Sunteți pe pagina 1din 13

Calitatea vietii in bolile oncologice vs.

hepatita de tip C
Gabriela Cleopatra Florescu- Psiholog clinician sub supervizare

Ceea ce m-a determinat sa imi aleg acesta tema este faptul ca lucrez cu bolnavii
diagnosticati cu cancer si famiile lor. De-a lungul timpului am observat ca o calitate a
vietii buna trebuie sa cuprinda o stare sufleteasca pozitiva, relatii interpersonale suportive
si absenta tulburarilor fizice si psihice ceea ce influentează evolutia bolii. Practica
medicala a demonstrat ca exista situatii in care evolutia bolii este stopata sau mult
diminuata. Hepatita C a fost asociata cu o scadere a calitatii vietii si cu tulburari
neurologice. Scopul studiului a fost de a investiga calitatea vietii pacientilor oncologici
comparativ cu pacientii diagnosticati cu hepatita de tip C. In masurarea calitatii vietii am
luat in consideratie functiile emotionale si fizice, impactul emotional asupra relatiilor
sociale, interpersonale si modul in care acestea sunt percepute de pacient. Imbolnavirea
fizica poate avea efecte extinse asupra adaptarii la munca, activitatilor din timpul liber si
a vietii de familie. Calitatea vietii in relatie cu sanatatea cuprinde mai multe domenii:
simptomele asa cum sunt percepute si raportate de pacient, functia fizica, activitatea
profesionala si casnica, interactiunile sociale, starea psihologica, efectele secundare ale
tratamentului si perceptia bolii de catre bolnav.1 Gerin si Azord (1992, citati de Seulin si
Gerin)2, propun definirea calitatii vietii subiective ca fiind aprecierea pe care o da
subiectul asupra modului in care isi traieste interior viata.

Obiectivele lucrarii:
1. Evaluarea calitatii vietii la bolnavii afectati de boala neoplazica si evidentierea
factorilor somatici si emotionali cu impact asupra indicilor ce caracterizeaza calitatea
vietii pacientilor.
2. Evaluarea calitatii vietii la bolnavii afectati de hepatita C si evidentierea
factorilor somatici si emotionali cu impact asupra indicilor ce caracterizeaza calitatea
vietii pacientilor.
3. Sa evidentieze existenta unor diferente intre pacientii bolnavi de cancer si cei
diagnosticati cu hepatita de tip C.

Ipoteze:
1. Prevalenta starii generale de sanatate in randul persoanelor care traiesc cu
hepatita de tip C este mai mare comparativ cu pacientii oncologici.
2. Interferente frecvente si extreme ale starii de sanatate cu activitatile sociale
cauzate de problemele fizice si emotionale se regasesc la mai multe paciente cu cancer in
comparatie cu pacientele cu hepatita C.
3. Starile de nervozitate si iritare se regasesc in proportie mai mare la pacienti
oncologici decat la cei diagnosticati cu hepatita C.
4. Starile de greata, voma, inapetenta, insomnie au un mai mare impact asupra
calitatii vietii pacientilor neoplazici comparativ cu pacientii cu hepatita C.
Abordarea metodologica
1
Iamandescu I.B (2010)- Manual de psihologie medicală, Ed. InfoMedica, p25
2
Seulin C, Gerin P - Evalution de la qualite de vie en sante mentale in Epidemiologie psychiatrique.Ed.
Rouillon F, Lepine JP, Terra JL P&U, Paris
Realizarea studiului aplicativ privind factorii psihologici implicati in cancer si
evidentierea anumitor diferente intre pacientii oncologici si pacientii cu hepatita C
presupune parcurgerea anumitor pasi:
Datele au fost recoltate in perioada 7 aprilie -7 mai 2010 la Institutul Oncologic
Bucuresti (pentru grupul format din indivizi bolnavi de cancer- lotul A), precum si in
perioada 10 mai - 15 mai 2010 la Spitalul de boli infectioase „ Prof. Dr. Matei Bals”
(pentru grupul format din persoane cu hepatita C). Acestora li s-au administrat individual
teste prin care se evidentiaza calitatea vietii (EORTC si SF-36).
Studiul prezent s-a realizat cu ajutorul a două grupuri, selectate in scop
comparativ. Ambele grupuri formate din 30 de persoane, 10 de sex masculin si 20 de sex
feminin.
Se observa predominanta femeilor (67%) care sunt in studiu. Barbatii reprezentand

un procent de 33% din totalul de 30 pacienti investigati.


Repartitia pe grupe de varsta a lotului de pacienti oncologici fiind
urmatoarea: 1 pacient intre 30 si 39 de ani, 7 pacienti cu varste
cuprinse intre 40- 49 ani, 15 pacienti in grupa 50- 59 ani, 6 pacienti cu
varste intre 60 - 69 de ani si 1 peste 70 ani.
In functie de stadiul bolii s-au inregistrat: 1 caz in stadiul I, 5
cazuri in stadiul II, 5 cazuri in stadiul III si 7 cazuri in stadiul IV.
In functie de tipul de cancer s-au inregistrat: 4 cazuri cancer
colon, 7 cazuri cancer col uterin, 9 cazuri cancer mamar, 1 caz cancer
abdominal, 3 cazuri cancer maxilar, 1 caz cancer renal, 1 caz cancer
bronho-pulmonar, 3 cazuri cancer laringian.

