*oria filosofic de le0e. u) "!po"% o&iec%i6, 0e)e"!l, )ece!", %!&il 'i
"epe%!&il 2)%"e o&iec%e, fe)o$e)e, %*"i, !c#iu)i.
+. Fii)#! ("ep%ului
A. Coo"(o)!%e !le fii)#ei ("ep%ului7 o)%olo0i! 8u"i(ic*
Dac ontologia este teoria fiin(ei sub aspectul fiin(rii, atunci, particulari)7nd,
ontologia /uridic ar trebui s fie teoria dreptului sub aspectul fiin(rii lui, /ntrebrile
fundamentale fiind de aceea(i manier. ;tiina dreptului autentic nu poate construi o
teorie ,uridic +alid fr s fac apel la problematica ontolo*iei ,uridice.
Natura fiinrii dreptului, modalitatea e0istenei lui /n spaiu (i timp, dreptul ca
relaie /ntre unitate (i di+ersitate, modul de e0primare a determinismului ,uridic,
/ndeosebi sub forma relaiilor dintre dreptul natural (i dreptul po)iti+ sunt teme ma,ore
care pot constitui substana unei ontolo*ii ,uridice. 'iteratura ,uridic, /ndeosebi cea care
se ocup de teoria *eneral a statului (i dreptului, debutea) cu temati)ri de *enul:
natura dreptului, dreptatea (i nedreptatea, le*ea, norma, statul (i constituia etc.
Asemenea temati)ri /(i *sesc modele de re)ol+are /n (i prin ontolo*ia filosofic. 2na
este s considerm dreptul ca un ansamblu de prescripii teoretice, administrati+e sau
te:nice (i alta este s considerm aceast (tiin ca produs al e0perienei (i ima*inaiei.
K
B.Teo"ii !le fii)#ei ("ep%ului. Aici se /nscriu preocuprile Filosofiei dreptului de
a defini (i caracteri)a diferitele +i)iuni *enerale asupra dreptului, din care enumerm pe
cele mai frec+ente:
- +i)iunea care introduce drept criteriu idealul dreptului: =Dreptul este
comple0ul condiiilor prin care arbitrul fiecruia poate s coe0iste cu
arbitrul tuturor celorlali, potri+it unei le*i uni+ersale de libertate
5<ant6H
- +i)iunea care sinteti)ea) elemeLntele comune ale sistemelor ,uridice
ale tuturor popoarelor: =mnes populi, Fui le*ibus et moribus
re*untur, partim suo proprio, partium communi omnium :ominum is
reutuntur> 5Aristotel6H
- +i)iunea care introduce drept criteriu de definire criteriul /uridicit(ii
(i care interpretea) dreptul ca 0for" logic uni1ersal! 5%. del
$ecc:io6, anterioar lo*ic oricrei manifestri particulare. Autorul
define(te dreptul, astfel: =coordonarea obiecti+ a aciunilor posibile
/ntre mai multe subiecte, conform unui principiu etic care le determin,
e0clu)7nd /mpiedicarea lorM>
,. De%e"$i)i$ 'i li&e"%!%e 2) %eo"i! ("ep%ului
Cate*oriile determinismului au o importan ma,or pentru dreptului.
Con(tienti)area faptului c orice fenomen are o cau), c nu e0ist fenomene
ine0plicabile, ci doar fenomene care a(teapt e0plicare, cunoa(terea mecanismului
cau)alitii, a diferenei dintre cau)e (i condiii repre)int ac:i)iii de mare +aloare
(tiinific pentru domeniul dreptului. Aceea(i +aloare o are /nele*erea relaiei dintre
factorii necesari (i nonnecesari, dintre necesitate (i /nt7mplare, dintre necesitate
subiecti+ (i obiecti+, dintre posibilitate, probabilitate (i realitate.
!9 Le0e, le0i%!%e, p"i)cipiu. 2n rol ma,or /n determinismul aplicat dreptului /l
au conceptele de le*e, le*itate, principiu. #oi teoreticienii dreptului fundamentea)
aceast (tiin pornind de la le*i (i principii. $aloarea practic a unei doctrine ,uridice
este, p7n la urm, dependent de msura /n care sunt armoni)ate re*ulile (i normele
de aciune uman proprii dreptului po)iti+ cu le*ile (i principiile ce decur* din
dreptul natural. Furitorii de sisteme ,uridice se /ntrec /n a formula le*i (i principii.
Acelea care sunt +alidate de dreptul natural, re)ist /n timp, de+enind modele
uni+ersal@+alabile. Celelalte rm7n simple acte de +oin pasa*ere ale unor *rupuri
umane interesate. Cum practica este /ntotdeauna ulterioar teoriei, o bun
sistemati)are a le*ilor (i principiilor poate fi +alidat de o autentic cultur filosofic
a determinismului.
&9 D"ep%ul )!%u"!l 'i ("ep%ul po-i%i6. Co)cep%ul :("ep%u"ilo" o$ului;.
Instituirea, /n +iaa social@politic a unui concept al drepturilor o"ului (i impunerea
lui ca instan de apreciere a democratismului +ieii interne (i internaionale este
re)ultatul unui proces /ndelun*at de decantare a +alorilor politice, ,uridice (i morale
promo+ate /n diferite etape istorice de curente de *7ndire filosofic, politic (i ,uridic
de o mare di+ersitate. Adesea contradictorii, asemenea curente de *7ndire au apropiat
mai mult sau mai puin, sau au /ndeprtat de membrii societii ade+rurile
fundamentale ale e0istenei lor. ric7t ar fi de e+ident unicitatea fiinei umane, oric7t
ar fi de fireasc recunoa(terea dreptului su la e0isten, omenirea nu a /ncetat, /n
N
/ndelun*ata sa istorie, s produc stp7ni (i scla+i, asupritori (i asuprii, imperii (i
colonii, /n+in*tori (i /n+in(i, uci*a(i (i +ictime. Acestei polari)ri continue a speciei
umane i s@au opus de@a lun*ul istoriei marile spirite ale culturii uni+ersale care au
/ncercat (i au reu(it, de multe ori, s con(tienti)e)e prin mi,loace specifice ariei lor de
preocupri ideea c omul este /ndreptit, prin /ns(i natura sa, s se bucure /n +ia de
anumite drepturi.
Conceptul drepturilor o"ului s@a impus, /n consecin, ca mi,loc de protecie a
fiinei umane fa de subiecti+itatea productorilor de norme ,uridice, cu alte cu+inte,
ca instan mediatoare /ntre libertatea coninut /n natura *eneric a fiinei umane (i
constr7n*erea impusa de funcionalitatea sistemului social, /ntre =dreptul natural> (i
=dreptul po)iti+>.
Aspra di:otomiei conceptuale =drept natural> @ =drept po)iti+> 5,us naturale O
,us ci+ile6 *7ndirea filosofic a e0primat numeroase puncte de +edere, adesea
ireconciliabile.
Indiferent, /ns, de modul /n care se soluionea) disputa teoretic, s@a
statornicit, cu deplin temei, ideea indi+iduali)rii /n conte0tul *eneral al filosofiei
dreptului, a noiunilor de =drept natural> (i =drept po)iti+>, de /nele*erea (i definirea
crora depinde, /ntre altele, (i abordarea conceptelor de >,ust> (i =drept>.
=Dreptul natural> este /neles de ctre parti)anii si ca fiind dreptul imuabil (i
uni+ersal, decur*7nd din natura uman /ns(i sau din +oina (i raiunea di+in.
#eoreticienii (colii =dreptului natural> afirm primatul absolut al acestuia
asupra or*ani)rii, constituiei (i le*ilor unei comuniti sociale, asupra a ceea ce se
nume(te ast)i =dreptul po)iti+>.
.nc din antic:itate, Cicero susinea c =dreptul se /ntemeia) nu pe opinie, ci
pe natura /ns(i>, deci sarcina c7rmuitorilor este de a a(e)a dreptul natural al
indi+i)ilor 5,us naturale6 /n cetate, constituind dreptul ci+il 5,us ci+ile6 pe ba)a
ec:itii 5aeFuitas6.
"c:itatea ca msur a administrrii dreptului natural +a repre)enta, mai t7r)iu,
/ndeosebi /n epoca contemporan, ba)a codificrii (i impunerii dreptului /n +iaa
intern (i internaional. "a su*erea) ideea de cumpn /ntre caracterul potenial
nelimitat al libertii indi+iduale (i caracterul limitati+ (i puniti+ al le*ii ,uridice.
%ior*io del $ecc:io nume(te aceasta =criteriul ,ustului>, criteriul pe ba)a
cruia se face acordul /ntre dreptul natural (i dreptul po)iti+. .n concepia sa, dreptul
po)iti+ este =acel sistem de norme ,uridice care d form (i re*lementea) efecti+
+iaa unui popor /ntr@un anumit moment istoric>.
2rmrind modul de constituire (i e+oluie a conceptului drepturilor o"ului,
constatm c el face permanent apel, at7t la dreptul natural, c7t (i la cel po)iti+.
Cel mai cuprin)tor (i mai actual document oficial cu pri+ire la drepturile
omului, =Declaraia uni+ersal a drepturilor omului>, adoptat de Adunarea %eneral
a .N.2. la 14 decembrie 1N4K, consider c =recunoa(terea demnitii inerente
tuturor membrilor familiei umane (i a drepturilor lor e*ale (i inalienabile, constituie
fundamentul libertii, dreptii (i pcii /n lume>. #otodat, raport7nd aceste elemente
definitorii ale dreptului natural la dreptul po)iti+, declaraia consider c =este esenial
ca drepturile omului s fie ocrotite de autoritatea le*iiP>.
2rmrind lo*ica intern a discursului teoretico@filosofic al parti)anilor
=dreptului natural>, +om reu(i s identificm natura dreptului ca fiind conceptul care
14
define(te ansamblul drepturilor (i libertilor pe care oamenii le au =/ntruc7t sunt
fiine umane, (i nu /n +irtutea unui sistem particular de le*i sub a crui ,urisdicie se
*sesc>. Conceptul are cel puin dou conotaii distincte, cu referire la relaia drept
natural @ drept po)iti+: pe de o parte, conceptul e0prim esena =natural>, obiecti+ a
atributelor fiinei umane inocente /n coninutul su, adesea conceptul fiind considerat
ca forma modern de e0presie a =dreptului natural> 5Adrian 8iroiu6H pe de alt parte,
conceptul de)+olt un limba, =/n mod ine+itabil normati+>. =A a+ea un drept O spune
C.S. 8ill O /nseamn a a+ea ce+a a crui posesie societatea trebuie s i@o prote,e)e>.
.ns(i preocuparea de a da dreptului codificri imperati+e /n raport cu una sau
mai multe instituii politice distincte si de a obine acceptul (i *arania ,uridic a
acestora, pune /n e+iden caracterul lui normati+.
=#:e !ill of &i*:ts> O petiia drepturilor en*le)e de la 1I-K a fost adresat de
parlament re*elui Carol I Stuart, cu scopul de a@l obli*a pe acesta s@i respecte
prero*ati+ele dob7ndite anterior, precum (i s *arante)e unele drepturi *enerale
cetene(ti: =9etiia> capt concreti)are, prin ='e*ea drepturilor> +otat /n anul 1IKN
(i care, prin confirmarea parlamentului, d putere de le*e =Declaraiei drepturilor> pe
care re*ii Qil:elm de rania si 8aria, soia sa, o fcuser /n momentul debarcrii /n
An*lia, /n noiembrie 1IKK. Declaraia de independen a Statelor 2nite ale Americii
din 4 iulie 1JJI de+ine actul de constituire al noului stat, ba)a Constituiei Statelor
2nite din anul 1JKJ.
Declaraia drepturile omului (i ale ceteanului, de la 1JKJ a de+enit apoi ba)a
teoretic a noii Constituii a Franei. C7t pri+e(te Declaraia uni+ersal a drepturilor
omului, de la 1N4K, ea poart semntura unui mare numr de repre)entani ai statelor
lumii (i ea a de+enit fundament pentru /nnoirea constituiilor (i aparatului le*islati+ al
acestora. #otodat, a(a cum remarc Cean FranRois &e+el ea stabile(te drept =referin
pentru ,udecarea statelor, a societilor (i a reli*iilor.
Acest caracter special conferit =drepturilor omului>, caracter /n curs de
consolidare /n perspecti+a de)+oltrii democraiilor lumii este re)ultatul unei triste
e0periene acumulate /n istoria umanitii ca urmare a de)interesului (i toleranei
manifestate de opinia internaional fa de proliferarea totalitarismelor de orice fel:
politic, etnic, cultural, reli*ios.
