Gheorghe Florian Borlea

SCHIMBARI CLIMATICE



NOTE DE CURS

















Timisoara

2009



1/147
CURS 1: Introducere conceptele de schimbri globale i schimbri climatice


1.INTRODUCERE

Schimbarile climatice reprezinta o problema actuala prioritara, intrucat atat sistemul
natural cat si cel socio-economic sunt sensibile la schimbari ale climei, iar amploarea
si viteza prognozate pentru acestea vor avea un impact semnificativ, care va
ameninta durabilitatea acestor sisteme.

Ecosistemele, viata salbatica si oamenii sunt in general capabili sa se adapteze
schimbarilor climatice care apar de-a lungul unor perioade mari de timp. Pana acum,
cercetatorii nu au cazut de acord in privinta rapiditatii cu care vor avea loc
schimbarile. Totusi, impactul activitatilor umane asupra climei va putea fi masurat
peste cateva decenii, si nu secole sau milenii. Motivatia de a actiona in legatura cu
schimbarile climatice nu trebuie neaparat gasita in ceea ce omenirea a observat
pana acum, ci in ceea ce anticipeaza modelele stiintifice pentru viitorul apropiat.
Daca procesul de incalzire va continua in ritmul prognozat astazi, lumea va intra intr-
o perioada de schimbari climatice fara precedent in istoria umanitatii.

Activitatile umane determina cresterea concentratiilor gazelor cu efect de sera, care
tind sa incalzeasca atmosfera si sa induca modificari climatice regionale si globale.

Definiii:
Clima care este definita ca o sinteza a vremii pe o perioda de timp suficient
de lunga care sa permita determinarea unor anumite caracteristici statistice
ale acesteia. (Organizatia Meteorologica Mondiala). In climatologie, conform
acordurilor internationale, perioada de 30 de ani (1961-1990) este denumita
perioada de referinta.
Sistem climatic un ansamblu care nglobeaz atmosfera, hidrosfera,
biosfera i geosfera, precum i interaciunile lor,( notiune introdusa la
inceputul anilor 70);
Emisii eliberarea n atmosfer de GES sau de precursori ai unor asemenea
gaze dinr-o anumit zon i n cursul unei perioade date;
Gaze cu efect de ser ( GES )- constitueni gazoi ai atmosferei, att naturali
ct i antropici, care absorb i remit radiaia infraroie;
Rezervor unul sau mai muli constitueni ai sistemului climatic care rein un
GES sau un precursor de GES;
Absorbant orice proces, orice activitate sau orice mecanism natural sau
artificial, care conduce la dispariia din atmosfer a unui GES, a unui aerosol
sau un precursor de GES.
Surs orice proces sau activitate care elibereaz n atmosfer un GES un
aerosol sau un precursor de GES.

Natura diferita a acestor subsisteme care interactioneaza intre ele genereaza
variabilitatea climatica. Complexitatea sistemului climatic face ca variabilitatea
climatica sa se manifeste intr-un domeniu larg de frecvente, incempand cu
variabilitatea pe termen scurt (pana la cativa ani) si continuand cu variabilitatea pe
termen lung (pana la secole, milenii) iar suprapunerea acestora conduce la
variabilitatea climatica observata.Variatiile pe termen scurt sunt cunoscute sub
denumirea de fluctuatii/oscilatii care sunt foarte frecvente, in timp ce variatiile pe
termen lung sunt associate cu schimbarile climatice.

2/147
Schimbri climatice schimbri de climat care sunt atribuite direct sau
indirect unei activiti omeneti care altereaz compoziia atmosferei la
nivel global i care se adaug variabilitii naturale a climatului observat
n cursul unor perioade comparabile;( Conventia Cadru a Natiunilor
Unite asupra schimbarilor climatic-UNFCCC).

Elemente climatice

Soarele este principalul actor in sistemul climatic, emitand radiatia solara care
incalzeste Pamantul. Energia solara este mai puternica in regiunile ecuatoriale,
intensitatea radiatiilor solare scazand catre poli. Acest fapt determina tipurile de
circulatie a vanturilor si a curentilor oceanici, care influenteaza dezvoltarea
sistemelor climatice. Atmosfera actioneaza ca o patura protectoare, mentinand o
temperatura propice vietii pe Pamant si ecranand razele daunatoare ale Soarelui.
Formata din mai multe straturi distincte, atmosfera actioneaza ca un "depozit" pentru
diverse gaze si particule. Atat structura atmosferei cat si modul in care se realizeaza
circulatia aerului au un efect considerabil asupra climei si a sistemelor climatice,
inclusiv asupra regimului precipitatiilor. Atmosfera Pamantului este formata din 78%
azot (N2), 21% oxigen (O2) si 1% alte gaze. Dioxidul de carbon (CO2) reprezinta
0,03-0,04%, in timp ce vaporii de apa (H2O) variaza intre 0 si 2%.

Oceanele acopera aproximativ trei sferturi din suprafata Pamantului. Apa se raceste
si se incalzeste mai incet decat aerul, moderand in acest fel climatul din zonele de
coasta. Curentii oceanici ajuta la distribuirea caldurii pe glob, punand in miscare
apele tropicale catre poli si apele mai reci catre ecuator; astfel, oceanele influenteaza
puternic climatele regionale. Oceanele sunt si un depozit important de carbon si
joaca un rol deosebit in absorbtia unei parti a dioxidului de carbon antropogenic. Apa,
sub toate formele ei, are un rol important si complex in procesele climatice.
Cantitatea medie de precipitatii (ploaie sau zapada) pe care o primeste o zona este o
componenta climatica importanta. Apa ajuta la racirea suprafetei terestre (prin
evaporare), reflecta energia solara (apa sub forma de nori sau straturi de gheata) si
mentine Pamantul cald (prin vaporii de apa). Structurile terestre si caracteristicile lor -
de exemplu padurile, deserturile si muntii - pot influenta atat clima globala cat si pe
cea regionala. Solul se incalzeste si se raceste mai repede decat apa, afectand
cursul curentilor de aer si formarea sistemelor climatice. Tipul de suprafata terestra
influenteaza cantitatea de energie solara care este reflectata sau absorbita de
Pamant. Zonele albe, precum cele inzapezite, reflecta razele solare, in timp ce
zonele intunecate absorb mai multa caldura.

Efectul de sera natural

Efectul de sera este termenul popular folosit pentru a descrie modul in care
atmosfera Pamantului asigura o temperatura propice vietii pe planeta. Aproximativ
jumatate din radiatia solara trece prin atmosfera. Restul este reflectat de nori, este
imprastiat de vaporii de apa si de particulele din atmosfera sau este absorbit de
aceasta. O parte din radiatia solara care atinge Pamantul este reflectata inapoi in
spatiu (in medie aproximativ o treime). Din ceea ce ramane, o parte e absorbita de
atmosfera, insa majoritatea este absorbita de sol si oceane. Suprafata Pamantului se
incalzeste si, ca rezultat, emite radiatie infrarosie (caldura). O parte din aceasta
radiatie este trimisa in spatiu, insa majoritatea ramane in atmosfera. Unele gaze din
atmosfera constituie un strat izolator al Pamantului si impiedica caldura sa iasa in
spatiu; acestea sunt asa-numitele gaze cu efect de sera (GES). Ele actioneaza ca o
patura, absorbind caldura si reflectand-o inapoi catre suprafata Pamantului, incalzind
atmosfera si provocand ceea ce este cunoscut sub numele de efect de sera natural.
Fara acest efect, Pamantul ar fi mult mai rece decat acum (temperatura sa medie
3/147
globala ar fi de cca -18 grade C, fata de cea actuala de cca +15 grade C) si
neospitalier pentru viata.

Gazele cu efect de sera

Cinci gaze care apar in mod natural provoaca in principal efectul de sera: vaporii de
apa, dioxidul de carbon, metanul, protoxidul de azot si ozonul. Concentratia in
atmosfera a acestor gaze este influentata de activitatile umane. O alta categorie de
gaze cu efect de sera este alcatuita din componente chimice create de oameni
(halocarburile).

Vaporii de apa (H2O) sunt cele mai cunoscute GES, contribuind cel mai mult la
efectul natural de sera. Cantitatea de vapori de apa din atmosfera creste odata cu
temperaturile de la suprafata Pamantului, dat fiind ca temperaturi mai ridicate maresc
atat evaporarea cat si capacitatea aerului de a ingloba vapori de apa (vaporii de apa
executa un ciclu complet prin atmosfera destul de repede, aproximativ o data la opt
zile in medie). Astfel, chiar daca oamenii nu influenteaza direct si semnificativ
cantitatea de vapori de apa din atmosfera, temperaturile in crestere (datorate si
activitatilor umane) vor determina marirea concentratiei vaporilor de apa in
atmosfera. Pe de alta parte, trebuie tinut cont si de faptul ca suprafata norilor reflecta
radiatia solara inapoi in spatiu. In acest sens, albedoul - reflectarea radiatiilor solare
de catre sistemul Pamant plus atmosfera sa - creeaza dificultati in efectuarea unor
calcule exacte. Daca, spre exemplu, calota glaciara s-ar topi, albedoul s-ar reduce
semnificativ. Intinderile de apa si vaporii de apa absorb caldura, in timp ce gheata si
zapada o reflecta.

Dioxidul de carbon (CO2) este degajat in atmosfera prin procesul de putrezire,
procesele naturale ale vietii vegetale si animale si prin arderea combustibililor fosili si
a altor materiale. El este partial indepartat din atmosfera prin fotosinteza plantelor si
prin absorbtia in oceane. Cresterea concentratiei de CO2 din atmosfera este
considerata determinanta pentru tendinta actuala de incalzire.

Metanul (CH4) nu este la fel de abundent ca H2O sau CO2, insa este mai eficient in
procesul de retinere a caldurii, ceea ce il face un GES foarteputernic. Este degajat
atunci cand materia organica putrezeste intr-un mediu lipsit de oxigen. Principalele
surse de metan sunt mlastinile, campurile de orez, procesele digestive animale,
extractia de combustibili fosili si deseurile putrezite.

Protoxidul de azot (N2O) provine in principal din soluri si oceane. O parte este
degajata de arderea combustibililor fosili si a materialului organic. Cultivarea
terenurilor si utilizarea ingrasamintelor contribuie la cresterea cantitatii de N2O din
atmosfera. Este un GES puternic, prezent insa in concentratii foarte mici.

Ozonul (O3) exista in stare naturala in atmosfera superioara (stratosfera) unde joaca
un rol important in protejarea Pamantului de razele ultraviolete (UV), daunatoare, ale
Soarelui. Cea mai mare parte a ozonului din atmosfera inferioara (troposfera) este
rezultatul reactiilor chimice implicand agenti poluanti. De fapt, ozonul este produs
prin reactii fotochimice ce au loc intre substante emise direct - asa - numitii
"precursori". Rolul sau in schimbarile climatice este semnificativ, complex si dificil de
cuantificat.

Halocarburile sunt un grup de substante chimice, produse de oameni, care contin
halogeni (bromura, clorura sau fluorura) si carbon. Multe dintre ele sunt GES foarte
puternice (precum CFC-12, HCFC-22, CF4, SF6). Fenomenul de subtiere a stratului
de ozon (care filtreaza radiatiile nocive ultraviolete ale Soarelui) din stratosfera este
4/147
deseori asociat cu incalzirea globala. Legatura intre acestea este faptul ca ambele
fenomene sunt consecinte ale activitatii umane si ca substantele care provoaca
gaura in stratul de ozon (de ex. clorofluorocarburile, CFC, folosite la refrigerare) au si
un insemnat efect de sera. Desi producerea si utilizarea CFC a fost oprita - in urma
Protocolului de la Montreal din 1986 -, efectele lor negative vor persista datorita
perioadei lor indelungate de viata in atmosfera, de 60 pana la 120 de ani. Mai mult,
generatia urmatoare de substante refrigeratoare, conceputa astfel incat sa nu mai
dauneze stratului de ozon are, din nefericire, un efect de sera inca pronuntat.

Vaporii de apa sunt de multa vreme recunoscuti ca fiind cel mai abundent gaz cu
efect de sera din atmosfera terestra, dar contributia lor la incalzirea globala a fost
abia recent dezbatuta . Folosind datele colectate de la satelitii NASA, cercetatorii au
confirmat cu exactitate efectul de retinere a caldurii pe care il are apa din atmosfera,
validand rolul critic al gazului in schimbarea climatica. Andrew Dessler si colegii sai
de la Unversitatea A&M din Texas au demonstrat ca efectul de incalzire al vaporilor
de apa este suficient de intens incat sa dubleze amenintarea incalzirii climatice
cauzata de emisiile de dioxid de carbon din atmosfera. Echipa de cercetare a folosit
datele obtinute de la satelitii NASA pentru a masura cu precizie umiditatea primilor
15 kilometri de atmosfera terestra. Informatiile au fost corelate cu observarile
schimbarilor temperaturii globale, permitandu-le cercetatorilor sa realizeze o imagine
clara a interactiunii dintre vaporii de apa, dioxidul de carbon si alte gaze care incing
atmosfera

Efectul de sera intensificat

Efectul natural de sera regleaza temperatura Pamantului, mentinand conditiile de
viata. Totusi, cand cantitatile de GES se modifica, capacitatea atmosferei de a
inmagazina caldura este, si ea, afectata. Activitatile umane determina degajarea unor
cantitati semnificative de GES, care raman in atmosfera pe termen lung.

Cel mai important impact al activitatilor umane moderne este degajarea unor mari
cantitati de dioxid de carbon si metan - in primul rand ca urmare a utilizarii
combustibililor fosili - responsabila de cresterea cu 50% a concentratiilor GES in
atmosfera. Alte 20% din emisiile globale de GES provin din industria chimica, inclusiv
CFC-urile, care sunt extrem de rezistente. O alta sursa importanta este folosirea pe o
scara din ce in ce mai larga a agriculturii intensive (sursa de CO2, CH4 si N2O), care
este responsabila pentru 15% din emisiile GES. Distrugerea padurilor genereaza alte
15 procente din totalul emisiilor de GES. Dioxidul de carbon, mai abundent de
aproximativ 200 de ori decat metanul, absoarbe radiatia infrarosie de 20 de ori mai
putin. CO2 ramane aproximativ un secol in atmosfera, iar metanul 10 ani. Per total,
contributia CO2 la efectul de sera global este de trei ori mai mare decat cea a
metanului.

Emisiile de CO2 corespunzatoare activitatilor umane actuale se datoreaza: 35%
productiei si distributiei de energie (incluzand arderea combustibililor fosili - carbune,
gaz si petrol, cat si extragerea lor, rafinarea si transportul); 30% industriilor; 20%
transporturilor; 15% sectorului rezidential si altor activitati.

Informatiile extrase din datele referitoare la temperatura si la concentratia de CO2 din
atmosfera din ultimii 400 000 de ani (sursa: Vital Climate Graphics - The Impacts of
Climate Change, UNEP/GRID-Arendal) arata ca exista o stransa legatura intre
continutul de dioxid de carbon din atmosfera si temperatura. CO2 din atmosfera a
crescut de la o concentratie de aproximativ 280 ppmv (ppmv = parti pe milion din
volum) in perioada preindustriala la aproximativ 367 ppmv in prezent (conform
masuratorilor efectuate asupra blocurilor de gheata in Antarctica si in cadrul
5/147
Observatorului Mauna Loa, Hawaii).

Incepand cu revolutia industriala (1860), concentratiile de CO2 au crescut cu 30%,
iar cele de CH4 cu 145%. Incepand cu secolul al XVIII-lea, omenirea a devenit din ce
in ce mai dependenta de combustibilii fosili pentru a obtine caldura si electricitate si
pentru a transporta bunuri si persoane. Extractia combustibililor fosili determina
aparitia emisiilor de metan si dioxid de carbon, in timp ce arderea lor degaja in
atmosfera dioxid de carbon si protoxid de azot. Continutul de carbon al
combustibililor fosili este oxidat la ardere si degajat ca dioxid de carbon; fiecare tona
de carbon arsa produce 3,7 tone de dioxid de carbon.

Se observa o crestere relativ permanenta a temperaturii, in special dupa anul 1900,
cu cel mai mare salt dupa 1980. Din figurile 5-7 se poate observa o corelatie intre
datele prezentate: concentratiile de CO2 si CH4 cresc continuu pe perioada
considerata, la fel si temperatura; cresterea cea mai rapida a acestor marimi are loc
dupa mijlocul secolului al XX-lea.

Situatia actuala

O prognoza realista asupra schimbarilor viitoare ale climei nu este fezabila in lipsa
cunostintelor despre istoria climatica. Caracteristicile climei din trecut sunt inscrise in
sedimentele terestre si marine, in calotele glaciare intinse din Antarctica si
Groenlanda, cat si in inregistrari biologice precum cele din polen, inelele copacilor
sau recifele de corali. In plus, omul a consemnat in ultima vreme numeroase date
privind clima. Clima Pamantului este variabila in mod natural, tendintele de incalzire
si racire fiind un aspect normal al ciclurilor climatice. De aceea, este destul de dificil
sa distingem intre fenomenele naturale si rezultatele activitatilor umane. Este
recunoscut faptul ca Pamantul trece in prezent printr-o perioada de incalzire, dar nu
este clar daca fortele naturale contribuie la aceasta tendinta sau actioneaza
impotriva ei. Cu alte cuvinte, o tendinta naturala de racire ar masca unele dintre
efectele incalzirii provocate de oameni; o tendinta naturala de incalzire ar amplifica
efectele. Cercetarile continua pentru a intelege mai bine factorii care contribuie la
tendintele deja identificate. Incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, clima a
inregistrat o tendinta de incalzire, insa aceasta faza a fost precedata de asa-numita
mica glaciatiune care a inceput in secolele XIII-XIV.

Temperatura medie globala la suprafata Pamantului a crescut cu aproximativ 0,3
pana la 0,6 grade C de la sfarsitul secolului al XIX-lea si cu aproximativ 0,2 pana la
0,3 grade C in ultimii 40 de ani, aceasta din urma reprezentand perioada cu datele
cele mai sigure. Anul 1998 a reprezentat al douazecilea an consecutiv in care
temperature s-a ridicat peste limita normala. Sapte din cei mai calzi zece ani au fost
in perioada 1990-2000. Toate continentele lumii au inregistrat temperaturi peste
medie in ultimii ani. Cea mai puternica incalzire a fost observata in ariile continentale
aflate intre 400 si 600 latitudine nordica (intre centrul Spaniei si nordul Norvegiei), in
timpul iernii si al primaverii. Incalzirea este evidenta prin valorile temperaturilor
aerului atat pe suprafetele oceanice cat si terestre. Indicatori indirecti precum
micsorarea suprafetei ghetarilor sustin incalzirea observata. Zonele cu o tendinta de
crestere a temperaturii se afla in nord-vestul Oceanului Atlantic si la latitudinile medii
ale Oceanului Pacific de Nord. O incalzire generala a intregii troposfere a fost
evidentiata prin analiza profilelor de temperatura din atmosfera. Precipitatiile au
crescut in Emisfera nordica la altitudini mari, in special in timpul sezonului rece. In
zonele subtropicale si tropicale, din Africa pana in Indonezia, precipitatiile au scazut
in trepte dupa 1960. Aceste schimbari sunt in concordanta cu datele despre
schimbarile in sistemul de curenti, nivelul lacurilor si suprafata solurilor. Media
precipitatiilor la nivelul uscatului a crescut de la inceputul secolului XX pana in jurul
6/147
anului 1960, scazand apoi pana in anul 1980. Lipsesc date despre precipitatiile la
nivelul suprafetelor oceanice. In ultimii 100 de ani, nivelul global al marii a crescut cu
10 pana la 25 de cm. Incalzirea globala nu s-a produs in aceeasi masura peste tot. In
unele regiuni, precum nord-vestul Canadei, Siberia si in Alpi, cresterea temperaturii a
fost mult mai mare decat media globala. In Alpi (Elvetia) s-a inregistrat o crestere de
1 grad C, iar in anumite locatii chiar de 2 grade C. Cercetari din Austria si sudul
Germaniei au dus la rezultate similare. Regiunile montane joaca un rol important in
ciclul hidrologic; datorita pantelor abrupte si a eroziunii puternice, muntii sunt foarte
sensibili la variatii climatice. Ghetarii montani reactioneaza mai repede la schimbarile
climatice decat calotele intinse de gheata, fiind, din acest motiv, foarte buni indicatori
pentru modificarea bilantului energetic. Nu numai ghetarii din Alpi, ci si cei din Anzi si
Muntii Stancosi s-au diminuat considerabil, in timp ce unii ghetari din Norvegia au
crescut masiv datorita cresterii cantitatii de precipitatii in timpul iernii. Intre anii 1850
si 1970, in Alpi s-a redus suprafata acoperita de gheata cu o treime si masa
ghetarilor la jumatate. Din 1980, alte 10 pana la 20 de procente din suprafata
acoperita cu gheata au fost pierdute.

O variatie climatica neregulata si pe termen scurt este fenomenul El Nino, care apare
in medie o data la sapte ani si este cauzat in primul rand de interactiunile din
sistemul climatic. Timp de un an sau doi, cat dureaza un eveniment El Nino, se
produce o incalzire masiva a zonei tropicale din estul Oceanului Pacific. Aceasta
cauzeaza anomalii de circulatie in atmosfera si o serie de schimbari climatice in
multe regiuni tropicale, dar si temperate.

Schimbarea temperaturii globale a Terrei
Datele estimative oferite in raportul IPCC din 1995 sugereaza ca este posibil ca
temperatura medie globala sa creasca cu 1 pana la 3,5 grade Celsius in secolul XXI
(cu o rata medie acceptata estimata la 2 grade Celsius). Estimarile bazate pe modele
mai recente sugereaza ca rata de crestere ar putea fi mai mare.

Regiunile globului nu vor fi afectate in mod egal. Diferentele se refera la
magnitudinea prognozata a schimbarilor climatice, ca si la vulnerabilitatea si
capacitatea de adaptare a regiunilor Terrei. Cercetatorii prevad ca incalzirea va fi mai
accentuata in regiunile polare decat in cele ecuatoriale. Aceasta are implicatii
considerabile asupra ecosistemelor polare, asupra vietii salbatice din zona si a
locuitorilor. In acelasi timp, prognozele arata ca in interiorul continentelor se va
produce o incalzire mai puternica decat in zonele costiere. Regiunile din interiorul
continentelor ar putea fi confruntate cu valuri de caldura mai frecvente si mai intense.
Se presupune ca in prima parte a secolului XXI se va produce topirea foarte
accelerata a ghetarilor din Alpi. Pana in jurul anului 2035, jumatate din ghetarii
existenti ar putea disparea si, pana la mijlocul secolului XXI, pierderile ar putea
ajunge la trei sferturi. In cazul unei incalziri generale, in Antarctica ar putea cadea
mai multa zapada, iar calota de gheata ar putea creste.

Cresterea nivelului marii
Temperaturile mai ridicate vor duce la expansiunea termica a oceanelor si la topirea
ghetarilor si a calotei glaciare. Acestea vor determina cresterea suplimentara a
volumului de apa din oceanele lumii si a nivelului marii. Estimari pe termen mediu
arata ca nivelul marii va creste cu o medie de 5 cm pe deceniu. In zonele costiere se
gasesc nu numai ecosisteme valoroase, dar si peste 50% din populatia globului.
Acestea vor fi expuse la dezastre naturale precum furtuni, inundatii, eroziunea
coastei si incursiuni ale apei sarate. Nu toate tarile costiere si insulele vor putea sa isi
protejeze eficient zonele costiere.

Impact asupra agriculturii
7/147
Dintre toate segmentele economiei, agricultura este cea mai sensibila la clima. Se
estimeaza ca, daca dioxidul de carbon atmosferic atinge concentratii duble fata de
cele preindustriale - ceea ce este asteptat sa se intample pana la jumatatea secolului
XXI daca nu sunt luate masuri de prevenire -, media globala de productie a plantelor
cultivate va ramane aproximativ aceeasi. Totusi, modificarile in dispunerea zonelor
climatice si de vegetatie catre latitudini si altitudini mai mari vor necesita adaptari
regionale considerabile, in special in zonele de tranzitie. In zonele aride ale
Pamantului, riscul de malnutritie va creste probabil, dat fiind ca necesitatile de
adaptare, cum ar fi schimbarea culturilor, a irigatiilor si utilizarii solului nu sunt
intrunite. Perioadele de crestere pentru anumite culturi se vor scurta cu trei pana la
patru saptamani in unele zone, dar vor creste in altele. Atat perioada de recolta cat si
perioadele corespunzand stagiilor individuale ale dezvoltarii recoltelor se vor
schimba.

Schimbari globale ale vegetatiei

Calculele au aratat ca dublarea concentratiei de dioxid de carbon din atmosfera va
determina deplasarea taigalei, a tundrei, a padurilor de foioase din zonele calde si a
padurilor de conifere din zona temperata calda cu pana la 600 de km catre poli.
Padurea tropicala ar putea acoperi o zona mai mare decat acum.

Daca incalzirea accelerata cauzeaza o deplasare prea rapida a zonelor de vegetatie,
atunci plantele nu vor avea timp sa se adapteze, iar structura comunitatilor de plante
se va schimba. Structura si dispunerea multor ecosisteme se vor modifica, in functie
de modul de raspuns al speciilor individuale la clima in schimbare, unele ecosisteme
devenind instabile pentru mai multe secole. Oamenii trebuie sa actioneze pentru a
proteja habitatele, de pilda prin construirea unor structuri fizice pentru a proteja
zonele umede costiere, rezervarea unor terenuri suplimentare, eventual la nordul
celor existente, pentru migratia speciilor. De asemenea, se pot crea "coridoare de
migratie" care sa lege zonele protejate pentru diverse specii de plante si animale.

Expansiunea deserturilor
Viitoarele schimbari ale climei vor accelera probabil extinderea deserturilor, datorita
cresterii temperaturii, ceea ce va antrena o scadere a precipitatiilor in aceste zone.
Pana acum, datorita in primul rand practicilor nepotrivite de inginerie agricola si
irigatii, o suprafata de circa 20 de milioane km2 a fost transformata in desert.

Intensificarea ciclului hidrologic
Evaporarea si precipitatiile vor creste cu circa 3 pana la 15%, ceea ce va conduce la
o intensificare considerabila a ciclului hidrologic. Conform rezultatelor modelelor
utilizate, surplusul de precipitatii va fi diferit in diversele regiuni ale lumii. Cresterea
precipitatiilor este asteptata in principal in zone tropicale si la latitudini inalte, unde se
inregistreaza deja cantitati considerabile de precipitatii. In alte regiuni, precum unele
zone subtropicale aride, precipitatiile vor scadea, amplificand contrastul dintre
regiunile climatice aride si cele umede. Pe areale mari din Europa se vor putea
inregistra mai multe precipitatii iarna si mai putine vara. Frecventa ploilor abundente
si a zilelor fara precipitatii va creste, creand o tendinta de crestere a frecventei
fenomenelor meteorologice extreme.

Disponibilitatea si lipsa apei
Variatiile alarmante ale climei globale vor influenta rezervele de apa prin modificarea
regimului precipitatiilor si a evapotranspiratiei (evaporarea solului plus cea provenita
din vegetatie). Totusi, consecintele la nivel regional nu pot fi inca prevazute cu o
precizie ridicata. In unele parti ale lumii, oamenii sufera deja de o lipsa acuta a apei,
fenomen care va fi intensificat de clima viitoare si care se va extinde catre mai multe
8/147
regiuni.

Influenta asupra sanatatii umane
Se asteapta ca schimbarile climatice sa aiba consecinte negative semnificative
asupra sanatatii oamenilor. Valuri de caldura mai frecvente si mai intense, in special
in insulele urbane de caldura ale oraselor mari, impreuna cu alte fenomene
meteorologice extreme, au fost deja identificate drept o cauza pentru cresterea
mortalitatii. Transmiterea unor numeroase boli infectioase este influentata de factorii
climatici. Agentii infectiosi si organismele purtatoare sunt sensibili la factori ca
temperatura, apa de suprafata, umiditatea aerului si a solului si schimbari in
distributia padurilor. Malaria este un exemplu de astfel de boala care se poate
extinde pe arii mai mari datorita cresterii temperaturii si umiditatii, in special in zonele
din sud-estul Asiei, America de Sud si anumite parti din Africa. In tarile tropicale, boli
ca malaria reprezinta deja o cauza importanta de imbolnaviri si decese.

Impact economic
In perioada 1990-2000, numarul catastrofelor naturale a fost de trei ori mai mare
decat in anii 1960-1970. Marea majoritate a acestor dezastre si daunele pe care le-
au produs au fost cauzate de fenomene meteorologice extreme. Exista semne ca
incalzirea globala si consecintele sale, cresterea nivelului marii, intensificarea
furtunilor si cresterea frecventei ploilor puternice contribuie deja considerabil la
catastrofe, pe langa alti factori precum cresterea populatiei, urbanizarea si
vulnerabilitatea in crestere. Domeniile economice bazate pe resurse - cum ar fi
industria energetica, turismul - pot intampina provocari majore. Infrastructura urbana
actuala, coridoarele de transport si de utilitati, sistemul public de sanatate si
capacitatile de raspuns la urgente pot necesita un proces de extindere si actualizare
pentru a putea face fata efectelor provocate de schimbarile climatice. Schimbarile
climatice ar putea conduce la probleme pentru mediul construit existent (cladirile,
soselele, caile ferate si alte structuri).

Spre deosebire de fenomenele meteorologice extreme, caz in care daunele sunt
provocate in cateva secunde, minute sau zile, deteriorarea indusa de elementele
meteorologice ar putea deveni evidenta in cateva luni sau chiar ani (ex.: deteriorarea
accelerata a caramizilor si a materialelor de beton armat). Trebuie sa dezvoltam deja
acum actiuni preventive pentru ca infrastructura sa nu devina mai vulnerabila in
viitorul apropiat. In toate sectoarele economice majore trebuie elaborate studii de
impact, de analiza a riscurilor si oportunitatilor si trebuie dezvoltata constientizarea in
privinta acestor probleme, in scopul planificarii afacerilor, dezvoltarii politicilor, ca si
pentru populatie. Adaptarea la noile sisteme climatice va fi dificila si, in unele cazuri,
foarte costisitoare.

Principalele acorduri internationale cu privire la atenuarea efectelor
schimbarilor climatice

Conventia - cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice
Conventia - cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, UNFCCC, a fost
semnata la Summit-ul Pamantului de la Rio de Janeiro in iunie 1992 de catre 154 de
state. Ea a luat fiinta in urma semnalarii unor motive de ingrijorare la sfarsitul anilor
1980 legate de cresterea gradului de constientizare la nivel politic si public asupra
problematicii de schimbari climatice. Conventia furnizeaza un cadru legal
international si un set de principii acceptabil pentru aproape toate tarile implicate.
Conventia accepta faptul ca schimbarile climatice reprezinta o problema serioasa si
asigura tarile in curs de dezvoltare ca abordarea acesteia este in prezent
responsabilitatea in primul rand a tarilor industrializate. UNFCCC a intrat in vigoare in
martie 1994 dupa ratificarea de catre 50 de semnatari si a fost ratificata de 181 de
9/147
state, numite Parti ale Conventiei. Statutul sau de conventie cadru inseamna ca
asa-numite protocoluri pot fi adaugate pentru a preciza obiectivele de reducere sau
masuri speciale pentru reducerea emisiilor de GES. Articolul 2 al UNFCCC stabileste
obiectivul general al Conventiei: Obiectivul fundamental al acestei Conventii este sa
realizeze stabilizarea concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un
nivel care sa previna interferenta antropogenica periculoasa cu sistemul climatic. Un
astfel de nivel trebuie atins intr-o perioada de timp adecvata pentru a permite
ecosistemelor sa se adapteze in mod natural la schimbarile climatice, sa asigure ca
productia alimentara nu este amenintata si sa permita dezvoltarea economica intr-un
mod durabil.

UNFCCC se bazeaza pe patru principii majore:
1) Echitatea - modul echitabil de distribuire intre state a sarcinii de reducere a
emisiilor de GES, avand in vedere faptul ca, pana acum, emisiile au provenit, in
principal, din statele industrializate ale Europei si Americii de Nord;
2) Actiunea preventiva - climatologia foloseste prognoze ce presupun anumite nivele
de incertitudine. Partile, insa, trebuie sa actioneze acum pentru a proteja clima si nu
pot astepta pana la aparitia unei dovezi stiintifice absolute asupra impactului
schimbarilor climatice.
3) Eficienta - politicile si masurile de abordare a schimbarilor climatice trebuie sa fie
eficiente in ceea ce priveste costurile, pentru a asigura beneficii globale la cel mai
mic cost posibil.
4) Dezvoltarea durabila - definita ca dezvoltarea care satisface toate necesitatile
prezentului fara a pune in pericol capacitatea generatiilor viitoare de a si le satisface
pe ale lor.

Conventia presupune angajamentul tuturor Partilor:
- sa dezvolte, sa aduca la zi periodic, sa publice si sa puna la dispozitia Conferintei
Partilor inventare nationale de surse si bazine de absorbtie de emisii de GES;
- sa formuleze, sa implementeze, sa publice si sa aduca la zi in mod regulat
programele nationale sau, acolo unde este cazul, regionale, continand masuri de
limitare a schimbarilor climatice si de facilitare a adaptarii corespunzatoare la
schimbarile climatice; sa promoveze managementul durabil;
- sa promoveze si sa coopereze in dezvoltarea, aplicarea si difuzarea problematicii
de schimbari climatice, inclusiv a transferului de tehnologii, practici si procese,
educatie, instruire si constientizare publica;
- sa coopereze in pregatirea pentru adaptarea la impactul schimbarilor climatice; sa
dezvolte si sa elaboreze planuri integrate corespunzatoare pentru managementul
zonelor de coasta, al resurselor de apa si activitatilor agricole si pentru protectia si
reabilitarea ariilor afectate de seceta si desertificare, in special din Africa, precum si a
celor afectate de inundatii;
- sa transmita Conferintei Partilor informatii legate de implementare.

In plus, Conventia angajeaza Partile - tari dezvoltate si alte Parti incluse in Anexa I
sa ia mai multe masuri specifice, si anume sa adopte politici si masuri care sa
demonstreze ca statele dezvoltate sunt intr-o pozitie de frunte in modificarea
tendintelor pe termen lung ale emisiilor antropogenice, conform obiectivului
Conventiei.

Conventia stabileste, de asemenea, responsabilitatile financiare ale tarilor din Anexa
II - in principal tari ale OECD - pentru asistarea tarilor in curs de dezvoltare in
respectarea obligatiilor din cadrul Conventiei si sprijinirea tarilor vulnerabile in mod
deosebit, in adaptarea la schimbarile climatice, printre altele si prin transferul/accesul
la tehnologii nepoluante si knowhow. Organismul central infiintat prin Conventie
este Conferinta Partilor (Conference of the Parties - CoP), ce se intruneste anual.
10/147
Secretariatul se ocupa cu desfasurarea de zi cu zi a activitatilor Conventiei si
eforturile asociate, transmiterea rapoartelor si pregatirea pentru intalnirile CoP.
Organismul subsidiar pentru consultanta stiintifica si tehnologica (Subsidiary Body
for Scientific and Technological Advice - SBSTA), cuprinzand reprezentanti
guvernamentali cu competenta in domeniile relevante de expertiza, este un forum de
negociere ce se intruneste intre Conferintele anuale. In paralel, Organismul subsidiar
pentru implementare (Subsidiary Body for Implementation - SBI) - cuprinzand in
mod similar reprezentanti guvernamentali - asista CoP in evaluari si revizuiri.
Conventia defineste, de asemenea, un mecanism pentru asigurarea resurselor
financiare pe o baza concesionala sau de granturi, inclusiv pentru transferul de
tehnologii. Fondul Global de Mediu (Global Environmental Facility - GEF), gazduit
de Banca Mondiala si supervizat in comun cu Programul de mediu al Natiunilor Unite
a fost acceptat ca agentie interimara.

Protocolul de la Kyoto
La prima Conferinta a Partilor, de la Berlin, 1995, Partile au decis ca angajamentele
UNFCCC pentru Partile din Anexa 1 nu erau corespunzatoare si au lansat o noua
runda de discutii pentru a se decide asupra unor angajamente mai stricte si mai
detaliate pentru acele tari. Dupa doi ani de negocieri, a fost adoptat Protocolul de la
Kyoto, la CoP 3, in decembrie 1997. Conferinta de la Kyoto a fost evenimentul cel
mai mare si cu cel mai mare impact asupra problematicii de mediu de dupa Summit-
ul Pamantului de la Rio de Janeiro. Infiintat in contextul constrangerilor substantiale
ale negocierilor globale, Protocolul de la Kyoto este o realizare remarcabila.
Realizarea centrala a Protocolului este definirea unor constrangeri legale si
cuantificate a emisiilor de GES pentru fiecare tara industrializata.

Protocolul de la Kyoto defineste emisiile de GES permise pentru fiecare Parte in
termeni de cantitati alocate pentru perioada de angajament 2008-2012. Anexa A a
Protocolului specifica gazele cu efect de sera si sursele lor. Angajamentele se aplica
tarilor industrializate din Anexa 1 a Conventiei, iar angajamentele numerice sunt
specificate in Anexa B a Protocolului. Angajamentele insumeaza o reducere de 5,2%
fata de emisiile GES din anul 1990, iar angajamentul general este urmatorul: Partile
incluse in Anexa 1 vor asigura, individual sau in comun, ca emisiile lor antropogenice
totale de dioxid de carbon echivalent (CO2e) pentru gazele cu efect de sera
specificate in Anexa A sa nu depaseasca cantitatile alocate conform limitarii
cuantificate de emisii si angajamentelor de reducere inscrise in Anexa B [], avand
in vedere reducerea emisiilor totale ale acestor gaze cu cel putin 5% fata de nivelul
anului 1990 in perioada de angajament 2008-2012.

Protocolul introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul international
(implementarea in comun, mecanismul de dezvoltare curata, comertul cu credite de
emisii). Daca o tara emite mai mult decat cantitatea alocata ei sub Protocol, ea poate
folosi aceste mecanisme pentru a achizitiona fie unitati de cantitate alocata
("Assigned Amount Units" - AAU) prin comercializarea acestora, fie unitati de
reducere a emisiilor ("Emission Reduction Units" - ERU) obtinute in urma proiectelor
implementate in comun, fie reduceri certificate de emisii ("Certified Emission
Reductions - CER) prin mecanismul de dezvoltare curata.

Mecanisme de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera
Pe langa politicile si masurile interne de care statele vor avea nevoie pentru a-si
indeplini obiectivele, Protocolul de la Kyoto stabileste urmatoarele mecanisme
flexibile internationale, bazate pe principiile pietei:
- Implementarea in comun (Joint Implementation - JI);
- Mecanismul de dezvoltare curata (Clean Development Mechanism - CDM);
- Comertul cu credite de emisii (Emissions Trading - ET).
11/147

Mecanismele flexibile au drept scop sa asiste tarile din Anexa 1 in atingerea
obiectivelor, permitand reducerea emisiilor acolo unde aceasta se face cu cel mai
mic cost posibil. In acelasi timp, aceste mecanisme pot facilita transferul de
tehnologii sau fluxurile financiare spre tarile in curs de dezvoltare sau cu economiile
in tranzitie. Participarea in aceste mecanisme este voluntara. Cu alte cuvinte, prin
aceste mecanisme, Protocolul creeaza stimulente pentru tarile industrializate sa
investeasca in tehnologii curate, ecologice in tarile cu economie in tranzitie
(Economies in Transition - EIT), precum si in tarile in curs de dezvoltare. JI si CDM
sunt instrumente bazate pe proiecte. Spre deosebire de ET, JI si CDM asigura
reduceri reale ale emisiilor prin investitii si, se spera, inovatii tehnologice si
dezvoltare durabila in tarile in curs de dezvoltare si economiile in tranzitie.


In prezent avem la nivelul Comisiei Europene o intensa activitate pentru realizarea
unor astfel de acorduri la nivel european in regim de urgenta. Romnia ca parte a
IPCCC a dezvoltat o Startegie Naional in domeniu.

Problema principala a acestor acorduri este aceea ca se refera la probleme globale
si pentru a fi eficiente ele trebuie aplicate la scara planetara. Simpla aplicare a lor al
scara regionala nu este eficienta.














Cuvinte cheie: Clima, Gaze cu efect de ser (GES), Schimbri climatice,
UNFCCC, Protocolul de la Kyoto.


http://terraiii.ngo.ro/index.stm?apc=ci-r0x1--&x=26390

Intrebari:

1. Care sunt principalele elemente climatice ?
2. Descrieti efectul de sera natural.
3. Care sunt gazele cu efect de sera ?
4. Ce este efectul de sera intensificat ?
5. Conventii si acorduri internationale referitoare la atenuarea efectelor
schimbarilor climatice.






12/147



























CURS II
Istoricul problematicii schimbarilor climatice
In planul istoriei natural-sociale, daca veacurile XIX si XX au fost cele ale nasterii si
conceptualizarii ideii ecologice, precum si ale afirmarii actiunii sistematice de
protejare a mediului, secolul XXI va fi dominat, fara ndoiala, de confruntarea cu si
preocuparea de a solutiona problemele existential-naturale globale, n frunte cu
schimbarile climatice. Generate prin amplificarea unor daturi obiective de amprenta
umana, acestea au ajuns, n evolutia lor, la punctul nevralgic al ruperii echilibrului si
al trecerii la o noua stare, devastatoare pentru civilizatia umana. Atingerea punctului
de alarma este dovedita de frecventa si periculozitatea sporite ale fenomenelor
meteorologice extreme, cu caracter dezastruos; daca ntre 1950 si 1959 s-au produs
13 catastrofe provocate de clima, n perioada 1990-1999 s-a ajuns la 74, iar n
deceniul n curs ne asteptam ca numarul lor sa fie de ordinul sutelor. Aceste realitati
au generat la nivel mondial, mai ntai, ngrijorarea cercurilor stiintifice responsabile,
fapt care a condus la crearea de catre ONU, n 1988, a Grupului interguvernamental
de experti privind evolutia climatului (IPCC), devenit principalul centru de gestionare
a problemei din perspectiva informational-predictiva, urmata de o actiune politico-
diplomatica semnificativa, desfasurata pe acest suport si cu importante efecte n
planul cooperarii internationale.
Ipoteza unei schimbri climatice favorizate de factorul antropic a aprut de fapt n
anul 1880. n acea perioad, ea era considerat o curiozitate.
Calculele ulterioare, realizate nainte de 1980 au evideniat faptul c temperatura
medie global ar fi trebuit s creasc cu peste 1C pn n anul 1940 dar nu s-a
13/147
manifestat acest eveniment, dar s-a observat o crestere a temperaturii in ritm alert,
in anii ce au urmat. n anul 1979, doamna Margaret Thatcher a fost aleas Prim
Ministru al Marii Britanii i a propus aceast ipotez la rangul de problematic
principal de politic internaional.
La nceputul campaniei nclzirii globale a fost nfiinat Centrul Hadley De Cercetare
i Protecie Climatic. Centrul Hadley este si azi o agentie de baz a grupului de
lucru tiinific (Grupul de lucru 1) din cadrul I.P.C.C.
Domeniile conexe unde preocuparile privind schimbarile climatice au luat amploare
au fost: biologia, meteorologia, informatica, fizica, chimia, climatologia, oceanografia,
ingineria civic, silvicultura, astronomia, etc. n prezent, astfel de cercetri sunt
efectuate de majoritatea Universitilor din Marea Britanie ct i unele instituii
comerciale de cercetare.
n anul 1992 Greenpeace International a ntocmit un sondaj ai opiniei celor mai
importani 400 climatologi din ntreaga lume. Publicarea rezultatelor sondajului va
ajuge la ntlnirea de la nivel nalt care s-a desfurat la Rio de Janeiro.
Au fost diverse intalniri internationale ce au generat documente cum ar fi Declaraia
de la Leipzig care pune sub semnul ntrebrii evalurile I.P.C.C. n ceea ce privete
nclzirea global generat nemijlocit i exclusiv de om. Aceasta a fost redactat n
urma Conferinei Climatice care a avut loc la Leipzig n anul 1995 i a fost semnat
de peste 1.500 de oameni de tiin din ntreaga lume. ntre timp, datele problemei s-
au schimbat.
Dup ntalnirea de la Rio de Janeiro, din iunie 1992, numit i Summit-ul Pmntului,
a urmat ntlnirea la nivel nalt de la Kyoto, Japonia, n luna decembrie 1997, unde s-
a decis adoptarea universal a taxelor pentru emisiile de dioxid de carbon n
atmosfer sau alte reduceri n activitile industriale.
Recenta reuniune din ianuarie 2007 a I.P.C.C. a stabilit o influen antropic asupra
climei de 90% i se vor impune msuri severe n legislaie i economie.
Problema nclzirii globale are un important caracter politic, mai ales n domeniul
politicii economice.
Multe ri au adoptat o politic clar a nclzirii globale, 122 dintre acestea semnnd
Conventia - cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice(UNFCCC), la
ntlnirea de la Rio de Janeiro. Marea Britanie era, la acea vreme, una dintre puinele
ri care a redus emisiile de dioxid de carbon n atmosfer, conform declaraiei de la
nivel nalt de la Rio de Janeiro, deoarece au fost nlocuite generatoarele pe baz de
crbuni cu generatoare pe baz de gaze naturale.
Dac summit-ul de la Rio de Janeiro din anul 1992 a propus adoptarea msurilor
pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser n atmosfer, Protocolul de la
Kyoto din luna decembrie 1997, a avut drept obiectiv stabilirea acordurilor prin care
statele lumii s se angajeze ferm la ndeplinirea urgent i necondiionat a acestor
cerine.
Deja rile OECD (Europa, Japonia i SUA) au fost de acord, dar numai n principiu,
s adopte mandatul de la Berlin care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect
de ser cu 15% sub nivelul celor din anul 1990 activitate ce trebuie ndeplinit pn,
cel trziu, n anul 2010.
14/147
Att n Romnia, ct i n celelalte ri, mass media prezint inundaii masive, care
vor avea loc n urma topirii calotelor polare, iar un anumit post TV din Marea Britanie,
redactorii au afirmat c urii polari vor muri din cauza topirii habitatului n care
triesc.
Problema secundar care ar apare ca urmare a implementrii a taxelor pentru
emisiile de dioxid de carbon n atmosfer sau alte reduceri n activitile industriale ar
fi creterea exagerat a costurilor n domeniile industriei, transporturilor i energiei.
Astfel, toate costurile vieii cetenilor s-ar dubla sau chiar tripla. rile n curs de
dezvoltare (inclusiv Romnia), nu i pot permite mbuntiri tehnologice
costisitoare.Cele mai afectate vor fi tarile din lumea a treia.
Modelele climatice actuale, luand in considerare efectul de sera, prevad o crestere
substantia a temperaturii medii globale la suprafata globului cu 1C pana in 2100 si
crestere asociata a nivelului marii cu aproape 15-95 cm (Sathaye 2000). Exista de
asemenea, posibilitatea utilizarii unor organisme, de exemplu a _pasarilor (Reynaud
si Thoulouse - 2000), sau a fluturilor (Oostermayer si Swaay 1988), cu markeri
biologici eficienti tehnic si economic, pentru a studia impactul in care schimbarile
globale influenteaza ecosistemele actuale.
Pivotul actualelor schimbari climatice este reprezentat de un proces tot mai
accentuat si mai rapid de ncalzire a atmosferei. Astfel, daca ntre 1910 si 2000
temperatura medie la suprafata Terrei a sporit cu circa 0,7C, pana n 2100 cresterea
se va situa ntre 1,4C si 5,8C; acceptand o medie de 4C , numai n decursul unui
secol se va nregistra un veritabil soc caloric, de amploarea ncalzirii care a pus
capat ultimei perioade glaciare si a modificat radical harta lumii, dar care s-a produs
de-a lungul unor mii de ani. In acelasi timp, daca nivelul mediu al marilor si oceanelor
a crescut, n secolul XX, cu 10-20 cm, previziunile pana n 2100 variaza ntre 20 si 88
cm. Acest fapt va depinde, n mare parte, de topirea calotei glaciare si crearea a noi
uriase suprafete acoperite cu apa n stare lichida si care va afecta major sistemul
climatic. Dintre continente, Europa va fi afectata printre primele si cel mai sever,
ultimii trei ani caracterizandu-se prin secete si canicula, inundatii si ploi diluviene,
previziunile indicand, de exemplu, desertificarea unei suprafete de circa 300.000 de
km2 pe coasta Mediteranei ori cresterea temperaturii medii din marile orase cu pana
la 7C n acest veac. Este vorba de un fenomen inev itabil de ncalzire a climei, care a
nceput deja si care va dura cel putin un secol. Asemenea proiectii corespund
diferitelor scenarii legate de evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) si
estimarilor aferente ale ncalzirii, plecand de la diverse modele ale climatului.

Dincolo de configuratii predictive si speculatii teoretice, o concluzie este clara: o
schimbare climatica majora este pe cale sa se produca, printr-o ncalzire ampla si n
ritm rapid, punand sub semnul ntrebarii capacitatea omului (societatii) de a se
adapta n mod corespunzator, ca specie ntre specii. Implicatiile de ordin
meteorologic se manifesta deja prin fenomene extreme precum: alternanta rapida
ntre precipitatii abundente si inundatii, canicula severa si seceta accentuata,
alterarea semnificatiilor anotimpurilor traditionale, ntr-un cuvant, un viitor care se
anunta mai cald si dominat de evenimente naturale extreme. Consecintele directe si
indirecte asupra agriculturii, a starii generale a mediului, a cadrului de viata al omului
sunt si ele deosebit de importante. Cifrele pierderilor de vieti umane si cuantumul
prejudiciilor cauzate (numai uraganul Katrina a provocat sute de morti si pagube de
200 de miliarde de dolari) sunt edificatoare n acest sens. Globalitatea cauzelor si a
efectelor presupune, n mod corespunzator, strategii mondiale de diminuare a
intensitatii si (partial) a posibilelor consecinte, cu implicatiile aferente de ordin
15/147
institutional si conceptual. Suntem n prezenta, poate, a celui mai mare si mai rapid
efort de adaptare a speciei umane la schimbarea brusca a conditiilor climatice de
mediu din istoria sa si de al carui succes depinde nsasi existenta omului, ca fiinta pe
planeta noastra.
Exista dovezi substantiale care indica faptul ca in secolul XXI va avea loc o etapa
semnificativa a procesului de incalzire globala. Deoarece schimbarile s-au produs
gradat pana acum si se pare ca se vor produce tot gradat si pe viitor, majoritatea
natiunilor din lume pot face fata efectelor incalzirii globale. Cercetarile recente arata
insa ca exista posibilitatea ca aceasta incalzire globala gradata sa duca la o
incetinire relativ brusca a curentului oceanic termosalin, care la randul sau ar
putea duce la conditii climatice mai aspre pe timp de iarna, reducerea umiditatii
solului si vanturi mult mai intense in anumite regiuni ale globului care in prezent
furnizeaza o parte importanta din hrana planetei. Cu o pregatire inadecvata,
rezultatul ar putea fi o scadere semnificativa a capacitatii planetei de a gazdui fiinte
umane.
Cercetarile arata ca odata ce temperatura va depasi un anumit prag, se pot forma
brusc conditii meteorologice adverse, provocand modificari persistente in circulatia
atmosferica ducand la scaderi ale temperaturii, in unele regiuni, de pana la 5-10
grade F intr-un singur deceniu. Dovezile paleoclimatice arata ca modelele climatice
modificate s-ar putea intinde pe o durata de pana la un secol, asa cum s-a intamplat
si atunci cand curentul oceanic a cazut in urma cu 8200 de ani sau in cel mai rau
caz ar putea dura 1000 de ani, asa cum s-a intamplat cu aproximativ 12000 de ani
in urma.
In raportul Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC) ca
o alternativa la scenariile referitoare la incalzirea climatica graduala care sunt atat de
des intalnite vom prezenta un scenariu al schimbarilor climatice abrupte care a avut
loc la 100 de ani dupa evenimentul petrecut cu 8200 de ani in urma si la care
inregistrarile din ghetarul din Groenlanda Scenariul schimbarilor climatice abrupte
este caracterizat de urmatoarele conditii meteorologice:
Temperaturile anuale medii in Groenlanda au scazut cu pana la 5 grade
Fahrenheit.
Temperaturile medii anuale cresc cu pana la 4 grade Fahrenheit in zone de
importanta majora din Australia, America de Sud si sudul Africii;
Seceta se mentine in cea mai mare parte a deceniului in regiuni agricole
importante si in zonele unde exista resurse importante de apa pentru centrele
demografice importante din Europa si zona de est a Americii de Nord;
Furtunile si vanturile pe timp de iarna se intensifica, amplificand astfel
impactul schimbarilor. Europa Apuseana si Nordul Pacificului vor fi scena
unor vanturi puternice.
Prezentul raport exploreaza modul in care un astfel de scenariu al schimbarilor
climatice abrupte ar putea destabiliza mediul geopolitic, ducand astfel la tulburari si
chiar razboaie, datorate unor constrangeri referitoare la resursele principale, cum ar
fi:
1. Criza de hrana datorata diminuarii productiei agricole globale;
2. Disponibilitate si calitate scazuta a apei potabile in regiuni cheie, datorate
tiparelor modificate de precipitatii, care sunt cauza fenomenelor frecvente de
inundatii si seceta.
3. Acces intrerupt la sursele de energie, datorate marilor inghetate si lipsei ploilor.
16/147
Pe masura ce capacitatile locale si globale de trai decent se reduc, tensiunile ar
putea cuprinde intreaga lume. Acest scenariu da nastere la noi provocari pentru
Statele Unite si sugereaza mai multi pasi de urmat:
Imbunatatirea modelelor climaterice predictive pentru a permite investigarea
unei game mai ample de scenarii si a anticipa timpul si locul cand vor avea loc
aceste schimbari.
Asamblarea unor modele predictive comprehensibile referitoare la impactul
potential al schimbarilor climatice abrupte, pentru a imbunatati proiectarea
modului in care clima poate influenta hrana, apa si energia;
Crearea unei matrici a vulnerabilitatii pentru a anticipa care tari sunt cele mai
vulnerabile in fata schimbarilor climatice si prin urmare ar putea contribui
din punct de vedere material la o lume dezordonata si potential violenta;
Identificarea unor strategii, cum ar fi sporirea capacitatilor in ceea ce priveste
managementul apei;
Repetarea raspunsurilor adaptative;
Explorarea implicatiilor locale;
Explotarea optiunilor de geo-inginerie care controleaza climatul.
Exista astazi unele semne care arata ca incalzirea globala a atins un prag la care la
care circulatia termosalina ar putea fi foarte grav afectata. Aceste implicatii includ
observatii potrivit carora Atlanticul de Nord gazduieste din ce in ce mai multi ghetari
aflati in stadiul de topire, precipitatii sporite si jeturi de apa proapata care il fac sa fie
mult mai putin sarat decat era cu 40 de ani in urma.
Raportul de fata arata ca din cauza acestor potentiale consecinte riscul unor
schimbari climatice abrupte - desi incert si chiar foarte redus - ar trebui dus dincolo de
o dezbatere stiintifica.
Racirea de acum 8200 de ani
Un alt scenariu afirma ca imediat dupa o perioada indelungata de incalzire
asemanatoare cu faza in care ne aflam astazi a urmat o racire brusca.
Temperaturile anuale medii in Groenlanda au scazut cu pana la 5 grade Fahrenheit
si se pare ca scaderi de temperatura la fel de mari au avut loc in intreaga regiune
nord-atlantica. In timpul evenimentului climatic care a avut loc cu 8200 de ani in
urma, iernile severe din Europa si alte regiuni au dus la avasarea ghetarilor,
inghetarea raurilor si scaderea productivitatii terenurilor agricole. Dovezile stiintifice
arata ca acest eveniment a fost asociat cu si probabil cauzat de o diminuarea a
curentului oceanic in urma perioadei de incalzire. Alti ghetari si alte inregistrari
oceanice arata ca ar fi putut sa existe pana la opt episoade de racire rapida in ultimii
730.000 de ani si diminuarile drastice ale curentului oceanic fenomen care se
situeaza astazi la orizont se numara printre suspectii care cauzeaza astfel de
modificari ale climei.
17/147

The Younger Dryas
In urma cu aproximativ 12700 de ani, (fenomen asociat si cu o prabusire a
circulatiei termosaline) a existat o racire cu cel putin 27 grade Fahrenheit a
temperaturii in Groenlanda, si s-au produs se asemenea schimbari climatice
majore in regiunea Atlanticului de Nord, de data aceasta cu o durata de 1300 de ani.
Caracteristica remarcabila a acestui eveniment (cunoscut in comunitatea stiintifica
sub numele de Younger Dryas) a fost aceea ca s-a petrecut intr-o serie de scaderi
din 10 in 10 ani de pana la 5 grade, iar apoi iarna rece si cetoasa a durat peste 1000
de ani. In vreme ce acest eveniment a avut un efect major asupra oceanului si a
pamanturilor care inconjurau Europa (facand ca ghetarii sa fie intalniti pana in zona
de coasta a Portugaliei), impactul sau ar fi mult mai sever astazi in societatea atat
de populata si cu o densitate atat de mare a populatiei, in care traim. Cele mai
recente perioade de racire par sa fie strans legate de schimbarile in ceea ce priveste
civilizatia, depopularea unor regiuni si chiar disparitia anumitor populatii.
Mica Era Glaciara
Incepand cu secolul XIV, in regiunea Nord-Atlantica s-a produs o racire care a
durat pana la jumatatea secolului XIX. S-ar putea ca aceasta racire sa fi fost cauzata
de o incetinire semnificativa a curentului oceanic, desi se considera in general ca
emisiile solare reduse si/sau eruptiile vulcanice sunt cele care au dus la schimbarile
oceanice.
Aceasta perioada, cunoscuta ca Mica Era Glaciara, a durat intre anii 1300 si
1850 si a adus ierni severe, schimbari climatice bruste, cu impacte politice,
economice si sociale majore in Europa.
Aceasta perioada a fost marcata de reducerea recoltelor, foamete, boli si
migrarea populatiei, poate cea mai acut simtita fiind cea a Norilor, cunoscuti sub
numele de Vikingi, care au locuit in Islanda si mai tarziu in Groenlanda.
Formatiunile de gheata de-a lungul coastei Groenlandei au impiedicat comerciantii
sa-si duca barcile in Groenlanda si pescarii sa pescuiasca ierni intregi. Drept
urmare, fermierii au fost obligati sa isi sacrifice pasarile si asa slab hranite; insa fara
peste, legume si grane, nu era destula hrana pentru alimentarea intregii populatii.
18/147
Foamea cauzata in parte de conditiile climatice mult mai severe se spune ca a
dus la moartea a zeci de mii de oameni numai intre anii 1315-1319. Racirea generala
a dus la plecarea vikingilor din Groenlanda iar unii spun ca a fost chiar un factor
care a contribuit la disparitia acelei societati.
Trecutul arata ca este prudent sa luam ca plauzibil un scenariu al schimbarilor
climatice, in special pentru ca unele decoperiri stiintifice recente arata ca am putea fi
martorii unui astfel de eveniment. Scenariul construit are la baza evenimentul de
acum 8200 de ani, care a fost mult mai cald si cu mult mai scurt decat Young Dryas,
insa mult mai sever decat Mica era glaciara. Acest scenariu face plauzibile
prezumptiile referitoare la faptul ca unele zone vor fi mai friguroase, mai secetoase
sau cu vanturi mai puternice. Desi cercetarile intensificate ar putea ajuta la rafinarea
acestor teorii, nu exista nici o modalitate de confirmare pornind de la modelele
actuale.
Multi oameni de stiinta ar cataloga acest scenariu ca avand un caracter extrem, atat
in ceea ce priveste modul de desfasurare, precum si din punctul de vedere al
marimii, repeziciunii si omnprezentei schimbarilor climatice. Insa istoria ne confirma
faptul ca uneori cazuri extreme se intampla, exista dovezi referitoare la acest aspect.
Durata acestui eveniment s-ar putea masura in decenii, secole sau chiar milenii, si s-
ar putea declansa in acest an sau in anii care vor urma.