Lotul B de subiecti este format din 30 de persoane (N=30), internati si


diagnosticati cu hepatita tip C de la Spitalul de boli infectioase „Prof. Dr. Matei
Bals”, 10 de sex masculin si 20 de sex feminin. Toate persoanele au domiciliul in
Bucuresti, nesuferind niciodata de neoplasm. In cadrul repartitiei pe sexe se observa
predominanaa femeilor (67%) care sunt in studiu, barbatii reprezentand un procent de 33%
din totalul de 30 bolnavi investigati. In cadrul repartitiei pe varsta se observa ca media de
varsta a esantionului de studiu este de 55 ani. Se observa predominanta femeilor (67%) care
sunt in studiu.
Chestionarele au fost completate de catre pacienti in cadrul
salonului unde erau spitalizati. Nu a existat limita de timp, discutia
acompaniind completarea chestionarului. Acest lucru a fost benefic, in
sensul clarificarii unor probleme care au aparut de-a lungul parcurgerii
chestionarelor.

Analiza raspunsurilor la chestionare


Rezultatele calitatii vietii au fost analizate in urmatoarele moduri: comparatii de
grup ale scorurilor la scale, analiza scorurilor in functie de variabilele varsta, tip de
cancer, sex.
In cazul pacientilor diagnosticati cu cancer, rezultatele la testul EORTC au
evidentiat:
Scala de evaluare a statusului global de evaluare a sanatatii,
in saptamana precedenta interviului, releva urmatoarele aspecte:
scoruri de evaluare de „mai bine” au predominat la sexul masculin, la
grupa de varsta de peste 49 ani, stadiile III şi IV; scorurile de evaluare
„mai rau” s-au intalnit la pacientii de sex masculin dignosticati cu
cancer renal si metastaza cerebrala.
Functii fizice (FF)
Scorul QLQ-C30 pentru functiile fizice prezinta urmatoarele
caracteristici: se confirma starea de bine predominanta la sexul
masculin, dar nu si starea de rau; functiile fizice se asociaza cu starea
„de mai rau” la persoanele cu varsta peste 58 ani; in functie de
stadializarea cancerului, diferentele raspunsurilor pentru functiile fizice
nu sunt semnificative.
Functii rol (RF)
La grupul de studiu, raspunsul la intrebarile despre starea de
sanatate care impiedica activitatile profesionale, zilnice sau favorite a
determinat scoruri medii, ceea ce evidentiaza ca aceste functii au fost
afectate de starea de sanatate din ultima saptamana. Scor maxim s-a
evidentiat in cazul pacientilor diagnosticati cu cancer maxilo-facial cu varsta de 60 ani,
laringian cu varsta de 59 ani, la pacientele cu cancer de col uterin in stadiul II cu varsta
de 46 ani si cancer mamar stadiul IV cu varsta de 42 ani.
Functii emotionale (EF)
Afectarea emotionala este evidentiata preponderent la sexul
feminin, la pacientele cu varsta intre 50-73 ani, cu grade de III si IV de
stadializare a cancerului mamar, col uterin, de colon; la pacientii de
sex masculin cu varste cuprinse intre 52-78 de ani in gradele III si IV de
stadializare a cancerului renal, bronho-pulmonar si metastaze
cerebrale.
Functii cognitive (CF)
Pacientii din lotul de studiu, in proportie de 80% au constientizat
dificultatile cognitive induse de starea de rau, din care 2 pacienti
barbati cu varste de 51 ani si 59 ani in grade IV de stadializare a
cancerului bronho-pulmonar si metastaze cerebrale; 7 paciente cu
varste cuprinse intre 42-73 ani cu grade II, III, IV cancer mamar, de
colon, col uterin, au avut dificultati accentuate de concentrare.
Functii sociale (SF)
Scorul mare la functiile sociale evidentiaza starea de „mai rau”
la sexul feminin, la varste active, in toate stadiile ale bolii: cancer col
uterin stadiile II, III, IV, cancer mamar stationar, stadii I-IV, cancer
abdominal stadiul II, cancer colon; iar in cazul barbatilor cu cancer
maxilo-facial stadiul IV, cancer laringian stadializat si in stadiul III,
cancer renal.
Scale simptom
Din prelucrarea scalelor pentru principalele simptome se
desprind urmatoarele concluzii:
• Oboseala este un simptom frecvent intalnit in ultima saptamana
inaintea chestionarii, la ambele sexe, in stadiile lezionale III-IV, in cazul
pacientilor de sex masculin varsta este cuprinsa intre 51 si 59 ani, cu
scor maxim inregistrat la un pacient cu cancer laringian in varsta de 59
ani, iar la pacientele de sex feminin cu varste cuprinse intre 53 -73 ani
cu cancer de colon si cancer mamar, un scor maxim s-a inregistrat la o
pacienta cu cancer de col uterin in stadiul II in varsta de 40 ani.
• greata si varsaturile apar mentionate cu precadere in cazul
femeilor cu cancer mamar stationar si stadiul II, cancer col uterin
stadiul II, III cu varste cuprinse intre 40 si 57 ani. Toate aceste paciente
fiind in tratament chimioterapeutic.
• durerea cu nivel mediu incriminată de ambele sexe, la pacienti
barbati cu cancer renal si metastaze cerebrale; la paciente femei cu
cancer de col uterin in stadiile II, IV, persoane sub 60 ani. Lipsa acestui
simtom se constata la pacientii cu cancer laringian cu varste de 59 si
61 ani.
• dispneea (jena respiratorie resimtita de catre un bolnav) este prezenta la
ambele sexe, cu varste sub 60 ani; la femei cu cancer de col uterin
stadiul II, la pacientii barbati cu metastaze cerebrale (58 ani). Lipsa
acestui simptom se constata la pacientele femei cu varste cuprinse