A(a cum sublinia) autorul citat, lipsa de atitudine eficient fa de orice
form de totalitarism, sub moti+aia respectrii su+eranitii statelor, a neamestecului
/n treburile interne ale acestora, principiu de drept internaional deosebit de bine
p)ite de tirani, a determinat proliferarea unor sisteme le*islati+e opresi+e,
autoritariste, /n dispreul +ieii (i libertii ceteanului, menite s asi*ure protecia
autoritii (i dreptul nelimitat al acestuia de a@(i impune +oina.
Fie c a fost +orba de totalitarism fi(, /n ca)ul dictaturilor militare,
monar:ice, pre)ideniale sau reli*ioase, fie c a fost +orba de totalitarismul mascat
cum a fost ca)ul =dictaturii proletariatului>, /n toate aceste ca)uri, drepturile omului
au fost sacrificate pe altarul =raiunii de stat> sau al =raiunii di+ine>.
.n statele totalitare se a,un*e la un ade+rat bloca, al raiunii indi+iduale
libere, omul de+enind entitate impersonal, /n*:iit /n statistici, procenta,e, *rafice,
,udeci *lobali)atoare.
;ansa eliberrii lui /n interiorul sistemului de+ine din ce /n ce mai mic, astfel
/nc7t p7n (i cultura (i mentalitile poart pecetea turmei. mul a,un*e la o total
11
lips a con(tiinei drepturilor sale, fapt pentru care supunerea necondiionat de+ine
obi(nuin iar pretenia asupra unor drepturi, complot politic.
.ntoarcerea la teoria =dreptului natural> (i afirmarea internaional a
=drepturilor omului> ca mi,loc de presiune asupra statelor totalitare (i ca suport de
iluminare a popoarelor asuprite repre)int /n lumea contemporan o soluie pe deplin
le*itim. Impunerea lor ca bariere /n faa constr7n*erilor le*islati+e ale statelor
decur*e firesc din obli*aia comunitii internaionale de a pune mai presus de orice
dreptul natural al omului.
/. Li&e"%!%e! 'i co)cep%ul ("ep%ului
9roblema libertii este, ast)i, una dintre cele mai profund de)btute
probleme /n conte0tul (tiinelor despre om. Filosofia abordea) aceast problem din
multiple perspecti+e: libertatea este un concept fundamental al ontolo*iei,
antropolo*iei, eticii sau al filosofiei politice. Ca problem social O politic
problematica libertii circumscrie reflecii (i atitudini filosofice e0prim7nd po)iia
omului /n raport cu semenii (i cu structurile sociale care@i determin e0istena. .n
acest sens, libertatea se define(te, de re*ul, /n dou sensuri: =/n sens ne*ati+, ca
absen a constr7n*erii, iar po)iti+, ca stare a celui care face ce +rea>
=mul liber O scrie Bel+etius O este cel ce nu este /n lanuri, nu e /ntemniat (i
nici terori)at, asemeni unui scla+, de teama pedepsei>
Conceptul de drept este nemi,locit le*at de cel al libertii, el repre)ent7nd
concreti)area acesteia /n dimensiunea istoric a e0istenei umane.
9utem aprecia, /n acest sens, c dreptul nu este altce+a dec7t e0tensiunea
libertii, /ndeosebi /n iposta)a ei social O politic.
.ntre cele dou concepte e0ist, /ns, diferene, at7t sub aspectul
semnificaiilor, c7t (i al domeniului de utili)are.
Conceptul de libertate aparine refleciei filosofice /n sens deplinH el se e0plic
/n atribute de ma0im *eneralitate ale fiinei umane, /n timp ce dreptul se e0prim
prin raportare la fapte (i aciuni sociale determinateH libertatea de+ine /n conte0tul
dreptului, sum de liberti /n raport cu ansamblul constr7n*erilor sociale obiecti+e
sau subiecti+e.
'ibertatea nu produce, prin simpla ei recunoa(tere (i afirmare, efecte ,uridice ,
/n timp ce dreptul este proclamat /n raport cu sisteme de drept determinate (i /n scopul
producerii unor modificri /n acestea.
9ostulatul libertii /n iposta)a ei social O politic se fundamentea), cel puin
la o parte a filosofilor, /n raport cu necesitatea, ca un corolar al acesteia. 9entru <ant,
le*ea ,uridic uni+ersal este: =acionea) e0terior /n a(a fel, /nc7t /ntrebuinarea
liber a liberului tu arbitru s poat coe0ista cu libertatea tuturor, conform unei le*i
uni+ersale>.
9entru Spencer, =fiecare om este liber s fac ce +rea, numai s nu ofense)e
libertatea e*al a celuilalt>. 9entru C. C. &ousseau =libertatea fr ,ustiie este o
ade+rat contradicie, cci, oricum am face, totul e stin*:eritor /n aciunea unei
+oine de)ordonate>. &aport7ndu@se la sisteme social politice distincte (i mai ales
fiind ecoul ne+oii e0prese de a opune libertatea afirmrii dreptului, ,ustiia nu
limitea) aria conceptului, nu se preocup doar de afirmarea constr7n*erii (i a
necesitii. 'ibertatea (i dreptul se e0prim unilateral, ca imperati+e, ca pretenii fa
1-
de care sistemele social O politice (i ,uridice trebui s se recunoasc obli*ate. Din
perspecti+a filosofiei libertii, se accept libertatea, sub condiionarea necesitiiH din
perspecti+a dreptului, se accept necesitatea, sub condiionarea libertii. .n acest
sens, conceptul dreptului reali)ea) o e0tensie /n raport cu cel al libertii, astfel /nc7t
acestuia i se subordonea) determinri care conceptual ies din sfera libertiiH
determinri ale e*alitii, ec:itii, ,ustiiei, culturii, proprietii, credinei, rasei etc.
#oate aceste determinri codificate sub forma =drepturilor> sunt ata(ate
=libertilor> ceea ce duce la enunuri pro*ramatice de tipul: =Drepturile (i libertile
fundamentale ale omului>.
"*alitatea de tratament /n ,ustiie, ec:itatea repartiiei bunurilor materiale,
dreptul la aprare /n ,ustiie, dreptul la proprietate, dreptul la credin reli*ioas etc.
sunt coordonate ale dreptului /n care conceptul libertii este pre)ent doar /n plan
secundar.
"ste clar /ns faptul c orice codificare a dreptului se fundamentea) pe ideea
de libertate.
Declaraia de independen a Statelor 2nite ale Americii cuprinde, /n
preambul, ideea c toi oamenii au fost creai e*ali, c sunt /n)estrai de creatorul lor
cu anumite drepturi inalienabile, c printre acestea se numr +iaa, libertatea (i
cutarea fericirii. Declaraia drepturilor omului (i ceteanului de la 1JKN, urm7nd pe
C. C. &ousseau proclam /n primul articol c =oamenii se nasc (i rm7n liberi (i e*ali
/n drepturi>, iar =Declaraia uni+ersal a drepturilor omului proclam, de asemenea, /n
primul articol c =toate fiinele umane se nasc libere (i e*ale /n demnitate (i /n
drepturi>.
.n spectrul lar* al *7ndirii filosofice despre libertate au e0istat (i puncte de
+edere care au determinat, prin consecinele lor sociale (i politice anularea drepturilor
omului sau denaturarea acestora. 8istica statului, la Be*el, determin subordonarea
total a interesului particular fa de raiunea obiecti+, statul fiind /ns(i reali)area
libertiiH mistica =+oinei de putere>, la Niet)sc:e, *enerea) libertatea
conductorului /nnscut, toi ceilali oameni fiind sortii s de+in scla+ii si.
Corelarea libertii cu raiunea, /n statele totalitare comuniste /mbrac forma
principiului sacrificrii libertii indi+iduale /n scopul diri,rii societii spre o utopic
libertate uni+ersal.
.n acest uni+ers de soluii la aderesa libertii, drepturile omului sunt fie
anulate e0plicit, fie trecute sub tcere, fie /n ultimul ca) amintit, afirmate public dar
deturnate, practic, printr@o subtil interpretare denaturat, precum (i prin msuri
represi+e subterane, inaccesibile opiniei publice sau controlului democratic.
De(i este de notorietate accesibilitatea relati+ redus a ontolo*iei, luat pe se*mente
(i dus la e0plicaiile ei ultime, aceast ramur a filosofiei este cel mai bun sfetnic al
omului de (tiin ,uridic autentic
11
III. FILOSOFIA DREPTULUI CA FILOSOFIE PRACTIC. NORM,
<ALOARE I AC3IUNE =URIDIC
2na dintre /ntrebrile fundamentale ale filosofiei, /n +i)iune Aantian, este =Ce
trebuie s fac?>. Acestei /ntrebri /i rspunde, a(a cum am +)ut, un domeniu distinct
al filosofiei, denumit Filosofie practic. Aceasta cuprinde, potri+it unor autori de
epistemolo*ie filosofic, "tica (i Filosofia dreptului. 9rin urmare, Filosofia dreptului
este, cum am mai preci)at, o filosofie practic. "a rspunde /ntrebrii =Ce trebuie s
fac?>, /ntr@un mod specific, /n cadrul triadei nor")1aloare)ac(iune /uridic#
1. Ac#iu)e! c! o&iec% (e ("ep%
C filosofia practic se refer la aciune, re)ult din /nsu(i coninutul /ntrebrii.
Aceasta se refer la +erbul =a face>, aici cu sensul de aciune uman deliberat. Cum
sublinia) %ior*io del $ecc:io, aciunea este =un fapt natural care este /n acela(i timp
(i un fapt de +oin>, =un fenomen atribuit unui subiect>. Se desprinde, de aici, dubla
iposta) a aciunii: ca act e0tern, aparin7nd lumii fi)ice (i ca act intern, propriu
spiritului, ca act de +oin. Subiectul intenionea), premeditea), proiectea) mental
aciunea. .n sens ,uridic, doar faptele care /ntrunesc cele dou determinri intr /n
cate*oria aciunilor. deliberare fr finali)are /n act este doar o intenie, /n timp ce un
act care nu are ca premis deliberarea este un simplu fapt natural.
"0ist puncte de +edere potri+it crora proiecia mental a aciunii nu
interesea) dreptul, ci numai identitatea subiectului (i finalitatea aciunii, dup cum
e0ist puncte de +edere contrare, care susin unitatea dintre intern (i e0tern /n anali)a,
din perspecti+ ,uridic, a aciunii.
#otodat, pentru drept nu numai aciunea, /n sensul actului de a modifica o
stare de fapt, este de interes, ci (i opusul acesteia, inaciunea, adic actul deliberat de a
refu)a, /n condiii determinate, modificarea unei stri de fapt sau de a rm7ne indiferent
/n raport cu aceasta.
+. No"$* 'i !c#iu)e 8u"i(ic*
Din punctul de +edere al modului specific de pre)entare a coninutului
dreptului po)iti+, acesta este preponderent normati+. &aiunea /ns(i a e0istenei
sistemelor de drept este aceea de stabili norme de aciune (i a +e*:ea la respectarea lor.
C7nd se pune /ntrebarea =Ce trebuie s fac?>, acest trebuie orientea) ine+itabil
/ntrebarea spre norme. #rebuiele in+ocat de <ant este, /n esen, normati+ (i
*enerali)ator pentru ceea ce /nseamn normati+itatea.
Din perspecti+a lo*icii deontice, normati+itatea se e0prim prin patru
modaliti deontice: obli*aie, interdicie, permisiune, indiferen. Aceste modaliti se
supun re*ulii ptratului lo*ic, fiind interdefinibile. Specific domeniului dreptului este
faptul c orice aciune este interpretat /n raport cu aceste patru modaliti deontice.
Dintre ele, doar una scoate aciunea din sfera de interes a dreptului: indiferentul.
Celelalte modaliti sunt mi,loace eseniale de codificare a normati+itii ,uridice. Cu
toate acestea, (i modul indiferent are rolul su, /ntruc7t separ ceea ce este /n sfera
dreptului de ceea ce nu@i aparine.
rice norm are o structur lo*ic standard: ea cuprinde subiectul normei,
a*entul emitent, coninutul, sfera de aplicare, /mpre,urarea (i sanciunea. #oate aceste
14
componente au determinri specifice /n domeniul dreptului. "le sunt studiate /n cadrul
teoriei *enerale a dreptului (i nu fac obiectul Filosofiei dreptului. 9entru e0emplificare,
s reinem faptul c norma ,uridic are caracteristici precum bilateralitatea,
*eneralitatea, imperati+itatea (i coercibilitatea. Aceste caracteristici se adresea) unor
componente ale normei. !ilateralitatea se refer la a*entul normei, *eneralitatea se
refer la sfera de aplicare, imperati+itatea se refer la coninutul normei, /n timp ce
coercibilitatea se refer la sanciunea normei ,uridice.
