TITULARIZARE 2012 Rezolvarea subiectelor

http://examentitularizare.blogspot.ro/2012/08/rezolvare-model-
religie-titularizare.html
aici se gasesc rezolvate subiectele de religie ortodoxa de la titularizare -
2012.
(mi-a fost model in prelucrarea datelor ce se cuprind mai jos):
Subiectul I
Pilda celor zece fecioare- coninutul 1
ntemeierea Bisericii Crestine. Raspandirea crestinismului - coninutul 2
Raspandirea crestinismului pe teritoriul tarii noastre coninutul 3
Sfintele Taine : Botezul, irun!erea, Spo"edania, mpartasania- coninutul 4
#atura darul lui $umnezeu pentru oameni- coninutul
Crestinul %n scoala si %n societate- coninutul !
&&& Precizarea a cinci "eto#e #i#actice $olosite %n &re#area reli'iei, 'ustific(nd totodat) *i ale!erea acestora din
perspecti"a form)rii+dez"olt)rii competen,elor date-
n "ederea realiz)rii sarcinilor didactice le!ate de con,inutul acti"it),ii de predare-%n"),are, profesorul de reli!ie
folose*te diferite "eto#e %n func,ie de specificul temelor predate %n lec,ie.
(eto#ele #e %nv))"*nt se pot clasifica dup) mai multe criterii:
.. /storic-
0. al sarcinii didactice-
1. al or!aniz)rii %n"),)rii
2. demersul lo!ic specific-
3. iz"orul principal al %n"),)rii.
$up) demersul logic specific care duce la %n"),are, "eto#ele #e %nv))"*nt sunt:
a4 metoda inducti")-
54 metoda deducti")-
c4 metoda analitic)-
d4 metoda sintetic)-
e4 metoda !enetic).
$up) izvorul principal al nvrii, "eto#ele #e %nv))"*nt sunt clasificate astfel :
1. Metode de comunicare i asimilare a cunotinelor:
-etode de comunicare oral)-
- etode de comunicare scris).
2. Metode de cunoatere a realitii religioase;
3. Metode fundamentate pe aciune.
1. Metodele de comunicare i asimilare a cunotinelor sunt utilizate %n mod frec"ent la orele de reli!ie *i au rolul de
a asi!ura o asimilare corect) *i complet) a ade")rului re"elat. $in aceast) cate!orie fac parte:
6. metodele de comunicare oral)-
B. metodele de comunicare scris).
A. Metodele de comunicare oral sunt acele metode prin care comunicarea noilor cuno*tin,e se face de c)tre profesor,
prin e7punere sau con"ersa,ie. 6ceste metode pot fi metode e7poziti"e *i metode intero!ati"e.
$in cate!oria metodelor e7poziti"e fac parte :
a4 po"estirea,
54 descrierea,
c4 e7plica,ia,
d4 ar!umentarea,
e4 prele!erea,
f4 e7punerea cu oponent.
etodele intero!ati"e se realizeaz) pe 5aza dialo!ului dintre profesor *i ele".
$in cate!oria metodelor intero!ati"e fac parte:
a) con"ersa,ia 8conversaie cateetic! conversaie euristic! dez"atere sau discuie colectiv4-
54 pro5lematizarea.
#. Metode de comunicare scris sunt:
a. lectura 8lectura e7plicati"), luarea noti,elor,
studiul indi"idual, efectuarea acti"it),ii
suplimentare4,
5. lectura *i interpretarea te7tului 5i5lic,
1
c. referatul- d. eseul.
2. Metode de cunoatere a realitii religioase sunt:
.. 95ser"area direct) a realit),ii reli!ioase
0. Studiul *i interpretarea sim5olurilor
1. 6naliza documentelor
2. Studiul de caz
3. :7emplul
;. Ru!)ciunea
<. edita,ia reli!ioas)
=. $eprinderile morale
>. Cultul di"in 8cele *apte ?aude 5iserice*ti, Sf(nta ?itur!@ie, Sfintele Taine, c(ntarea reli!ioas)4.
3. Metode fundamentate pe aciune sunt:
.. Aocul didactic
0. $ramatizarea
1. :7erci,iul moral
2. etoda %ndrum)rii teoretice *i practice.
n predarea-%n"),area reli!iei profesorul poate folosi *i metode activ$participative moderne al)turi de cele
tradiionale. 6ceste metode acti"e sunt ela5orate %n conte7tul modelului :RR 8e"ocare realizarea sensului reflec,ie4 al lui
A.?. eredit@ *i B.S. Steele, de or!anizare a acti"it),ilor pentru o situa,ie de %n"),are %n perspecti"a dez"olt)rii !(ndirii critice
*i a inte!r)rii creati"e a informa,iilor *i a conceptelor.
Printre "eto#ele active utilizate %n stu#iul reli'iei, conform modelului :RR se num)r):
a. (eto#e active utilizate %n evocarea cunotinelor anterioare :
5rainstormin!-ul, scrierea li5er), !(ndi,i+lucra,i %n perec@i+comunica,i, masa rotund) simultan), sta5ilirea succesiunii
e"enimentelor, ciorc@inele, termenii-c@eie ini,iali.
5. (eto#e active utilizate %n realizarea sensului :
S/#:?C- unul st), trei circul)- cu5ul- metoda p@otolan!a!e- contro"ersa academic)- studiul de caz- P@illips ;-;-
metoda ;-1-3- cadranele- analiza SD9T- or!anizatorul !rafic.
c. (eto#e active utilizate %n reflecie :
?inia "ie,ii- c"intetul- %ntre5)rile- turul !aleriei-
acela*i nume, alt) persoan)+semnifica,ie- 'ocul de rol.
d. (eto#e active comple%e :
BD?- mozaicul- e7plorarea interdisciplinar).
Conform &ortofoliului profesorului! 'eligie! cultul ortodo%! model orientativ! anul colar 2(1($2(11! autori: )lena
Mocanu i *orneliu Mua! )ditura +,f. Mina-! pentru coninuturile precizate %n sec"en,a dat) se pot utiliza urm)toarele
"eto#e #i#actice :
+oninutul 1 lectura e7plicati"), con"ersa,ia, dez5aterea, e7erci,iul, medita,ia reli!ioas), pro5lematizarea
+oninutul 2 con"ersa,ia, lectura, e7plica,ia, o5ser"area diri'at), audi,ie muzical), e7erci,iul
+oninutul 3 con"ersa,ia, e7plica,ia, e7punerea, demonstra,ia cu su5stitute
+oninutul 4 lectura e7presi"), descrierea, con"ersa,ia, e7plica,ia, e7erci,iul, c(ntarea reli!ioas)
+oninutul con"ersa,ia, lectura, e7erci,iul, studiul de caz, o5ser"area diri'at)
+oninutul ! e7plica,ia, con"ersa,ia, lectura, ar!umentarea, studiul de caz, pro5lematizarea.
n "ederea $or")rii,#ezvolt)rii co"&etenelor precizate %n sec"en,a dat) se pot folosi urm)toarele "eto#e
#i#actice :
C.S. ..0. lectura *i interpretarea te7tului 5i5lic sau dez5aterea
C.S. 0.0. o5ser"area diri'at) sau analiza documentelor
C.S. 1.2. con"ersa,ia euristic) sau analiza documentelor
C.S. 1... cultul di"in: Sfintele Taine
C.S. 2.0. deprinderile morale sau dramatizarea
C.S. 3.0. metoda %ndrum)rii teoretice *i practice
&&& Exemplificarea formrii/ dezvoltrii competenelor date prin utilizarea "eto#elor #i#actice pe care le-a,i ales-
lectura *i interpretarea te7tului 5i5lic
analiza documentelor
cultul di"in: Sfintele Taine
deprinderile morale
metoda %ndrum)rii teoretice *i practice
2
--- .escrierea modului de utilizare a cinci "i/loace #e %nv))"*nt adec"ate pentru formarea+ dez"oltarea competen,elor
date-
(i/loacele #e %nv))"*nt utilizate %n predarea-%n"),area Reli!iei sunt:
te7tul 5i5lic,
icoana,
portretul,
@arta,
ta5elul cronolo!ic,
elementele de
istorie local),
literatura reli!ioas),
casetele audio,
diapoziti"ele,
filmul emisiunile
reli!ioase
tele"izate,
calculatorul.
