Chisca Raluca Gabriela

Onofrei Alexandra Mihaela

Grupa 4 ,seria A

Impactul sanatatii orale asupra calitatii vietii la pacienti supusi tratamentelor

de chimioterapie pentru tumorile din sfera OMF

Prin calitatea vieţii în medicină se înţelege bunăstarea fizică, psihică şi

socială, precum şi capacitatea pacienţilor de a-şi îndeplini sarcinile obişnuite, în
existenţa lor cotidiană. O definiţie utilitaristă este propusă de Revicki & Kaplan
(1993): calitatea vieţii reflectă preferinţele pentru anumite stări ale sănătăţii ce
permit ameliorări ale morbidităţii şi mortalităţii şi care se exprimă printr-un singur
indice ponderat – ani de viaţă standardizaţi, în funcţie de calitatea vieţii.

 Tumorile maligne reprezinta o clasa heterogena de afectiuni, caracterizate

prin diviziunea necontrolata a celulelor si abilitatea acestora de a invada din
aproape in aproape tesuturi de vecinatate, si de a metastaza pe cale linfatica
sau hematogena, loco-regional sau la distanta, in alte tesuturi sau organe.

 In general, tumorile maligne oro-maxilo-faciale se caracterizeaza prin:

1) crestere tumorala de tip infiltrative-distructiv, cu invazie locala

2) diseminarea metastatica loco-regionala si la distanta, cu formare a metastazelor

cervicale sau in organe, la distanta

Ce este chimioterapia?

 Chimioterapia este utilizarea medicamentelor pentru distrugerea

celulelor canceroase. De obicei, funcționează prin menținerea celulelor
canceroase de la creștere, divizare și producerea mai multor celule. 

1
Chisca Raluca Gabriela
Onofrei Alexandra Mihaela
Grupa 4 ,seria A
 Deoarece celulele canceroase cresc de obicei și se împart mai repede
decât celulele normale, chimioterapia are mai mult efect asupra
celulelor canceroase.

 În funcție de tipul și amploarea tratamentului, chimioterapia poate

provoca reacții adverse ușoare până la severe. Aceste efecte secundare
pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacientului cu
cancer.

Pentru a evalua atat impactul tumorilor din sfera OMF asupra calitatii
vietii ,cat si impactul tratamentului de chimioterapie asupra a pacientilor
oncologici ,am realizat o analiza a datelor obtinute in urma a doua studii publicate
in reviste de specialitate (un studiu de tip cohorta –prospectiv si un studiu
transversal).

Primul studiu ,evalueaza- Efectele chimioterapiei de inductie asupra

calitatii vietii la pacientii cu stadiu avansat de cancer la nivelul limbii -studiu
prospective.

Introducere: Limba joaca un rol esential in deglutitie si vorbire ,astfel incat

orice rezectie chirurgicala a testului de la acest nivel poate cauza grave deficiente
functionale care afecteaza calitatea vietii .

Din pacate cancerul de la nivelul limbii reprezinta cea mai frecventa forma
de tumora maligna din cavitatea orala si in mod obisnuit ,terapia chirurgicala
reprezinta principalul tratament. Totusi,prognosticul acestui tip de cancer ramane
unul nefavorabil si de aceea s-au incercat si alte alternative in ceea ce priveste
tratamentul.

2
Chisca Raluca Gabriela
Onofrei Alexandra Mihaela
Grupa 4 ,seria A
Chimioterapia de inductie a fost folosita la scara larga pentru pacientii
cu forme avansate de cancer la nivelul capului si gatului.Chimioterapia de
inductie urmata de radioterapie este standardul terapeutic in cancerele
capului si gatului avansate loco-regional.

Metode:Acest studiu prospectiv a urmarit pacienti ce au fost diagnosticati cu

o forma avansata de cancer la limba conform sistemului de clasificare al Uniunii
pentru Controlul International al cancerului,intre ianuarie 2011 si decembrie 2016.