intre 54 - 57 ani cu cancer mamar si cancer de col uterin cu varste
cuprinse intre 38 - 42 ani.
• insomnia este un simptom frecvent la ambele sexe, la pacientii de
toate varstele, la pacientii barbati cu metastaze cerebrale, cancer
renal, cancer colon stadiul IV, cancer maxilo-facial stadiul IV, scor
maxim inregistrand 2 pacienţi cu cancer renal si cu metastaze in
varsta de 58 ani; la pacienti de sex feminin cu cancer col uterin stadiul
II, IV, cancer mamar stadiul I, II, III, cancer colon.
• inapetenta (lipsa poftei de mancare) a fost mentionata de ambele
sexe, indiferent de grupa de varsta, sau tratament; la pacientii barbati
cu cancer renal (scor maxim), cancer de colon stadiul IV, cancer
maxilo-facial stadiul IV, la femeile cu cancer de col uterin stadiul II,
mamar stationar, stadiul II şi III.
• constipatia incriminată de ambele sexe, indiferent de stadializare
sau tratament, cu intensitate si frecventa mai mare la varstnici; la
pacientii barbati cu cancer renal, iar la femei cu cancer uterin stadiile
III, IV, cancer mamar stadiile II, III, cancer colon metastaze.
• scor mare pentru diaree se regaseste la femei cu cancer de colon si
cancer col uterin stadiul II, tratat chimioterapic, iar cu scor moderat la
mai multi pacienti indiferent de stadiile leziunii canceroase, la ambele
sexe. Lipsa acestui simptom la pacientii barbati cu cancer laringian si
maxilo-facial.
Se observa ca scalele de simptom influenţeaza functia sociala (SF), ceea ce
releva faptul ca simptome ca oboseala, greata, durere, insomnie, inapetenta, constipatie
sau diaree interfera frecvent cu activitatile sociale.
În cazul pacientilor diagnosticati cu hepatită de tip C, rezultatele la testul
EORTC au evidentiat:
Statusul global (QL) de evaluare a sanatatii, in saptamana
precedenta interviului, releva ca 40% dintre cazuri au un scor global de
peste 50 asociat cu o stare de mai bine, predominat la sexul masculin.
Scoruri mici se evidentiaza la pacientele femei cu varste cuprinse intre
30 si 39 ani.
Functii fizice (FF)
Scoruri peste 80 pentru functiile fizice, in procent de 10% dintre
pacienti, fiind corespunzatoare unei evaluari a functiilor fizice „mai
bine” predominanta la sexul feminin; functiile fizice se asociaza cu
starea „de mai rau” la persoanele cu varsta peste 55 ani din randul
femeilor.
Functii rol (RF)
La lotul B de studiu, raspunsul la intrebarile despre starea de
sanatate care limiteaza activitatile profesionale, zilnice sau favorite a
determinat scoruri medii, ceea ce evidentiaza ca aceste functii au fost
afectate de starea de sanatate din ultima saptamana. Scor maxim s-a
evidentiat in cazul unui pacient de 42 ani si la pacientele cu varsta de 40 ani si 56 ani.
Functii emotionale (EF)
Afectarea emotionala (incordare, griji, nervozitate, depresie) este
evidentiata la ambele sexe, preponderent la sexul feminin; scor mic se
constata la pacientele cu varsta de 51 ani si 53 ani, la pacientii de sex
masculin cu varste cuprinse intre 50 - 59 de ani.
Functii cognitive (CF)
Pacientii cu hepatita C, in proportie de 80% au constientizat
dificultatile cognitive induse de starea de rau, din care 2 pacienti
barbati cu varste de 42 ani si 46 ani si paciente cu varste cuprinse
intre 40 - 49 ani si o pacienta de 61 ani, au avut dificultati accentuate
de concentrare.
Functii sociale (SF)
Scorul mare la functiile sociale evidentiaza starea de „mai rau”
la sexul feminin, la varste active, cu varste de 36 ani si 51 ani; iar in
cazul pacientilor barbati, scor maxim s-a inregistrat la un pacient de 56
ani.
Scale simptom
Din prelucrarea scalelor pentru principalele simptome se
desprind urmatoarele concluzii:
• oboseala este un simptom frecvent intalnit in ultima saptamana
inaintea chestionarii, la ambele sexe. In cazul pacientilor de sex
masculin varsta este cuprinsa intre 30 si 49 ani, iar la pacientele de
sex feminin varstele sunt cuprinse intre 40 - 49 ani, exceptand o
pacienta in varsta de 36 ani.
• greata si varsaturile apar mentionate cu precadere in cazul femeilor
cu varste cuprinse intre 30 si 39 ani. Lipsa acestor simptome se
evidentiaza in cazul barbatilor cu varste intre 30 - 45 ani, iar in cazul
femeilor cu varste cuprinse intre 51 si 73 ani.
• durerea incriminata de ambele sexe. Scorul maxim relevand starea
de rau la o pacienta cu varsta de 36 ani; tot la o pacienta cu varsta de
51 ani nu se constata acest simptom.
• dispneea este prezenta la ambele sexe. La pacientele femei cu
varste de 51 ani, 56 ani si 32 ani s-au inregistrat scor maxim, la
pacientii barbati cu varste cuprinse intre 40 - 49 ani nu se semnaleaza
acest simptom.
• insomnia este un simptom frecvent la ambele sexe, la pacientii de
toate varstele. La pacientele de sex feminin cu varste de 36 ani, 37
ani, 51 ani si 56 ani se inregistreaza scor maxim, ceea ce releva foarte
multe tulburari ale somnului.
• lipsa poftei de mancare a fost mentionata de ambele sexe,
indiferent de grupa de varsta, sau tratament; Femeile cu hepatita C cu
varste de 33 ani, 36 ani, 37 ani, 50 ani si 51 ani au mentionat
probleme cu pofta de mancare intr-un grad maxim. Se observa
corelarea tulburarilor de somn cu pierderea poftei de mancare.