4. Valoare, norm i aciune juridic
Statutul normelor ,uridice /n interiorul uni+ersului e0istenei umane este bine
cunoscut. 9ornind de la accepiunea dat de #udor Ctineanu +alorii morale, aceea
potri+it creia aceasta este =acea realitate sau acea component a realitii O component
obiecti+ @ inerent actelor umane (i relaiilor umane pe care oamenii o reflect spontan@
refle0i+ /n iposta)a de calitate (i o recomand ca +nsuire,! putem aprecia norma ,uridic
tocmai ca fiind recomandarea fcut oamenilor pentru a adera apreciati+, acional (i
comportamental la o anumit +aloare ,uridic.
&e)ult, deci, c fiecrei +alori ,uridice /i este ata(at, /n sistemul dreptului, o
norm ,uridic deri+at. &elaiile de interdeterminare dintre norm (i +aloarea ,uridic
sunt deosebit de comple0e. =Norma are ca nucleu conceptual +aloarea> O spune #udor
Ctineanu, /n timp ce, parafra)7ndu@l pe 9etre Andrei, criteriul dup care ,udecm o
fapt drept dreapt sau nedreapt este conformitatea cu o porunc, cu o le*e, care
permite sau opre(te s+7r(irea unei aciuni>.
Considerm c raportul de preeminen, de determinare dintre norm (i +aloarea
,uridic este inteli*ibil doar sub aspect doctrinar, el fiind re)ol+at diferit /n doctrinele
descripti+iste /n raport cu cele normati+iste, realitatea ,uridic la care se raportea)
teoreticienii fiind diferit doar sub aspect istoric.

13
I<. MORALA I FILOSOFIA DREPTULUI
Abordarea din perspecti+ moral a Filosofiei dreptului este o necesitate
fundamental, /n condiiile /n care orice in+entar de drepturi (i liberti umane este, /n
acela(i timp un in+entar subordonat binelui, ca +aloare moral suprem. Nimic nu
poate fi in+ocat /n sfera dreptului, fr s poarte *irul moralitii. A(a cum preci)ea)
Immanuel <ant, =le*ile libertii, spre deosebire de le*ile naturii se numesc morale>
prim determinare a raporturilor dintre moral (i drept este aceea a modului
/n care morala particip la *ene)a acestuia, ca fundament (i moti+aie.
8orala este pentru drept instana care porunce(te constituirea (i afirmarea lui,
factorul dinami)ator al ener*iilor intelectuale (i politice puse /n slu,ba promo+rii
+alorilor ,uridice ca +alori uni+ersale. .n concepia lui 'alande, =actul moral se
define(te prin aspiraie la uni+ersalitate, prin +oina de a institui autoritatea unor
+alori uni+ersale /n reporturile dintre oameni>.
.n aceast lumin moral, constituirea (i afirmarea dreptului repre)int
re)ultatul efortului de +oin al unor personaliti morale autentice, caracteri)ate de
=amploarea con(tiinei sociale care face s participe indi+idul la +alorile comune ale
umanitii>.
8orala instituie, totodat, dreptul =ca factor dinami)ator al +ieii social (i
politice, ca motor al sc:imbrii. .ntr@o lume dominat de lupta /ntre bine (i ru, /ntre
factorii fa+ori)ani ai personalitii umane (i cei in:ibitori, morala impune dreptului
rolul de stindard al luptei pentru mai bine, de factor al pro*resului istoric. =Noi nu
credem /n fatalitatea istoriei O spune !er*son O nu e0ist obstacol pe care +oinele
suficient de /ncordate s nu@l poat /n+in*e, dac ele inter+in la timp>, iar 'alande,
preci)7nd c =ade+rul, frumosul, ,ustiia (i caritatea sunt +alori de ba) ale
con(tiinei morale>, consider c =a lupta pentru triumful lor /nseamn a contribui la
pro*resul omenirii spre ideal, spre identitate (i uni+ersal>.
a doua determinare a raporturilor /ntre moral (i drept const /n faptul c ea
acoper, complementar, coninutul dreptului /n acele spaii ale personalitii umane
unde actele ,uridice nu au tria ar*umentrii.
.n +i)iunea lui Immanuel <ant, le*ile libertii se definesc distinct, dup
natura aciunilor in+ocate: =/n msura /n care ele se refer la simple aciuni e0terioare
(i la le*alitatea lor, ele se numesc ,uridiceH c7nd ele re+endic faptul c ar trebui s fie
/nsu(i temeiul determinant al aciunilor, ele sunt etice, (i atunci se spune: concordana
cu primele este le*alitatea, iar cu cele de@el doilea, moralitatea aciunii>.
#oate sistemele de drept cunoscute in+oc aciuni ale autoritilor de diferite
ran*uri, e0istente sau presupuse, pentru respectarea normelor morale. .n msura /n
care, prin aceste declaraii, sunt in+ocate drepturi (i liberti consfinite de,a, prin
constituii (i le*i anterioare, este pretins /n fapt le*alitateaH /n msura /n care sunt
in+ocate drepturi (i liberti care n@au e0istat, dar care sunt pretinse /n numele
perspecti+ei de reali)are a unei condiii umane superioare, se in+oc moralitatea.
.ntruc7t unele declaraii ale =drepturilor omului>, /ndeosebi cele care au
produs sc:imbri sociale ma,ore 5Declaraia de independen a Statelor 2nite ale
Americii, Declaraia drepturilor omului (i ale ceteanului din Frana6 conin cu
preponderen drepturi (i liberti ine0istente anterior /n constituii (i le*i, apreciem
1I
c ele an*a,ea), cel puin /n +i)iunea Aantian, /n proporie ma,oritar, moralitatea.
9e de o parte ele pretind acceptarea lor, sub imperiul datoriei morale, din partea
*u+ernanilor e0isteniH pe de alt parte, ele ,ustific moral refu)ul de a se supune
autoritii *u+ernanilor /n ca)ul neacceptrii lor (i c:iar /nlturarea prin for a
*u+ernrilor considerate, astfel, imorale.
A(a cum sublinia) %ior*io del $ecc:io, =/n fiecare sistem etic, unei ordini
,uridice /i corespunde o anumit ordine moralH /ntre aceste dou sisteme e0ist o
coeren necesar. Dac, apoi, /n contradicie cu sistemul etic stabilit, afirmm o
datorie moral nou, prin /nsu(i faptul c noi afirmm acea datorie, afirmm tot /n
ipote) (i un nou drept>.
At7t /n ca)ul Declaraiei S.2.A., c7t (i /n cel al Declaraiei france)e,
radicalitatea drepturilor proclamate impunea, cu necesitate, un nou sistem ,uridic,
ceea ce, /n fapt s@a (i reali)at, /n S.2.A., dup dob7ndirea, prin lupt, a independenei,
iar /n Frana, dup +ictoria &e+oluiei de la 1JKN.
9utem, de asemenea, aprecia c Declaraia uni+ersal a drepturilor omului de
la 1N4K a pus ba)ele unui nou sistem de drept internaional, a+7nd cel puin /n statele
comuniste influene ma,ore asupra sistemelor de drept interne. .n plan internaional,
Declaraia a produs instrumente ,uridice de mare importan cum au fost =9actul
internaional cu pri+ire la drepturile economice, sociale (i culturale> (i =9actul
internaional cu pri+ire la drepturile ci+ile (i politice>, precum (i o serie de protocoale
adiionale destinate re*lementrii, /n spiritul =drepturilor omului> a tratamentului
oamenilor /n condiii de r)boi.
"ste cunoscut faptul c normele morale (i ,uridice cuprinse /n =drepturile
omului> au fost (i sunt acceptate (i recunoscute oficial nu numai de ctre autoritile
naionale sau internaionale efecti+ an*a,ate /n respectarea lor, ci (i de autoriti
pretins democratice, dar care, /n fapt, duc o politic intern (i internaional de
/nclcare permanent a unor drepturi (i liberti fundamentale, cum sunt dreptul la
+ia, libertatea cu+7ntului, a credinei, etc.
.mpotri+a autoritii politice oprimante nu e0ist instrumente ,uridice puniti+eH
asemenea instrumente sunt, de altfel, *reu de aplicat, /n condiiile su+eranitii (i
neamestecului /n treburile interne ca principii de ba) ale relaiilor internaionale.
Si*ura instan la care se poate face apel le*itim, este instana moral, iar /ntruc7t ea
se raportea) la autoriti determinate (i la acte de dispo)iie /n relaiile interumane,
putem defini aceast instan deontolo*ic.
.n lucrarea sa =&e+irimentul democraiei> Cean@FranRois &e+el, demasc
faptul c /n numele unor prioriti ca de)+oltarea economic, ,ustiia social,
e*alitatea material (i cultural, =pacea /n lume>, lupta /mpotri+a =imperialismului>,
=drepturile omului>, erau folosite ca am*ire pentru cei slabi de /n*er, pentru cei
deposedai (i i*norai (i ca un scut benefic pentru cei a+anta,ai de statutul opulenei (i
al cunoa(terii. #otodat el obser+ faptul c =nici un stat, re*im politic, partid sau
persoan aflat la putere /ntr@o ar, indiferent c7t de mult ru ar face, nu poate fi 5prin
temeiuri ,uridice clare6 atacat /n scopul aprrii +ictimelor sale>.
&ecunosc7nd limitele dreptului internaional /n aceast materie, Cean@FranRois
&e+el propune reformarea concepiilor asupra su+eranitii (i acceptarea, /n practica
internaional a =dreptului de in*erin>, de =a,utare a unui popor aflat /n prime,die>.
A(a cum el /nsu(i recunoa(te, un asemenea pas se lo+e(te de numeroase obstacole,
1J
unele dintre ele in7nd c:iar de cultura specific, reli*ia, ni+elul de cunoa(tere al
e0erciiului democratic, etc.
.n aceste condiii, cu limitele inerente momentului istoric al comunitilor
umane, =drepturile omului> /(i pot impune autoritatea /n +iaa popoarelor, (i
ameninrii cu fora este bine s@i ia locul ameninarea cu sanciune moral.
1K
A2$34A3A .5T$3.,6 A F.L$5$F.. 43PT-L-.
Specia uman are o istorie /ndelun*at msurat /n milioane de ani. .n raport
cu aceast dimensiune temporal, cele c7te+a mii de ani care pot atesta, pe ba) de
documente indubitabile, condiia omului /n lume (i /n mediul sau social (i cultural
sunt nesemnificati+e ca durat. #oate celelalte mi,loace de informare, cunoscute /n
istorio*rafie ca aparin7nd preistoriei sau istoriei sub forma do+e)ilor =materiale>,
asi*ur informaii doar la captul unui efort subiecti+ de =interpretare>, efort a crui
finalitate este condiionat de stp7nirea (i acceptarea /n comunitatea cercettorilor a
unor sisteme de te:nici (i metode care s acopere umbrele, intr@un efort de tip
:ermeneutic.
.n domeniul parcurs de cercettorii +ieii sociale de la ni+elul /nceputurilor
preistorice (i p7n la societatea modern a )ilelor noastre, obstacolele au fost adeseori
trecute cu mari eforturi, cu sui(uri (i cobor7(uri, cu mai mult sau mai puin succes,
indiscutabil finalitatea aciunilor fiind rolul msurii /n care au fost combinate
obser+aia de)interesat cu informaia autentic, cu mentalitile, cultura (i
instrumentele oferite de ci+ili)aia timpului, cu interesul efecti+ manifestat /n epoc
pentru codificarea (i reflectarea /n +iaa (i intercomunicarea uman a preteniilor
reciproce ale comunitilor umane (i ale indi+i)ilor ce le compun.
"ste ,ustificat /n acest conte0t, nemsurata di+ersitate a modelelor culturale
de coe0istent uman ca (i a preocuprilor pentru afirmarea dreptului /n cadrul
acestor modele. #ocmai de aceea, punerea /n e+ident a unora din cele mai
semnificati+e modele de afirmare a dreptului /n istorie poate fi deosebit de util
pentru /nele*erea +i)iunii contemporane asupra acestei teme.