In departamentul de stomatologie ,pacientii au fost tratati de rutina cu un

prim ciclu de chimioterapie de inductie (paclitaxel si cisplatin ) si apoi a fost
evaluat raspunsul la tratament . Daca raspunsul la tratament a fost unul pozitiv , a
urmatat a doua administrare a ciclului de chimioterapie,urmata de rezectie
chirurgicala si radioterapie. Daca raspunsul a fost nefavorabil (boala a progresat/nu
s-a produs nicio modificare in urma administrarii ) ,atunci acesti pacienti au primit
direct tratament chirurgical.Cativa pacienti au refuzat chimioterapia din cauza
complicatiilor asociate.

Cohorta de pacienti a fost astfel divizata pe baza primirii

chimioterapiei .Toti pacientii au fost rugati sa completeze chestionarul UW-QoL
(University of Washington -Quality of Life questionnaire) versiunea
4 ,preoperator si la 12 luni dupa interventia chirurgicala. S-au obtinut in primul
rand informatii legate de varsta ,sex ,costuri de spitalizare,stadiul tumorii.

UW-QoL questionnaire contine 12 intrebari cu 3-6 optiune de raspuns si o

scala de la 0-100 (0 insemnand cel mai rau ,100-cel mai bun ). Aceste intrebari
evalueaza urmatoarele aspecte :durerea ,activitatea fizica,activitati
recreationale,deglutitia,masticatia ,vorbirea ,gustul,starea de spirit si anxietatea .

3
Chisca Raluca Gabriela
Onofrei Alexandra Mihaela
Grupa 4 ,seria A
Rezultate :Analiza a inclus 192 de pacienti (117 barbati si 75 de
femei).Media de varsta este de 60 de ani .Toti pacientii au avut stadiu 3 sau 4 de
carcinom scuamocelular la nivelul limbii si 37% au avut metastaze cervicale.

S-a realizat hemiglosectomie la 96 de pacienti si glosectomie totala la 18

pacienti.Dintre cei 192 de participanti ,145 au facut chimioterapie de inductie si 47
nu.

S-au analizat scorurile chestionarului pretratament si s-a constatat

afectarea calitatii vietii prin prezenta durerii (dureri mandibulare ,ale gatului ,la
inghitire),afectarea deglutitiei, masticatiei si fonatiei prin rigiditatea
limbii,sangerari ale limbrii si amorteala cavitatii orale. Scorurile au fost
asemanatoare pentru cele 2 grupuri.De asemenea ,simptomele depresiv-anxioase
influenteaza in sens negativ calitatea vietii pacientilor oncologici,atat prin impactul
simptomatologiei propriu-zise asupra functionalitatii socio-ocupationale,cat si prin
impactul psihologic al diagnosticului de cancer. Acest impact psihologic poate fi
caracterizat prin lipsa de speranta,frica de moarte ,modificarea propriei
imagini ,disconfort si durere in stadiile avansate . Scorurile chestionarului de
calitate al viatii posttratament nu au aratat diferente semnificative intre grupul
care a facut chimioterapie si cel care nu a facut.

Cel de al doilea studiu-Calitatea vieții la pacienții cu disfagie după

tratamentul cu chimioterapie si radiatii pentru tumorile din sfera OMF-.este
un studiu transversal.

Scopul acestui studiu este de a analiza, folosind chestionarul SWAL-QOL

(Chestionarul de evaluare a calității vieții specific disfagiei) , tulburarile
deglutiției și factorii asociați după tratamentul cu chimioterapie si radioterapie la
pacienții cu cancer în sfera cap și gât.
4
Chisca Raluca Gabriela
Onofrei Alexandra Mihaela
Grupa 4 ,seria A
Acesta este un studiu transversal, bazat pe selecția pacienților cu tumori
localizate la nivelul capului și gâtului, tratați cu radioterapie si chimioterapie în
perioada anilor 2000-2006 la Institutul de Oncologie din Juiz de Fora. Datele au
fost analizate folosind software-ul SPSS 15.0 și au fost evaluate folosind testul chi-
pătrat pentru a compara diferențele de proporții între grupuri. Nivelul de
semnificație statistică a fost stabilit la 5%.

Rezultate: S-a observat ca pacientii cu tumori la nivelul cavitatii orale au

înlocuit alimentele de consistența solidă cu alimente moi, mai usor de mestecat
(tocanite, legume fierte, cremoase, supe, conserve de fructe). In urma
chestionarului SWQOL, s a identificat o scadere a calitatii vietii la persoanele cu
tumoră la nivelul cavității orale, precum si la persoanele de gen feminin unde s a
observat o scadere mai accentuata a calitatatii vietii in mai multe domenii privind
deglutiția (p=0,02); oboseala (p=0,008) si simptomatologia (p=0,009). Vârsta
(divizată sub și peste 60 de ani) nu a fost asociată cu diferențe în calitatea vieții în
niciun domeniu.