• constipatia incriminata de ambele sexe, cu intensitate si frecventa
mai mare la pacientii barbati varstnici, iar la femei cu varste intre 33 -
37 ani. Acest simptom nu apare la pacientele femei cu varste intre 56 -
73 ani.
• scor mare pentru diaree se regaseste la o pacienta cu varsta de 46
ani, doar un procent de 10% (3) paciente au mentionat acest simptom,
iar in cazul pacientilor barbati nu se mentioneaza acest simptom.
Chestionarul Short Form 36 (SF-36) Health Survey contine un numtr de 36 de
intrebari impartite in 8 domenii care se combina in realizarea a doua subscale sumatoare:
• Starea de sanatate fizica (SSF): functia fizica, limitari datorate
sanatatii fizice, durere somatica, starea generala de sanatate.
• Starea de sanatate psihică (SSP): starea de bine emotional,
limitari datorate problemelor emotionale, functia sociala,
vitalitate - energie/oboseala.
Scala functiei fizice (FF), cuprinde itemi pentru activitati obositoare;
Aproximativ 23% dintre bolnavi de cancer au raspuns ca activitatile obositoare ii
limiteaza mult: pacienti barbati cu varste cuprinse intre 51-58 ani, cu cancer renal,
bronho-pulmonar si de colon in stadiul IV si pacientele femei cu varste cuprinse intre 51-
73 ani, cu cancer abdominal stadiul II, cancer colon, cancer mamar stadiul III, IV;
aproximativ 33% dintre pacienti au raspuns ca activitatile moderate ii limiteaza: pacientii
barbati cu varste cuprinse intre 49 - 61 ani, cu cancer maxilo-facial si laringian in stadiul
III, pacientele cu varste cuprinse intre 50 - 69 ani cu cancer de colon, cancer col uterin
stadiul III, cancer mamar nestadializat, stadiul II, III si doar 3% nu sunt limitati in
activitatile zilnice: pacientii barbati cu cancer maxilo-facial stadiul IV si cu metastaze
cerebrale, pacientele cu cancer de col uterin stadiul II, IV si cancer mamar stadiul I, III,
stationar.
Scala rolul fizic (RF), cuprinde itemi a caror scoruri scot in evidenta daca se
produce reducerea timpului de munca, daca exista limitari ale naturii muncii, sau daca
activitatile zilnice se produc cu dificultate datorita problemelor fizice. Se observa un
procent de 20% si 10% la cei care sustin ca timpul de munca nu a fost afectat si nici nu
prezinta dificultati in efectuarea activitatilor zilnice: pacientii barbati cu cancer laringian,
si maxilo-facial si la pacientele femei cu cancer mamar stationar si cancer col-uterin in
stadiul II. Procent mare (40% şi 70%) se obtine la intrebarile care scot in evidenta ca o
parte dintre persoane au redus numarul de activitati si au limitat natura muncii lor.
Scala durere somatica (DS), cuprinde intrebari care vor sa scoata in evidenta
daca durerile somatice si-au schimbat durata de actiune asupra persoanelor din lotul de
studiu si le-a afectat activitatile. Slab si moderat (50% si respectiv 60%) a fost raspunsul
pentru perioada de timp afectata de durere la majoritatea pacientilor: pacienti barbati cu
varste cuprinse intre 48 - 61 ani (cancer laringian, cancer renal, cancer maxilo-facial),
pacientele cu varste cuprinse intre 38 - 63 ani (cancer col uterin stadiul II, cancer mamar
stadiul I, cancer abdominal stadiul II, cancer colon, cancer mamar stadiul II-IV si
stationar), iar pentru interferenta durerilor somatice cu activitatea la locul de munca,
raspunsurile cu procent mai mare au fost de 30% si respectiv 25% : pacienti barbati cu
varste intre 50 - 60 ani (cancer bronho-pulmonar stadiul IV, cancer colon stadiul IV,
metastaze cerebrale), paciente femei cu varste cuprinse intre 50 - 69 ani (cancer mamar
nestadializat, stadiul II-IV) .
Scala sanatate generala (SG), adica aprecierea propriei sanatati, de catre
pacientii intervievati: 90% considera ca sanatatea lor generala este mediocra. Nici un
pacient nu percepe sanatatea generala ca “foarte buna“. In mare parte este adevarat ca se
imbolnavesc mai usor (10%), de cele mai multe ori este fals ca sunt la fel de sanatosi
(13%); sanatatea lor s-a inrautatit, este in mare parte adevarat (55%) si este absolut fals
(30%) ca ar prezenta sanatate excelenta.
Scala -vitalitate (VT)
Oboseala este un simptom frecvent intalnit la ambele sexe. Un procent de 36%
din persoanele chestionate, care au obtinut scoruri sub valoarea 35 pentru scala vitalitate,
s-au simtit lipsiti de energie, extenuati si obositi (pacienti barbati cu varste cuprinse intre
48 - 60 ani, cu cancer maxilo-facial, laringian, si metastaze cerebrale; paciente femei cu
cancer de col uterin in stadiul II, IV şi cancer mamar stadiul III) si doar un procent de
aproximativ 10% din persoane, paciente cu cancer de col uterin in stadiul II, cancer
abdominal stadiul II si mamar stadiul II au obtinut scoruri mai mari de 70, acestea fiind
cele care pot efectua activitati fizice cu mai multa energie, vitalitate, fara prea multa
oboseala si extenuare, dar sunt in foarte mic procent.
Scala funcţiei sociale (FS)
Interferentele frecvente si extreme ale stsrii de sanatate cu activitatile sociale din
cauza problemelor emotionale si fizice s-au evidentiat la barbati in stadiile IV ale bolii
(cancer colon, maxilo-facial, bronho-pulmonar, metastaze cerebrale) si la femei in