<. IDEI FILOSOFICE DESPRE STAT I DREPT 5N ANTIC>ITATE, 5N
E<UL MEDIU I RENATERE. UMANISMUL CA I?<OR AL
TEORIEI DREPTULUI.
1. O$ul !)%ic@i%*#ii 'i :("ep%u"ile; !le
Aproape toate documentele e0istente despre epocile preistorice atest faptul c
+iata spiritual a omului primiti+ a fost o +iat preponderent reli*ioas. 8arele
sociolo* (i istoric al reli*iilor 8ircea "liade preci)ea) /n introducerea la =Istoria
credinelor (i ideilor reli*ioase> faptul c =la ni+elurile cele mai ar:aice ale culturii a
tri ca fiin uman este /n sine un act reli*ios, cci alimentaia, +iata se0ual (i
munca au +aloare sentimental. Altfel spus, a fi sau mai de*rab a de+eni om
/nseamn a fi SSreli*iosTT>.
"ste firesc, atunci, s apreciem c dreptul se manifesta preponderent sub
forma unor cutume, la ni+elul unor comuniti umane reduse numeric, dar ine+itabil
raportate la e0i*enele comportamentului reli*ios.
2rmele materiale e0istente ne /ndreptesc s afirmam c anumite preocupri
de codificare a drepturilor umane, /ndeosebi /n relaiile de familie sau de comunitate
au e0istat /ns (i /n raport cu ne+oile de perpetuare (i ameliorare a condiiei umane
nemi,locit profane.
1N
Intre acestea este posibil c s@au enumerat dreptul de proprietate asupra
uneltelor (i armelor de +7ntoare, asupra mi,loacelor de protecie a +ieii, precum (i
asupra bunurilor reali)ate prin efort indi+idual sau colecti+.
"0istenta locuinelor de *rup 5*rote, pe(teri, spaii special amena,ate6 precum
(i or*ani)area oamenilor /n comuniti de +7ntoare sau de culti+are a pm7ntului a
presupus, probabil =proprietatea comun a bunurilor, a terenurilor culti+ate sau a celor
re)er+ate +7ntoarei, a produselor obinute din +7nat, precum (i a celor pro+enite din
cultura cerealelor>, dup cum probabil c uneltele de munc, armele de +7ntoare,
straiele (i podoabele repre)entau proprietate personal bine conser+at.
Conclu)iile trase din studiul modului de desf(urare a unor ceremonii ne
/ndreptesc s credem c cel puin /n perioadele de /nceput ale e+oluiei umanitii
=femeia n@ar fi deinut o po)iie socialmente inferioar brbatului>.
9rimele forme de re*lementare codificat a dreptului /n cadrul comunitilor
umane, precum (i de atribuire a unor drepturi ctre conductori este de presupus c
sunt le*ate de e0tinderea comunitilor umane (i apariia r)boaielor ca mi,loc
tran(are a disputelor intercomunitare.
C7nd r)boiul s@a impus ca mi,loc de prote,are a proprietii (i intereselor
unele dintre drepturi, /ndeosebi cele /n le*tur cu proprietatea asupra unor )one
*eo*rafice, bunuri materiale sau mi,loace de sub)istent au de+enit =drepturi ale
cetii>. Spaiul *eo*rafic a de+enit prin e0celent spaiu comunitar iar cel economic
dominat de interesele conductorilor (i diri*uitorilor cetii.
Asistm astfel la conturarea preeminenei comunitii asupra indi+idului /n
plan social (i politic precum (i a di+initii asupra con(tiinei de sine /n plan reli*ios
ca factori fundamentali de susinere a cetii antice (i surs de ba) a constituirii
marilor imperii ale antic:itii de la cel mesopotamian la cel a)tec, de la cel c:ine) la
cel e*iptean.
2na din cele mai atroce forme de manifestare a dreptului, mo(tenire a epocilor
preistorice, dar cu puternice resurse de meninere /n timp pan /n )orii epocii
moderne, a fost scla+iaH /n+in*torii /n r)boaie /i transformau pe /n+in(i /n simple
unelte de munc, iar c7nd ace(tia prisoseau, ca marf +7ndut, adesea, sub preul
animalelor domestice.
8odul efecti+ de tratare a scla+ilor era, /ns, diferit de al o )on *eo*rafic la
alta, de la un imperiu la altul.
.n &oma antic, de e0emplu, scla+ii nu se bucurau de nici un fel de drepturi,
put7nd fi omor7i, sc:in*iuii sau bat,ocorii, folosii ca lupttori /n arene, intre ei sau
cu animale feroceH /n comunitile celtice, /n cele a)tece, (i c:iar /n cea a tracilor,
pri)onierii de+enii scla+i erau folosii pentru sacrificii umane, /n cadrul ceremoniilor
reli*ioase
.n 8esopotamia sau "*ipt soarta scla+ilor era mult mai bl7nd: =Codul lui
Bammurabi>, unul dintre cele mai +ec:i coduri ,uridice ale omenirii, pre+edea
condiii e0prese /n care scla+ii puteau de+eni oameni liberi, precum (i interdicii
adresate stp7nilor pri+ind tratamentul aplicat scla+ilor.
.n 8esopotamia sunt cunoscui =scla+ii domestici> care a+eau drept de
proprietate asupra unor bunuri personale, dreptul de a se cstori cu fiica unui om
liber, iar fiii din cstorie s de+in astfel oameni liberi, s fac ne*ustorie, s e0ercite
o meserie, s reali)e)e +enituri personale.
-4
9e l7n* aceste drepturi, scla+ii din "*ipt puteau ocupa funcii publice, puteau
an*a,a ser+itori, puteau poseda e0ploatri a*ricole, puteau s lase bunurile pe care la
posedau mo(tenire fiilor lor, etc.
Nu se bucurau de aceste drepturi scla+ii cetii, pro+enii din r)boaie, prin
cumprri sau donaii masi+e (i care erau folosii /n r)boaie, /n reali)area marilor
construcii sau pentru sacrificii umane /n cadrul ceremoniilor reli*ioase.
Situaia drepturilor oamenilor liberi era re*lementat destul de ri*uros, /n toate
cetile antice, prin coduri de le*e, cum a fost cel al lui Bammurabi, /n 8esopotamia,
sau prin canoane cu dubl natur, social (i reli*ioas, /n ma,oritatea comunitilor
antice.
Sunt pre)ente preocupri de re*lementare a drepturilor (i libertilor
membrilor cetii, /ndeosebi /n )ona raporturilor familiale, a economiei 5dreptul de
proprietate6 (i a administrrii actelor de ,ustiie. Cele mai importante cuceriri /n
domeniul dreptului /n antic:itate pot fi considerate /nlturarea arbitrarului /n
,udecarea diferendelor dintre oameni sau dintre ace(tia (i stat prin norme procedurale
precis conturate, precum (i aprarea proprietii (i dreptului la +ia al supu(ilor
cetii prin asi*urarea proteciei acestora de ctre stat.
Nu putem /ns +orbi, /n aceast perioad istoric, de dreptul omului simplu de
participare la +iata publicH su+eranul, emanaie a di+initii (i repre)entant al acesteia
pe pm7nt, identificat, /n unele ca)uri, cu /ns(i di+initatea, era sin*urul /ndreptit s
acorde drepturi (i s impun obli*aii. Acestea nu re)ultau din natura inerent fiinei
umane, din dreptul natural, ci din ordinea cosmic a lumii, a(a cum era conceput
aceasta de pe ba)ele unui sistem reli*ios sau altul.
.n centrul lumii se *sea di+initatea, alturi de care 5sau /n solda creia6 se
a(e)a su+eranul, tot ceea ce repre)enta un sistem al relaiilor interumane st7nd sub
semnul credinei (i al supunerii. 'e*ile erau considerate ca emanaie di+in,
indiscutabile, iar puterea public, ca e0presie a forei sacre a di+initii, inatacabil.
Aceasta era forma antic de or*ani)are paternalist a societii, /n care
ceteanul prime(te drepturi din mil di+in (i are obli*aii con(tienti)ate prin
credin, teroare (i fascinaia mistic.
+. I(ei filoofice (ep"e ("ep% 2) G"eci! !)%ic*.
$eacul al $Olea i.c. aduce cu sine /n spaiul ci+ili)aiei eline o mutaie
semnificati+. $ictoriile de la 8araton (i Salamina asupra per(ilor aduc /n cetatea
*reac bo*ii nenumrate, care sc:imb fundamental condiia social a ceteanului.
Con(tient de noua sa po)iie /n cetate, aceasta face presiuni pentru
recunoa(terea rolului ce i se cu+ine /n luarea deci)iilor (i administrarea afacerilor
publice.
Astfel, blocada sistemului de concepere a ordinii sociale, ba)at pe autoritatea
politico O reli*ioas (i pe preeminena statului asupra ceteanului se spar*e pentru
prima dat /n istorie.
.ncep7nd cu sofi(tii, continu7nd cu Socrate (i 9laton (i culmin7nd cu opera de
mare an+er*ur a lui Aristotel, se pun ba)ele celei mai a+ansate forme de
*u+ernm7nt, &"92!'ICA. 9entru prima dat /n centrul lumii se situea) omul, iar
)eii se retra* /n panteonul lor e0trapm7ntean. Atena de+ine centrul cultural, spiritual
(i politic al comunitii umane, /n care s@a afirmat pe deplin *eniul creator al omului.
-1
Cultura ,uridic a atenianului nu era /ns pe msura rolului asumat /n +iata
public. .n aceste condiii a aprut o puternic mi(care de idei sociale care +a marca
/n scurt timp concepia despre societate, mi(carea =sofist>. Aceast mi(care (i@a
asumat rolul de =strmutare a interesului de la teorie la practic, de la cunoa(terea
lumii la cunoa(terea omului (i a condiiei lui> determin7nd =de)+oltarea simului
critic p7n la radicalism>, prin an*a,amentul =de a supune e0amenului raiunii +ec:ile
tradiii care se impuneau prin autoritatea reli*ioas (i socialH de a cerceta ce este
omul, ce este +iata laolalt, ce este ade+r (i eroareH de a iscodi, /n sf7r(it, ori*inea,
temeiul (i folosul oricrei credine>.
Fr s cunoasc pe atunci termenul de =filosofia dreptului>, sofi(tii, profesori
de drept (i autocrai, oameni de mare cultur (i cu un /nalt simt al realitii sociale, au
pus /n discuie o autentic tematic filosofic, mut7nd centrul de)baterilor teoretice de
la natur la om (i la problemele sale. 9rin elocin (i putere de con+in*ere, prin
capacitatea de a influena ,udecile de +aloare ale c7rmuitorilor cetii, sofi(tii erau
/nt7mpinai pretutindeni ca ade+rai i)b+itori (i profei, admirai p7n (i de
ad+ersarii lor cei mai /n+er(unai.
.n mod deosebit a fcut carier definiia dat omului de 9rota*oras din
Abdera: =omul este msura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, c sunt, a celor ce nu
sunt, c nu sunt>. Cu*etarea a+ea deplin acoperire /n mentalitatea de a *u+erna
cetatea atenian, prima dintre cetile antice care au dat =demos O ului> dreptul la
=autocraie> instaur7nd =democraia>.
.n toate problemele cetii atenienii erau ascultai, iar ,udecata lor a+ea putere
de le*e.
.n anul 3N4 i.c. Solon da prima constituie democratic, /mbuntit /n 34K i.
c. de ctre Clistene, prile, cu care se constituie =Adunarea poporului> ca or*an
deliberati+ (i =Consiliul celor 344> ca or*an administrati+ de conducere, format din
atenieni desemnai prin tra*ere la sori.
.n timpul celei mai luminoase domnii elenistice, cea a lui 9ericle 5344 O 4-N i.
c.6 se instituie su+eranitatea deplin a =Adunrii 9opulare> 5eclesia6, or*anul suprem
al statului din punct de +edere le*islati+, e0ecuti+ (i ,udectoresc.
