CULTURA ROMNEASC LA

SFRSITUL SECOLULUIAL XIX-LEA

SI NCEPUTUL SECOLULUI AL XX-
LEA
Grati Elena clasa 11-a A
Cultura romaneasca are etosul ei propriu, generat de cadrul geografic si
istoric al evolutiei sale. Curente apartinand unor arii si traditii culturale
distincte s-au intrepatruns, simultan si succesiv, in acest context. Singurii
credinciosi crestini ortodocsi printre popoare latine si singurulul popor latin in
spatiul ortodox estic, romanii au pastrat in mod tenace radacinile lor romane
si au incercat din greu sa o armonizeze cu ortodoxismul, pentru a transforma
"insularitatea" etnica intr-un dialog fecund cu celelalte culturi.
Secolul 19 reprezinta pentru poporul roman o perioada de
modernizare. In pas cu progresele societatii moderne,
ivatamintul si stiinta s-au deversificat mult, devenind domeniile
cu dezvoltarea cea mai dinamica. Ca urmare a aparitiei
atelierelor manufactiere, dezvoltarii comertului era necesara
pregatirea unor cadre calificate, capabile sa organizeze diverse
activitati. Este remarcabila inflorirea literaturii si artelor,
datorita careia sec. al XIX-lea este denumit perioada clasica
aculturii romanesti. Desi influentele occidentale sunt foarte
puternice se promoveza civilizatia romaneasca, dobindind un
specific national, apar reviste si societati culturale. In tara si
peste hotarele ei se afirma personalitati care sunt recunoscute
aportul lor in cultura.
Invatamitul in scoli si unversitati
Printre cei mai de seama conceptori si manageri in educatie s-au
evidential Gh. Asachi in Moldova (a intemeiat scoala de la Trei
Ierarhi din Iasi) si Gh. Lazar inTara Romaneasca (a fondat Scoala Sf.
Sava din Bucuresti). In anul 1835, la Iasi este deschisa Academia
Mihaileana.
Cele mai multe scoli isi fac aparitia la orase. La sate nivelul
scolarizarii era extrem de redus. in capitale apar primele univer-
sitafi: in 1860 la Iasi, 1864 la Bucuresti si 1867 la Cluj.
Odata cu reforma in domeniul instructiunii. realizata de A.I. Cuza
in anul 1864, Invatamantul primar devine gratuit si obligatoriu.
contributie deosebita la reformarea invatamantului si legislatiei
scolii a adus Spiru Hare, care a indreptat atentia administratiei
statului spre educatie. Invafatorii trebuiau sa devina factorul
central din viata societatii, raspandind cunostintele printre
membrii ei.
Autoritatile acordau sume mici pentru educatie, de aceea
majoritatea populatiei era analfabeta (peste 80%). Pe teritoriile
romanesti instrainate, Transilvania, Bucovina si Basarabia, scolile
erau deschise preponderent la orase, predarea se efectua in limba
maghiara, germana sau rusa. Scolile cu predare in limba romana
erau infiintate mai ales de catre biserici.

Universitatea din Iasi
Contributii la dezvoltarea stiintei si
tehnicii
Evolutia economica a societatii avea nevoie de sprijin din partea
Stiintei si tehnicii. Cea mai importanta societate cultural-stiintifica a
devenit Academia Romana, constituita in anul 1866 (la Inceput se
numea Societatea Literara, apoi Societatea Academica Romana).
Desi baza pentru dezvoltarea stiintei si tehnicii era slaba, au loc un
sir de inventii si realizari: P. Poenaru inventeaza primul toc rezervor
din lume; chimistul N. Teclu este inventatorul becului de laborator cu
reglare a curentului de aer si gaze; S. Haret a studiat mecanica
cereasca; D. Brandza a creat Institutul Botanic Si Gradina Botanica, V.
Babes este autorul primului tratat de bacteriologie din lume, iar G.
Marinescu a fondat scoala romaneasca de neurologie.
Inventiile din statele occidentale devin cunoscute in tara si schimba
ritmul de modernizare a societatii romanesti. Treptat se introduce
iluminatul electric, telefonul, automobilul, proiectia cinematografica.