.Metodica predrii 'eligiei! /e"u0
Conform &ortofoliului profesorului! 'eligie! cultul ortodo%! model orientativ! anul colar 2(1($2(11! autori: )lena
Mocanu i *orneliu Mua! )ditura +,f. Mina-! pentru coninuturile precizate %n sec"en,a dat) se pot utiliza urm)toarele
"i/loace #e %nv))"*nt :
Te7te-suport 8selectate din Sf(nta Scriptur), materiale didactice au7iliare, c)r,i de cult, c)r,i din literatura reli!ioas)
etc.4, plan*e didactice su!esti"e, fi*e de lucru --- coninutul 1
Te7te-suport 8selectate din Sf(nta Scriptur), materiale didactice au7iliare, manualul de /storia Bisericeasc)
Eni"ersal), pr. prof. dr. /on Ramureanu,4, icoana Po!or(rea $u@ului Sf(nt, caset) audio+C$, @arta Palestina
#oului Testament, @arta Finuturile %ncre*tinate de Sfin,ii 6postoli --- coninutul 2
Te7te-suport 8selectate din Sf(nta Scriptur), materiale didactice au7iliare, manualul de /storia Bisericii 9rtodo7e
Rom(ne, pr. prof. dr. ircea P)curariu, Gie,ile Sfin,ilor, Proloa!e4, icoana Sf. 6postol 6ndrei, @arta Rom(niei,
ilustra,ii cu pe*tera Sf. 6postol 6ndrei din $o5ro!ea, racla unde se afl) p)r,i din moa*tele Sf. 6p. 6ndrei, Catedrala
din Patras unde se afl) moa*tele Sf(ntului, crucea pe care a fost r)sti!nit, pelerina'ul moa*telor Sf. 6postol 6ndrei %n
Rom(nia 8diapoziti"+prezentare PoHerPoint cu aceste ima!ini prezentat pe un ecran de proiec,ie, folosind calculatorul
*i "ideoproiectorul4 --- coninutul 3
Te7te-suport 8selectate din Sf(nta Scriptur), materiale didactice au7iliare, po"estiri morale4, fi*e de lucru, plan*a
Sfintele Taine, casete audio, "ideo, icoana Cina cea de Tain) --- coninutul 4
Ii*e de lucru, flip-c@art, marJer, coli de @(rtie, 6tlas 5iolo!ic, pliante --- coninutul
Te7te-suport 8selectate din Sf(nta Scriptur), materiale didactice au7iliare, scrieri ale Sfin,ilor P)rin,i4, fi*e de lucru cu
studii de caz --- coninutul !
n "ederea formrii/dezvoltrii competenelor precizate %n sec"en,a dat) se pot folosi urm)toarele "i/loacele #e
%nv))"*nt 0
+1S1 1121 &lan2e #i#actice 34il#ele (*ntuitorului5 #e la E#itura 3S$1 (ina5
Pornind de la %n"),)turile desprinse din Pilda celor zece fecioare profesorul or!anizeaz) %mpreun) cu ele"ii o
dez5atere pe tema *um ar tre"ui s vegeze astzi cretinii +candela- sufletului lor. n demersul didactic se "or folosi
ima!inile din plan*ele didactice men,ionate. Sunt prezentate *ase ima!ini *i pe 5aza acestora are lor dez5aterea.
Prima ima!ine: un copil mic 'uc(ndu-se: sunt prea mic, e timp pentru toateK.
6 doua ima!ine: un copil 'uc(nd 5asc@et: m) 'oc, nu am timpK.
6 treia ima!ine: doi tineri %ndr)!osti,i %ntr-o 5arc) la apusul soarelui: sunt %ndr)!ostit, restul nu conteaz)K.
6 patra ima!ine: un adult la 5irou muncind: sunt prea ocupat, am prea multe de f)cutK.
6 cincea ima!ine: un 5)tr(n 5olna" pe o 5anc): sunt prea 5)tr(n, nu mai potK.
6 *asea ima!ine: un morm(nt cu o cruce: e mult prea t(rziuK
+1S1 2121 6arta 37inuturile %ncre2tinate #e S$inii A&ostoli5
Profesorul le prezint) ele"ilor, folosind @arta, numele locurilor unde, potri"it Tradi,iei, au predicat Sfin,ii 6postoli.
$in Sf(nta Scriptur) 8Iaptele 6postolilor4 afl)m despre acti"itatea Sfin,ilor 6postoli Petru, /aco" cel B)tr(n, /aco" cel ic
*i /oan, iar din Sf(nta Tradi,ie afl)m despre ceilal,i 6postoli 86ndrei, Toma, atei, Bartolomeu, Tadeu, Iilip, Simon, atia4.
o Sf(ntul 6postol /aco" cel B)tr(n a predicat %n /erusalim p(n) la moartea sa 8L ;. d.Mr.4, fiind primul apostol martir.
o Sf(ntul 6postol /aco" cel ic a predicat la /erusalim.
o Sf(ntul 6postol /oan a predicat la :fes.
o Sf(ntul 6postol Petru a predicat %n Samaria, /udeea, 6ntio@ia, Pont, Calatia, Bitinia, Capadocia, Ba5ilon, acedonia,
Corint, Roma.
o Sf(ntul 6postol 6ndrei, fratele lui Petru a predicat %n 6sia ic), Capadocia, Bitinia, Tracia, ScNt@ia are 8Ecraina4,
ScNt@ia ic) 8$o5ro!ea4, Bizan,, Crecia. 6 fost r)sti!nit %n localitatea Patras 8Crecia4 pe o cruce %n form) de O.
o Sf(ntul 6postol Toma a predicat %n /ndia, murind ca martir str)puns cu lancea.
3
o Sf(ntul 6postol *i :"an!@elist atei a predicat %n Palestina 8unde a scris :"an!@elia4, 6ra5ia, Siria, Persia *i :tiopia,
unde a murit ca martir, fiind t)iat cu fier)str)ul.
o Sf(ntul 6postol Bartolomeu a propo")duit %n 6ra5ia de Sud unde a dus :"an!@elia scris) de Sf(ntul 6postol atei.
o Sf(ntul 6postol Tadeu a predicat %n Palestina.
o Sf(ntul 6postol Iilip a predicat %mpreun) cu cele dou) fiice ale sale, %n Iri!ia 8/eropolis4, unde a murit ca martir.
o Sf(ntul 6postol Simon Pilotul a predicat %n Persia *i Ba5ilon.
o Sf(ntul 6postol atia a predicat %n :tiopia, unde a fost *i martirizat.
+1S1 3141 #ia&ozitiv,&rezentare 4o8er4oint cu &rinci&alele eveni"ente #in istoria 9isericii &ri"are:
Iolosind calculatorul+laptopul *i "ideoproiectorul, profesorul le prezint) ele"ilor diapoziti"ul pe un ecran de proiec,ie.
#ot) : 6cest diapoziti" tre5uie realizat ini,ial de profesor. :7emplu: 8"oi prezenta con,inutul unui astfel de diapoziti"4
.- n"),)tura (ntuitorului a fost r)sp(ndit) de timpuriu pe teritoriul dintre $un)re *i area #ea!r) 8ScNt@ia inor4.
$in 5o!ata acti"itate misionar) a Sf. 6p. Pa"el desf)*urat) printre neamurile p)!(ne, relatat) %n Sf. Scriptur), reiese c)
pro"inciile romane sud-dun)rene au fost e"an!@elizate de Sf.6p. Pa"el.