CUVINTE CHEIE : Incalzire globala, problematica schimbarilor climatice,
fenomene meteorologice extreme, raportul IPCC, Modele predictive.


INTREBARI :

1. Cine a fost politicianul care a ridicat problematica schimbarilor climatice la
rang de problema global si in ce context?
2. Care au fost principalele evenimente internationale unde s-a discutat
problematica schimbarilor climatice si cand?
3. Cum ar putea destabiliza schimbarile climatice mediul geopolitic, ducand
astfel la tulburari ?
4. Care sunt organismele ce pot fi markeri biologici eficienti tehnic si economic,
pentru a studia impactul in care schimbarile globale influenteaza
ecosistemele actuale?
5. In ce a constat mica era glaciar?















19/147



















CURS III
Interaciunea ecosistemelor terestre cu schimbrile
globale





Elemente de funcionalitate a ecosistemelor terestre

n cele de mai jos se prezint n sintez Rapoartele privind Schimbrile Globale i
Ecosistemele Terestre (GCTE) prezentate n cadrul ntlnirilor Consiliului
Interguvernamental pentru Schimbri Globale organizat sub egida ONU i a Cadrul
General pentru Convenia privind Schimbrile climatice (FCCC).
Schimbrile globale afecteaz n diferite moduri funciile ecosistemului terestru, dat
fiind creterea de CO
2
din atmosfer i influenta sa asupra creterii i dezvoltrii
vegetaiei. Aproape toate ecosistemele expuse la o cretere a CO
2
dubl fa de
concentraia din perioada preindustrial, arat o cretere a perioadei totale a
sezonului de cules fa de plantele crescute la un nivel normal de CO
2
. Pentru puni,
productivitatea a crescut cu o medie de 15 % cu toate c au existat i rezultate
negative. Varietatea de rspunsuri dintr-un ecosistem se datoreaz variaiei de specii
care l compun, efectului de interaciune al CO
2
cu factorii mediului nconjurtor cum ar fi
apa, nutrienii disponibili i temperatura. De exemplu sistemele cu temperaturi sczute
cum ar fi tundra i punile de munte rspund foarte slab la concentraia mare de CO
2
.

20/147
Iniial s-a sugerat c ar exista dou reacii la creterea de CO
2
: prima reacie: speciile
cu C
4
vor rspunde mai greu la cretere dect speciile cu C
3
datorit componentei
fotosintetizante diferite; a doua reacie: speciile care fixeaz nitrogen vor acumula mai
mult biomas. Nici una din cele dou variante nu a fost confirmat de studierea
ecosistemelor.

Contrar previziunilor avansate, resturile plantelor crescute la o concentraie mare de
CO
2
nu se descompun neaprat mai lent. Raportul Carbon/Nitrogen, nu este, n general
mai crescut la acest gen de resturi vegetale. Plantele erbacee expuse la concentraie
mare de CO
2
arat o scdere n capacitatea de dirijare a stomatelor, fapt ce se
reflect n scderea pierderilor de ap disponibil din sol. Aceast cretere a cantitii
de ap disponibil din sol este motivul principal pentru creterea cantitii de CO
2

reinut n ecosistemele de pune.

Efectele directe ale creterii temperaturii asupra creterii plantelor pot fi mai mici dect
este de ateptat datorit aclimatizrii. Totui va aprea o descompunere mai rapid a
resturilor.

Efectele imediate ale temperaturii sunt n principal asociate cu nclzirea permafrostului
care poate duce la formarea de lacuri prin topirea acestuia, schimbri substaniale n
componena de specii a ecosistemelor i creterea cantitii de nutrieni disponibili. n
unele pduri depozitele de azot sunt asociate cu creterea produciei primare. Totui
acumularea continu de azot asociat cu ali poluani duce la acidifierea solului .

Modelele realizate pn n prezent, sugereaz c efectul combinat al creterii CO
2
, al
temperaturilor crescute i al depozitelor de azot, va fi:
- creterea mineralizrii azotului,
- creterea produciei primare,

Scderea depozitelor de carbon se va realiza prin creterea temperaturii solului.

Ozonul din troposfer, are efect negativ asupra produciei primare a ecosistemelor,
dar creterea cantitii de CO
2
ar putea ameliora pagubele la speciile care sufer
scderi ale activitii stomatelor la creterea concentraiei de CO
2
.

La scderea produciei primare ar mai putea contribui i creterea radiaiei UV.

n general, acolo unde activitatea uman are un impact semnificativ asupra ciclului apei
sau al nitrailor, acest impact va controla efectul CO
2
asupra funcionrii ecosistemelor.

Programele realizate pn n prezent au demonstrat c extrapolarea experimentelor
realizate numai la nivel de plante pentru un ntreg ecosistem, cu privire la schimbrile
globale, trebuie fcute cu foarte mare grij.

Funcionarea i structura ecosistemelor domin rspunsul la modificarea
compoziiei atmosferei i modificarea climei.

Pe termen lung, schimbrile n compoziia i structura ecosistemelor asociate cu
schimbrile proprietilor fiziologice vor determina major rspunsul la schema
global privind scimbrile climatice.




21/147

4.2. Schimbri n structura i compoziia vegetaiei

Prima generaie de modele privind schimbrile vegetaiei la nivel regional i global
se baza pe presupunerea c vegetaia se afl n echilibru cu mediul abiotic
nconjurtor.
Aceste modele de echilibru i-au gsit foarte repede aplicaie ntr-o arie larg, cea a
studiilor de impact, dar aceast utilizare a dus adesea la un concept eronat conform
cruia schimbrile vegetaiei se bazeaz pe rearanjarea biomasei deja existente;
rezultnd o tranziie dur de la o distribuie echilibrat a biomasei la alt tip de
distribuie.

Realitatea este alta: impactul asupra compoziiei i structurii vegetaiei la scri
diferite este continuu i se va accelera ajungndu-se la un final imprevizibil. Aceast
lips de echilibru se materializeaz prin cteva trsturi:

-biomasa nu se va transforma ca entitate intact; speciile rspund diferit la capaciti
competitive cum ar fi: rata migraiei, refacerea dup tulburri climatice etc. De aceea
vor aprea noi combinaii de specii,

-schimbrile vegetaiei n urmtorii 100 de ani proiectate prin cel mai recent Model al
Dinamicii Globale a Vegetaiei prezentat ctre ONU, sunt semnificativ diferite de cele
sugerate de modelul de echilibru anterior,

-studiile i modelele de simulare a evoluiei anterioare a plantelor sugereaz c
multe specii au capacitatea de a migra suficient de rapid pentru a ine pasul cu
schimbrile climatice dar numai dac migreaz prin ecosisteme naturale relativ
nederanjate. Aceasta evideniaz consecinele importante ale fragmentrii
ecosistemelor naturale ca fenomen global,

-invazia unor specii noi ntr-un ecosistem natural reprezint o problem n continu
cretere. Ea va fi exacerbat prin tendinele existente n utilizarea terenurilor, prin
creterea tulburrilor i prin globalizarea n cretere a comerului,

-tulburrile (incendiile, invaziile de insecte) pot s creasc n unele regiuni (pdurea
de conifere boreal) ducnd la apariia a tot mai multe ecosisteme n faze iniiale n
timp ce n alte regiuni (Europa de Nord) schimbrile de management (administrare)
au luat tendine de cretere a suprafeelor forestiere,

-la peisaje, luate individual, efectele locale ale schimbrilor climatice pot fi foarte
diferite att datorit efectelor solului, utilizrii terenurilor ct i datorit variaiei
topografiei.

Lund n considerare toi aceti factori se pot face nite generalizri referitoare la
dinamica vegetaiei n secolul urmtor (Jekerman 2000):

1. Dat fiind continua cretere a cererii de hran i lemn i a consecinelor
acestora asupra utilizrii terenurilor, biosfera terestr a secolului XXI va fi mai
22/147
mult ca sigur srcit de specii i reorganizat substanial n ceea ce
privete compoziia speciilor, cu consecine nc necunoscute asupra
funcionrii ecosistemelor.

2. Tulburrile i distrugerile vor crete pe msur ce organismele longevive
(arborii) sunt tot mai departe de mediul lor optim de dezvoltare i sunt
supuse la tot mai multe presiunii crescnde datorate schimbrilor n utilizarea
terenurilor.

3. Tot mai multe ecosisteme naturale vor fi afectate datorit creterii
tulburrilor generale, sau se vor transforma n ecosisteme terestre de
producie dominate de om. Aceste tendine vor avea ca rezultat nelenirea
terenurilor, o biosfer mai simpl structural cu mai puine sisteme ntr-o
stare mai complex de dezvoltare.

4. Recunoaterea faptului c fiecare biom de pe Glob nu se va fragmenta ca
entitate omogen ca rspuns la schimbrile globale i la schimbrea folosinei
terenurilor a condus la dezvoltarea unei noi clase de modele teoretice
globale ale Biosferei, care au ca scop s surprind dinamica vegetaiei
uscatului de la scri de timp de decade pn la secole. Aceast scar de
timp este critic, deoarece rezultatele mai recente au artat cum competiia
dintre elementele ce alctuiesc vegetaia, regimurile modificate ale
perturbrilor (de exemplu incendii, furtuni) i migraia speciilor au condus
toate la o ntrziere semnificativ de timp n rspunsurile Biosferei. Dac, de
pild, mortalitatea datorit perturbrilor crescute ar aprea mai repede
dect refacerea altei vegetaii, atunci rezultatul ar putea fi o cretere a
carbonului n atmosfer.


Pentru a cuantifica acest proces sunt necesare modele de simulare bazate pe:

Bilanul carbonului. Fotosinteza i respiraia covorului vegetal sunt sub influena
condiiilor meteo pe durate scurte de timp (cuplate potenial interactiv cu un model
al climei); rezultatele nete sunt apoi nsumate pentru principalele tipuri funcionale
de plante printr-un model anual de cretere.

Dinamica vegetaiei. Tipurile de plante sunt n competiie pentru resursele de baz
necesare creterii, ca lumina i apa. Deoarece biomasa se acumuleaz n timp,
n funcie de capacitile diferite ale tipurilor de plante pentru a atinge anumite
nlimi, relaiile de competiie ntre ele pot fi evaluate n pai, la intervale de l an.
Competiia inhib creterea unor tipuri i rezultatul se reflect n structura general
a covorului vegetal inclusiv n biomasa total.


Fenologia. Diferite modele actuale simuleaz dezvoltrile sezoniere foliare n
diverse moduri. Indicele de suprafa foliar este o variabil important pentru
estimarea rspunsurilor la factorii din atmosfer, deoarece ea influeneaz albedoul
i implicit fluxul de energie ntors n atmosfer. Indicele de suprafa foliar
sezonier este de asemenea important pentru calcularea bilanului apei.

23/147
Rezultatele simulrilor recente, folosind produsul modelului climatic ca variabile de
comand pentru 4 modele prototip au fost comparate i au artat c procesele
generale ale dinamicii vegetaiei, ca nlocuirea speciilor pe durata condiiilor
schimbtoare de mediu, sunt modele adecvate de lucru. Aceste rezultate trebuie s
fie considerate ca o faz de nceput.

Pentru analize cantitative mai bune sunt necesare, totui, formulri mbuntite
ale perturbrilor actuale, competiiei existente i ale migraiilor. Atunci, modelele
climatice ar putea fi utilizate n conexiune cu scenariile sau modelele de
schimbare antropic a folosinei terenurilor, pentru a furniza o component
interactiv n modele realiste ale sistemului global terestru.


4.3. Sisteme amenajate de producie
Conversia sistemelor naturale n sisteme amenajate pentru producerea de alimente
i fibre i intensificarea produciei n sistemele amenajate existente vor cunoate o
tendin cresctoare n urmtoarele cteva decade.
Conversia pdurilor tropicale naturale n sisteme de producie slbatice i conversia
lor n plantaii pentru ulei de palmier n provincia Jambi din Sumatra reprezint un
exemplu al unei astfel de conversii. Procese similare de modificare, conversii i
intensificri a exploatrii ecosistemelor naturale pentru producie se ivesc peste
tot n lume i mai ales n rile n curs de dezvoltare (conversia unor pduri de
mangrove n ferme de crevei este un exemplu larg rspndit pe zonele de coast
ale Asiei de SE). Aceste procese conduc aproape ntotdeauna la o pierdere
drastic a biodiversitii, cel puin la nivel local i foarte adesea reclam
introducerea uneia sau mai multor specii strine ca pri ale sistemului de
producie (de ex., arborii de cauciuc, care sunt nativi n America de Sud). Date fiind
scara i rata unor astfel de conversii i exploatri intensive, biosfera terestr a
secolului urmtor se pare c va fi n continuare srcit de bogia de specii i
reorganizat" substanial n privina compoziiei specifice.
4.3.1. Producia agricol
Producia agricol va fi afectat de schimbrile globale n mod foarte diferit, n
diferite pri ale lumii. Estimrile recente indic creteri ale recoltei la altitudini medii
i nalte, dar indic descreteri la altitudini mai joase, acolo fiind cele mai mari cereri
de hran:
a) n condiii ideale de cmp, recoltele de gru par s creasc ceva mai
mult de 10% la o concentraie dublat a CO
2
; o cretere de 5-7% este
mai realist n condiii medii de gospodrire (Pinter i al., 1996),
b) principalele modele privind producia de gru se perfecioneaz repede ns
este nevoie de foarte mult atenie cnd se fac extrapolri n spaiu folosind
un singur model,
c) temperaturile peste 32C reduc recoltele de orez d atorit sterilizrii spicului.
Acesta nu are legtur cu sporirea CO
2
. Cele mai multe modele privind
producia de orez cad de acord asupra potenialului mare de recolt; i
sugereaz o reducere de cca. 5% n producie la ridicri de temperaturi peste
32C,
24/147
d) Schimbarile climatice globale vor exacerba impactul deja semnificativ al
duntorilor, bolilor i buruienilor asupra produciei agricole.

4.3.2. Puni i zone mpdurite
Limita ntre terenul agricol i zona mpdurit se va modifica n favoarea terenurilor
agricole i pentru psunat n rile n curs de dezvoltare n primul rnd datorit
presiunii demografice. Schimbrile produciei de eptel n zonele mpdurite vor fi
dominate de o reducere a suprafeei terenurilor datorit cultivrii lor i schimbrilor
care vor interveni n evapotranspiraie i precipitaii. O cantitate dubl de CO
2
fa de
cantitatea actual va spori producia pe diferite pajiti i terenuri mpdurite cu pn
la 20%, depinznd de limitrile de temperatur, ap i nutrieni. O analiz a efctelor
pentru punile subtropicale indic faptul c o cretere cu 5% n producia punii
datorit CO
2,
va conduce la o cretere cu 3% n medie pe termen lung a numrului
bovinelor, prin reducerea variabilitii produciei primare nete de la un an la altul.

4.3.3. Pdurile gospodrite pe baz de planuri de amenajare
Studiile pe termen scurt ale creterii CO
2
n pdurile amenajate arat o cretere
de producie a biomasei pentru arborii tineri crescui n condiii de fertilitate.
Aceast cretere va fi totui redus pe termen mai lung ca urmare a efectului unei
respiraii mai intense a arborilor.
Aceast reducere poate fi substanial compensat prin efectele interactive ale CO
2
i
depunerea atmosferic a azotului; efectul net fiind incert (Jekerman 2000).




4.3.4. Soluri
Controlul principal asupra nivelurilor de materie organic din sol i controlul
eroziunii vor continua s fie obiective prioritare n urmtoarele cteva decade n
managementul resurselor terestre.
Schimbrile n covorul vegetal datorate modificrilor pe termen scurt n variabilitatea
climei vor fi din ce n ce mai semnificative, mai ales n regiunile semiaride.
25/147
O cretere pe termen lung a temperaturii medii va accelera oxidarea materiei
organice din sol mai ales dac ea va permite ca noi terenuri s fie transformate n
culturi.
Schimbarea climei va afecta de asemenea eroziunea solului care crete liniar cu
precipitaiile medii, dar neliniar cu viteza vntului, cu un prag pentru o cretere
rapid i semnificativ a eroziunii eoliene la o vitez a vntului de aprox. 5,5m/s.

Localizarea geografica a principalele fenomene meteorologice care sunt
asociate schimbarilor climatice si vor afecta principalele ecosisteme in deceniul
2010-2020 conform scenariilor actuale pesimiste

- Seceta va persista pentru intregul deceniu in regiuni agricole cheie si in zonele din
vecinatatea centrelor populate din Europa si estul Americii de Nord
- Temperaturile medii anuale vor scadea cu pana la 5 grade F in Asia si America de
Nord si cu pana la 6 grade F in Europa
- Se vor inregistra cresteri de temperatura cu pana la 4 grade F in zone cheie din
Australia, America de sud si sudul Africii
- Furtunile de zapada si vanturile se vor intensifica, amplificand impactul modificarilor
climatice. Europa occidentala si Pacificul de nord se vor confrunta cu vanturi
intensificate dinspre vest.
Fiecare an din deceniul 2010-2020 va inregistra scaderi ale temperaturii medii in
Nordul Europei, ducand la o scadere cu pana la 6 grade Fahrenheit in 10 ani. Media
precipitatilor anuale in aceasta regiune va scadea cu pana la 30%, iar vanturile se
vor inteti cu 15% in medie. Conditiile climatice vor deveni mult mai severe in regiunile
continentale interioare din Nordul Asiei si din America de Nord.
Efectele secetei vor fi mult mai devastatoare decat disconfortul produs de scaderea
temperaturilor in zonele agricole populate. Cu reducerea dramatica a precipitatiilor in
aceste zone, lacurile vor seca, regimul de curgere al raurilor va cadea iar rezervele
de apa potabila se vor imputina, coplesind disponibilitatile si secand rezervele. Se
vor inregistra mega-secete in regiuni cheie din sudul Chinei si nordul Europei in jurul
anului 2010 si vor dura de-a lungul intregului deceniu. In acelasi timp, zone care erau
relativ uscate de cateva decenii vor trece prin ani intregi de ploi torentiale, cu rauri
care vor iesi din matca ducand la inundatii si in regiuni care se bazau pe agricultura
pe pamant uscat.
In regiunea nord-atlantica si in nordul Asiei, se vor inregistra cele mai pronuntate
raciri in miezul iernii lunile decembrie, ianuarie, februarie desi efectele sale se vor
face simtite si in celelalte anotimpuri, racirea va deveni foarte intensa si mult mai
putin predictibila. Pe masura ce se va acumula zapada in regiunile de munte, racirea
se va intinde si pe perioadele de vara. Pe langa racirea si seceta pe timp de vara,
viteza vantului se va inteti pe masura ce circulatia atmosferica va avea un caracter
zonal. In vreme ce tiparele meteorologice vor fi perturbate pe intreg mapamondul,
efectele schimbarilor vor fi mult mai pronuntate in nordul Europei in primii 5 ani de
26/147
dupa colapsul circulatiei termosaline. Pana in a doua jumatate a acestui deceniu,
conditiile meteorologice aspre si friguroase se vor raspandi spre sudul Europei,
America de Nord si chiar mai departe. Nordul Europei se va raci pe masura ce tiparul
de vreme rece va prelungi persistenta ghetii in partea de nord a nord-Atlanticului,
creand astfel o racire si mai accentuata si marind perioadele cu temperaturi de iarna.
Vanturile se vor inteti, pe masura ce atmosfera va incerca sa faca fata gradientului
de temperatura si mai puternic pe linia pol-ecuator. Aerul rece care va circula pe
continentul european va determina in special conditii aspre pentru agricultura.
Combinatia vantului cu seceta va duce la raspandirea furtunilor de nisip si
alunecarilor de teren.
Un scenariu alternativ pentru emisfera sudica
Exista o mare incertitudine in ceea ce prinveste dinamica climatului din emisfera
sudica, in special din cauza lipsei de date paleoclimatice, care nu sunt disponibile
decat in ceea ce priveste emisfera nordica. Tiparele meteorologice pentru regiuni
cheie din emisfera sudica le-ar putea imita pe cele din emisfera nordica, devenind
mai reci, mai secetoase si mai severe pe masura ce valul de caldura va calatori din
tropice spre emisfera nordica, incercand sa echilibreze din punct de vedere
termodinamic sistemul climatic. Ca o alternativa, racirea emisferei nordice ar putea
duce la cresterea incalzirii, regimului de precipitatii si furtunilor din sud, pe masura ce
caldura transportata in mod normal din regiunile ecuatoriale de catre curentii oceanici
va fi blocata, iar incalzirea pe baza gazelor de sera va continua sa se accelereze.
In orice caz, nu este implauzibil ca schimbarile climatice sa aduce situatii extreme in
multe regiuni cheie populate si zone agricole agricole afectand resursele de hrana,
apa si energie.


REGIUNILE AFECTATE: 2010-2020

27/147
EUROPA. Afectata cel mai mult de schimbarile climatice, temperaturile medii anuale
vor scadea cu 6 grade F intr-o perioada mai mica de un deceniu, schimbari mult mai
dramatice inregistrandu-se de-a lungul coastei nord-vestice. Climatul din N-V Europei
va fi mai racoros, mai secetos, cu vanturi mai puternice, asemanator cu cel din
Siberia. Partea de sud a Europei va resimti mai putin aceste schimbari, insa
tot va trece prin perioade intermitente de racire brusca si schimbari rapide ale
temperaturii. Precipitatiile reduse vor face ca pierderile/alunecarile de teren sa devina
o problema pe intreg continentul, contribuind astfel la epuizarea resurselor de hrana.
Europa se va lupta pentru a stavili emigrarea populatiilor din nord si din Peninsula
scandinava, care se afla in cautarea tarilor calde, precum si imigrarea populatiilor din
Africa si din orice alta regiune.
STATELE UNITE. Vremea mai rece, mai secetoasa si cu vanturi puternice va duce
la scurtarea anotimpurilor si la scaderea productivitatii in partea de N-E a Statelor
Unite si la prelungirea lor, coroborata cu seceta, in partea de S-V. Zonele de desert
se vor confrunta cu zapada. Zonele agricole vor suferi de pe urma pierderii
terenurilor, datorata cresterii vitezei vanturilor si umiditatii reduse a solului. Trecerea
spre un climat mai uscat va fi deosebit de pronuntata in statele din S-E.
Zonele de coasta care au fost supuse riscului pe timpul perioadei de incalzire, se vor
afla in continuare in pericol, pe masura ce de-a lungul tarmurilor se va inregistra o
crestere si mai mare a nivelului oceanelor. Statele Unite isi vor indrepta atentia catre
interiorul federatiei, utilizandu-si resursele pentru hranirea populatiei, stavilirea
imigratiei si contracararea tensiunilor globale crescande.
CHINA. Aceasta tara cu nevoia sa sporita hrana va fi lovita puternic de
diminuarea ploilor musonice. Musonii ocazionali din timpul perioadelor de vara vor
constitui o binecuvantare prin precipitatiile pe care le vor aduce, insa vor avea efecte
devastatoare cum ar fi inundarea pamanturilor despadurite. Se vor inregistra ierni
mai lungi si mai reci, temperature va scadea prin evaporarea apei din tot mai putinele
precipitatii, afectand astfel resursele de apa si energie. Verile vor fi mai calde.
Foametea raspandita va cauza haos si tulburari interne, pe masura ce populatia
infrigurata si flamanda a Chinei va trece granitele Rusiei in cautare de resurse
energetice.
BANGLADESH. Taifunurile persistente si nivelurile ridicate ale marii vor da nastere
unor furtuni care vor eroda semnificativ coasta, facand ca mare parte din tara sa
devina nelocuibila. Mai mult, nivelurile ridicate ale marii vor contamina resursele de
apa potabila aflate in interiorul tarii, dand nastere la crize umanitare. Va avea loc un
fenomen de emigrare in masa, cu consecinta unor tensiuni intre statele vecine.
ESTUL AFRICII. Kenya, Tasmania si Mozambicul se vor confrunta cu conditii
meteorologice usor mai blande, insa vor fi puse la incercare de secetele persistente.
Obisnuite cu seceta, aceste tari vor fi cel mai putin influentate de schimbarile
meteorologice, insa va fi afectata rezerva lor de hrana, pe masura ce vor fi atinse
regiunile producatoare de grane.
AUSTRALIA. Ca mare exportator de hrana, Australia se va lupta sa furnizeze
alimente pentru regiuni de pe intregul glob, deoarece agricultura sa nu va fi foarte
grav afectata de schimbarile mult mai subtile ale climatului. Insa, marea incertitudine
in ceea ce privese modificarile climatice din emisfera sudica, vor pune sub semnul
intrebarii aceasta asertiune.

28/147
Gulf Stream-ul (Curentul de Convectie Termosalina Nord-Atlantic)

Una din acele aluzii ca ceva ar putea fi altfel decat ni s-a spus a fost prima data
publicata n revista Discovery Magazine n septembrie 2002, sub titlul - usor mascat -
al articolului Incalzire globala surprinzatoare: O noua era glaciara n care se spunea
printre altele: oceanografii au descoperit un rau urias de apa dulce n Atlantic, care
s-a format din topirea calotei polare. Ei ne atentioneaza asupra posibilitatii perturbarii
grave a Gulf Stream-ului, ceea ce ar putea avea ca efect aruncarea intregii emisfere
nordice ntr-o iarna vesnica, deosebit de rece.

Gulf Stream-ul (Curentul de Convectie Termosalina Nord-Atlantic), este un curent de
apa calda care se deplaseaza dinspre ecuator la suprafata oceanului si se indreapta
spre zonele nordice unde are loc schimbul de caldura, prevenind racirea excesiva a
Europei de vest si a Canadei. Totodata, acest curent sustine intreaga structura
climatica de anotimpuri cu care suntem obisnuiti. Cind curentul ncepe sa se
raceasca, el se lasa n adincurile oceanului si si schimba directia de deplasare (sub
forma unui riu), spre sud, unde se incalzeste din nou si se ridica treptat la suprafata
intorcandu-se la cursul initial.
Motorul Termosalin care face posibila aceasta miscare a curentului se afla n nord,
unde el intilneste diferenta de salinitate dintre apa sarata a ecuatorului si cea dulce
de la pol. Aceasta diferenta face ca riul sa se scufunde n adancuri dupa ce a eliberat
n prealabil o anumita cantitate de caldura n atmosfera si astfel apa este impinsa
intr-un proces continuu de convectie. Pozitia ocupata de curent n volumul oceanic
depinde de diferenta de temperatura. Apa calda urca, iar cea rece coboara.
Sa privim acest fenomen n conditiile actuale. Calotele se topesc si cantitati uriase de
apa dulce ajung n Atlantic amestecindu-se cu apa sarata de la Ecuator. Rezultatul
este ca diferenta de salinitate scade dramatic. Astfel Motorul Termosalin care
mentine curentul n miscare perpetua a scazut n putere si desi s-a constatat acest
lucru de peste 10 ani, nu s-a acordat atentie suficienta. Pe masura ce Gulf Stream-ul
si incetineste mersul, schimbul de caldura n regiunile nord-atlantice a incetinit, iar
29/147
structurile anotimpurilor au suferit modificari, pentru ca ele sunt strict dependente de
aceste schimburi calorice. S-a aflat ca, de cteva sute de ori Gulf Stream-ul s-a oprit
sau s-a incetinit extrem de mult curgerea Gulf Stream-ului n ultimii 100 de milioane
de ani, dar n ultimii 10.000 de ani ai istoriei umane acest lucru s-a intimplat numai de
doua ori.
De fapt, cea mai recenta schimbare a fost n anul 1300 i.C., cind curentul doar si-a
incetinit curgerea rezultind o perioada de 550 de ani care se numeste era glaciara
usoara. Pentagonul a constatat insa ca n acea perioada a erei glaciare usoare
coasta de est a SUA a devenit extrem de rece iar Anglia avea clima din Siberia de
azi, n timp ce coasta de vest a SUA si zona centrala au avut o clima atit de uscata,
incit padurile au ars n totalitate. Si deja acest curent a ajuns la 1/3 din viteza sa
normala de convectie termosalina ncepind cu 1990. Puteti usor observa ca n ultimii
10-14 ani clima Europei s-a schimbat dramatic. Un studiu recent legat de indienii
Anasazi este edificator. In secolul 14, Anasazii au disparut complet din Canionul
Chaco din New Mexico si nu se stie daca au apucat sa ajunga prin alte locuri,
deoarece nu exista nici un fel de urme. Dar daca ne intoarcem la anul 1300 n care a
nceput sa incetineasca Gulf Stream-ul, aflam ca Chaco Canyon a stat 47 de ani
continuu fara nici o picatura de ploaie. Arheologii care au prezentat acest studiu nu
au stiut ce a provocat aceasta seceta, dar din informatiile Pentagonului rezulta clar
ca a fost vorba de o mica incetinire a Gulf Stream-ului. Toate aceste lucruri se
repeta n Canada, Europa si SUA deja. Acum probabil va ginditi ca acest curent a
carui viteza este n continua incetinire, s-ar putea chiar opri n curind, dar din istoria
Terrei tragem concluzia ca acest proces de inrautatire va continua nca cel putin 40
de ani mai inainte de orice alta posibilitate de reechilibrare.
Se crede ca Gulf Stream-ul nu numai ca si va continua incetinirea, dar chiar se va
opri.
Ultima perioada n care aceasta s-a intamplat a fost n urma cu 8200 de ani. Conform
cercetarilor efectuate, acum 8200 de ani defectarea GS-ului a lasat Nordul Europei
sub o gheata de 800 de metri grosime, iar New York-ul si Anglia au avut cea mai
aspra clima posibila din Siberia de azi.Mai mult dect atit, aceasta mica glaciatiune
a durat cam 100 de ani.
Pe data de 13 iulie 2004 NASA a lansat primul din seria de 3 sateliti, al caror rol
este de a studia Incalzirea Globala. Satelitii vor studia stratul de ozon (care e o alta
problema), salinitatea si temperatura oceanelor. Probabil aceste studii vor putea
calcula n cit timp se vor manifesta evenimentele.
TOPIREA GHETII DIN ANTARCTICA
In zona Polului Sud, cu citiva ani n urma ghetarul Larsen A s-a spart n bucati, ceea
ce a surprins pe cei mai multi oameni de stiinta. La acea vreme ni se spunea de
catre personalul stiintific calificat ca evenimentul este studiat si ca nu e mare
scofala, deoarece ghetarul era conectat printr-o portiune relativ subtire cu Polul Sud
de cteva zeci de mii de ani, asa ca era normal sa se rupa. Aceiasi oameni de
stiinta au mai adaugat faptul ca ghetarul Larsen B, din spatele lui Larsen A, n nici un
caz nu se va topi si nici nu se va rupe si ca acesta era bine ancorat n masa de
gheata a Arcticii.
Cu toate acestea, in anul 2003 Larsen B se sparge n bucati si se raspndeste n
ocean. National Geografic a publicat fotografii senzationale ale acestui eveniment.
30/147
Aceias oameni de stiinta au venit atunci sa dea alte explicatii, de fapt ghetarul s-a
topit intr-o perioada de 6 luni din cauza dimensiunilor sale uriase.
Fotografiile succesive luate prin satelit au aratat ca acest ghetar s-a topit n 35 de
zile si mai mult dect atit, a facut sa creasca nivelul intregului ocean planetar cu 2 cm.
Dupa ce ambele sectiuni polare Larsen A si B au disparut n ocean, constatam cu
stupoare ca este expus topirii si uriasul numit Ross, si ca singura piesa care ar fi
putut preveni ruperea n bucati a acestui colos era (culmea) Larsen B.
Dupa toate sursele Ross se afla ntr-un proces de farimitare. Daca acest colos se va
rupe si va aluneca n ocean, va elibera atit de multa apa, incit nivelul oceanic
planetar ar putea creste cu 20 de picioare. Iar asta ar putea scufunda multe insule si
orase aflate n apropierea tarmurilor.


Ce este si cum apare fenomenul El Nio-Oscilatia Sudica - ENSO?

Fenomenul ENSO face parte din variabilitatea naturala a sistemului climatic. Este,
mai precis, o manifestare a cuplajului ocean-atmosfera n zona ecuatoriala a
Pacificului.

Variatiile circulatiei atmosferice deasupra oceanului determina incetiniri sau
accelerari ale ventilarii straturilor oceanice, mai ales in regiunile estice, diminuand
sau accentuand contrastele termice la suprafata Pacificului, care la randul lor
modifica circulatia maselor de aer. Aceste perturbatii se propaga de-a lungul regiunii
ecuatoriale a Pacificului, ajungand sa determine fluctuatii ale temperaturii apei de
suprafata a oceanului, ale precipitatiilor, presiunii si vanturilor cu o periodicitate
cuprinsa intre 2 si 7 ani.
Pentru anul 2009, prognozele climatologilor americani de la National Oceanic and
Atmospheric Administration (NOAA) indica probabilitati egale pentru aparitia unei
stari neutre sau a unei faze negative a fenomenului ENSO.
La nivel global, acest lucru inseamna o stopare a cresterii temperaturii medii sau
chiar un usor regres, in comparatie cu primele pozitii din topul celor mai calzi ani,
inregistrati pe intreaga perioada de observatii instrumentale (incepand cam de la
1850).

La nivel regional, in functie de anotimp, pot aparea anomalii de temperatura si
precipitatii, mai ales in bazinul Pacificului, dar si in cele doua Americi si Africa de
Sud. Influenta fenomenului ENSO asupra Europei este, comparativ, mult mai slaba.

Dupa Met Office Hadley Centre (Marea Britanie), pe primele pozitii ale acestei
ierarhii se situeaza, in ordine, anii: 1998, 2005, 2003. Este interesant de notat ca
anul 1998 a fost beneficiarul unei puternice faze pozitive a fenomenului ENSO,
ceea ce n-a fost cazul anului 2005, foarte aproape si el de recordul absolut ale celei
mai mari temperaturi medii globale inregistrate. Anul 2008 este pe pozitia a X-a in
aceasta ierahie. Este un exemplu relevant al felului in care semnalul incalzirii globale
se suprapune peste fluctuatiile naturale ale sistemului climatic, acestea din urma
putand, pe scari de timp interanuale, sa-l intensifice sau sa-l mascheze.





31/147





CUVINTE CHEIE : Rapoartele privind Schimbrile Globale i Ecosistemele
Terestre (GCTE), Consiliului Interguvernamental pentru Schimbri Globale,
Cadrul General pentru Convenia privind Schimbrile climatice (FCCC),
Sistemele ecologice, Topirea calotei polare, Nivelului marii, Impactul
schimbarilor.

INTREBARI :

1. Care este efectul combinat al creterii CO
2
, al temperaturilor crescute i al
depozitelor de azot ?
2. Generalizri referitoare la dinamica vegetaiei n secolul urmtor conform lui
Jekerman (2000) ?
3. Pe ce sunt bazate modelele de simulare folosite pentru a cuantifica dinamica
vegetatiei?
4. Cum se estimeaz c va fi afectat productia agricola de schimbrile globale n
mod diferit, n diferite pri ale lumii ?
5. Cum se estimeaz c va fi afectat productia forestiera de schimbrile globale ?


















CURS IV :

Estimarea ameninrilor globale pentru natur i mediu:


Articolul 2 al Conveniei cadru privind schimbarile climatice (UNFCCC), confirma in
mod explicit importanta ecosistemelor naturale, a productiei de hrana si a dezvoltarii
economice durabile. Raportul se refera la sensibilitatea, adaptabilitatea si
vulnerabilitatea sistemelor ecologice si economice:
-schimbarile climatice determinate in continuare de om reprezinta un stress
suplimentar cu efect aditiv fata de sistemele ecologice si socio-economice deja
32/147
afectate de poluarea industriala din trecut. Cele mai vulnerabile sisteme sunt acelea cu
cea mai mare sensibilitate la schimbarile climatice si cea mai slaba adaptabilitate.
-majoritatea sistemelor globale sunt foarte sensibile la schimbarile climatice,
sistemele ecologice naturale, sistemele economice si sistemele societatii umane sunt
sensibile atat la magnitudinea cat si la ritmul acestor schimbari.
-impactul schimbarilor climatice este greu de cuantificat: studiile existente sunt
incomplete, intelegerea curenta a multor procese critice este nesigura; schimbarile
climatice la scara regionala sunt dificil de prevazut cu exactitate si la fel estimarea
cantitativa a impactului schimbarilor climatice asupra unui anume sistem bine
localizat; sistemele sunt subiectul a multiple stressuri climatice, sau non-climatice,
caror interactiune este dificil de estimat si evaluat.

Majoritatea studiilor de impact actuale, au luat in considerare raspunsul posibil al
sistemelor in fata unor schimbari climatice rezultate doar din dublarea concentratiilor
dioxidului de carbon atmosferic. Foarte putine studii dintre cele efectuate recent, au
avut in vedere raspunsurile dinamice la crestera continua a concentratiilor gazelor cu
efect de sera si doar cateva studii au examinat consecintele unei cresteri peste dublul
echivalentului de CO2 atmosferic.

Avansul tehnologic a sporit in general optiunile de adaptare a sistemelor organizate ca
cele din agricultura si aprovizionarea cu apa; multe regiuni ale lumii au insa un acces
limitat la aceste tehnologii si la informatiile necesare. Eficienta si costul efectiv de
utilizare al strategiilor de adaptare vor depinde de disponibilitatea resurselor
financiare re, de transfer de tehnologie si practicile specifice (culturale, educationale,
manageriale, institutionale legale). Adaptarea va putea fi facilitata prin introducerea
problemelor schimbarilor climatice in deciziile privind utilizarea resurselor si
dezvoltarea, si in planurile de planificare a investitiilor. Vulnerabilitatea sanatatii
umane si a sistemelor socio-economice depinde de circumstantele economice si de
infrastructura institutionala; aceasta implica de fapt ca sistemele tarilor in curs de
dezvoltareu sunt mai vulnerabile deoarece circumstantele economice si institutionale
sunt mai putin favorabile. Locuitorii tinuturilor aride sau semi-aride ale zonelor din
insulele mai sunt in mod deosebit vulnerabili la schimbarile climatice. Unele regiuni
au devenit mai vulnerabile la furtuni, inundatii sau secete, ca rezultat al cresterii
densitatii populatiei in arii sensibile ca bazinele raurilor sau campiile costiere.
Activitatile umane, care fragmenteaza multe peisaje, au sporit vulnerabilitatea
sistemelor slab organizate sau neorganizate.

In concluzie vulnerabilitatea creste pe masura ce capacitatea de adaptare scade, iar
reusita adaptarii, depinde de evolutia tehnologica, de organizarea institutionala, de
posibilitatile de finantare si schimbul de informatic.

Schimbri privind biodiversitatea


Biodiversitatea reprezint totalitatea genelor, speciilor i ecosistemelor dintr-o
regiune (WRI, IUCN, UNEP). Biodiversitatea poate fi divizat n trei categorii
ierarhice mari: gene, specii, i ecosisteme i poate fi analizat din punct de vedere
structural, compoziional i funcional. n general, la ora actual, pentru analiza
33/147
biodiversitii se descriu aspecte diferite ale sistemelor vii i pe care oamenii de
tiin le msoar n diferite moduri: diversitate genetic, diversitatea speciilor,
diversitatea ecosistemelor i mai nou diversitatea peisajului. Pe lng acestea, sunt
considerate importante i alte expresii ale biodiversitii: abundena relativ a
speciilor, structura de vrst a populaiilor, schimbrile compoziionale i structurale
n timp i chiar unele procese ecologice ca predatorismul, parazitismul i
mutualismul.

Pentru scopul Conveniei pentru Diversitate Biologic (CBD), biodiversitatea este
definit ca variabilitatea dintre organismele vii, variabilitate generat de toate sursele,
inter alia terestre, marine i alte ecosisteme acvatice i variabilitatea din complexele
ecologice i care include variabilitatea n interiorul speciilor, ntre specii i
variabilitatea ecosistemelor (UNEP, CBD).

O definiie interesant a biodiversitii este dat de Faith-1992 i Baker-2002 (din
Clausen 2003): lungimea cumulat a ramurii filogenetice. West (1993) consider
biodiversitatea ca un concept cluster, foarte greu de definit, iar speciile pot servi ca o
msur surogat a biodiversitii.

Diversitatea Alpha reprezint diversitatea msurat ca numr de specii ce apar pe o
suprafa bine delimitat (Huston 1944).

Diversitatea Beta caracterizeaz diversitatea unei specii ntr-o arie dat i a fost
definit de ctre Whittaker n 1960, ca reprezentnd gradul n care se schimb speciile
de-a lungul unui gradient fiziogeografic sau habitat (Kimmins, 1997) sau ca
diversitatea speciilor i complexitatea comunitiilor structurale ntr-un tip de pdure
sau ecosistem local.

Diversitatea Gamma a fost definit de ctre Cornell (1985) i caracterizeaz
diversitatea pe o arie foarte larg, avnd conotaii directe legate de diversitatea
peisajului.

Astfel diversitatea speciilor poate fi asimilat cu bogia de specii (numrul de specii),
cu diverse msurri pentru abundena relativ a speciilor, sau cu un indice ce combin
bogia de specii cu raritatea sau abundena speciilor respective pe teritoriul dat.



Principalele niveluri ale biodiversitii



Diversitatea genetic intraspecific

Variabilitatea inter i intrapopulaional a unei specii, determinat de variaia
informaiei genetice nscris n secvenele celor patru perechi de baze, care constituie
codul genetic reprezint diversitatea genetic intraspecific. Groonbridge (1992) apreciaz
cantitativ diversitatea genetic a speciilor ca practic infinit i precizeaz c numrul
posibil de combinaii ale diferitelor forme ale fiecrei secvene de gen depete
numrul de atomi existent n univers. Diversitate genetic poate fi identificat la diferite
34/147
niveluri de organizare, ADN total celular, ADN mitocondrial, numrul cromozomilor,
structura cromozomilor .a.. Cercetri recente apreciaz c doar 1% din diversitatea
genetic, i gsete expresia n controlul unor caractere i nsuiri ale organismului;
restul rmne necunoscut n ceea ce privete rolul i semnificaia (informaie
redundant). Exist astzi colective de specialiti care lucreaz la decodificarea
genomului la unele specii. Pentru speciile de arbori exist programul de cercetare pentru
decodificarea genomului principalelor specii forestiere DENDROME n S.U.A. i
programul EUFORGEN n Europa. Stabilitatea caracterelor la speciile actuale este dat
de faptul c genele care controleaz procese biochimice fundamentale sunt puternic
conservate i n general au o variaie redus care exercit un puternic efect asupra
viabilitii organismului respectiv.


Factorii determinani ai diversitii genetice

Factorii determinani ai diversitii genetice sunt (Stnescu 1992, Enescu 1996):

-recombinrile i schimburile de gene, se realizeaz n populaiile panmictice, n timpul
gametogenezei i determin o reaezare a informaiei genetice ntr-un numr practic infinit de
combinaii genetice dup legi probabilistice.

-interaciunile ntre gene: principale (care au ca efect apariia unui caracter) i/ sau
ntre gene modificatoare (inhibeaz sau intensific efectele altor gene). Majoritatea
caracterelor i nsuirilor cantitative sunt rezultatul aciunii genelor cu efect aditiv,
variabilitatea lor fiind direct proporional cu numrul de gene aditive care le
controleaz.

-mutaiile sunt modificri genetice ntmpltoare care determin variaii prin apariia
brusc de noi caractere ce se transmit ereditar dar pot fi reversibile.

-migraia, este fenomenul prin care o populaie primete gene noi care combinndu-se
cu genele autohtone amplific patrimoniul ereditar prin apariia de combinaii
genetice noi. Migrarea se realizeaz ntre populaii adiacente sau ndeprtate, dar
include i transferul interspecific de gene ntre populaii.



Diversitatea speciilor


Diversitatea speciilor trebuie privit ca suma diversitii totale a speciile care triesc pe
Pmnt. O specie poate fi definit astfel:

-din punct de vedere morfologic: grup de indivizi distinci morfologic, fiziologic,
biochimic.

-din punct de vedere biologic: grupuri distincte de indivizi care se pot mperechea
numai ntre ei astfel nct dau natere la organisme viabile sau grup de populaii naturale
izolate reproductiv de alte asemenea grupuri (Maximilian i Ioan, 1984).

35/147
Specia este considerat astzi un element central al biodiversitii, dar definirea
acestui concept variaz n limite foarte largi. Mettler i Gregg (1969), considerau
urmtoarele definiii:

conceptul evolutiv (Simpson 1961) care consider specia ca o
succesiune de populaii strmo-urma care evolueaz separat de
celelalte specii,
conceptul tipologic (specia morfologic), bazat pe diferenele
morfologice, fiziologice sau biochimice ntre specii,
conceptul nondimensional ce consider ca specii, populaiile care
nu schimb ntre ele gene prin fecundare ncruciat, chiar dac
ocup acelai teritoriu geografic sau biotic (trind n nie diferite).
Lipsa fertilitii la ncruciarea a dou populaii diferite denot c
avem de a face cu specii diferite,
conceptul multidimensional consider specia ca un sistem
multidimensional rspndit pe un spaiu geografic definit prin
totalitatea relaiilor reproductive dintre populaii.
conceptul de specie biologic se refer numai la speciile cu sistem
de reproducere sexuat i incude un grup de populaii efectiv sau
potenial izolate reproductiv de alte populaii (Mayr, 1963).

n literatur mai exist i alte concepte pentru definirea speciei: specie nominalist
(Robinet citat de Ceapoiu 1988), specie evolutiv (Simpson, 1961), specie genetic
(Ceapoiu 1988)...






Diversitatea comunitilor sau a ecosistemelor

Conceptul de ecosistem i comunitate


Ecologia modern este o disciplin de natur holistic, care are ca obiect studierea
structurii i funcionrii ecosistemelor, iar termenul ecologie a fost creat de Haeckel (1866)
(tiina global al crei obiect este studiul interrelaiilor dintre organisme i mediul lor de
via). Biosfera, n intregul ei, este organizat ntr-o reea complex de ecosisteme colective
n care via vegetal i animal sunt armonice dar i antagonice (Chiri, 1974; Stugren,
1975). Ecosistemul este casa comun a numeroaselor specii de organisme convieuitoare
(Doni din Vald et al. 1997). Primele studii detaliate asupra distribuiei ecologice a
plantelor au condus la clasificarea comunitilor biologice. Abia apoi s-a realizat c
36/147
organismele sunt legate direct i indirect, prin relaiile trofice i c aceste relaii unesc
speciile n uniti funcionale.

Dup ce Clements (1935) a studiat asociaiile de plante ca sisteme de organizare, iar
Gleason (1939) a considerat asociaiile ca suma proprietilor prilor lor componente, s-a
neles c sistemele care exprim numai proprietile de organizare sau regularizare nu
constitue o abordare corespunztoare. Cel care a folosit termenul ecosistem pentru a
desemna sistemul, mai mult sau mai puin stabil, compus din biocenoz i biotop a fost
Tansley, n 1935 (Enescu et al., 1997).

Mediul fizic mpreun cu comunitatea biologic poart numele de ecosistem.
Ecosistemul este considerat astzi un sistem informaional deschis, cu capacitate de
autoconservare, autoregenerare, autoreproducere i de dezvoltare de la forme simple la
forme complexe de organisme i stabilitate n relaie cu alte sisteme.

Unii autori definesc conceptul de comunitate biologic: speciile care ocup un
anumit teritoriu i interaciunile dintre ele (Primack et al, 2003). Exemple de
comuniti ar putea fi: tipurile de pdure, stepa, recifii de corali, mlatinile.
Comunitile biologice astfel definite pot altera mediul fizic caracteristic unui
ecosistem, ntr-un ecosistem terestru de exemplu, viteza vntului, umiditatea,
temperatura i caracteristicile solului pot fi influenate local, de plantele i animalele
prezente.

Biotopul sau habitatul este o arie geografic de ntindere i volum variabile, supus unor
condiii de mediu, dintre care cele dominante sunt omogene. Biotopul sau staiunea-biotop
este considerat n ecologie ca mediul intern sau micromediul ecosistemului n opoziie cu
mediul su exterm i cu macromediul acestuia, din afara limitelor convenionale ale
ecosistemului (Doni din Vald et al. 1997). Astfel definit, biotopul este o ntindere
geografic, mai mult sau mai puin bine delimitat, care nglobeaz resurse suficiente
pentru a putea asigura meninerea vieii; el poate fi de natur organic sau anorganic
(Enescu et al. 1997).

Biocenoza este o comunitate de microorganisme, plante i animale, care se formeaz sub
influena unui complex de factori de mediu i a relaiilor dintre acestea i mediu. Aceste
comuniti convieuiesc n aceeai arie geografic (habitat), ntre ele avnd loc o diviziune
a activitilor i funciilor prin care se realizeaz integrarea comunitii biologice.
Biocenoza are drept trstur caracteristic, determinant pentru existena ei, relaiile
contradictorii i totodat unitare dintre populaiile (speciile) componente

(Botnariuc,
1979).

Nia ecologic reprezint setul unic de resurse utilizate de ctre o specie ntr-o
comunitate biologic. Fiecare component a niei poate ns deveni factor
limitativ i poate restriciona mrimea populaiei.

Clasificarea ecosistemelor din aceast imens amplitudine de variaie i integrarea lor n
sisteme manageriale este o problem actual major a biologiei iar dificultatea principal
este dat de terminologia divers folosit de diveri autori (comunitate, habitat, ecosistem,
biom) care nu a reuit pn n prezent s fie general acceptat. Prin lucrarea Tipuri de
ecosisteme forestiere din Romnia, (Doni, N.; Chri, C.; Stnescu, V., 1990) s-a reuit o
clasificare care este considerat deosebit de interesant de specialiti din diverse ri. Exist
37/147
procupri majore actuale care clasific vegetaia forestier european n 30 de tipuri pentru
a avea astfel baza unui sistem de evaluare integrat al biodiversiii ecosistemelor forestiere.
i n cazurile de mai sus, i n alte cazuri, ncercrile de clasificare a unitilor
ecologice se bazeaz n primul rnd pe identificarea speciilor care se ntlnesc n ele, a
relaiilor ntre ele i pe o descriere a caracteristicilor fizice ale suprafeelor pe care le ocup.
n mare msur, n practic, diversitatea ecosistemelor este adesea evaluat dup diversitatea
speciilor componente, abundena relativ a diferitelor specii i uneori dup tipologia
speciilor. Ca prime realizri n domeniu, s-au realizat hri globale sau regionale ale
ecosistemelor utiliznd tehnologii clasice sau de ultim or (GIS) :

- Clasificarea biogeografic a vegetaiei pe harta lumii (The Classification of
Biogeographical Biomass of the World Map), bazat n principal pe date
geografice i vegetaie i propus de ctre Udvardy (1975) avnd ca uniti de
clasificare bionii",

-Ecoregiunile continentelor ( The Ecoregions of the Continents. Map) descris de
catre Bailey (1989) prezint distribuia ecosistemelor la scar regional bazat pe clim
i vegetaie i divizeaz globul n patru domenii mari: polar, temperat umed, temperat
uscat i tropical umed i n subuniti (divizii, provincii),

-Harta mondial a ecosistemelor majore (Major World Ecosistems Map) este o
hart ecologic global ce prezint ecosistemele primare din lume (Olson et al., 1983),

-Harta de clasificare a zonal a potenialului de via (The Holdridge Life Zone
Clasifcation Map) este o schem de previziune a potenialului vegetaiei pe baza
efectelor temperaturii, ale ploilor i ale evapotranspiraiei (Holdridge, 1967),

Aceste sisteme de clasificare a ecosistemelor sunt de mare importan pentru elaborarea
unei politici raionale de ocrotire a naturii i conservare a biodiversitii. Variabilitatea
local este determinat nu numai de capacitatea de support a mediului ci i de accesul la
o regiune pentru a o coloniza, sau de abilitatea organismelor componente de a suporta
variaia condiiilor de mediu. Ocrotirea naturii este un proces care trebuie mbriat
global i istoric. O asemenea abordare ar putea conduce la conservarea dinamic a
biodiversitii i a resurselor genetice (Stnescu, 1997; Enescu et al, 1997, Borlea 2004).