'ibertatea deosebit a ceteanului atenian re)ult /n mod deosebit de plastic
din dialo*urile lui 9laton. .n dialo*ul =Criton> +orbind /n numele 'e*ilor, Socrate se
e0prima astfel: =noi, care ti@am dat lumina )ilei, care te@am crescut (i te@am educat (i
care te@am /mprt(it (i pe tine (i pe toi ceilali ceteni cu toate lucrurile ce ne stau la
/ndem7n, spunem dinainte (i dm oricrui atenian fr e0cepie libertatea, c dup ce
+a fi /nceput s se bucure de drepturile lui de cetean (i +a fi luat cuno(tin de
a(e)mintele (i le*ile rii s@(i ia ce@i al lui (i s plece unde o +rea, dac noi, 'e*ile,
nu@i suntem pe plac. Nici una dintre noi, 'e*ile, nu@l /mpiedicm (i nu inter)icem
nimnui de a pleca /n +reo colonie sau de a se a(e)a ca strin aiurea, cu tot ce@i al lui,
/n ca)ul c7nd nu se /mpca cu le*ile (i ara asta.>
Cu Socrate disputa teoretic asupra problematicii omului (i a drepturilor sale
cpta o nou dimensiune. "l se declara ad+ersar desc:is al sofi(tilor, medit7nd
pentru primatul raiunii ca instan suprem a opiniilor (i atitudinilor sociale, a+7nd ca
de+i) inscripia de pe frontispiciul racolului din Delfi: =Cunoa(te@te pe tine /nsuti>.
C:iar dac nu a lsat nimic scris, opera sa teoretic (i educati+ fiindu@ne transmis
de 9laton 5=Dialo*uri>6 (i Uenop:on 5=8emorabilele>6, contribuia sa la eliberarea
--
omului de do*me (i de)+oltarea /ncrederii /n raiune este indiscutabil. A rmas
definiti+ marcat /n istoria umanitii martiriul su e0emplar, do+ad a unei
ne/nduplecate credine /n unitatea dintre libertate (i datorie, dintre drepturile (i
obli*aiile cetene(ti.
Discipol al lui Socrate (i mare admirator al acestuia, asemeni tuturor
/nelepilor Atenei antice, 9laton se /ndeprtea) (i mai mult de sofi(ti, marc7nd, prin
opera sa, un reflu0 /n afirmarea drepturilor (i libertilor cetene(ti.
Cu rdcini /nc /n dialo*urile dedicate nemi,locit +i)iunii socratice asupra
omului, concepia lui 9laton pri+ind supremaia absolut a statului asupra ceteanului
este conturat /n toat amploarea sa /n dialo*urile =&epublica>, =Statul> (i ='e*ile>.
.n aceste dialo*uri preocuparea pentru drepturile indi+iduale ale ceteanului
este sacrificat cu des+7r(ire /n fa+oarea celui pentru aspectele sociale (i politice la
ni+elul cetii. Clasa scla+ilor este e0clus totalmente din ceea ce 9laton aprecia c
trebuie s =compun politice(te= or*ani)area social, iar principiul su, denumit al
=oiAeiopra*iei> prin care stabile(te cine (i ce trebuie s fac /n cetate potri+it naturii
sale, anulea), de fapt, ideile iluministe despre democraie ale /nainta(ilor si.
.n spiritul oscilant specific operei lui 9laton, *sim, totu(i, /ndeosebi /n
dialo*ul t7r)iu ='e*ile> unele referiri cu pri+ire la drepturile ceteanului destul de
pro*resiste, /ndeosebi referitoare la administrarea ,ustiiei 5Cartea a UI@a a 'e*ilor
/n care atenianul /(i propune s trate)e =Con+eniile obi(nuite /n relaiile +ieii>6.
9rin aceast =Carte a UI@a> a ='e*ilor> 9laton atenuea) intransi*ena fa de
drepturile indi+iduale profesat /n dialo*urile =&epublica> (i =Statul> apr7nd
drepturile de proprietate 5inclusi+ asupra scla+ilor6, ec:itatea /n afacerile comerciale,
protecia /mpotri+a abu)urilor (i /n(eltoriei, tratarea corect a strinilor, respectul
fa de r)boinici, /ntemeierea (i /ntreinerea familiei, dreptul de di+or etc.
&m7ne, /ns, ca o caracteristic de ba) a operei lui 9laton, a+ersiunea fa
de libertile indi+iduale (i o nelimitat ridicare /n sl+i a statului.
Continuatorul cel mai remarcabil al operei filosofice a lui 9laton, Aristotel,
spre deosebire de intransi*ena fr limite a maestrului su, d do+ad de mult mai
mare discernm7nt. Autor al celebrei metafore prin care denume(te omul =)oon
politiAon>, Aristotel considera fiina omeneasc drept parte a unei comuniti politice
or*ani)ate, deci =cetean>, el anali)ea) statutul omului /n societate pe ba)a
consultrii unui mare numr de =constituii> ale timpului.
9unctul de +edere al Sta*iritului e0primat /n opera =9olitica> este acela c nu
se poate +orbi de un stat ideal sau de o constituie idealH pentru a reali)a armonia
deplin /n s7nul polis@ului, trebuie luate /n considerare toate dimensiunile umane, cu
accent pe ceea ce repre)int ceteanul real, pe ideea de ec:ilibru, pe de o parte (i pe
=orientarea ctreP> pe de alt parte.
%7ndirea *reac asupra omului (i problemelor sale, de(i a cptat apo*eul prin
operele lui Socrate, 9laton (i Aristotel, nu s@a oprit la ace(tiaH lui Aristotel i@au urmat
dou (coli ma,ore de *7ndire asupra omului: =epicurianismul> (i =stoicismul>.
"picur (i adepii lui sunt de prere c oamenii trebuie s caute /n +ia
=fericirea,> =printr@o stare luntric de /mpcare, de calm>, prin =atara0ie>. Aceasta
nu presupune indiferena fa de lume, ci =o radical independen interioar> /n
raport cu ameninrile e0terioare, cu plcerea.
-1
"picur propune /mprirea plcerilor /n trei cate*orii: naturale (i necesare,
naturale (i nenecesare, nenaturale (i nenecesare. 9e primele trebuie s le fa+ori)m,
pe cele din a doua cate*orie trebuie s le admitem, iar pe ultimele trebuie s le e+itm.
Stoicismul, cut7nd aceea(i =fericire a omului>, propune ca soluie acordul cu
sine (i prin aceasta, acordul cu &aiunea uni+ersal (i cu 'e*ea di+in.
"i cer s fie repudiat tot ce nu se /ncadrea) /n acest acord, s fie promo+at o
atitudine acti+, participati+ la +iata public (i s fie practicat +irtutea.
De(i pe ci relati+ diferite, cele dou (coli de *7ndire ale amur*ului antic:itii
*rece(ti a,un*, de fapt, la acela(i punct: propunerea ca omul s caute dob7ndirea unei
independene luntrice, prote,at de orice influen social, +enit din afar sau din
propriile porniri.
%7ndirea filosofic (i social O politic a antic:itii *rece(ti a rmas, din
perspecti+a interesului nostru de cercetare, /n memoria umanitii prin cel puin trei
dimensiuni eseniale.
.n primul r7nd, prin faptul c a adus /n prim O planul disputelor teoretice omul
ca membru al cetii, d7nd posibilitatea conturrii primelor ,udeci sistematice despre
drepturile (i libertile ceteanului (i despre democraie ca e0presie social O practic
a acestora.
.n al doilea r7nd, prin faptul c practica politic a de+ansat, oarecum
cercetarea teoretic (i s@a derulat oarecum independent de aceasta, fapt pentru care, /n
pofida unor concepii antiindi+idualiste, etatiste, promo+ate de 9laton sau ali
*7nditori ai timpului, /n +iata cetii ateniene omul era respectat (i preuit ca
participant nemi,locit la +iaa public. Din aceast perspecti+, mare parte din
*7ndirea filosofic *reac, prin faptul c descrie realitatea social (i emite ,udecai de
+aloare asupra acesteia, are un caracter profund sociolo*ic.
.n pri+ina afirmrii efecti+e a drepturilor omului, se impune, /n al treilea r7nd,
sa remarcm faptul c aceasta era marcat de o limit ma,or: meninerea (i
,ustificarea scla+iei ca suport economic (i material al democraiei.
,. E6ul $e(iu i)%"e :("ep%ul o$ului; 'i :("ep%ul (i6i);
Cultura uni+ersal a consacrat, istorio*rafic, termenul de ="+ mediu> cu
sensul de perioada intermediar intre dou epoci de +7rf ale culturii (i ci+ili)aiei
umanitii: antic:itatea, /ndeosebi cea *reco@roman precre(tin (i &ena(tere,
/ndeosebi ca replic luminist a ci+ili)aiei europene fat de do*matismul, /nc:istarea
(i misticismul propa*at de biserica cre(tin /n spaiul sau de dominaie reli*ioas (i
politico O statal. #ermenul =e+ mediu> are, indiscutabil, un sens peiorati+, el
semnific7nd, /n concepia ilumini(tilor france)i =o uria( fat nea*r /n istoria
omenirii, pierderea raiunii de ctre om, un mare atentat la libertatea (i demnitatea
fiinei umane. Din punctul lor de +edere, e+ul mediu a fost epoca celor mai mari
rtciri ale omului>.
Asupra acestei perioade s@a fcut, /ns, (i e+aluri po)iti+e, /ndeosebi /n ceea
ce pri+e(te de)+oltarea artelor, a culturii reli*ioase, a comerului, a ci+ili)aiei
or(ene(ti. "ste de neconceput, mai ales pentru popoarele cre(tine e+oluia culturii
reli*ioase, a instituiilor acesteia, fr *7nditorii mistici medie+ali, autorii
e+an*:eliilor, precum (i a principalelor structuri teoretico O do*matice ale doctrinei
cre(tine.
-4
.n concepia aprtorilor e+ului mediu, /ndeosebi sociolo*i (i filosofi cu
afiniti reli*ioase, aceasta perioad este apreciat =ca un fel de +7rst de aur a
omenirii, ceea ce ar re)ulta din lar*a rsp7ndire a credinei reli*ioase 5a
cre(tinismului, /ndeosebi6, din rolul e0ercitat de biseric /n raport cu puterea laic, din
natura preocuprilor oamenilor pentru ameliorarea condiiilor lor suflete(ti, pentru
m7ntuirea de pcat (i dob7ndirea lumii pierdute>.
Ceea ce rm7ne, /ns, ca o certitudine a acestor +eacuri este declinul
indiscutabil al concepiilor pri+ind raporturile dintre stat (i cetean, pri+ind rolul (i
locul omului ca fiin raional /n uni+ers (i /n societate.
Asimilat, cu timpul, ca doctrin oficial de stat, iar dup Constantin cel 8are,
cel mai important mi,loc de consolidare (i centrali)are statal, doctrina cre(tin a
promo+at, /n formele ei medie+ale, indiferena total fat de dimensiunea public a
e0istenei, rostul +ieii omului pe pm7nt fiind /neles ca pre*tire pentru +iaa +e(nic
de dup moarte, prin supunere, renunare, ru*ciune, credin (i comuniune /n cadrul
!isericii.
'ibertatea de *7ndire, ale*erea (i interpretarea /n afara do*mei, actul creator,
totul era abolit /n numele !isericii. Clasa eclesistic ia locul omului obi(nuit (i i(i
asum, /n numele lui Dumne)eu, tot ceea ce, /n concepia acesteia, poate produce
fericirea: rsp7ndirea *raiei di+ine, m7n*7ierea suferinelor (i iertarea pcatelor.
#ot ceea ce repre)int marea creaie a timpului este /nc:inat lui Dumne)eu:
cu*etarea filosofic (i social, mu)ic, pictur, sculptur (i ar:itectur. 'ui Dumne)eu
i se ridic, /n aceast perioad, temple ri+ali)7nd cu marile temple ale antic:itii,
oricum reali)ate cu acelea(i sacrificii umane (i materiale, precum (i cu o sporit
frumusee (i rafinament.
.n plan politic (i social, nici o demnitate public nu putea fi dob7ndit fr
recunoa(terea bisericii, centrul politic al lumii cre(tine fiind identificat cu cel reli*ios,
9apei fiindu@i recunoscut statutul de repre)entant al lui Dumne)eu pe pm7nt.
Din punct de +edere teoretic, e+ul mediu este marcat de dou (coli succesi+e
de *7ndire care reuneau sub aceea(i e0presie conceptual, deopotri+ filosofia,
*7ndirea social, arta, dreptul: >patristica> (i =scolastica>.
.n cadrul primei etape, a+7nd ca repre)entani pe autorii e+an*:eliilor 59a+el,
'uca, Ioan, 8atei6, apoi pe Au*ustin (i ri*ene, s@au pus ba)ele do*maticii
cre(tine, iar din perspecti+ social s@au elaborat fundamentele teoriei statului
uni+ersal, de esen di+in 5=Ci+itas Dei>6, repre)entat de !iseric, /n opo)iie cu
statul pm7ntean, al os7ndiilor 5=Ci+itas terena>6.