0- $in :pistola Sf. 6p. Pa"el c)tre Coloseni cap. 1, "ersetul .. ar reie*i c) *i sci,ii au putut auzi Cu"(ntul lui
$umnezeu. +1u mai este elin 8!rec4 i iudeu ....0! "ar"ar! scit! ro" ori li"er! ci toate i ntru toi 2ristos3. P(n) la anul ;0 8;14
:"an!@elia se predicase la toate neamurile de atunci, deci *i la daci.
1- Cercet)rile recente arat) c) %n teritoriul danu5iano-pontic a predicat *i Sf.6p. Iilip. $eci o parte a teritoriului ,)rii
noastre a fost e"an!@elizat c@iar de ucenici ai (ntuitorului, Sfin,ii 6postoli 6ndrei *i Iilip *i ucenici ai 6postolilor "eni,i din
sudul $un)rii.
2- C(nd $acia a fost cucerit) de Traian 8anul .Q;4 *i transformat) %n pro"incie roman), aici au fost adu*i coloni*ti din
toate p)r,ile lumii, din Siria, din 6sia ic), din Peninsula Balcanic). Cum aceste teritorii fuseser) de'a %ncre*tinate de Sf.
6postoli, e foarte pro5a5il ca mul,i din ace*ti coloni*ti s) fi fost cre*tini.
3- Pentru paza militar), Traian *i %mp)ra,ii care i-au urmat au adus %n $acia unit),i militare numite le!iuni 8le!iunea a
O///-a Cemina la 6pulum 6l5a-/ulia, le!iunea a G-a acedonica la Potaissa Turda4. ul,i dintre ace*ti solda,i erau
cre*tini. n secolul al //-lea, c(nd au fost %nre!istra,i primii martiri ai ,)rii noastre, printre ei erau *i mul,i solda,i romani.
;- P(n) %n anul 0<. c(t a durat st)p(nirea roman) %n $acia, aici au "enit *i ne!ustori, fie din 6sia, fie din Crecia-
mul,i dintre ace*tia, la r(ndul lor, au contri5uit la r)sp(ndirea cre*tinismului %n ,ara noastr).
<- $o"ada c) noi, rom(nii, am fost %ncre*tina,i %nc) de timpul st)p(nirii romane este faptul c) multe cu"inte de 5az)
din "oca5ularul reli!ios sunt de ori!ine latin).
+1S1 3111 te;tul biblic
n cadrul orei, profesorul "a folosi Sf(nta Scriptur) pentru citirea *i e7plicarea te7tele scripturistice de instituire a
Sfintelor Taine. 6stfel, ele"ii "or c)uta %n Sf(nta Scriptur) "ersetele indicate de profesor *i "or citi aceste te7te scripturistice.
Profesorul %i "a %ndemna pe ele"i s) %n"e,e aceste "ersete pe care se spri'in) %n"),)tura de credin,) ortodo7), pentru a
le folosi %n sens misionar *i apolo!etic.
Sf(nta Tain) a Botezului: atei 0=, .>
Sf(nta Tain) airun!erii: ?uca 02, 2>
Sf(nta Tain) a Spo"edaniei: /oan 0Q, 0.-01
Sf(nta Tain) a mp)t)*aniei: atei 0;, 0;-0=- ?uca 00, .>
+1S1 4121 &liante
Profesorul le solicit) ele"ilor realizarea unor pliante pentru protec,ia mediului %ncon'ur)tor, a unui cod de re!uli eco.
?ec ia de reli!ie cu tema 41atura 5 darul lui 6umnezeu pentru oameni- din pro!rama clasei a G-a poate declan a
ele"ilor dorin a de a se implica mai mult, fiecare %n felul lui, %n acest sens. $e'a sensi5iliza,i %n urma unor proiecte *colare pe
teme eco, ele"ii pot transforma o simpl) tem), cea de a alc)tui un afi* %n le!)tur) cu prote'area naturii de c)tre om, %n forfot)
pentru o pledoarie %n toat) re!ula.
n urma desf)*ur)rii unei astfel de acti"it),i ele"ii au crezut cu t)rie c) "ocea lor conteaz), c) pot a"ea o mentalitate
diferit) %n pri"in,a raport)rii la natur) dec(t cei care sunt simpli consumatori de resurse naturale *i au scandat, au discutat, i-
au pus pro5leme, s-au mirat cum de at(t de mul i rom(ni nu o5ser"), nu fac, nu ")d, nu simt ceea ce orice copil tie: natura
este darul lui $umnezeu pentru oameni, iar felul %n care omul i r)spunde lui $umnezeu pentru acest dar c@iar conteaz), %n
primul r(nd pentru 5inele omenirii, dar i ca form) de mul umire, respect, iu5ire fa ) de $umnezeu. C(te"a afi*e realizate de
ele"i au a"ut urm)toarele mesa'e :
a. ,alva i planeta7
". 8r poluarea planetei7
c. &rote9a i pdurile7
d. 'ecicla i! nu arunca i gunoaiele7
e. 'eciclarea reduce cantitatea de de euri ce
tre"uie depozitat n gropi de gunoi sau
incinerat.
f. *u fiecare o"iect reciclat! pm:ntul devine tot
mai vesel i ne druie te un... ;<M#)= :0
g. 6ac ne "atem 9oc de natur! 6umnezeu se va
ntrista! c nu ne pas de darul >ui.
. *e frumoas este planeta noastr7 2aide i s nu
o distrugem7
i. Arunca i gunoaiele la co ul de gunoi sau n
containerele speciale pentru :rtie! plastic i

metal7 Ave i gri9 de plante i de animalele pe

cale de dispari ie7
9. 1u lsa i lumina sau electronicele descise
aiurea7
?. 6istrugerea naturii este un pcat pentru
omenire7
l. &oluarea este rezultatul care determin un
dezecili"ru ecologic natural; orice adaus de
su"stan sau forme de energie pe care mediul nu
le mai poate dispersa! descompune sau recicla
conduce la apari ia polurii. &oluarea a
constituit o pro"lem pentru popula ia ora elor
nc din anticitate. @n )vul Mediu! condi iile
neigienice favorizau apari ia epidemiilor! iar
ncep:nd din sec. ABA! ca urmare a e%ploziei
tenologice! poluarea a devenit o pro"lem
universal. &oluarea este de mai multe tipuri:
poluarea atmosferei! poluarea apelor! poluarea
solului.
m. &stra i natura pentru "inele tuturor7
n. B love nature7
o. 1atura este o surs de "ucurie n via a noastr.
p. +>a nceput a fcut 6umnezeu cerul i pm:ntul.
i pm:ntul era netocmit i gol. i a zis
6umnezeu: , fie lumin7 i a fost lumin. i a
vzut 6umnezeu c este "un lumina! i a
despr it 6umnezeu lumina de ntuneric. >umina
a numit$o 6umnezeu ziu! iar ntunericul l$a
numit noapte-. @n ziua a asea a fcut 6umnezeu
omul. )l a fcut omul pentru a se "ucura de
natur! darul lui 6umnezeu. 6e aceea tre"uie s
prote9m natura7 Acesta este darul 6omnului
pentru noi! oamenii. Bu"i i natura i respecta i$o7
C. 1atura are nevoie de noi777 Bmplic$te i tu7
r. A9ut la reciclare7
s. )conomise te energia i apa7
t. &articip direct la cur enia ora ului7
u. 1u lsa resturi i gunoaie n natur7
v. &lim"$te cu "icicleta sau pe 9os7
D. 8olose te resturi de :rtie pentru noti e7
%. Bmprim sau copiaz pe am"ele fe e ale :rtiei7
E. 8olose te scrile n loc de lift7
z. , nu e%iste defri ri7
aa. 'ecicleaz pentru oraul tu7 6oar imagineaz$
i... Fn ora verde! cu aer curat! i plin de voie
"un7 @ntr$o pauz s i mn:nci sandDic$ul
su" un copac! ntr$o oaz verde! fr gri9a c te
va mu ca o cpu 7
"". , nu ne mai distrugem singuri7
Bar dup ce a trecut fe"ra scandrilor... Au rmas florile de pe pervazul geamului clasei! mai ngri9ite ca
altdat. i! desigur! promisiunea pe care i$au fcut$o aceti elevi de a respecta! de a privi altfel tot ce e n 9urul lor!
ca pe un dar. 1u al oricui.