Concluzii: Acest studiu arată că logopedia ar trebui să mențină prezența în

echipe, pentru a ghida apoi catre reabilitarea disfoniei organice și a disfagiei
mecanice care pot afecta pacienții după tratamentul cancerului cu radioterapie si
chimioterapie.

Rezultatele funcționale ale combinației de radioterapie și chimioterapie

pentru tumorile din zona capului și gâtului pot conserva organul și mențin
funcționalitatea acestuia. Cu toate acestea, pot provoca tulburări cu un grad
crescut de severitate, precum : edem și fibroză a regiunii expuse, trismus,
mucozită, xerostomie, odinofagie, dermatită actinic, scădere substanțială în

5
Chisca Raluca Gabriela
Onofrei Alexandra Mihaela
Grupa 4 ,seria A
greutate și necesitatea de a folosi căi alternative de hrănire ceea ce va afecta
calitatea vieții pacientului.

SWAL-QOL este un instrument important pentru evaluarea punctului

de vedere al pacientului asupra eficacității reabilitării, în ceea ce privește
impactul tulburarii functiei de deglutiției asupra calității vieții.

Aceste tulburări semnificative în comunicarea orală a pacienților interferează

cu calitatea vieții acestora. Tratamenul are un cost redus și oferă o îmbunătățire
semnificativă a calității vieții și a vocii.

Criteriul de alegere a subiectilor: pacienții cu tumori ale cavității bucale,

faringelui și laringelui, diagnosticați și tratați în spital, în stadiul T1, T2, T3 sau T4
și cu un tratament propus de chimioterapie si radioterapie cu intenție curativă sau o
terapie paliativă propusă, precum și pacienții care au făcut terapie logopedică
înainte, în timpul sau după astfel de tratamente medicale.

Criteriile de excludere: pacienții care au murit în perioada de studiu,

pacientii care au suferit tratament chirurgical in zona capului si gatului din cauza
cancerului, combinat sau nu cu alte proceduri, un istoric progresiv de tulburări
neurologice, precum și deficiențe de natură fizică, motrică și/sau emoțională care
au împiedicat pacientul să participe la studiu.

Au fost diagnosticați în sectia de oncologie, iar toate tratamentele au fost

efectuate într-o altă instituție, fapt care poate influența calitatea vieții și îi poate
diferenția de alți pacienți. Din 698 au fost evaluați doar 25 de pacienți, restul
fiind exclusi din cauza criteriilor mentionate. Pacientii au semnat un
consimțământ liber și informat si au fost luate răspunsurile la chestionarul de
cercetare și măsurătorile vocii.

6
Chisca Raluca Gabriela
Onofrei Alexandra Mihaela
Grupa 4 ,seria A
Chestionarul SWAL-QOL constă în întrebări directe și practice si este descris
ca un instrument important pentru cercetători pentru a evalua calitatea vieții
și disfagia dupa tratamentele de chimioterapie.

SWAL-QOL este împărțit în 44 de întrebări care evaluează unsprezece

domenii, acestea fiind: înghițirea ca o povară, dorința de a mânca, durata
mesei, frecvența simptomelor, selecția alimentelor, comunicarea, frica de a
mânca, sănătatea mintală, viața socială, somnul și oboseală. Chestionarul se
va aplica pacientilor dupa tratamentul cu chimioterapie si radioterapie.

Datele au fost analizate cu software-ul SPSS 15.0 și au fost evaluate cu

ajutorul testului chi-pătrat, pentru a compara diferențele de proporții între grupurile
de analiză (în funcție de locația anatomică, gen, standardul de intervenție
terapeutică). Pentru variabilele continue, mediile au fost analizate folosind testul t
Student. Compararea variabilelor ordinale (calitatea vieții și scalele de calitate a
vocii) cu rezultatele nominale (tip de tratament, sex, localizarea tumorii) a fost
efectuată folosind testul Kruskal-Wallis. Nivelul de semnificație statistică a fost
stabilit la 5%.