stadiile III si IV de boala (cancer colon si cancer mamar).
Aproximativ un procent de 42% dintre bolnavii chestionati, care au obtinut
scoruri sub valoarea de 30 pentru scala functie sociala, au raspuns ca activitatile sociale
obisnuite cu familia, prietenii sau rude au fost afectate de starea lor de sanatate si
problemele emotionale. Doar 35% dintre cei chestionati au sustinut ca starea lor de
sanatate nu le-a afectat relatiile sociale cu cei din jur.
Scala -rol emoţional (RE)
Limitatea activitatii din cauza problemelor emotionale
evidentiaza probleme de munca si in activitatea zilnica, la sexul
feminin, la varste active, in toate stadiile ale bolii. Un procent de 65% din
persoanele chestionate (pacienti barbati cu cancer bronho-pulmonar stadiul IV, cancer
maxilo-facial stadiul IV, cancer laringian stadiul III si paciente femei cu cancer col uterin
stadiile II-IV, cancer colon, cancer mamar toate stadiile) au obtinut scoruri sub valoarea
33 pentru scala rolului emotional, si-au redus perioada de munca si au realizat mai putine
activitati, cu mai putină atentie din cauza unor probleme emotionale (deprimare,
anxietate, neliniste) si un procent de aproximativ 20% din pacienti au obtinut scoruri mari
de chiar 100, acestia fiind cei care nu si-au redus perioada de munca din cauza unor
probleme emotionale (pacienti barbati cu cancer renal, cancer colon stadiul IV, cancer
laringian stationar, cancer maxilo-facial stadiul IV si o pacienta femeie cu cancer mamar
stationar
Scala sanatate mentala (SM)
Un procent de 28% din persoanele chestionate, care au obtinut scoruri sub
valoarea 36 pentru scala sanatatii mentale, s-au simtit nervosi, deprimati, descurajati si un
procent de aproximativ 10% din persoane au obtinut scoruri valorice de 80 pana la 92,
acestia fiind cei care au fost calmi, mai fericiti, mai putin descurajati si nervosi, dar sunt
in procent mic.
Starile de nervozitate si depresie pe toata perioada celor patru
saptamani sunt relatate de pacientele de sex feminin 35% aflate in
toate stadiile de boala (cancer col uterin si mamar) si de 20% din
pacientii barbati aflati in stadiile III, IV de cancer maxilo-facial si cu
metastaza cerebrala.
In cazul pacientilor diagnosticati cu hepatita de tip C, rezultatele la testul SF
-36 au evidentiat:
Scala functiei fizice (FF), cuprinde itemi pentru activitati obositoare care ii
limiteaza foarte mult: pacientele femei cu varste de 53 si 73 ani, 2 dintre pacienti barbati
cu varste de 45 ani si 56 ani au raspuns ca activitatile nu ii limiteaza.
Scala rolul fizic (RF), evidentiaza existenta problemelor la serviciu sau in
activitatile zilnice din cauza sanatatii fizice – se observa la pacientii barbati cu varste
intre 32 si 56 ani si la pacientele femei cu varste cuprinse intre 30 - 49 ani si care sustin
ca timpul de munca nu a fost afectat si nici nu prezinta dificultati in efectuarea
activitatilor zilnice. Scorul mare s-a intalnit la o pacienta in varsta de 36 ani, ceea ce
semnifica faptul ca nu exista probleme la lucru sau in alte activitati zilnice in ultimele
patru saptamani.
Scala durere somatica (DS), cuprinde intrebari care evidentiaza daca durerile
somatice si-au schimbat durata de actiune asupra persoanelor din lotul de studiu si le-a
limitat activitatile. In cazul pacientilor barbati se constata o intensitate medie a durerii, iar
in cazul pacientelor femei durerea severa si foarte limitanta in activitati s-a constat la
varste de 50 ani, 53 ani si 73 ani.
Scala sanatate generala (SG), perceptia starii de sanatate de catre pacient este in
limite medii, in cazul ambelor sexe, la toate varstele.
Scala-vitalitate (VT), arata ca predomina vitalitatea si energia, iar oboseala sau
extenuarea este rareori resimtita de catre pacientii cu hepatita C. Scor mic s-a inregistrat
la o pacienta cu varsta de 48 ani, iar un scor maxim s-a inregistrat in cazul unui pacient
de 45 ani.
Scala functiei sociale (FS) demonstreaza ca starea de sanatatea fizica sau
problemele emotionale au afectat activitatile sociale obisnuite cu familia, prietenii,
vecinii intr-un grad moderat, iar pe parcursul ultimelor patru saptamani, au existat
momente in care starea de sanatate fizică sau emotionala au afectat activitatile sociale
(cum ar fi vizitarea prietenilor, rudelor) o parte din timp. O interferenta frecventa si
extrema cu activitatile sociale s-a inregistrat in cazul unui pacient barbat in varsta de 35
ani. In cazul pacientelor diagnosticate cu hepatita C se observa scoruri mai mici, ceea ce
releva faptul ca activitatile sociale au fost afectate de problemele fizice si emotionale mai
frecvent in ultimele saptamani.
Scala rol-emotional (RE), pune in evidenta ca probleme la locul de munca sau
activitatile zilnice, ca urmare a unor eventuale probleme emotionale cum ar fi senzatia de
iritare, nervozitate sau anxietate, neliniste nu au existat, doar reducerea activitatii a
prezentat o pondere mai mare. In cazul pacientilor barbati cu varste cuprinse intre 40 si
49 ani s-a inregistrat probleme de munca datorate problemelor emotionale.
Scala sanatate mentala (SM): releva faptul ca o buna parte din timp, pacientii
sunt depresivi si nervosi.