Iolosind ca mi'loc de %n"),)m(nt pliantul, profesorul poate forma + dez"olta competen,a specific) C.S. 3.0.
de aplicare a %n"),)turilor cre*tine cu pri"ire la rela,iile dintre semeni *i cu natura %ncon'ur)toare.
+1S1 121 $i2) #e lucru <stu#ii #e caz=
n "ederea form)rii + dez"olt)rii competen,ei 3.0. profesorul poate folosi urm)toarele acti"it),i de %n"),are:
or!anizarea unor ac,iuni cu scop carita5il 8"izite la orfelinate, spitale, azile - colecte umanitare4
e7erci,ii de con*tientizare a rolului ru!)ciunilor pentru semeni
discu,ii %n !rup %n scopul solu,ion)rii unor pro5leme prezentate %n studii de caz
Profesorul "a realiza o fi*) de lucru ce con,ine c(te"a studii de caz *i rezol"area acestora o "a discuta cu ele"ii.
--- +ompararea a dou) mi'loace de %n"),)m(nt din punct de "edere al eficien,ei acestora %n formarea competen,elor
precizate-
&&& :"iden,ierea i"&ortanei conte;tului intra si inter#isci&linar %n &re#area>%nv)area reli'iei-
Interdisciplinaritatea i contextualizarea ei la ora de religie
Ca e7emple de activit)i #e %nv)are, Pro!rama analitic) pre"ede *i %ncadrarea e"enimentelor din /storia
Bisericii %n cadrul /storiei Eni"ersale. n cazul acesta acti"it),ile de %n"),are la reli!ie interfereaz) cu cele de la
istorie.
)%emplu : Referitor la pro"lema reformei, profesorul de reli!ie "a prezenta reforma ca o sc@ism) produs) %n
s(nul Bisericii precum *i urm)rile acesteia. Profesorul de istorie prezint) reforma ca un salt 5enefic %n cadrul istoriei
*i ci"iliza,iei europene. n cazul %n care profesorul de reli!ie "a constata c) ele"ii au o atitudine duplicitar) %n raport
cu cele dou) puncte de "edere, %n prima faz) "a relua %n discu,ie pro5lematica reformei apreciind c) %ntr-ade")r %n
plan cultural *i economic reforma a fost un proces cu urm)ri poziti"e, dar %n acela*i timp "a prezenta urm)rile
reformei %n plan reli!ios, conflictele de ordin doctrinar care s-au i"it, precum *i faptul c) reforma a constituit terenul
fra!ment)rii reli!ioase medie"ale, precum *i fondul apari,iei cultelor neoprotestante de mai t(rziu. 6ceste efecte le
sim,im p(n) azi: dez5inarea reli!ioas), disputele interconfesionale etc. Pro5lematizarea acestor teme poate continua
prin a %n"),a ele"ii c) menirea noastr) este aceea de a n)d)'dui *i lupta pentru refacerea unit),ii cre*tine, dup)
cu"intele (ntuitorului, RCa to,i s) fie una. n a doua faz) profesorul de reli!ie poate s) propun) factorilor
responsa5ili cu Pro!rama analitic) pentru cele dou) discipline, solu,ii %n "ederea re"izuirii *i %m5un)t),irii
acti"it),ilor de %n"),are specifice.
Profesorul de reli!ie poate propune %n cadrul curriculum-ului la decizia *colii discipline opionale. 9p,ionale
specifice reli!iei ar putea fi: /storia reli!iilor, 6rta cre*tin), uzic) Bisericeasc), :lemente de icono!rafie etc.
!
En op,ional se poate propune:
a4 la ni"elul disciplinei: Pictura reli!ioas) %n ,)rile rom(ne %n secolele OG/ OG//-
54 la ni"elul ariei curriculare, unde se "a "iza o tem) interdisciplinar): isiuni cre*tine %n afara :uropei %n e"ul
mediu 8reli!ie, !eo!rafie, istorie4-
c4 la ni"elul mai multor arii curriculare, pornind de la un o5iecti" transdisciplinar: Spo"edanie, psi@analiz), consiliere
8reli!ie, psi@olo!ie, consiliere, 5iolo!ie4.
6stfel, un op,ional la RBstoria religiilor poate a"ea ca o5iecti"e de referin,):
l)r!irea orizontului cunoa*terii ci"iliza,iei *i istoriei uni"ersale- localizarea !eo!rafic) a zonelor
acoperite de una sau alta dintre reli!iile lumii-
identificarea unor "alori sociale *i morale promo"ate de diferite reli!ii- realizarea unor compara,ii
%ntre diferite sisteme reli!ioase-
localizarea unor o5iecti"e turistice cu semnifica,ii reli!ioase-
s) identifice influen,a reli!iei asupra unor culturi *i ci"iliza,ii.
En op,ional cum ar fi R#iserica i pro"lemele tineretului poate a"ea printre o5iecti"ele de referin,):
-descrierea cauzelor anumitor 5oli trupe*ti *i suflete*ti deopotri")-
-%n,ele!erea consecin,elor datorate unor acte iresponsa5ile 8a"ort, clonare, eutanasie etc.4.
Cum contextualizm (aplicm) programa colar la disciplina religie ?
$up) cum se *tie pro!ramele *colare sunt Rdocumente re!latoare, componente ale Curriculumu-lui #a,ional.
n nota de prezentare a pro!ramei *colare pentru ciclul inferior al liceului *i pentru *colile de arte *i meserii,
o5iecti"ul !eneral al disciplinei reli!ie const) %n formarea personalit),ii ele"ilor %n concordan,) cu "alorile cre*tine,
prin inte!rarea cuno*tin,elor reli!ioase %n structura de atitudini moral-cre*tine *i prin aplicarea %n"),)turii de credin,)
%n "ia,a proprie *i a comunit),ii. Iinalit),ile pred)rii reli!iei "izeaz) formarea unor caractere moral-cre*tine care s)
faciliteze o nou) concep,ie asupra rela,iei $umnezeu-om, om-semeni, *i totodat) o atitudine moral) *i responsa5il)
fa,) de propria persoan).
/mportant este ca profesorul de reli!ie s)-*i adapteze discursul *i acti"it),ile didactice %n func,ie de
caracteristicile clasei, %n func,ie de e"enimentele *i s)r5)torile reli!ioase, %n func,ie de puterea de %n,ele!ere a
ele"ilor, *i de ce nu %n func,ie de interesele *i preocup)rile ele"ilor. 6stfel risc)m ca ora de reli!ie s) fie mai mult
teoretic), iar finalit),ile acestei ore s) nu fie cele scontate.
+oninuturile #i#actice ale pro!ramei *colare %n "i!oare pentru disciplina reli!ie sunt, %n !eneral, 5ine
structurate. Totu*i unele teme dau impresia c) ar fi indicate pentru ele"ii care urmeaz) o *coal) teolo!ic). 6tunci
c(nd aplic)m pro!rama *colar) s) nu uit)m c) ele"ii din *colile laice nu sunt seminari*ti. Pentru %m5un)t),irea
pro!ramei *colare consider)m c) se impune cooptarea %n Comisia #a,ional) pentru disciplina Reli!ie a mai multor
profesori care predau reli!ia %n %n"),)m(ntul preuni"ersitar.
6cti"itatea comple7) de predare %n"),)re nu poate fi deprins) prin %n"),area unor principii teoretice care
urmeaz) s) fie aplicate mai t(rziu %n practic). :ste timpul s) %n,ele!em c) Re7perien,a %n *coli este necesar) pentru a
*ti ce idei merit) transpuse %n practic), care pot fi tanspuse *i %n ce condi,ii sunt necesare. #umai %n *coal) se poate
%n"),a ce %nseamn) a fi profesor. 9rice tem) din pro!ram) se impune a fi adaptat) %n func,ie de situa,iile concrete,
spre e7emplu la clasa a /O-a, printre altele, a"em tema *instirea ,finilor.