Din eșantion, 54% din grup aveau vârste cuprinse între 51 și 69 de ani. Sexul
a fost masculin în 72% din cazuri. Nivelul de educație predominant a fost „până la
8 ani” la 56% dintre pacienți. În ceea ce privește caracteristicile tumorii și
tratamentului, 60% dintre tumori au fost laringiene, stadiul II fiind cel mai
frecvent, reprezentând 32%. Procedura terapeutică folosită cel mai des a fost
radioterapia și chimioterapia.

La momentul interviului, niciunul dintre pacienți nu folosea tub de hrănire și

nu consuma exclusiv alimente lichide. În ceea ce privește consistența alimentelor
solide, a existat o diferență semnificativă statistic pentru tumorile bucale (p<0,01),

7
Chisca Raluca Gabriela
Onofrei Alexandra Mihaela
Grupa 4 ,seria A
cu tendința la acest grup de a folosi alimente mai moi, mai ușor de mestecat
(tocanite, legume fierte, supe cremoase, conserve de fructe).

In urma unui studiu asupra pacienților după tratamentul pentru carcinom

nazofaringian, 43 de pacienți au auto-raportat dificultăți la înghițire. Studiul a
concluzionat că dificultatea de înghițire ar putea influența negativ calitatea vieții
pacienților după tratamentul pentru carcinomul nazofaringian și că aplicarea unui
chestionar specific pentru măsurarea acestei probleme, devine necesară, precum și
mai multe cercetări în această zonă pentru a determina parametrii pentru furnizarea
unui tratament corespunzator.

La pacienții tratați pentru cancer de limbă, cu un nivel avansat de boală, care

au fost supuși radioterapiei, au avut scoruri mai slabe în majoritatea domeniilor.
Acestia au avut probleme la mestecat si nu mai aveau aceeasi placere de a manca.

Fezabilitatea, fiabilitatea și validitatea chestionarului SWAL-QOL a fost

evaluată și, ca rezultat, s-a obținut fiabilitate ridicată, fezabilitate bună și, cu
excepția pacienților cu sondă de alimentare, valabilitate pentru pacienții cu
probleme de deglutiție.

Terapia logopedică are ca scop formarea și reabilitarea tulburărilor de

comunicare orală, voce și deglutiție care pot afecta pacienții după radioterapie și
chimioterapie pentru cancerele de la nivelul capului și gâtului. Este din ce în ce
mai important să se realizeze cercetări care să

determine tulburările cele mai frecvente la acești pacienți și impactul

chimioterapiei asupra calității vieții pacientului, astfel încât să se poată stabili
tehnici care să permită o mai bună restabilire a acestor funcții.

8
Chisca Raluca Gabriela
Onofrei Alexandra Mihaela
Grupa 4 ,seria A
In concluzie, analizele consacrate calităţii vieţii sunt deosebit de utile pentru
practica medicală, în evaluarea efectelor fizice, psihice şi sociale ale îmbolnăvirilor
şi tratamentelor medicale asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor; în analiza efectelor
tratamentelor sau bolii, din punctul de vedere al pacientului, precum şi în
determinarea nevoilor pacientului de suport psihic, fizic şi social pe durata
îmbolnăvirii. Folosirea instrumentelor pentru evaluarea calităţii vieţii pacienţilor
ajută personalul medical să aleagă între diferite tratamente alternative, să
informeze pacienţii asupra efectelor posibile ale diferitelor proceduri medicale, să
monitorizeze progresul tratamentelor aplicate, din punctul de vedere al pacientului
şi, în fine, permite personalului medical să proiecteze pachete de îngrijiri medicale
eficace şi eficiente.

Bibliografie:

https://www.scribd.com/doc/42737170/calitatea-vietii

https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/0300060517721073?
fbclid=IwAR0lsx9ahsI2XrW0Dm0c1ymUPR5cKMGkMR25Q6wzrW7gQP54b9J
0fAVyMgM&

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3892254/?
fbclid=IwAR065KXh-rmUzFX2gkQbOc0ozTFRr69R3Q-tkvE0wloNOVd5j-
tPQafln3A

9
Chisca Raluca Gabriela
Onofrei Alexandra Mihaela
Grupa 4 ,seria A

10