Studiul SU.VI.MAX.

a urmarit efectele pe termen lung (7,5

ani) ale suplimentarii cu antioxidanti (vitamina C si E, -
caroten, zinc si seleniu) asupra riscului aparitiei sindromului
metabolic.
Nu s-au observat beneficii notabile dar nici efecte adverse ale
suplimentarii cu antioxidanti asupra incidentei sindromului
metabolic; rezultatele sugereaza insa un risc mai mare de
aparitite a sindromului metabolic in contextul unor
concentratii reduse de -caroten si vitamina C, asociate cu
concentratii crescute de zinc.

Sebastien Czernichow, Anne-Claire Vergnaud et al. Effects of long-term
antioxidant supplementation and association of serum antioxidant concentrations
with risk of metabolic syndrome in adults. Am J Clin Nutr 2009;90:32935.

Studiul MEC (Hawaii-Los Angeles Multi Ethnic Cohort) a
avut ca obiectiv cuantificarea consumului uzual de
suplimente multivitaminice la 26735 de subiecti fara
afectiuni cronice.
S-a observat o imbunatatire a aportului de vitamina A,
vitamina E si zinc la persoanele cu varste intre 45 si 75 ani.
De asemenea, 10-15% dintre participanti au prezentat un
aport excesiv de vitamina A, zinc si fier si la limita
superioara a normalului pentru folati si niacina.
Suplimentele multivitaminice ar trebui formulate astfel
incat sa acopere deficientele de vitamina E, potasiu si
calciu, fara a potenta concentratiile de vitamina A, fier si
niacina, care tind sa fie crescute in exces.

Suzanne P Murphy, Kami K White et al. Multivitamin-multimineral
supplements effect on total nutrient intake. Am J Clin Nutr
2007;85(suppl):280S 4S.
Western New York Diet Study a analizat asocierea
intre aportul anumitor nutrienti in dieta (vitamina
A, vitamina C, fibre, grasimi, continut caloric) si
riscului aparitiei cancerului.
Cercetarile au demonstrat ca tiparele alimentare
descoperite sunt asociate cu o serie de variabile
sociodemografice (sex, diferente etnice, venituri),
care la randul lor sunt asociate cu diferite tipuri de
neoplazii.

Elizabeth Randall, James R Marshall et al. Patterns in food use and their
associations with nutrient intakes. Am J C/in Nutr l990;52:739-45.
The European Prospective Investigation of
CancerNorfolk Prospective Study a urmarit
asocierea intre consumul de fructe si legume,
nivelul plasmatic al vitaminei C si inidenta
diabetului zaharat tip 2.
Studiul a demonstrat ca riscul de diabet este invers
proportional cu nivelul plasmatic al vitaminei C;
deoarece fructele si legumele sunt principalele
surse de vitamina C, efectele benefice si
protectoare impotriva diabetului a acestora cresc
odata cu cantitatea consumata.

Anne-Helen Harding, Nicholas J. Wareham et al. Plasma Vitamin C Level,
Fruit and Vegetable Consumption, and the Risk of New-Onset Type 2
Diabetes Mellitus. Arch Intern Med. 2008;168(14):1493-1499.
O meta-analiza care a cuprins 206 studii epidemiologice si 22 studii pe
modele animale a evidentiat asocierea intre consumul de fructe si
legume si riscul de aparitie a cancerului gastric, esofagian, pulmonar,
faringian, pancreatic, endometrial si de colon.
Printre legumele si fructele cu efecte protectoare se numara vegetalele
crude, vegetalele verzi, cruciferele, tomatele, morcovii, ceapa,
usturoiul.
Substantele cu efecte anticancerigene prezente in fructe si legume sunt
reprezentate de: izoflavone, fitosteroli, vitamina C, vitamina E, acid
folic, -caroten, seleniu, luteina, fibre etc.


Kristi Steinmetz, John D Potter. Vegetables, fruit, and cancer
prevention: a review. J Am Diet Assoc, 1996;96:1027-1039.
Printre mecanismele anticancerigene ale
substantelor prezente in fructe si legume se
numara:
Efecte antioxidante
Efecte asupra diferentierii celulare
Stimularea activitatii enzimelor implicate in detoxifiere
Inhibarea formarii nitrozaminelor
Pastrarea integritatii matricei intracelulare
Stimularea apoptozei celulelor canceroase
Inhibarea proliferarii celulare

Kristi Steinmetz, John D Potter. Vegetables, fruit, and cancer
prevention: a review. J Am Diet Assoc, 1996;96:1027-1039.