Relaii n ecosisteme

Pentru studiul ecosistemelor, ecologia contemporan ia n considerare :
evaluarea interaciunii dintre organisme i mediul lor (habitatul) ce folosete
amprenta ecologic ca indicator adecvat pentru evaluarea de mediu (Opschoor
2000).
evaluarea gradului de adaptare al speciilor, populaiilor i comunitilor dintr-un
ecosistem la schimbrile din mediul lor de via, utiliznd uneori la elaborarea
modelelor teoretice i a prognozelor, pe lng datele recente, i date istorice.

Cele dou componente ale ecosistemului sunt biocenoza i habitatul. Literatura de
specialitate (Stugren, 1982) evideniaz lipsa de unitate n tratarea conceptului de biocenoz,
existnd abordri specializate din punct de vedere taxonomic, autecologic, sinecologic i
38/147
altele. Nu se insist asupra lor pentru c sunt mai importante relaiile directe i indirecte dintre
factorii componeni, eseniali pentru nelegerea procesului evoluiei. Rezultatul acestor
relaii este selecia natural i deci procesul transformrii adaptive a populaiilor i speciilor.

Interaciunea dintre organisme i mediul lor (habitatul) include:

1. relaiile cu factorii mediului abiotic, care condiioneaz dezvoltarea sau chiar
existena populaiei

2. relaiile cu factorii biologici :
o relaii intraspecifice : interaciunile cu ali indivizi ai aceleiai populaii sau
specii, care au forme diferite, dar sunt vitale populaiei date,
o relaii interspecifice, care nsumeaz totalitatea dependenelor directe i
indirecte dintre specii:
neutralism - nu exist relaii ntre dou populaii
(specii),
competiie (concuren), ce se realizeaz ntre dou
populaii care ocup aceeai ni ecologic (cu aceleai
cerine fa de mediu),
mutualism, cnd populaiile sunt dependente una faa
de alta sau au cerine complementare fa de factorii
de mediu; mutualismul este larg rspndit n natur,
protocooperare, cnd ambele specii profit de pe urma
convieuirii, dar relaia nu este obligatorie, ca o
condiie a existenei,
comensalism, cnd relaia este obligatorie pentru
comensal n timp ce gazda" nu este afectat de
aceast convieuire,
predatorism, cu rol major n selecia natural i de control
al efectivelor speciei prad,
parazitism, ca relaie obligatorie, cu efect pozitiv
pentru parazit i negativ pentru gazd,
relaiile interspecifice legate de reproducere, n
situaia n care o specie este mediu pentru depunerea
oulor la insecte, cuiburilor de psri etc. sau prezena
unor specii de insecte sau psri pentru polenizarea
(agent vector) altor specii,
relaii interspecifice legate de aprare, care pot fi de
mai multe feluri : individual pasiv i activ, electiv,
mimetism, homocromie, imitaie,
relaii interspecifice legate de rspndirea speciilor,
care mbrac forme
foarte variate, de la transportul ntmpltor de semine,
ou etc. pn la forme mai com-
plexe interferate cu relaii trofice.


3. succesiunea este o caracteristic major a ecosistemelor forestiere adic procesul
gradual sau brutal de schimbare a compoziiei de specii, a structurii comunitii i
39/147
caracteristicilor fizice ce apar n urma evoluiei naturale sau sub influena activitilor
antropice. Exist o succesiune natural n general gradual i o posibil succesiune
brutal determinat de om sau de dezastre naturale,
4. capacitatea de suport exprimat ca numr de indivizi ai speciilor care utilizeaz
resursele ecosistemului i n relaie direct cu predatorismul,


Relaiile trofice sunt n dinamica lor sunt cele mai importante ntr-un ecosistem.
Lanurile trofice reprezint cile eseniale prin care se face transferul de energie, materie i
informaie n ecosistem. ntre populaiile diferitelor specii ce compun acelai nivel trofic,
adesea are loc competiia. Rezultatul ei duce, prin aciunea seleciei, la diferite adaptri ale
populaiilor, la separri pariale sau totale a nielor ecologice. n funcionarea lanurilor
trofice sunt importante i fluxul de energie i circuitul materiei.

Cunoaterea acestor relaii din ecosistem este de real valoare pentru stabilirea unei
strategii eficiente pe termen lung de ocrotire a naturii prin conservarea ecosistemelor.



O analiz recent a tendinelor privind biodiversitatea n principalele ecosisteme
terestre a identificat c principalele cauze de pierdere a biodiversitii n viitorul
apropiat vor fi schimbrile n folosina terenului, n special transformri de habitate
i fragmentarea complexelor de ecosisteme. Al doilea factor important identificat a
fost invazia speciilor strine, dei tendinele sunt mai puin sigure aici, concluzia
general este c speciile strine vor reprezenta o problem din ce n ce mai mare n
viitor datorit:
a) globalizrii economiei i n consecin, mobilitii persoanelor i materialelor;
b) vulnerabilitii ecosistemelor perturbate la invazii de specii strine.

Schimbrile n compoziia atmosferei i clima sunt privite ca factori pe termen lung,
dar cu o sporire a importanei relative n timp. Cu toate acestea schimbrile n fixarea
azotului au impact important pe termen scurt asupra diversitii speciilor mai ales n
rile dezvoltate.
Cercetarea consecinelor acestor schimbri ale diversitii biologice pentru
funcionarea ecosistemelor terestre este nc n faza pionieratului. Totui cteva
tendine se desprind din rezultatele cercettorilor actuale:
a) experimente efectuate pe termen relativ scurt i raportate catre
organismele ONU i CBD arat o relaie pozitiv ntre productivitatea
primar i bogia de specii: creterea numrului de specii crete
probabilitatea de a avea cel puin una din speciile prezente productiv n
condiiile de mediu variabile ca urmare a schimbrilor climatice; speciile
suplimentare pot fi capabile s-i nsueasc resurse care nu sunt folosite de
alte specii (datorit diferenelor legate de adncimea nrdcinrii,
fenologie, forma azotului utilizat etc).
b) pe lungi perioade de timp bogia de specii poate tampona
funcionarea defectuoas a ecosistemului n cazul evenimentelor
extreme sau efectelor ne-anticipate ale schimbrilor climatice
globale. Un ecosistem se poate menine funcional prin rspunsuri
de funcionare diferite ale speciilor asemntoare existente la
40/147
variaiile din mediu. Astfel, diversitatea genetic mare n
interiorul speciilor i diversitatea funcional ntre specii
asemntoare creeaz o siguran mare fa de schimbrile mari
n funcionarea ecosistemului.
c) speciile care au impact puternic asupra funcionrii ecosistemului
(cele care modific disponibilitatea resurselor; structura trofic;
regimul de perturbare) fac ca introducerea sau pierderea unei singure
astfel de specii n ecosistem s aib efecte profunde asupra
ecosistemului.
d) probabilitatea dispariiei speciilor n complexele de ecosisteme fragmentate
este n cretere, ca o consecin a scderii mrimii populaiei i descreterii
legturilor ntre subpopulaii.



Ciclul carbonului
Potenialul ecosistemelor terestre de a absorbi cantiti importante de CO
2
,
ncetinind astfel acumularea de CO
2
n atmosfer i reducnd ritmul de
schimbare al climei, reprezint un aspect major n dezbaterile privind controlul
emisiilor de CO
2
, iar nelegerea actual a ciclului global al carbonului se
bazeaz pe un bilan constituit de surse i asimilatori de CO
2
. Sursele principale de
CO
2
n atmosfer sunt:
- emisii din combustia combustibililor fosili i producia de ciment;
- emisii rezultate din modificri n utilizarea terenurilor din zonele tropicale;
- emisiile rezultate n urma activitilor umane.
Asimilatori principali de CO
2
din atmosfer
sunt:
- nmagazinarea n diverse componente din atmosfer;
- absorbia oceanic;
- absorbia datorit revigorrii pdurii din emisfera nordic;
- fertilizarea cu CO
2
;
- depunerea de azot.

Analizele fcute ntre 1980 - 1989, arat c n aceast perioad, biosfera terestr a
fost n echilibru n ceea ce privete emisia i absorbia de CO
2
. Prin utilizarea
terenurilor din zonele tropicale s-au eliminat cca 16 milioane tone de CO
2
ce au
fost absorbite de ecosistemele terestre prin efectul combinat al refacerii pdurii,
fertilizare cu CO
2
i acumularea azotului. Dimensiunea acestor bazine de
absorbie terestre a carbonului a fost demonstrat pentru unele zone, dar nu la
scar global. Este posibil ca aceast cretere s fie mprit ntre foarte multe
ecosisteme, fiind astfel dificil de detectat. Problema este dac aceast capacitate
curent a biosferei terestre de a absorbi CO
2
poate fi meninut sau sporit n
viitor. Prognoza unor scenarii viitoare este dificil, deoarece factorii implicai nu
pot fi prevzui i considerai ca atare cu prea mult siguran pentru viitor.
41/147
Estimrile anuale medii ale cantitii totale de carbon pot fluctua datorit
variabilitii climatice interanuale. Bilanul este n cele din urm echilibrat spre
0. n ciuda acestor incertitudini, pot fi estimate ns, tendinele (direciile) de
evoluie, o cretere sau o descretere a cantitii totale de carbon, prin urmrirea
tendinelor a trei procese principale:
- utilizarea terenurilor,
- schimbri structurale ale ecosistemelor,
- fiziologia ecosistemelor.



Schimbri n utilizarea i ocuparea terenurilor
O cretere a populaiei de aproape l miliard pentru un deceniu impune o cretere susinut
a produciei alimentare, n conformitate cu estimrile Modelelor Integrate de Apreciere a
Efectelor Gazelor de Ser (IMAGE model) i cu alte analize (Sathaye , 2000), aceast
cretere va cauza continua conversie a ecosistemelor naturale n sisteme agricole, n
special n Africa i Asia i intensificarea produciei terenurilor agricole actuale. Aceste
dou procese accelereaz aproape ntotdeauna eliminarea de carbon n atmosfer, astfel
nct ritmul emisiilor din aceste surse va fi meninut la nivelul actual sau chiar va spori.
n plus, pe msur ce tot mai mult teren forestier sau de alt natur este transformat n
teren agricol, rmn tot mai puine zone cu ecosisteme naturale apte s asimileze
carbonul, reducndu-se astfel puterea de asimilare a biosferei terestre.

Schimbarea structural a ecosistemelor
Schimbrile n compoziia i structura ecosistemelor sunt realizate de o combinaie
ntre practicile de gospodrire i schimbare n compoziia atmosferei. Creterea
biomasei ce poate fi observat n mod curent pe multe suprafee mpdurite, reflect
schimbri succesive datorate modificrilor anterioare n cadrul gospodririi pdurilor.
Efectele viitoarelor schimbrii globale, se vor suprapune tendinelor din prezent, n
particular, tendina actual de cretere a biomasei n anumite zone poate fi reversul
schimbrilor globale cu efecte de importan sporit. Datorit schimbrilor globale,
ansamblul vegetaiei prezente este posibil s se modifice, prin creterea mortalitii
unora dintre componente, urmat de stabilizarea i creterea unor noi ansambluri.
Mortalitatea vegetaiei actuale, care elimin carbon n atmosfer, este un proces rapid,
n timp ce absorbia de carbon din atmosfer este un proces mult mai lent (Jekerman
2000).




Factori fiziologici care pot afecta ecosistemul

42/147
Printre factorii fiziologici specifici care pot afecta echilibrul carbonului pe termen lung n
cadrul ecosistemelor terestre sunt:

Emisiile din sol
Creterea temperaturilor presupune i creterea oxidrii materiei organice din sol.
Observaii de la latitudini mari, unde ariile continentale au fost supuse unei creteri a
temperaturii n ultimile trei decenii, arat c unele ecosisteme de tundr din Alaska i
Siberia au ajuns din "receptoare" de carbon, "surse" de carbon, sau ambele n aceeai
msur, datorit creterii descompunerii carbonului din sol. Rmn ns numeroase
experimente de realizat n vederea stabilirii solului ca surs important de CO
2
.

Fertilizarea cu CO
2
i acumularea azotului
Cercetri recente ale nivelului CO
2
n ecosisteme indic un efect al acestuia asupra
funcionrii ecosistemelor ndeajuns de semnificativ, dar nu pe msura efectelor majore
relevate de analizele biogeochimice globale. Efectele interactive ale modificrilor
privind utilizarea terenurilor (abandonarea agriculturii n favoarea pdurilor),
creterea depunerilor de azot i fertilizarea cu CO
2
au condus la nregistarea unei
creteri (acumulri de biomas) superioare ale unor pduri din Europa, ca dovada c
acumularea azotului a avut un rol major.

Limitarea nutrienilor
Ciclul carbonului este legat, la multiple scri ale timpului, de ciclurile altor nutrieni,
n special al azotului, fosforului i sulfului. Aprovizionarea insuficient cu nutrieni,
limiteaz nivelul carbonului n ecosisteme. n unele ecosisteme, creterea
temperaturilor va spori mineralizarea azotului care sigur, va conduce la un nivel
crescut de CO
2
pe termen scurt.

Saturarea fiziologic
Acumularea carbonului n atmosfer prin fiziologia ecosistemelor este rezultatul
asimilrii CO
2
prin fotosintez i eliminrii CO
2
prin respiraie i descompunere.
Aceste procese se realizeaz cu viteze diferite. Asimilarea carbonului rspunde pozitiv
i aproape instantaneu la creterea CO
2
atmosferic, n timp ce procesul de
descompunere rspunde doar indirect, prin schimbri ale temperaturii, umezelii i
calitii deeurilor.

Tendinele generale
43/147
Condiiile n care se dezvolt cantitatea de carbon terestr nu sunt ndeplinite
uniform i nici nu opereaz la aceeai scar a timpului n consecin estimarea
tendinelor pe termen lung privind condiiile i dinamica acumulrii carbonului este
dificil. Condiiile acestei acumulri a cantitii de carbon difer ca intensitate n
regiunile lumii, n unele zone, ca Africa sub-saharian i pri ntinse ale Asiei;
schimbarea modului de utilizare a terenurilor reprezint componenta dominant, iar
aceste regiuni vor fi, cu siguran, surse de carbon. Pentru alte zone, precum pri ale
Americii de Nord i Europa, dominante pot fi procesele de reinere a carbonului,
devenind asimilatoare semnificative, dac nu sunt dereglate, pentru decenii sau chiar
secole. Dat fiind dificultatea estimrii amplorii proceselor de reinere a carbonului
(depunerea azotului, fertilizarea cu CO2), n comparaie cu cele de eliminare a
carbonului (oxidarea materiei organice din sol, schimbarea structural a
ecosistemelor), sunt posibile numeroase scenarii pentru ciclul terestru al carbonului
la scar global pentru urmtorii 100 de ani. Exist ns certitudinea c, cel puin
pentru urmtoarele decenii, suprafee importante cu ecosisteme naturale vor fi
transformate n terenuri agricole, emind n acelai timp carbon i reducnd
cantitatea de pmnt n care ar putea fi reinute cantiti importante de carbon.

Concluzia general a sintezelor Schimbrilor Globale i Ecosistemelor Terestre
(GCTE) este aceea c ritmul prezent al absorbiei carbonului din atmosfer va
fi dificil de meninut la scar global. Este posibil ca biosfera ntreag (incluznd
i terenul transformat sau modificat pentru producia de hran i fibre) s devin o
surs major de CO
2
. Aceast proiecie are implicaii semnificative n dezvoltarea
strategiilor de stabilizare a concentraiilor gazelor cu efect de ser n atmosfer.






Hazarde naturale

Una dintre cele mai periculoase tendine ale epocii contemporane este cre terea
frecvenei, intensitii i a consecinelor hazardele naturale. Conform aprecierilor, n
timpul de fa pierderile directe i indirecte n urma acestora con stituie 250 000 de
victime anual, iar pre judiciul economic - de la 50 pn la 100 milioane de dolari
SUA. Peste 80% din aceste pierderi se datoreaz hazardurilor determinate de vreme,
clim i ap, adic de furtuni, inundaii, secete etc. n perioada anilor 1992-2001 nu
mai hazardele determinate de vre me, clim i ap au generat peste 622 000 de
victime i au influenat asupra existenei a dou miliarde de oameni, de asemenea, au
lsat milioane de oa meni fr adpost, au adus boli, srcie i multe suferine.
Numrul acestor fenomene crete. Conform cercetrilor efectuate numrul
hazardurilor hidro meteorologice n ultimii 30 de ani s-a mrit de trei ori. Hazardele
naturale constituie nite manifestri extreme ale unor fe nomene naturale, cum ar fi
cutremure le, furtunile, inundaiile, alunecrile de teren, secetele, care au o influen
direct asupra vieii fiecrei persoane, asupra societii i a mediului nconju rtor n
ansamblu.

n cazurile n care hazardurile creeaz distrugeri de amploare i pierderi de viei
omeneti, ele snt denumite dezastre sau catastrofe naturale. Efectele acestor
44/147
fenomene snt att de mari, nct efortul de depire a aces tora doar cu resurse locale
este insu ficient. n aceste situaii snt necesare intervenii rapide din partea unor echi
pe speciale de nivel naional i inter naional.

Se consider c un fenomen natural extrem poate fi numit dezastru n cazul n care
snt nregistrate cel pu in 10 pierderi de viei omeneti sau 50 de persoane rnite i
dac pagubele materiale se evalueaz la peste un mi lion de dolari. Reducerea
efectelor acestor dezastre implic studierea interdisciplinar a hazardurilor, a
vulnerabilitii, riscului i, n mod deosebit,desfurarea unor ample aciuni de
informare i educare a populaiei.

Vulnerabilitatea pune n eviden gradul de expunere a omului i a bunurilor sale
diferitelor tipuri de hazarduri, indicnd nivelul pagubelor pe care le cauzeaz un
anumit fenomen. A fi vulnerabil nseamn a fi expus unor pericole poteniale care pot
s afecteze sntatea, s pericliteze viaa i s produc pagube. Vulnerabilitatea este
gradul de expunere a omului i a bunurilor sale diferitelor tipuri de ha zarduri,
indicnd nivelul pagubelor pe care le cauzeaz un anumit fenomen.

Hazardele naturale pot fi clasificate, n funcie de diferite criterii, ntre care modul de
formare (geneza), durata de manifestare, arealul afectat etc.

n funcie de genez, hazardurile naturale se difereniaz n:
- hazarde endogene, a cror aciune este generat de energia provenit din
interiorul planetei, n aceast categorie fiindincluse cutremurele i erupiile vulcanice;
- hazarde exogene, generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de
unde categoriile de: hazarduri climatice, hidrologice, geomorfologice,
oceanografice,biologice,biofizicei astrofizice.





CUVINTE CHEIE: amenintarea schimbarilor climatice, ecosisteme terestre si
acvatice, efecte adverse, sistemelor globale, sistemele ecologice naturale, sistemele
economice, sistemele societatii umane, hazarde climatice

INTREBARI:
1. Care sunt principalele amenintari ale schimbarilor climatice pentru biodiversitate?
2. Care sunt principalele amenintari ale schimbarilor climatice pentru specii?
3. Care sunt principalii factori fiziologice care pot afecta ecosistemul recunoscuti ca
amenintari ale schimbarilor climatice?
4. Care sunt principalele amenintari ale schimbarilor climatice pentru ecosisteme?
5. Care sunt principalele hazarde recunoscute ca ameninri ale schimbarilor
climatice?







45/147









CURS V


VULNERABILITATEA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE



Efectul schimbarilor majore asupra ecosistenielor terestre si acvatice va fi dificil de
detectat, iar schimbarile bruste, neasteptate sunt greu de masurat din cauza faptului ca
sistemele complexe si multe feed-back-uri sunt neliniare, cercetarea si monitoringul
lor sunt si raman in continuare esentiale. Ecosistemele contin intregul rezervor genetic
al Pamantului, rezervor al diversitatii speciilor si furnizori de bunuri si servicii" de
importanta majora societatii umane: furnizeaza hrana, fibre, substante cu proprietati
medicinale si energie; transforma si depoziteaza carbonul si
alti nutrienti, asimileaza deseuri, purifica aerul, regularizeaza scurgerea apelor
si controleaza inundatiile, degradarea solului si erodarea plajelor; ofera oportunitati
de recreere si activitati economice. Aceste sisteme si functionarea lor s-au dovedit
sensibile la ritmul si extinderea schimbarilor climatice.
Daca speciile indiv iduale raspund acestor schimbari, compozitia si distributia
geografica a multor sisteme se va schimba, fiind posibile modificari ale diversitatii
biologice si a bunurilor si serviciilor pe care acestea le ofera societatii.
Dezechilibrele unor sisteme ecologice ar putea fi ireversibile chiar daca climatul va
atinge din nou echilibrul in viitor.
n Europa, sunt vulnerabile n mod special regiunile muntoase, zonele de coast,
regiunile umede i zona mediteranean. Dei s-ar putea nregistra unele efecte
pozitive, multe dintre consecine sunt cel mai probabil negative. Msurile de adaptare
existente se concentreaz n domeniul prevenirii inundaiilor, prin urmare,
planificarea i implementarea msurilor de adaptare trebuie abordate n mod
considerabil i n alte domenii, precum sntatea public, resursele hidrologice i
gestionarea ecosistemelor.

Sud-estul Europei, regiunile mediteraneene i cele din Europa Central sunt cele mai
vulnerabile la schimbrile climatice. Aici, se prognozeaz c efecte negative
considerabile se vor reflecta asupra sistemelor naturale i umane care se afl deja sub
presiunea factorilor socio-economici, ca de exemplu, modificrile survenite n
utilizarea teritoriului. Pe de alt parte, este posibil ca regiunile nordice i anumite
regiuni din vestul Europei s poat beneficia, pentru un timp, de efecte favorabile, mai
ales n ce privete agricultura.



Zonele impadurite
46/147

Scenariile actuale (Sathaye 2000) prevad o crestere cu 1C a temperaturii medii
globale, crestere constanta si suficienta sa afecteze capacitatea de crestere si
regenerare a padurilor din multe regiuni precum si compozitia acestora. Ca o
consecinta a modificarii regimului termic si pluvial, detenninate de cresterea cantitatii
de CO
2
atmosferic, o fractiune importanta din suprafetele impadurite existente azi in
lume, vor suferi schimbari majore in tipurile vegetale predominante; cele mai largi
schimbari sunt preconizate la latitudini inalte si cele mai putin la tropice. Schimbarile
climatice se vor face simple cu o viteza mai mare decat viteza si ritmul cresteri
speciilor din paduri, capacitatea de crestere, de reproducere si refacere fiind depasita.
Este posibila o schimbare a compozitiei de specii din paduri in timp; tipuri intregi de
asociatii pot disparea iar noi ansambluri de specii, noi ecosisteme se pot stabili in
viitor (Jekerman 2000).
In conditile cresterii cantitatii de CO
2
, desi productivitatea. primara neta ar putea
spori, nu acelasi lucru s-ar intarnpla si cu biomasa. totala, din cauza frecventelor si din
ce in ce mai extinselor epidemi si incendii. Cantitanti mari de carbon ar putea fi
eliberate in atmosfera in timpul trecerii de la un tip de padure 1a altul, pentru ca
ritmul cu care si pierde carbonul prin mortalitatea mare a padurilor depaseste ritmul
de captare si asimilare a carbonului prin crestere si maturizare.
In zonele tropicale cresterea temperaturilor medii nu ar trebui sa determine alterari
majore in compozitia si productivitatea speciilor, dar modificarea cantitatii de
precipitatii, a duratei anotimpurilor si cresterea evapotranspiratiei ar putea conduce la
schimbari de compozitie. Cresterea concentratie de CO
2
atmosferic ar putea ridica
raportul carbon/azot din nutretul ierbivorelor, reducandu-i valoarea nutritiva.
Pentru regiunile temperate, modificarile acelorasi parametri ar implica modificari ale
sezoanelor de vegetate si implicit a limitelor dintre asociatile vegetale caracteristice.


Criosfera

Exista scenarii care prevad ca 1/3 pana la 1/2 din masa ghetarilor montani existenti
putea disparea in urmatorii 100 de ani (Keer 2000). Extinderea redusa a ghetarilor si
reducerea stratului de zapada ar putea de asemenea afecta distributia sezoniera a
scurgerii raurilor si a rezervelor de apa pentru agriculture. Reducerea arealului
speciilor, ar putea duce la un flux suplimentar de CO
2
in atmosfera, la schimbari in
procesul ci contribuire la fluxul de CH
4
in atmosfera si la dereglari de infrastructuri
la scara larga. Reducerea duratei si grosimii ghetarilor marini ar conduce la cresterea
duratei de navigatie pe mari sau in zonele de coasta, ce sunt in prezent afectate de
gheata sezoniera si in Oceanul Artic. In urmatorii 50-100 ani sunt asteptat mici
modificari in extinderea invelisului de gheata din Groelanda si Antartica.
Roxana Bojariu, seful Grupului de Cercetari Climatice din cadrul Administratiei
Nationale de Meteorologie ne informeaza:
Gheata ocupa cam 7% din suprafata oceanului planetar. Rolul ei in sistemul climatic
este legat, pe de-o parte, de faptul ca reflecta cea mai mare parte a radiatiei solare
incidente pe suprafata sa. Pe de alta parte, stratul de gheata izoleaza oceanul de
atmosfera, impiedicand schimbul de caldura si umiditate dintre cele doua medii.

Analiza recenta a datelor satelitare, realizata de cercetatorii britanici de la University
College din Londra, a aratat ca fata de iernile din perioada 2002-2007, cand grosimea
47/147
a ramas constanta, in iarna anului 2008 gheata oceanica din Arctica s-a subtiat foarte
mult.
Aceasta diminuare dramatica a grosimii vine dupa recordul inregistrat in septembrie
2007, cand suprafata ghetii arctice a atins un minimum absolut pentru intreaga
perioada de observatii satelitare, incepand din anul 1978. Anul 2007 a fost, climatic
vorbind, unul exceptional, la nivel global, dar si in Romania. Dupa una dintre cele mai
calde ierni ale ultimelor secole, inregistrate in Emisfera Nordica, secete intense si
persistente au fost prezente in regiuni din Europa, America de Nord, Asia si Australia.
Masuratorile au fost realizate cu un altimetru de tip radar, plasat la bordul satelitului
Envisat al Agentiei Spatiale Europene. Semnalul electromagnetic emis de aparat este
reflectat inapoi de suprafata ghetii arctice si receptionat de dispozitivul special instalat
pe satelit. In functie de timpul necesar semnalului emis si apoi reflectat sa se intoarca
la satelit, se poate calcula grosimea ghetii fata de nivelul marii. Cum se stie ca
aproximativ o zecime din volumul de gheata se afla deasupra nivelului marii, se pot
mai departe calcula grosimea si volumul total de gheata dintr-un anumit loc.
Principalul avantaj al datelor satelitare este acoperirea spatiala foarte buna.
Observatiile cuprind, practic, intreaga regiune arctica, cu exceptia unei zone limitate
aflate in vecinatatea Polului Nord geografic. Avem astfel o imagine clara asupra unei
suprafete enorme, foarte greu de supravegheat in alt fel. Totusi, trebuie mentionat ca
datele satelitare se calibreaza folosind si masuratori efectuate la suprafata, in anumite
regiuni arctice: asa-numitele inregistrari in situ, adica direct in masa de gheata.
Acest lucru creaza astfel o mult mai clara imagine tridimensionala care completeaza
ce se stia pana acum despre diminuarea totala a suprafetei acesteia. Este, astfel, primul
studiu care probeaza foarte clar faptul ca volumul total al ghetii arctice se reduce. In
anotimpul cald, suprafata fara gheata a oceanului absoarbe o cantitate sporita de
energie. Acest fenomen duce la o crestere suplimentara a temperaturii locale in aer si
in ocean. Aceasta crestere, la randul ei, face ca grosimea ghetii nou formate in
anotimpul rece sa fie din ce in ce mai mica. Acest lucru, la randul sau, favorizeaza
topirea ghetii in regiuni din ce in ce mai extinse ale oceanului arctic, in urmatorul
sezon cald. Este vorba, prin urmare, de o accelerare accentuata a fenomenului de
topire a ghetii arctice.

Pana nu demult estimarile sugerau ca Oceanul Inghetat ar putea deveni, vara, Oceanul
Albastru (adica fara gheata), in jurul anului 2080. Rezultatele cercetatorilor britanici
corecteaza aceasta estimare. Rezultatele intaresc ideea posibilei disparitii estivale a
ghetii oceanice din zona arctica in intervalul 2030 2040.

Gheata oceanica din zona Polului Nord este o componenta a sistemului climatic a
carei reducere poate amplifica, in cascada, semnalul incalzirii globale. Intrebarea
cheie, pe care si aceste rezultate ale cercetatorilor britanici ne-o impun, este daca deja
am atins acel punct critic, dincolo de care bucla amplificatoare a schimbarilor
climatice poate provoca efecte care sa depaseasca capacitatea noastra de adaptare.



Regiunile montane

Proiectarea scadere in extinderea ghetarilor montani si a stratului de zapada datorita
incalzirii climei va afecta sistemul hidrologic, stabilitatea solului si sistemele socio-
48/147
economice aferente. Distributia altitudinala a vegetatiei se va schimba spre inaltimi
mai mari; unele specii cu areal climatic limitat la varfurile muntilor ar putea disparea
datorita disparitiei habitatului si reducerii potentialui de migrare. Multele resuse
inclusive lemnului si cele privind hrana populatiilor specifice montane pot fi reduse.
Industria turismului si cea recreativa, de importanta economica sporita in multe
regiuni vor scadea.(Jekerman 2000).



Lacuri, fluvii si mlastini

Ecosistele acvatice vor fi influentate prin modificari ale temperaturii apei, ale
regimului de scurgere si ale nivelurilor apei. Pentru lacuri si fluvii, incalzirea ar
aveamari efecte biologice la schimbari mari, unde productivitatea biologica ar creste
si la limitele latitudinilor scazute ale domeniilor speciilor de apa rece, unde extinctia
ar fi cea mai mare.
Incalzirea lacurilor mari si adanci din zonele temperate le-ar spori productivitatea; in
lacurile si raurile putin adanci incalzirea ar putea creea favorabilitate pentru conditiile
anoxice. Cresterea variabilitatii scurgerii, in special a frecventei si duratei inunatiilor
mari si a secetelor, ar duce la scaderea calitatii apei si a productivitatii biologice a
habitatelor de pe rauri. Declinul nivelului apei va fi cel mai puternic in lacuri si rauri
cu un drenaj evaporator mai mare si in bazinele cu captari mici. Se va modifica si
distributia zonelor umede in general si a mlastinilor in special odata cu modificarile
temperaturilor si precipitatiilor; eliberarea de gaze (CH4 ) din mlastinile de langa
mare va avea un impact asupra schimbarii climatice iar efectele vor varia de la o zona
la alta.
"Incalzirea globala provoaca extinderea lacurilor glaciare existente in muntii
Himalaya din Nepal. Acestea ar putea apoi sa se reverse", a declarat Purusottam
Ghimire, secretar in cadrul Ministerului Stiintei si Tehnologiei din Nepal. Cercetatorii
sustin ca ghetarii se micsoreaza cu aproximativ 10 metri pe an. In Nepal exista peste
3.000 de ghetari si 2.323 de lacuri glaciare.Oamenii din Nepal depind de ghetarii din
muntii Himalaya, atat pentru furnizarea apei potabile si cat si pentru irigat.
Lacul Ciad si-a redus dimensiunile cu peste 90% din 1987 si pana in prezent, ducand
la disparitia aproape totala a unui intreg ecosistem. Si asta in timp ce ghetarii de pe
Kilimadjaro si Rwenzori, s-au topit aproape in totalitate. Ca un singur exemplu,
ghetarul de pe Rwenzori si-a redus suprafata cu aproape 6 kilometri numai in ultimii
ani.
Cele mai amenintate fluvii din lume sunt pe continentul asiatic: Yangtze, Mekong,
Salween, Gange si Indus. In America, raportul mentioneaza fluviile La Plata si Rio
Grande / Rio Bravo, in Africa Nilul-Lacul Victoria, iar pe continentul australian
Murray-Darling.


Fie c vorbim despre mlatini, turbrii, lacuri, estuare i zone costale, recife de corali
sau culturi de orez, trebuie s nelegem c zonele umede joac roluri cruciale n
furnizarea de ap dulce, meninerea unei biodiversiti bogate, atenuarea efectelor
schimbrilor climatice, realimentarea acviferelor subterane, controlul inundaiilor,
precum i n asigurarea multor alte servicii n folosul populaiei umane.


49/147
Sistemele din zona de coasta a marilor si oceanelor


Aceste ecosisteme cu o importanta deosebita ecologica si economica, se asteapta sa
raspunda variat la schimbarile climei si ale nivelului marii. Rezultatele pot fi :
eroziunea tarmurilor si a habitatelor asociate.
cresterea salinitatii estuarelor si acviferelor cu apa dulce
modificarea domeniilor afectate de maree din golfuri si rauri
modificari in transportul nutrietilor si sedimentelor, in modelul contaminarii
microbiologice si chimice din zonele de coasta si cresterea inundatiilor
frecventa si marime.
Unele ecosisteme costiere sunt in mod deosebit in pericol cum sunt:
mlastinile cu apa sarata, mangrovele, recifii de corali si atoli, zonele de delta a unor
rauri. Schimbari ale acestora ar avea efect asupra turismului, provizionarii cu apa
dulce, pescuitului si biodiversitatii. Toate acestea s-ar adauga la problemele deja
existente cauzate de poluare, modificarile fizice si "intrarile" matarialelor determinate
de activitatea umana.
Schimbrile climatice in Europa ar putea avea efecte majore asupra zonelor de
coast, efecte provocate de creterea nivelului mrii i de modificrile survenite n
frecvena i/sau intensitatea furtunilor. Acesta ar reprezenta o ameninare la adresa
ecosistemelor, infrastructurii i aezrilor umane, la adresa turismului ca industrie i a
sntii umane. Sunt expuse riscului habitatele i ecosistemele de coast, n special
de la Marea Baltic, Marea Mediteran i Marea Neagr. Previziunile indic faptul c
zonele de coast ale Mrii Mediterane i Marii Baltice vor suferi o pierdere
considerabil a zonelor umede.


Oceanele
Efectul ar fi cresterea peste medie al nivelului vertical, al climatului oceanic si al
reducerii stratului de gheata pe mare. Ca rezultat ar fi afectate disponibilitatea
nutrientilor, productivitatea biologica si structura si functionarea ecosistemelor
marine, capacitatea acumularii de caldura si carbon ca importante raspunsuri asupra
sistemului climatic. Aceste schimbari climatice ar avea implicatii pentru reginnile de
coasta pescuit, transport, comunicatie si structurile de langa tarm. Date paleoclimatice
si experimente sugereaza ca pot aparea schimbari climatice bruste daca influxul de
apa dulce rezultat din topirea ghetarilor si a scuturilor de gheata ar slabi circulatia
globala termohialina.
Dupa nici 60 de ani de indulcire lenta, colapsul termosalin va incepe in 2010, afectand
climatul Europei, fapt ce este cu putinta din cauza fluxurilor calde ale curentului
oceanic abisal (gulf stream bratul nord-atlantic al curentului termosalin global).
Tiparele circulatiilor oceanice se vor modifica, aducand mai putina apa calda in nord
si determinand o schimbare imediata a vremii in partea de Nord a Europei si in partea
de est a Americii de Nord. Atlanticul de nord va continua sa fie afectat de apa dulce
care vine din ghetarii care se topesc, din patura de gheata a Groenlandei si probabil
cel mai important din precipitatii. Deceniile de incalzire ale zonelor cu altitudini
inalte, vor determina precipitatii sporite si vor duce la acumularea de apa dulce in
detrimentul celei sarate, dense, din nord, care va fi afectata in mod normal de apa mai
calda si mai sarata a curentului oceanic abisal.
50/147
Acest curent masiv de apa calda nu mai ajunge foarte departe in Atlanticul de nord.
Efectul climatic imediat va consta in temperaturi mai reci in Europa si in cea mai
mare parte a emisferei de nord si o scadere dramatica a precipitatiilor in multe zone
agricole si piopulate foarte importante. Insa efectele acestui colaps vor fi simtite
incetul cu incetul, pe bucati, pe masura ce tiparele obisnuite de apa re-nasc doar
pentru a fi perturbate din nou timp de un deceniu intreg.
Incetinirea dramatica a circulatiei termosaline este anticipata de cativa cercetatori
oceanografi, insa lumea nu este suficient de pregatita pentru a face fata efectelor sale.
Modelele computerizate ale sistemelor climatice si oceanice desi imbunatatite nu
au fost capabile sa ofere informatii suficient de consistente si limpezi in acest sens.
Conditii meteorologice mai reci, mai secetoase, cu vanturi mai puternice in zonele
continentale ale emisferei de nord .
Pana in prezent rata cresterii acestor zone moarte este ingrijoratoare pentru situatia
generala a biodiversitatii oceanelor Terrei. Nivelul oxigenului din aceste ape este sub
nivelul critic la care poate trai un peste sau un mamifer marin de talie mare, practic
putem spune despre aceste ape ca sunt moarte la propriu si la figurat, afirma Lothar
Stramma, conducatorul echipei de cercetatori de la Institutul Leibniz de Stiinte
Marine din cadrul Universitatii din Kiel, Germania.

Echipa a masurat concentratia oxigenului la adancimi intre 300-700 de metri, si a
comparat rezultatele cu cele obtinute in decursul ultimilor 50 de ani, de cand se
masoara sistematic procentul oxigenului din apele oceanice. Rezultatul a fost o noua
dovada in sprijinul efectelor distrugatoare ale accelerarii incalzirii globale. In Oceanul
Atlantic, spre exemplu, straturile de ape sarace in oxgen s-au diminuat cu circa 85%
scazand de la adancimea de 370 metri pana la 690 metri. Rezultatele au mai aratat ca
temperatura apelor oceanelor a crescut semnificativ in ultimii 50 de ani, iar aceasta
crestere impiedica apele bogate in oxigen de la suprafata sa circule la adancimi, odata
ce curentii marini devin mai putin densi. In acest caz apele oceanelor sunt mai putin
ventilate in straturile de adancime medie si mare, ceea ce inseamna ca apele de
suprafata aduc mai putin oxigen in straturile adanci. Aceasta duce la probleme pentru
speciile de pesti mari care au o nevoie sporita de oxigen



Deserturile

Ca rezultat al schimbarilor climatice se prevede o extindere a deserturilor, aridizarea
lor in continuare fara o intensificare in regimul precipitafiilor.
Desertificarea are loc in zonele de uscat in care pamantul este deosebit de fragil, unde
caderile de ploaie sunt rare si climatul aspru. Rezultatul este distrugerea stratului fertil
urmata de pierderea capacitatii solului de a sustine recolte, pasuni sau alte activitati
umane. Desertificarea creaza conditii ce intensifica incendierile si vanturile puternice,
adaugandu-se presiunii imense asupra celei mai pretioase resurse a pamantului, apa, si
bineinteles asupra animalelor ce depind de ea. Praful din desert si pamanturile uscate
51/147
sunt suflate in orase sin toata lumea. Praf din Africa ajunge in Europa cu vantul Pasat,
si chiar in orase americane. Particule de praf, care sunt mai mici de 2,5 milionimi
dintr-un metru, sunt inhalate, cauzand probleme de sanatate si s-a dovedit ca maresc
rata mortalitatii.
Cresterea temperaturilor ar putca fi o amenintare serioasa pentru organismele care
exista la marginea deserturilor, la limitele de toleranta termica. Impactul asupra
bilanturilor hidrologice, asupra hidrologiei si vegetatiei sunt incerte. Conform
Conventiei ONU pentru combaterea desertificarii - desertificarea reprezinta
degradarea pamanturilor in zone aride si semiaride depinzand de factori variati
incluzand variatiile climatice si activitatile umane. Desertificarea poate deveni
ireversibila daca mediul devine din ce in ce mai uscat si solul se degradeaza
permanent prin eroziune si compactare. Adaptarea la seceta si desertificare se poate
baza pe dezvoltarea sistemelor de productie diversificate.


Hidrologia si managementul resurselor de apa

Schimbarile climatice vor conduce la intensificarea ciclului hidrologic global si pot
avea un impact major asupra resurselor regionale de apa. O schimbare in volumul si
distribufia apei va afecta atat rezervele de apa subterane cat cele de suprafata
utilizabile in industrie, activitati menajere, irigatii, hidroenergie, navigatie,
ecosistemele acvatice si unele activitati recreative. Schimbari in cantitatea totala de
precipitati, in frecventa si intensitatea acestora, afecteaza direct marimea si
momentele aparitiei inundatiilor, dar si a secetelor. In prezent, efectele regionale
specifice nu sunt bine determinate. Schimbari relativ mici ale temperaturii si
precipitatiilor cumulate cu efectele asupra evapotranspiraplei si umezelii solului pot
cauza modificari ample in scurgerea precipitatiilor, mai ales in regiunile aride si semi-
aride. In regiunile de la latitudini mari, cresterea precipitatiilor va determina cresterea
volurnului de apa scurs, in timp ce la latitudini mai mici va scadea datorita efectului
combinat al cresterii evapotranspiratiei si scaderii precipitatiilor. Ploile mai intense
vor spori riscul inundatiilor, desi acestea nu depind doar de modificarea cantitatii
precipitatiilor cazute ci si de caracteristicile captarii fizice si biologice. Un climat cald
ar determina scaderea proportiei precipitatiilor cazute sub forma de zapada si implicit
reducerea scurgerii primavara si cresterea celei din iarna. Cantitatea si calitatea
rezervelor de apa constituie probleme serioase in multe regiuni incluzand unele arii
joase de coasta, delte si insule mici, facand aceste regiuni vulnerabile. In mod
deosebit la orice reducere aditionala a resurselor de apa. Apa curenta disponibila a
scazut sub 1000 m
3
/persoana/an intr-un numar de tari (Kuweit, lordania, Israel,
Rwanda, Somalia, Algeria, Kenya) si se asteapta sa scada si dramatic in urmatoarele
decenii in altele (Libia. Egipt, Africa de Sud, Iran, Etiopia). Numeroase tari din zone
dc conflict sunt in mare masura dependente de apa provenind din afara granitelor
(Cambogia, Siria, Egipt, Irak).

Impactul schimbarilor climatice va depinde si de conditiile de baza si de abilitatea cu
vor raspunde managerii resurselor de apa, pe langa modificarile climatice, cresterii
populatiei si schimbarilor cererii si conditiilor tehnologice, economice, sociale si
legislative. In unele cazuri, in special in tarile bogate cu sisteme integrate de
management al apei - o organizare si gospodarire mai buna pot duce la costuri minime
pentru utilizatori, in multe altele insa costurile ar putea fi mari, din punct de vedere al
52/147
masurilor economice, sociale si cu privire la mediu, in special in regiuni unde apa este
foarte limitata si exista o competitie serioasa intre utilizatori. Parerile expertilor sunt
impartite asupra perspectivei evolutiei sistemului de aprovizionare cu apa in directia
compensarii impacturilor negative ale schimbarilor climatice asupra rezervelor de apa
si satisfacerii nevoilor crescande. Astfel optiunile includ:
un management mai eficient al rezervelor existente si al infrastructurii,
aranjamente institutionale de limitare a cererii in viitor si de
promovare a conservarii resurselor de apa,
monitorizarea imbunatajita si perfectionarea sistemelor de prevedere a
inundatiilor si secetelor,
reabilitarea versanfilor, in special la tropice,
constructia de noi rezervoare cu o capacitate mai mare de a stoca excesul de
apa provenit din ploi si topirea zapezilor, etc.


Agricultura

Productia agricola si schimbarile de productivitate datorate schimbarii climatice vor
varia considerabil pentiu regiuni si loculitati, generand modificarea modelelor de
productie. Productia va creste in unele regiuni si va descreste in altele, in special la
tropice. Studiile existente arata ca productia agricola globala s-ar putea mentine
relativ in aceleasi limite de baza in conditiile dublarii cantitatii de CO
2
, dar
modificari in tipul bolilor agricole si in varibilitatea climatutui vor determina
schimbari importante.
Concentrarea asupra productiei agricole globale nu ia in calcul consecintele serioase
posibile, mult diferite la scara locala si regionala, chiar la latitudini medii. Multe
dintre cele mai sarace populatii ale lumii si mai ales cele din zonele tropicale si
subtropicale si cele dependente de sistemele agricole izolate in zone aride si semi-
aride sunt supuse riscului de seceta si foamete: populatii din Africa Sub-Sahariana,
Asia de Sud si Est; zonele tropicale din America Latina sau din insulele Pacificului.
Pentru a limita efectele negative si a beneficia in acelasi timp de avantajele
schimbarilor climatice sunt necesare luarea unor masuri de adaptare ca:
-modificari ale marimii recoltelor si ale varietatii acestora,
- imbunatatirea managementului apei si sistemelor de irigatii,
- modificari in planificarea semanatului sau in tehnicile de cules etc.
Extinderea adaptabilitatii depinde de :
-disponibilitatile materiale in special in tarile in curs de dezvoltare,
- de accesul la tehnologie si cunoastere,
- de ritmul schimbarilor climatice,
- de constrangerile bio- fizice cu ar fi disponibilitatea resurselor de apa,
caracteristicile solului, caracteristicile genetice ale plantelor. Costurile de impleme
ntare a strategiilor de adaptare ar putea constitui o povara serioasa pentru aceste tari in
curs de dezvoltare; pe de alta parte, strategiile de adaptare ar putea economisi bani in
unele tari, existand in prezent si incertitudini importante privind capacitatea diferitelor
regiuni de a se adapta cu succes la schimbarile climatice proiectate (Jekerman 2000).
O posibilitate interesanta este cea oferita de schimbarea
folosintei terenurilor degradate in terenuri forestiere prin impadurire utilizand o serie
defacilitafi financiare existente (Borlea 2002).
Extinderea si intensitatea fenomenelor meteorologice extreme diminueaza anual
productia agricola cu cel putin 30-50%, iar pentru conservarea durabila a resurselor
53/147
naturale n agricultura este necesara asigurarea unei fundamentari stiintifice a tuturor
actiunilor si masurilor de prevenire si diminuare a consecintelor. Recoltele
afectate de temperaturi si de regimul apelor, precum si de lungimea sezonului de
recoltare vor fi mai putin predictibile pe masura ce regiunile cheie vor trece printr-o
suita de incalziri si raciri. Pe masura ce daunatorii agricoli actuali vor disparea, se vor
inmulti alte specii datorita secetei si prezentei intesificate a vanturilor necesitand
pesticide alternative sau chiar tratamente noi.
Se estimeaza doar 5 sau 6 regiuni cheie unde se vor mai cultiva grane in intreaga lume
(SUA, Australia, Argentina, Rusia, China si India).
Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) sustine ca amenintarea
schimbarilor climatice gradate si impactul asupra rezervelor de hrana si a altor resurse
de importanta majora pentru oameni nu va avea un caracter atat de grav incat sa
creeze probleme de securitate nationala. Cei optimisti estimeaza ca beneficiile venite
din partea inovatiilor tehnologice vor fi capabile sa depaseasca efectele negative ale
schimbarilor climatice. Sub aspect climatic, perspectiva schimbarilor gradate care vor
avea loc in viitor estimeaza ca agricultura va continua sa prospere, iar sezoanele de
cultivare se vor consolida. Nordul Europei, Rusia si America de Nord vor fi prospere
din punctul de vedere al agriculturii, in vreme ce sudul Europei, Africa, America
Centrala si de Sud vor suferi de seceta sporita, arsita, lipsa apei potabile si un procent
scazut de productie. Per ansamblu, productia globala de hrana obtinuta in diferite
scenarii de schimbari climatice va spori. Perspectiva schimbarilor climatice poate
reprezenta un act periculos de auto-deceptie, pe masura ce ne confruntam din ce in ce
mai mult cu dezastre meteorologice mai multe uragane, musoni, inundatii si
perioade secetoase pe intregul mapamond.
Evenimentele meteorologice au un impact semnificativ asupra societatii, influentand
rezervele de hrana, conditiile din diferite orase si comunitati, precum si accesul la apa
curata si energie. De exemplu, un raport recent al Retelei pentru Actiuni Climatice din
Australia sustine ca este posibil ca schimbarile climatice sa duca la o scadere a
cantitatii de precipitatii in zonele impadurite, ceea ce ar provoca o scadere cu 15
procente a volumului de iarba. Prin urmare, acest lucru ar duce la scaderea greutatii
medii a vitelor cu 12 procente, reducand semnificativ rezervele de carne de vita. In
astfel de conditii, se estimeaza ca vacile datatoare de lapte vor produce cu 30% mai
putin lapte, si este posibila raspandirea unor noi epidemii in zonele unde se cultiva
pomi fructiferi.
In plus, astfel de conditii ar avea ca rezultat imputinarea apei potabile. Pornind de la
modelele predictive referitoare la schimbarile climatice ce vor veni, ele ar putea
aparea in mai multe regiuni producatoare de hrana de pe intregul glob in acelasi timp
in urmatorii 15-30 de ani, capacitatea de adaptare a societatii facand schimbarile
climatice acceptabile.

Productia forestiera

Productia forestiera ar putea deveni insuficienta pentru satisfacerea consumurilor
proiectate, datorita atat factorilor climatici, cat si celor ne-climatici. Padurile boreal
vor suferi pierderi variate datorita incalzirii climei, reducand stocurile si
disponibilitatea producerii de lemn pe termen lung. Padurile temperate vor suferi mai
putin, dar in cele tropicale, se prevede scaderea productiei forestiere la jumatate din
cauze ne-climati legate de activitatea umana (Jekerman 2000).
Padurea boreala sau taigaua Siberiei singura reprezinta 57% din volumul padurii
conifere a pamantului. Ecosistemele si solurile din aceasta regiune pastreaza o
54/147
cantitate semnificativa de carbon a pamantului in forma moarta dar nedescompus sau
doar partial descompus. Efectul de sera sau schimbarile facute de om pot spori
descompunerea, ducand la eliberarea unei cantitati crescande de carbon in atmosfera
sub forma de dioxid de carbon gaz de sera.
Ca urmare a lrgirii intervalului cu temperaturi ridicate care avantajeaz speciile
arborescente, vegetatia caracteristic zonelor alpine si subalpine se va reduce, datorit
migrrii pe vertical a speciilor de arbori (n principal a molidului). Se preconizeaz
c n cteva secole de invazie a pdurii n zona alpin, suprafata ocupat de habitatele
actuale se va reduce cu cu mai mult de 40-60%, conform unor studii realizate n
Scandinavia
(Holten, 1990; Holten & Carey, 1992).
Studiile realizate n zonele muntoase din Italia, arat c habitatele cele mai
vulnerabile n condiiile schimbri climatice, sunt jnepenisurile din Apenini
(Vaccinio-Piceetalia). Acestea se dezvolt la 1.500 - 2.300 m, fiind strns dependente
de existena unui climat rece. Datele obtinute din cercetrile avnd ca subiect
schimbrile climatice,arat c speciile de plante rspund la aceste schimbri prin
migratie mai degrab dect prin adaptarea la noile conditii de mediu. Dup Scharfetter
(1938), perioada clduroas intergalaciar a permis pdurii s avanseze pe crestele
muntilor mai putin nalti (1.8002.300 m), eliminnd speciile alpine caracteristice
altitudinilor nalte (teorie sprijinit de existenta a numeroase refugii de specii alpine n
anumite zone din masivele muntoase cu nltimi mai mici din Alpi). n aceste zone
izolate, speciile alpine nu vor mai avea
posibilitatea s migreze pe altitudine, fie datorit imposibilittii de a migra suficient
de rapid, fie datorit disparitiei zonelor cu climat alpin (Gottfried & al., 1994;
Grabherr & al., 1994, 1995).
Oricare ar fi ns teoriile enunate, specialistii sunt de comun acord c aceste
schimbri climatice vor duce la modificri severe ale habitatelor subalpine si alpine,
probabil chiar la dispariia habitatelor caracteristice, asa cum le cunoastem noi.
Oricum, schimbrile climatice vor afecta n primul rnd speciile ierboase, speciile
lemnoase artnd o inertie mai mare. Unii cercettori consider c pentru ca speciile
lemnoase s evolueze pe vertical, este necesar o nclzire semnificativ a climatului
pentru o perioada de cel putin 100 de ani (Holtmeier, 1994). Se preconizeaz c, n
Alpi, o nclzire a climatului cu o medie anual de 1-2C nu va duce la o evolutie pe
altitudine a limitei pdurii cu mai mult de 100-200 m.
Studiile realizate de Dullinger & al. (2004) arat c habitatele cu Pinus mugo vor fi
afectate mai lent de schimbrile climatice preconizate, dect habitatele de pajiste.
Asa cum consider unii autori, o crestere de 1-2C este posibil s se ncadreze n
limitele tolerantei majorittii speciilor alpine si nivale (Krner, 1995; Theurillat,
1995), n timp ce o crestere mai mare de 3-4C poate s nu se ncadreze n aceste
limite de tolerant (Theurillat, 1995; Lischke & al., 1998).
Aceste amenintri sunt prezentate, tinnd cont de suprafata extreme de restrns pe
care o ocup acest habitat n starea lui natural, nedegradat antropic.
Comparativ cu jnepenisurile, schimbarea compozitiei vegetale a pajistilor se
realizaeaz mult mai rapid, datorit migrrii speciilor de la altitudini mai joase, odat
cu nclzirea climei.