95ser")m c) unii dintre ele"ii no*tri nu sunt %ntotdeauna interesa,i de cinstirea sfin,ilor, dar to,i ace*ti ele"i
sunt interesa,i de propria reu*it), de mi'loacele prin care po,i reu*i %n "ia,). n aceast) situa,ie tema mai sus amintit)
poate fi nuan,at) *i formulat) astfel: Sf(ntul ca model de reu*it) *i de %mplinire 8spiritual), social), profesional) etc4.
n acest mod tema poate st(rni curiozitate *i c@iar interes din partea ele"ilor.
?a clasa a O//-a %n cadrul con,inuturilor apare *i tema 'ugciunile pentru cei adormii n 6omnul. 6ceast)
tem) poate st(rni mai mult sau mai pu,in curiozitatea %n r(ndul ele"ilor. Cu si!uran,) orice ele" este interesat s)-i
mear!) 5ine %n "ia,), s) ai5) parte de succese. n aceast) situa,ie tema poate fi adaptat) su5 urm)toarea form)
Ru!)ciunile pentru cei adormi,i %n $omnul, ca form) de respect pentru %nainta*i *i !aran,ie a 5inecu"(nt)rii lui
$umnezeu pentru noi. Pe aceast) cale ele"ii "or %n"),a c) ru!)ciunile pentru cei mor,i constituie at(t o o5li!a,ie a
noastr) c(t *i o form) de respect *i de Rmilostenie pentru suflele %nainta*ilor, iar faptele noastre nu "or r)m(ne
ner)spl)tite. Cu si!uran,) "om st(rni moti"a,ia ele"ilor. Sf(ntul C@iril al /erusalimului se %ntre5a: R%*i "a propune
"reodat) un om s) slu'easc) lui $umnezeu, dac) nu crede c) $umnezeu %l r)spl)te*te.
Con,inuturile la clasa a O-a %ncep cu tema Argumente raionale pentru dovedirea e%istenei lui 6umnezeu. n
urma inspec,iilor a"ute %n *coli precum *i a discu,iilor cu profesorii de reli!ie am constat c) aceast) tem) este foarte
!reu de adaptat la ni"elul ele"ilor, e7ist) *i riscul ca aceast) tem) s) fie luat) *i predat) dup) manualele de
do!matic). n acest caz risc)m s) nu reu*im atin!erea o5iecti"elor *i finalit),ilor propuse.
/at) moti"ul pentru care se impune s) fim mereu aten,i la felul %n care pred)m anumite ade")ruri de credin,),
s) redescoperim interferen,a %ntre a cunoa*te *i a %n,ele!e. Cine cunoa*te un fenomen 8teoretic4 nu neap)rat %l *i
%n,ele!e. Cine a'un!e s) %n,elea!) un fenomen, acela p(n) la urm) %l "a cunoa*te. Credin,a nu poate fi neap)rat
%n"),)t), %n sc@im5 poate fi tr)it).
"
,copul primordial al predrii religiei, const) %n a restaura demnitatea ele"ilor, %n a le forma *i cizela
caracterul, %n a-i a'uta s) se redescopere, %n a-i a'uta s)-*i e"alueze *i s)-*i des)"(r*easc) rela,ia lor cu $umnezeu *i
cu semenii.
6tunci c(nd prezent)m o sec"en,) didactic) nu tre5uie a"ute %n "edere doar strate!iile de care ne "om folosi,
ci se cere ca lec,ia s) fie !(ndit) ca un e"eniment in,iatic, indiferent de tema a5ordat). 9rice lec,ie de reli!ie se poate
constitui %ntr-o analo!ie la istoria m(ntuirii, istorie care, teolo!ic "or5ind este recapitulat) %n cadrul fiec)rei Sfinte
?itur!@ii. 6*a cum Rparo@ia, pentru ca s) de"in) o comunitate disciplinat), s)n)toas) *i sf(nt) tre5uie s) ai5) %n
centrul "ie,ii ei ?itur!@ia :u@aristic) *i credincio*ii sunt %ndemna,i s) participe la 'ertfa eu@aristic), tot a*a *i lec,ia
de reli!ie se cade a fi un mi'loc de %ndrumare a ele"ilor, pentru a se apropia c(t mai des de Sfintele Taine.
:le"ii pot fi %ndemna,i, pe parcursul acti"it),ilor didactice, s) participe la "ia,a litur!ic) a paro@iei *i
con*tientiza,i de faptul c) to,i suntem m)dulare ale trupului lui Mristos, Ranamneza litur!ic) re%noind ne%ncetat
identitatea noastr) de m)dulare ale trupului lui Mristos.
Con*tientizarea fraternit),ii litur!ice a a"ut un rol fundamental %n spa,iul ortodo7 *i sta la 5aza tuturor
formelor de comunitate *i comuniune cre*tin). Scopul ultim al moralit),i personale *i sociale este acela ca Mristos - %n
Care locuie*te toat) plin)tatea $umnezeirii 8Coloseni 0,>4 - s) ia c@ip %n tot *i %n toate 8Calateni 2,.>4. :ste menirea
noastr) s) purcedem la atin!erea acestui scop Rl)s(ndu-? pe Mristos s) ia c@ip %n ac,iunile noastre personale *i
sociale. n acest fel ele"ii pot fi responsa5iliza,i cu pri"ire la faptele *i preocup)rile lor, pot fi %ndruma,i s) se
raporteze mereu la principiile cre*tine.
Solo"io", %n"),a *i %ndemna ca R%nainte de a te @ot)r( la un pas cu o oarecare importan,) pentru "ia,a
personal) *i social), s)-,i c@emi %n suflet c@ipul moral al lui Mristos, s) te cercetezi *i s)-,i r)spunzi: ar face :l acest
pas, sau - cu alte cu"inte - l-ar saluta sau nu, m-ar 5inecu"(nta dac) %l fac sau nu.
8inalitatea orei de religie are %n "edere con"ertirea personal), tr)irea credin,ei *i con*tientizarea apartene,ei
ele"ilor la o comunitate de cult *i de credin,) or!anizat). Strate!iile, mi'loacele *i procedeele didactice specifice
pentru predarea unei anumite teme din pro!rama *colar) sunt di"erse- ale!erea lor ,ine de profesor. Pentru ca
acti"it),ile didactice *i misionare s) fie reu*ite este ne"oie mai %nt(i de a'utorul lui $umnezeu. n lucrarea )ducaia
religioas. @nvturi pentru copii i tineri, /rineu, episcop de :Jaterin5ur! *i /r5it, le adresa profesorilor de reli!ie
urm)torul %ndemn: R#u uita,i s) c@ema,i mereu 5inecu"(ntarea lui $umnezeu asupra muncii "oastre de educa,ie *i,
a"(nd aceast) 5inecu"(ntare, efortul, !ri'a *i munca ") "or fi %ncununate de do5(ndirea unor copii ascult)tori.
+oncluzie : 9rice pro!ram) *colar) este perfecti5il), dar importante sunt strate!iile *i mi'loacele didactice
folosite precum *i modul %n care profesorul %*i adapteaz) con,inuturile pentru ca discursul didactic s) de"in) unul
accesi5il *i interesant. 6ceste ar!umente ne %ndrept),esc s) afirm)m c) deprinderea pred)rii Reli!iei este un drum
ane"oios, comple7 *i interesant pe parcursul c)ruia %n"),)m mereu.
&&& Austificarea modului %n care $or"a $rontal), respecti" in#ivi#ual) de or'anizare a activit)ii #i#actice
fa"orizeaz) formarea+dez"oltarea competen,elor specifice precizate %n sec"en,a de mai sus-
Pentru realizarea unui proiect 5ine !(ndit, o etap) o5li!atorie, de ma7im) importan,), o constituie etapa de
ela5orare a strate'iilor #i#actice. 6cestea sunt o component) a pro!ramului de instruire, reprezent(nd o perspecti")
a profesorului, prin care se asi!ur), %ntr-un mod dinamic, procesul de diri'are eficient) a %n"),)rii.
n ela5orarea strate'iilor #i#actice, profesorul tre5uie s) se raporteze, %n principal, la ansam5lul de procedee
*i metode oferite de literatura peda!o!ic) *i la mi'loacele de %n"),)m(nt care pot spri'ini procesul %n"),)rii.