Studiul comparativ
Scorurile comparate in cazul testului EORTC (fig.nr.1,2) releva ca intre cele
doua loturi de studiu media valorilor nu se diferentiaza semnificativ. Scala sanatatii
generale (QL), a functiei fizice (FF) releva o stare de „mai bine” in cazul pacientilor
oncologici. Scor mediu se evidentiaza in cazul scalelor rol functional, functie emotionala,
functie cognitiva, functie sociala. Afectarea emotionala (incordare, griji, nervozitate,
depresie) este evidentiata la ambele sexe, preponderent la sexul feminin. Pacientii din
ambele loturi de studiu, au constientizat in proportie de 80% dificultatile cognitive induse
de starea de rau. Scorul mare la functiile sociale (SF) evidentiaza starea de „mai rau” la
sexul feminin. Insomnia si inapetenta sunt simptome frecvente la ambele sexe, la
pacientii de toate varstele; la pacientele de sex feminin diagnosticate cu hepatita C se
evidenatiaza o accentuare a acestor simptome in comparatie cu pacientele diagnosticate
cu cancer, iar in cazul pacientilor barbati diagnosticati cu cancer se evidentiaza o
accentuare a acestor simptome in comparatie cu pacientii cu hepatita C. Se observa ca
scalele de simptom influenteaza functia sociala (SF) deoarece coeficientul de corelatie
intre aceste scale este mare in comparatie cu celelalte scale.