Pescuitul
55/147
Reducerea pescuitului si diminuarea zonelor cu puiet ca si poluarea din zonele
coasta si din larg se vor adauga la efectele schimbarilor climatice. La nivel glob
productia de peste oceanic se estimeaza sa ramana constanta. Principalele efecte se
vor simti la nivel local si national prin schimbarea locului centrelor de productie a
speciilor de pesti. Efectele pozitive, ca prelungirea sezonului favorabil cresterii,
mortalitatea mai scazuta pe timpul iernii si ritmuri mai rapide de crestere la latitudini
mai mari, pot fi echilibrate prin factorii negativi cum ar fi : modificari in rutele
migrate, in modelele reproductive si in relatiile dintre ecosisteme.
Conform Organizaiei, dei exist mari diferene regionale, sectorul pescuitului, care
asigur traiul a cteva sute de milioane de oameni din ntreaga lume, ar putea fi
profund bulversat. n jur de 42 de milioane de oameni lucreaz direct n acest sector,
marea majoritate dintre ei aflndu-se n rile n curs de dezvoltare.
Dup FAO, schimbrile climatice amenin pescuitul i acvacultura datorit creterii
temperaturii apelor mrilor i a nivelului acestora, topirea ghearilor, modificrile
survenite n salinitatea i aciditatea oceanelor, recrudescena cicloanelor n anumite
regiuni, reducerea ploilor n altele, i schimbrile n repartiia i abundena stocurilor
ihtiologice.
Comunitile de pescari, aflate la latitudini mai ridicate, i cei care depind de
sistemele susceptibile de a evolua sub influena climatului, precum recifele de corali
sau sistemele dependente de fenomenul upwelling (ridicarea apelor reci, bogate n
substane hrnitoare, de la fundul ctre suprafaa oceanelor), sunt cele mai expuse.
De fapt, recifele de corali care adpostesc numeroase specii marine sunt ameninate
de schimbrile climatice n dou moduri: pe de o parte, prin albirea i distrugerea
recifelor, i pe de alt parte prin ntreruperea calcificrii n urma acidificrii
oceanelor. Coralii nu se pot deplasa la latitudini mai ridicate unde nu pot gsi
suprafee adaptate supravieuirii lor, explic FAO. Aproape 500 de milioane de
persoane la nivel mondial ar depinde atunci de recifele sntoase de corali pentru
traiul lor, protecia coastelor, a resurselor regenerabile i a turismului.
Comunitile de pescari situate n delte, deasupra atolilor i pe coastele acoperite de
ghea vor fi de asemenea vulnerabile la ridicarea nivelului mrii i la riscurile
asociate cu inundaiile, eroziunea salin i cea costier.
n urma raportului FAO, rile cele mai expuse la schimbrile climatice care pot
influena pescuitul i acvacultura sunt cele din Africa de Vest i Central, din nord-
vestul Americii de Sud i din Asia de Sud-Est.
Ecosistemele marine, de care depinde pescuitul, se schimb i pot suferi schimbri
majore, odat cu evoluia climei. Migraia speciilor marine constituie deja o realitate.
Consolidarea stocurilor este aadar esenial pentru a face fa acestei schimbri. Mai
mult ca niciodat, trebuie oprit epuizarea acestora i pus capt, aadar, pescuitului
excesiv. Concluziile raportului prezint o serie de fenomene generale alarmante.
GIEC afirm c numeroasele ecosisteme sunt ameninate de o combinaie fr
precedent ntre perturbrile asociate schimbrilor de clim, cum ar fi creterea
aciditii apei oceanelor, i ali factori, cum ar fi poluarea i supraexploatarea
resurselor. Exist probabilitatea ca aproximativ 20-30% din speciile vegetale i
56/147
animale s se confrunte cu un risc crescut de dispariie, dac creterea temperaturii
medii a atmosferei depete valorile evaluate de 1,5-2,5 C, n condiiile n care toate
scenariile studiate. Evident, aceste evoluii vor afecta i ecosistemele marine care
sufer deja de pe urma unor efecte ale schimbrii
climei. Iat cteva dintre efectele principale:
nclzirea marin Creterea temperaturii atmosferice are repercusiuni i
asupra maselor de ap. ncepnd cu anii 60, temperatura apelor de suprafa a
crescut cu aproximativ 1,5 C. Studii recente au permis s se constate c
nclzirea marin se manifest pn la o adncime de 3.000 de metri.
Spre exemplu, n ultimii 30 de ani, temperatura Mrii Nordului a crescut cu 1,1 C.
Creterea aciditii apelor de suprafa Mrile i oceanele au capacitatea de
absorbi CO2 din atmosfer. Creterea permanent a concentraiilor de gaz a
dus i la creterea
cantitilor absorbite, avnd drept rezultat creterea aciditii apei. ncepnd cu cea de-
a doua jumtate a secolului 19, pH-ul oceanic a sczut de la 8,2 la 8,12.
Resursele destabilizate aflate n pericol
Aceste efecte, constatate deja pe scar larg, au consecine vizibile asupra anumitor
specii. nclzirea poate, spre exemplu, s joace un rol n diminuarea stocurilor de cod
din Marea Nordului i din Marea Baltic. Iar aceasta din motive diferite, dat fiind
complexitatea extrem a interaciunii climatului cu ecosistemele.
n Marea Nordului, aceast diminuare pare a fi cauzat de deplasarea populaiilor de
planctoni. Calanus finmarchicus, specia dominant din care se hrnesc larvele de cod,
s-a deplasat din Marea Nordului spre Oceanul Arctic, n cutarea unor ape mai reci.
ncepnd cu anii 60, biomasa sa din Marea Nordului a sczut cu 70%. Speciile de
planctoni venite din sud, care le nlocuiesc, sunt mai puin abundente i nu par s
convin stadiului larvar al codului. Prin urmare, diminuarea przii preferate a larvelor
de cod ar explica parial problemele codului n Marea Nordului.
n Marea Baltic, iernile blnde, diminuarea fluxului apei mrii n Skagerrak i
creterea nivelului pluvial i a debitelor fluviale au dus la o desalinizare progresiv.
De aceea, apa srat, mai grea dect apa dulce, trebuie cutat mai n profunzime.
Oule de cod, care
se scufund nainte de a gsi o anumit densitate de sare care s le permit s rmn
n suspensie, coboar mai mult ctre fund, la adncimi unde lipsa de oxigen le face
supravieuirea mai dificil. Dac adugm la acest fenomen i poluarea, deplasarea
planctonilor i pescuitul excesiv, ne putem imagina greutatea enorm care apas
asupra acestei populaii aflate n dificultate.

Deplasarea speciilor

Aa cum am vzut n cazul planctonilor, manifestarea curent cea mai vizibil a
schimbrii climei este deplasarea speciilor. Peti, molute, crustacee urc spre nord n
cutarea unor ape mai reci, fie pentru c organismul lor are nevoie de valori de
temperatur specifice, pe care habitatul lor obinuit, devenit prea cald, nu le
mai asigur, fie pentru c urmresc plante, planctoni i alte organisme marine cu care
se hrnesc i care migreaz spre nord.
Aa se explic faptul c barbunul, rar ntlnit n nordul Mrii Mnecii, a devenit, la
nceputul acestui secol, o specie comercial n Marea Nordului: de la 10 tone n 1985,
capturile au crescut la 700 tone n 2005. Lupul de mare urmeaz aceeai tendin: ntr-
o
57/147
perioad de douzeci de ani, capturile au crescut de la 31 la 558 tone n Marea
Nordului i de la 694 la 2.429 tone n vestul insulelor britanice. Fr s ating
rezultate att de spectaculoase, alte specii, altdat cunoscute ca trind la latitudini
mai joase, se rspndesc dincolo de paralela 50, cum ar fi sardeaua, sardina, tonul
rou, porcul de mare, pisica de mare, rechinul-vulpe, rechinul albastru.
Un fenomen similar exist, de asemenea, mai spre sud. Specii care triesc n mod
obinuit de-a lungul coastelor africane urc spre nord. Specii tropicale de cod
(Physiculus dalwigki), de ipar (Gaidropsarus granti) i de arpe de mare
(Pisodonophis semicinctus) sunt n prezent repertoriate ca fiind rspndite pn n
Galicia. De asemenea, Atlasul CIESM3 al speciilor exotice i completeaz nencetat
lista de peti tropicali venii s se instaleze pe termen lung n Mediteran prin Canalul
Suez sau prin Strmtoarea Gibraltar; printre acestea, rechinul mtsos i limba de
mare, dou specii cu un potenial comercial interesant.
Aceste schimbri nu sunt negative n sine, ducnd uneori la dezvoltarea unor noi
activiti de pescuit. Totui, efectele lor indirecte asupra echilibrului fragil al
ecosistemelor marine i asupra speciilor prezente care triesc n aceste ecosisteme, nu
sunt nc bine cunoscute. De aceea, se impune o vigilenpermanent.

Efectele multiple

n afar de deplasarea speciilor, schimbarea climei aduce cu sine i alte greuti care
apas asupra ecosistemelor acvatice.

Hrnindu-se din poluarea agricol i din apele reziduale netratate, vegetaia acvatic
se dezvolt n mod exagerat, provocnd o scdere a oxigenului din ap. Este ceea ce
se numete eutrofizare, o form de poluare care afecteaz de mai mult vreme toate
apele costale europene. De vreo treizeci de ani ncoace ns, eutrofizarea s-a
amplificat din cauza creterii temperaturii apei i a aportului materiilor terestre
erodate de creterea nivelului mrii. Acest fenomen se afl la originea creterii
numrului de mare verzi, roii sau brune i a produciilor planctonice pe coastele
europene. Aceste manifestri pericliteaz viaa submarin, privnd-o de oxigen i,
elibernd uneori substane toxice. n afar de efectele negative produse asupra
acvaculturii, ele provoac o mortalitate important a juvenililor n rndul
organismelor marine care triesc de-a lungul coastelor.
De asemenea, de mai multe decenii i pretutindeni n lume, asistm la un proces de
albire a coralilor. Este vorba despre una din primele manifestri ale creterii aciditii
apei mrii care afecteaz aceste organisme deosebit de fragile. Oamenii de tiin sunt
preocupai de efectele creterii aciditii asupra sistemului respirator al animalelor
acvatice i, de asemenea, asupra dezvoltrii acelor specii al cror schelet sau cochilie
conine calcar,
cum ar fi majoritatea molutelor. O situaie de care cultivatorii de fructe de mare
trebuie s in cont. Aa cum am putut vedea n cazul deplasrii speciilor, marea este
un ecosistem complex cu ramificaii insuficient cunoscute. Lanul trofic este lung i
sinuos, iar fenomene att de strict localizate ca mareele verzi sau dispariia coralilor
au n mod inevitabil consecine asupra ntregului ecosistem.

n ceea ce privete mediile marine, diferitele forme de poluare a apelor i
supraexploatarea anumitor stocuri de peti creeaz o situaie n care adaptarea
speciilor la noile condiii poate deveni dificil, ba chiar imposibil. Observarea
58/147
paralel, n acelai habitat, a speciilor neexploatate i a speciilor comerciale tinde s
arate c
cele dinti se adapteaz mai bine i mai rapid dect cele din urm la noile condiii
impuse de clim. Este deci dificil stabilirea unor scheme de deplasare i de nlocuire
a speciilor. Spre exemplu, este greu de spus dac codul va fi nlocuit n Marea
Nordului, cci, n calitate de generalist la nivel trofic, el ocup un loc extrem de bine
definit, continu Keith Brander. Barbunul i merluciul ar putea s i ia locul, dar
barbunul este un pete mult mai mic, iar merluciul are un regim alimentar mai
specific "

Pe termen mai lung, i alte efecte ale schimbrilor de clim risc s ia o i mai mare
amploare. Creterea aciditii constituie o mare problem. Este o schimbare major,
cci prognozele anun un nivel de aciditate a oceanelor care n-a mai fost atins de
milioane de ani. Fenomenul nu este studiat dect de doi sau trei ani, iar consecinele
sale nu sunt suficient de bine cunoscute. Ele vor fi suportate ns de animalele cu
schelet calcaros. Se tie de asemenea ct de sensibili sunt calmarii la valorile ridicate
de aciditate i ct de slab este capacitatea lor de adaptare. Consecinele s-ar putea
face simite n cteva decenii." afirma Keith Brander, cercettor la Consiliul
internaional pentru explorarea mrii.





Infrastructurile socio-economice

Schimbarile climatice si efectul de ridicare nivelului marii pot avea consecinte
negative asupra infrastructurii energetice si a trasporturilor, asupra industriei,
asezarilor umane, companiilor de asigurare a proprietarilor, turismului si sistemelor
culturale si valorice.

In general, sensibilitatea sectoarelor energetice, industriale si de transport este relativ
scazuta daca o comparam cu cea a ecosistemelor agricole sau naturale, iar capacitatea
de adaptare prin management si inlocuirea naturala de capital se asteapta sa ramana
ridicata. Este de presupus ca infrastructura si activitatile din aceste sectoare trebuie sa
faca fata unor schimbari neasteptate, bruste, de frecventa si intensitati ridicate.
Subsectoarele si activitatile cele mai sensibile la schimbarile climatice include
agroindustria, cererea dc energie, productia de energie regenerabila ca
hidroelectricitatea si biomasa, domeniul constructiilor, unele activitati de
transport, structurile existente de prevenire a inundatiilor si infrastructura de
loculizata in zone vulnerable (zone de coasta).
Schimbarile climatice vor spori in mod cert vulnerabilitatea la inundatii si vor
conduce la pierderea de teren prin eroziune, in special in zonele de coasta. Se
estimeaza ca aproape 40 milioane de oameni/an sunt expusi la riscul inundatiilor
(aceasta estimare prin multiplicarea numarului actual de oameni ce traiesc in zonele
de coasta, neprotejate impotriva inundatiilor si cu deplasari mari de populate). In lipsa
masurilor de adaptare, o crestere cu 50 cm a nivelului marii ar spori acest numar la 92
milioane; o crestere cu un metru 1-ar ridica la 118 milioane. Daca se iau in calcul si
cresterile numerice populatiilor, estimarile continua sa ia amploare substantial. Unele
populatii din insule mai mici sau din alte tari se vor confrunta cu probleme mari,
59/147
datorita faptului ca sistemele lor de aparare costiere si spre larg sunt firave;
vulnerabilitatea creste in tarile cu o densitate populatiei mai mare. Pentru aceste tari,
cresterea nivelului marii ar putea determina migratii interne si transfrontaliere intinse.
Numeroase studii au evaluat vulnerabilitatea la o crestere cu 1 m a nivelului marii,
estimata ca varf in 2100 desi se are in vedere proiectarea unei cresteri si dupa 2100.
Aceste studii evidentiaza un risc deosebit pentru insulele mici si delte. Pierderile de
teren sunt estimate la 0,05% pentru Uruguay, 1% pentru Egipt, 6% pentru Olanda si
17,5% pentru Bangladesh, iar pentru Atolul Majuro din Arhipelagul Marshal pina la
80%, date fiind sistemele de prolecfie; peste 70 milioane de oameni din China si
Bangladesh sunt afectati de asemenea. Multe natiuni se confrunta cu pierderi de pana
la 10% din produsul intern brut; datorita costurilor de protectie anuale si programelor
inregistrate. Cele mai vulnerabilc asezari urnane sunt localizate in zone sau inclinate
si degradate ale tarilor in curs de dezvoltare care nu dispun de resursele necesare
pentru a face fata impactului. Managementul efectiv al zonelor de coasta si
organizarea utilizarii terenurilor pe baza principiului precautei, ar putea ajuta direct
locuitorii acestor zone ( campii inundabile, dealuri cu pante abrupte, zone joase de
coasta). Efectul mai evident si distructiv asupra populatiilor ar fi migratia fortata.
Schimbarile in variabilitatea climatului si riscul evenimentelor extreme pot fi dificil
de prevazut si chiar detectat, cea ce duce la dificultatea companiilor de asigurari in a
evalua cat mai acceptabil compensatiile cat mai potrivit; un risc mai mare va
determina fie cresterea valorii asigurarilor fie imposibilitatea acoperirii unei zone
vulnenerabile intregi. Dacaastfel de dificultati nu vor fi rezolvate, companiile nu vor
putea sa-si onoreze contractile de asigurare, fapt c ear determina slabirea unor
sectoare economice, cum este cel bancar.
Astazi, peste 400 de milioane de oameni traiesc in regiuni mai uscate, subtropicale,
mai austere din punct de vedere economic, iar schimbarile climatice si efectele lor
reprezinta o amenintare la adresa stabilitatii politice, economice si sociale. In
regiunile mai putin prospere, unde tarilor respective le lipsesc resursele si capacitatile
necesare pentru a se adapta rapid la conditii climatice mai severe, se pare ca aceasta
problema se va extinde. Pentru unele tari, modificarile climatice pot deveni o
provocare atat de mare incat disperarea oamenilor sa duca la fenomene de imigrare in
masa in zone precum Statele Unite, care dispun de resursele necesare adaptarii.
Deoarece scenariile predominante referitoare la incalzirea globala gradata ar putea
cauza efecte precum cele descrise mai sus, un numar sporit de oameni de afaceri,
economisti si politicieni sunt ingrijorati in ceea ce priveste proiectarea schimbarilor
viitoare si lucreaza pentru a limita influenta oamenilor supra climei.
Acesta este si motivul pentru care Global Business Network lucreaza pentru a
dezvolta un scenariu plauzibil al schimbarilor climatice abrupte, care sa poata fi
utilizat in explorarea implicatiilor acestora in ceea ce priveste rezervele de hrana,
sanatate si boala, comert si consecintele lor in ceea ce priveste securitatea nationala
Sanatatea umana

Schimbarile climatice se asteapta sa aiba efecte adverse semnificative asupra sanatii
umane. Impactul se va manifesta direct (prin expunerea la temperaturi extreme si prin
dereglarea frecventei si intensitatii cu care apar evenimente extreme) si indirect, prin
consecintele acestor schimbari asupra infrastructurii, asupra sistemelor biologice,
60/147
asupra atmosferei, asupra resurselor etc., fiind destul de probabil ca, termen lung, sa
predomine aceste efecte indirecte.
Efectele directe asupra sanatatii includ cresterea mortalitatii (predomina
cardiorespiratorie, de exemplu , in 2003 valurile de temperaturi extreme au cauzat
decesul a peste 20.000 de persoane in Europa si a peste 1500 in India ) si morbiditatii
datorate unei cresteri anticipate a intensitatii duratei valurilor de caldura.
Efectele indirecte se refera la sporirea potentialul de transmitere a bolilor infectioase
(malaria, febra galbena, encefalita virala etc.), rezultand din extinderea domeniu
geografic si a sezoanelor favorabile organismelor vector ale bolilor. Spre exemp
potentialul de trai nsmitere al malariei la o crestere cu 2 - 3 C a temperaturii, ar spori
la 45% din populafia lumii la 60% pana in ultima jumatate a secolului urmator.
Aceasta ar putea conduce la o crestere a incidentei malariei de la aproximativ 50 - 80
milioane de cazuri anuale pana la aproximativ 500 milioane cazuri anual, la nivel
global, precadere in cadrul populatiilor tropicale, subtropicale sau celor mai putin
protejate din zonele temperate. Alte boli infectioase isi pot spori incidenta ca rezultat
temperaturilor ridicate, al inundatiilor tot mai dese si al cresterii densitatii populatiei.
Temperaturile mai calde permit miscarea mai usoara a insectelor purtatoare de boli si
traiul animalelor si microbilor in zone care o data nu permiteau acest lucru (de
exemplu, rspndirea bolilor transmise de cpue). ndeosebi persoanele n vrst, cu
acces limitat la serviciile de sntate, ar reprezenta un segment vulnerabil al
populaiei.Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca in anul 2000 schimbarile
climatice au produs decesul a circa 150.000 persoane si statueaza ca in viitor
procentul va creste. Efecte indirecte aditionale includ anifestari respiratorii si alergice
datorita cresterii concentratiilor poluantilor in atmosfera. Expunerea la un aer poluat si
la evenimen atmosferice stresante sporesc gradul de mortalitate si de morbiditate.
Unele regiuni se confrunfrunta cu un declin al caracteristicilor nutritionale ca rezultat
al impactului negativ asupra productivitatii agricole si a productiei de peste.
Consecinte majore asupra sanatatii umane vor avea si limitarea sau poluarea
rezervelor de apa dulce. Extinderea tulburarilor de sanatate determinate de
schimbarile climatice depinde de numerosi factori, coexistenti si in interactiune,
factori ce caracterizeaza vulnerabilitatea unei populatii, inclusiv de circumstantele de
mediu si socio-economice, de starea imunitara si nutritionala, densitatea populatiei si
accesul la servicii de asistenta sociala de calitate incluzand o tehnologie de protectie
(purificarea aerului, aerul condifionat, vaccinarea etc), pregatirea pentru dezastre si
ingrijirea potrivita.


Cuvinte cheie: agricultura, productia forestiera, criosfera, regiuni montane,
hidrologia si managemntul resurselor de apa, pescuitul, deplasarea speciilor, efecte
multiple, infrastructuri socio-economice, sanatate umana.

Intrebari:

1. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra sistemelor din
zona de coasta a marilor si oceanelor.
2. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra hidrologiei si
managementului resurselor de apa.
3. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra productiei
padurilor.
4. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra deserturilor.
61/147
5. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra pescuitului.






















CURS VI


Schimbari ale mediului la nivel global; tendinte actuale in utilizarea si structura
terenurilor;


Principalele tendinte in utilizarea terenurilor in Europa

UTILIZAREA SOLURILOR DETERMIN SCHIMBRI FR PRECEDENT N PEISAJE,
ECOSISTEME I MEDIU. ZONELE URBANE I INFRASTRUCTURA AFERENT SUNT
UTILIZATORII DE SOLURI CU CEA MAI RAPID CRETERE, N PRINCIPAL PENTRU
TERENURILE AGRICOLE PRODUCTIVE. PEISAJELE RURALE SUNT N SCHIMBARE
DATORIT INTENSIFICRII AGRICULTURII, ABANDONRII TERENURILOR I
EXPLOATRII FORESTIERE. ZONELE DE COAST I DE MUNTE SUNT SUPUSE UNUI
PROCES DE REORGANIZARE SPAIAL PROFUND PENTRU INTEGRAREA TURISMULUI
INTENSIV I A ACTIVITILOR DE RECREARE.
ACTIVITI PRECUM AGRICULTURA, SILVICULTURA, TRANSPORTURILE I
LOCUINELE UTILIZEAZ SOL, SCHIMBNDU-I STAREA NATURAL I FUNCIILE.
MULTE PROBLEME DE MEDIU SE NASC DIN UTILIZAREA TERENURILOR; ACEST
LUCRU DUCE LA SCHIMBRI CLIMATICE, PIERDEREA BIODIVERSITII I POLUAREA
APEI, A SOLURILOR I A AERULUI. IMPACTURILE POT FI DIRECTE, DE EXEMPLU
DETERIORAREA HABITATELOR NATURALE I A PEISAJELOR, SAU INDIRECTE, DE
EXEMPLU IZOLAREA SOLULUI I DEFRIAREA, SPORIND RISCURILE DE INUNDAII.
62/147
SCHIMBRILE CLIMATICE DUC LA DEERTIFICARE, LA SCHIMBRI N NVELIUL
TERESTRU I VIITURI, PRINTRE ALTELE.
PENTRU C 75% DIN POPULAIA EUROPEI TRIETE N ORAE, PROBLEMELE
UTILIZRII TERENURILOR URBANE SUNT, N PREZENT, DE O IMPORTAN MAJOR.
TOTUI, GESTIONAREA TERENURILOR AGRICOLE I A MULTIPLELOR FUNCII ALE
ACESTORA - PRODUCIA ALIMENTAR, CONSERVAREA NATURII, RECREARE I
LOCUINE - ESTE LA FEL DE IMPORTANT.
OCUPAREA CRESCUT A TERENURILOR PENTRU URBANIZARE ARE LOC N PRINCIPAL
PENTRU TERENURI AGRICOLE. N PERIOADA 1990-2000, DIN TOATE SUPRAFEELE
TRANSFORMATE N TERENURI ARTIFICIALE, 48% AU FOST TERENURI ARABILE SAU
SUB CULTURI PERMANENTE I 36% AU FOST PUNI SAU TERENURI AGRICOLE
MIXTE.
CRETEREA N TRANSPORTURI A AMPLIFICAT OCUPAREA TERENURILOR DE CTRE
INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR.
MUNII I REGIUNILE NALTE, REZERVOARELE DE AP ALE EUROPEI, SUNT
ABANDONATE DE UTILIZATORII TRADIIONALI PRECUM CIOBANII, CARE SUNT
NLOCUII DE SCHIORI.
GESTIONAREA PDURILOR A TREBUIT S SE ADAPTEZE LA CEREREA ECONOMIC
GLOBAL PENTRU PRODUCIA DE CHERESTEA.
ZONELE DE COAST SUNT TRANSFORMATE N SUPRAFEE ARTIFICIALE CREATE DE
OAMENI NTR-UN RITM I MAI ACCELERAT. NUMRUL POPULAIEI DE-A LUNGUL
COASTELOR EUROPEI ESTE N CONTINU CRETERE, UNEORI CHIAR MAI RAPID
DECT N ZONELE CONTINENTALE. TURISMUL PARE A FI CEA MAI IMPORTANT
ACTIVITATE MARITIM, N SPECIAL N RILE DE SUD I, DE ASEMENEA, N CELE DE
LA MAREA BALTIC, PRECUM POLONIA I FINLANDA. ACEAST ACTIVITATE ARE
UN IMPACT SEZONIER I SPAIAL FOARTE RIDICAT; FLUXURILE DE TURISM
AFECTEAZ NTREAGA EUROP.
ZONELE DE COAST SUNT URBANIZATE CU O VITEZ ACCELERAT. DENSITILE
POPULAIEI N REGIUNILE DE COAST SUNT, N MEDIE, CU 10% MAI MARI DECT
ECHIVALENTUL CONTINENTAL AL ACESTORA. PROCESUL DE TRANSFORMARE A
ZONELOR NATURALE DE PE COAST N SUPRAFEE ARTIFICIALE CRETE NTR-UN
RITM CHIAR MAI ACCELERAT DECT DENSITATEA POPULAIEI. PRINCIPALELE
CAUZE SUNT LOCUINELE (N PRINCIPAL LOCUINE SECUNDARE N MULTE ZONE),
SERVICIILE, RECREAREA I INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR.
63/147

Fig. 1: Contributia relativa (%) a dezvoltarii categoriilor de utilizare urbana si alte
utilizari artificiale din totalul terenurilor utilizate in Europa.
-48,4% teren arabil si recolte permanente,
-35,7% pasuni amenajate si ferme mixte,
-9% paduri si tufisuri de tranzitie,
-5,7% pasuni naturale, vegetatie sclerofila.
-0,4% spatii deschise cu vegetatie marunta sau lipsa
-0,3% terenuri mlastinoase,
-0,5% cursuri de apa.
Sursa: LEAC DB (based on CLC CHANGE DB)

Europa
Cea mai importanta categorie de utilizare a terenurilor in Europa este cea pentru
agricultura. Intre 1990-2000, 48% din suprafata totala care a suferit schimbari catre
suprafete artificiale a fost terenul arabil si recoltele permanente, in special in:
- Danemarca (80 %) ,
- Germania (72 %).
Pasunile si fermele mixte reprezinta 36% din total. (Irlanada 80% si Olanda 60%).

Proportia suprafetelor de plantatii forestiere si alte suprafete pentru dezvoltari de
64/147
utilizari artificiale sunt importante in Portugalia (35%), Spania (31%) si Grecia
(23%).



Fig. 2: Suparafete pe tipuri de activitati antropice /an in 23 de tari Europene, 1990-2000
(Ver. 1.00).
-verde inchis : mine si exploatari de suprafata,
-verde deschis: retele de transport si infrastructure,
-albastru: locatii comerciale si industriale,
-rosu : case, servicii si recreere.
Data source: LEAC DB (based on CLC CHANGE DB)

EVALUARE SPECIFICA
Dezvoltarea imobiliara, casele, serviciile si recreeerea au reprezentat 50% din
dezvoltarea urbana intre 1990-2000.
Situatia variaza de la tara la tara:
-70% (Luxemburg and Irlanda),
-16% Grecia,
-22% Polonia (majoritate dezvoltarea industriala si comerciala).

65/147

Fig. 3: Media anuala urbana a dezvoltarii urbane intre 1990-2000 (% din dezvoltarea
urbana la nivelul a 23-tari din UE).
Cele mai improtante dezvoltari europene ale zonei urbane intre 1990-2000 sunt in
Germania, Franta si Spania, Italia.
Sursa: LEAC DB (based on CLC CHANGE DB)



Fig. 4: Media anuala urbana a dezvoltarii urbane intre 1990-2000 (% din dezvoltarea
urbana la nivelul anului 1990).
Sursa: LEAC DB (based on CLC CHANGE DB), Corine Land Cover (CLC) 1990
and 2000, ETC/TE





EVALUAREA SPECIFICA
Terenul detinut de catre dezvoltarea urbana si alte dezvoltari artifdiciale in 23 de tari
europene analizate de Corine Land Cover 2000 a crescut cu 917 224 hectares in 10
ani ( 0.3% din teritoriul total al acestor tari).
Contributia fiecarei tari la dezvoltarea totala europeana urbana si de infrastructura:
-22% (Germania),
-0.02% (Letonia),
66/147
- Franta (15%),
-Spania (13.3%) ,
-Italia (9.1%).


B. EVALUAREA RESURSELOR FORESTIERE GLOBALE

Instituiile internaionale au pus la punct o metodologie de evaluare i
inventariere a resurselor forestiere, care a luat n considerare progresul nregistrat n
evalurile fcute pn n anul 2000 i care este compatibil diverselor situaii
existente la nivel global, n prezent, metodologie folosit la elaborarea studiului
Organizaiei pentru Alimentaie i Agricultur (FAO): Global Forest Resources
Assessement 2000 FRA 2000 (Evaluarea resurselor forestiere globale 2000). De
asemenea, pentru evaluarea global a pdurilor n cadrul Intergovernmental Panel on
Forests (IPF) s-a luat n consens decizia de a se folosi un procent minim de 10% de
acoperire cu vegetaie forestier, ca o definitie obinuit pentru pdurile din toate
rile. Astfel, datele globale furnizate de FRA 2000 au fost omogene. Acest lucru s-a
realizat n cadrul programului Global Forest Resources Assessement 2000 al FAO,
program considerat cel mai cuprinztor dintre rapoartele FAO de la nfiinarea
organizaiei. Evaluarea resurselor forestiere pentru zona temperat i boreal s-a
realizat ntr-un subprogram al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaiei
Naiunilor Unite (UN-ECE/FAO), intitulat Resursele forestiere pentru Europa, CIS,
America de Nord, Australia, Japonia, si Noua Zeelanda (TBFRA 2000). Evaluarea
resurselor forestiere prin programul FRA 2000 s-a fcut pentru urmtoarele
caracteristici: suprafaa pdurilor i modificrile de suprafa, volumul de lemn i
volumul de biomas, plantaiile forestiere, vegetaia forestier din afara fondului
forestier, diversitatea biologic, managementul forestier, arii protejate forestiere FRA
2000, incendii, aprovizionarea cu lemn, produse forestiere nelemnoase.

Evaluarea suprafeei pdurilor i a modificrilor de suprafa

CONFORM ESTIMRILOR FAO/FRA 2000, PDURILE LUMII ACOPEREAU N
2000 O SUPRAFA DE 3.869.455.000 HECTARE, ADIC APROXIMATIV 30% DIN
SUPRAFAA USCATULUI PE GLOB (13.063.900.000 HA). CELE MAI MARI SUPRAFEE
CU PDURI LE GSIM N EUROPA CU FEDERATIA RUSA (1.039.251.000 HA,
RESPECTIV 46%), AMERICA DE SUD (885.618.000 HA, RESPECTIV 50,5%) I
AMERICA DE NORD I CENTRAL (549.304.000 HA, RESPECTIV 25,7%). RILE CU
SUPRAFEELE CELE MAI MARI DE PDURI SUNT: FEDERAIA RUS (851.392.000 HA,
RESPECTIV 5,8 HA/LOCUITOR), BRAZILIA (543.905.000 HA, RESPECTIV 3,2
HA/LOCUITOR), CANADA (244.551.000 HA, RESPECTIV 7,9 HA/LOCUITOR), STATELE
UNITE (225.993.000 HA, RESPECTIV 0,8 HA/LOCUITOR), CHINA (163.480.000,
RESPECTIV 0,1 HA/LOCUITOR), AUSTRALIA (154.539.000 HA, RESPECTIV 8,3%
HA/LOCUITOR), INDONEZIA (104.986.000 HA, RESPECTIV 0,5 HA/LOCUITOR).
67/147
MODIFICAREA NET N SUPRAFAA GLOBAL A PDURILOR, A FOST DE 9.4
MILIOANE HECTARE/AN, REPREZENTND DIFERENA DINTRE RATA
DESPDURIRILOR N PDURILE NATURALE (14.6 MILIOANE HECTARE/AN) I
EXPANSIUNEA PDURILOR NATURALE I A PLANTAIILOR FORESTIERE (5.2
MILIOANE HECTARE/AN) (FAO-2000). CELE MAI MARI PIERDERI DE PDURE AU
FOST LA TROPICE. RATA MODIFICARII NETE A FOST MAI REDUS N ANII 90
COMPARATIV CU ANII 80.


Plantaiile forestiere

Plantaiile forestiere acopereau la nivel global 187 000 000 ha in 2000 (62% in
Asia), avnd n medie o rat a creterii anuale n suprafa de 4,5 milioane
mc faa de 1995. 89% din plantaiile recente se nregistreaz n Asia i
America de Sud, unde se planteaz n special specii repede cresctoare ca i
Eucalyptus sp. i Accacia sp. n zonele temperate i boreale se planteaz n
general pini, alte conifere i plopi. Plantaiile furnizeaz circa 35% din lemnul
rotund pus in circuit comercial la nivel global. n viitor cre;te interesul pentru
plantaiile forestiere fcute n contextul evalurii comerciale a carbonului
atmosferic stocat.

Vegetaia forestier din afara fondului forestier

Exista studii fcute n unele ri pentru evaluarea vegetaiei din afara fondului
forestier, dar o evaluare la nivel global nu s-a facut nc.

Cuvinte cheie: DEZVOLTARE URBANA, UTILIZAREA TERENURILOR, AGRICULTURA, PADURI
UNIUNEA EUROPEANA, RESURSE FORESTIERE GLOBALE, FAO-ORGANIZTIA PENTRU
ALIMENTATIE SI AGRICULTURA, PLANTATII FORESTIERE, DEFRISARI, VEGETATIE DIN AFARA
FONDULUI FORESTIER.

INTREBARI:
1. CARE SUNT ELEMNTELE DETERMINANTE ALE DEZVOLTARII URBANE SI ALE
DEZVOLTARII UTILIZARII ARTIFICIALE A TERENURILOR?
2. UNDE AU APARUT CELE MAI INTENSE DEZVOLTARI URBANE DIN EUROPA
INTRE 1990-2000?
3. UNDE AU APARUT CELE MAI INTENSE DEZVOLTARI COMERCIALE SI
INDUSTRIUALE DIN EUROPA INTRE 1990-2000?
4. CARE SUNT PRINCIPALELE ZONE CU SCADEREA A SUPAFETEI DE PADURE PE
GLOB?
5. CARE SUNT PRINCIPALELE ZONE CU CRESTERE A SUPAFETEI DE PADURE PE
GLOB?







68/147



CURS VII

Schimbari ale mediului la nivel global;
Monitorizarea biodiversitatii.

evoluii recente: schimbri privind diversitatea biologic, specii
invazive


ORGANIZAIA PENTRU ALIMENTAIE I AGRICULTUR (FAO) DEFINETE
DIVERSITATEA BIOLOGIC CA: VARIETATEA FORMELOR DE VIA, ROLUL
ECOLOGIC PE CARE L JOAC I DIVERSITATEA GENETIC PE CARE O CONIN.
EVALURILE FCUTE IN CONT DE ANUMII INDICATORI CE DEFINESC STAREA
ACTUAL I TENDINELE DIVERSITII BIOLOGICE: NATURALITATEA, STATUS-UL
ACTUAL (CATEGORIA IUCN), GRADUL DE FRAGMENTARE I INFORMAII CE
DEFINESC ZONA ECOLOGIC N CARE SE AFL PDUREA RESPECTIV. DATORIT
CONFUZIILOR LEGATE DE TERMINOLOGIE I TRADUCEREA TERMENILOR,
STATISTICILE GLOBALE SUNT NERELEVANTE.
EXIST LA ORA ACTUAL DOU EVALURI:
CENTRUL MONDIAL DE MONITORIZARE I CONSERVARE AL UNEP - UNITED
NATIONS ENVIRONMENT PROGRAMME-WORLD CONSERVATION MONITORING
CENTRE UNEP-WCMC) A EFECTUAT O EVALUARE PENTRU FAO. CONFORM
ACESTEI EVALURI 12,4% DIN PDURI SUNT PROTEJATE N CONFORMITATE CU
CLASIFICRILE IUCN.
UNECE-FAO A FCUT O EVALUARE N RILE INDUSTRIALIZATE, BAZAT PE UN
CHESTIONAR.
CU TOATE C DEINE VALORI DEOSEBITE N CEEA CE PRIVESTE
BIODIVERSITATEA I ARIILE PROTEJATE FORESTIERE, ARA NOASTR NU ESTE
PREZENTAT N DATE REALE I RELEVANTE N STATISTICI, SAU CHIAR LIPSETE
ATT LA NIVEL GLOBAL (FRA 2000), CT I LA NIVEL EUROPEAN (RAPORTUL
STATE OF EUROPE`S FORESTS 2003- MINISTERIAL CONFRENCE ON THE
PROTECTION OF FOREST IN EUROPE-MCPFE, VIENNA). N CONTINUARE TREBUIE
DEPUSE EFORTURI N ACEST DOMENIU, NTRUCT STAREA ACTUAL A LUCRURILOR
POATE FI MULT MBUNTIT CU OCAZIA IMPLEMENTRII DIRECTIVELOR
EUROPENE (FOREST FOCUS, PASRI I HABITATE) LA NOI N AR.




PROPUNERE PENTRU MSURAREA I MONITORIZAREA DIVERSITII
ECOSISTEMELOR FORESTIERE
EVALUAREA I MONITORIZAREA DIVERSITII ECOSISTEMELOR I COMUNITILOR
ESTE CEA MAI DE INTERES ACTIVITATE ACTUAL PRIVIND OCORTIREA NATURII.
PENTRU ACEST LUCRU TREBUIE S SE DEZVOLTE I METODOLOGII DE EVALUARE I
MONITORIZARE A UNOR SETURI DE DATE-CHEIE PE SUBDOMENII I S SE
69/147
URMREASC INCLUDEREA LOR NTR-UN SISTEM DE LUCRU INTEGRAT CU TOATE
SISTEMELE EXISTENTE DE MONITORIZARE A MEDIULUI NCONJURTOR.
ORICE SISTEM DE MSURARE I MONITORIZARE TREBUIE S POAT DETERMINA
URMTOARELE CARACTERISTICI (BORLEA ET AL.- 2005):
STAREA ACTUAL,
EFECTELE STRII ACTUALE,
TENDINELE PE TERMEN SCURT I PROGNOZA PE TERMEN LUNG.
ALTE CERINE ALE SISTEMELOR DE MONITORIZAREA DIVERSITII
ECOSISTEMELOR I COMUNITILOR SUNT:
EVALUAREA CERINELOR SPECIFICE DE MONITORIZARE,
PROMOVAREA UNEI RELAII COMPREHENSIVE A RELAIEI ECOSISTEMULUI
CU MEDIUL NCONJURTOR,
EFICIEN SPORIT,
FLEXIBILITATE N IMPLEMENTARE,
COSTURI MINIMALE,
ARMONIZAREA GENERAL A CULEGERII DATELOR,
COMPATIBILITATE CU NECESITILE CURENTE DE RAPORTARE PENTRU
CONVENIILE I PROTOCOALELE INTERNAIONALE,
PROMOVAREA OCROTIRII NATURII N SCOPUL DEZVOLTRII DURABILE A
SOCIETII.

SISTEMUL DE MSURARE I MONITORIZARE AL BIODIVERSITII PDURILOR
TREBUIE:
S CONTINUE MUNCA DEPUS ANTERIOR I S VALORIFICE LA MAXIMUM
REZULTATELE POZITIVE DEJA NREGISTRATE,
S DEZVOLTE MIJLOACE DE STUDIU, EXPERIMENTE, PROIECTE PILOT I
DEMONSTRATIVE,
S ADNCEASC CERCETRILE PRIVIND INFLUENA ANTROPIC ASUPRA NATURII,
S EVALUEZE IMPACTUL SCHIMBRILOR GLOBALE ASUPRA DIVERSITII
ECOSISTEMELOR I A COMUNITILOR,
S IDENTIFICE ELEMENTELE STRUCTURALE I FUNCIONALE ALE ELEMENTELOR
ECOSISTEMELOR CA INDICATORI AI EVALURII STRII ACTUALE I A TENDINELOR.
PRINCIPALELE AMENINRI IDENTIFICATE DE CTRE COMISIA EUROPEAN
(DIRECTIVA 2152/2003 A CE) LA ADRESA BIODIVERSITII PDURILOR I A NATURII
N GENERAL PE CONTINENTUL EUROPEAN SUNT:
CONDIIILE CLIMATICE EXTREME,
BOLILE I DUNTORII,
SCHIMBRILE CLIMATICE GLOBALE,
INCENDIILE,
POLUAREA,
FRAGMENTAREA AREALELOR.
PENTRU A APRECIA N CE MSUR UN ECOSISTEM ESTE PERTURBAT EL TREBUIE
RAPORTAT LA UN UN ECOSISTEM NEPERTURBAT, CONSIDERAT STANDARD, FA DE
CARE S SE APRECIEZE GRADUL DE PERTURBARE. ACEST LUCRU SE POATE APRECIA
PRIN EFECTUAREA UNOR MSURTORI ALE UNOR CARCTERISTICI CUM ESTE RATA
PIERDERILOR SAU SCHIMBRILOR I COMPARAREA LOR CU SITUAIA CONSIDERAT
STANDARD. PENTRU C MEDIUL NATURAL ESTE DINAMIC ACEST LUCRU ESTE
DEOSEBIT DE DIFICIL DE REALIZAT.
70/147
LA SCARA GLOBULUI, IMPRESIA GENERAL ESTE C SUPRAFAA CULTURILOR
AGRICOLE CRETE I SUPRAFEELE OCUPATE DE PDURI I PUNI SCAD.
CONCLUZIA SE BAZEAZ PE EVOLUIA UTILIZRII PMNTULUI N PERIOADA 1700-
1980 (WORLD CONSERVATION MONITORING CENTER, 1992). N PRINCIPAL,
PDURILE AU FOST TRANSFORMATE N CULTURI AGRICOLE. TOTUI N EUROPA, DE
EXEMPLU, SUPRAFAA PDURILOR A CRESCUT N SECOLUL XX, DAR ACESTA ESTE
REZULTATUL SUPRAPRODUCIEI AGRICOLE, CARE A DISPONIBILIZAT TERENURI
AGRICOLE PENTRU ALTE UTILIZRI. N GENERAL PLANTAIILE DE ARBORI AU FOST
FCUTE CU MONOCULTURI DE RINOASE, SALCM SAU PLOPI. N ROMNIA
SUPRAFAA TERENURILOR ACOPERITE CU VEGETAIE FORESTIER CRETE N
SPECIAL N ZONA PUNILOR DE DEAL I MUNTE I DE ASEMENEA TREBUIE
SUBLINIAT C EXIST CADRUL LEGAL N CEEA CE PRIVETE PLANTAREA CU
VEGETAIE FORESTIER A TERENURILOR AGRICOLE ABANDONATE PRECUM I A
TERENURILOR DEGRADATE. ASTZI ACESTE SCHIMBRI SUNT ANALIZATE CU
TEHNICA GIS, SUNT CARTOGRAFIATE I EFECTELE LOR SUNT MSURATE. PN N
ANUL 2050 TEMPERATURA GLOBAL VA CRETE SEMNIFICATIV I VOR FI AFECTATE
ORGANISMELE INDIVIDUALE, COMUNITILE, ECOSISTEMELE NATURALE,
CICLURILE BIOCHIMICE GLOBALE I, N GENERAL VA FI MODIFCAT
BIODIVERSITATEA. PRINCIPALA CAUZ A PIERDERII BIODIVERSITII ESTE
CONSIDERAT ASTZI FRAGMENTAREA ECOSISTEMELOR NATURALE.
N GENERAL MONITORIZAREA BIODIVERSITII ARE CA SCOP EVALUAREA STRII I
DEZVOLTRII BIODIVERSITII PENTRU O PERIOAD DE TIMP CU DEFINIII I
METODOLOGII BINE STABILITE I REPETABILE PENTRU SECURIZAREA DATELOR PE
PERIOADA MONITORIZRII. N GENERAL TOATE MONITORIZRILE FCUTE PN
ACUM NU AU FOST ADRESATE LA MODUL GENERAL CI AU SERVIT NEVOILOR
SPECIFICE CUM AR FI MONITORIZAREA UNOR GRUPURI SAU HABITATE
SELECIONATE.
ETAPELE METODOLOGICE PENTRU MONITORIZAREA BIODIVERSITII SUNT:
STABILIREA DOMENIULUI DE MONITORIZARE (DEFINIREA LIMITELOR
GEOGRAFICE ALE DOMENIULUI),
STABILIREA BAZEI DE REFERIN PENTRU MONITORIZARE
(BIODIVERSITATEA NATURAL),
STABILIREA METODELOR DE EVALUARE I MONITORIZARE :
ANALIZA DATELOR ISTORICE,
OBSERVAII I MSURTORI N SUPRAFEE EXPERIMENTALE PERMANENTE,
OBSERVAII I MSURTORI N SUPRAFEE EXPERIMENTALE (HABITATE)
SELECIONATE,
FOLOSIREA ELEMENTELOR DE SINERGIE CU SISTEMELE DE MONITORIZARE
EXISTENTE : PROIECTE, REELE, INVENTARE NAIONALE, RAPOARTE
INTERNAIONALE, CLASIFICRI I HRI EXISTENTE,
UTILIZAREA TEHNICILOR SATELITARE.
STABILIREA SETURILOR DE DATE CHEIE PENTRU URMTOARELE NIVELURI :
- INDIVIDUAL: - STRUCTURAL,
- COMPOZIIONAL,
- FUNCIONAL.
- SUPRAFA DE PROB: - STRUCTURAL,
- COMPOZIIONAL,
- FUNCIONAL.
- ECOSISTEM: - STRUCTURAL,
- COMPOZIIONAL,
71/147
- FUNCIONAL.
- NAIONAL: - STRUCTURAL,
- COMPOZIIONAL,
- FUNCIONAL.

MANAGEMENTUL DATELOR:
DEZVOLTAREA UNEI BAZE DE DATE CUPRINZTOARE CARE S INCLUD I S PROCE-
SEZE INFORMAII DINTR-O PERIOAD ISTORIC LARG, ATT DIN SURSE CURENTE
CT I DIN CERCETRI MAI VECHI,
REEVALUAREA DAC ESTE CAZUL A MATERIALELOR DIN MUZEE,
REINTERPRETAREA DATELOR ISTORICE N CONTEXT ACTUALIZAT,
SUPRAVEGHEREA PERMANENT I REANALIZAREA SUPRAFEELOR PERMANENTE
DIN TEREN,
INTEGRAREA CULEGERII DE INFORMAII DESPRE BIODIVERSITATEA CU A
PROGRAMELOR DE INVENTARIERE MULTI-RESURSE.
ORICE SISTEM DE MSURARE I MONITORIZARE A DIVERSITII TREBUIE S
ACIONEZE SINERGIC CU CELELALTE ORGANISME DE MONITORIZARE EXISTENTE LA
NIVEL INTERNAIONAL, PAN-EUROPEAN SAU NAIONAL.



SPECII INVAZIVE

IN ULTIMELE DECENII, MARCATE DE ACCENTUAREA PROCESULUI DE GLOBALIZARE
SUB TOATE FORMELE SALE, PROBLEMA SPECIILOR STRAINE INVAZIVE A CUNOSCUT
O EXACERBARE FARA PRECEDENT LA SCARA MONDIALA. INTENSIFICAREA
SCHIMBURILOR COMERCIALE PE CALE ACVATICA MARITIME SAU PRIN UTILIZAREA
CURSURILOR DE APA INTERIOARE (INCLUSIV PRIN DESCHIDEREA UNOR CANALE DE
NAVIGATIE INTRACONTINENTALE), INTENSIFICAREA FARA PRECEDENT A
TURISMULUI CA SI SCHIMBARILE CLIMATICE GLOBALE S-AU CONSTITUIT IN TOT
ATATEA CATEGORII MAJORE DE FACTORI CARE FAVORIZEAZA PATRUNDEREA
SPECIILOR STRAINE INVAZIVE.
DIN ACESTE MOTIVE, SPECIILE STRAINE INVAZIVE AU DEVENIT UN SUBIECT
IMPORTANT ABORDAT DE COMUNITATEA INTERNATIONALA, RELEVANDU-SE
NECESITATEA UNEI COLABORARI LA DIFERITE NIVELURI PRECUM SI O ABORDARE
PLURIDISCIPLINARA LA NIVELUL STRUCTURILOR ADMINISTRATIVE, ACADEMICE SI A
COMUNITATILOR LOCALE. ADOPTAREA DE MASURI PENTRU A LIMITA IMPACTUL
SPECIILOR STRAINE INVAZIVE ESTE O OBLIGATIVITATE ASUMATA PRIN SEMNAREA
CONVENIEI PRIVIND DIVERSITATEA BIOLOGIC (RATIFICATA PRIN LEGEA NR.58
DIN 13 IULIE 1994) SI A CONVENTIEI PRIVIND CONSERVAREA VIEII SLBATICE SI A
HABITATELOR NATURALE DIN EUROPA (CONVENTIA DE LA BERNA), LA CARE
ROMANIA A ADERAT PRIN LEGEA NR.13/1993.
DEZVOLTAREA UNOR PROGRAME SI STRATEGII LA NIVEL INTERNATIONAL A
REPREZENTAT REZULTANTA FIREASCA A ACESTUI MOD DE ABORDARE. PROGRAMUL
GLOBAL PRIVIND SPECIILE STRAINE INVAZIVE - GLOBAL INVASIVE SPECIES
PROGRAMME (GISP) - PROMOVEAZA COOPERAREA INTERREGIONALA CU PRIVIRE
LA SPECIILE STRAINE INVAZIVE, PUBLICAND TOTODATA O STRATEGIE GLOBALA
PRIVIND SPECIILE STRAINE INVAZIVE (GLOBAL STRATEGY ON INVASIVE ALIEN
SPECIES) SI UN PROTOCOL PRIVIND CELE MAI BUNE PRACTICE DE PREVENIRE SI
MANAGEMENT AL SITUATILOR CREATE DE NOILE SPECII INVAZIVE (TOOLKIT OF
72/147
BEST PREVENTION AND MANAGEMENT PRACTICES). CONVENIA ASUPRA
DIVERSITII BIOLOGICE (CDB) IDENTIFIC SPECIILE STRAINE INVAZIVE CA UNA
DIN PROBLEMELE INTERDISCIPLINARE DE MAXIM IMPORTAN. ACEAST
CONVENIE INTERNAIONAL CERE PRILOR COSEMNATARE S PREVIN
INTRODUCEREA, S TIN SUB CONTROL IAR IN MASURA POSIBILITATILOR SA
REALIZEZE ERADICAREA SPECIILOR INVASIVE CU IMPACT MAJOR ASUPRA
ECOSISTEMELOR, HABITATELOR SAU SPECIILOR INDIGENE (ART. 8 H). IN ANUL 2002
A FOST ADOPTATA LA CONFERINTA PARTILOR SEMNATARE A CDB A DAT
PUBLICITATII O DECIZIE SI O SERIE DE PRINCIPII DE BAZA. ACEASTA DECIZIE CERE
PARTILOR SEMNATARE SA TRATEZE CU PRIORITATE PROBLEMA SPECIILOR STRAINE
INVAZIVE SI SA ELABOREZE STRATEGII SI PANURI DE ACTIUNE NATIONALE SI
REGIONALE IN IDEEA DE A IMPLEMENTA PRINCIPIILE PROMOVATE DE CDB.
PRINCIPIILE ADOPTATE DE CDB IAU IN CALCUL O STRATEGIE BAZATA PE
PRINCIPIUL PRECAUTIEI, CARE CONSIDERA IN PRIMUL RAND ASPECTUL PREVENIRII:
ESTE MULT MAI EFICIENTA DIN PUNCT DE VEDERE AL COSTURILOR SI AL
PROBLEMELOR DE MEDIU PREVENIREA PATRUNDERII UNOR SPECII STRAINE
INVAZIVE DECAT ORICE MASURA ULTERIOARA. IN CAZUL IN CARE SPECIILE STRAINE
INVAZIVE AU PATRUNS TOTUSI, O IDENTIFICARE RAPIDA SI LUAREA DE MASURI
PREVENTIVE RADICALE SUNT ESENTIALE SI DE PREFERAT ORICAROR MASURI CARE
AR FI LUATE DUPA CE SPECIILE STRAINE INVAZIVE SE INSTALEAZA IN NOILE HABITATE.
IN CAZUL N CARE SPECIILE STRAINE INVAZIVE S-AU ACLIMATIZAT I INSTALAT, TREBUIE
AVUTE IN VEDERE MASURI DE CONTROL PE TERMEN LUNG.
Conventia de la Berna, ratificata de 38 de state europene cere statelor cosemnatare
sa controleze strict introducerea de specii straine invazive (Art. 11.2.b). O serie de
masuri in vederea unai implementari accelerate a acestui articol au fost luate,
acestea incluzand adoptarea de catre Comitetul Director a unor recomandari de
ordin general privind speciile straine invazive si problemele specifice ridicate de
acestea, editarea de rapoarte pe aceasta tema, organizarea de intalniri de lucru pe
aceasta tema sau crearea unor grupe de experti in domeniul speciilor invasive.
Cu toate aceste masuri de ordin administrative, atat la nivel European cat si la nivel
national, masurile luate in ceea ce priveste speciile straine invazive sunt mult in urma
altor regiuni ale globului unde au fost dezvoltate strategii de abordare a problemelor
produse de speciile straine invazive in mod holistic. Cu toate ca Europa in sine are o
serie de caracteristici specifice de natura sa produca dificultati in modul de abordare
a problemei speciilor invasive, aceasta nu ar trebui sa fie un motiv pentru amanarea
masurilor care trebuiesc luate.
Impactul multor specii straine invazive ar putea fi redus daca statele europene ar
aplica in mod uniform masurile de prevenire si control a speciilor straine invazive.
Multe din problemele acute create de unele specii straine invazive la nivel european
fi putut fi prevenite daca la nivel European ar fi existat o abordare unitara si rapida in
ceea ce priveste avertizarea si prevenirea impactului speciilor invasive.
Starea actuala de inactivitate fata de situatia speciilor straine invazive din marea
majoritate a statelor europene reprezinta o amenintare pentru biodiversitatea
regionala, sanatatea publica si economie. In perioada actuala, este esentiala
dezvoltarea unei cooperari eficiente la nivel national si regional in idea de a preveni
si diminua impactul speciilor straine invasive.

73/147
IN ROMANIA, IN CONFORMITATE CU CEL DE-AL TREILEA RAPORT NATIONAL PENTRU
CONVENTIA PENTRU CONSERVAREA BIODIVERSIUTATII CBD,DIN 2005, SUNT
INREGISTRATE UN NUMAR DESTUL DE IMPORTANT DE SPECII STRAINE INVAZIVE.
PRIN SPECII STRINE CONSIDERM (CONFORM DEFINIIEI DIN CDB) TOATE SPECIILE I
SUBSPECIILE INTRODUSE N AFARA AREALULUI LOR NATURAL TRECUT SAU PREZENT DIN
TOATE GRUPELE TAXONOMICE. TERMENUL INCLUDE ORICE PARTE A ORGANISMULUI:
GAMEI, SEMINE, OU SAU PROPAGULE CARE AR PUTEA SUPRAVIEUI I ULTERIOR
REPRODUCE .
ASTFEL, IN RAPORT SUNT MENTIONATE 112 SPECII DE ARBORI EXOTICI DINTRE CARE
INSA DOAR 6 SUNT CONSIDERATE SPECII STRAINE INVAZIVE - ACER NEGUNDO, AILANTHUS
ALTISIMA, AMORPHA FRUTICOSA, CYTISUS SCOPARIUS, FRAXINUS AMERICANA SI
FRAXINUS PENNSYLVANICA. INTERESANT C DIN ACEST RAPORT LISPESTE SALCAMUL
ROBINIA PSEUDACACIA SPECIE STRAINE INVAZIVA DE ASEMENEA.
PENTRU ECOSISTEMELE ACVATICE, RATA DE PATRUNDERE DE SPECII STRAINE INVAZIVE
INCEPAND CU FINELE SECOLULUI XIX ESTE ESTIMATA A FI DE 3 4 ANI PENTRU APELE
COSTIERE ALE MRII NEGRE SI DE 4 5 ANI PENTRU APELE DULCI. IN TOTAL SUNT
INVENTARIATE 67 DE SPECII STRAINE INVAZIVE IN ECOSISTEMELE ACVATICE DIN ROMANIA,
DINTRE CARE 60% SUNT MARINE SI 40% DULCICOLE (GOMOIU ET AL., 2002).
IMPACTUL UNORA DINTRE SPECIILE STRAINE INVAZIVE IN MAREA NEAGRA - RAPANA
THOMASIANA, MNEMIOPSIS LEIDYI, MYA ARENARIA - ESTE EXTREM DE BINE
DOCUMENTAT, CA SI EFECTELE ACLIMATIZARII ACESTOR SPECII ASUPRA HABITATELOR
(GOMOIU ET AL. 2002).