Cre(tinismul apostolic a a+ut, totu(i, o puternic influen asupra pturilor
srace (i defa+ori)ate ale comunitilor umane /n care a fost propa*at, /ndeosebi prin
ideea e*alitii oamenilor /n faa lui Dumne)eu (i a lui Isus Bristos, indiferent de
situaia lor material, pe pm7nt. =Sracul (i bo*atul, scla+ul (i stp7nul, barbarul (i
*recul 5romanul6, ce)arul (i robul etc. erau toi e*ali (i tuturora le era oferit (ansa
m7ntuirii sub condiia credinei. #oi puteau, deci, s a,un* la fericire, e+ident, /n
lumea de dincolo. 9entru scla+i (i sraci *7ndul la acea e*alitate trebuie s fi
constituit o m7n*7iere (i, cum+a, un mi,loc de a se raporta la stp7nii lor ca fiine
umane>.
Cea de@a doua (coal a *7ndirii cre(tine, scolastica, se cristali)ea) pe ruinele
Imperiului &oman, prbu(it sub presiunea mi*ratorilor (i /n condiiile constituirii
-3
noului Imperiu &oman de Apus, dominat de popoarele romano O *ermanice (i
a+7nd ca /ntemeietor pe Carol cel 8are 5K44 d.c.6.
Scolastica, spre deosebire de patristic readuce /n actualitate noile cuceriri ale
*7ndirii *rece(ti, pe care, /ns, le adaptea) la do*matica cre(tin, astfel /nc7t, /n fapt,
concepiile despre om (i sensul +ieii acestuia rm7n esenialmente nesc:imbate.
87ntuirea de pcat rm7ne filonul de ba) al emanciprii omului, iar liniile de
*7ndire raionaliste ale /nainta(ilor "ladei sunt utili)ate cu precdere pentru /nnoirea
cre(tinismului, /ndeosebi pentru consolidarea teoretic a catolicismului (i /nsu(irea
acestuia la ni+el de mas.
desc:idere spre modernitate este reali)at, totu(i, de #oma dEAFuino, cel
care, /n plan social O politic +a reali)a o desctu(are a teoriei despre om (i relaiile
sociale, di+i)iunea fcut de acesta le*ilor /n =le0 aeterna>, =le0 naturalis> (i >le0
:umana> desc:i)7nd drumul spre cunoa(tere (i aciune.
mului /i este permis, potri+it lui #oma dEAFuino, s cunoasc (i s se
adapte)e le*ilor naturii, precum (i s in+ente)e, s modifice (i s@(i or7nduiasc +iaa
dup le*ile omene(ti. =Statul de+ine un produs natural (i necesar pentru satisfacerea
trebuinelor omene(tiH el are datoria de a *aranta binele comunitii. Statul rm7ne,
/ns, unul subordonat total !isericii, creia /i este +asal (i creia trebuie, /ntotdeauna,
s i se supun, a,ut7nd@o pentru atin*erea scopurilor sale.>
Atotputernicia !isericii este contestat /n epoc, de o *rupare protestatar,
cunoscut sub numele de =scriitorii *:ibelini>, /n cadrul creia s@au afirmat /ndeosebi
Dante Ali*:ieri, Qil:elm de ccam (i 8arsilio di 9ado+a.
8arsilio di 9ado+a, /ndeosebi, se remarc prin concepia sa asupra
emanciprii statului de sub tutela bisericii, el fiind primul *7nditor /n istorie care
emite idei contractuali)ante, consider7nd statul ca emanaie a poporului (i propun7nd
ca su+eranul s rspund /n faa acestuia.
9rincipalul subiect de drept de+ine, astfel, poporul, ale crui drepturi (i
liberti trebuie delimitate /n raport cu statul (i !iserica. Se desc:ide, astfel, linia de
*7ndire care +a determina fundamentarea teoretic a statului de drept, /ndeosebi /n
cadrul societilor en*le), american (i france).
/. Re)!'%e"e! A -o"ii !fi"$*"ii co)cep#iilo" $o(e")e !le Filoofiei
("ep%ului
Asupra semnificaiei &ena(terii /n istoria umanitii, punctele de +edere nu
sunt toate asemntoare, ele acoperind ,udecai potri+it crora s@a produs o ruptur
total cu trecutul medie+al, precum (i altele, care considera reali)rile culturale ale
&ena(terii /n continuarea celor medie+ale.
&m7ne, /ns, o constant /n aprecierile tuturor e0e*eilor acestei perioade:
faptul c ea a repre)entat o /nnoire a spiritului uman (i o desc:idere semnificati+
spre noi ori)onturi de afirmare a personalitii creatoare a omului.
8area diferen dintre &ena(tere (i "+ul 8ediu a fost su*esti+ pre)entat de
9. 9. Ne*ulescu: =.n +eacul de mi,loc, omul se cunoa(te pe sine numai ca parte, ca
membru al unei familii, al unei bresle, al unei comuniti politice sau reli*ioase O (i
nu *7ndea, nici nu lucra numai totul /n care era cuprins. Niciodat poate nu s@au mai
+)ut, ca atunci, /n istoria continentului, mase a(a de mari de oameni, cu*et7nd (i
simind, trind (i lucr7nd /n acela(i fel. .n pra*ul &ena(terii, /mpre,urrile istorice
-I
deprind pe om, /n Italia, cel puin, s se considere pe sine /nsu(i ca /ntre*, ca indi+id
/n sensul etimolo*ic al cu+7ntului, s descopere c are (i drepturi nu numai datorii (i
s doreasc mai presus de toate libertatea de a fi el /nsu(i, de a *7ndi (i lucra prin sine
/nsu(i.>
Identificam, pe ba)a acestei distincii fcute de autorul citat, c7te+a idei
fundamentale le*ate de afirmarea drepturilor omului /n perioada rena(terii: critica
autoritii, indi+idualismul, libertatea de *7ndire, aciune (i creaie, libertatea de
afirmare a personalitii, toate circumscrise curentului *eneral al umanismului.
8odelele umane ale &ena(terii sunt profund sc:imbate, locul ca+alerului
medie+al sau al prelatului /l iau, treptat, bur*:e)ul, comerciantul, cercettorul
/ntruc:ipat de Cristofor Columb sau 8a*elan, de %alileo %alilei, Copernic, sau
%iordano !runo.
="poca rena(terii O spune $asile Dr/mba O rm7ne impresionant prin
e0traordinara ei +italitate, prin optimismul iremediabil, prin pasiunea a+enturii (i a
libertii.>
8i(carea renascentist a a+ut puternice influente (i /n domeniul reli*ios. "a a
marcat spar*erea unitii de monolit a cre(tinismului (i a desc:is calea di+ersitii
modalitilor culturale de raportare la di+initate, calea mi(crilor reformatoare (i
protestante.
.n planul cercetrii sociale, /n &ena(tere /(i au ori*inea realismul (i utopia,
a+7ndu@i ca repre)entani de seama pe Nicolo 8ac:ia+elli, Cean !odin, #:omas
8orus (i #ommaso Campanella.
&ealismul lui 8ac:ia+elli, pentru care omul este ru de la natura, fiin
sc:imbtoare, +iclean, necredincioas, lacom, in+idioas, mesc:in, a+id de
putere, pus pe trdare (i minciun, este dublat de /nele*erea comandamentelor
ma,ore ale poporului /n raport cu c7rmuitorii lui. =Idealul poporului este mult mai
drept dec7t al celor puternici> O susine 8ac:ia+elli O =P aceasta nu@i cere nimic
altce+a 5principelui6 dec7t s nu fie asuprit.>
Al7turi de 8ac:ia+elli, /n cadrul realismului se afirm (i Cean !odin care,
studiind natura (i modul de manifestare a su+eranitii, de(i adept al monar:iei ca
form de *u+ernm7nt, respin*e cu :otr7re tirania, susin7nd c respectul =le*ilor
naturii> (i a proprietii pri+ate constituie temeiul statului (i al umanitii.
De partea utopiei s@au situat #:omas 8orus (i #ommaso Campanella, prin
e0celent teoreticieni ai societii ideale, proiectele lor sociale fiind de departe mult
peste condiiile istorice ale timpului lor. Ceea ce rm7ne dar ca o dominant a
acestor proiecte 5#:. 8orus: =2topia>H #. Campanella: >Cetatea soarelui>6 este ca
toi oamenii s fie e*ali, ierar:iile s dispar, statul s fie condus pe ba)e colecti+iste,
iar repartiia bunurilor materiale s se fac /n mod e*al.
Ceea ce au /n comun cele dou curente de *7ndire ale amur*ului &ena(terii
este preocuparea de a fundamenta o lume a omului concret, /n manifestrile sale
profane, /n /mplinirea idealurilor sale pm7ntene, iar odat desc:is aceast linie de
*7ndire, se pun ba)ele unei ade+rate cercetri sociale care +a pre*ti teoretic
fundamentele societii moderne.
-J
<I. FILOSOFIA CLASIC A DREPTULUI
Afirmarea noilor state moderne, pe ruinele imperiilor romane de Apus (i de
&srit, fie ele re*ate, principate sau ora(e O stat a creat cadrul social (i politic pentru
de)+oltarea unor puternice curente de *7ndire asupra drepturilor (i libertilor omului,
ca fundamente ale unei noi doctrine politico O ,uridiceH au fost lsate /n urm
autoritarismul ecle)iastic, scla+ia, centralismul imperial, obscurantismul, supunerea
oarb.
9e liniile de *7ndire desc:ise de precursorii modernitii, reali(ti (i utopici, s@
au de)+oltat dou noi curente de anali) social: unul care menine e*oismul,
insensibilitatea, nesociabilitatea fiinei umane ca /nsu(iri inerente naturii sale, celalalt
care susine contrariul: omul este, de la natur bun, sociabil, altruist, sortit ine+itabil
traiului /n comunitate.
9e linia primului curent se /nscrie #:omas Bobbes, urmat mai t7r)iu de
Sc:open:auer (i Niets)c:e, pe cea de@a doua ii re*sim pe Co:n 'ocAe (i pe
precursorul re+oluiei france)e Cean CacFues &ousseau.
#:omas Bobbes, urm7ndu@i pe 8ac:ia+elli (i !odin caut ,ustificri teoretice
pentru susinerea monar:iei, abord7nd, /n lucrrile sale 5=De ci+e>, ='e+iat:an>6
ideea instaurrii pcii (i ordinii sociale printr@un contract social /nc:eiat intre su+eran
(i popor. .n +irtutea acestui contract, oamenii consimt s renune definiti+ (i
necondiionat la libertatea lor indi+idual /n fa+oarea su+eranului, pentru a scpa de
ine+itabilele r)boaie ale tuturor /mpotri+a tuturor 5=bellum omniam contra omnes>6.
.n acela(i re*istru, Sc:open:auer propune soluii iraionale, de tip asiatic,
sudist 5retra*erea (i renunarea6 iar Niets)c:e eliberarea total a omului pentru
afirmarea +oinei sale de putere (i +ictoria supraomului.
.n ce@l pri+e(te pe Co:n 'ocAe, acesta proferea) o doctrin democratic (i
liberal, /n linia desc:is de declaraiile de autonomie (i independent ale poporului (i
ale 9arlamentului /n raport cu Coroana re*al en*le). 'a fel ca Bobbes, 'ocAe
porne(te de al starea natural a omuluiH dia*nosticul este /ns unul opus: omul este din
na(tere nu =lup omului> cum spunea Bobbes, ci, dimpotri+, fiin social, deci
sociabil. .n consecin, starea natural a omului este de neconceput /n afara
societii, cu ale crei +alori acesta se identific.
Din aceast stare natural re)ult pentru om drepturi inalienabile: dreptul la
libertate personal, dreptul la munc, dreptul de proprietate etc., drepturi ce trebuiesc
*arantate de o autoritate public.
Autoritatea, constituita prin =contract social>, destinat s *arante)e drepturile
omului este statul ca or*ani)aie politic.
-K
Cu acesta, poporul se afl /n raport de reciprocitate: poporul pune /n mana
*u+ernanilor puterea, iar ace(tia ofer poporului *arania respectrii drepturilor sale.
59oporul este purttorul su+eranitii, iar *u+ernele a le*itimitii date de consensul
popular.