Fig.2 Repartitia mediilor scalelor chestionarului EORTC


a pacientelor femei diagnosticate cu cancer vs hepatită C

99.97
100

80 70.1
64.64
63.38 62.53
55.21
60 54.54 53.44 55.1
53.52
54.13
52.23 56.63
50.83 49.96
49.97
48.3
40.8 44.97 femei cancer
39.98
40 35.8 36.64
31.64
26.6428.38
22.47 19.98
16.65 18.32 femei HVC
20
8.33
0
QL RE CF FA PA SL CO FI

Comparand valorile scorurilor medii generale ale subscalelor chestionarului SF-


36, se evidentiaza diferente intre pacientii oncologici si cei diagnosticati cu hepatita C
(fig. nr.3, 4). In cazul subiectilor de sex masculin oncologici si subiectilor cu hepatita C,
media valorilor subscalelor Rol emotional (RE) si Sanatatea mentala (SM) sunt fara
diferente semnificative ceea ce releva faptul ca limitarea activitatii din cauza problemelor
emotionale evidentiaza probleme de munca si in activitatea zilnica, iar starile de
nervozitate si depresie sunt prezente pe toata perioada celor patru saptamani.
In cazul pacientelor de sex feminin diagnosticate cu cancer si a pacientelor cu
hepatita C, in cazul subscalei Rol emotional (RE) se evidentiaza media valorilor mai mari
la pacientele cu hepatita C, Functia sociala (FS) evidentiaza media valorilor mai ridicate
in cazul pacientelor cu cancer in comparatie cu pacientele cu hepatita C, Vitalitatea (VT)
evidentiaza media valorilor mai ridicate in cazul pacientelor cu cancer in comparatie cu
cele cu hepatita C, Sanatatea mentala (SM) fara diferente semnificative. Aceste date
releva faptul ca pacientele cu cancer acuza interferentele ale starii de sanatate cu
activitatile sociale din cauza problemelor fizice, oboseala si lipsa energiei mai frecvente
in comparatie cu pacientele cu hepatita C.

Fig.3 Repartitia mediilor scalelor chestionarului SF- 36 Fig.4 Repartitia mediilor scalelor chestionarului SF-36
pacientilor barbati diagnosticati cu cancer vs. hepatita C pacientelor femeii diagnosticate cu cancer vs. hepatita C