IMPACTUL INTRODUCERII DE SALMONIDE CUM ESTE CAZUL PSTRVULUI CURCUBEU
IN LACURI ALPINE SITUATE IN ARII PROTEJATE ESTE DE ASEMENEA DOCUMENTAT, FIIND
REMARCATE DE SPECIALISTI DECLINUL POPULATIILOR DE AMFIBIENI SI CRUSTACEE.
PLANTATIILE DE SALCAM EL INSASI O SPECIE INVAZIVA AU FOST AFECTATE DESTUL DE
GRAV IN ULTIMII 5 ANI DE DOUA SPECII DE LEPIDOPTERE MINIERE ORIGINARE DIN AMERICA
DE NORD, IAR CASTANUL ORNAMENTAL ESTE PROFOUND AFECTAT PESTE TOT IN TARA DE
LARVELE MICROLEPIDOPTERULUI GRACILARIID CAMERARIA OHRIDELLA, ORIGINAR DIN
ZONA FOSTEI IUGOSLAVII.
LA NIVEL NATIONAL, MASURILE EXISTENTE SUNT INSUFICIENTE, LIMITATE CA SCOP SI
SECTORIALE. ASTFEL, EXISTA IN PORTURILE MARITIME UN CONTROL FORMAL AL APELOR
DE BALLAST SI A FOULINGULUI DE PE NAVE. INSTITUTUL DE CERCETARI AGRO-SILVICE
(ICAS) ARE IN COMPONENTA LABORATOARE CE PERMIT IDENTIFICAREA UNOR SPEII
INVASIVE, CU PRECADERE INSECTE MINIERE SAU DEFOLIATORI. DE ASEMENEA, LA NIVEL
NATIONAL EXISTA UN LABORATOR DE CARANTINA FITOSANITARA, CU REGLEMENTARI
STRICTE IN DOMENIU.
IN CONCLUZIE, SITUATIA ACTUALA IN ROMANIA POATE FI CARACTERIZATA PRIN:
- UN GRAD REDUS DE CONSTIENTIZARE AL OPINIEI PUBLICE SI IN CONSECINTA O OPOZITIE
A SOCIETATII CIVILE LA INTERVENTIILE ADMINISTRATIEI GUVERNAMENTALE;
- GRAD EXTREM DE REDUS DE ACCESIBILITATE A INFORMATIILOR STIINTIFICE, MAI ALES IN
LEGATURA CU IDENTIFICAREA SPECIILOR, ANALIZA DE RISC, ETC;
- ABSENTA UNEI ABORDARI PRIORITARE A ACTIUNILOR PRIVIND CONTROLUL SPECIILOR
INVAZIVE;
74/147
- INTRODUCERE NESTANJENITA A SPECIILOR INVAZIVE ADESEA PE CALEA POSTEI CA SI
MASURI INADECVATE DE INSPECTIE SI CARANTINA;
- CAPACITATE DE MONITORIZARE INADECVATA;
- LIPSA UNOR MASURI DE URGENTA EFECTIVE;
- LEGISLATIE DEPASITA SAU INADCVATA;
- SLABA COORDONARE INTRE AGENTIILE GUVERNAMENTALE, AUTORITATILE LOCALE SI
COMUNITATILE LOCALE.

Caracteristicile unei specii invazive de succes

Analize asupra speciilor invazive s-au efectuat la nceput pentru mediul terestru,
unde efectele erau mai cunoscute iar cror impactul ecologic i economic era mult
mai evident. Analiza speciilor invazive permite gruparea lor n mai multe categorii, n
funcie de zona de origine, de rolul ecologic, de grupul taxonomic, etc aspecte
discutate anterior.
Analiznd impactul ecologic al speciilor imigrate n Marea Neagr poate
releva unele aspecte extrem de interesante din punct de vedere tiinific. Marea
Neagr, ca bazin unic prin caracterele sale hidrobiologice reprezint un laborator
natural n care s-au selectat de-a lungul timpului o serie de specii ce au format
asociaii caracteristice. Stabilirea speciilor mediteraneene ntr-un habitat cu
caracteristici diferite de cele ale bazinului de origine la sfritul erei glaciare i
procesul de selecie natural a transformat treptat acest bazin marin ntr-o adevrat
mare a speciilor imigrante, ca i Marea Baltic. Insui procesul de adaptare al
acestor specii mediteraneene proces desfurat cu relativ puin timp n urm la
scar geologic i care continu i n prezent poate oferi date interesante despre
adaptabilitate n sine.
Ptrunderea de specii exotice n aceste asociaii caracterizate prin relativ
putine specii reprezint o oportunitate unic de a observa mecanismele aclimatizrii,
ca i rspunsul speciilor autohtone. Problemele ridicate de ptrunderea unor specii
ca Rapana venosa, Mya arenaria, Mnemiopsis leidyi i mai nou Beroe ovata
reprezint o oportunitate unic sub aspect tiinific pentru a descifra mecanismele
aclimatizrii.
In lumina datelor acumulate pn n prezent, nu orice specie care patrunde
accidental intr-un nou habitat poate avea un succes ecologic, i cu att mai puin
unul rapid. Trebuie s inem cont ca n apa de balast sau pe coca navelor, lunar sunt
transportate la mii de kilometri distan de locul de origine mii de specii de organisme
marine. Ins, extrem de puine reuesc s se menin n noile habitate, i i mai
puine au succes evolutiv. Acestea sunt specii cu mare capacitate de adaptare, care
cel mai adesea modific n mod ireversibil comunitile de organisme autohtone.
132
Pentru a se integra rapid n noul habitat, o specie imigrata trebuie sa indeplineasca
anumite conditii, n lipsa carora, chiar daca reuseste sa se mentina ctva timp, n
final va fi eliminata de conjunctura factorilor de mediu din noul habitat.
Cteva caracteristici eseniale ale unor specii imigrante au fost astfel stabilite
(Ehrilch, 1989). Astfel, este esenial ca o specie invaziv s posede cteva din
trsturile de mai jos pentru a se dovedi o specie invaziv de succes:
- s aib un areal larg;
- s fie abundent n zonele de origine;
- s fie o specie vagil;
- s prezinte un spectru trofic larg;
- s fie capabil de a dezvolta att strategii de tip r ct i de tip k;
- s posede o larg variabilitate genetic;
- s posede instinct gregar;
- femelele unor astfel de specii s fie capabile s colonizeze singure;
- s aib talia mai mare dect a speciilor nrudite din ecosistemul invadat;
- s fie asociat cu omul;
- s posede o larg plasticitate ecologic.

Cu toate c aceste caracteristici au fost stabilite iniial pentru speciile terestre, ele se
aplic de regul i speciilor acvatice, cu unele amendamente.



Exemple de specii invazive



GINDACUL DE COLORADO, PLANTA "MARITA-MA, MAMA", MURGOIUL BALTAT, SACALUL,
BIBANUL SOARE SI BIZAMUL AU CEL PUTIN UN LUCRU IN COMUN: SINT TOATE SPECII
INVAZIVE, CARE AU AJUNS IN ROMANIA, S-AU ACLIMATIZAT AICI SI AU PUS O AMPRENTA
EVIDENTA ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR. NEGATIVA, IN MAJORITATEA CAZURILOR.

















FAZANII
"ATUNCI CIND AJUNG INTR-UN NOU AREAL, ELE FIIND SPECII ALOHTONE, DECI STRAINE, N-
AU DUSMANI NATURALI. SI ATUNCI SE DEZVOLTA EXPLOZIV SI POT PRODUCE PAGUBE.
76/147
PASARILE NU FAC STRICACIUNI. CELE INVAZIVE AR FI GUGUSTIUCUL, VRABIA SPANIOLA,
STURZUL DE VARA, SPECII CARE SI-AU EXTINS AREALUL SI AU AJUNS LA NOI", DETALIAZA
BIOLOGUL MIRCEA GOGU BOGDAN. SI TOTUSI, EL MENTIONEAZA O EXCEPTIE: "FAZANUL
ESTE O SPECIE INDIANA, CARE A FOST ADUSA DE OM PENTRU A FI VINATA. DAR EL FACE
EXTRAORDINAR DE MULT RAU NATURII DIN ROMANIA. IN DELTA, EXISTA DOUA SPECII
FOARTE RARE, VIPERA DE STEPA SI O SOPIRLA DE DESERT, ALE CAROR POPULATII SINT
APROAPE IN EXTINCTIE DIN CAUZA FAZANULUI, CARE LE CONSUMA CU PREDILECTIE".

INSECTE
LA CAPITOLUL ENTOMOLOGIC, SE MENTIONEAZA CA S-AU INREGISTRAT 98 DE SPECII
STRAINE DE INSECTE.
DEPARTAMENTUL DE ECOLOGIE SISTEMICA AL UNIVERSITATII BUCURESTI, SE INTREABA
RETORIC: "CARE AR PUTEA FI PAGUBELE REALE PRODUSE DE GINDACUL DIN COLORADO
(SEMNALAT PENTRU PRIMA DATA IN 1952, LA SAPINTA), PRIN PIERDERILE DE RECOLTA,
VALOAREA PESTICIDELOR FOLOSITE IN COMBATERE SI AFECTAREA SANATATII
OAMENILOR DIN CAUZA REZIDUURILOR DE PESTICIDE DIN TUBERCULI?". SI
CONFERENTIARUL IOAN COROIU, DE LA CATEDRA DE ZOOLOGIE A UNIVERSITATII
"BABES-BOLYAI" DIN CLUJ, INVINOVATESTE ACELASI GINDAC, NUMINDU-L "BLESTEMUL
EUROPEI IMEDIAT DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL". CONFERENTIARUL CLUJEAN
ACUZA SI O ALTA INSECTA: "OMIDA PAROASA A DUDULUI", UN FLUTURE DIN AMERICA DE
NORD, ADUS ACCIDENTAL IN EUROPA. ESTE POLIFAG, CONSUMIND PESTE 130 DE SPECII
DE PLANTE (IERBURI SI FRUNZELE UNOR ARBORI).

MARMOTA SAU MARUL DISCORDIEI
NICI MAMIFERELE LOCALE NU DUC LIPSA DE CONCURENTA STRAINA. COROIU INVOCA
BIZAMUL, "UN SOBOLAN MARE, DE APA, ORIGINAR DIN AMERICA DE NORD. IN 1905, UN
NOBIL SCAPATAT DIN CEHIA A ADUS SASE EXEMPLARE CA SA FACA O CRESCATORIE
(PENTRU BLANA) SI SA ISI DREAGA AVEREA. S-
A PLICTISIT REPEDE, SI BIZAMII AU AJUNS IN
NATURA. IN 1924 SINT SEMNALATI LA PERIAM
(BANAT) SI IN 1954, IN DELTA DUNARII. APOI
AU IMPINZIT TOATE ZONELE MLASTINOASE DE
SES DIN TARA. AU DEVENIT O PACOSTE,
PENTRU CA AU INTRE 3 SI 10 PUI PE CICLU SI
TREI-PATRU CICLURI DE REPRODUCERE PE AN.
IN ULTIMA VREME, PAGUBELE NU MAI SINT ASA
DE MARI, CEEA CE INSEAMNA CA BIZAMUL SE
"INTEGREAZA"". DE LEPADAT NU E NICI MARMOTA. CONFERENTIARUL CLUJEAN
DETALIAZA: "MARMOTA A FOST ADUSA DIN ALPI, IN RETEZAT, APOI IN PIETROSUL
RODNEI, IN ANII ?70. TRAIESTE IN GOLUL ALPIN, DEASUPRA PADURII, ASA CA NU-I
PERICOL DE INVAZIE. UNII SUSTIN CA NU E INTRODUSA, PENTRU CA TRAIA LA NOI PINA IN
SECOLUL XVIII, DAR NU SINT DOVEZI CONCLUDENTE".
77/147

SACALUL
URMATOAREA E PILDA SACALULUI. COROIU PRECIZEAZA CA E ORIGINAR DIN "INDIA SI
CEYLON, VENIT NATURAL SPRE VEST SI INTRODUS IN PENINSULA BALCANICA, PROBABIL,
DE CATRE OM. ESTE O SPECIE TOT MAI FRECVENTA IN DOBROGEA SI LUNCA DUNARII SI
FACE PAGUBE LA IEPURI, IEZI DE CAPRIOARA, VITEI DE CERB SI CHIAR PURCEI DE
MISTRET. SE CREDE CA EXTINDEREA SACALULUI A FOST CONSECINTA EXTIRPARII LUPULUI
DIN EUROPA CENTRALA SI DE VEST". DELTA DUNARII SE CONFRUNTA DE CEVA TIMP CU
PREZENTA CIINELUI-ENOT, "ORIGINAR DIN USSURI (ESTUL ASIEI SEPTENTRIONALE). A
FOST ADUS DE SOVIETICI IN UCRAINA PENTRU BLANA, DE AICI A EVADAT PE CALE
NATURALA SPRE VEST. LA NOI A PATRUNS PE DOUA CAI: IN NORD IN JUDETUL SUCEAVA SI
MARAMURES, IN SUD, IN DELTA SI APOI PE DUNARE IN SUS. CRED CA A AJUNS PINA IN
AUSTRIA", BANUIESTE CONFERENTIARUL CLUJEAN.

.

SALCIMUL INFECTIOS
PROF. DR. STEFAN NECULAI, DE LA CATEDRA DE BIOLOGIE VEGETALA A UNIVERSITATII
"ALEXANDRU IOAN CUZA" DIN IASI, PRECIZEAZA CA SPECIILE DE PLANTE RECENT VENITE
LE-AU ELIMINAT UNEORI SAU MACAR LE-AU RARIT PE CELE AUTOHTONE. "UN EXEMPLU IN
ACEST SENS ESTE PLANTA NUMITA POPULAR BUSUIOCUL DRACULUI. PROVINE DIN PERU
SI A APARUT IN EUROPA LA SFIRSITUL SECOLULUI XVIII, CA PLANTA ORNAMENTALA, DAR
S-A SALBATICIT REPEDE. ESTE COMUNA PENTRU CULTURILE DE PRASITOARE, PRECUM
PORUMBUL, ABUNDENTA SI FACE CAM PATRU-CINCI GENERATII DE INDIVIZI PE AN. CEEA
CE O FACE FOARTE GREU DE COMBATUT, EA ATACIND IN SPECIAL CULTURILE DE
LEGUME", EXPLICA NECULAI. PROFESORUL IESEAN ADAUGA PE LISTA SI "SALCIMUL MIC
CARE A INVADAT DELTA DUNARII SI FACE PROBLEME IN REZERVATIA BIOSFEREI, FIIND
DIN CE IN CE MAI RASPINDIT SI ASTFEL CONCURIND CU ZALOGUL". CIT DESPRE PLANTELE
ACVATICE, NECULAI DA PILDA "CIUMEI APELOR, CU FRUNZE MICI, PROBABIL A VENIT IN
ROMANIA LIPITA DE VASE SI DE CORABII. ESTE DAUNATOARE MAI ALES PENTRU
PISCICULTURA". COROIU ESTIMEAZA NUMARUL PLANTELOR INTRODUSE IN ROMANIA LA
435, DIN CARE "38 SINT INVAZIVE SAU FOARTE INVAZIVE". CONFERENTIARUL CLUJEAN
COMPLETEAZA LISTA CU "MARITA-MA MAMA", O PLANTA IERBOASA DE 2-2,5 METRI, CU
FLORI GALBENE, ADUSA DIN AMERICA DE NORD CA PLANTA DECORATIVA. A SCAPAT DIN
PARCURI SI GRADINI SI A DEVENIT O PACOSTE PENTRU CA FORMEAZA COVOARE
COMPACTE (PETE GALBENE), UNDE NU MAI CRESTE NIMIC. IN CIRCA ZECE ANI, DINTR-UN
PARC DENDROLOGIC DIN JUDETUL BISTRITA-NASAUD A EVADAT PE MARGINEA PADURII
PINA LA O DISTANTA DE CIRCA OPT KILOMETRI.
STATISTICA DAUNELOR
78/147
IN TOTAL, NUMARUL DE SPECII INVAZIVE SE RIDICA IN ZILELE NOASTRE LA 500.000,
DUBLU FATA DE CITE EXISTAU IN URMA CU 60 DE ANI, ESTIMEAZA DAVID PIMENTEL,
EXPERTUL IN ACEST SUBIECT DE LA CORNELL UNIVERSITY, CITAT DE "NEWSWEEK". IN
PLUS, ACADEMIA NATIONALA DE STIINTE DE PE NOUL CONTINENT A RAPORTAT ANUL
TRECUT CA APROXIMATIV 13.000 DE BOLI ALE PLANTELOR SINT "INTERCEPTATE" ANUAL
LA PUNCTELE DE INTRARE ALE AMERICII. CIT DESPRE PAGUBELE MATERIALE, OMUL DE
STIINTA LE SITUEAZA PE LA 120 DE MILIARDE DE DOLARI, SI ASTA NUMAI IN CEEA CE
PRIVESTE SUA. DACA E SA ADAUGAM INDIA, MAREA BRITANIE, AUSTRALIA, AFRICA DE
SUD SI BRAZILIA, DAUNELE AJUNG CU USURINTA
LA 228 DE MILIARDE DE DOLARI.

PESTI ASIATICI VERSUS PESTI AMERICANI
DINTRE VIETUITOARELE ACVATICE STRAINE, DAR
BINE ACLIMATIZATE AICI, SE DISTING PATRU
SPECII EST-ASIATICE: AMURUL, NOVACUL,
SINGERUL SI SCOICARUL. TOT CVARTETUL A FOST ADUS LA NOI IN PERIOADA 1955 ?
1960, POTRIVIT BIOLOGULUI ADRIAN IONASCU. DAR O DATA CU PUIETUL LOR, S-A
IMPORTAT DIN CHINA SI MURGOIUL BALTAT, FARA VALOARE ECONOMICA, POLIFAG SI DE
TALIE MICA. A EVADAT DIN CRESCATORIE SI A AJUNS PE ILFOV, PE ARGES, IALOMITA SI
DUNAREA INFERIOARA. ACESTE SPECII FAC INSA CONCURENTA CELOR LOCALE, PRECUM
CRAPUL, CARACUDA, LINUL, ROSIOARA SI PLATICA. MAI MULT, CEL MAI RASPINDIT
CIPRINID ASIATIC, SI ANUME CARASUL AURIU, A PRELUAT NISA ECOLOGICA A CARACUDEI,
FAPT CARE A DUS LA DISPARITIA EI IN MAJORITATEA BALTILOR SI A LACURILOR. TOT IN
DOMENIUL PESTILOR ACLIMATIZATI LA NOI SE OBSERVA SI NISCAIVA IMIGRANTI
AMERICANI, MAI PRECIS SOMNUL PITIC, CARE SE REPRODUCE PE CRISUL NEGRU, SI
BIBANUL SOARE, MARE AMATOR DE PRODUS DAUNE, DEOARECE SE HRANESTE CU ICRELE
SI PUIETUL UNOR SPECII VALOROASE. "EXISTA SI UN PESTISOR, INITIAL DE ACVARIU, I SE
SPUNE RECHIN. E UN PESTE OVOIDAL, O SPECIE AMERICANA CARE A FOST ADUSA IN
ROMANIA PENTRU A FI TINUT IN ACVARIU. SI A SCAPAT IN MEDIUL NATURAL. FACE
FOARTE RAU, PENTRU CA MANINCA ICRELE DE CRAP, DE CARAS.. IN MAREA NEAGRA, SE
MAI GASESTE SI MOLUSCA RAPANA TOMASIANA, CARE ARATA CA UN MELC MARE. A FOST
ADUSA DIN MAREA JAPONIEI PE CALEA VAPOARELOR. ARE CITEVA ZECI BUNE DE ANI DE
CIND ESTE IN ROMANIA. ESTE DE FAPT UN MELC RAPITOR CARE MANINCA SCOICILE
ROMANESTI DE MARE.


Cuvinte cheie: specii invazive, monitorizarea biodiversitatii, Centrul Mondial de
Monitorizare i Conservare al UNEP - United Nations Environment Programme,
world Conservation Monitoring Centre UNEP-WCMC , pagube materiale

79/147

Intrebari:

1. care sunt principalele specii invasive de plante din Romania_
2. care sunt principalele specii de mamifere din Romania
3. care sunt principalele specii invasive de pesti din romania
4. descrieti metoda de monitorizare a biodiversitatii
5. principalele institutii care monitorizeaza biodiversitatea la nivel global.




































CURS VIII

Schimbari ale mediului la nivel global; evoluii recente: schimbri
privind diversitatea biologic, declinul unor specii



Schimbari privind biodiversitatea
80/147

Raspandirea naturala a speciilor pe glob


Biogeografia, ca tiin, furnizeaz informaia cu privire la bogia i distribuia
geografic a diferitelor grupe de organisme. De regul, distribuia local i
regional a speciilor este legat de:

factori istorici,
gradieni ecologici:
altitudine (corelaie negativ),
latitudine (corelaie pozitiv),
cantitatea de precipitaii (corelaie pozitiv),
apropierea sau deprtarea de mri i oceane etc.
De exemplu, la tropice, numrul mediu pe 10 mii km
2
este de 79,5 specii, pe ct
vreme n regiunile temperate, media este de numai 38,8 specii pe 10 mii km
2
.
Danemarca posed de dou ori mai puine specii de arbori dect exist pe un
hectar n pdurile Malaeziei (Reid i Miller, 1989 din Enescu et al 1997). n
America Latin, exist 40 pn la 100 specii pe hectar n comparaie cu partea
de est a Americii de Nord, unde pe aceeai suprafa se gsesc numai 10 pn la
30 de specii. Un petic de pdure tropical din Peru are aproximativ 300 de specii
de arbori mai groi de 10 cm n diametru pe un hectar; n Malaezia, n partea
joas a regiunii Kuala-Lumpur, exist 570 de specii de plante cu diametru mai
mare de 2 cm pe hectar (Enescu et al., 1997).

Speciile marine au o distribuie aproape continu n areal i au lanuri trofice
simple. Speciile terestre i marine existente n zona tropical ating maximul
numeric. Acestea conin mai mult de jumtate din speciile de pe glob, dei
aceste zone ocup numai 7% din suprafaa globului. Bogia relativ a speciilor
din pdurile tropicale variaz cu grupul de specii considerate deoarece
cunotinele tiinifice despre abundena speciilor sunt limitate.

Numrul de specii cunoscute crete pe msur ce cercetrile din domeniu se intensific, existnd nc zone
neexplorate datorit lipsei accesibilitii n condiiile actuale.


Principalele pericole ce amenin biodiversitatea:


Cele mai importante pericole actuale ce pot afecta biodiversitatea sunt:
schimbrile climatice globale :
- nclzirea global are efecte poteniale asupra biodiversitii; ea poate produce
schimbri n mrimea populaiilor i n distribuia speciilor, modificarea
compoziiei specifice a cenozelor, habitatelor i ecosistemelor i poate crete
rata de dispariie a speciilor n condiiile nclzirii globale a climatului se schimb
regimul precipitaiilor, evaporaiei i vntului, ca i frecvena furtunilor -
cicloanelor, incendiilor i alte perturbri ale habitatelor,
81/147
restrngerea suprafeelor de vegetaie natural i fragmentarea i
alterarea habitatelor: aproximativ 67% din totalul speciilor periclitate, vulnerabile i
specii rare de vertebrate, inclusiv peti, sunt ameninate de degradarea sau
pierderea habitatelor,
supraexploatarea capacitii reproductive naturale a populaiilor:
numeroase specii, mai ales de animale i cele de arbori, au fost i sunt nc
supraexploatate. Dispariia din ecosisteme a unor specii, productori primari i
secundari sau prdtori, afecteaz mai mult sau mai puin serios speciile care
rmn, structura i dinamica sistemului biologic. Se produce efectul - cascad"
atunci cnd se pierd specii cheie", mai ales n cazul carnivorelor mari care
devin specii cheie n ecosistemele forestiere europene. Adesea,
supraexploatarea pdurilor sub toate aspectele, acioneaz sinergic cu pierderea
habitatului sau fragmentarea acestuia prin construcia de drumuri, ducnd la
dispariia de specii (Borlea, 2004),

poluarea chimic ca fenomen complex : poluarea mediului devine o
ameninare din ce n ce mai mare pentru diversitatea biologic n viitoarele
decenii, n special n condiiile schimbrii climatului. Declinul pdurilor din Europa,
anomaliile psrilor sau naterea prematur la foci sunt fenomene direct legate
de poluarea chimic,
speciile introduse, care modific structura biodiversitii :
introducerea de specii exotice amenin flora nativ i fauna, direct prin competiie i
ca prdtori sau, indirect, alternd habitatele naturale,
creterea populaiei nsoit de dezvoltarea economic
necontrolat,
comerul global,
exploatarea combustibililor fosili,
efecte cumulate.

Rareori, perturbrile care au loc ntr-un ecosistem sunt rezultatul unui singur
impact. De regul, acioneaz simultan sau repetat mai muli factori. De exemplu,
fragmentarea unei pduri produce dispariia de specii, schimb regimul
hidrologic, modific mrimea populaiei i altereaz modelul migrator, n acelai
timp, pdurea poate fi perturbat independent de ploi acide i de schimbarea
climatului. n mod similar, supraexploatarea unei specii va modifica interrelaiile
n ecosistem, cu consecine imprevizibile. Efectul cumulat al diferitelor perturbri
poate amenina serios biodiversitatea regional. De aceea, managementul
resurselor i planificarea utilizrii terenului trebuie s ia n considerare efectele
cumulative.

Impactul antropic poate duce la creterea sau descreterea diversitii genetice a
speciilor sau habitatelor ntr-o anume regiune, dar cel mai profund i ireversibil
impact al activitii umane este accelerarea substanial a dispariei speciilor. Spre
deosebire de situaia actual, cnd un sfert din diversitatea biologic total a
globului se afl ntr-un serios risc de dispariie, n trecut, dispariia speciilor era
provocat excusiv de factorii naturali (12% n Orto-vicianul trziu, 14% n
Devonianul trziu, 52% n Permianul trziu, 12% n Triasic i 11 % n Cretacicul
trziu - Willson, 1988 ; din Enescu et al., 1997).

Calculele au aratat ca dublarea concentratiei de dioxid de carbon din
82/147
atmosfera va determina deplasarea taigalei, a tundrei, a padurilor de foioase
din zonele calde si a padurilor de conifere din zona temperata calda cu pana
la 600 de km catre poli. Padurea tropicala ar putea acoperi o zona mai mare
decat acum.

Daca incalzirea accelerata cauzeaza o deplasare prea rapida a zonelor de
vegetatie, atunci plantele nu vor avea timp sa se adapteze, iar structura
comunitatilor de plante se va schimba. Structura si dispunerea multor
ecosisteme se vor modifica, in functie de modul de raspuns al speciilor
individuale la clima in schimbare, unele ecosisteme devenind instabile pentru
mai multe secole. Oamenii trebuie sa actioneze pentru a proteja habitatele, de
pilda prin construirea unor structuri fizice pentru a proteja zonele umede
costiere, rezervarea unor terenuri suplimentare, eventual la nordul celor
existente, pentru migratia speciilor. De asemenea, se pot crea "coridoare de
migratie" care sa lege zonele protejate pentru diverse specii de plante si
animale.


Cercetarea consecintelor acestor schimbari ale diversitatii biologice pentru
functionarea ecosistemelor terestre este inca in faza pionieratului. Totusi
cateva tendinte se desprind din rezultatele cercetatorilor actuale:

a) experimente efectuate pe termen relaliv scurt si raportate catre
organismele
ONU si CBD arata o relativ pozitiva intre productivitatea primara si
bogatia de specii: cresterea numarului de specii creste probabilitatea de a
avea cel putin una din .speciile prezente productiva in conditiile de mediu
variabile ca urmare a schimbarilor climatice; speciile suplimentare pot fi
capabile sa si insuseasca resurse care nu sunt folosite de alte specii (datorita
diferentelor legate de adancimea inradacinarii, fenologie, forma azotului
utilizat etc...).
b) pe lungi perioade de timp bogatia de specii poate tampona functionarea
defectuoasa a ecosistemului in cazul evenimentelor extreme sau efectelor
neanticipate ale schimbarilor climatice globale. Un ecosistem se poate
mentine functional prin raspunsuri de functionare diferite ale speciilor
asemanatoare existente la variatiile din mediu. Astfel, diversitatea genetica
mare in interiorul speciilor si diversitatea functionala intre specii
asemanatoare creeaza o siguranta mare fata de schimbarile mari in
functionarea ecosistemului.
c) speciile care au impact puternic asupra functionarii ecosistemului (cele care
modifica disponibilitatea resurselor; structura trofica; regimul de perturbare)
fac
ca introducerea sau pierderea unei singure astfel de specii in ecosistem sa
aiba efecte profunde asupra ecosistemului.
d) probabilitatea disparitiei speciilor in complexele de ecosisteme fragmentate
este in crestere, ca o consecinta a scaderii marimii populatiei si descresterii
legaturilor intre subpopulatii.



83/147
Exemple:

Incalzirea globala ameninta si reptilele, si broastele din
zonele secetoase Insectele nu se pot adapta la
schimbarile climatice.
Speciile din zonele tropicale sunt in pericol de disparitie
din cauza cresterilor de temperatura.
Incalzirea globala pune in pericol anumite specii de insecte tropicale, fenomen
care ar avea efecte greu de cuantificat in acest moment, avertizeaza
cercetatorii americani. Acestia sustin, de asemenea, ca ritmul accelerat de
crestere a temperaturii globale reprezinta o amenintare si pentru anumite
specii de broaste, reptile si testoase care traiesc in tinuturile tropicale.

Zonele tropicale, cele mai afectate
Potrivit ultimelor estimari, ritmul de crestere a temperaturilor va fi unul mai
accentuat in zonele cu clima temperata si polara decat la tropice. Dar nimeni
nu a evaluat pana in prezent efectele incalzirii globale asupra insectelor si a
altor specii de animale care traiesc in regiunile tropicale, cu variatii reduse de
temperatura.
O echipa de cercetatori de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA)
au realizat un studiu privind capacitatea de supravietuire si reproducere la
insecte, bazat pe analiza a 38 de specii care s-au dezvoltat in diferite
ecosisteme.
Broscutele si reptilele se usuca si mor din In baza datelor obtinute, acestia au
estimat care va fi evolutia respectivelor specii in conditiile cresterilor de
temperatura prognozate pentru secolul XXI. Concluzia cercetatorilor arata ca
rata reproducerii la insectele din regiunile tropicale tinde sa se mentina in
limite normale la cresteri nesemnificative de temperatura. Insa atunci cand
valorile termice cresc cu 2-4 grade Celsius, rata de reproducere scade pana
la pericolul de disparitie a respectivelor specii. Toate insectele pot trai la
anumite niveluri de temperatura, dar cercetatorii spun ca temperatura optima
pentru insecte se situeaza undeva cu putin sub nivelul maxim pe care il pot
tolera.
Insectele din zonele cu clima temperata se pot reproduce cu succes chiar si
atunci cand clima se incalzeste mai mult decat la tropice. Pentru insectele din
zona tropicala insa, temperaturile mai mari decat valorile termice de la tropice
le pot fi fatale.
Cercetatorii spun, de asemenea, ca aceleasi probleme sunt semnalate si in
ceea ce priveste broastele, reptilele si testoasele, desi, in cazul acestora, nu
exista suficiente date pentru a se putea realiza o evaluare a tolerantei acestor
specii la schimbarile de temperatura.
84/147

Speciile din regiunile joase, primele expuse
Aceasta toleranta la temperatura, spun cercetatorii, reprezinta elementul-
cheie pentru supravietuirea insectelor.
"In timp ce speciile din zonele temperate se adapteaza mult mai usor
schimbarilor climatice, pentru cele din zonele tropicale cresterile de
temperatura afecteaza insasi supravietuirea lor", spune unul din specialistii de
la UCLA.
Potrivit acestuia, efectul se manifesta si mai acut in cazul animalelor care
traiesc in regiunile mai joase ale padurilor tropicale.
"Daca reptilele din zonele tropicale isi pot gasi racoarea la umbra, pentru cele
care traiesc in padure efectele cresterilor de temperatura nu pot fi atenuate
pentru ca ele sunt obisnuite cu umbra si nu gasesc locuri mai racoroase",
spune un alt cercetator


Disparitia viespilor a ucis productia de smochine
Echipa de cercetatori de la UCLA isi popune ca, pe viitor, sa evalueze efectele
incalzirii globale asupra interactiunii insectelor cu alte specii de animale, precum si
asupra culturilor. Potrivit specialistilor, polenizarea pe care o asigura insectele pentru
anumite culturi ar putea afecta productia. Astfel, s-a constatat ca productia de
smochine a scazut considerabil din cauza disparitiei viespilor care polenizau arbustii.
Recolta scazuta a fost cauzata, pe de o parte, de seceta, iar, pe de alta parte, de
disparitia viespilor. Cercetatorii sustin ca acestea au disparut ca urmare a cresterilor
de temperatura
Sub impactul diferitelor ci de deteriorare (poluarea i supraexploatarea solului,
pdurilor, punilor, speciilor, combustibililor fosili, resurselor miniere, nlocuirea
sistemelor ecologice naturale prin sisteme ecologice antropizate) au loc schimbri
ale hidrosferei, ale reelei hidrografice i pnzei freatice, ale compoziiei apelor dulci
i oceanice, ale atmosferei (temperatura, compoziia chimic, coninutul n suspensii,
gaze), ale litosferei (introducerea de pesticide, fertilizani, epuizarea rezervelor de
combustibili fosili i minereuri), modificarea circuitelor biogeochimice prin
introducerea unor substane noi, inexistente n natur (pesticide, diferite deeuri,
materiale plastice), schimbri climatice.
Ca urmare a lrgirii intervalului cu temperaturi ridicate care avantajeaz speciile
arborescente, vegetatia caracteristic zonelor alpine si subalpine se va reduce,
datorit migrrii pe vertical a speciilor de arbori (n principal a molidului). Se
preconizeaz c n cteva secole de invazie a pdurii n zona alpin, suprafata
ocupat de habitatele actuale se va reduce cu cu mai mult de 40-60%, conform unor
studii realizate n Scandinavia (Holten, 1990; Holten & Carey, 1992).

Studiile realizate n zonele muntoase din Italia, arat c habitatele cele mai
vulnerabile n condiiile schimbri climatice, sunt jnepenisurile din Apenini (Vaccinio-
Piceetalia). Acestea se dezvolt la 1.500 - 2.300 m, fiind strns dependente de
existena unui climat rece. Datele obtinute din cercetrile avnd ca subiect
schimbrile climatice,arat c speciile de plante rspund la aceste schimbri prin
migratie mai degrab dect prin adaptarea la noile conditii de mediu. Dup
Scharfetter (1938), perioada clduroas intergalaciar a permis pdurii s avanseze
85/147
pe crestele muntilor mai putin nalti (1.8002.300 m), eliminnd speciile alpine
caracteristice altitudinilor nalte (teorie sprijinit de existenta a numeroase refugii de
specii alpine n anumite zone din masivele muntoase cu nltimi mai mici din Alpi). n
aceste zone izolate, speciile alpine nu vor mai avea
posibilitatea s migreze pe altitudine, fie datorit imposibilittii de a migra suficient de
rapid, fie datorit disparitiei zonelor cu climat alpin (Gottfried & al., 1994; Grabherr &
al., 1994, 1995).

Oricare ar fi ns teoriile enunate, specialistii sunt de comun acord c aceste
schimbri climatice vor duce la modificri severe ale habitatelor subalpine si alpine,
probabil chiar la dispariia habitatelor caracteristice, asa cum le cunoastem noi.

Oricum, schimbrile climatice vor afecta n primul rnd speciile ierboase, speciile
lemnoase artnd o inertie mai mare. Unii cercettori consider c pentru ca speciile
lemnoase s evolueze pe vertical, este necesar o nclzire semnificativ a
climatului pentru o perioada de cel putin 100 de ani (Holtmeier, 1994). Se
preconizeaz c, n Alpi, o nclzire a climatului cu o medie anual de 1-2C nu va
duce la o evolutie pe altitudine a limitei pdurii cu mai mult de 100-200 m.

Studiile realizate de Dullinger & al. (2004) arat c habitatele cu Pinus mugo vor fi
afectate mai lent de schimbrile climatice preconizate, dect habitatele de pajiste.

Asa cum consider unii autori, o crestere de 1-2C este posibil s se ncadreze n
limitele tolerantei majorittii speciilor alpine si nivale (Krner, 1995; Theurillat, 1995),
n timp ce o crestere mai mare de 3-4C poate s nu se ncadreze n aceste limite de
tolerant (Theurillat, 1995; Lischke & al., 1998).

Oceanele
Incetinirea dramatica a circulatiei termosaline este anticipata de cativa
cercetatori oceanografi, insa lumea nu este suficient de pregatita pentru a
face fata efectelor sale. Modelele computerizate ale sistemelor climatice si
oceanice desi imbunatatite nu au fost capabile sa ofere informatii suficient
de consistente si limpezi in acest sens.
Conditii meteorologice mai reci, mai secetoase, cu vanturi mai puternice in
zonele continentale ale emisferei de nord .
Pana in prezent rata cresterii acestor zone moarte este ingrijoratoare pentru
situatia generala a biodiversitatii oceanelor Terrei. Nivelul oxigenului din
aceste ape este sub nivelul critic la care poate trai un peste sau un mamifer
marin de talie mare, practic putem spune despre aceste ape ca sunt moarte la
propriu si la figurat, afirma Lothar Stramma, conducatorul echipei de
cercetatori de la Institutul Leibniz de Stiinte Marine din cadrul Universitatii din
Kiel, Germania.

Echipa a masurat concentratia oxigenului la adancimi intre 300-700 de metri,
si a comparat rezultatele cu cele obtinute in decursul ultimilor 50 de ani, de
cand se masoara sistematic procentul oxigenului din apele oceanice.
Rezultatul a fost o noua dovada in sprijinul efectelor distrugatoare ale
accelerarii incalzirii globale. In Oceanul Atlantic, spre exemplu, straturile de
ape sarace in oxgen s-au diminuat cu circa 85% scazand de la adancimea de
86/147
370 metri pana la 690 metri. Rezultatele au mai aratat ca temperatura apelor
oceanelor a crescut semnificativ in ultimii 50 de ani, iar aceasta crestere
impiedica apele bogate in oxigen de la suprafata sa circule la adancimi, odata
ce curentii marini devin mai putin densi. In acest caz apele oceanelor sunt
mai putin ventilate in straturile de adancime medie si mare, ceea ce inseamna
ca apele de suprafata aduc mai putin oxigen in straturile adanci. Aceasta
duce la probleme pentru speciile de pesti mari care au o nevoie sporita de
oxigen


Regiunea montana

Proiectarea scadere in extinderea ghetarilor montani si a stratului de zapada
datorita incalzirii climei va afecta sistemul hidrologic, stabilitatea solului si
sistemele socio- economice aferente. Distributia altitudinala a vegetatiei se va
schimba spre inaltimi mai mari; unele specii cu areal climatic limitat la varfurile
muntilor ar putea disparea
datorita disparitiei habitatului si reducerii potentialui de migrare.
Reducerea pescuitului si diminuarea zonelor cu puiet ca si poluarea din
zonele
coasta si din larg se vor adauga la efectele schimbarilor climatice. La nivel
glob
productia de peste oceanic se estimeaza sa ramana constanta. Principalele
efecte se vor simti la nivel local si national prin schimbarea locului centrelor
de productie a speciilor de pesti. Efectele pozitive, ca prelungirea
sezonului favorabil cresterii, mortalitatea mai scazuta pe timpul iernii si ritmuri
mai rapide de crestere la latitudini
mai mari, pot fi echilibrate prin factorii negativi cum ar fi : modificari in rutele
migrate, in modelele reproductive si in relatiile dintre ecosisteme.
Conform Organizaiei, dei exist mari diferene regionale, sectorul
pescuitului, care asigur traiul a cteva sute de milioane de oameni din
ntreaga lume, ar putea fi profund bulversat. n jur de 42 de milioane de
oameni lucreaz direct n acest sector, marea majoritate dintre ei aflndu-se
n rile n curs de dezvoltare.
Dup FAO, schimbrile climatice amenin pescuitul i acvacultura datorit
creterii temperaturii apelor mrilor i a nivelului acestora, topirea ghearilor,
modificrile survenite n salinitatea i aciditatea oceanelor, recrudescena
cicloanelor n anumite regiuni, reducerea ploilor n altele, i schimbrile n
repartiia i abundena stocurilor ihtiologice.
Comunitile de pescari, aflate la latitudini mai ridicate, i cei care depind de
sistemele susceptibile de a evolua sub influena climatului, precum recifele de
corali sau sistemele dependente de fenomenul upwelling (ridicarea apelor
reci, bogate n substane hrnitoare, de la fundul ctre suprafaa oceanelor),
sunt cele mai expuse.
87/147
De fapt, recifele de corali care adpostesc numeroase specii marine sunt
ameninate de schimbrile climatice n dou moduri: pe de o parte, prin
albirea i distrugerea recifelor, i pe de alt parte prin ntreruperea calcificrii
n urma acidificrii oceanelor. Coralii nu se pot deplasa la latitudini mai
ridicate unde nu pot gsi suprafee adaptate supravieuirii lor, explic FAO.
Aproape 500 de milioane de persoane la nivel mondial ar depinde atunci de
recifele sntoase de corali pentru traiul lor, protecia coastelor, a resurselor
regenerabile i a turismului.
Comunitile de pescari situate n delte, deasupra atolilor i pe coastele
acoperite de ghea vor fi de asemenea vulnerabile la ridicarea nivelului
mrii i la riscurile asociate cu inundaiile, eroziunea salin i cea costier.
n urma raportului FAO, rile cele mai expuse la schimbrile climatice care
pot influena pescuitul i acvacultura sunt cele din Africa de Vest i Central,
din nord-vestul Americii de Sud i din Asia de Sud-Est.
Ecosistemele marine, de care depinde pescuitul, se schimb i pot suferi
schimbri majore, odat cu evoluia climei. Migraia speciilor marine constituie
deja o realitate. Consolidarea stocurilor este aadar esenial pentru a face
fa acestei schimbri. Mai mult ca niciodat, trebuie oprit epuizarea
acestora i pus capt, aadar, pescuitului excesiv.
Concluziile raportului prezint o serie de fenomene generale alarmante.
GIEC afirm c numeroasele ecosisteme sunt ameninate de o combinaie
fr precedent ntre perturbrile
asociate schimbrilor de clim, cum ar fi creterea aciditii apei oceanelor, i
ali factori, cum ar fi poluarea i supraexploatarea resurselor. Exist
probabilitatea ca aproximativ 20-30% din speciile vegetale i animale s se
confrunte cu un risc crescut de dispariie,
dac creterea temperaturii medii a atmosferei depete valorile evaluate de
1,5-2,5 C, n condi iile n care toate scenariile studiate. Evident, aceste
evoluii vor afecta i ecosistemele marine care sufer deja de pe urma unor
efecte ale schimbrii
climei. Iat cteva dintre efectele principale:
nclzirea marin Creterea temperaturii atmosferice are
repercusiuni i asupra maselor de ap. ncepnd cu anii 60,
temperatura apelor de suprafa a crescut cu aproximativ 1,5 C.
Studii recente au permis s se constate c nclzirea marin se
manifest pn la o adncime de 3.000 de metri.
Spre exemplu, n ultimii 30 de ani, temperatura Mrii Nordului a crescut cu 1,1
C.
Creterea aciditii apelor de suprafa Mrile i oceanele au
capacitatea de absorbi CO2 din atmosfer. Creterea permanent a
concentraiilor de gaz a dus i la creterea
cantitilor absorbite, avnd drept rezultat creterea aciditii apei. ncepnd
cu cea de-a doua jumtate a secolului 19, pH-ul oceanic a sczut de la 8,2 la
8,12.
Resursele destabilizate aflate n pericol
Aceste efecte, constatate deja pe scar larg, au consecine vizibile asupra
anumitor specii. nclzirea poate, spre exemplu, s joace un rol n diminuarea
88/147
stocurilor de cod din Marea Nordului i din Marea Baltic. Iar aceasta din
motive diferite, dat fiind complexitatea extrem a interaciunii climatului cu
ecosistemele.
n Marea Nordului, aceast diminuare pare a fi cauzat de deplasarea
populaiilor de planctoni. Calanus finmarchicus, specia dominant din care se
hrnesc larvele de cod, s-a deplasat din Marea Nordului spre Oceanul Arctic,
n cutarea unor ape mai reci.
ncepnd cu anii 60, biomasa sa din Marea Nordului a sczut cu 70%.
Speciile de planctoni venite din sud, care le nlocuiesc, sunt mai puin
abundente i nu par s convin stadiului larvar al codului. Prin urmare,
diminuarea przii preferate a larvelor de cod ar explica parial problemele
codului n Marea Nordului.
n Marea Baltic, iernile blnde, diminuarea fluxului apei mrii n Skagerrak i
creterea nivelului pluvial i a debitelor fluviale au dus la o desalinizare
progresiv. De aceea, apa srat, mai grea dect apa dulce, trebuie cutat
mai n profunzime. Oule de cod, care
se scufund nainte de a gsi o anumit densitate de sare care s le permit
s rmn n suspensie, coboar mai mult ctre fund, la adncimi unde lipsa
de oxigen le face supravieuirea mai dificil. Dac adugm la acest fenomen
i poluarea, deplasarea planctonilor i pescuitul excesiv, ne putem imagina
greutatea enorm care apas asupra acestei populaii aflate n dificultate.


Deplasarea speciilor
Aa cum am vzut n cazul planctonilor, manifestarea curent cea mai vizibil
a schimbrii climei este deplasarea speciilor. Peti, molute, crustacee urc
spre nord n cutarea unor ape mai reci, fie pentru c organismul lor are
nevoie de valori de temperatur specifice, pe care habitatul lor obinuit,
devenit prea cald, nu le mai asigur, fie pentru c urmresc plante, planctoni
i alte organisme marine cu care se hrnesc i care migreaz spre nord.
Aa se explic faptul c barbunul, rar ntlnit n nordul Mrii Mnecii, a
devenit, la nceputul acestui secol, o specie comercial n Marea Nordului: de
la 10 tone n 1985, capturile au crescut la 700 tone n 2005. Lupul de mare
urmeaz aceeai tendin: ntr-o perioad de douzeci de ani, capturile au
crescut de la 31 la 558 tone n Marea Nordului i de la 694 la 2.429 tone n
vestul insulelor britanice. Fr s ating rezultate att de spectaculoase, alte
specii, altdat cunoscute ca trind la latitudini mai joase, se rspndesc
dincolo de paralela 50, cum ar fi sardeaua, sardin a, tonul rou, porcul de
mare, pisica de mare, rechinul-vulpe, rechinul albastru. Un fenomen similar
exist, de asemenea, mai spre sud. Specii care triesc n mod obinuit de-a
lungul coastelor africane urc spre nord. Specii tropicale de cod (Physiculus
dalwigki), de ipar (Gaidropsarus granti) i de arpe de mare (Pisodonophis
semicinctus) sunt n prezent repertoriate ca fiind rspndite pn n Galicia.
De asemenea, Atlasul CIESM3 al speciilor exotice i completeaz nencetat
lista de peti tropicali venii s se instaleze pe termen lung n Mediteran prin
Canalul Suez sau prin Strmtoarea Gibraltar; printre acestea, rechinul
mtsos i limba de mare, dou specii cu un potenial comercial interesant.
Aceste schimbri nu sunt negative n sine, ducnd uneori la dezvoltarea unor
noi activiti de pescuit. Totui, efectele lor indirecte asupra echilibrului fragil
al ecosistemelor marine i asupra speciilor prezente care triesc n aceste
89/147
ecosisteme, nu sunt nc bine cunoscute. De aceea, se impune o
vigilenpermanent.

Efectele multiple
n afar de deplasarea speciilor, schimbarea climei aduce cu sine i alte
greuti care apas asupra ecosistemelor acvatice. Hrnindu-se din poluarea
agricol i din apele reziduale netratate, vegetaia acvatic se dezvolt n
mod exagerat, provocnd o scdere a oxigenului din ap. Este ceea ce se
numete eutrofizare, o form de poluare care afecteaz de mai mult vreme
toate apele costale europene. De vreo treizeci de ani ncoace ns,
eutrofizarea s-a amplificat din cauza creterii temperaturii apei i a aportului
materiilor terestre erodate de creterea nivelului mrii. Acest fenomen se afl
la originea creterii numrului de mare verzi, roii sau brune i a produciilor
planctonice pe coastele europene. Aceste manifestri pericliteaz viaa
submarin, privnd-o de oxigen i, elibernd uneori substane toxice. n afar
de efectele negative produse asupra acvaculturii, ele provoac o mortalitate
important a juvenililor n rndul organismelor marine care triesc de-a lungul
coastelor. De asemenea, de mai multe decenii i pretutindeni n lume,
asistm la un proces de albire a coralilor. Este vorba despre una din primele
manifestri ale creterii aciditii apei mrii care afecteaz aceste organisme
deosebit de fragile. Oamenii de tiin sunt preocupai de efectele creterii
aciditii asupra sistemului respirator al animalelor acvatice i, de asemenea,
asupra dezvoltrii acelor specii al cror schelet sau cochilie conine calcar,
cum ar fi majoritatea molutelor. O situaie de care cultivatorii de fructe de
mare trebuie s in cont. Aa cum am putut vedea n cazul deplasrii
speciilor, marea este un ecosistem complex cu ramificaii insuficient
cunoscute. Lanul trofic este lung i sinuos, iar fenomene att de strict
localizate ca mareele verzi sau dispariia coralilor au n mod inevitabil
consecine asupra ntregului ecosistem.

n ceea ce privete mediile marine, diferitele forme de poluare a apelor i
supraexploatarea anumitor stocuri de peti creeaz o situaie n care
adaptarea speciilor la noile condiii poate deveni dificil, ba chiar imposibil.
Observarea paralel, n acelai habitat, a speciilor neexploatate i a speciilor
comerciale tinde s arate c cele dinti se adapteaz mai bine i mai rapid
dect cele din urm la noile condiii impuse de clim. Este deci dificil
stabilirea unor scheme de deplasare i de nlocuire a speciilor. Spre
exemplu, este greu de spus dac codul va fi nlocuit n Marea Nordului, cci,
n calitate de generalist la nivel trofic, el ocup un loc extrem de bine definit,
continu Keith Brander. Barbunul i merluciul ar putea s i ia locul, dar
barbunul este un pete mult mai mic, iar merluciul are un regim alimentar mai
specific ". Pe termen mai lung, i alte efecte ale schimbrilor de clim risc
s ia o i mai mare amploare.
Creterea aciditii constituie o mare problem, continu omul de tiin. Este
o schimbare major, cci prognozele anun un nivel de aciditate a oceanelor
care n-a mai fost atins de milioane de ani. Fenomenul nu este studiat dect
de doi sau trei ani, iar consecinele sale nu sunt suficient de bine cunoscute.
Ele vor fi suportate ns de animalele cu schelet calcaros. Se tie de
asemenea ct de sensibili sunt calmarii la valorile ridicate de aciditate i ct
de slab este capacitatea lor de adaptare. Consecinele s-ar putea face
90/147
simite n cteva decenii." afirma Keith Brander, cercettor la Consiliul
internaional pentru explorarea mrii

Speciile salbatice in pericol

Cresterea temperaturilor schimba vremea si modelele de vegetatie peste tot
pe glob , fortand animalele salbatice sa migreze inspre zone mai reci pentru a
putea supravietui. Este posibil ca schimbarile rapide in natura si clima sa
depaseasca abilitatile de deplasare si acomodare a multor specii. Expertii
afirma ca pana in 2050 o patrime din speciile de pe terra vor putea disparea,
daca incalzirea globala continua tot asa. Multe specii deja resimt incalzirea
globala:
In 1999 a murit ultimul exemplar de broscoi auriu din America Centrala.
Acest moment a marcat prima disparitie a unei specii datorata incalzirii
globale
Datorita topirii gheturilor in zona arctica se preconizeaza disparitia ursilor
polari de pe planeta in urmatorii o suta de ani .
La tropice datorita cresteri temperaturii marilor se produce o decolorare a
recifurilor de corali prin uciderea unor alge care servesc la pastrarea sanatatii
coralilor .
Mai multe state din USA isi pot pierde pasarile oficiale prin migrarea lor spre
zone mai racoroase.

72% dintre speciile de psri in pericol !
72% dintre speciile de psri ar putea disprea n urmtorii ani, din cauza
nclzirii globale. Vestea bun este c ar mai fi timp pentru a preveni asta,
spun reprezentani ai World Wildlife Fund (WWF), n raportul emis n cadrul
conferinei internaionale de la Nairobi. O serie extins de indicii duc la
concluzia c modificrile climaterice duc la schimbarea comportamental a
psrilor, unele psri migratoare refuznd s mai migreze, arat raportul.
Deja n scdere n Europa i Statele Unite ale Americii, multe specii de psri
migratoare rmn fr surse de hran din cauza nclzirii globale. Efecte
dezastruoase se gsesc i asupra coastelor mediterane ale Europei - habitate
specifice psrilor migratoare. ntr-un scenariu pesimist, aceste coaste ar
putea fi total distruse pn n anul 2080, se mai spune n raport. Creterea
temperaturilor va afecta i speciile de psri non-migratoare, deoarece va
duce la modificarea arealului.
n SUA, modificrile climatice au dus la reducerea cu aproximativ o treime din
speciile de psri n zona Marilor Lacuri, n timp ce aproape trei sferturi din
psrile ce triesc n zona de nord-vest a pdurilor tropicale din Australia sunt
ameninate cu dispariia.
De asemenea, n Europa, oimul imperial spaniol i poate pierde n totalitate
habitatul natural. Aceasta este o specie aflat pe cale de dispariie, care
91/147
triete doar n rezervaii naturale n pericol sunt i psrile din specia Morus
bassanus.
Pn acum se tia c psrile din aceast specie sunt numeroase i c au o
populaie stabil. ns, din cauza nclzirii temperaturii apei mrii, petii,
principala lor surs de hran, se gsesc tot mai rar. n plus, psrile de munte
sau cele care locuiesc pe insule sunt n pericol s rmn fr locuri de
refugiu.

Copacii din vestul Statelor Unite si Canada mor de doua ori mai repede
decat in urma cu 30 de ani, principalul vinovat pentru aceasta situatie fiind
temperaturile medii tot mai ridicate, potrivit unui studiu publicat in revista
Science, citat de Reuters.

Padurile, tot mai firave, vor deveni din ce in ce mai vulnerabile la incendii si ar
putea absorbi tot mai putin dioxid de carbon, accelerand astfel procesul de
incalzire globala.

Cercetatorii americani si canadieni studiaza copacii din padurile mature de
peste 50 de ani pentru a strange informatii cu privire la moartea lor. Potrivit
acestora, distrugerea padurilor depaseste nasterea altora noi.

Temperaturile ridicate incurajeaza gandacii de pin si alte organisme care
ataca pomii, au spus cercetatorii. Aceasta, alaturi de perioadele de seceta
prelungita, ar putea accelera rata disparitiei copacilor, relateaza Reuters.

"Temperatura medie in vest a crescut cu jumatate de grad in ultimele decenii",
a spus Philip van Mantgem, din partea Geological Survey. "In timp ce asta ar
putea sa nu sune foarte grav, a fost de ajuns sa micsoreze cantitatea de
zapada, sa o topeasca timpuriu si sa prelungeasca seceta din timpul verii."

Cuvinte cheie: schimbri privind diversitatea biologic, declinul
speciilor, raspandirea naturala, impactul antropic, specii invazive

1. Care sunt principalelii factori ce determina raspandirea speciilor pe glob
si cum actioneaza ei?
2. Care sunt principalele pericole actuale privind biodiversitatea?
3. Cum actioneaza principalele pericole privind biodiversitatea?
4. Care sunt zonele in care speciile actuale sunt cel mai efectate de
schimbarile globale?
5. Care sunt specii ce pot fi favorizate de schimbarile globale si cum ?