Indiscutabil opera lui Co:n 'ocAe a inspirat primele declaraii asupra
drepturilor omului =ca documente de lupt social (i politic de sine stttoare, at7t pe
continentul european, cat (i pe cel american. #otodat, este de presupus c la inspirat
pe Cean CacFues &ousseau, /n elaborarea celebrei lucrri =Contractul social>.
9rin +aloarea lucrrilor sale, cat (i prin influen pe care acestea au a+ut@o
asupra practicii sociale a timpului C. C. &ousseau a de+enit cel mai in+ocat dintre
autorii de anali) social ai epocii moderne, el situ7ndu@se, cu ade+rat, /n anticamera
sociolo*iei politice autentice, mai ales prin faptul c =a dat o form clar (i raional
la tot ce se a*ita confu) /n con(tiina public din acel secol> 5secolul al U$III@lea6.
pera sa binecunoscut 5=Discurs asupra ori*inilor (i fundamentelor
ine*alitii dintre oameni>, >Contractul social>, ="mil>, =Discurs asupra (tiinelor (i
artelor> s.a.6 repre)int un ade+rat imn /nc:inat libertii umane, precum (i o
temerar construcie teoretic destinat *sirii unui sistem de or*ani)are a societii
care s asi*ure aprarea (i conser+area acestei liberti.
=Contractul social>, lucrarea sa fundamental /n domeniul proiectrii
structurilor sociale porne(te de la starea fundamental a omului, considerat bun,
sociabil, armonioasH obser+7nd c /n mediul social aceast stare se alterea)
iremediabil, autorul propune o soluie de sal+are: un nou tip de societate, care s apere
libertatea (i s instaure)e e*alitatea intre oameni. =Scopul sau este de a concilia
libertile indi+iduale cu e0i*entele +ieii sociale, intr@un cu+7nt, de a fonda o ordine
social natural.>
.n esen C. C. &ousseau propune o nou concepie asupra libertii, din
perspecti+ social O politic:
=C7nd fiecare face ce@i place, se face adesea ceea ce nu place altora. Aceasta
nu /nseamn libertate. 'ibertatea /nseamn mai puin a face ce +rem, cat a nu fi supu(i
altuiaH ea /nseamn, totodat, a nu supune +oina altuia, +oinei noastre. Nici un om
care este stp7n, nu poate fi liberP Nu cunosc alt +oin liber dec7t acea creia
nimeni nu are dreptul s i se opun, /mpiedic7nd@oH /n libertatea comun nimeni nu
are dreptul s fac ceea ce ii inter)ice libertatea altuia, cci ade+rata libertate nu se
distru*e niciodat pe sine /ns(i. De aceea, libertatea fr ,ustiie o ade+rat
contradicie, cci, oricum am face, totul e stin*:eritor /n aciunea unei +oine
de)ordonate.>
A /mpca libertatea indi+idual cu norma social ca mi,loc de raportare la
libertatea celuilalt repre)int temeiul /nele*erii, /n concepia lui &ousseau, a unitii
dintre indi+id (i societate, dintre drepturi (i interdicii (i este calea fundamentrii
=contractului social>.
.n cadrul acestuia, statul de+ine o asociaie /n care apartenena la corpul politic
nu distru*e libertatea indi+i)ilor ci o consacr, /n unitate cu le*ea. =Soarta libertii O
spune &ousseau O este le*at totdeauna de soarta le*ilor: ea domne(te sau piere, odat
cu ele.>
9us la dispo)iia cetenilor prin mi,locirea le*ilor, dreptul natural de libertate
(i e*alitate se manifest ca unitate contradictorie, la scar social, a drepturilor
-N
indi+iduale, /n ba)a contractului din care re)ult statulH /n consecin, statul nu este
stp7nul le*ilor, ci supusul lorH el nu se supune le*ilor, asemeni fiecrui indi+id /n
parte.
&ousseau propune adoptarea le*ilor prin referendum, deci cu participarea
/ntre*ii comuniti sociale, ca e0erciiu direct al necesitaii.
&sunetul ideilor lui &ousseau este do+edit de faptul c =Declaraia drepturilor
omului (i ale ceteanului>, de+enit pro*ram al &e+oluiei de la 1JKN, din Frana a
fost elaborat pe ba)a =Contractului social>, re*sit, /n mare parte apoi, /n prima
Constituie republican a Franei, precum (i /n alte constituii europene.
.n nici un domeniu al cunoa(terii sociale apo*eul epocii moderne nu poate fi
/neles fr referire la titanii culturii *ermane a timpului, <ant (i Be*el.
Immanuel <ant (i %. F. Be*el, au de)+oltat o nou concepie asupra
drepturilor omului, pe care o putem numi a =dreptului raional>. Cei doi filosofi
produc o rsturnare a sensurilor raporturilor dintre om (i societate. Nu libertatea este,
/n concepia lui <ant, factorul prim al constituirii societii, ci ideea de datorie, sub
postulatul =imperati+ului cate*oric.>
'ibertatea, spune, pe de alt parte, Be*el, nu este /n contradicie cu
constr7n*erea statului, ci statul este /ns(i apoteo)a libertii, /n timp ce /n stare
natural libertatea este spirit adormit, latent, ne/mplinire.
Be*el face distincie intre libertatea interioar, proprie indi+idului, ca surs a
moralitii (i libertatea e0terioar, ca surs a dreptului, obiecti+at (i des+7r(it prin
stat. =C7nd statul este confundat cu societatea ci+il O spune Be*el /n replic la
teoriile contractualiste O (i se reduce destinaia lui la si*uran (i aprarea proprietii
(i a libertii personale, atunci interesul indi+i)ilor sin*ulari, ca atare, este scopul
suprem /n +ederea cruia ei sunt reunii, @ (i de aici re)ult, tot astfel, ca a fi membru
al statului este ceea ce at7rn de bunul lor plac O statul st /ns /n cu totul alt raport cu
indi+idulH /n timp ce el este spirit obiecti+, indi+idul /nsu(i nu are obiecti+itate, ade+r
(i caracter etic dec7t, /ntruc7t este membru al statului.
Fr a ne*a meritele lui &ousseau, care potri+it lui Be*el, a pus la ba)a
statului =un principiu care, nu numai potri+it formei sale, ci (i potri+it coninutului
este *7nd, mai e0act, *7ndirea /ns(i, anume +oin.> Be*el consider c statul /n
+i)iunea lui &ousseau este doar re)ultatul unei sume de +oine determinate,
indi+iduale, deci la dispo)iia bunului plac, /n timp ce /n concepia sa statul este
re)ultatul unei +oine obiecti+e, supraindi+iduale, =ideea absolut>.
Fc7nd, acum, o pri+ire de ansamblu a ceea ce a repre)entat *7ndirea social
politic modern /n cristali)area =drepturilor omului>, putem e+idenia urmtoarele
conclu)ii:
.n primul r7nd, este e+ident c =drepturile omului> au ca autentic ba) de
afirmare aceast epoc, din ea ridic7ndu@se principalele demersuri teoretice pe care se
+or cldi, /n contemporaneitate (tiinele despre om. .n acest conte0t, apariia, /n )orii
secolului UU a sociolo*iei ca (tiin despre om (i societate, se datorea) di+ersificrii
problematicii e0istentei umane ca subiect al cercetrii, precum (i ne+oii omului
modern de cristali)are a unui nou model al relaiilor sale cu semenii, cu societatea.
.n al doilea r7nd, se constat c preocuprile pentru stabilirea locului (i rolului
omului *eneric /n societate s@au orientat pe dou direcii fundamentale: una
autoritarist, conser+atoare, /n continuarea eforturilor de ,ustificare (i meninere a
14
st7lpilor feudalismului: ine*alitatea (i bisericaH cealalt liberalist, no+atoare,
purttoare de stindard a noului spirit ce se rstea pe baricadele re+oluiei politice (i
industriale de la sf7r(itul secolului al UIU@lea: spiritul dreptului natural, care@(i cuta
implementarea /n noi forme de or*ani)are politic (i social.
.n al treilea r7nd, ideile no+atoare ale clasicismului s@au concreti)at permanent
/n practica social prin apariia primelor codificri cu +ocaie uni+ersala pri+ind
drepturile omului: =!ill of &i*:ts> din 1IKK, /n An*lia, urmate de =!ill of &i*:ts> ale
coloniilor en*le)e din America de Nord, precum (i de =Declaraia drepturilor omului
(i ale ceteanului> O pro*ramul re+oluionarilor france)i de la 1JKN.
11
<II.CURENTE CONTEMPORANE 5N DOMENIUL FILOSOFIEI
DREPTULUI.
Cu filosofia post@Aantian (i post@:e*elian reflecia filosofic intr /ntr@un
nou proces de di+ersificare problematic, astfel /nc7t operelor monumentale (i
atotcuprin)toare de tip <ant (i Be*el le@ar lua locul studii (i cercetri re*ionale, de
mic amploare problematic, dar de mare profun)ime a anali)ei.
'iteratura de specialitate /n domeniul drepturilor omului se +a re*si mai
puternic /n preocuparea unor cercettori de formaie ,uridic dec7t filosofic, ea
inte*r7ndu@se /ndeosebi unor cercetri de filosofia, istoria (i teoria dreptului.
Cum /n domeniul teoriei =dreptului natural> marile /ntrebri au fost puse de,aH
filosofia dreptului a secolelor al UIU@lea (i al UU@lea a fost mai de*rab o
fundamentare a direciilor de implementare /n +iaa social a dreptului po)iti+ /n
condiiile restructurrii sistemelor politice (i economice determinate de succesul
+alului re+oluionar de la mi,locul secolului al UIU@lea.
9e fondul transformrilor sociale aduse de clasa de mi,loc a societii care +a
de+eni /n scurt timp clasa dominant, intelectualitatea, parte a acestei clase, s@a +)ut
an*a,at afecti+ /n pro*ramul (i platforma re+oluionare, menite s fac aplicabile
drepturile fundamentale ale omului, at7t /n plan naional c7t (i internaional. Cum
aceste drepturi erau, de acum indiscutabile, preocuparea intelectualitii a fost aceea
de >Codificare> a acestora /n proiecte sociale, /n sistemul de norme (i le*i.
9oate cele mai /ndr)nee proiecte, /n acest sens, au fost fcute /n Frana, unde
spiritul re+oluiei din 1JKN era cel mai +iu. A(a se e0plic, probabil, apariia pentru
prima dat aici a concepiilor reformatoare de tip umanist@utopic, ale lui C:arles
Fouries, Saint@Simon sau 9. C. 9roud:on care /n numele libertii, e*alitii (i
fraternitii 6 simboluri ale re+oluiei france)e6 propuneau desfiinarea proprietii
pri+ate, a familiei, a do*melor cre(tine (i constituirea unui stat al concordiei *enerale,
pe principiile colecti+ismului. "ra o continuare, /ntr@un efort de mai mare
sistemati)are (i coeren a ideilor utopice +enind dinspre #:omas 8orus sau #omaso
Campanella, precum (i de punere /n opera ori*inal a +i)iunilor optimiste ale lui C. C.
&ousseau.
Alturi de ace(tia, *sim pre)ente /n Frana concepiile spiritualiste ale lui
8aine de !rian (i $ictor Corbin, care au fundamentat ideea de autonomie a persoanei
umane, precum (i concepia po)iti+ist a lui Au*uste Comte, cel care *7nde(te
societatea /n e+oluie ciclic, /n trei stadii: teolo*ic, metafi)ic, po)iti+, ultimul a+7nd
drept corespondent politic O democraia.
.n opo)iie cu spiritul analitic france), An*lia secolului al UIU@lea +a lansa
curentul utilitarist, cu C. !ert:am (i C. S. 8ill (i pe cel or*anicist cu Spencer,
anticamera pra*matismului en*le) (i american din secolul al UU@lea.
9otri+it utilitarismului, sin*urul scop al e0istenei umane acceptabil este acela
de a accede la fericire (i a /nltura nefericirea, utilitatea fiind definit ca =9rincipiul
Celei 8ai 8ari Fericiri>. Acest principiu susine c =aciunile sunt concrete, /n
msura /n care ele tind s promo+e)e fericirea (i sunt incorecte /n msura /n care tind
s produc in+ersul fericirii. 9rin fericire se /nele*e plcerea (i absena durerii, prin
nefericire, durerea (i pri+area de plcere.>
1-
.n +irtutea acestui principiu, se face acordul /ntre dreptul natural (i cel po)iti+,
sub forma cutrii a ceea ce este ,ust sau in,ust.