,trategia didactic cuprinde:
1. metodele i procedeele utilizate pentru atin!erea o5iecti"elor + competen,elor urm)rite-
2. mi9loacele de nvm:nt ce pot a'uta %n procesul %n"),)rii-
3. formele de organizare a activitii elevilor: acti"itate indi"idual), acti"itate frontal) *i acti"itate pe
!rupe
Predarea $rontala se 5azeaza pe principiul tratarii nediferentiate, al muncii e!ale cu toti ele"ii din aceeasi
clasa.
Profesorul are rolul principal, or!anizeaz), conduce *i diri'eaz) acti"itatea ele"ilor, este denumit ma!istral. n
acti"itatea frontal) este predominanta acti"itatea profesorului. 6cti"itatea frontal) este 5azat) e7clusi" pe e7punere,
pe transmitere de cuno*tin,e unei clase %ntre!i de ele"i, reduc(ndu-se astfel in"),area la ac@izi,ionarea pasi") de
cuno*tin,e *i limiteaz) foarte mult acti"itatea colecti") propriu-zisa.
:le"ii e7ecut) %n acela*i timp *i %n acela*i sistem, acelea*i sarcini, dar fiecare lucreaza strict indi"idual, f)r) a
se sta5ili le!aturi de interdependent) %ntre ei. Comunicarea %ntre cole!i *i posi5ila in"a,are prin cooperare sunt reduse
la ma7imum, ele a"(nd loc numai %n afara pred)rii, %n pauze *i %n timpul li5er
:ste totusi de preferat atunci c(nd se inten,ioneaza e7punerea unor no,iuni fundamentale, sintetizarea unei
informa,ii mai cuprinz)toare, efectuarea unor demonstra,ii, sensi5ilizarea *i c(*ti!area adeziunii pentru o idee, ori
atunci c(nd se caut) modelarea unor opinii *i atitudini prin a5ordarea unor teme profund caracter emo,ional-educati".
Activitatile in#ivi#uale cuprind studiul indi"idual, efectuarea temelor pentru acasa, studiul %n 5i5lioteci,
lectura suplimentara si de completare, %ntocmirea de proiecte, referate, desene, sc@eme, alte lucrari scrise, comunicari
#
stiintifice, alte proiecte practice. Pun accentul pe munca independent), far) supra"e!@ere direct) *i consultant) din
partea profesorului.
:7ist) mai multe "ariante de or!anizare indi"idual) a acti"it),ii ale"ilor: cu sarcini de instruire comune
pentru toti ele"ii, cu teme diferen,iate pe !rupe de ni"el, cu teme diferite pentru fiecare ele". /n acest ultim caz,
acti"itatea se nume*te indi"idualizata sau personalizat), pentru c) ,ine cont de particularit),ile fizice *i psi@ice ale
fiec)rui ele", de ni"elul pre!)tirii sale, aptitudinile lui, de ne"oile lui educa,ionale.
Profesorul "a or!aniza acti"itatile didactice astfel %nc(t sa sporeasca sansele de reusita a atin!erii o5iecti"elor
propuse, adopt(nd o "arietate de acti"itati la specificul si potentialul ele"ilor sai.
Iorma frontal), respecti" indi"idual) de or!anizare a acti"it),ii didactice fa"orizeaz) formarea+ dez"oltarea
competen,elor specifice precizate %n sec"en,a dat). 6stfel, pentru formarea+dez"oltarea competen,elor specifice C.S.
..0., C.S. 1.2., C.S. 1.. se "a utiliza forma frontal), iar pentru formarea+dez"oltarea competen,elor specifice C.S. 0.0.,
C.S. 2.0., C.S. 3.0. se "a utiliza forma frontal) %n com5ina,ie cu cea indi"idual).
:7emple :
- pentru formarea+dez"oltarea competen,ei specifice C.S. ..0. profesorul prezint) ele"ilor mai multe plan*e didactice
su!esti"e ce prezint) diferite aspecte din "ia,a cotidian) 8acti"itate frontal)4, *i folosind ca metod) de %n"),)m(nt
dez5aterea %i conduce pe ele"i spre identificarea modalit),ilor de rela,ionare cu $umnezeu
- pentru formarea+dez"oltarea competen,ei specifice C.S. 0.0. profesorul le enumer) ele"ilor numele locurilor unde,
potri"it Tradi,iei, au predicat Sfin,ii 6postoli 8acti"itate frontal)4 *i un ele" "a "eni %n fa,a clasei s) identifice pe @art)
acele localit),i indicate de profesor 8acti"itate indi"idual)4. Cadrul didactic poate inter"eni acolo unde ele"ul nu
reu*e*te sin!ur sau poate numi un alt ele" s) %l a'ute.
--- E7plicarea i"&ortanei sugestiilor metodologice, pre")zute %n pro!rama *colar), pentru demersul educa,ional la
disciplina 'eligie 5 *ultul Grtodo%-
Su!estiile metodolo!ice pre")zute %n pro!rama *colar) ofer) informa,ii utile profesorului de Reli!ie pentru
realizarea demersului educa,ional.
Su!estiile metodolo!ice cuprind recomand)ri specifice disciplinei, pri"ind metodolo!ia de aplicare a
pro!ramei *colare *i proiectarea demersului didactic. 6cestea includ:
a. propuneri de or!anizare a procesului de predare-%n"),are-e"aluare centrat pe formarea de
competen,e-
5. recomand)ri de strate!ii didactice specifice disciplinei-
c. modalit),i de e"aluare.
Su!estiile metodolo!ice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum %n proiectarea *i realizarea
acti"it),ilor de predare-%n"),are-e"aluare, %n concordan,) cu specificul disciplinei 'eligie.
4ro'ra"a 2colar) &entru #isci&lina Religie Cultul ortodox clasa &re')titoare reprezint) o ofert)
curricular) dez"oltat) %n 'urul unei teme ma'ore: 6umnezeu este cu noi prin descoperire i iu"ire. 6"(nd ca scop
familiarizarea copiilor cu domeniul reli!ios, aceast) tem) orienteaz) formularea competen,elor specifice, precum *i
construirea situa,iilor de %n"),are %ntr-un mod fle7i5il *i creati", %n raport cu particularit),ile de "(rst) *i indi"iduale
ale ele"ilor. n acest conte7t, su!estiile metodolo!ice prezint): lista con,inuturilor utilizate pentru dez"oltarea
competen,elor, strate!ii didactice recomandate- conte7te *i medii de instruire adec"ate- aspecte pri"ind metodele de
e"aluare.
4ro'ra"a 2colar) &entru clasele I a I?>a cuprinde su!estii de 5i5lio!rafie pentru lectur) suplimentar) *i
su!estii pentru repertoriul de c(ntece *i pentru audi,iile muzicale. 6ceste su!estii metodolo!ice au rolul de a-l !@ida
pe profesorul de reli!ie %n demersul educa,ional.
4ro'ra"a 2colar) &entru clasele a ?>a a ?III>a include unele su!estii metodolo!ice care orienteaz)
cadrul didactic spre modalit),i didactice concrete de utilizare a curriculumului %n proiectarea *i realizarea acti"it),ilor
de predare-%n"),are-e"aluare.
odul %n care este conceput) pro!rama *colar) pentru clasele G-G/// r)spunde unei du5le e7i!en,e: de a fi un
punct de plecare comun pentru to,i profesorii *i, pe de alt) parte, de a-i incita %n interpretarea *i adec"area acesteia la
condi,iile specifice %n care %*i desf)*oar) acti"itatea.
n "ederea "aloriz)rii competen,elor c@eie *i a asi!ur)rii transfera5ilit),ii la ni"elul acti"it),ii educa,ionale, se
recomand) ca strate'iile #i#actice utilizate %n predarea disciplinei 'eligie 5 *ultul Grtodo% s) pun) accent pe:
construc,ia pro!resi") a cunoa*terii- fle7i5ilitatea a5ord)rilor *i parcursul diferen,iat- coeren,) *i a5ord)ri inter- *i
transdisciplinare.