100
80.32
80 80
62.5 61.9
6058.5
60 58.8 60 54 52.03 femei
49.5452
53.12
50
8 50 48.87 48 50.2549.75
44 41.05 43.73 barbati 40.25 38.3743.35 41.25
38.16 cancer
40 37.5 35.5 40
27.5 cancer femei
barbati 21.25
21.25
20 20 11.68 HVC
HVC
0 0
FF DS RE VT FF DS RE VT
Concluzii
Definitia calitatii vietii permite elaborarea unui model suficient de flexibil si de
sensibil pentru evaluarea calitatii sistemului de ingrijiri de sanatate si ofera un cadru
conceptual unic de intelegere a experientei bolii. El ofera posibilitatea interpretarii intr-o
maniera sistematica a gandurilor, sentimentelor si comportamentelor persoanelor
diagnosticate cu cancer fata de persoanele diagnosticate cu hepatita de tip C. Datele
empirice par sa justifice includerea sanatatii ca o dimensiune a calitatii vieii, starea de
sanatate fiind printre cele mai importante valori si printre cele mai importante domenii
ale vietii si calitatii vietii denumite de indivizi.
Rezultatele studiului au confirmat existenta de diferente in calitatea vietii
pacientilor oncologici comparativ cu pacientii cu hepatita C, au conturat caracteristicile
componentelor definitorii in reprezentarea calitatii vietii.
Prelucrarea si analiza datelor obtinute pe baza celor doua chestionare a evidentiat
urmatoarele concluzii: varsta inaintata a fost asociata cu o mai buna functionare
emotionala; impactul bolii se produce atat la nivel fizic prin reducerea capacitatii de
munca, dureri, scaderea fortei musculare, cat si la nivel mental prin aparitia unor
manifestari de tip psihologic si emotional; pacientii din ambele loturi se confrunta cu
probleme de ordin psihologic, apare grija pentru sanatate, conditionand simptomatologia
clinica; se observa corelarea tulburarilor de somn cu pierderea poftei de mancare;
oboseala care este prezenta pe toata durata bolii, efectele secundare ale tratamentului si
insomnia sunt legate de temerile privind evolutia bolii; pacientii au inapetenta atunci cand
sunt indispusi sau obositi; irascibilitatea si nervozitatea presupune a avea ca si cauza
tulburarile de somn; tulburarile de gandire si de concentrare sunt influentate de starea de
oboseala; releva o mai buna adaptare psihosomatica in cazul femeilor comparativ cu
barbatii;
Suferinta, are un impact serios asupra calitatii vietii bolnavilor. Acest impact se
produce atat la nivel fizic prin reducerea capacitatii de munca, dureri, scadrerea fortei
musculare, cat si la nivel mental prin aparitia unor manifestari de tip psihologic si
emotional, in primul rand de tip depresiv, anxios, etc.
Programele viitoare de interventie adresate pacientilor diagnosticati cu cancer
trebuie sa ofere informatii in legatura cu natura si consecintele tratamentului care vor
reduce discrepanta dintre ceea ce cred pacientii ca li se intampla si ce se intampla in mod
real. Nu se poate spune ca exista o strategie de interventie eficienta pentru toti pacientii,
dar cunoscand un profil al bolii, o schema anumita in care ei isi reprezinta experienta
bolii, putem eficientiza interventia psihoterapeutica.
Desi aspectul calitatii vietii este mai rar luat in considerare, autodefinirea de catre
pacient a calitatii vietii are importanta pentru psiholog care va constientiza astfel faptul ca
scopul actiunilor sale este de fapt reintegrarea psihica a bolnavului in concordanta cu cea
fizica si sociala. Ameliorarea calittaii vietii bolnavilor neoplazici reprezinta un sistem de
actiune complex care implica o abordare multidisciplinara, integrata si coerenta.
Bibliografie
1. Allen F.C.L. (1998): Euthanasia: Why Torture Dying People When We Have Sick
Animals Put Down? in Australian Psychologist
2. Adam, Evelyn (1991): To be a nurse, Philadelphia , W. B. Saunders Company
3. Block S.D. (2000): Assessing and Managing Depression in the Terminally
Patient, Annals of Internal Medicine
4. Breitbart W, Bruera E (1995): Neuropsychiatric syndromes and psychological
symptoms in patients with advanced cancer
5. Campbell A.(1976) - Subjective mesures of well-being. Ameri Psychol
6. Carr, Alison J., Higginson, Irene, J. (2001): Measuring quality of life: Are quality of
life measures patient centered ?, British Medical Journal.
7. Clark DM, Kissone DW, Tromer T (2005) : Demoralization, anhedonia and grief in
patients with severe physical illiness, Word Psychiatry
8. Drug v V, I. Popa, C. Cijevschi, L. Miron, D. Mitrica, C. Stanciu (2003): Metastaze
hepatice cu punct de plecare necunoscut. Rev. Med. Chir.Soc. Med. Nat., Iasi.
9.Forton DM, Thomas HC, Taylor-Robinson SD.,J Hepatol.( 2003): Quality of life and
cognitive function in chronic hepatitis C - what to measure?
10. Goldberg R, Culen L (1985): Factors important to psyhological adjustment to cancer-
Social Sci Med
11. Henderson V (1997): Basic principles of nursing care, Geneva
12. Iamandescu I.B (2010): Manual de psihologie medicală, Ed. InfoMedica
13.E. Kübler-Ross (2003): Despre moarte si a muri, Ed. Elena Francisc Publishing
14. Paun M (1999): Psihosomatica oncologica in Elemente de psihosomatica generala si
aplicata Ed. Infomedica
15. Pivac, N., Mück-Šeler, D., Šagud, M., Jakovljevic, M., (2002): Platelet serotonergic
markers in posttraumatic stress disorder. Prog. Neuro-Psychopharmacol. Biol. Psychiat
16. Pojoga C, Dumitrascu DL, Pascu O, Grigorescu M, Radu C, Damian D.(2004):
Impaired health-related quality of life in Romanian patients with chronic viral hepatitis
before antiviral therapy. Eur J Gastroenterol Hepatol
17. Razavi D, Delvaus N, Guy C. (1994): Psycho-oncologie. Paris, Ed. Madison;
18. Revicki DA, Kaplan RM (1993): Relationships between psychometric and utility in
Quality of Research
19. Romanciuc I. (2003):Depresiile in cadrul hepatitelor cronice // Romanian Journal of
Gastroenterology, Al IX-lea Congres Roman de Gastroenterologie, Hepatologie si
Endoscopie Digestiva, Abstracts, September, Romania, Craiova
20. Roper N, Winifred W, Alison J (1991): The elements of nursing, Edimburg
21. Rumboldt, Graham (1997): Etics in nursing practice, London
22. Seulin C, Gerin P (2003): Evalution de la qualite de vie en sante mentale in
Epidemiologie psychiatrique.Ed. Rouillon F, Lepine JP, Terra JL P&U, Paris