92/147















CURS IX

Schimbrile climatice i elemente de productivitate ale sistemelor
amenajate; agricultura i silvicultura sisteme amenajate de productie

CONVERSIA SISTEMELOR NATURALE IN SISTEME AMENAJATE PENTRU PRODUCEREA
DE ALIMENTE SI
FIBRE SI INTENSIFICAREA PRODUCTIEI IN SISTEMELE AMENAJATE EXISTENTE VOR
CUNOASTE
TENDINTA CRESCATOARE IN URMATOARELE CATEVA DECADE. CONVERSIA
PADURILOR TROPICALE
NATURALE IN SISTEME DE PRODUCTIE SALBATICE SI CONVERSIA LOR IN PLANTATII
PENTRU ULEI DE
PALMIER IN PROVINCIA JAMBI DIN SUMATRA REPREZINTA UN EXEMPLU AL UNEI
ASTFEL
CONVERSII. PROCESE SIMILARE DE MODIFICARE, CONVERSII SI INTENSIFICARI A
EXPLOATARE A
ECOSISTEMELOR NATURALE PENTRU PRODUCTIE SE IVESC PESTE TOT IN LUME SI
MAI ALE
TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE (CONVERSIA UNOR PADURI DE MANGROVE IN
FERINE DE CREVETI
UN EXEMPLU LARG RASPANDIT PE ZONELE DE COASTA ALE ASIEI DE SE). ACESTE
PROCESE CONDUC APROAPE INTOTDEAUNA LA O PIERDERE DRASTICA A
BIODIVERSITATII, CEL PUTIN LA NIVEL LOCAL FOARTE ADESEA RECLAMA
INTRODUCEREA UNEIA SAU MAI MULTOR SPECII STRAINE CA PARTI ALE SISTEMULUI
DE PRODUCTIE (DE EX., ARBORII DE CAUCIUC, CARE SUNT NATIVI IN AMERICA DE
SE) DATE FIIND SCARA SI RATA UNOR ASTFEL DE CONVERSII SI EXPLOATARI
INTENSIVE, BIOSFERA TERESTRA A SECOLULUI URMATOR SE PARE CA VA FI IN
CONTINUARE SARACITA DC BOGATIA DE SPECII
REORGANIZATA" SUBSTANTIAL IN PRIVINTA COMPOZITIEI SPECIFICE.

PRODUCTIA AGRICOLA VA FI AFECTATA DE SCHIMBARILE GLOBALE IN MOD FOARTE
DIFERIT, IN DIFERITE PARTI ALE LUMII. ESTIMARILE RECENTE INDICA CRESTERI
ALE RECOLTEI LA ALTITUDINI MEDII SI INALTE, DAR INDICA DESCRESTERI LA
ALTITUDINI MAI JOASE, ACOLO FIIND CELE MAI MARI CERERI DE HRANA:
93/147
A) IN CONDITII IDEALE DE CAMP, RECOLTELE DE GRAU PAR SA CREASCA CEVA MAI
MULT DE
10% LA O CONCENTRATE DUBLATA A CO2; O CRESTERE DE 5-7% ESTE MAI
REALISTA IN CONDITII MEDII DE GOSPODARIRE (PINTER SI AL., 1996),
B) PRINCIPALELE MODELE PRIVIND PRODUCTIA DE GRAU SE PERFECTIONEAZA
REPEDE INSA ESTE
NEVOIE DE FOARTE MULTA ATENTIE CAND SE FAC EXTRAPOLARI IN SPAFIU
FOLOSIND UN SINGUR MODEL,
C) TEMPERATURILE PESTE 32C REDUC RECOLTELE DE OREZ DATORITA
STERILIZARII SPICULUI. ACESTA NU ARE LEGATURI CU SPORIREA C02. CELE MAI
MULTE MODELE PRIVIND PRODUCTIE (IA DE OREZ CAD DE ACORD ASUPRA
POTENTIALULUI MARE DE RECOLTA; SI SUGEREAZA O REDUCERE DE CCA. 5% IN
PRODUCFIE LA RIDICARI DE TEMPERATURI PESTE 32C.
D) SCHIMBARILE CLIMATICE GLOBALE VOR EXACERBA IMPACTUL DEJA
SEMNIFICATIV AL DAUNATORILOR, BOLILOR SI BURUIENILOR ASUPRA PRODUCTIEI
AGRICOLE.


Agricultura
Misiunea principal a agriculturii viitorului este de a asigura securitatea i sigurana
alimentar a populaiei globale (n cretere spre 9 miliarde de locuitori, n 2050), de a
corela armonios msurile de cretere cantitativ i calitativ a produciei agricole
destinate alimentaiei, cu cerinele de dezvoltare ale produciei de biocombustibili
concomitent cu protejarea ecosistemelor i decuplarea creterii economice de
degradarea mediului.
Atingerea dezideratului de dezvoltare durabil dar i din ce n ce mai performant a
agriculturii este realizabil n condiiile contracarrii marilor provocri globale
actuale care se poteneaz reciproc: schimbrile climatice globale, restrngerea
drastic a biodiversitii speciilor de organisme, implicit a resurselor genetice de
valoare, nc neexploatate pe deplin, procesele de degradare, erodare i poluare a
solului, suportul perenitii vieii pe pmnt, generatorul universal de hran pentru
toate vieuitoarele, diminuarea resurselor de ap dulce.
Lipsade precipitaii este marcat de temperaturi crescute peste media multianual,
lips de ap, vntul, cldura, care exercit influene negative asupra solului, asupra
apei din sol, de la suprafaa solului i a celei freatice, cu consecine asupra vegetaiei
spontane, punilor i fneelor, plantaiilor de pomi i vi-de-vie, pdurilor i, mai
ales, asupra recoltelor plantelor de cmp. Creterea frecvenei i duratei secetei
determin nu numai diminuarea zonelor favorabile i schimbarea locaiilor acestora,
ci i a sistemelor de exploataie agricol i a tehnologiilor implicate, a sortimentelor
de genotipuri de plante i animale, a sistemelor de asigurare a proteciei organismelor
vii i a mediului.
Principalul mijloc de contracarare a secetei i a fenomenului de deertificare, care se
extinde global, n prezent pe 6.200 milioane ha, este reprezentat de irigaii, dar, din
pcate, aplicate numai pe 330 milioane ha i nu cu cele mai eficiente tehnici.
94/147
Apa va deveni cheia de bolt a dezvoltrii durabile i a prezentului i viitorului
omenirii. Dei suprafaa globului pmntesc acoperit de ape este de 71%, numai
2,5% din volumul total revin apei dulci. Ca urmare a exploziei demografice, a
intensificrii utilizrii apei la nivel mondial n tot mai multe domenii de activitate,
precum i a nclzirii globale planetare, resursele de ap dulce disponibile scad treptat
i substanial.
Astfel, de la 7.000 m3 ce reveneau n anul 2000 per an per cap de locuitor, se
estimeaz o diminuare de pn la 5.100 m3/an/cap de locuitor n anul 2025.
Dintre principalele sectoare care folosesc cantiti mari de ap, agricultura se
detaeaz ca cel mai mare utilizator de ap dulce, o evaluare fcut n anul 2000
indicnd c aceasta a folosit 67% din totalul apei dulci disponibile. Pentru anul 2025
se prevede o cretere a cerinelor de ap ale agriculturii de 1,2 ori, ale industriei de 1,5
ori, iar a consumului casnic de 1,8 ori.
Lester Brown, coordonatorul Institutului Mondial de Politic Planetar, autorul
Planului B.3.0 Mobilizare pentru Salvarea Civilizaiei, consider c ceea ce ne
trebuie n prezent este un nou concept, un nou mod de gndire asupra utilizrii apei,
i anume o trecere la culturi agricole apte de a folosi mai eficient apa, precum i
orice msuri care cresc productivitatea apei, n special a apei de irigaii, orice msuri
care transform grnele n protein animal, mai eficient n efectul de cretere a
productivitii apei.
n Planul B.3.0, Lester Brown, avnd n vedere faptul c scala i urgena
provocrilor pe care le avem n fa sunt fr precedent, declar c depinde de fiecare
dintre noi s modificm tendinele de declin i colaps ale civilizaiei, ntruct
salvarea civilizaiei noastre nu este un sport pentru spectatori.
PRODUCTIA AGRICOLA SI SCHIMBARILE DE PRODUCTIVITATE DATORATE
SCHIMBARII CLIMATICE VOR
VARIA CONSIDERABIL PENTIU REGIUNI SI LOCULITATI, GENERAND MODIFICAREA
MODELELOR DE
PRODUCTIE. PRODUCTIA VA CRESTE IN UNELE REGIUNI SI VA DESCRESTE IN ALTELE,
IN SPECIAL LA TROPICE. STUDIILE EXISTENTE ARATA CA PRODUCTIA AGRICOLA
GLOBALA S-AR PUTEA MENTINE RELATIV IN ACELEASI LIMITE DE BAZA IN
CONDITIILE DUBLARII CANTITATII DE CO
2
, DAR MODIFICARI IN TIPUL BOLILOR
AGRICOLE SI IN VARIBILITATEA CLIMATUTUI VOR DETERMINA SCHIMBARI
IMPORTANTE.
CONCENTRAREA ASUPRA PRODUCTIEI AGRICOLE GLOBALE NU IA IN CALCUL
CONSECINTELE SERIOASE POSIBILE, MULT DIFERITE LA SCARA LOCALA SI
REGIONALA, CHIAR LA LATITUDINI MEDII. MULTE DINTRE CELE MAI SARACE
POPULATII ALE LUMII SI MAI ALES CELE DIN ZONELE TROPICALE SI SUBTROPICALE
SI CELE DEPENDENTE DE SISTEMELE AGRICOLE IZOLATE IN ZONE ARIDE SI SEMI-
ARIDE SUNT SUPUSE RISCULUI DE SECETA SI FOAMETE: POPULATII DIN AFRICA SUB-
SAHARIANA, ASIA DE SUD SI EST; ZONELE TROPICALE DIN AMERICA LATINA SAU
DIN INSULELE PACIFICULUI. PENTRU A LIMITA EFECTELE NEGATIVE SI A BENEFICIA
IN ACELASI TIMP DE AVANTAJELE SCHIMBARILOR CLIMATICE SUNT NECESARE
LUAREA UNOR MASURI DE ADAPTARE CA:
-MODIFICARI ALE MARIMII RECOLTELOR SI ALE VARIETATII ACESTORA,
- IMBUNATATIREA MANAGEMENTULUI APEI SI SISTEMELOR DE IRIGATII,
95/147
- MODIFICARI IN PLANIFICAREA SEMANATULUI SAU IN TEHNICILE DE CULES ETC.
EXTINDEREA ADAPTABILITATII DEPINDE DE :
-DISPONIBILITATILE MATERIALE IN SPECIAL IN TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE,
- DE ACCESUL LA TEHNOLOGIE SI CUNOASTERE,
- DE RITMUL SCHIMBARILOR CLIMATICE,
- DE CONSTRANGERILE BIO- FIZICE CU AR FI DISPONIBILITATEA RESURSELOR DE
APA, CARACTERISTICILE SOLULUI, CARACTERISTICILE GENETICE ALE PLANTELOR.
COSTURILE DE IMPLEME NTARE A STRATEGIILOR DE ADAPTARE AR PUTEA
CONSTITUI O POVARA SERIOASA PENTRU ACESTE TARI IN CURS DE DEZVOLTARE; PE
DE ALTA PARTE, STRATEGIILE DE ADAPTARE AR PUTEA ECONOMISI BANI IN UNELE
TARI, EXISTAND IN PREZENT SI INCERTITUDINI IMPORTANTE PRIVIND CAPACITATEA
DIFERITELOR REGIUNI DE A SE ADAPTA CU SUCCES LA SCHIMBARILE CLIMATICE
PROIECTATE (JEKERMAN 2000). O POSIBILITATE INTERESANTA ESTE CEA OFERITA
DE SCHIMBAREA
FOLOSINTEI TERENURILOR DEGRADATE IN TERENURI FORESTIERE PRIN IMPADURIRE
UTILIZAND O SERIE DEFACILITAFI FINANCIARE EXISTENTE (BORLEA 2002).
EXTINDEREA SI INTENSITATEA FENOMENELOR METEOROLOGICE EXTREME
DIMINUEAZA ANUAL PRODUCTIA AGRICOLA CU CEL PUTIN 30-50%, IAR PENTRU
CONSERVAREA DURABILA A RESURSELOR NATURALE N AGRICULTURA ESTE
NECESARA ASIGURAREA UNEI FUNDAMENTARI STIINTIFICE A TUTUROR ACTIUNILOR
SI MASURILOR DE PREVENIRE SI DIMINUARE A CONSECINTELOR. RECOLTELE
AFECTATE DE TEMPERATURI SI DE REGIMUL APELOR, PRECUM SI DE LUNGIMEA
SEZONULUI DE RECOLTARE VOR FI MAI PUTIN PREDICTIBILE PE MASURA CE
REGIUNILE CHEIE VOR TRECE PRINTR-O SUITA DE INCALZIRI SI RACIRI. PE MASURA
CE DAUNATORII AGRICOLI ACTUALI VOR DISPAREA, SE VOR INMULTI ALTE SPECII
DATORITA SECETEI SI PREZENTEI INTESIFICATE A VANTURILOR NECESITAND
PESTICIDE ALTERNATIVE SAU CHIAR TRATAMENTE NOI.
SE ESTIMEAZA DOAR 5 SAU 6 REGIUNI CHEIE UNDE SE VOR MAI CULTIVA GRANE IN
INTREAGA LUME (SUA, AUSTRALIA, ARGENTINA, RUSIA, CHINA SI INDIA).

INTERGOVERNMENTAL PANEL ON CLIMATE CHANGE (IPCC) SUSTINE CA
AMENINTAREA SCHIMBARILOR CLIMATICE GRADATE SI IMPACTUL ASUPRA
REZERVELOR DE HRANA SI A ALTOR RESURSE DE IMPORTANTA MAJORA PENTRU
OAMENI NU VA AVEA UN CARACTER ATAT DE GRAV INCAT SA CREEZE PROBLEME DE
SECURITATE NATIONALA. CEI OPTIMISTI ESTIMEAZA CA BENEFICIILE VENITE DIN
PARTEA INOVATIILOR TEHNOLOGICE VOR FI CAPABILE SA DEPASEASCA EFECTELE
NEGATIVE ALE SCHIMBARILOR CLIMATICE. SUB ASPECT CLIMATIC, PERSPECTIVA
SCHIMBARILOR GRADATE CARE VOR AVEA LOC IN VIITOR ESTIMEAZA CA
AGRICULTURA VA CONTINUA SA PROSPERE, IAR SEZOANELE DE CULTIVARE SE VOR
CONSOLIDA. NORDUL EUROPEI, RUSIA SI AMERICA DE NORD VOR FI PROSPERE DIN
PUNCTUL DE VEDERE AL AGRICULTURII, IN VREME CE SUDUL EUROPEI, AFRICA,
AMERICA CENTRALA SI DE SUD VOR SUFERI DE SECETA SPORITA, ARSITA, LIPSA
APEI POTABILE SI UN PROCENT SCAZUT DE PRODUCTIE. PER ANSAMBLU, PRODUCTIA
GLOBALA DE HRANA OBTINUTA IN DIFERITE SCENARII DE SCHIMBARI CLIMATICE VA
SPORI. PERSPECTIVA SCHIMBARILOR CLIMATICE POATE REPREZENTA UN ACT
PERICULOS DE AUTO-DECEPTIE, PE MASURA CE NE CONFRUNTAM DIN CE IN CE MAI
MULT CU DEZASTRE METEOROLOGICE MAI MULTE URAGANE, MUSONI, INUNDATII
SI PERIOADE SECETOASE PE INTREGUL MAPAMOND.
EVENIMENTELE METEOROLOGICE AU UN IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA
SOCIETATII, INFLUENTAND REZERVELE DE HRANA, CONDITIILE DIN DIFERITE ORASE
96/147
SI COMUNITATI, PRECUM SI ACCESUL LA APA CURATA SI ENERGIE. DE EXEMPLU, UN
RAPORT RECENT AL RETELEI PENTRU ACTIUNI CLIMATICE DIN AUSTRALIA SUSTINE
CA ESTE POSIBIL CA SCHIMBARILE CLIMATICE SA DUCA LA O SCADERE A CANTITATII
DE PRECIPITATII IN ZONELE IMPADURITE, CEEA CE AR PROVOCA O SCADERE CU 15
PROCENTE A VOLUMULUI DE IARBA. PRIN URMARE, ACEST LUCRU AR DUCE LA
SCADEREA GREUTATII MEDII A VITELOR CU 12 PROCENTE, REDUCAND SEMNIFICATIV
REZERVELE DE CARNE DE VITA. IN ASTFEL DE CONDITII, SE ESTIMEAZA CA VACILE
DATATOARE DE LAPTE VOR PRODUCE CU 30% MAI PUTIN LAPTE, SI ESTE POSIBILA
RASPANDIREA UNOR NOI EPIDEMII IN ZONELE UNDE SE CULTIVA POMI FRUCTIFERI.
IN PLUS, ASTFEL DE CONDITII AR AVEA CA REZULTAT IMPUTINAREA APEI POTABILE.
PORNIND DE LA MODELELE PREDICTIVE REFERITOARE LA SCHIMBARILE CLIMATICE
CE VOR VENI, ELE AR PUTEA APAREA IN MAI MULTE REGIUNI PRODUCATOARE DE
HRANA DE PE INTREGUL GLOB IN ACELASI TIMP IN URMATORII 15-30 DE ANI,
CAPACITATEA DE ADAPTARE A SOCIETATII FACAND SCHIMBARILE CLIMATICE
ACCEPTABILE.


ZONELE IMPADURITE

SCENARIILE ACTUALE (SATHAYE 2000) PREVAD O CRESTERE CU 1C A
TEMPERATURII MEDII GLOBALE, CRESTERE CONSTANTA SI SUFICIENTA SA AFECTEZE
CAPACITATEA DE CRESTERE SI REGENERARE A PADURILOR DIN MULTE REGIUNI
PRECUM SI COMPOZITIA ACESTORA. CA O CONSECINTA A MODIFICARII REGIMULUI
TERMIC SI PLUVIAL, DETENNINATE DE CRESTEREA CANTITATII DE CO 2
ATMOSFERIC, O FRACTIUNE IMPORTANTA DIN SUPRAFETELE IMPADURITE
EXISTENTE AZI IN LUME, VOR SUFERI SCHIMBARI MAJORE IN TIPURILE VEGETALE
PREDOMINANTE; CELE MAI LARGI SCHIMBARI SUNT PRECONIZATE LA LATITUDINI
INALTE SI CELE MAI PUTIN LA TROPICE. SCHIMBARILE CLIMATICE SE VOR FACE
SIMPLE CU O VITEZA MAI MARE DECAT VITEZA SI RITMUL CRESTERI SPECIILOR DIN
PADURI, CAPACITATEA DE CRESTERE, DE REPRODUCERE SI REFACERE FIIND
DEPASITA. ESTE POSIBILA O SCHIMBARE A COMPOZITIEI DE SPECII DIN PADURI IN
TIMP; TIPURI INTREGI DE ASOCIATII POT DISPAREA IAR NOI ANSAMBLURI DE SPECII,
NOI ECOSISTEME SE POT STABILI IN VIITOR (JEKERMAN 2000).
IN CONDITILE CRESTERII CANTITATII DE CO
2
, DESI PRODUCTIVITATEA. PRIMARA
NETA AR PUTEA SPORI, NU ACELASI LUCRU S-AR INTARNPLA SI CU BIOMASA.
TOTALA, DIN CAUZA FRECVENTELOR SI DIN CE IN CE MAI EXTINSELOR EPIDEMI SI
INCENDII. CANTITANTI MARI DE CARBON AR PUTEA FI ELIBERATE IN ATMOSFERA IN
TIMPUL TRECERII DE LA UN TIP DE PADURE 1A ALTUL, PENTRU CA RITMUL CU CARE
SI PIERDE CARBONUL PRIN MORTALITATEA MARE A PADURILOR DEPASESTE RITMUL
DE CAPTARE SI ASIMILARE A CARBONULUI PRIN CRESTERE SI MATURIZARE.
IN ZONELE TROPICALE CRESTEREA TEMPERATURILOR MEDII NU AR TREBUI SA
DETERMINE ALTERARI MAJORE IN COMPOZITIA SI PRODUCTIVITATEA SPECIILOR,
DAR MODIFICAREA CANTITATII DE PRECIPITATII, A DURATEI ANOTIMPURILOR SI
CRESTEREA EVAPOTRANSPIRATIEI AR PUTEA CONDUCE LA SCHIMBARI DE
COMPOZITIE. CRESTEREA CONCENTRATIE DE CO2 ATMOSFERIC AR PUTEA RIDICA
RAPORTUL CARBON/AZOT DIN NUTRETUL IERBIVORELOR, REDUCANDU-I VALOAREA
NUTRITIVA.
PENTRU REGIUNILE TEMPERATE, MODIFICARILE ACELORASI PARAMETRI AR
IMPLICA MODIFICARI ALE SEZOANELOR DE VEGETATE SI IMPLICIT A LIMITELOR
DINTRE ASOCIATILE VEGETALE CARACTERISTICE.
97/147

PRODUCTIA FORESTIERA
PRODUCTIA FORESTIERA AR PUTEA DEVENI INSUFICIENTA PENTRU SATISFACEREA
CONSUMURILOR
PROIECTATE, DATORITA ATAT FACTORILOR CLIMATICI, CAT SI CELOR NE-
CLIMATICI. PADURILE BOREAL VOR SUFERI PIERDERI VARIATE DATORITA
INCALZIRII CLIMEI, REDUCAND STOCURILE SI DISPONIBILITATEA PRODUCERII DE
LEMN PE TERMEN LUNG. PADURILE TEMPERATE VOR SUFERI MAI PUTIN, DAR IN
CELE TROPICALE, SE PREVEDE SCADEREA PRODUCTIEI FORESTIERE LA JUMATATE
DIN CAUZE NE-CLIMATI LEGATE DE ACTIVITATEA UMANA (JEKERMAN 2000).
PADUREA BOREALA SAU TAIGAUA SIBERIEI SINGURA REPREZINTA 57% DIN
VOLUMUL PADURII CONIFERE A PAMANTULUI. ECOSISTEMELE SI SOLURILE DIN
ACEASTA REGIUNE PASTREAZA O CANTITATE SEMNIFICATIVA DE CARBON A
PAMANTULUI IN FORMA MOARTA DAR NEDESCOMPUS SAU DOAR PARTIAL
DESCOMPUS. EFECTUL DE SERA SAU SCHIMBARILE FACUTE DE OM POT SPORI
DESCOMPUNEREA, DUCAND LA ELIBERAREA UNEI CANTITATI CRESCANDE DE
CARBON IN ATMOSFERA SUB FORMA DE DIOXID DE CARBON GAZ DE SERA.
CA URMARE A LRGIRII INTERVALULUI CU TEMPERATURI RIDICATE CARE
AVANTAJEAZ SPECIILE ARBORESCENTE, VEGETATIA CARACTERISTIC ZONELOR
ALPINE SI SUBALPINE SE VA REDUCE, DATORIT MIGRRII PE VERTICAL A
SPECIILOR DE ARBORI (N PRINCIPAL A MOLIDULUI). SE PRECONIZEAZ C N
CTEVA SECOLE DE INVAZIE A PDURII N ZONA ALPIN, SUPRAFATA OCUPAT DE
HABITATELE ACTUALE SE VA REDUCE CU CU MAI MULT DE 40-60%, CONFORM UNOR
STUDII REALIZATE N SCANDINAVIA
(HOLTEN, 1990; HOLTEN & CAREY, 1992).
STUDIILE REALIZATE N ZONELE MUNTOASE DIN ITALIA, ARAT C HABITATELE
CELE MAI VULNERABILE N CONDIIILE SCHIMBRI CLIMATICE, SUNT
JNEPENISURILE DIN APENINI (VACCINIO-PICEETALIA). ACESTEA SE DEZVOLT LA
1.500 - 2.300 M, FIIND STRNS DEPENDENTE DE EXISTENA UNUI CLIMAT RECE.
DATELE OBTINUTE DIN CERCETRILE AVND CA SUBIECT SCHIMBRILE
CLIMATICE,ARAT C SPECIILE DE PLANTE RSPUND LA ACESTE SCHIMBRI PRIN
MIGRATIE MAI DEGRAB DECT PRIN ADAPTAREA LA NOILE CONDITII DE MEDIU.
DUP SCHARFETTER (1938), PERIOADA CLDUROAS INTERGALACIAR A PERMIS
PDURII S AVANSEZE PE CRESTELE MUNTILOR MAI PUTIN NALTI (1.8002.300 M),
ELIMINND SPECIILE ALPINE CARACTERISTICE ALTITUDINILOR NALTE (TEORIE
SPRIJINIT DE EXISTENTA A NUMEROASE REFUGII DE SPECII ALPINE N ANUMITE
ZONE DIN MASIVELE MUNTOASE CU NLTIMI MAI MICI DIN ALPI). N ACESTE ZONE
IZOLATE, SPECIILE ALPINE NU VOR MAI AVEA
POSIBILITATEA S MIGREZE PE ALTITUDINE, FIE DATORIT IMPOSIBILITTII DE A
MIGRA SUFICIENT DE RAPID, FIE DATORIT DISPARITIEI ZONELOR CU CLIMAT ALPIN
(GOTTFRIED & AL., 1994; GRABHERR & AL., 1994, 1995).
ORICARE AR FI NS TEORIILE ENUNATE, SPECIALISTII SUNT DE COMUN ACORD C
ACESTE SCHIMBRI CLIMATICE VOR DUCE LA MODIFICRI SEVERE ALE
HABITATELOR SUBALPINE SI ALPINE, PROBABIL CHIAR LA DISPARIIA HABITATELOR
CARACTERISTICE, ASA CUM LE CUNOASTEM NOI.
ORICUM, SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AFECTA N PRIMUL RND SPECIILE
IERBOASE, SPECIILE LEMNOASE ARTND O INERTIE MAI MARE. UNII CERCETTORI
CONSIDER C PENTRU CA SPECIILE LEMNOASE S EVOLUEZE PE VERTICAL, ESTE
NECESAR O NCLZIRE SEMNIFICATIV A CLIMATULUI PENTRU O PERIOADA DE CEL
PUTIN 100 DE ANI (HOLTMEIER, 1994). SE PRECONIZEAZ C, N ALPI, O NCLZIRE
98/147
A CLIMATULUI CU O MEDIE ANUAL DE 1-2C NU VA DUCE LA O EVOLUTIE PE
ALTITUDINE A LIMITEI PDURII CU MAI MULT DE 100-200 M.
STUDIILE REALIZATE DE DULLINGER & AL. (2004) ARAT C HABITATELE CU PINUS
MUGO VOR FI AFECTATE MAI LENT DE SCHIMBRILE CLIMATICE PRECONIZATE,
DECT HABITATELE DE PAJISTE.
ASA CUM CONSIDER UNII AUTORI, O CRESTERE DE 1-2C ESTE POSIBIL S SE
NCADREZE N LIMITELE TOLERANTEI MAJORITTII SPECIILOR ALPINE SI NIVALE
(KRNER, 1995; THEURILLAT, 1995), N TIMP CE O CRESTERE MAI MARE DE 3-4C
POATE S NU SE NCADREZE N ACESTE LIMITE DE TOLERANT (THEURILLAT, 1995;
LISCHKE & AL., 1998).
ACESTE AMENINTRI SUNT PREZENTATE, TINND CONT DE SUPRAFATA EXTREME DE
RESTRNS PE CARE O OCUP ACEST HABITAT N STAREA LUI NATURAL,
NEDEGRADAT ANTROPIC.
COMPARATIV CU JNEPENISURILE, SCHIMBAREA COMPOZITIEI VEGETALE A
PAJISTILOR SE REALIZAEAZ MULT MAI RAPID, DATORIT MIGRRII SPECIILOR DE
LA ALTITUDINI MAI JOASE, ODAT CU NCLZIREA CLIMEI.


PASUNI SI ZONE IMPADURITE


LIMITA INTRE TERENUL AGRICOL SI ZONA IMPADURITA SE VA MODIFICA IN
FAVOAREA TERENURILOR
PENTRU PASUNAT IN TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE IN PRIMUL RAND DATORITA
PRESIUNII DEMOGRAFICE. SCHIMBARILE PRODUCTIEI DE SEPTEL IN ZONELE
IMPADURITE VOR FI DOMINATE DE
O REDUCERE A SUPRAFETEI TERENURILOR DATORITA CULTIVARII LOR SI
SCHIMBARILOR CARE VOR
INTERVENI IN EVAPOTRANSPIRATIE SI PRECIPITATII. O CANTITATE DUBLA DE CO2
FATA DE CANTITATEA ACTUALA VA SPORI PRODUCTIA PE DIFERITE PAJISTI SI
TERENURI IMPADURITE CU PANA LA 20%, DEPINZAND DE LIMITARILE DE
TEMPERATURA, APA SI NUTRIENTI. O ANALIZA A EFECTELOR PENTRU PASUNILE
SUBTROPICALE INDICA FAPTUL CA O CRESTERE CU 5% IN PRODUCTIA PASUNII
DATORITA CO2,VA CONDUCE LA O CRESTERE CU 3% IN MEDIE PE TERMEN LUNG A
NUMARULUI BOVINELOR, PRIN REDUCEREA VARIABILITATII PRODUCTIEI PRIMARE
NETE DE LA UN AN LA ALTUL.
PADURILE SUNT NUMITE, DE OBICEI, "BURETI DE CARBON" FIINDCA, PRIN
FOTOSINTEZA, PLANTELE ABSORB DIOXIDUL DE CARBON DIN ATMOSFERA SI IL
TRANSFORMA IN OXIGEN. DISPARITIA PADURILOR DUCE, DECI, LA PASTRAREA UNUI
NIVEL RIDICAT DE CARBON IN AER, CARE AJUTA LA INCALZIREA SUPRAFETEI
TERESTRE.

THOMAS VEBLEN, DE LA UNIVERSITATEA DIN COLORADO, A SPUS CA PROBABIL VA
FI NEVOIE DE NOI LEGI PENTRU A AJUTA PADURILE SA SUPRAVIETUIASCA.

"INCEDIILE FORESTIERE SAU INVAZIILE DE INSECTE CARE OMOARA UN NUMAR
MARE DE COPACI TIND SA DOMINE. CEEA CE STUDIEM SUNT SCHIMBARI MULT MAI
LENTE SI MAI GREU DE MODIFICA, DAR ESTREM DE IMPORTANTE PE TERMEN LUNG",
A DECLARAT MARK HARMON, PROFESOR DE ECOLOGIE FORESTIERA LA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN OREGON
99/147


PADURILE GOSPODARITE PE BAZA DE PLANURI DE AMENAJARE

STUDIILE PE TERMEN SCURT ALE CRESTERII CO2 IN PADURILE AMENAJATE ARATA
O CRESTERE DE PRODUCTIE A BIOMASEI PENTRU ARBORII TINERI CRESCUTI IN
CONDITII DE FERTILITATE. ACEASTA
CRESTERE VA FI TOTUSI REDUSA PE TERMEN MAI LUNG CA URMARC A EFECTULUI
UNEI RESPIRATII MAI INTENSE A ARBORILOR. ACEASTA REDUCERE POATE FI
SUBSTANTIAL COMPENSATA PRIN EFECTELE INTERACTIVE ALE CO2 SI DEPUNEREA
ATMOSFERICA A AZOTULUI; EFECTUL NET FIIND INCERT (JEKERMAN 2000).

CUVINTE CHEIE: CONVERSIA SISTEMELOR NATURALE, SISTEME AMENAJATE, AGRICULTURA,
SILVICULTURA, PADURI GOISPODARITE, PASUNI SI PADURI, PLANURI DE AMENAJARE

1. CARE SUNT PRINCIPALELE SISTEME AMENAJATE DE PRODUCTIE VEGETALA?
2. CARE SUNT PRINCIPALELE TENDINTE DE CONVERSIE A SISTEMELOR NATURALE IN
SISTEME AMENAJATE?
3. CARE ESTE PRINCIPALUL ORGANISM INTERNATIONAL CARE ACTIONEAZA SUB
EGIDA ONU IN VEDEREA COMBATERII SCHIMABARILOR CLIMATICE?
4. CUM VOR EVOLUA IN VIITOR PASUNILE SI PADURILE CA SISTEME AMENAJATE
SUB INFLUENTA SCHIMBARILOR CLIMATICE?
5. CARE SUNT PRINCIPALELE MASURI DE AQDAPTARE CARE SE POT LUA PENTRU A
LIMITA EFECTELE NEGATIVE SI A BENEFICIA IN ACELASI TIMP DE AVANTAJELE
SCHIMBARILOR CLIMATICE ?





















Curs x : Msuri de atenuare a efectelor schimbrilor climatice

conveniile globale.

100/147
Desi primele programe nationale de cercetare privind schimbarile climatice,
generate de emisiile de gaze poluante, dateaza nca din 1975 (SUA), comunitatea
internationala a nceput sa manifeste interes pentru problema schimbarilor climatice
abia ntre 1985 si 1987. Reactia institutional-reglementara a fost pregatita de
constientizarea tulburarilor majore ale sistemului ecologic planetar pe care le pot
genera actiunile umane, intentionate sau accidentale, n primul rand de sfidarea
nucleara, atasata Razboiului Rece. Savanti din randurile marilor blocuri militare,
atunci n confruntare, precum americanul Carl Sagan si sovieticul Vladimir
Alexandrov (disparut n circumstante misterioase n 1985), au avertizat ca un conflict
nuclear, chiar limitat, ar risca sa afunde ntreaga emisfera nordica si chiar ntreaga
planeta ntr-o iarna nucleara. Previziunile si ngrijorarile oamenilor de stiinta au fost
confirmate, din fericire ntr-un cadru relativ limitat, de accidentul de la centrala
nucleara de la Cernobil (Ucraina), din 26 aprilie 1986. Catastrofa ecologica a
constientizat pericolul aferent utilizarii, indiferent de scopuri, a energiei nucleare,
alertand si amplificand preocuparile de sporire a desfasurarii n siguranta a
activitatilor aferente (soldate cu ncheierea unor conventii internationale notabile n
domeniu). In acelasi timp, experienta pozitiva n gestionarea unei alte probleme
ecologice globale, oarecum similara si aflata n relatii de interconditionare cu cea a
efectului de sera, respectiv cea a paturii de ozon stratosferic, amenintat cu distrugerea,
astazi pe cale sa se rezolve, prin Conventia de la Viena (1985) si Protocolul de la
Montral (1987), a oferit importante sugestii si precedente semnificative de urmat.
Sub aceste auspicii s-a declansat un proces de negocieri si aranjamente politico-
diplomatice, pe baza datelor si evaluarilor periodice ale IPCC.
Prin Rezolutia 43/53 a Adunarii Generale a ONU s-a declarat ca pastrarea
climatului mondial pentru generatiile prezente si viitoare constituie interesul general
al umanitatii; UNEP a creat, mpreuna cu OMM, grupul interguvernamental de
experti privind evolutia climatului, nsarcinat cu studierea problemei. Aceste
demersuri internationale au avut ca prim rezultat Conventia-cadru privind
schimbarile climatice (semnata, n iunie 1992, la Rio de Janeiro, ratificata n prezent
de 189 state).
Chiar daca titlul documentului sugereaza ca acesta ar viza toate schimbarile
climatice, n realitate el priveste numai ncalzirea climei mondiale, generata direct sau
indirect de activitati umane. Dominata de conceptia dezvoltarii durabile (n sensul
definitiei Brundtland, o dezvoltare care sa satisfaca nevoile generatiilor prezente, fara
a compromite capacitatea de a le ndeplini pe cele ale generatiilor viitoare), Conventia
consacra, pentru prima data, dar n acelasi spirit solidarist, principiul raspunderii
comune, dar diferentiate a statelor-parti, stabilind, n consecinta, obligatii specifice
pentru cele 36 de state industrializate si UE privind reducerea gazelor cu efect de sera,
n timp ce statele Lumii a Treia, desi unele dintre ele puternic poluante (China, India,
Brazilia), nu-si asuma ca ndatoriri, n acest sens, decat pe aceea de inventariere a
emisiilor. In aplicarea si concretizarea sa, Protocolul de la Kyoto din 10 decembrie
1997 a stabilit, pe de o parte, ca obiectiv reducerea emisiilor de GES n medie cu
5,2% n perioada 2008- 2012, n raport cu nivelul anului 1990, iar pe de alta, un
mecanism special si inedit (piata drepturilor de poluare) de gestionare a modului de
nfaptuire si respectare a angajamentelor asumate de statele-parti.
Pretul aplicarii acestor prevederi nu ar fi unul exorbitant, ntrucat impactul
respectarii lor asupra PIB-ului tarilor implicate nu ar trebui sa duca la o scadere a
acestuia decat cu 0,1%, n medie, pe an. Asteptarile opiniei publice si ale ecologistilor
au fost nselate si de Summit-ul G-8 de la Gleneagles (iulie 2005). Participantii s-au
angajat sa ia masuri novatoare pentru a promova folosirea energiilor fosile mai
101/147
putin poluante, conform unui plan de actiune; printre acestea se numara: schimbarea
manierei de a consuma energia, a actiona pentru un viitor mai curat, promovarea
cercetarii si dezvoltarii, finantarea tranzitiei catre o energie mai curata, lupta
mpotriva exploatarilor forestiere ilegale s.a.
Constrangerile de ordin economic astfel determinate si inegalitatile de fapt care
s-ar fi nascut n aplicarea principiului responsabilitatii comune, dar diferentiate
(justificat etic, dar greu de acceptat practic) au generat o disputa reflectata mai ales
ntre SUA si UE.
Totodata, s-au afirmat doua strategii internationale, cu obiective si parteneri diferiti, n
realizarea scopului comun si prioritar al reducerii ritmului si amplorii schimbarilor
climatice. Intr-adevar, ncheierea la 28 iulie la Vientiane (Laos) de catre 6 state
ASEAN, n frunte cu SUA, Australia, China si India, adica tarile care produc aproape
jumatate din GES, a Acordului privind dezvoltarea curata si clima cu o filozofie
diferita de cea a Protocolului de la Kyoto, n sensul ca vizeaza tinte liber alese de parti
si tactica promovarii unor tehnologii mai putin poluante (carbunele curat, energia
eoliana si cea nucleara s.a.), a oferit o alternativa.
Prin aceasta replica, se ajunge la subzistarea a doua strategii internationale
diferite n privinta combaterii efectului de sera si a reducerii schimbarilor climatice:
pe de o parte, cea stabilita si promovata prin Protocolul de la Kyoto, sustinuta de peste
132 de state, care emit mai bine de 55% din GES la nivel mondial, avand ca promotor
UE, si, pe de alta parte, noua perspectiva formulata de Acordul de la Vientiane,
promovata de SUA si aliatii sai, care produc aproape 45% din GES, bazata pe ideea
liberei optiuni si a autoreglarii acestei probleme ecologice globale.
Din pacate, cele doua viziuni nu numai ca nu sunt complementare, dar, ntr-o anumita
masura, se exclud reciproc.
POLITICA ECOLOGIC SE IMPUNE DIN CE N CE MAI MULT N TOATE RILE
LUMII, DINAMIZND RENNOIREA I DIVERSIFICAREA INSTITUIILOR I
ORGANIZAIILOR POLITICE NAIONALE DAR I A CELOR I LA NIVEL
INTERNAIONAL, PENTRU APRAREA INTERESELOR GENERALE COMUNE TUTUROR
OAMENILOR. NUMAI DUP AGRAVAREA CRIZEI ECOLOGICE, GUVERNELE AU SIMIT
NECESITATEA UNEI ACIUNI INSTITUIONALE MAI SISTEMATICE I MAI COERENTE,
FAPT CE A DETERMINAT CA DUP 1970, MAREA MAJORITATE A RILOR
INDUSTRIALIZATE, DAR I UNELE RI MAI PUIN DEZVOLTATE, S CREEZE LA
NIVEL NAIONAL INSTITUII SPECIFICE ACESTUI DOMENIU. PRIMA CONFERIN
ONU PRIVIND MEDIUL NCONJURTOR A EVALUAT NUMAI 10 STATE CARE AVEAU
ADMINISTRAII CORESPUNZTOARE DE PROTECIA NATURII, IAR ASTZI, DUP
CTEVA DECENII, PESTE 170 DE RI DISPUN DE ASTEFEL DE INSTITUII SPECIFICE
CARE ASIGUR CETENILOR ACCESUL DIRECT LA PROCESUL DE ELABORARE I
APLICARE A POLITICII N MATERIE DE PROTECIA NATURII.
PRIN OBSERVAII, STUDII SAU MECANISME DE MONITORIZARE SE IDENTIFIC
STAREA ACTUAL A SPECIILOR DINTR-O ANUMIT ZON GEOGRAFIC. DUP
IDENTIFICAREA SPECIILOR CARE AU NEVOIE DE PROTECIE, SE STABILESC NEVOILE DE
CONSERVARE I APOI POT FI ADOPTATE LEGI NAIONALE SAU CONVENII
INTERNAIONALE CARE S IMPLEMENTEZE MSURILE DE CONSERVARE PENTRU
SPECIILE N CAUZ. LEGILE NAIONALE PROTEJEAZ SPECIILE N INTERIORUL
STATELOR, N TIMP CE ACORDURILE INTERNAIONALE LEGIFEREAZ N SPECIAL
COMERUL NTRE STATE CU ACESTE SPECII SAU MSURI LA NIVEL GLOBAL SAU
REGIONAL CARE S ASIGURE REALIZAREA CERINELOR PENTRU NEVOILE DE
CONSERVARE ALE SPECIILOR RESPECTIV
102/147


X.1. STRATEGII PENTRU AMELIORAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR
CLIMATICE

RAPORTUL STERN
1
PRIVIND ASPECTELE ECONOMICE ALE SCHIMBRILOR
CLIMATICE CONCLUZIONEAZ C ADAPTAREA AR PUTEA REDUCE COSTURILE, CU
CONDIIA S EXISTE POLITICI CARE S ELIMINE OBSTACOLELE DIN CALEA ACIUNII
PRIVATE. ESTE PUIN PROBABIL CA FORELE DE PIA S DUC LA O ADAPTARE
EFICIENT, DIN CAUZA UNUI ANUMIT GRAD DE INCERTITUDINE AFERENT
PREVIZIUNILOR CLIMATICE I ABSENEI RESURSELOR FINANCIARE. PRIN URMARE,
MSURILE DE ADAPTARE RENTABILE APAR DREPT CEA MAI ADECVAT SOLUIE.
ESTIMRILE PRELIMINARE ALE RAPORTULUI STERN SUGEREAZ C, N
CAZUL UNEI CRETERI CU 3-4C A TEMPERATURII MEDII GLOBALE, COSTURILE
SUPLIMENTARE DE ADAPTARE A INFRASTRUCTURII I CLDIRILOR AR PUTEA
REPREZENTA NTRE 1 I 10% DIN COSTURILE TOTALE ALE INVESTIIILOR
EFECTUATE N SECTORUL CONSTRUCIILOR DE RILE MEMBRE ALE OCDE. DUP
CUM ILUSTREAZ FIGURA, PAGUBELE CAUZATE DE CRETEREA NIVELULUI MRII AR
PUTEA FI, N LIPSA UNOR MSURI DE ADAPTARE, DE PN LA PATRU ORI MAI MARI
DECT COSTURILE UNOR DIGURI SUPLIMENTARE DE PROTECIE MPOTRIVA
INUNDAIILOR. N CAZUL N CARE NU SE IA NICIO MSUR, COSTUL PAGUBELOR VA
CRETE CONSIDERABIL DIN ANII 2020 PN N ANII 2080.
O ACIUNE TIMPURIE VA ADUCE BENEFICII ECONOMICE CERTE, DATORIT
ANTICIPRII PAGUBELOR POTENIALE I REDUCERII LA MINIMUM A RISCURILOR
PENTRU ECOSISTEME, SNTATEA UMAN, DEZVOLTAREA ECONOMIC, BUNURI I
INFRASTRUCTURI.
PENTRU STABILIREA PRIORITILOR, ESTE NECESAR S EXISTE SUFICIENTE
CUNOTINE PRIVIND DIMENSIUNEA TEMPORAL A EFECTELOR SCHIMBRILOR
CLIMATICE. NIVELUL EXACT AL CRETERII TEMPERATURII NU ESTE CUNOSCUT CU
CERTITUDINE I VA DEPINDE I DE MSURILE DE ATENUARE NTREPRINSE LA NIVEL
MONDIAL N URMTOARELE DECENII. ACEAST AFIRMAIE ESTE N SPECIAL
VALABIL PENTRU INTERVALELE DE TIMP MAI LUNGI, PENTRU CARE
INCERTITUDINILE SUNT MAI MARI.
N ABSENA UNEI STRATEGII TIMPURII PENTRU A RSPUNDE SCHIMBRILOR
CLIMATICE, ESTE POSIBIL CA STATELE S FIE OBLIGATE S SE ADAPTEZE FR
NICIO PLANIFICARE, ADESEORI N MOD BRUSC, CA RSPUNS LA CRIZE I DEZASTRE
DIN CE N CE MAI FRECVENTE, CEEA CE SE VA DOVEDI A FI MULT MAI COSTISITOR I
VA PUNE N PERICOL SISTEMELE SOCIALE I ECONOMICE, PRECUM I SECURITATEA
ACESTORA. AADAR, N CEEA CE PRIVETE EFECTELE PENTRU CARE PREVIZIUNILE
SUNT SUFICIENT DE CREDIBILE, MSURILE DE ADAPTARE TREBUIE S NCEAP NC
DE ACUM.


103/147
0,00
2,00
4,00
6,00
8,00
10,00
12,00
14,00
16,00
18,00
20,00
fr cu fr cu fr cu fr cu
Creterea nivelului mrii cu 25,3
cm
Creterea nivelului mrii cu 56,4
cm

b
i
l
l
i
o
n

p
e
r

y
e
a
r
Cost total al pagubelor reziduale Costuri de adaptare
2020s
2080s
2020s
2080s
2020s 2080s 2020s
2080s

IMPACTUL MSURILOR DE ADAPTARE ASUPRA PAGUBELOR CAUZATE DE O CRETERE PUTERNIC I
O CRETERE MAI SLAB A NIVELULUI MRII. COSTURI CU I FR MSURI DE ADAPTARE

SECTORUL PRIVAT, NTREPRINDERILE, SECTOARELE INDUSTRIEI I SERVICIILOR ,
PRECUM I CETENII, SE VOR CONFRUNTA CU CONSECINELE SCHIMBRILOR
CLIMATICE I POT JUCA UN ROL IMPORTANT N CADRUL MSURILOR DE ADAPTARE.
ACIUNILE CONCRETE POT FI FOARTE VARIATE, CUPRINZND, DE EXEMPLU:
msuri blnde, relativ necostisitoare, cum ar fi raionalizarea apei,
modificarea rotaiei culturilor, a datelor de semnat i utilizarea de culturi
rezistente la secet, planificarea public i sensibilizarea populaiei;
msuri costisitoare de protecie i strmutare, cum ar fi creterea nlimii
digurilor, relocalizarea unor porturi, ntreprinderi industriale i chiar orae
i sate ntregi din zonele joase de coast i vile de inundare i construcia
de noi centrale electrice din cauza defectrii unor centrale hidroelectrice.
ESTE NECESAR LUAREA DE MSURI DE ADAPTARE DIN PARTEA AUTORITILOR
PUBLICE, CUM AR FI ADAPTAREA AMENAJRII TERITORIALE I A PLANIFICRII
SPAIALE LA RISCURILE DE VIITURI, ADAPTAREA CODURILOR DE CONSTRUCIE
EXISTENTE PENTRU A GARANTA REZISTENA INFRASTRUCTURII CU DURAT LUNG
DE VIA LA SCHIMBRILE CLIMATICE VIITOARE, ACTUALIZAREA STRATEGIILOR DE
GESTIONARE A DEZASTRELOR I A SISTEMELOR DE AVERTIZARE RAPID N CAZ DE
INUNDAIE SAU INCENDIU FORESTIER.
ADAPTAREA VA DA NATERE UNOR NOI OPORTUNITI ECONOMICE, PRINTRE CARE
CREAREA DE LOCURI DE MUNC I DE PIEE PENTRU PRODUSE I SERVICII
INOVATOARE, CUM SUNT:
noi piee pentru tehnici, materiale i produse de construcie rezistente la
schimbrile climatice;
104/147
turismul litoral din rile mediteraneene, care n mod probabil se va
intensifica n perioada de primvar i toamn, deoarece temperaturile din
staiunile turistice pot deveni prea ridicate n perioada verii, n timp ce
condiiile climatice favorabile din perioada verii pot transforma zonele de
la Atlantic i Marea Nordului n poteniale destinaii turistice pentru
sejururile litorale;
adaptarea practicilor locale de management agricol din Scandinavia la
perioade de vegetaie mai lungi;
sectorul asigurrilor ar putea elabora noi produse de asigurare n vederea
reducerii riscurilor i a vulnerabilitii n faa dezastrelor. Primele de
asigurare care anticipeaz schimbrile climatice ar putea constitui un
stimulent pentru msurile de adaptare din sectorul privat.
ADAPTAREA ESTE UN PROCES COMPLEX DATORIT FAPTULUI C GRAVITATEA
EFECTELOR VARIAZ DE LA O REGIUNE LA ALTA, DEPINZND DE
VULNERABILITATEA FIZIC, DE GRADUL DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMIC, DE
CAPACITATEA DE ADAPTARE NATURAL I UMAN, DE SERVICIILE DE SNTATE I
DE MECANISMELE DE SUPRAVEGHERE A DEZASTRELOR.
N CONSECIN, SE CONTUREAZ O GUVERNAN PE MAI MULTE NIVELURI N
DOMENIUL ADAPTRII LA SCHIMBRILE CLIMATICE, LA CARE PARTICIP TOATE
PRILE INTERESATE, DE LA SIMPLII CETENI LA AUTORITILE PUBLICE I
COMUNITARE. MSURILE TREBUIE NTREPRINSE LA CEL MAI ADECVAT NIVEL I
TREBUIE S FIE COMPLEMENTARE, BAZATE PE PARTENERIATE.
Nivelul naional
MBUNTIREA GESTIONRII DEZASTRELOR I A CRIZELOR
VOR CRETE FRECVENA I INTENSITATEA DEZASTRELOR DE MARE AMPLOARE,
CUM SUNT INCENDIILE, ALUNECRILE DE PMNT, SECETA, VALURILE DE
CANICUL, INUNDAIILE SAU IZBUCNIREA EPIDEMIILOR. PREVENIREA, PREGTIREA,
REACIA I REABILITAREA N CAZ DE DEZASTRU AR TREBUI S DEVIN O
PRIORITATE I MAI NALT.
INSTRUMENTELE DE MANAGEMENT AL RISCULUI AR PUTEA FI MBUNTITE I NOI
INSTRUMENTE AR PUTEA FI CREATE: DE EXEMPLU, CARTOGRAFIEREA ZONELOR
VULNERABILE DUP TIPUL DE EFECTE, DEZVOLTAREA DE METODE I MODELE,
EVALUAREA I PROGNOZAREA DEZASTRELOR, EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA
SNTII, MEDIULUI, ECONOMIEI I SOCIETII, OBSERVAREA PMNTULUI PRIN
SATELIT, N SPRIJINUL TEHNOLOGIILOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI. SE POATE
INSTITUI UN SCHIMB DE EXPERIEN I DE BUNE PRACTICI, INCLUSIV PENTRU
PLANIFICAREA DE URGEN.
ELABORAREA STRATEGIILOR DE ADAPTARE
EXPERIENA I COMPETENELE DE ELABORARE A UNOR STRATEGII DE ADAPTARE I
DISPOZIII DE APLICARE EFICIENTE SUNT NC LIMITATE. SCHIMBUL DE
INFORMAII PRIVIND STRATEGIILE DE ADAPTARE AR PUTEA REDUCE CONSIDERABIL
COSTURILE DE INSTRUIRE DIN STATELE, REGIUNI, MUNICIPALITI I COMUNITI.
Segmentele mai puin nstrite ale societii vor fi mai vulnerabile la schimbri. Prin
urmare, este necesar s se acorde o atenie deosebit aspectelor sociale ale adaptrii,
inclusiv riscurilor legate de ocuparea locurilor de munc i efectele asupra condiiilor
105/147
de trai i de locuit. De exemplu, copiii de vrst fraged i persoanele n vrst sunt
mai vulnerabile la valurile de cldur.
Adaptarea este un proces prin care societatile invata sa reactioneze la riscurile
asociate schimbarilor climatice. Aceste riscuri sunt reale, actionand deja in multe
sisteme si sectoare esentiale ale existentei umane - resursele hidrologice, securitatea
alimentara si sanatatea. Optiunile de adaptare sunt multiple si variaza de la cele
tehnice - protejarea nivelului crescut al apelor sau case protejate de pericolul
inundatiilor prin suspendarea pe pontoane, pana la schimbarea de tip comportamental
la nivel individual, precum reducerea consumului de apa sau a consumului energetic
si/sau un consum mai eficient. Alte strategii includ: sisteme de avertizare a
fenomenelor meteo extreme, imbunatatirea managementului riscului, optiuni de
asigurare si conservare a biodiversitatii pentru reducerea impactului schimbarilor
climatice asupra oamenilor, conservarea si restaurarea adaposturilor subterane pentru
oameni pentru a-i proteja de furtuni.
IPCC sugereaza faptul ca o posibila vulnerabilitate viitoare va depinde nu numai de
schimbarile climatice, ci si de modalitatile de dezvoltare ale acestora. Dezvoltarea
durabila poate reduce vulnerabilitatea. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie
directionata catre prioritatile dezvoltarii durabile la nivel national si international prin
programele sectorale. Politicile ce vizeaza schimbarile climatice pot promova
activitati care au beneficii multiple asupra indeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale
Mileniului concomitent cu obiectivele ce vizeaza adaptarea.
Strategiile nationale de adaptare pot include:
1. MASURI DE INTARIRE A BAZEI STIINTIFICE IN PROCESUL DECISIONAL
2. METODE SI INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA ADAPTARII
3. EDUCAREA, FORMAREA SI CONSTIENTIZAREA DIN PARTEA PUBLICULUI A
ADAPTARII, INCLUZAND IN ACEST PUBLIC SI TINERII
4. PROMOVAREA CAPACITATII DE GANDIRE INDIVIDUALA SI INSTITUTIONALA
5. TRANSFERUL DE TEHNOLOGIE SI DEZVOLTAREA
6. PROMOVAREA STRATEGIILOR DE ADAPTARE LOCALE
7. CADRU LEGISLATIV SI NORME CARE PROMOVEAZA ACTIUNI USOR
ADAPTATIVE.
Programele nationale de actiune reprezinta o optiune pentru tarile cel mai putin
dezvoltate, oferind o evaluare riguroasa a nevoilor urgente de adaptare. Scopul lor
este acela de a extinde capacitatile de adaptare ale comunitatilor. In plus, programul
"Nairobi" pentru impact, vulnerabilitate si adaptare la schimbarile climatice asista
toate tarile in intelegerea si evaluarea impactului, vulnerabilitatii si adaptarii lor. Este
permis astfel un proces decizional bazat pe informatii despre actiunile si masurile
practice de adaptare, oferind un cadru structural pentru cooperare. Sistemul Natiunilor
Unite, agentiile sale specializate si alte organizatii internationale vizeaza adaptarea in
programele lor de munca.
Asigurarea fondurilor necesare derularii pe termen mediu si lung a initiativelor de
adaptare este un aspect extrem de important. Fara suficienti bani, adaptarea poate
prezenta riscul de a nu putea fi pusa in practica. Finantarea "reactiva" sau pe termen
scurt, este si mai costisitoare, si mai greu de sustinut pe termen lung. Adaptarea nu
106/147
previne insa nevoia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Atat strategiile de
adaptare, cat si cele de reducere sunt nu doar necesare, ci si complementare.

Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (una dintre principalele prioritati ale tarilor
in curs de dezvoltare) din moment ce cresterea economica presupune o aprovizionare
si un consum energetic mai eficient.
Conform scenariului de referinta al Agentiei Internationale pentru Energie (IEA),
cererea globala de energie va creste cu 60% pana in 2030. Modalitatea in care sunt
satisfacute aceste nevoi energetice va afecta posibilitatea de a controla schimbarile
climatice. Politicile climatice si actiunile la nivel national si international sunt
necesare in "ecologizarea" aprovizionarii cu energie si a dezvoltarii economice. De
asemenea, este extrem de important ca cresterea emisiilor sa fie rupta de cresterea
economica. Eforturile de temperare a acestora din urmatoarele doua, trei decenii vor
determina in mare parte cresterea mediei temperaturii globale si schimbarile climatice
aferente, care pot fi astfel evitate.
Conform IPCC exista potential pentru temperare, incluzand aici folosirea pe scara
larga a tehnologiilor curate si imbunatatirea eficientei consumatorului final. Exista un
enorm potential economic in urmatoarele decenii in toate sectoarele implicate in
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Acest potential este suficient pentru a
compensa cresterea prevazuta a emisiilor globale si chiar pentru a reduce aceste emisii
sub nivelul actual. IPCC sugereaza faptul ca efectele macro-economice ale reducerii
sau stabilizarii emisiilor in limitele 445 - 710 particule la million de CO2e pentru anul
2030 variaza de la o usoara crestere in PIB-ul global la o scadere de 3%, in functie de
tinta de stabilizare. Stern Review sugereaza ca anual costul de reducere a emisiilor, de
aproape 1% din PIB-ul mondial, poate conduce la o stabilizare a CO2e la 550 de
particule la million pana in 2050.
Guvernele pot juca un rol major in motivarea sectorului privat pentru a investi in
tehnologiile inovatoare, oferindu-le stimulente clare, previzibile, durabile si
consistente. Guvernele folosesc o gama larga de politici si metode pentru a combate
schimbarile climatice, inculzand aici regulamente si standarde, taxe si accize, licente
comerciale, acorduri voluntare, subventii, stimulente financiare, programe de
cercetare si dezvoltare si instrumente de informare.
Aproximativ 30% dintre emisiile prognozate pentru sectoarele rezidentiale si
comerciale (cea mai ridicata cota dintre toate sectoarele studiata de catre IPCC) pot fi
reduse pana in 2030 cu un beneficiu economic net. Modificari ale obisnuintei de
transport, cum ar fi imbunatatirea transportului public, a infrastructurii si promovarea
mijloacelor de transport nemotorizate, pot reduce si mai mult emisiile. Cel mai ridicat
potential pentru reducerea emisiilor industriale este ascuns in industria metalurgica,
mare consumatoare de energie, inciment si in productia de hartie. Optiunile de
reducere a emisiilor din agricultura sunt si ele competitive si pot contribui la
indeplinirea obiectivelor de combatere a schimbarilor climatice pe termen lung.
Gradul actual de defrisare contribuie cu peste 20% din emisiile de gaze cu efect de
sera avand ca si cauza factorul uman, facand din defrisarea la nivel mondial una dintre
107/147
principalele cauze ale schimbarilor climatice datorate omului. Organizatia pentru
Agricultura si Alimentatie a Natiunilor Unite estimeaza ca in 2000- 2005 au fost
pierdute, in medie,12.9 milioane hectare de paduri, in special in America de Sud,
Africa si Asia. Stoparea ratelor atat de ridicate de defrisare, promovarea
managementului durabil al padurilor si plantarea unor noi paduri ar putea reduce
semnificativ emisiile de gaze cu efect de sera.
Schimbarile climatice prevazute pot duce la cresterea accentuata a gradului de saracie
si la subminarea dezvoltarii durabile, in special in tarile cel mai putin dezvoltate.
Eforturile de reducere a efectelor schimbarilor climatice la nivel global pot intari
partial perspectivele de dezvoltare globala prin scaderea riscului de impact negativ al
schimbarilor climatice. Cooperarea multilaterala efectiva reduce substantial costul
global al schimbarilor climatice comparativ cu costurile pe care fiecare tara le-ar
suporta daca ar actiona exclusiv la nivel national. Piata de carbon generata de
semnarea Protocolului de la Kyoto este o ilustrare a felului in care stimulentele pot fi
folosite pentru a indeplini obiectivele stabilite printr-un acord international.

Rolul sectorului privat in conturarea solutiilor
Rolul sectorului privat ca si sursa a solutiilor pentru combaterea schimbarilor
climatice la nivel global este de acum recunoscut universal, iar interactiunea acestuia
cu agenda publica este tot mai ampla. Comunitatea de afaceri poate oferi optiuni noi
si inovatoare, poate aplica cunostintele si tehnologia in sectoare-problema pe care
apoi le poate transforma in oportunitati. Esential in stabilirea acestui rol este numarul
tot mai mare al corporatiilor care au inteles importanta programelor de
responsabilitate sociala de tip corporatist (CSR), al reducerii riscurilor si dinamicii
performantelor asociate cu productia durabila si folosirea eficienta a energiei.
Actiunile care combat schimbarile climatice pot constitui o baza pentru noi cresteri
economice, noi locuri de munca, noi sectoare de productie, noi servicii industriale si
noi roluri in sectoare precum agricultura sau silvicultura.
Multe dintre afacerile de top incep sa paseasca in problematica schimbarilor climatice
tocmai pentru ca oamenii de afaceri inteleg riscurile si recunosc ca este nevoie sa
actioneze pe linia reducerii acestora. Tot ei vad si oportunitatile imense care se nasc
din dezvoltarea unor tehnologii prietenoase sau verzi, tehnologii care apoi vor
contribui la progresul economic si la dezvoltare. Fara acest tip de tehnologii insa,
amenintarea la adresa climei mondiale va fi una permanenta. Aceeasi oameni de
afaceri doresc, fireste, sa-si consolideze pozitia competitiva pe piata si sa obtina un
avantaj in dezvoltarea tehnologiilor si strategiilor ce vor contribui la reducerea
emisiilor in anii urmatori.
Exista o gama variata de actiuni pe care companiile le pot derula pentru a-si reduce
contributia la schimbarile climatice. Pot implementa programe de energie verde si
proiecte co-generare, pot dezvolta procese si produse de economisire a energiei, pot
produce combustibili "curati", energie biomasa, motoare cu ardere redusa si multe
altele. Cu asistenta din partea guvernelor, sectorul privat poate juca un rol major in
eforturile climatice prin intermediul parteneriatelor. Atat parteneriatele de cercetare,
cat si cele pentru dezvoltarea unor politici climatice, pot asigura crearea unei baze
108/147
reale despre ceea ce poate fi atins, dar si modalitati si termene de indeplinire a acestor
obiective.
La nivel international si national, guvernele trebuie sa asigure mediului de afaceri
anumite directii de actiune. Provocarea consta in continuitatea asigurarii unor cadre
legale si a unor parteneriate care vor pemite corporatiilor sa-si asume rolul vital in
protejarea climei. Acestea trebuie sa inteleaga ca schimbarile climatice sunt o
prioritate, dar si sa prevada directia si scopul final al politicilor internationale si
nationale in domeniu. Pe baza unor astfel de directii, mediul de afaceri va investi cu
incredere in tehnologiile si strategiile necesare.

Nivelul regional
ADAPTAREA LA SCHIMBRILE CLIMATICE CONSTITUIE O PROVOCARE PENTRU
AUTORITILE DIN EUROPA NSRCINATE CU PLANIFICAREA, N SPECIAL LA NIVEL
REGIONAL. PLANIFICAREA SPAIAL ESTE O CHESTIUNE TRANSSECTORIAL,
AADAR ACEASTA CONSTITUIE UN INSTRUMENT ADECVAT PENTRU DEFINIREA UNOR
MSURI DE ADAPTARE RENTABILE. CERINELE MINIME PENTRU PLANIFICAREA
SPAIAL, UTILIZAREA TERENURILOR I MODIFICAREA UTILIZRII TERENURILOR,
LUND N CALCUL ADAPTAREA, AR PUTEA JUCA UN ROL ESENIAL PENTRU
SENSIBILIZAREA PUBLICULUI, A FACTORILOR DE DECIZIE I A PROFESIONITILOR I
PENTRU INIIEREA UNEI ABORDRI MAI ACTIVE LA TOATE NIVELURILE. S-AR PUTEA
LUA N CALCUL ELABORAREA UNOR DOCUMENTE SPECIALE CU INSTRUCIUNI
TEHNICE, STUDII DE CAZ I BUNE PRACTICI.


NIVELUL LOCAL
O MARE PARTE DIN DECIZIILE CARE INFLUENEAZ N MOD DIRECT SAU INDIRECT
ADAPTAREA LA SCHIMBRILE CLIMATICE SE IAU LA NIVEL LOCAL. TOT LA ACEST
NIVEL SUNT DISPONIBILE CUNOTINE DETALIATE REFERITOARE LA CONDIIILE
NATURALE I UMANE LOCALE. N CONSECIN, UN ROL IMPORTANT L DEIN
AUTORITILE LOCALE. SCHIMBRILE DE COMPORTAMENT N CADRUL
SOCIETILOR I COMUNITILOR DEPIND NTR-O MARE MSUR DE GRADUL DE
CONTIENTIZARE A PROBLEMEI. CETENII I PRILE INTERESATE NU SUNT
PROBABIL PE DEPLIN CONTIENI DE AMPLOAREA I MAGNITUDINEA
EVENIMENTELOR CARE VOR URMA I NICI DE EFECTELE ACESTORA ASUPRA
ACTIVITILOR LOR.
DE EXEMPLU, S-AR PUTEA EXPLORA PRACTICI DETALIATE DE GESTIONARE A
TERENURILOR I DE UTILIZARE A TERENURILOR N CADRUL UNOR PARTENERIATE
CU AGRICULTORII, PENTRU A MPIEDICA EROZIUNEA I TORENTELE NOROIOASE S
AJUNG PN LA LOCUINE I AEZRI. N SUDUL EUROPEI, MAI MULTE
MUNICIPALITI AU ELABORAT, MPREUN CU AGRICULTORII, INIIATIVE PENTRU
ECONOMISIREA APEI PRIN UTILIZAREA UNOR SISTEME ELECTRONICE DE
GESTIONARE I DISTRIBUIE A APEI PENTRU IRIGAREA CULTURILOR.
N REGIUNILE N CARE INTENSITATEA I FRECVENA PRECIPITAIILOR SUNT N
CRETERE, S-AR PUTEA LUA N CALCUL CREAREA UNOR SISTEME SEPARATE DE
COLECTARE PENTRU APELE UZATE I APELE PLUVIALE, PENTRU A NU FI NECESAR
CONSOLIDAREA CAPACITILOR DE EVACUARE A APELOR UZATE.
109/147
ABORDAREA CHESTIUNII ADAPTRII N MOD INTEGRAT PREZINT AVANTAJE
EVIDENTE. SISTEMELE FIZICE, BIOLOGICE I UMANE SE CARACTERIZEAZ PRINTR-O
BOGAT DIVERSITATE, CARE VA FI ACCENTUAT DE SCHIMBRILE CLIMATICE. DEI
O ABORDARE UNIFORMIZAT A CHESTIUNII ADAPTRII ESTE, N MOD EVIDENT,
INADECVAT, SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AVEA EFECTE PRETUTINDENI, IAR
ACESTEA NU VOR RESPECTA GRANIELE ADMINISTRATIVE. N NUMEROASE ZONE,
ADAPTAREA VA PRESUPUNE O ABORDARE TRANSFRONTALIER, DE EXEMPLU N
BAZINELE HIDROGRAFICE I ZONELE BIOGEOGRAFICE. DEI VA TREBUI CA
MSURILE S FIE NTREPRINSE SAU APLICATE LA NIVEL NAIONAL SAU LOCAL,
ACOLO UNDE EXIST CAPACITATEA OPERAIONAL, ESTE ESENIAL CA EFORTURILE
S FIE COORDONATE NTR-UN MOD RENTABIL. VA TREBUI CA PRILE IMPLICATE
DE LA TOATE NIVELURILE S SE MOBILIZEZE.
MAI MULT, ANUMITE SECTOARE (AGRICULTUR, AP, BIODIVERSITATE, PESCUIT I
REELE ENERGETICE) SUNT N MARE MSUR INTEGRATE LA NIVEL COMUNITAR
PRIN INTERMEDIUL PIEEI UNICE I AL POLITICILOR COMUNE, ASTFEL C
INTEGRAREA OBIECTIVELOR DE ADAPTARE DIRECT N CADRUL ACESTORA PARE S
FIE REZONABIL
N APROAPE TOATE STATELE MEMBRE SE CONTUREAZ POLITICI DE ADAPTARE.
ESTE ESENIAL CA EXPERIENA DOBNDIT PRIN APLICAREA PRIMELOR MSURI DE
ADAPTARE I REZULTATELE CERCETRILOR S FIE MPRTITE. N MOD
PROBABIL, ADAPTAREA LA SCHIMBRILE CLIMATICE VA AVEA DE CTIGAT DE PE
URMA EXPERIENEI DOBNDITE DIN CONFRUNTAREA FENOMENELOR
METEOROLOGICE EXTREME I DIN PUNEREA N APLICARE A UNOR PLANURI
SPECIFICE I ACTIVE DE MANAGEMENT AL RISCULUI PREZENTAT DE SCHIMBRILE
CLIMATICE.
ADAPTAREA ESTE NTR-O MARE MSUR O CHESTIUNE DE COEREN POLITIC,
PLANIFICARE I ACIUNI CONSECVENTE I COORDONATE. UNIUNEA EUROPEAN
TREBUIE S ARATE MODUL N CARE ADAPTAREA VA FI LUAT N CALCUL N TOATE
POLITICILE SALE RELEVANTE. ASTFEL, EA VA OFERI UN EXEMPLU I I VA
INTENSIFICA COOPERAREA CU PARTENERII DIN NTREAGA LUME N VEDEREA
REUITEI ADAPTRII LA ACEAST AMENINARE MONDIAL.
CARTE VERDE A UE SE CONCENTREAZ ASUPRA UNEI PRIME SERII DE POSIBILITI
DE ACIUNE PRIORITAR LA NIVEL COMUNITAR, CARE INTR N SFERA DE
COMPETEN A COMUNITII. N ACEST CONTEXT, POT FI LUATE IN CALCUL PATRU
LINII DE ACTIUNE.
n cazurile n care cunotinele actuale sunt suficiente, trebuie elaborate
strategii de adaptare pentru identificarea modului optim de alocare a
resurselor i a utilizrii celei mai eficiente a acestora, care s ghideze
aciunile, prin intermediul politicilor sectoriale i de alt natur i al
fondurilor disponibile.
Trebuie s recunoasc dimensiunea extern a efectelor schimbrilor
climatice i a adaptrii la acestea i s formeze noi aliane cu parteneri din
ntreaga lume, n special din rile n curs de dezvoltare. Msurile de
adaptare trebuie coordonate cu rile nvecinate, iar cooperarea cu
organizaiile internaionale trebuie consolidat.
110/147
Atunci cnd exist importante lacune de cunotine, cercetarea, schimbul
de informaii i aciunile pregtitoare trebuie s reduc incertitudinile i s
extind baza de cunotine. Integrarea rezultatelor cercetrii n politici i
practici trebuie consolidat.
Strategiile i aciunile coordonate ar trebui s fie analizate i discutate mai
aprofundat, printre altele, n cadrul unui grup consultativ european privind
adaptarea la schimbrile climatice creat n cadrul Programului european
privind schimbrile climatice.
Aciunea imediat se refer la opiunile strategice din urmtoarele domenii:
integrarea adaptrii la schimbrile climatice n momentul aplicrii i al
modificrii legislaiei i politicilor actuale i viitoare;
integrarea adaptrii n programele de finanare comunitar existente;
elaborarea unor noi rspunsuri strategice.

Integrarea adaptrii la schimbrile climatice n momentul implementrii legislaiei i
politicilor actuale i viitoare
ADAPTAREA LA SCHIMBRILE CLIMATICE I VA FACE SIMITE EFECTELE ASUPRA
UNUI MARE NUMR DE DOMENII ALE POLITICII . N CELE DE MAI JOS ESTE EXPUS O
PREZENTARE GENERAL INIIAL A MODULUI N CARE ADAPTAREA LA
SCHIMBRILE CLIMATICE A FOST SAU AR PUTEA FI LUAT N CALCUL N CADRUL
ACESTOR POLITICI. DEOARECE MULTE DINTRE ACESTE POLITICI SE BAZEAZ PE
CADRUL LEGISLATIV, SUCCESUL ABORDRII PROBLEMEI ADAPTRII DEPINDE DE
COOPERAREA CONSOLIDAT DINTRE STATELE N VEDEREA APLICRII ACESTORA.
Agricultura i dezvoltarea rural
AGRICULTURA SE VA CONFRUNTA CU NUMEROASE PROVOCRI N ANII URMTORI,
CUM AR FI CONCURENA INTERNAIONAL, CONTINUAREA LIBERALIZRII POLITICII
COMERCIALE I DECLINUL DEMOGRAFIC. SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AGRAVA
ACESTE DIFICULTI I VOR CRETE COMPLEXITATEA I COSTURILE
PROVOCRILOR CU CARE NE VOM CONFRUNTA. SCHIMBRILE CLIMATICE
PREVZUTE VOR AFECTA PRODUCIA AGRICOL, GESTIONAREA EFECTIVELOR DE
ANIMALE I LOCALIZAREA CAPACITILOR DE PRODUCIE, ACESTEA CONSTITUIND
RISCURI IMPORTANTE PENTRU VENITURILE AGRICOLE I DUCND LA ABANDONAREA
TERENURILOR N ANUMITE PRI.
DAT FIIND C PRODUCIA AGRICOL ESTE DIN CE N CE MAI VARIABIL, SE VOR
AGRAVA RISCURILE PENTRU APROVIZIONAREA CU ALIMENTE LA NIVEL MONDIAL. N
ACEST CONTEXT, ESTE NECESAR S SE EVALUEZE EFECTELE POTENIALE ALE UNEI
EVENTUALE CRETERI A BIOMASEI PENTRU PRODUCIA DE ENERGIE ASUPRA
REZERVELOR MONDIALE DE ALIMENTE.
ODAT CU SCHIMBRILE CLIMATICE, ROLUL AGRICULTURII I AL SILVICULTURII DE
FURNIZORI DE SERVICII ECOLOGICE I ECOSISTEMICE VA AVEA O MAI MARE
IMPORTAN.
MANAGEMENTUL AGRICOL I FORESTIER DEIN UN ROL IMPORTANT N CEEA CE
PRIVETE, PRINTRE ALTELE, UTILIZAREA EFICIENT A APEI N ZONELE USCATE,
PROTECIA CURSURILOR DE AP MPOTRIVA APORTURILOR EXCESIVE DE
111/147
SUBSTANE NUTRITIVE, AMELIORAREA GESTIONRII INUNDAIILOR, MENINEREA I
REABILITAREA PEISAJELOR MULTIFUNCIONALE, CUM SUNT PAJITILE CU O
IMPORTANT VALOARE NATURAL CARE OFER UN HABITAT PENTRU NUMEROASE
SPECII, PERMIND MIGRAIA ACESTORA.
PROMOVAREA UNOR TEHNICI DE MANAGEMENT FORESTIER CARE CONFER
REZISTEN LA SCHIMBRILE CLIMATICE, A UNOR MSURI DE GESTIONARE A
SOLURILOR DESTINATE S CONSERVE CARBONUL ORGANIC (CUM AR FI SISTEMELE
NO TILLAGE SAU MINIMUM TILLAGE) I PROTECIA PAJITILOR PERMANENTE
REPREZINT MSURI DE ATENUARE A EFECTELOR CARE AR TREBUI S SPRIJINE, LA
RNDUL LOR, ADAPTAREA LA RISCURILE CARE DECURG DIN SCHIMBRILE
CLIMATICE.
RECENTELE REFORME ALE POLITICII AGRICOLE COMUNE (PAC) AU CONSTITUIT UN
PRIM PAS CTRE CREAREA UNUI CADRU PENTRU DEZVOLTAREA DURABIL A
AGRICULTURII UNIUNII EUROPENE. ADAPTRILE ULTERIOARE ALE PAC I
VERIFICAREA EFICIENEI ACESTEIA DIN 2008 AR PUTEA OFERI OCAZIA DE A
ANALIZA MODALITILE OPTIME DE A INTEGRA MAI EFICIENT ADAPTAREA LA
SCHIMBRILE CLIMATICE N PROGRAMELE DE SPRIJIN PENTRU AGRICULTUR.

INDUSTRIA I SERVICIILE

SECTOARELE INDUSTRIEI I SERVICIILOR SE VOR CONFRUNTA CU NECESITATEA DE A
SE ADAPTA LA SCHIMBRILE CLIMATICE I VOR AVEA OPORTUNITI DE A
INTRODUCE PE PIA PRODUSE I SERVICII N SPRIJINUL ACESTUI PROCES.
SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AFECTA SECTOARE ECONOMICE I SERVICII CUM
SUNT CONSTRUCIILE I TURISMUL, POT DUCE LA RESTRUCTURRI I POT CAUZA
PAGUBE INFRASTRUCTURII INDUSTRIALE. NTREPRINDERILE VOR FI NEVOITE S SE
ADAPTEZE LA NOILE CONDIII, DE EXEMPLU PRIN INTEGRAREA NECESITILOR DE
ADAPTARE LA SCHIMBRILE CLIMATICE N PLANURILE DE AFACERI. N ACELAI
TIMP, ESTE NECESAR S SE EXPLOATEZE AVANTAJELE ASOCIATE NTRE MSURILE
DE ATENUARE I CELE DE ADAPTARE. DE EXEMPLU, INVESTIIILE N DOMENIUL
IZOLAIILOR REDUC, PE DE O PARTE, NEVOILE DE NCLZIRE N TIMPUL IERNII I N
ACELAI TIMP PROTEJEAZ MPOTRIVA CLDURII EXCESIVE, REDUCND ASTFEL
CEREREA DE AER CONDIIONAT N VERILE MAI CALDE.
ENERGIA
EVOLUIA CONDIIILOR CLIMATICE VA DESCHIDE NOI POSIBILITI, CUM SUNT
ENERGIA SOLAR I ENERGIA FOTOVOLTAIC. N SCHIMB, VERILE MAI LUNGI I MAI
USCATE AR PUTEA AFECTA ALTE SURSE DE ENERGIE, CA DE EXEMPLU ENERGIA
NUCLEAR I HIDROENERGIA, DUCND N ACELAI TIMP LA CRETEREA CERERII DE
ELECTRICITATE PENTRU INSTALAIILE DE AER CONDIIONAT. ACEST FAPT
SUBLINIAZ NECESITATEA DIVERSIFICRII SURSELOR DE ENERGIE, A DEZVOLTRII
ENERGIILOR REGENERABILE, A UNEI MAI BUNE GESTIONRI A CERERII I OFERTEI I
A UNEI REELE ELECTRICE CARE S FAC FA FLUCTUAIILOR MAI MARI ALE
CERERII I ALE PRODUCIEI DE ENERGIE ELECTRIC. COMISIA PREGTETE N
PREZENT UN PLAN STRATEGIC PENTRU TEHNOLOGIILE ENERGETICE, AL CRUI
OBIECTIV ESTE DE A ACCELERA INOVAREA N ACEST DOMENIU PENTRU A FACE FA
DUBLEI PROVOCRI A ATENURII EFECTELOR SCHIMBRILOR CLIMATICE I A
112/147
ADAPTRII LA ACESTEA. CLDIRILE REPREZINT UN ASPECT ESENIAL. ACESTEA
CONSTITUIE EXEMPLE DE BAZ ALE NECESITII IMEDIATE DE ADAPTARE, PENTRU
A LE FACE MAI LOCUIBILE NTR-UN CLIMAT MAI CALD I PENTRU A REDUCE
CEREREA DE ENERGIE, CARE VA CONTRIBUI DE ASEMENEA LA ATENUAREA
EFECTELOR SCHIMBRILOR CLIMATICE. COMISIA VA NCEPE, N VIITORUL
APROPIAT, REVIZUIREA CADRULUI DE REGLEMENTARE RELEVANT, N SPECIAL A
DIRECTIVEI PRIVIND PERFORMANA ENERGETIC A CLDIRILOR.
TRANSPORTURILE
ADAPTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT EXISTENTE LA SCHIMBRILE
CLIMATICE, ASIGURND N ACELAI TIMP FUNCIONAREA SA NENTRERUPT I
SIGUR, VA PRESUPUNE INVESTIII SUPLIMENTARE CONSIDERABILE. VA TREBUI CA
NOILE INFRASTRUCTURI DE TRANSPORT I MIJLOACE DE TRANSPORT S FIE
CONCEPUTE, NC DIN FAZA DE PROIECTARE, N AA FEL NCT S REZISTE LA
SCHIMBRILE CLIMATICE. DE EXEMPLU, VARIAIILE REGIMULUI HIDROLOGIC I
ALE NIVELULUI APEI DE-A LUNGUL CILOR FLUVIALE NAVIGABILE AU FOST DEJA
LUATE N CONSIDERARE N PROIECTAREA NAVELOR DE NAVIGAIE INTERIOAR. O
BUN PLANIFICARE, CARE CUPRINDE ASPECTE LEGATE DE GESTIONAREA SPAIULUI,
CUM ESTE SELECIA AMPLASAMENTELOR, AR TREBUI S IA N CALCUL EVOLUIA
PRECONIZAT A SCHIMBRILOR CLIMATICE. DE ASEMENEA, AR FI UTIL
ELABORAREA UNOR ORIENTRI PRIVIND INTERPRETAREA LEGISLAIEI
COMUNITARE N VIGOARE, DESTINATE AUTORITILOR PORTUARE I
ADMINISTRATORILOR INFRASTRUCTURILOR DE NAVIGAIE, N SCOPUL ADAPTRII
ACESTOR INFRASTRUCTURI.
Sntatea
SCHIMBRILE CLIMATICE, MANIFESTATE PRIN VALURI DE CLDUR, DEZASTRE
NATURALE, POLUAREA AERULUI I INFECII TRANSMISE PRIN VECTORI AU, N MOD
INCONTESTABIL, EFECTE NEGATIVE ASUPRA SNTII. ACESTE EFECTE POT FI
AMPLIFICATE DE ALTI FACTORI DE STRES, DE EXEMPLU EXPUNEREA LA OZON SI
PARTICULE FINE DETERMINATA DE VALURILE DE CALDURA. DIVERSE PROIECTE
ELABORATE IN CADRUL PROGRAMELOR DE FINANTARE ALE UNIUNII EUROPENE (IN
SPECIAL PROGRAMUL COMUNITAR DIN DOMENIUL SANATATII PUBLICE SI
PROGRAMELE-CADRU DE CERCETARE) SE CONCENTREAZA ASUPRA EFECTELOR
VALURILOR DE CALDURA ASUPRA SANATATII UMANE, ASUPRA MASURILOR DE
SANATATE PUBLICA, PREVENIRII EFECTELOR ACUTE ASUPRA SANATATII DATORATE
UNOR CONDITII METEOROLOGICE DIFERITE SI A STRATEGIILOR DE ADAPTARE DIN
DOMENIUL SANATATII. EVALUAREA INTERMEDIARA A PLANULUI DE ACTIUNE
EUROPEAN PENTRU MEDIU SI SANATATE (2004-2010) INCLUDE, DE ASEMENEA,
RECOMANDARI PRIVIND MASURILE ADECVATE CARE AR TREBUI LUATE.
SANATATEA ANIMALA PREZINTA UN GRAD MARE DE PROBABILITATE DE A FI
AFECTATA DE CONSECINTELE SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA CONDITIILOR DE
TRAI SI DE CRESTEREA POTENTIALA A BOLILOR INFECTIOASE TRANSMISIBILE.
SCHIMBARILE CLIMATICE POT AVEA CONSECINTE DIRECTE SAU INDIRECTE ASUPRA
BOLILOR ANIMALE TRANSMISE PRIN VECTORI.
113/147
ADAPTAREA REPREZINTA O STRATEGIE ESENTIALA PENTRU A ASIGURA FAPTUL CA
EVENTUALELE EFECTE ALE SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA SANATATII SUNT
REDUSE SI MENTINUTE LA UN NIVEL MINIM. FAPTUL CA ACESTE EFECTE SE
AMPLIFICA INTR-UN RITM RAPID SI PERICULOS, AR TREBUI SA EXAMINEZE DIVERSE
ASPECTE ALE MORTALITATII SI MORBIDITATII DATORATE SCHIMBARILOR
CLIMATICE, IN SPECIAL MODIFICARILOR MODURILOR DE TRANSMITERE A
ANUMITOR BOLI INFECTIOASE ALE OAMENILOR SI ANIMALELOR, MODIFICARILOR
RASPANDIRII ALERGENILOR PE CALEA AERULUI DATORATE SCHIMBARILOR
ATMOSFERICE SI RISCURILOR PREZENTATE DE RADIATIILE ULTRAVIOLETE, IN
CONDITIILE IN CARE SCHIMBARILE CLIMATICE INTARZIE REFACEREA STRATULUI DE
OZON STRATOSFERIC.
VA TREBUI CA REGLEMENTARILE DIN DOMENIUL PROTECTIEI CONSUMATORULUI,
AL SANATATII PUBLICE, AL ALIMENTELOR SI AL HRANEI PENTRU ANIMALE SA FIE
EXAMINATE SI ADAPTATE ASTFEL INCAT SA LIMITEZE VULNERABILITATEA LA
SCHIMBARILE CLIMATICE. COMITETELE TIINIFICE I AGENIILE S FURNIZEZE
INFORMAII REFERITOARE LA RISCURILE SPECIFICE PENTRU SNTATE ASOCIATE
CU SCHIMBRILE CLIMATICE.
Apa
DIRECTIVA-CADRU PRIVIND APA STABILETE UN CADRU COERENT PENTRU
GESTIONAREA INTEGRAT A RESURSELOR DE AP. ACEASTA NU ABORDEAZ NS
DIRECT CHESTIUNEA SCHIMBRILOR CLIMATICE. PROVOCAREA VA FI ACEEA DE A
NCORPORA MSURILE REFERITOARE LA SCHIMBRILE CLIMATICE N CADRUL
PUNERII N APLICARE A ACESTEIA, NCEPND CU PRIMUL CICLU DE PLANIFICARE
PENTRU 2009. MAI CONCRET, INSTRUMENTELE ECONOMICE I PRINCIPIUL
UTILIZATORUL PLTETE AR TREBUI APLICATE N TOATE SECTOARELE, INCLUSIV
CEL AL LOCUINELOR, AL TRANSPORTURILOR, AL ENERGIEI, AL AGRICULTURII I AL
TURISMULUI. ASTFEL SE VOR CREA STIMULENTE PUTERNICE PENTRU REDUCEREA
CONSUMULUI DE AP I EFICIENTIZAREA UTILIZRII ACESTEIA.
ESTE EXTREM DE IMPORTANT S EXISTE O GESTIONARE DURABIL A CERERII.
TARIFAREA INADECVAT A APEI, AMENAJAREA INCOERENT A TERITORIULUI I O
DISTRIBUIE NECORESPUNZTOARE A APEI DUC AUTOMAT LA O UTILIZARE
EXCESIV. APLICAREA UNOR POLITICI TARIFARE EFICIENTE, STABILIREA UNEI
PRIORITI PENTRU ECONOMISIREA APEI I AMELIORAREA EFICIENEI N TOATE
SECTOARELE CONSTITUIE DEJA ELEMENTELE ESENIALE ALE ABORDRII ACESTEI
PROBLEME. N MOD SIMILAR, LEGISLAIA PROPUS PRIVIND EVALUAREA I
GESTIONAREA INUNDAIILOR SE VA CONCENTRA ASUPRA PREVENIRII, PROTECIEI I
PREGTIRII. PUNEREA N APLICARE TREBUIE S INCLUD EVALUAREA AMPLORII
FENOMENELOR EXTREME CARE S-AR PUTEA PRODUCE N VIITOR, N SCOPUL
REDUCERII RISCURILOR. ESTE NECESAR S SE ACORDE PRIORITATE MSURILOR
BLNDE NESTRUCTURALE, I ANUME UTILIZRII CT MAI LARGI A PROCESELOR
NATURALE PENTRU REDUCEREA RISCURILOR DE INUNDAII, DE EXEMPLU
UTILIZAREA ZONELOR UMEDE, MAXIMIZAREA CAPACITILOR DE RETENIE LA
SURS, UTILIZAREA DURABIL A TERENURILOR I O PLANIFICARE SPAIAL CARE
S LIMITEZE EXPUNEREA I VULNERABILITATEA. DISPOZITIVELE STRUCTURALE
DURE DE PROTECIE VOR RMNE NS ELEMENTE IMPORTANTE N LUPTA
MPOTRIVA INUNDAIILOR DE PROPORII.
114/147
MEDIUL MARIN I PESCUITUL
STRATEGIA PRIVIND MEDIUL MARIN I LEGISLAIA CONEX, CARE VOR CONSTITUI
PILONUL DE MEDIU AL POLITICII MARITIME, VOR INTEGRA SCHIMBRILE
CLIMATICE I MSURILE DE ADAPTARE N PROGRAMELE I PLANURILE DE PUNERE
N APLICARE.
ASIGURAREA DURABILITII STOCURILOR DE PETE CONSTITUIE UN OBIECTIV
IMPORTANT AL POLITICII COMUNE N DOMENIUL PESCUITULUI. SCHIMBRILE
CLIMATICE POT AFECTA TIPURILE DE DISTRIBUIE I ABUNDENA SPECIILOR, DE LA
PLANCTON PN LA ANIMALELE DE PRAD, IAR ACEASTA AR PUTEA DUCE LA
MODIFICRI MAJORE ALE FUNCIILOR ECOSISTEMELOR I ALE DISTRIBUIEI
GEOGRAFICE A STOCURILOR. MODIFICRILE NSEMNATE ALE TEMPERATURII APEI
AR PUTEA AVEA, DE ASEMENEA, UN IMPACT PUTERNIC ASUPRA ACVACULTURII.
MSURILE DE ADAPTARE NECESARE AR TREBUI S SE REFLECTE PE DEPLIN N
IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR ACTUALE.
Ecosistemele i biodiversitatea
SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AFECTA CONSIDERABIL ECONOMIILE I SOCIETILE
PRIN IMPACTUL PE CARE L VOR AVEA ASUPRA ECOSISTEMELOR, MAI PRECIS
ASUPRA PATRIMONIULUI NATURAL, A BIODIVERSITII I A CONTINUITII
SERVICIILOR FURNIZATE DE ECOSISTEMELE TERESTRE, DE AP DULCE I MARINE.
ACEST LUCRU SE DATOREAZ FAPTULUI C O MARE PARTE A EFECTELOR
SCHIMBRILOR CLIMATICE ASUPRA OMULUI SE PRODUC PRIN INTERMEDIUL
SISTEMELOR NATURALE. ECOSISTEMELE SNTOASE VOR FI MAI REZISTENTE LA
SCHIMBRILE CLIMATICE I, PRIN URMARE, MAI CAPABILE DE A CONTINUA S
FURNIZEZE SERVICIILE ECOSISTEMICE DE CARE DEPIND PROSPERITATEA I
BUNSTAREA NOASTR. ELE SE AFL N CENTRUL ORICREI POLITICI DE ADAPTARE.
N CONSECIN, PRESIUNILE CLASICE CARE PROVOAC FRAGMENTAREA,
DEGRADAREA, SUPRAEXPLOATAREA I POLUAREA ECOSISTEMELOR TREBUIE
REDUSE (IMUNIZAREA ECOSISTEMELOR LA SCHIMBRILE CLIMATICE).
SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AVEA EFECTE PROFUNDE ASUPRA COMPONENTELOR
FIZICE I BIOLOGICE ALE ECOSISTEMELOR, I ANUME APA, SOLUL, AERUL I
BIODIVERSITATEA. PENTRU FIECARE DINTRE ACESTE DOMENII EXIST SAU SE AFL
N PREGTIRE DISPOZIII I POLITICI COMUNITARE. VA TREBUI CA ACESTEA S FIE
PUSE N APLICARE N TIMP UTIL PENTRU A PERMITE O ACIUNE RAPID N SCOPUL
CONSOLIDRII REZISTENEI ECOSISTEMELOR LA SCHIMBRILE CLIMATICE.
CONSERVAREA UNOR ECOSISTEME N BUN STARE DE SNTATE I DE
FUNCIONARE VA FI NS FOARTE DIFICIL, DEOARECE SCHIMBRILE CLIMATICE
AR PUTEA ZDRNICI EFORTURILE TRECUTE I ACTUALE. PRIN URMARE, ESTE
POSIBIL S FIE NEVOIE DE ADAPTAREA ANUMITOR POLITICI.
APLICAREA EFICIENT A COMUNICRII DIN 2006 PRIVIND BIODIVERSITATEA I A
PLANULUI DE ACIUNE AL UE PN N 2010 I ULTERIOR VA CONTRIBUI N MOD
SEMNIFICATIV LA CONSERVAREA I RESTAURAREA BIODIVERSITII I A
ECOSISTEMELOR. ACCENTUL TREBUIE PUS PE URMTOARELE OBIECTIVE:
ASIGURAREA INTEGRITII, COERENEI I CONECTIVITII REELEI NATURA 2000,
115/147
CONSERVAREA I RESTAURAREA BIODIVERSITII I A SERVICIILOR ECOSISTEMICE
N MEDIUL RURAL N SENS LARG I N MEDIUL MARIN, ASIGURAREA
COMPATIBILITII DEZVOLTRII REGIONALE I TERITORIALE CU BIODIVERSITATEA,
REDUCEREA EFECTELOR NEDORITE ALE SPECIILOR EXOTICE INVADATOARE.
UTILIZAREA DURABIL NSEAMN C DEZVOLTAREA I EXPLOATAREA NU TREBUIE
S AIB DREPT REZULTAT DIMINUAREA PATRIMONIULUI NATURAL SAU
DEGRADAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE. N ACEST CONTEXT, ESTE IMPORTANT
S EXISTE MSURI COMPENSATORII PENTRU A GARANTA FAPTUL C PROIECTELE DE
DEZVOLTARE CONSERV PATRIMONIUL NATURAL. ANALIZELE RAPORTULUI COST-
BENEFICIU I STUDIILE DE IMPACT AR TREBUI S IA N CALCUL I S INTERNALIZEZE
N MOD PROGRESIV I SISTEMATIC COSTURILE DE MEDIU AFERENTE DEGRADRII
ECOSISTEMELOR.
Alte resurse naturale
PROGRAMELE FOREST FOCUS 2003-2006 INCLUD REALIZAREA DE STUDII PRIVIND
ANTICIPAREA MODIFICRILOR N CEEA CE PRIVETE CRETEREA PDURILOR,
STOCURILE DE CARBON I MIGRAIA SPECIILOR DE COPACI. TREBUIE PROMOVATE
PROGRAMELE DE MONITORIZARE A PDURILOR I A SOLULUI LA NIVEL COMUNITAR,
DEOARECE PE BAZA REZULTATELOR ACESTORA TREBUIE ELABORATE MSURILE DE
INTERVENIE NECESARE. PLANUL DE ACIUNE PENTRU PDURI INCLUDE ACTIVITI
DE CERCETARE I FORMARE N DOMENIUL ADAPTRII, AL EVALURII EFECTELOR I
AL SCHIMBULUI DE PRACTICI I PROMOVEAZ UN MANAGEMENT FORESTIER MAI
FAVORABIL CONSERVRII CARBONULUI, SIMILAR GESTIONRII SOLURILOR N CEEA
CE PRIVETE ATENUAREA I ADAPTAREA.
STRATEGIA REFERITOARE LA SOLURI I LEGISLAIA AFERENT ACESTEIA AU DREPT
OBIECTIV PROTEJAREA FUNCIILOR SOLULUI N NTREAGA UNIUNE EUROPEAN.
ZONELE AFLATE N PERICOL DE PIERDERE A MATERIEI ORGANICE TREBUIE
IDENTIFICATE, ASTFEL NCT SCHIMBRILE CLIMATICE S POAT FI LUATE N
CALCUL N PROGRAMELE DESTINATE ELIMINRII TENDINELOR CARE NU AU UN
CARACTER DURABIL. PIERDEREA NET DE MATERIE ORGANIC N CONDIII DE
NCLZIRE A CLIMEI CONSTITUIE O PREOCUPARE MAJOR, DAT FIIND C SOLUL
REPREZINT CEA MAI MARE REZERV TERESTR DE CARBON.
STRATEGIA TEMATIC PRIVIND UTILIZAREA DURABIL A RESURSELOR NATURALE
ARE OBIECTIVUL DE A REDUCE EFECTELE NEGATIVE ALE UTILIZRII RESURSELOR
NTR-O ECONOMIE N CRETERE I DE A AMELIORA EFICIENTIZAREA ACESTORA,
PRINTR-O ABORDARE DIN PERSPECTIVA CICLULUI DE VIA. SCHIMBRILE
CLIMATICE DUC LA SCDEREA RESURSELOR NATURALE, AGRAVND ASTFEL
EFECTELE UTILIZRII RESURSELOR ASUPRA MEDIULUI. PLANUL DE ACIUNE
PRIVIND CONSUMUL I PRODUCIA DURABILE, CARE URMEAZ S FIE ADOPTAT, VA
EXAMINA ACIUNILE POSIBILE PENTRU AMELIORAREA COERENEI POLITICILOR N
VIGOARE I PENTRU REDUCEREA UTILIZRII DE RESURSE I DE ENERGIE.
Chestiuni interdisciplinare
IMUNIZAREA MPOTRIVA SCHIMBRILOR CLIMATICE (CLIMATE PROOFING)
TREBUIE INTEGRAT N DIRECTIVA PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA
116/147
MEDIULUI I N CEA PRIVIND EVALUAREA STRATEGIC DE MEDIU. EVALUAREA
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, EVALUAREA STRATEGIC DE MEDIU I EVALUAREA
IMPACTULUI POLITICILOR TREBUIE S ABORDEZE IMPACTUL ASUPRA
ECOSISTEMELOR CU AJUTORUL UNOR INSTRUMENTE CARE S INTERNALIZEZE
COSTURILE PAGUBELOR SUFERITE DE PATRIMONIUL NATURAL I DE SERVICIILE
ECOSISTEMICE.
RECOMANDAREA PRIVIND MANAGEMENTUL INTEGRAT AL ZONEI DE COAST
(ICZM) INVIT LA O ABORDARE STRATEGIC A AMENAJRII I MANAGEMENTULUI
ZONELOR DE COAST. ZONELE DE COAST SUNT DIN CE N CE MAI EXPUSE
RISCURILOR AFERENTE SCHIMBRILOR CLIMATICE I AR TREBUI S SE AFLE N
CENTRUL MSURILOR DE ATENUARE I ADAPTARE. O ABORDARE COERENT I
INTEGRAT A AMENAJRII I MANAGEMENTULUI ZONELOR DE COAST AR TREBUI
S OFERE UN CONTEXT PROPICE SINERGIILOR I S TRATEZE CHESTIUNEA
EVENTUALELOR INCONSECVENE DINTRE DEZVOLTAREA ECONOMIC A ZONELOR
DE COAST I ADAPTAREA NECESAR LA SCHIMBRILE CLIMATICE. ESTE NECESAR
S SE FURNIZEZE ORIENTRI N MATERIE DE AMENAJARE I MANAGEMENT I S SE
APLICE CELE MAI BUNE PRINCIPII I PRACTICI PENTRU ELABORAREA ABORDRILOR
I A STRATEGIILOR.
Integrarea adaptrii n programele de finanare comunitar existente
LA ELABORAREA PROGRAMELOR FINANTARE, STATELE TREBUIE S IA N CALCUL
ACTIVITILE DE ADAPTARE. ACEST LUCRU ESTE IN SPECIAL VALABIL PENTRU
PROIECTELE DE INFRASTRUCTURA. MARILE INFRASTRUCTURI CUM SUNT PODURILE,
PORTURILE SI AUTOSTRAZILE AU O DURATA DE VIATA DE 80-100 DE ANI, DE ACEEA
INVESTITIILE EFECTUATE IN PREZENT TREBUIE SA TINA CONT PE DEPLIN DE
CONDITIILE PREVAZUTE. CLDIRILE I ALTE INFRASTRUCTURI CONCEPUTE S
DUREZE 20-50 DE ANI VOR TREBUI S REZISTE, DE ASEMENEA, N CONDIIILE
CLIMATICE DIN VIITOR. INVESTIII CARE SUNT OPTIME N CONDIIILE ACTUALE NU
VOR FI N MOD NECESAR VIABILE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC N CONTEXTUL
CONDIIILOR CLIMATICE VIITOARE SAU DAC SE IAU N CALCUL EFECTELE
ACESTORA ASUPRA ECOSISTEMELOR. DE ACEEA, INVESTIIILE PE TERMEN MEDIU I
LUNG AR TREBUI S FIE IMUNE LA SCHIMBRILE CLIMATICE. DE EXEMPLU, N
RILE DE JOS CUNOTINELE CELE MAI RECENTE REFERITOARE LA EFECTELE
SCHIMBRILOR CLIMATICE ASUPRA CURSURILOR DE AP I A CRETERII NIVELULUI
MRII SUNT LUATE DEJA N CONSIDERARE LA PROIECTAREA INFRASTRUCTURILOR.
N STATELE UNITE, ARHITECII INCLUD O CRETERE CU UN METRU A NIVELULUI
MRII PENTRU PROIECTAREA PODURILOR N REGIUNILE DE COAST.
Elaborarea unor noi rspunsuri strategice
EFECTELE SCHIMBRILOR CLIMATICE SE VOR FACE SIMITE DIRECT SAU INDIRECT
ASUPRA UNEI SERII DE POLITICI. ESTE NECESAR S SE EFECTUEZE O VERIFICARE
SISTEMATIC A MODULUI N CARE SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AFECTA TOATE
DOMENIILE DE ACIUNE I LEGISLAIA COMUNITAR, CARE S FIE COMPLETAT DE
ACIUNI CONCRETE.
DE EXEMPLU, ESTE NEVOIE DE ACIUNI SPECIFICE PRIVIND CODURILE I METODELE
DE CONSTRUCIE I CULTURILE REZISTENTE LA SCHIMBRILE CLIMATICE.
ADAPTAREA CONSTITUIE DE ASEMENEA O OPORTUNITATE PENTRU INOVARE I
117/147
NOILE TEHNOLOGII, PREZENTND UN POTENIAL CRESCUT PENTRU EXPORTUL
SOLUIILOR TEHNOLOGICE DEZVOLTATE. ACEST ASPECT TREBUIE EXAMINAT N
STRNS COOPERARE CU SECTORUL PRIVAT.
SCHIMBRILE CLIMATICE I EFECTELE ACESTORA, CUM AR FI PAGUBELE
MATERIALE, NTRERUPEREA ACTIVITII NTREPRINDERILOR SAU INCENDIILE
FORESTIERE PREZINT UN RISC FINANCIAR RIDICAT PENTRU PERSOANE FIZICE,
NTREPRINDERI I SECTORUL FINANCIAR. SERVICIILE FINANCIARE I PIEELE DE
ASIGURRI VOR FI NEVOITE S GSEASC SOLUII INOVATOARE PENTRU A
RSPUNDE N MOD EFICIENT EXPUNERII DIN CE N CE MAI MARI LA RISCURILE
LEGATE DE SCHIMBRILE CLIMATICE. N PREZENT EXIST PE PIA NOI PRODUSE
FINANCIARE, CUM SUNT INSTRUMENTELE FINANCIARE DERIVATE CLIMATICE SAU
OBLIGAIUNILE PENTRU CATASTROF; ESTE NECESAR CA ACEST TIP DE PRODUSE S
FIE DEZVOLTATE. PRIN URMARE, ESTE NECESAR O INTEGRARE MAI PROFUND A
PIEELOR DE ASIGURRI N CADRUL POLITICII PRIVIND SERVICIILE FINANCIARE I
AL DIRECTIVEI SOLVABILITATE II, DEOARECE ACEASTA OFER MAI MULTE
POSIBILITI, ATT N CEEA CE PRIVETE OFERTA, CT I N CEEA CE PRIVETE
CEREREA DE PRODUSE DE ASIGURARE. N PLUS, ESTE NECESAR O ANALIZ A
STRUCTURII VIITOARE A FONDURILOR PUBLICE I PRIVATE EXISTENTE PENTRU
DEZASTRE NATURALE, INCLUSIV A FONDULUI DE SOLIDARITATE.
PLANIFICAREA SPAIAL A TERITORIULUI AR PUTEA OFERI UN CADRU INTEGRAT
PENTRU A FACE LEGTURA NTRE EVALUAREA VULNERABILITII I A RISCULUI I
CAPACITILE I STRATEGIILE DE ADAPTARE, FACILITND ASTFEL IDENTIFICAREA
OPIUNILOR N MATERIE DE POLITIC I A STRATEGIILOR RENTABILE. ESTE
INDICAT S SE IA N CONSIDERARE POSIBILITATEA DE A SE INTRODUCE FORMULE DE
FINANARE INOVATOARE DEDICATE ADAPTRII PENTRU A SPRIJINI
IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR DE ADAPTARE COORDONATE, N SPECIAL N
REGIUNILE I SEGMENTELE DE SOCIETATE CELE MAI VULNERABILE, STABILIREA I
COORDONAREA UNOR CADRE I PLATFORME DE EVALUARE SAU A UNOR REELE DE
SCHIMB DE INFORMAII.

SCHIMBRILE CLIMATICE REPREZINT O PROVOCARE MAJOR PENTRU REDUCEREA
SRCIEI N RILE N CURS DE DEZVOLTARE I AMENIN S DISTRUG O MARE
PARTE DIN REALIZRILE N MATERIE DE DEZVOLTARE. COMUNITILE SRACE DIN
ACESTE RI DEPIND N MARE MSUR DE UTILIZAREA DIRECT A RESURSELOR
NATURALE LOCALE. ACESTEA DISPUN DE MIJLOACE REDUSE DE SUBZISTEN I DE
O CAPACITATE LIMITAT DE A FACE FA VARIABILITII CLIMATICE I
DEZASTRELOR NATURALE. RILE CELE MAI PUIN DEZVOLTATE DIN AFRICA,
ANUMITE REGIUNI ALE AMERICII LATINE I ASIEI, PRECUM I MICILE STATE
INSULARE, VOR FI AFECTATE CEL MAI PUTERNIC. SCHIMBRILE CLIMATICE AR
PUTEA PROVOCA DISLOCRI MASIVE DE POPULAII, INCLUSIV N REGIUNI
NVECINATE CU EUROPA.
FIIND RESPONSABILE DE CEA MAI MARE PARTE A EMISIILOR ANTROPICE DE GAZE CU
EFECT DE SER ACUMULATE DE-A LUNGUL TIMPULUI N ATMOSFER, RILE
DEZVOLTATE VOR FI NEVOITE S SPRIJINE MSURILE DE ADAPTARE DIN RILE N
CURS DE DEZVOLTARE. ADAPTAREA VA FI FUNDAMENTAL PENTRU A GARANTA
NDEPLINIREA, DUP ANUL 2015, A OBIECTIVELOR MILENIULUI PENTRU
118/147
DEZVOLTARE, DEFINITE DE ORGANIZAIA NAIUNILOR UNITE, N SPECIAL N
AFRICA SUBSAHARIAN. TREBUIE S ANALIZEZE MAI PROFUND MODALITILE DE
INTEGRARE A ADAPTRII LA SCHIMBRILE CLIMATICE N POLITICILE EXTERNE I N
INSTRUMENTELE DE FINANARE ACTUALE I, DAC ESTE CAZUL, S ELABOREZE NOI
POLITICI. ESTE NECESAR CA UNIUNEA EUROPEAN S MPRTEASC
EXPERIENA SA N CEEA CE PRIVETE MSURILE DE ADAPTARE CU GUVERNELE
RILOR N CURS DE DEZVOLTARE I S LE OFERE ACESTORA ASISTEN PENTRU
ELABORAREA UNOR STRATEGII PROPRII LA FEL DE CUPRINZTOARE. ADAPTAREA
AR TREBUI, DE ASEMENEA, S FIE INCLUS N STRATEGIILE DE REDUCERE A
SRCIEI (DOCUMENTUL STRATEGIC PENTRU REDUCEREA SRCIEI, DSRS),
PRECUM I N PLANIFICAREA DEZVOLTRII I STABILIREA BUGETULUI.
PARTENERIATELE EXISTENTE, CUM SUNT CELE NCHEIATE CU CHINA, INDIA I
BRAZILIA, CONSTITUIE O BAZ ADECVAT PENTRU LRGIREA COOPERRII UNIUNII
EUROPENE CU RILE N CURS DE DEZVOLTARE PE TEMA SCHIMBRILOR
CLIMATICE.
POLITICILE I PROGRAMELE DE ADAPTARE DIN RILE N CURS DE DEZVOLTARE SE
POT PREZENTA SUB DIVERSE FORME, N FUNCIE DE NEVOILE SPECIFICE ALE RII
RESPECTIVE, CUM AR FI DIVERSIFICAREA AGRICULTURII SAU A MIJLOACELOR DE
SUBZISTEN, MBUNTIREA AMENAJRII TERITORIULUI I REMPDURIREA,
CONSOLIDAREA PROTECIEI ZONELOR DE COAST I A ZONELOR UMEDE I
ECOSISTEMELOR COSTIERE, SAU CONSOLIDAREA MECANISMELOR DE PREVENIRE A
DEZASTRELOR. SUNT NECESARE MSURI ENERGICE, BAZATE PE REDUCEREA
PRESIUNILOR CONVENIONALE ASUPRA ECOSISTEMELOR, PENTRU A LE FACE MAI
REZISTENTE LA SCHIMBRILE CLIMATICE, ALTURI DE MSURI DE IMUNIZARE LA
SCHIMBRILE CLIMATICE, PENTRU A ASIGURA VIABILITATEA INVESTIIILOR.

x.2. Promovarea utilizrii energiei din surse regenerabile

N CADRUL ACESTEI POLITICI DIN DOMENIUL ENERGIEI, SECTORUL ENERGIEI
REGENERABILE SE REMARCA PRIN CAPACITATEA SA DE A REDUCE EMISIILE DE GAZE
CU EFECT DE SERA SI POLUAREA, DE A EXPLOATA SURSELE DE ENERGIE LOCALE SI
DESCENTRALIZATE SI DE A STIMULA INDUSTRIILE DE INALTA TEHNOLOGIE LA NIVEL
MONDIAL.
SURSELE DE ENERGIE REGENERABILE SUNT IN MARE MASURA INDIGENE, NU SE
BAZEAZA PE
DISPONIBILITATEA IN VIITOR A SURSELOR CONVENTIONALE DE ENERGIE, IAR
NATURA LOR PREDOMINANT DESCENTRALIZATA FACE CA ECONOMIILE NOASTRE SA
FIE MAI PUTIN VULNERABILE IN FATA ALIMENTARII CU ENERGIE VOLATILA. PRIN
URMARE, ELE CONSTITUIE UN ELEMENT CHEIE AL UNUI VIITOR ENERGETIC
DURABIL. DEFINIII
A) ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE INSEAMNA SURSE DE ENERGIE
REGENERABILE NONFOSILE:
EOLIANA, SOLARA, GEOTERMALA, A VALURILOR, MAREMOTRICA,
HIDROELECTRICA, BIOMASA, GAZ DE FERMENTARE A DESEURILOR, GAZ PROVENIT
DIN INSTALATIILE DE EPURARE
A APELOR UZATE SI BIOGAZ;
119/147
B) BIOMASA INSEAMNA FRACTIUNEA BIODEGRADABILA A PRODUSELOR,
DESEURILOR SI
REZIDUURILOR DIN AGRICULTURA (INCLUSIV SUBSTANTE VEGETALE SI ANIMALE),
SILVICULTURA
SI INDUSTRIILE CONEXE, PRECUM SI FRACTIUNEA BIODEGRADABILA A DESEURILOR
INDUSTRIALE SI MUNICIPALE;
C) CONSUM FINAL DE ENERGIE INSEAMNA PRODUSE ENERGETICE FURNIZATE IN
SCOPURI
ENERGETICE INDUSTRIEI DE PRELUCRARE, TRANSPORTURILOR, GOSPODARIILOR,
SERVICIILOR,
AGRICULTURII, SILVICULTURII SI PESCUITULUI, INCLUSIV CONSUMUL DE ENERGIE SI
CALDURA
REALIZAT DE CATRE SECTORUL ENERGETIC PENTRU PRODUCTIA DE ELECTRICITATE
SI CALDURA,
INCLUSIV PIERDERILE DE ELECTRICITATE SI CALDURA PE PARCURSUL DISTRIBUTIEI;
D) INCALZIRE SAU RACIRE URBANA INSEAMNA DISTRIBUTIA DE ENERGIE TERMICA
SUB
FORMA DE ABUR, APA FIERBINTE SAU LICHIDE RACITE, DE LA O SURSA CENTRALA DE
PRODUCIE, PRINTR-O REEA, CTRE MAI MULTE CLDIRI, N SCOPUL UTILIZRII
ACESTEIA
PENTRU NCLZIREA SAU RCIREA SPAIILOR SAU A PROCESELOR;
E) BIOLICHIDE NSEAMN COMBUSTIBIL LICHID UTILIZAT N SCOPURI
ENERGETICE I
PRODUS DIN BIOMAS;
F) BIOCOMBUSTIBILI NSEAMN COMBUSTIBIL LICHID SAU GAZOS PENTRU
TRANSPORT,
PRODUS DIN BIOMASA;
G) GARANTIE DE ORIGINE INSEAMNA UN DOCUMENT ELECTRONIC CARE ARE
FUNCTIA DE A
FURNIZA DOVADA C O CANTITATE DE ENERGIE DAT A FOST PRODUS DIN SURSE
REGENERABILE;
H) SISTEM DE SPRIJIN NSEAMN UN SISTEM, DATORAT INTERVENIEI PE PIA A
UNUI STAT
MEMBRU, DESTINAT S AJUTE ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE S GSEASC O
PIA
PRIN REDUCEREA COSTURILOR DE PRODUCIE ALE ACESTEI ENERGII, PRIN
CRETEREA PREULUI
LA CARE ACEASTA POATE FI VNDUT SAU PRIN MRIREA, PRIN INTERMEDIUL UNOR
OBLIGAII
REFERITOARE LA ENERGIA REGENERABIL SAU N ALT MOD, A VOLUMULUI
ACHIZIIONAT DE
ACEST TIP DE ENERGIE;
I) OBLIGAIE REFERITOARE LA ENERGIA REGENERABIL NSEAMN UN SISTEM DE
SPRIJIN
NAIONAL CARE IMPUNE PRODUCTORILOR DE ENERGIE S INCLUD N PRODUCIA
LOR O
ANUMITA PROPORTIE DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE, CARE IMPUNE
FURNIZORILOR
DE ENERGIE SA INCLUDA IN FURNIZAREA DE ENERGIE O ANUMITA PROPORTIE DE
ENERGIE
120/147
DIN SURSE REGENERABILE SAU CARE IMPUNE CONSUMATORILOR DE ENERGIE SA
INCLUDA IN
CONSUMUL LOR O ANUMITA PROPORTIE DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE.
OBIECTIVE PRIVIND UTILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE
1. FIECARE STAT SE ASIGUR C PONDEREA ENERGIEI OBINUT DIN SURSE
REGENERABILE
N CADRUL CONSUMULUI FINAL DE ENERGIE N 2020 REPREZINT CEL PUIN
OBIECTIVUL LOR
GLOBAL PENTRU PONDEREA DE ENERGIE OBINUT DIN SURSE REGENERABILE N
ANUL RESPECTIV.
2. STATELE INTRODUC MSURI ADECVATE PENTRU A GARANTA C PONDEREA DE
ENERGIE DIN
SURSE REGENERABILE ESTE EGAL SAU MAI MARE DECT SE ARAT N
TRAIECTORIA ORIENTATIV
STABILITA.
3. FIECARE SE ASIGUR C PONDEREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE
UTILIZAT
N TRANSPORTURI N 2020 REPREZINT CEL PUIN 10% DIN CONSUMUL FINAL DE
ENERGIE N
TRANSPORTURI N STATUL RESPECTIV.
LA CALCULAREA ENERGIEI TOTALE CONSUMATE N TRANSPORTURI NU SE IAU N
CONSIDERARE ALTE PRODUSE PETROLIERE N AFAR DE BENZIN I MOTORIN.
PENTRU CA SURSELE REGENERABILE SA DEVINA PIATRA DE TEMELIE PENTRU
REALIZAREA OBIECTIVULUI DUBLU DE CRESTERE A SIGURANTEI IN APROVIZIONARE
SI DE REDUCERE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA, ESTE NECESARA
MODIFICAREA MODULUI IN CARE SE PROMOVEAZA SURSELE DE ENERGIE
REGENERABILE.