6ctuala pro!ram) *colar) "alorific) e7emplele de acti"it),i de %n"),are din pro!ramele anterioare 8ela5orate
dup) modelul centrat pe o5iecti"e4, oferind astfel cadrelor didactice un spri'in concret %n ela5orarea strate!iilor de
predare care s) permit) trecerea real) de la centrarea pe con,inuturi, la centrarea pe e7perien,e de %n"),are.
&e parcursul claselor H$HBBB! se recomand urmtoarele activiti:
participarea la slu'5ele Sfintelor Taine-
e7erci,ii de dialo! pe o tem) dat)-
e7erci,iu de po"estire a unor te7te 5i5lice-
$
dialo! pe 5aza unui te7t reli!ios-
alc)tuirea de rezumate ale te7telor reli!ioase-
e7emple de definire a termenilor istorici-
completare de enun,uri lacunare, re5usuri-
redactarea de scurte compuneri dup) un plan dat *i cu utilizarea termenilor %n"),a,i-
e7erci,ii de selectare a sim5olurilor *i a semnifica,iei pildelor (ntuitorului din te7tele 5i5lice-
discutarea mesa'elor pildelor *i raportarea acestora la "ia,a personal)-
prezentarea calendarului cre*tin ortodo7-
o5ser"area *i e7plicarea icoanelor s)r5)torilor studiate-
identificarea s)r5)torilor dup) icoan)-
enumerarea s)r5)torilor %mp)r)te*ti-
"izitarea 5isericilor sau a m)n)stirilor pentru discu,ii despre s)r5)tori-
dialo! pe 5aza modului de petrecere a s)r5)torii de duminic)-
inte!rarea e"enimentelor reli!ioase cre*tine %n istoria omenirii-
utilizarea @)r,ii pentru localizarea e"enimentelor reli!ioase-
realizarea de ta5ele cronolo!ice cu principalele e"enimente din istoria Bisericii primare-
"izionarea *i comentarea de filme cu su5iect reli!ios-
lecturarea *i comentarea unor te7te literare cu su5iect reli!ios-
e7erci,ii de analiz) *i comentare a sc@im5)rilor aduse de cre*tinism %n istorie-
discutarea aspectelor morale poziti"e+ne!ati"e din situa,ii reale sau ima!inare-
'ocul de rol: dramatizarea unor pilde-
discutarea %n !rup a unor norme de comportament reli!ios-moral-
lecturarea unor po"estiri despre natur) ca dar al lui $umnezeu-
descrierea *i compararea tipurilor de atitudini reli!ios-morale-
studiul de caz 8discutarea %n !rup %n scopul solu,ion)rii de situa,ii pro5lem)4-
ini,ierea de ac,iuni de %ntra'utorare-
e7erci,ii de dialo! pe tema rolului ru!)ciunilor pentru semeni-
discu,ii %n !rup %n scopul solu,ion)rii unor situa,ii speciale ap)rute %n clas)-
e7erci,ii de dialo! pe tema comportamentului acas), %n 5iseric), %n *coal), %n societate
utilizarea calculatorului *i a altor mi'loace audio-"izuale pentru ilustrarea unor teme, pentru c)utarea de
informa,ii sau pentru documentarea pe o tem) dat).
Utilizarea surselor biblice@ teolo'ice %n predarea Reli!iei tre5uie s) se afle permanent %n aten,ia
profesorului. $in aceast) perspecti"), strate!iile didactice focalizate pe utilizarea surselor tre5uie s) ia %n considerare
elemente precum cate!oria formal) de surs), cate!oria cronolo!ic), utilitatea sursei %n atin!erea scopurilor de
predare.
A*n#irea critic) este considerat) un factor-c@eie %n %n"),area eficient). 6ntrenarea acestui tip de !(ndire
poate a"ea ca punct de plecare strate!ii 5azate pe lectura acti"), ela5orarea ra,ionamentelor, formulare de %ntre5)ri,
ela5orare de te7te di"erse 8fi*e de lectur), comentarii, recenzii, referate, eseuri4, folosirea de metode !rafice.
Inte'rarea noilor te6nolo'ii in$or"atice %n procesul de predare-%n"),are 8inclusi" /nternetul4 de"ine
esen,ial) %n condi,iile multiplic)rii surselor de informare *i de comunicare.
Evaluarea reprezint) o component) or!anic) a procesului de %n"),are. n perspecti"a unui demers
educa,ional centrat pe competen,e, se recomand) utilizarea cu preponderen,) a e"alu)rii continue, formati"e. 6l)turi
de formele *i instrumentele clasice de e"aluare, se recomand) utilizarea unor forme *i instrumente complementare,
cum sunt: proiectul, portofoliul, autoe"aluarea, e"aluarea %n perec@i, o5ser"area sistematic) a acti"it),ii *i a
comportamentului ele"ilor. Procesul de e"aluare "a pune accent pe:
corelarea direct) a rezultatelor e"aluate cu competen,ele specifice "izate de pro!rama *colar)-
"alorizarea rezultatelor %n"),)rii prin raportarea la pro!resul *colar al fiec)rui ele",
recunoa*terea, la ni"elul e"alu)rii, a e7perien,elor de %n"),are *i a competen,elor do5(ndite %n
conte7te non-formale sau informale-
utilizarea unor metode "ariate de comunicare a rezultatelor *colare.
4ro'ra"a 2colar) &entru clasele a IB>a a BII>a@ Liceu 2i Ccoala #e arte 2i "eserii include unele
su!estii metodolo!ice ela5orate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adec"at competen,elor, "alorilor *i
atitudinilor pre")zute.
Con,inuturile propuse %n pro!rama *colar) de Religie ! cultul ortodox pentru clasa a IB>a sunt or!anizate pe
domenii tematice. 9 parte dintre acestea le continu) pe cele a5ordate la ni"elul claselor /-G/// 8do!matic), moral)
cre*tin), litur!ic), spiritualitate *i misiune4, propun(nd teme de sintez) *i oferind oportunit),i de "alorificare a
%
cuno*tin,elor asimilate %n anii anteriori. 6lte domenii sunt nou introduse, urm(nd a fi continuate pe tot parcursul
liceului, *i propun con,inuturi cu caracter mai comple7, posi5il de a5ordat la ni"elul ele"ilor de clasa a /O-a 8reli!iile
%n istorie, ortodo7ia *i cre*tinismul %n conte7tul culturii na,ionale *i uni"ersale, cre*tinismul *i pro5lemele lumii
contemporane4.
Temele au fost selectate din perspecti"a urm)toarelor principii:
o accentuarea caracterului pra!matic, prin centrarea pe dez"oltarea de atitudini *i de comportamente-
o referirea la aspecte actuale din "ia,a personal) a adolescen,ilor, din "ia,a comunit),ii, din istoria
Bisericii-
o corelarea cuno*tin,elor specifice reli!iei cu cele do5(ndite la alte discipline de %n"),)m(nt, mai ales
la ni"elul ariei curriculare 9m *i societate 8/storie, Ceo!rafie, ?o!ic)4.
Prezentul curriculum este conceput %ntr-o manier) fle7i5il), care permite profesorului li5ertatea de op,iune %n
a5ordarea demersului didactic, prin:
ale!erea succesiunii capitolelor sau a temelor, %n func,ie de caracteristicile clasei sau de e"enimentele
reli!ioase, cu condi,ia respect)rii lo!icii interne a domeniului *i a parcur!erii inte!rale a materiei pre")zute
%n pro!ram)-
ale!erea de metode, acti"it),i *i stiluri "ariate, adec"ate particularit),ilor ele"ilor *i ale clasei, %n concordan,)
cu competen,ele precizate pentru fiecare ni"el-
identificarea de solu,ii metodice optime pentru a sensi5iliza ele"ii *i a con"erti %n"),)tura moral-cre*tin) %n
act de conduit) .