.n acela(i re*istru al ,udecilor se anali)ea) celelalte cate*orii specifice
drepturilor omului: e*alitatea, moralitatea, dreptatea, etc.
pri+ire interesant asupra relaiei om O societate o reali)ea) Berbert
Spencer. Contemporan (i admirator al lui C:. DarLin, Spencer proiectea) o +i)iune
or*anicist, consider7nd societatea ca un c7mp al luptei pentru e0isten. .n domeniul
dreptului, Spencer formulea) un ansamblu de =9rincipii de "tic absolut>, intre care
principiul fundamental este: =Fiecare poate s fac ceea ce +oie(te, numai s nu
le)e)e libertatea e*al a celorlali>H complementarul acestui principiu se refer la
consecine, (i el sun astfel: =fiecare trebuie s suporte consecinele propriei sale
naturi (i ale propriei sale conduite>.

.n ba)a acestor principii, Spencer formulea) o list a drepturilor naturale ale
omului, deri+ate din ele: dreptul de a se mi(ca liber, dreptul de proprietate, dreptul
liberului sc:imb, dreptul libertii de credin, libertatea cultului, a cu+7ntului, a
presei libere, etc.
"sena concepiei lui Spencer este or*ani)area +ieii sociale, astfel /nc7t
indi+idului s i se permit ma0imum posibil de drepturi (i liberti, statul fiind doar
un protector al acestora.
.n filosofia secolului al UU@lea, centrele de *reutate ale concepiilor filosofice
despre om (i drepturile sale sunt e0istenialismul, pra*matismul, ;coala de la
FranAfurt (i noua filosofie france).
Cu e0istenialismul, concepia filosofic despre om capt un plus de
luciditate, dar (i un minus de optimism. "0isteniali(tii, fie ei atei 5Sartre, Camus,
Beide**er6 sau reli*io(i 5<irAe*aard6 de)+olt o nou +i)iune a autenticitii (i
solitudinii fiinei umane, libertatea de+enind absolut element al =condamnrii>
5Sartre6, iar an*oasa, sentimentul dominant al omului aflat /n incapacitate de a ale*e,
/n anonimat.
9ra*matismul, de)+oltat /ndeosebi pe pm7nt american, concepe reali)area
omului ca re)ultat al succesului acestuia /n aciunile /ntreprinse: continuator al
utilitarismului, pra*matismul propune ca soluie de apreciere a ,usteei aciunilor
umane msura /n care acestea produc re)ultate fa+orabile.
Indiscutabil pra*matismul ca ideolo*ie de mas este filonul de ba) al
spiritului /ntreprin)tor, a+enturier, care a alimentat (i alimentea) /nc mentalitatea
oricrui om care p(e(te pe pm7nt american cu setea de reu(it /n +ia. "l
alimentea) ideea c nu e0ist situaii fr ie(ire, c prin perse+eren (i sacrificii,
prin lupt continu, omul reu(e(te.
.n opo)iie cu pra*matismul, (i ca o replic la acesta s@au manifestat
repre)entanii ;colii de la FranAfurt 5B. 8arcuse, ". Fromm, #:. Adorno6. 8arcuse
aprecia) pra*matismul ca o filosofie a omului unidimensional, inte*rat doar /ntr@o
latur a e0istenei sale, cea sociala, fiindu@I ani:ilat cea de@a doua latur a sa, cea
refle0i+, critic, creatoare de noi +alori. Se a,un*e, astfel, la roboti)area omului, la
atenuarea spiritului creator, prin manipularea trebuinelor sale.
Soluia propus de 8arcuse este eliberarea de /ndatorirea represi+ a muncii
prin "ros (i fante)ie, iar spre sf7r(itul cercetrilor sale propune c:iar reforme radicale,
11
apropriate de modelul socialismului 5="seu despre eliberare>, =Contrare+oluia (i
re+olta>6.
9otri+it lui "ric: Fromm, /n om e0ist tendine incon(tiente puternice spre
raionalitate, creati+itate (i iubireH societatea contemporan determin, /ns, prin
ameninri la adresa acestor tendine, drame, ne+ro)e, de)ec:ilibre suflete(ti.
&eforma propus de "ric: Fromm +i)ea) o societate nou, cu un =om nou>,
preocupat de autoperfecionare moral, prin sc:imbarea modului fundamental de
e0isten sub semnul lui =a a+ea>, cu un nou mod, sub semnul lui =a fi>.
problem de mare importan, /n receptarea consecinelor +i)iunii filosofice
contemporane asupra omului o constituie ecourile acesteia /n domeniul teoriei (i
practicii politice.
Cu deosebire, /n acest ultim secol, pe fondul e+oluiei fire(ti a +ieii politico@
economice a lumii, au aprut dou concepii e0treme, care au determinat )*uduirea
din temelii a societii: fascismul (i mar0ismul, /ndeosebi /n +arianta lui stalinist.
Diferite /n form, asemntoare prin coninut (i consecine, cele dou
ideolo*ii au adus un uria( pre,udiciu umanitii, fiind responsabile de folosirea brut a
puterii pentru scopuri strine drepturilor (i libertilor umane. Aceast apreciere este
susinut, printre alii, de repre)entanii =noii filosofii france)e> 5!. B. 'e+V, A.
%lucAsmann, A. !enoist, (.a.6. potri+it acestora, proiectele re+oluionare n@au fcut
altce+a dec7t s transforme omul /ntr@un =)eu e(uat> (i omenirea /ntr@o =specie ratat>
5'e+V6. 9uterea, indiferent c este de st7n*a sau de dreapta, rm7ne opresi+, (i
totodat dominant. 'upta /mpotri+a oricrei puteri are tot o lo*ic =totalitar>,
duc7nd la barbarie. De aceea, la concepia repre)entanilor =noii filosofii> soluia este
lupta permanent pentru a /mpiedica instaurarea formei barbare a puterii O
totalitarismul.
14
BIBLIOGRAFIE
1. %ior*io del $ecc:io, 'ecii de filosofie ,uridic, "ditura "uropa No+a, f. an.
-. %.Q.F.Be*el, 9rincipiile filosofiei dreptului, "ditura I&I, !ucure(ti, 1NNI
1. Immanuel <ant, Scrieri moral@politice, "ditura ;tiinific, 1NN1.
4. 9laton, Dialo*uri, "ditura I&I, 1NNI
3. Aristotel, "tica Nicoma:ic, "ditura ;tiinific (i "nciclopedic, 1NKK
I. Cicero, Despre supremul bine (i supremul ru, "ditura ;tiinific (i
"nciclopedic, 1NK1
J. C:arles 8ontesFuieu, Despre spiritul le*ilor, "ditura ;tiinific, 1NI4
K. Bu*o %rotius, Despre dreptul r)boiului (i al pcii, "ditura (tiinific (i
enciclopedic, 1NI4
N. &ene Descartes, Discurs asupra metodei, !ucure(ti, "ditura ;tiinific, 1N3J
14. Nicolae 9opa (.a., Filosofia dreptului, 8arile curente, "ditura A'' !"C<,
-44-
11. 8ircea D,u+ara, "seuri de filosofie a dreptului, "ditura #&"I, 1NNJ
1-. $asile 8aco+iciuc, Filosofie, SNS9A, !ucure(ti, -444
11. 9rof.uni+.dr. Constantin Stroe, Compendiu de filosofia dreptului, "ditura
'umina la0, 1NNN
14. Ion Craio+an, Introducere /n filosofia dreptului, "ditura A'' !"C<, 1NNK
13. %:eor*:e C 8i:ai, &adu I 8otica, Fundamentele dreptului, teoria (i filosofia
dreptului, "ditura A'', 1NNJ
1I. +idiu Drimba, Istoria culturii (i ci+ili)aiei, "ditura ;tiinific, !ucure(ti,
+ol. I, 1NK4, $ol.-, 1NKJ, +ol. III, 1NN4 sau orice alt editur (i ediie.
1J. Didier Culia, Dicionar de filosofie, "ditura 2ni+ers enciclopedic, !ucure(ti,
1NNI
1K. Dicionar de filosofie, "ditura politic, 1NJK
13
#"8A#ICA
9"N#&2 "UA8"N 'A FI'SFIA D&"9#2'2I
.# Partea siste"atic#
1. Filosofia dreptului ca filosofie practic. 9uncte de +edere /n filosofie.
-. Filosofia dreptului ca teorie a dreptului natural. &elaia drept natural@drept po)iti+.
1. 8etoda /n filosofia dreptului (i /n dreptul po)iti+. Asemnri (i deosebiri.
4. #eorii ale fiinei dreptului. 9re)entare comparati+.
3. Influena cate*oriei filosofice de le*e asupra filosofiei dreptului. 'e*i naturale (i
le*i ,uridice.
I. &olul cate*oriilor determinismului /n filosofia dreptului.
J. Drepturile omului ca fundament al dreptului po)iti+.
K. 'ibertatea (i dreptul. 9uncte de +edere /n filosofia dreptului.
N. Aciunea uman ca obiect al dreptului. Fundamentele teoriei aciunii.
14. &olul +alorilor /n filosofia dreptului. $aloarea ,uridic (i caracteristicile acesteia.
11. Norma (i aciunea ,uridic. 8odalitile deontice /n definirea dreptului.
1-. 8orala (i dreptul. Con+er*ene (i di+er*ene conceptuale (i practice.
..# Partea istoric#
11. &eli*ia (i fora, i)+oare ale dreptului la /nceputurile ci+ili)aiei umane.
14. Idei filosofice despre drept /n 8esopotamia. Codul lui Bammurapi.
13. Idei filosofice despre drept /n lumea islamic. Dreptul islamic.
1I. Idei filosofice despre drept /n %recia antic. Socrate.
1J. Idei filosofice despre drept /n %recia antic. 9laton.
1K. Idei filosofice despre drept /n %recia antic. Aristotel
1N. Idei filosofice despre drept /n %recia antic. Sofi(tii.
-4. Idei filosofice despre drept /n %recia antic. ;coala stoic.
-1. Idei filosofice despre drept /n %recia antic. ;coala epicurean.
--. Idei filosofice despre drept /n &oma antic.
-1. Dreptul omului (i dreptul di+in /n epoca medie+al. 9atristica.
-4. Idei no+atoare /n dreptul medie+al. Scolastica.
-3. Contestarea atotputerniciei bisericii /n dreptul medie+al. Scriitorii *:ibelini.
-I. &ena(terea (i filosofia dreptului. &ealismul lui Nicolo 8ac:ia+elli (i Cean !odin.
-J. &ena(terea (i filosofia dreptului. 2topiile lui #:omas 8orus (i #omaso
Campanella.
-K. Filosofia clasic a dreptului. #:omas Bobbes.
-N. Filosofia clasic a dreptului. Co:n 'ocAe.
14. Filosofia clasic a dreptului. C.C. &ousseau.
11. Filosofia dreptului /n epoca modern. Immanuel <ant (i discipolii si.
1-. Filosofia dreptului /n epoca modern. %.F.Q. Be*el (i curentul istorist.
11. Curente contemporane /n domeniul filosofiei dreptului. Filosofii france)i.
14. Curente contemporane /n domeniul filosofiei dreptului. Filosofii en*le)i.
13. Curente contemporane /n domeniul filosofiei dreptului. Filosofii americani.
1I. Curente contemporane /n domeniul filosofiei dreptului. Filosofii e0isteniali(ti.
1J. Curente contemporane /n domeniul filosofiei dreptului. Filosofii pra*mati(ti.
1I
1K. Curente contemporane /n domeniul filosofiei dreptului. Filosofii ;colii de la
FranAfurt.
1N. Curente contemporane /n domeniul filosofiei dreptului. Fascismul.
44. Curente contemporane /n domeniul filosofiei dreptului. 8ar0ismul.
N#W:
9entru /n+m7ntul de )i: fiecare student +a ale*e o tem (i +a elabora un eseu de
ma0im 4 pa*ini, consult7nd biblio*rafia recomandat. "seul se pred titularului de curs
cu cel puin J )ile /nainte de e0amen. Celelalte teme sunt ba) de discuii la e0amenul
oral.
9entru /n+m7ntul F.&. (i I.D., temele repre)int ba)a elaborrii unor teste@*ril.
Fiecare student +a rspunde la 3 teste@*ril, prin tra*ere la sori. ;i pentru aceast
cate*orie de studeni consultarea biblio*rafiei recomandate este obli*atorie.
Conf. 2ni+. Dr.
'AXW& C&N"'.
1J