Rolul literaturii in

perioada
pasoptista
Ian Zett, Nica Rares, Ionita Alexandru, Nastase Robert 11I1 CNNS
Ce perioadă este numită
pasoptism? De ce?
Perioada numită "pașoptism" sau "epoca pașoptistă" se referă la prima
jumătate a secolului al XIX-lea, mai precis la perioada cuprinsă între mijlocul secolului
al XVIII-lea și mijlocul secolului al XIX-lea în Principatele Române, Moldova și Țara
Românească. Termenul "pașoptism" provine de la cuvântul "pașopte," care în limba
română veche însemna "a se trezi" sau "a se ridica.“
Acest nume a fost atribuit perioadei datorită semnificației istorice
deosebite pe care a avut-o. Pașoptismul marchează o perioadă de trezire și de înflorire a
conștiinței naționale și culturale a românilor, care s-au confruntat cu opresiunea politică
și culturală sub stăpânirea Imperiului Otoman. Principalele aspecte care definesc
această perioadă și justifică denumirea "pașoptism" includ:
+ Trezirea conștiinței naționale
+ Lupta pentru emancipare politică
+ Dezvoltarea culturii și literaturii românești
Perioada pașoptistă, care a avut loc în prima jumătate a secolului al XIX-lea,
a fost una deosebit de importantă din punct de vedere social, politic și
cultural pentru România. Iată câteva aspecte relevante ale contextului din
acea perioadă:

01 Contextul politic

02 Contextul social

03 Contextul cultural
01
Contextul Politic
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Principatele
Române, Moldova și Țara Românească, erau sub stăpânirea Imperiului
Otoman. Această subjugare a afectat grav dezvoltarea politică și
economică a acestor teritorii.
În 1821, a avut loc Revoluția lui Tudor Vladimirescu,
încercarea de a obține autonomia pentru Țara Românească, însă acest
efort a fost înăbușit de otomani.
În 1848, au avut loc revoluții în Europa, inclusiv în
Principatele Române, unde s-a cerut mai multă autonomie și reforme
politice.
02
Contextul Social
Populația era în mare parte țărani supuși, iar sistemul
feudal era în vigoare în multe zone.
Învățământul era limitat, iar accesul la educație era
restricționat, ceea ce a contribuit la formarea unei elite intelectuale și a
unei conștiințe naționale.
03
Contextul Cultural
Literatura și cultura românească erau influențate de
tradițiile culturale balcanice și grecești, dar aveau nevoie să se distingă și
să-și dezvolte o identitate proprie.
Personalități precum Ion Heliade Rădulescu, Vasile
Alecsandri și alții au promovat limba și cultura românească și au
contribuit la dezvoltarea literaturii naționale.
În acest context, literatura a fost un mijloc de afirmare a
identității naționale și de exprimare a aspirațiilor politice.
 Trasaturile Pasoptismului
Necesitatea de realizare a unei literaturi naționale originale: Literatura pașoptistă a fost puternic axată pe dezvoltarea și
promovarea unei literaturi naționale proprii, distincte de influențele străine. Scopul era de a consolida conștiința culturală și
națională a românilor.
Teme și motive romantice: Literatura pașoptistă a fost influențată de mișcarea romantică a secolului al XIX-lea, care a adus în
prim-plan teme precum iubirea, natura, pasiunea și eroismul. Aceste teme romantice au fost preluate și reinterpretate în contextul
românesc.
Istoria ca sursă de inspirație pentru lirica patriotismului ardent: Literatura pașoptistă a pus un accent deosebit pe istoria
românilor și pe evenimentele care au marcat lupta pentru independență. Aceasta a contribuit la crearea unor poezii și opere literare
cu tematică patriotică și eroică.
Coordonarea naturii cu sufletul românesc: Multe opere literare pașoptiste au folosit natura ca o metaforă pentru stările
sufletești ale personajelor și pentru aspirațiile naționale ale românilor. Acest simbolism a creat o legătură strânsă între peisajul
natural și identitatea națională.
Valorificarea literaturii populare și a mitologiilor orientale: Literatura pașoptistă a preluat elemente din folclorul românesc,
poveștile și miturile populare, precum și influențe din mitologia orientală. Aceste elemente au contribuit la crearea unor opere
literare cu o bogată imagistică și simbolistică.
Libertatea de creație, aspirația spre absolut, spirit rebel și contestatar: Scriitorii pașoptiști au manifestat un spirit de rebeliune
și contestare față de opresiunea politică și culturală a vremii. Au căutat să exprime aspirații ideale și să creeze opere cu profunzime
filozofică.
Revista “Dacia
Literara”
Apărută intr-o perioadă dificilă pentru publicaţiile
autohtone,revista Dacia Literară a simbolizat un nou
inceput pentru literatura română, reprezentând o noutate a
presei.Intr-o perioadă în care puţinele publicaţii existente
prezentau preponderent fapte politice,Dacia Literară a fost
pată de culoare din presa românească,prin caracterul său
literar.
Revista “Dacia
Literara”
Apărută intr-o perioadă dificilă pentru publicaţiile
autohtone,revista Dacia Literară a simbolizat un nou
inceput pentru literatura română, reprezentând o noutate a
presei.Intr-o perioadă în care puţinele publicaţii existente
prezentau preponderent fapte politice,Dacia Literară a fost
pată de culoare din presa românească,prin caracterul său
literar.
 .