Literatura clasica romaneasca

Literatura si artele au cunoscut un progres evident. Literatura romaneasca a
fost dominata de marii clasici, ale caror opere constituie patrimoniul national.
In operele lor, marii clasici ai literaturii romanesti: V. Alecsandri (pasteluri,
balade, le- gende), B.P. Hasdeu (drama Razvan si Vidra), M. Eminescu
(Luceafarul, Scrisoarea a IH-a), I. Creanga (Amintiri din copilarie"), I.L.
Caragiale (comediile O noapte furtunoasa, O scrisoare pierduta), M.
Sadoveanu (Fratii Jderi) si altii, s-au inspirat din viata cotidiana a poporului
si din trecutul lui glorios. Cel mai mare poet al romanilor si unul din cei mai
mari poeti ai umanitatii, Mihai Eminescu, a dat simtirii nationale romanesti
valoare neestimata.
Activitatea literara se desfasoara in cadrul societatilor, cenaclurilor si
curentelor literare. in 1864 este fondata societatea literara Junimea (T.
Maiorescu, M. Eminescu, I.L. Caragiale, I. Slavici si altii), unde se organizau
dezbateri asupra problemelor sociale si culturale. Adeptii semanatorismului
(N. Iorga - ideolog, S. Haret) priveau problema taraneasca si cea nationala ca
pe niste chestiuni etice. Reprezentantii curentului poporanistilor (C. Stere),
adunati in jurul revistei Viata Romaneasca, considerau taranimea drept
elementul de baza al dezvoltarii sociale.

Bogdan
Petriceicu
Hasdeu
(1838-1907)
Poezia este
cstoria realitii
cu idealul, n
sufletul poetului.
Spiru Haret
(1851-1912)
Contm s apropiem coala de
popor, s o facem s fie iubit i
respectat, s fie centrul de
unde s porneasc curentele
cele bune i sntoase pentru
nlarea i ntrirea neamului.
Cutm a face ca nvmntul
nostru s devin un nvmnt
naional, de vreme ce ne silim a-
l face s se potriveasc rii
noastre, n loc de a ne mulumi
s-l lum fcut gata, ntr-un timp
i nite condiii care nu mai sunt
ale noastre.


Mihai Eminescu
(1850-1889)
Limba romn la sine
acas e o mprie
bogat, creia multe
popoare i-au pltit
banii n aur. A o
dezbrca de averile
pe care ea le-a adunat
n mai bine de 1000
de ani, nseamn a o
face din mprteas
ceretoare...
Vasile Alecsandri
(1818-1890)
Limba este cartea de
noblete a unui neam
Dezvoltarea artelor

O contributie esentiala in dezvoltarea artelor au adus pictorii ",
Evreul cu caftan), Theodor Amax. Gh. Tatarescu, sculptorii Ion
Grigorescu (autc monumentelor lui Gh. Lazar i Gh. Asachi). Brancusi.
loan Andreescu, Carol Storck.
in arhitectura romaneasca predomina " teza a diferitor stiluri si scoli
(Banca Nationala M Bucuresti, Palatul Culturi la Iasi).
Teatrul romanesc s-a dezvoltat si a fost cunoscut datorita actorilor
care au jucat dramele si comediile lui V. Alecsandri, I.L. Caragiale. ll|j
Delavrancea si altii. Trupe de actori de la teatrul din Iasi au organizat
mai multe turnee in Basarabia, in special la Chisinau.
Muzica romaneasca a evoluat datorita activitatii Filarmonicii
(infiintata in 1866) si talentului compozitorilor Ciprian Porumbescu,
Gavriil J zicescu. Marele muzician George Enescu (Poema
romaneasca) considera ca menirea muzicii este apropie inimile intr-
o calda infratlre.

Nicolae Grigorescu Vatra de la Rucar