CALCULAREA PONDERII ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE


1. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE N FIECARE STAT
MEMBRU SE
CALCULEAZ CA SUMA URMTOARELOR:
(A) CONSUMUL FINAL DE ELECTRICITATE DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE;
(B) CONSUMUL FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE PENTRU NCLZIRE I
RCIRE; I
(C) ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE CONSUMAT N TRANSPORTURI.
LA CALCULAREA PONDERII DEINUTE N CADRUL CONSUMULUI FINAL DE ENERGIE
DIN SURSE
REGENERABILE, GAZUL, ELECTRICITATEA I HIDROGENUL DIN SURSE DE ENERGIE
REGENERABILE SE
IAU N CONSIDERARE NUMAI O DAT.
BIOCOMBUSTIBILII I ALTE BIOLICHIDE CARE NU RESPECT CRITERIILE DE
DURABILITATE ECOLOGIC
NU SE IAU N CONSIDERARE.
CENTRALELE PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI REGENERABILE TREBUIE S DISPUN
DE O
CAPACITATE DE PRODUCIE MAI MARE SAU EGAL CU 5000 MW.
121/147
CONSUMUL FINAL DE ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE SE CALCULEAZ
CA FIIND CANTITATEA DE ELECTRICITATE PRODUS NTR-UN STAT DIN SURSE DE
ENERGIE REGENERABILE, EXCLUZND PRODUCIA DE ELECTRICITATE A
UNITILOR DE STOCARE CU POMPE PE BAZ DE AP POMPAT ANTERIOR N SENS
ASCENDENT.
N CAZUL CENTRALELOR MULTICOMBUSTIBIL CARE UTILIZEAZ SURSE
REGENERABILE I CONVENIONALE, SE IA N CONSIDERARE NUMAI ACEA PARTE DIN
ELECTRICITATE CARE ESTE
PRODUSA DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE. N SCOPUL ACESTOR CALCULE,
CONTRIBUTIA
FIECAREI SURSE DE ENERGIE SE CALCULEAZA PE BAZA CONTINUTULUI SAU DE
ENERGIE.
ELECTRICITATEA GENERAT DE ENERGIA HIDROELECTRIC SE IA N CONSIDERARE
CONSUMUL FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE PENTRU NCLZIRE I
RCIRE SE CALCULEAZ CA FIIND CONSUMUL DE ENERGIE DIN SURSE
REGENERABILE FURNIZAT INDUSTRIEI DE PRELUCRARE, TRANSPORTURILOR,
GOSPODRIILOR, SERVICIILOR, AGRICULTURII, SILVICULTURII I PESCUITULUI, N
SCOPUL NCLZIRII I RCIRII, INCLUSIV CONSUMUL PENTRU NCLZIRE I RCIRE
URBAN DE ORIGINE REGENERABIL.
ENERGIA TERMIC GENERAT DE POMPELE DE CLDUR CARE UTILIZEAZ
ENERGIA GEOTERMAL
DIN SOL SAU DIN AP ESTE LUAT N CONSIDERARE. ENERGIA TERMIC GENERAT
DE POMPELE DE CLDUR CARE UTILIZEAZ CLDURA AMBIENTAL DIN AER SE IA
N CONSIDERARE, CU
CONDIIA CA EFICIENA ENERGETIC A POMPELOR DE CLDUR S NDEPLINEASC
CERINELE
MINIME DE ETICHETARE ECOLOGIC PREVZUTE DE REGULAMENTUL (CE) NR.
1980/2000, DUP, N SPECIAL COEFICIENTUL MINIM DE PERFORMAN PREVZUT
DE DECIZIA 2007/742/CE,
I REVIZUITE N CONFORMITATE CU REGULAMENTUL MENIONAT ANTERIOR.
ENERGIA TERMIC GENERAT DE SISTEMELE ENERGETICE PASIVE, N CARE SE
REALIZEAZ UN
CONSUM MAI MIC DE ENERGIE IN MOD PASIV PRIN PROIECTAREA CLADIRILOR SAU
PROVENIND DE
LA CLDURA GENERAT DE ENERGIA PRODUS DIN SURSE NEREGENERABILE, NU SE
IA N CONSIDERARE.
CONINUTUL ENERGETIC AL COMBUSTIBILILOR DESTINAI TRANSPORTURILOR I
ENUMERAI N ANEXA
III SE IA N CONSIDERARE CA FIIND CEL PREVZUT N RESPECTIVA ANEX.
PONDEREA ENERGIEI DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE SE CALCULEAZ CA
FIIND CONSUMUL
FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE, MPRIT LA CONSUMUL FINAL DE
ENERGIE
PROVENITA DIN TOATE SURSELE DE ENERGIE, EXPRIMAT CA PROCENT.

GARANTII DE ORIGINE PENTRU ELECTRICITATEA, INCALZIREA SI RACIREA PRODUSE DIN
SURSE DE ENERGIE REGENERABILE
N ACEST SCOP, STATELE SE ASIGUR C SE EMITE O GARANIE DE ORIGINE CA
RSPUNS LA CEREREA UNUI PRODUCTOR DE ENERGIE REGENERABIL. O GARANIE
DE ORIGINE ARE MRIMEA
122/147
STANDARD DE 1 MWH. PENTRU FIECARE MWH DE ENERGIE PRODUSA NU SE EMITE
MAI MULT DE
O GARANTIE DE ORIGINE. ACESTE GARANTII TREBUIE SA FIE PRECISE, FIABILE SI SA
NU POATA FI FRAUDATE.
O GARANIE DE ORIGINE SPECIFIC CEL PUIN:
(A) SURSA DE ENERGIE DIN CARE A FOST PRODUS ENERGIA I DATA INIIAL I
FINAL A
PRODUCERII ACESTEIA;
(B) DAC GARANIA DE ORIGINE SE REFER LA
(I) ELECTRICITATE; SAU
(II) NCLZIRE I/SAU RCIRE;
(C) IDENTITATEA, AMPLASAREA, TIPUL I CAPACITATEA INSTALAIEI UNDE A FOST
PRODUS
ENERGIA I DATA LA CARE INSTALAIA A FOST DAT N EXPLOATARE;
(D) DATA I ARA EMITERII I UN NUMR DE IDENTIFICARE UNIC;
(E) CUANTUMUL I TIPUL EVENTUALELOR AJUTOARE DE INVESTIII ACORDATE
PENTRU INSTALAIE.
STATELE TREBUIE SA RECUNOASCA GARANIILE DE ORIGINE EMISE DE ALTE STATE
MEMBRE N
CONFORMITATE CU PREZENTA DIRECTIV. ORICE REFUZ AL UNUI STAT DE A
RECUNOATE O
GARANIE DE ORIGINE TREBUIE S SE NTEMEIEZE PE CRITERII OBIECTIVE,
TRANSPARENTE I
NEDISCRIMINATORII.

CRITERII DE DURABILITATE ECOLOGIC PENTRU BIOCOMBUSTIBILI I ALTE
BIOLICHIDE
-REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SER DATORAT UTILIZRII
BIOCOMBUSTIBILILOR I A ALTOR BIOLICHIDE LUATE N CONSIDERARE N
SCOPURILE MENIONATE, ESTE DE CEL PUIN 35 %.
-BIOCOMBUSTIBILII I CELELALTE BIOLICHIDE CARE SUNT LUATE N CONSIDERARE
N SCOPURILE
MENIONATE NU SE OBIN DIN MATERII PRIME CE PROVIN DE PE TERENURI BOGATE
N BIODIVERSITATE, ADIC DE PE TERENURI CARE DEINEAU UNUL DIN
URMTOARELE STATUTE, INDIFERENT DAC ACEST STATUT MAI ESTE VALABIL SAU
NU:
(A) PDURE NEAFECTAT DE ACTIVITATE UMAN SEMNIFICATIV, ADIC O
PDURE N CARE NU A AVUT LOC NICIO INTERVENIE UMAN SEMNIFICATIV
CUNOSCUT SAU UNDE ULTIMA
INTERVENTIE UMANA SEMNIFICATIVA A AVUT LOC CU SUFICIENT DE MULT TIMP IN
URMA,
ASTFEL INCAT STRUCTURA SI PROCESELE SPECIILOR NATURALE SA SE FI PUTUT
RESTABILI;
(B) ZONE DESEMNATE IN SCOPUL PROTECTIEI NATURII, EXCEPTAND CAZUL IN
CARE SE
FURNIZEAZA DOVEZI CONFORM CARORA PRODUCTIA DE MATERIE PRIMA
RESPECTIVA NU A
ADUS ATINGERE ACESTUI SCOP.
(C) PASUNE BOGATA IN BIODIVERSITATE, CU ALTE CUVINTE PASUNE BOGATA IN
SPECII,
123/147
NEFERTILIZAT I NEDEGRADAT.
- BIOCOMBUSTIBILII I CELELALTE BIOLICHIDE CARE SUNT LUATE N CONSIDERARE
N SCOPURILE
MENIONATE NU SE OBIN DIN MATERII PRIME CE PROVIN DE PE TERENURI CU
STOCURI MARI DE CARBON, ADIC DE PE TERENURI CARE REPREZENTAU UNA DIN
URMATOARELE SI CARE NU MAI DETIN ACEST STATUT:
(A) ZONE UMEDE, ADIC TERENURI ACOPERITE SAU SATURATE CU AP N MOD
PERMANENT SAU
PENTRU O PERIOAD SEMNIFICATIV A ANULUI, INCLUSIV TURBRII
NEEXPLOATATE;
(B) SUPRAFEE DENS MPDURITE, ADIC TERENURI CARE ACOPER MAI MULT DE
1 HECTAR, CU
COPACI MAI NALI DE 5 METRI I UN CORONAMENT DE PESTE 30%, SAU COPACI
CARE POT
ATINGE ACESTE PRAGURI IN SITU;
- MATERIILE PRIME AGRICOLE CULTIVATE I UTILIZATE PENTRU PRODUCIA DE
BIOCOMBUSTIBILI I ALTE BIOLICHIDE CARE SE IAU N CONSIDERARE N SCOPURILE
MENIONATE, SE OBIN N CONFORMITATE CU CERINELE I STANDARDELE
ENUMERATE N ANEXA III PUNCTUL A LA REGULAMENTUL (CE) NR. 1782/2003 AL
CONSILIULUI LA RUBRICA MEDIU
I N CONFORMITATE CU CERINELE MINIME PENTRU BUNELE CONDIII AGRICOLE I
DE MEDIU.








CUVINTE CHEIE: STRATEGII PENTRU ATENUAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR
CLIMATICE, ECOLOGIZAREA CAPITALULUI FIX, STABILIZAREA CONCENTRAIILOR
ATMOSFERICE, ECHILIBRAREA SISTEMULUI CLIMATIC IN CONDIIILE UNUI NIVEL
STABIL AL CONCENTRAIILOR GAZELOR CU EFECT DE SER, REFACEREA SISTEMELOR
AFECTATE, CONVENTIILE GLOBALE


INTREBARI:
1. CARE SUNT PRINCIPALELE CONVENTII GLOBALE PRIVIND ATENUAREA
EFECTELOR SCHIMBARILOR CLIMATICE?
2. CARE SUNT PRINCIPALELE ORGANISME GLOBALE CU PREOCUPARI PRIVIND
PROTECTIA NATURII SI ATENUAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR CLIMATICE
3. CARE SUNT CRITERIILE DE DURABILITATE ECOLOGIC PENTRU
BIOCOMBUSTIBILI I ALTE BIOLICHIDE?
4. CARE SUNT PRINCIPALELE FORME ALE ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE?
5. INTEGRAREA ADAPTRII LA SCHIMBRILE CLIMATICE N MOMENTUL
IMPLEMENTRII LEGISLAIEI I POLITICILOR ACTUALE I VIITOARE



124/147




























ANEXA I


PROPUNEREA DE DIRECTIV A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A
CONSILIULUI PRIVIND PROMOVAREA UTILIZRII ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE
BRUXELLES, 23.1.2008


C. METODOLOGIE
1. EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SER PROVENITE DIN PRODUCIA I UTILIZAREA
DE COMBUSTIBILI PENTRU TRANSPORTURI, BIOCOMBUSTIBILI I ALTE BIOLICHIDE
SE CALCULEAZ PRIN FORMULA URMTOARE:
E = EEC + EL + EP + ETD + EU ECCS - ECCR EEE,
UNDE
E = EMISIILE TOTALE PROVENITE DIN UTILIZAREA COMBUSTIBILULUI;
EEC = EMISIILE PROVENITE DIN EXTRACIA SAU CULTIVAREA MATERIILOR PRIME;
EL = EMISIILE ANUALIZATE PROVENITE DIN VARIAIA CANTITII DE CARBON
PROVOCAT
DE SCHIMBAREA UTILIZRII TERENULUI;
EP = EMISII PROVENITE DIN PRELUCRARE;
ETD = EMISII PROVENITE DIN TRANSPORT I DISTRIBUIE;
EU = EMISII PROVENITE DE LA COMBUSTIBILUL UTILIZAT;
ECCS = REDUCERI DE EMISII PRIN CAPTAREA I REINEREA CARBONULUI;
ECCR = REDUCERI DE EMISII PRIN CAPTAREA I NLOCUIREA CARBONULUI; I
125/147
EEE = REDUCERI DE EMISII OBTINUTE PRIN ELECTRICITATEA IN EXCES DE LA
COGENERARE.
EMISIILE REZULTATE DIN PRODUCIA DE MAINI I ECHIPAMENTE NU SE IAU N
CONSIDERARE.
2. EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERA PROVENITE DE LA COMBUSTIBILI, E, SE
EXPRIMA IN GRAME DE ECHIVALENT DE CO2 PER MJ DE COMBUSTIBIL,
GCO2EQ/MJ.
3. SPRE DEOSEBIRE DE ALINEATUL (2), PENTRU COMBUSTIBILII UTILIZAI N
TRANSPORTURI, VALORILE
CALCULATE N GCO2EQ/MJ SE POT ADAPTA PENTRU A LUA N CONSIDERARE
DIFERENELE DINTRE
COMBUSTIBILI N LUCRUL MECANIC UTIL EFECTUAT, EXPRIMAT N KM/MJ. ACESTE
ADAPTRI SE
EFECTUEAZ DOAR N CAZUL N CARE SE PREZINT DOVEZI ALE DIFERENELOR N
LUCRUL MECANIC
UTIL.
4. REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SER DE LA BIOCOMBUSTIBILI I
ALTE BIOLICHIDE
SE CALCULEAZ PRIN FORMULA URMTOARE:
REDUCERI = (EF EB)/EF,
UNDE
EB = EMISIILE TOTALE PROVENITE DE LA BIOCOMBUSTIBIL I ALT BIOLICHID;
I
EF = EMISIILE TOTALE PROVENITE DE LA COMBUSTIBILUL FOSIL OMOLOG
5. GAZELE CU EFECT DE SER LUATE N CONSIDERARE N SENSUL ALINEATULUI (1)
SUNT CO2, N2O I CH4. PENTRU CALCULAREA ECHIVALENEI N CO2, ACESTE
GAZE SE EVALUEAZ DUP CUM
URMEAZ:
CO2: 1
N2O: 296
CH4: 23
6. EMISIILE PROVENITE DIN EXTRACIA SAU CULTIVAREA DE MATERII PRIME, EEC,
INCLUD EMISII
PROVENITE DIN NSI PROCESUL DE EXTRACIE SAU CULTIVARE; DIN COLECTAREA
DE MATERII
PRIME; DIN DEEURI I SCURGERI; PRECUM I DIN PRODUCEREA DE SUBSTANE SAU
PRODUSE
CHIMICE UTILIZATE IN PROCESUL DE EXTRACTIE SAU DE CULTIVARE. SE EXCLUDE
CAPTAREA DE
CO2 IN CADRUL CULTIVARII DE MATERII PRIME. SE SCAD REDUCERILE
CERTIFICATE DE EMISII DE
GAZE CU EFECT DE SERA PROVENITE DE LA FLACARILE DIN SANTIERELE
PETROLIERE AMPLASATE
PRETUTINDENI N LUME. SE POT OBINE ESTIMRI ALE EMISIILOR REZULTATE PRIN
CULTUR PE
BAZA MEDIILOR CALCULATE PENTRU ZONE GEOGRAFICE MAI MICI DECT CELE
UTILIZATE LA
CALCULAREA VALORILOR PENTRU AVARII, CA ALTERNATIV LA UTILIZAREA
VALORILOR EFECTIVE.
126/147
7. EMISIILE ANUALIZATE REZULTATE DIN VARIAIA CANTITII DE CARBON,
SURVENIT CA URMARE A
SCHIMBRII UTILIZRII TERENULUI, EL, SE CALCULEAZ PRIN MPRIREA N MOD
EGAL A EMISIILOR
TOTALE LA O PERIOAD DE 20 DE ANI. PENTRU CALCULUL ACESTOR EMISII SE
APLIC FORMULA
URMTOARE:
EL = (CSR CSA) X MWCO2/MWC X 1/20 X 1/P,
UNDE
EL = EMISIILE ANUALIZATE DE GAZE CU EFECT DE SER REZULTATE DIN VARIAIA
CANTITII DE CARBON DUP SCHIMBAREA UTILIZRII TERENULUI (MSURAT CA
MAS DE ECHIVALENT DE CO2 PER UNITATE DE ENERGIE GENERAT DE
BIOCOMBUSTIBIL);
CSR = CANTITATEA DE CRBUNE PER UNITATE DE SUPRAFA ASOCIAT UTILIZRII
TERENULUI DE REFERIN (MSURAT CA MAS DE CRBUNE PER UNITATE DE
SUPRAFA, CUPRINZND ATT SOLUL, CT I VEGETAIA). UTILIZAREA
TERENURILOR DE REFERIN REPREZINT UTILIZAREA TERENURILOR N IANUARIE
2008 SAU CU 20 DE ANI NAINTE DE OBINEREA MATERIEI PRIME, N FUNCIE DE
CARE DAT ESTE MAI RECENT;
CSA = CANTITATEA DE CRBUNE PER UNITATE DE SUPRAFA AFERENT
UTILIZRII TERENULUI REAL (MSURAT CA MAS DE CARBON PER UNITATE DE
SUPRAFA, CUPRINZND ATT SOLUL, CT I VEGETAIA);
MWCO2 = MASA MOLECULAR DE CO2 = 44.010 G/MOL;
MWC = MASA MOLECULAR DE CARBON = 12.011 G/MOL; I
P = PRODUCTIVITATEA RECOLTEI (MSURAT N ENERGIA GENERAT DE
BIOCOMBUSTIBIL
SAU ALT BIOLICHID PER UNITATE DE SUPRAFA NTR-UN AN).
8. N SENSUL ALINEATULUI (7), PENTRU CSR I CSA SE POT UTILIZA VALORILE
PREZENTATE N
CONTINUARE:

127/147
ALTERNATIV, SE POT UTILIZA VALORI REALE ATT PENTRU CSR, CT I PENTRU
CSA.
PENTRU CALCULAREA P SE POT UTILIZA VALORILE URMTOARE:


ALTERNATIV, SE POT UTILIZA VALORI REALE.
9. EMISIILE REZULTATE N URMA PRELUCRRII, EP, INCLUDE EMISII PROVENITE DIN
NSUI PROCESUL
DE PRELUCRARE; DIN DEEURI I SCURGERI; PRECUM I DIN PRODUCEREA DE
SUBSTANE SAU
PRODUSE CHIMICE UTILIZATE N PROCESUL DE PRELUCRARE.
LA CALCULUL CONSUMULUI DE ELECTRICITATE CARE NU SE PRODUCE N
INSTALAIA DE PRODUCIE A
COMBUSTIBILULUI, SE CONSIDER C INTENSITATEA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT
DE SER CARE
CARACTERIZEAZ PRODUCEREA I DISTRIBUIA ELECTRICITII RESPECTIVE ESTE
EGAL CU INTENSITATEA MEDIE A EMISIILOR LA PRODUCEREA I DISTRIBUIA DE
ELECTRICITATE NTR-O
REGIUNE DEFINIT. EXIST EXCEPII DE LA ACEAST REGUL:
(A) PRODUCTORII POT UTILIZA O VALOARE MEDIE PENTRU A CALCULA
ELECTRICITATEA PRODUS
DE O INSTALAIE INDIVIDUAL DE PRODUCERE A ELECTRICITII, N CAZUL N
CARE INSTALAIA NU ESTE CONECTAT LA REEAUA DE ELECTRICITATE;
(B) PRODUCTORII POT ATRIBUI O INTENSITATE A EMISIILOR EGAL CU ZERO
PENTRU FIECARE
MWH DE ELECTRICITATE CONSUMAT PENTRU CARE TRANSFER O GARANIE DE
ORIGINE
UNUI ORGANISM COMPETENT, N CONFORMITATE CU DISPOZIIILE ARTICOLULUI 8
ALINEATUL (1) LITERA (C).
10. EMISIILE PROVENITE DIN TRANSPORT I DISTRIBUIE, ETD, INCLUD EMISII
REZULTATE DIN
TRANSPORTUL I DEPOZITAREA DE MATERII PRIME I MATERIALE SEMIFINITE I DIN
DEPOZITAREA
I DISTRIBUIA DE MATERIALE FINITE.
11. EMISIILE PROVENITE DE LA COMBUSTIBILUL UTILIZAT, EU, SE CONSIDER CA
AVND VALOAREA
ZERO PENTRU BIOCOMBUSTIBILI I ALTE BIOLICHIDE.
12. REDUCEREA EMISIILOR PRIN CAPTAREA I REINEREA CARBONULUI, ECCS, SE
LIMITEAZ LA EMISIILE EVITATE PRIN CAPTAREA I REINEREA DE CO2 EMIS N
LEGTUR DIRECT CU EXTRACIA,
TRANSPORTUL, PRELUCRAREA I DISTRIBUIA COMBUSTIBILULUI.
128/147
13. REDUCEREA EMISIILOR PRIN CAPTAREA I NLOCUIREA CARBONULUI, ECCR, SE
LIMITEAZ LA
EMISIILE EVITATE PRIN CAPTAREA DE CO2 AL CRUI CARBON PROVINE DIN
BIOMAS I CARE SE
UTILIZEAZ LA NLOCUIREA CO2 DE ORIGINE FOSIL, UTILIZAT N PRODUSE I
SERVICII COMERCIALE.
14. REDUCERILE DE EMISII OBINUTE PRIN EXCESUL DE ELECTRICITATE DE LA
COGENERARE, EEE, SE IAU N CONSIDERARE N CAZUL EXCESULUI DE
ELECTRICITATE PRODUS DE SISTEMELE DE PRODUCERE A COMBUSTIBILULUI CARE
UTILIZEAZ COGENERAREA, CU EXCEPIA CAZULUI N CARE COMBUSTIBILUL
UTILIZAT PENTRU COGENERARE ESTE UN CO-PRODUS, ALTUL DECT UN REZIDUU DE
RECOLT AGRICOL. LA CALCULUL ACESTUI EXCES DE ELECTRICITATE SE
CONSIDER C DIMENSIUNEA
UNITII DE COGENERARE ESTE CEA MINIM NECESAR PENTRU CA UNITATEA DE
COGENERARE S
FURNIZEZE CLDURA NECESAR PENTRU PRODUCEREA COMBUSTIBILULUI. SE
CONSIDERA CA
REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA AFERENTE ACESTUI EXCES DE
ELECTRICITATE
ESTE EGALA CU CANTITATEA DE GAZE CU EFECT DE SERA CARE AR FI EMISA LA
GENERAREA UNEI
CANTITATI EGALE DE ELECTRICITATE INTR-O CENTRALA ELECTRICA CARE
UTILIZEAZA ACELASI
COMBUSTIBIL CA I UNITATEA DE COGENERARE.
15. N CAZUL N CARE, PRINTR-UN PROCES DE PRODUCIE A COMBUSTIBILULUI, SE
OBINE, N
COMBINAIE, COMBUSTIBILUL PENTRU CARE SE CALCULEAZ EMISIILE I UNUL SAU
MAI MULTE
ALTE PRODUSE (CO-PRODUSE), EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERA SE IMPART
INTRE
COMBUSTIBIL SAU PRODUSUL SU INTERMEDIAR I CO-PRODUSE, PROPORIONAL CU
CONINUTUL
LOR ENERGETIC (DETERMINAT DE PUTEREA CALORIFIC INFERIOAR N CAZUL
UNOR CO-PRODUSE
ALTELE DECT ELECTRICITATEA).
16. PENTRU CALCULUL MENIONAT LA ALINEATUL (15), EMISIILE CARE TREBUIE
MPRITE SUNT EEC +EL, + ACELE FRACII ALE EP, ETD I EEE CARE AU LOC PN
LA FAZA N CARE SE PRODUCE UN COPRODUS, INCLUSIV FAZA RESPECTIV. N CAZUL
N CARE S-A ALOCAT NTREAGA VALOARE COPRODUSELOR NTR-O ETAP DE
PRELUCRARE ANTERIOAR DIN CICLUL DE VIA, FRACIA DIN EMISIILE ATRIBUITE
PRODUSULUI COMBUSTIBIL INTERMEDIAR N ULTIMA ETAP A PRELUCRRII
RESPECTIVE SE UTILIZEAZ N ACEST SCOP N LOCUL VALORII TOTALE A EMISIILOR.
N CAZUL BIOCOMBUSTIBILILOR I AL ALTOR BIOLICHIDE, TOATE CO-PRODUSELE,
INCLUSIV
ELECTRICITATEA CARE NU SE NCADREAZ N DOMENIUL DE APLICARE A
ALINEATULUI (14), SE IAU
N CONSIDERARE N SENSUL ACESTUI CALCUL, CU EXCEPIA REZIDUURILOR DE
RECOLTE AGRICOLE,
INCLUSIV PAIE, RESTURI REZULTATE PRIN PRELUCRAREA TRESTIEI DE ZAHR,
PIELIE, SMBURI DE
129/147
FRUCTE SI COJI DE NUCI. N SCOPUL CALCULULUI RESPECTIV, SE ATRIBUIE UN
CONTINUT ENERGETIC
EGAL CU ZERO CO-PRODUSELOR CU UN CONTINUT DE ENERGIE NEGATIV.
SE CONSIDER C DEEURILE, REZIDUURILE DE RECOLTE AGRICOLE, INCLUSIV
PAIE, REZIDUURILE
REZULTATE PRIN PRELUCRAREA TRESTIEI DE ZAHR, PIELIELE, SMBURII DE
FRUCTE I COJI DE NUCI,
PRECUM I REZIDUURILE PROVENITE DE LA LANURILE DE PRELUCRARE, ALTELE
DECT LANURILE DE
PRELUCRARE A BIOCOMBUSTIBILILOR, FR POTENIAL DE UTILIZARE N
ALIMENTAIE SAU CA HRAN,
AU O VALOARE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SER EGAL CU ZERO N
DECURSUL CICLULUI LOR
DE VIA PN N MOMENTUL PROCESULUI DE COLECTARE A ACESTORA.
N CAZUL COMBUSTIBILILOR PRODUI N RAFINRII, UNITATEA DE ANALIZ PENTRU
CALCULUL MENIONAT LA ALINEATUL (15) ESTE RAFINRIA.
17. N CAZUL BIOCOMBUSTIBILILOR, PENTRU CALCULUL MENIONAT LA ALINEATUL
(4), OMOLOGUL
COMBUSTIBILULUI FOSIL EF ESTE REPREZENTAT DE ULTIMELE EMISII MEDII
EFECTIVE DISPONIBILE
DIN BENZINA I MOTORINA CONSUMATE N COMUNITATE, N CONFORMITATE CU
[DIRECTIVA 98/70/CE]. N CAZUL IN CARE ACESTE DATE NU SUNT DISPONIBILE,
VALOAREA UTILIZATA ESTE DE 83.8 GCO2EQ/MJ.
N CAZUL BIOLICHIDELOR UTILIZATE IN PRODUCEREA DE ELECTRICITATE, PENTRU
CALCULUL
MENTIONAT LA ALINEATUL (4), OMOLOGUL COMBUSTIBILULUI FOSIL EF ESTE 91
GCO2EQ/MJ.
N CAZUL BIOLICHIDELOR UTILIZATE IN PRODUCEREA DE CALDURA, PENTRU
CALCULUL MENTIONAT LA
ALINEATUL (4), OMOLOGUL COMBUSTIBILULUI FOSIL EF ESTE 77 GCO2EQ/MJ.
N CAZUL BIOLICHIDELOR UTILIZATE N COGENERARE, PENTRU CALCULUL
MENIONAT LA ALINEATUL (4), OMOLOGUL COMBUSTIBILULUI FOSIL EF ESTE 85
GCO2EQ/MJ.

D. VALORI DETALIATE PENTRU BIOCOMBUSTIBILI I BIOLICHIDE
CULTUR: EEC CONFORM DEFINIIEI DIN PREZENTA ANEX PARTEA C
130/147


PRELUCRARE (INCLUSIV ELECTRICITATE N EXCES): 'EP - EEE CONFORM
DEFINIIEI DIN PREZENTA ANEX PARTEA C

131/147





TRANSPORT I DISTRIBUIE: ETD CONFORM DEFINIIEI DIN PREZENTA ANEX
PARTEA C

132/147

133/147
TOTAL











E. ESTIMRI ALE VALORILOR DETALIATE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI
I BIOLICHIDE, INEXISTENI SAU CARE SE AFL N CANTITI NEGLIJABILE PE PIA
N IANUARIE 2008
134/147
CULTUR: EEC CONFORM DEFINIIEI DIN PREZENTA ANEX PARTEA C

135/147




















ANEXA II
136/147

FORMULA DE STANDARDIZARE PENTRU CALCULUL ELECTRICITII GENERATE DE
ENERGIA
HIDROELECTRIC
PENTRU CALCULUL ELECTRICITII GENERATE DE ENERGIA HIDROELECTRIC
NTR-UN STAT MEMBRU DAT SE
APLIC URMTOAREA FORMUL:

UNDE
N = AN DE REFERIN;
QN(NORM) = CANTITATE STANDARDIZAT DE ELECTRICITATE GENERAT DE TOATE
CENTRALELE
HIDROELECTRICE DIN STATUL MEMBRU RESPECTIV N ANUL N, N SCOPUL
EFECTURII DE
CALCULE;
QI = CANTITATEA DE ELECTRICITATE GENERAT EFECTIV N ANUL I DE CTRE
TOATE CENTRALELE DIN
STATUL MEMBRU RESPECTIV MSURAT N GWH;
CI = PUTEREA TOTAL INSTALAT A TUTUROR CENTRALELOR DIN STATUL MEMBRU
RESPECTIV
NREGISTRAT N ANUL I, MSURAT N MW.
137/147

138/147


139/147

























ANEXA IV
140/147

Masuri legislative si non-legislative existente la nivelul UE:
DECIZIA CONSILIULUI DE MINISTRI DIN 2002 PRIVIND APROBAREA
PROTOCOLULUI DE LA KYOTO DE CATRE COMUNITATEA EUROPENA;
DIRECTIVA 20031871CE PRIVIND STABILIREA UNUI SISTEM DE
COMERCIALIZARE A COTELOR EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA IN
CADRUL COMUNITATII;
DECIZIA CONSILIULUI DE MINISTRI DIN 2004 PRIVIND STABILIREA
MECANISMULUI DE MONITORIRZARE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE
SERA LA NIVELUL COMUNITATII EUROPENE;
COMUNICAREA CE "CASTIAAREA BATALIEI PRIVIND SCHIMBARILE
CLIMATIE LOBAL LE" DIN 2005;
COMUNICAREA CE "LIMITAREA SCHIMBARILOR CLIMATICE GLOBALE LA 2
GRADE CELSIUS, CALEA DE URMAT PENTRU 2020 SI DUPA ACESTA DATA" DIN
2007;
COMUNICAREA CE "O POLITICA ENERNETICA PENTRU EUROPA" DIN 2007;
STRATEGIA REVIZUITA A UE PRIVIND "REDUCEREA EMISIILOR DE CO2
PROVENITE DE LA AUTOTURISME SI VEHICULE UTILITARE USOARE" DIN
2007;
CARTEA VERDE "ADAPTAREA LA SCHIMBARILE CLIMATICE IN EUROPA -
POSIBILITATILE DE ACTIUNE ALE UE" DIN 2007;
DIRECTIVA PRIVIND "PERFORMANTA ENERGETICA A CLADIRILOR" DIN
2002, REVIZUITA;
INITIATIVA "PACTUL PRIMARILOR" DIN 2008;
NOILE REGLEMENTARI ALE COMISIEI PRIVIND "AJUTOARELE DE STAT DIN
DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI" DIN 2008.
CARTA ALBA A CE








ANEXA IX
LEGISLATIA PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE IN ROMANIA
141/147
SCHIMBARILE CLIMATICE IN ULTIMII ANI AU FOST TRANSPUSE I IMPLEMENTATE N
ROMNIA DIRECTIVE UE CU UN IMPACT SUBSTANIAL ASUPRA EMISIILOR DE GHG,
INCLUSIV DIRECTIVA 2001/77/CE PRIVIND PROMOVAREA PRODUCIEI DE
ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE PE PIAA INTERN A ENERGIEI,
DIRECTIVA DEPOZITE DE DEEURI, DIRECTIVA REVIZUIT PRIVIND INSTALAIILE
MARI DE ARDERE (2001/80/CE), DIRECTIVA IPPC (PREVENIREA I CONTROLUL
INTEGRAT AL POLURII) 96/61/EEC I DIRECTIVA PRIVIND PERFORMANA
ENERGETIC N CONSTRUCII (2002/91/CE).SCHIMBARI CLIMATICE

Hotrri Ministerul mediului
LEGE NR. 24 DIN 6 MAI 1994 PENTRU RATIFICAREA CONVENTIEI- CADRU A
NATIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBARILOR CLIMATICE, SEMNATA LA RIO
DE JANEIRO LA 5 IUNIE 1992
LEGE NR. 3 DIN 2 FEBRUARIE 2001 PENTRU RATIFICAREA PROTOCOLULUI
DE LA KYOTO LA CONVENTIA-CADRU A NATIUNILOR UNITE ASUPRA
SCHIMBARILOR CLIMATICE, ADOPTAT LA 11 DECEMBRIE 1997
HOTARARE NR. 645 DIN 7 IULIE 2005 PENTRU APROBAREA STRATEGIEI
NATIONALE A ROMANIEI PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE - 2005-2007
HOTARARE NR. 1877 DIN 22 DECEMBRIE 2005 PENTRU APROBAREA
PLANULUI NATIONAL DE ACTIUNE PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE
(PNASC)
HOTARARE NR. 780 DIN 14 IUNIE 2006 PRIVIND STABILIREA SCHEMEI DE
COMERCIALIZARE A CERTIFICATELOR DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERA
Legislaia n domeniul schimbrilor climatice
LEGEA NR. 24/1994 PENTRU RATIFICAREA CONVENIEI-CADRU A
NAIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBRILOR CLIMATICE, SEMNATA LA RIO
DE JANEIRO LA 5 IUNIE 1992, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 119
DIN 12 MAI 1994;
HOTRREA GUVERNULUI NR. 1275/1996 DE NFIINARE A COMISIEI
NATIONALE PENTRU SCHIMBRI CLIMATICE (CNSC), PUBLICATA N
MONITORUL OFICIAL NR. 336 DIN 6 DECEMBRIE 1996;
LEGEA NR. 3/2001 PENTRU RATIFICAREA PROTOCOLULUI DE LA KYOTO LA
CONVENIA-CADRU A NAIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBRILOR
CLIMATICE, ADOPTAT LA 11 DECEMBRIE 1997 PUBLICAT N MONITORUL
OFICIAL NR. 81 DIN 16 FEBRUARIE 2001;
LEGEA PROTECIEI MEDIULUI 137/95, CU MODIFICRILE I ADUGIRILE
ULTERIOARE ADUSE DE LEGEA 294/2003 I LEGEA PROTECIEI ATMOSFERE
655/2001 CONIN PREVEDERI GENERALE REFERITOARE LA SCHIMBRILE
CLIMATICE
HG 308/2005, HG 459/2003 SUNT ACTELE LEGISLATIVE DE REORGANIZARE
A MMGA, AGENIEI NAIONALE PENTRU PROTECIA MEDIULUI -ANPM I
RESPECTIV A CELOR 8 AGENII REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI
(ARPM). ACESTE ACTE STABILESC RESPONSABILITILE ACESTOR
INSTITUII REFERITOARE LA UNELE ACTIVITI LEGATE DE PROCESUL
SCHIMBRILOR CLIMATICE.
142/147

HOTRAREA GUVERNULUI NR. 1877/2005 PENTRU APROBAREA PLANULUI
NAIONAL DE ACIUNE PRIVIND SCHIMBRILE CLIMATICE (PNASC),
PUBLICATA IN MONITORUL OFICIAL NR. 110 DIN 6 FEBRUARIE 2006;
HOTRREA GUVERNULUI NR. 645/2005 PENTRU APROBAREA STRATEGIEI
NAIONALE A ROMNIEI PRIVIND SCHIMBRILE CLIMATICE - 2005-2007,
PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 670 DIN 27 IULIE 2005;
HOTRREA GUVERNULUI NR. 658/2006 PRIVIND REORGANIZAREA
COMISIEI NATIONALE PENTRU SCHIMBRI CLIMATICE, PUBLICAT N
MONITORUL OFICIAL NR. 465 DIN 30 MAI 2006;
HOTRREA GUVERNULUI NR. 780/2006 PRIVIND STABILIREA SCHEMEI DE
COMERCIALIZARE A CERTIFICATELOR DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SER,
PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 554 DIN 27 IUNIE 2006;
ORDINUL NR. 1122/2006 PENTRU APROBAREA GHIDULUI PRIVIND
UTILIZAREA MECANISMULUI IMPLEMENTARE N COMUN (JI) PE BAZA
MODULULUI II (ART. 6 AL PROTOCOLULUI DE LA KYOTO) PUBLICAT N
MONITORUL OFICIAL NR. 957 DIN 28 NOIEMBRIE 2006;
HOTRREA GUVERNULUI NR.1570/2007 PRIVIND NFIINTAREA SISTEMULUI
NAIONAL PENTRU ESTIMAREA NIVELULUI EMISIILOR ANTROPICE DE GAZE
CU EFECT DE SER REZULTATE DIN SURSE SAU DIN REINEREA PRIN
SECHESTRARE A DIOXIDULUI DE CARBON, REGLEMENTATE PRIN
PROTOCOLUL DE LA KYOTO, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 26 DIN
14 IANUARIE 2008;
ORDINUL NR. 1897/2007 PENTRU APROBAREA PROCEDURII DE EMITERE A
AUTORIZAEI PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SER PENTRU
PERIOADA 2008-2012, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL PARTEA I NR. 886
DIN 27 DECEMBRIE 2007;
ORDINUL NR. 85/2007 PENTRU APROBAREA METODOLOGIEI PRIVIND
ELABORAREA PLANULUI NAIONAL DE ALOCARE, PUBLICAT N MONITORUL
OFICIAL PARTEA I DIN 4 APRILIE 2008;
ORDINUL NR. 1474/2007 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI PRIVIND
GESTIONAREA I OPERAREA REGISTRULUI NAIONAL AL EMISILOR DE GAZE
CU EFECT DE SER, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL PARTEA I, NR. 680 5
OCTOMBRIE 2007;
ORDINUL NR. 296/2008 PENTRU MODIFICAREA I COMPLETAREA
METODOLOGIEI PRIVIND ELABORAREA PLANULUI NAIONAL DE ALOCARE,
APROBAT PRIN ORDINUL 85/2007, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR.
268 DIN 4 APRILIE 2008;
HOTRREA GUVERNULUI NR. 60/2008 PENTRU APROBAREA PLANULUI
NAIONAL DE ALOCARE A CERTIFICATELOR DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE
SER PENTRU 2007 I PERIOADA 2008-2012, PUBLICAT N MONITORUL
OFICIAL NR. 126 DIN 18 FEBRUARIE 2008;
ORDINUL NR. 297/2008 PENTRU APROBAREA PROCEDURII PRIVIND
UTILIZAREA MECANISMULUI "IMPLEMENTARE N COMUN (JI)" PE BAZA
MODULULUI I, N CONFORMITATE CU PREVEDERILE DIN ART. 6 DIN
PROTOCOLUL DE LA KYOTO, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 308 DIN
21 APRILIE 2008.
SISTEMUL NAIONAL PENTRU EVALUAREA I GESTIONAREA INTEGRAT A
CALITII AERULUI, NFIINAT PRIN HG NR. 586 /2004, ASIGUR CADRUL
143/147
ORGANIZATORIC, INSTITUIONAL I JURIDIC PENTRU COOPERAREA DINTRE
AUTORITI I INSTITUII PUBLICE CU COMPETENE N DOMENIUL
PROTECIEI ATMOSFEREI I EVALURII I GESTIONRII CALITII AERULUI
DIN ROMNIA. CONFORM ART.3 AVEM: AUTORITILE I INTITUTIILE
PUBLICE CARE AU OBLIGAIA S FURNIZEZE, CONFORM LEGII,
INFORMAIILE I DATELE NECESARE EVALURII I GESTIONRII INTEGRATE
A CALITII AERULUI SUNT:
1. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL I AUTORITILE PUBLICE
TERITORIALE PENTRU PROTECIA MEDIULUI;
2. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL I AUTORITILE PUBLICE
TERITORIALE PENTRU SNTATE;
3. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL PENTRU TRANSPORTURI;
4. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL PENTRU INDUSTRIE;
5. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL PENTRU COMER;
6. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL PENTRU AGRICULTUR, PDURI I
DEZVOLTARE RURAL I AUTORITILE PUBLICE TERITORIALE
PENTRU AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL;
7. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL PENTRU COORDONAREA
ADMINISTRAIEI PUBLICE;
8. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL PENTRU LUCRRI PUBLICE;
9. INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC I DIRECIILE REGIONALE DIN
SUBORDINE;
10. CONSILIILE JUDEENE;
11. PRIMRIILE I CONSILIILE LOCALE.
TITULARII DE ACTIVITATE AU OBLIGAIA S FURNIZEZE INFORMAIILE I
DATELE NECESARE EVALURII I GESTIONRII INTEGRATE A CALITII AERULUI.

UNELE ACTE NORMATIVE DE SECTOR SUNT DE ASEMENEA RELEVANTE PENTRU
POLITICILE SI MASURILE LEGATE DE REDUCEREA EMISIILOR DE GHG, RESPECTIV:
N SECTORUL ENERGIEI:
LEGEA NR. 199/2000 PRIVIND UTILIZAREA EFICIENT A ENERGIEI CREEAZ
CADRUL LEGAL DE ELABORARE I IMPLEMENTARE A POLITICII NAIONALE
PENTRU EFICIENA ENERGETIC. HG 443/2003 TRANSPUNE DIRECTIVA
2001/77/CE PRIVIND PROMOVAREA PRODUCIEI DE ELECTRICITATE DIN
SURSE REGENERABILE PE PIAA INTERN A ENERGIEI ELECTRICE.
HG 1892/2004 STABILETE UN SISTEM DE PROMOVARE A PRODUCIEI DE
ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE DE ENERGIE.
N SECTORUL TRANSPORTURILOR:
HG 343/2002, N CARE PROBLEMA CALITII AERULUI ESTE ABORDAT PRIN
IMPUNEREA UTILIZRII UNOR CARBURANI MAI PUIN POLUANI I
FURNIZAREA DE INFORMAII PRIVIND CONSUMUL DE CARBURANT I EMISIILE
DE CO2 PENTRU NOILE VEHICULE PRECUM I PRIVIND REABILITAREA
DRUMURILOR TRANS-EUROPENE .
N ULTIMII ANI AU FOST TRANSPUSE I IMPLEMENTATE N ROMNIA DIRECTIVE
UE CU UN IMPACT SUBSTANIAL ASUPRA EMISIILOR DE GHG, INCLUSIV DIRECTIVA
2001/77/CE PRIVIND PROMOVAREA PRODUCIEI DE ELECTRICITATE DIN SURSE
REGENERABILE PE PIAA INTERN A ENERGIEI, DIRECTIVA DEPOZITE DE DEEURI,
DIRECTIVA REVIZUIT PRIVIND INSTALAIILE MARI DE ARDERE (2001/80/CE),
DIRECTIVA IPPC (PREVENIREA I CONTROLUL INTEGRAT AL POLURII) 96/61/EEC
I DIRECTIVA PRIVIND PERFORMANA ENERGETIC N CONSTRUCII (2002/91/CE).
144/147

N 1994, ROMNIA A RATIFIAT UNFCCC PRIN LEGEA 24/1994. PRIN
SEMNAREA UNFCCC I ADOPTAREA INTEI DE REDUCERE, ROMNIA I-A
MANIFESTAT N MOD CLAR PREOCUPAREA FA DE SCHIMBRILE CLIMATICE LA
NIVEL MONDIAL I VOINA POLITIC DE A NDEPLINI ANGAJAMENTELE CE DERIV
DIN ACEAST CONVENIE.

CONFORM CU ACEAST LEGE:
SE PUNE LA DISPOZIIA CONFERINEI PRILOR, CONFORM ART.12,
INVENTARELE NAIONALE ALE EMISIILOR ANTROPICE, PE BAZA SURSELOR
ACESTORA I ALE ABSORBANILOR TUTUROR GES, NEREGLEMENTATE DE
PROTOCOLUL DE LA MONTREAL, RECURGND LA METODE COMPARATE
CARE VOR FI APROBATE DE CONFERINA PRILOR;

















ABREVIERI


IPCC - Grupul interguvernamental de experti la ONU privind evolutia climatului
UNFCCC - Conventia - cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice
BIBLIOGRAFIE

BORLEA GH F., 2006 PROTECIA NATURII I CONSERVAREA BIODIVERSITII, EDITURA EUROBIT
TIMIOARA, CURS. 171 P.
OARCEA, Z., 1999 - OCROTIREA NATURII - FILOZOFIE SI IMPLINIRI, EDITURA PRESA UNIVERSITAR
ROMN, TIMIOARA
PUUMALAINEN, J., 2001 - STRUCTURAL, COMPOSITIONAL AND FUNCTIONAL ASPECTS OF FOREST
BIODIVERSITY IN EUROPE GENEVA TIMBER AND FOREST DISCUSSION PAPERS, GENEVA, ECE/UN-
JRC/EC-FAO, NEW YORK AND GENEVA, 100 P
ROBELDO,CARMENZA 2000-CLIMATE CHANGE,WALD,UND ENTWICKLUNG: DAS KYOTO PROTOCOL UND
SEIN POTENTIAL ZUR UNTERSTUTZUNG DER NACHHALTINGEN ENTWICKLUNG IM WALDBEREICH. EMPA. ST
GALLEN UND DUBENDORF.
WRI/IUCN/UNEP, 1992 - GLOBAL BIODIVERSITY STRATEGY. IN: KAPOOR I WHITE (EDS)
CONSERVATION BIODIVERSITY. COMMONWEALTH SECRETARIAT, PAG. 13-22
HTTP://WWW.CPC.NOAA.GOV
WWW.ACTU-ENVIRONNEMENT.COM
HTTP://WWW.DESCOPERA.RO
145/147
http://www.fonduri-structurale-europene.ro/pndr/analiza-swot.html
http://www.mmediu.ro/departament_mediu/schimbari_climatice/schimbari_climatice.htm
http://www.rmri.ro/RMRI/InternationalPrograms/iasonRO.html
HTTP://SCHIMBARICLIMATICE.AMR.RO/INDEX.PHP?PAGINA=LEGISLATIE_SPECIFICA
HTTP://WWW.ONUINFO.RO/MASS_MEDIA/BULETINE_INFORMATIVE/438/
HTTP://WWW.HMAREASURY.GOV.UK/INDEPENDENT_REVIEWS/STERN_REVIEW_ECONOMICS_CLIMATE_CH
ANGE/STERN_REVIEW_REPORT.CFM
HTTP://RO.ALTERMEDIA.INFO/STIINTATEHNOLOGIE/INCALZIREA-GLOBALA-REVELATA_2099.HTML
HTTP://EC.EUROPA.EU/COMMISSION_BARROSO/BORG/INDEX_EN.HTM
WWW.CIESM.ORG
HTTP://WWW.DEVELOPPEMENT-
DURABLE.GOUV.FR/IMG/PDF/RAPPORT_DEVELOPPEMENT_DURABLE_CLE05B337.PDF
HTTP://WWW.EUROPARL.EUROPA.EU/ACTIVITIES/
HTTP://EC.EUROPA.EU/REGIONAL_POLICY/SOURCES/DOCOFFIC/OFFICIAL/REPORTS/COHESION4/INDEX_EN
.HTM
HTTP://WWW.EEA.EUROPA.EU/RO/THEMES/BIODIVERSITY/POLICY-CONTEXT
http://www.erec-renewables.org/
HTTP://WWW.ENERGIE-CITES.ORG/.
HTTP://WWW.FEDARENE.ORG/.
HTTP://WWW.EUROPEANISLANDS.NET/
HTTP://WWW.HMTREASURY.GOV.UK/INDEPENDENT_REVIEWS/STERN_REVIEW_ECONOMICS_CLIMATE_CH
ANGE/STERN_REVIEW_REPORT.CFM
HTTP://WWW.EPA.GOV/OZONE/
HTTP://EUROPA.EU.INT/COMM/ENVIRONMENT/CLIMAT/HOME_EN.HTM

HTTP://EUROPA.EU.INT/COMM/ENVIRONMENT/CLIMAT/KYOTO.HTM





TEST SCHIMBARI CLIMATICE



1. Descrieti efectul de sera natural. Care sunt gazele cu efect de sera
?

2. Cum se estimeaz c va fi afectat productia agricola de
schimbrile globale n mod diferit, n diferite pri ale lumii ?
Cum se estimeaz c va fi afectat productia forestiera de
schimbrile globale?


3. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra
hidrologiei si managementului resurselor de apa.

4. Care sunt elemntele determinante ale dezvoltarii urbane si ale
dezvoltarii utilizarii artificiale a terenurilor?


146/147
5. Care sunt principalele specii invasive de plante din Romania?

6. Care sunt zonele in care speciile actuale sunt cel mai efectate de
schimbarile globale?


7. Care sunt specii ce pot fi favorizate de schimbarile globale si cum?

8. Care sunt principalele masuri de adaptare care se pot lua pentru a
limita efectele negative si a beneficia in acelasi timp de avantajele
schimbarilor climatice ?


9. Care sunt principalele forme ale energiei din surse regenerabile?