Revista “Dacia
Literara”
Apărută intr-o perioadă dificilă pentru publicaţiile
autohtone,revista Dacia Literară a simbolizat un nou
inceput pentru literatura română, reprezentând o noutate a
presei.Intr-o perioadă în care puţinele publicaţii existente
prezentau preponderent fapte politice,Dacia Literară a fost
pată de culoare din presa românească,prin caracterul său
literar.
Importanta Revistei “Dacia Literara”
Publicată la 30 ianuarie 1840,revista marchează un punct de cotitură în literatura românească. În Introducţie ,articolul prezintă realităţile
vremii în privinţa publicaţiilor naţionale.Sunt menţionate circumstanţele politice anterioare ce au împiedicat dezvoltarea presei până la
momentul respectiv.Acesta aduce în discuţie şi celelalte ziare naţionale, Curierul Românesc(1829, IH Rădulescu) ,Albina Românească
(1829, Gh Asachi) si Foaia Inimii(1838, G Baritiu). Acestea ,,au mai mult sau mai puţin o coloră locală” şi includ prea multă politică
fără să pună accentul necesar pe literatură. Astfel, Dacia Literară este prima revistă care se angajează să publice doar lucrări literare şi
din toate zonele ţării ,realizându-se o unificare a românilor pe plan literar.Se va cere, de asemenea, şi originalitate în creaţiile publicate,
(fiecare cu ideile sale, ,,cu limba sa, cu chipul său”),astfel promovându-se cultura naţională şi eliminându-se treptat puternica influenţă a
operelor străine. Mihail Kogălniceanu anunţă şi intenţia revistei de a-şi exprima părerea asupra respectivelor opere, asftel anunţând
critica de mai tarziu:,,Critica noastră va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana”.Obiectivul revistei este de a oferii ţării ,,o
limbă şi o literatură naţională”. Mai apoi sunt ilustrate marile teme romantice, istoria, natura şi obiceiurile româneşti,care ar trebui să
slujească autorilor drept surse de inspiraţie : ,,Istoria noastră are destule fapte eroice,frumoasele noastre ţări sunt destul de
mari,obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi de poetice pentru ca sa putem găsi şi noi sujeturi de scris, fără să avem pentru această
trebuinta să ne imprumutăm de la alte natii.”Tocmai de aceea revista a fost considerată manifestul romantismului romanesc. In
articolul–program, intitulat „Introductie”,M.Kogălniceanu sintetizează în patru puncte idealurile literare ale scriitorilor paşoptişti: -
Combaterea imitaţiei scriitorilor străini şi a traducerilor mediocre: îngrijorat de sărăcia literaturii române, ale cărei opere se puteau
număra pe degete, Ion Heliade – Rădulescu lansase un apel încurajator către tinerii scriitori: „Scrieţi, băieţi, orice, numai scrieţi!”. -
Crearea unei literaturi de specific naţional: în loc să imite pe scriitorii străini, românii ar putea făuri o literatură autohtonă, inspirată din
istorie, natură şi folclor. Preluată din estetica romantică europeană, această triplă recomandare se va regăsi în operele paşoptiştilor. -
Lupta pentru unitatea limbii: „Ţălul nostru este realizaţia dorinţei ca românii să aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi”.
Eforturile Şcolii Ardelene de unificare a limbii sunt continuate de paşoptişti, care încearcă să formuleze normele limbii literare,
respingînd exagerările latiniste şi pledînd pentru introducerea alfabetului latin. - Dezvoltarea spiritului critic: sperînd ca prin impunerea
acestor reguli să creeze un sistem de valori pentru publicul român, M. Kogălniceanu introduce şi conceptul de critică obiectivă,
subliniind că analiza critică se va face numai asupra operei: „Critica noastră va fi nepărtinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana.” La
finalul articolului sunt precizate rubricile ce vor exista în revista, articole originale, compunerile originale, critica noilor apariţii şi
Telegraful Daciei, care va include ştiri, informaţii, noutăţi, etc.
 Opere literare din perioada pasoptista

01 02 03 04

“Umbra lui Mircea” “Zburator” “Balta Alba” “Sovieski si Romanii”

Grigore Alexandrescu Ion Heliade Radulescu Vasile Alecsandri G. Negruzzi
Thanks!
Do you have any questions?
addyouremail@freepik.com
+91 620 421 838
yourwebsite.com

CREDITS: This presentation template was created by Slidesgo, and includes

icons by Flaticon, and infographics & images by Freepik

Please keep this slide for attribution