Se recomand) utilizarea unor acti"it),i de %n"),are, precum:
dialo!ul, dez5aterea pri"ind importan,a *i rolul diferitelor elemente 8de do!matic), de moral) cre*tin), de
istorie a reli!iilor4-
analiza asem)n)rilor *i a deose5irilor 8%ntre forme de cinstire a celor sfinte, %ntre reli!ii, %ntre te7tele
reli!ioase *i cele laice pe teme comune etc.4-
studiul de caz cu rol de e7emplificare a elementelor de moral) cre*tin)-
analiza unor modele de ac,iune pri"ind implicarea %n rezol"area unor pro5leme concrete din "ia,a
comunit),ii-
ar!umentarea 5i5lic) *i patristic)-
utilizarea calculatorului *i a altor mi'loace audio-"izuale pentru ilustrarea unor teme, pentru c)utarea de
informa,ii sau pentru documentarea pe o tem) dat)-
"izite la loca*uri de cult.
n cadrul orei de 'eligie, e"aluarea tre5uie s) ai5) caracter formati", cu scopul de a-l %n"),a pe ele" s) se
autoe"alueze %n acord cu "alorile cre*tine. Prin e"aluare, "alorizarea efortului de %n"),are al ele"ului *i analiza
pro!resului acestuia %n %n"),are tre5uie completate cu moti"area sa pentru aplicarea %n practic) a %n"),)turilor de
credin,). $eoarece formele clasice de e"aluare au, pentru educa,ia reli!ioas), limite mai accentuate dec(t %n cazul
altor discipline de studiu, se recomand) utilizarea unor modalit),i complementare de e"aluare: proiectul, portofoliul,
autoe"aluarea, o5ser"area sistematic) a comportamentului ele"ilor %n spa,iul *colii *i %n afara acestuia.
Con,inuturile propuse de pro!rama *colar) de Reli!ie pentru clasa a B>a, cultul ortodo7 sunt or!anizate pe
domenii tematice. 9 parte dintre aceste domenii le continu) pe cele a5ordate la ni"elul claselor /-G///, propun(nd
teme de sintez) *i oferind oportunit),i de "alorificare a cuno*tin,elor asimilate %n anii anteriori: do!matic), moral)
cre*tin), litur!ic), spiritualitate *i misiune. 6lte domenii sunt nou introduse, sunt comune pentru clasele /O-O *i
propun con,inuturi cu caracter mai comple7, posi5il de a5ordat la ni"elul ele"ilor de clasa a O-a: reli!iile %n istorie,
ortodo7ia *i cre*tinismul %n conte7tul culturii na,ionale *i uni"ersale, cre*tinismul *i pro5lemele lumii contemporane.
Temele au fost selectate din perspecti"a urm)toarelor principii:
accentuarea caracterului pra!matic al con,inuturilor, prin centrarea pe dez"oltarea de atitudini *i de
comportamente-
referirea la aspecte actuale din "ia,a personal) a adolescen,ilor, din "ia,a comunit),ii, din istoria reli!iilor *i
din istoria Bisericii-
corelarea cuno*tin,elor specifice reli!iei cu cele do5(ndite la alte discipline de %n"),)m(nt, mai ales la
ni"elul ariei curriculare 9m *i societate 8/storie, Ceo!rafie, Psi@olo!ie4.
Prezentul curriculum este conceput %ntr-o manier) fle7i5il), care permite profesorului li5ertatea de op,iune %n
a5ordarea demersului didactic, prin:
ale!erea succesiunii capitolelor sau a temelor, %n func,ie de caracteristicile clasei sau de e"enimentele
reli!ioase, cu condi,ia respect)rii lo!icii interne a domeniului *i a parcur!erii inte!rale a materiei pre")zute
%n pro!ram)-
ale!erea de metode, acti"it),i *i stiluri "ariate, adec"ate particularit),ilor ele"ilor *i ale clasei, precum *i %n
concordan,) cu competen,ele precizate pentru fiecare ni"el.
Se recomand) utilizarea unor acti"it),i de %n"),are, precum:
10
dialo!ul, dez5aterea pri"ind importan,a *i rolul diferitelor elemente 8de do!matic), de moral) cre*tin), de
istorie a reli!iilor4-
analiza asem)n)rilor *i a deose5irilor 8%ntre forme de cinstire a celor sfinte, %ntre reli!ii, %ntre te7tele
reli!ioase *i cele laice pe teme comune etc.4-
studiul de caz cu rol de e7emplificare a elementelor de moral) cre*tin)-
analiza unor modele de ac,iune pri"ind implicarea %n rezol"area unor pro5leme concrete din "ia,a
comunit),ii-
ar!umentarea 5i5lic) *i patristic)-
utilizarea calculatorului *i a altor mi'loace audio-"izuale pentru ilustrarea unor teme, pentru c)utarea de
informa,ii, pentru documentarea pe o tem) dat)-
"izite la loca*uri de cult.
n cadrul orei de 'eligie, e"aluarea tre5uie s) ai5) caracter formati", cu scopul de a-l %n"),a pe ele" s) se
autoe"alueze %n acord cu "alorile cre*tine. Prin e"aluare, "alorizarea efortului de %n"),are al ele"ului *i analiza
pro!resului acestuia %n %n"),are tre5uie completate cu moti"area sa pentru aplicarea %n practic) a %n"),)turilor de
credin,). $eoarece formele clasice de e"aluare au, pentru educa,ia reli!ioas), limite mai accentuate dec(t %n cazul
altor discipline de studiu, se recomand) utilizarea unor modalit),i complementare de e"aluare: proiectul, portofoliul,
autoe"aluarea, o5ser"area sistematic) a comportamentului ele"ilor %n spa,iul *colii *i %n afara acestuia.
Con,inuturile din pro!rama *colar) pentru clasa a BI>a@ la disciplina Religie ! cultul ortodox sunt or!anizate
pe *apte domenii tematice: $o!matic), oral) cre*tin), ?itur!ic) *i art), Spiritualitate *i misiune, Reli!iile %n istorie,
9rtodo7ie *i cultur) na,ional), Cre*tinismul *i pro5lemele lumii contemporane. 6cestea le continu) pe cele a5ordate
la ni"elul claselor a /O-a a O-a *i propun con,inuturi cu caracter mai comple7, posi5il de a5ordat la ni"elul ele"ilor
de clasa a O/-a.
Prezentul curriculum este conceput %ntr-o manier) fle7i5il), care presupune re!(ndirea rolurilor celor doi
parteneri educa,ionali profesorul *i ele"ul. 6stfel, pro!rama permite profesorului li5ertatea de op,iune %n a5ordarea
demersului didactic prin ale!erea succesiunii capitolelor sau a temelor 8care nu au %n pro!ram) o ordine o5li!atorie4,
%n func,ie de caracteristicile clasei sau de e"enimentele reli!ioase, cu condi,ia respect)rii lo!icii interne a domeniului
*i a parcur!erii inte!rale a materiei pre")zute %n pro!ram). $e asemenea, profesorul are li5ertatea de a ale!e metode,
acti"it),i *i stiluri "ariate, adec"ate particularit),ilor ele"ilor *i ale clasei, precum *i %n concordan,) cu competen,ele
precizate pentru fiecare ni"el.
n ceea ce pri"e*te ele"ii, temele au fost selectate astfel %nc(t s) asi!ure implicarea acti") a acestora %n
procesul de predare-%n"),are, care s) contri5uie la formarea capacit),ii de comunicare, de manifestare a spiritului
critic, tolerant, la e7primarea li5er) *i ar!umentat) a propriei opinii. 6le!erea temelor a a"ut %n "edere asi!urarea
caracterului practic-aplicati" al cuno*tin,elor de reli!ie prin "alorificarea e7perien,ei de "ia,) a ele"ilor, prin referirea
la aspecte actuale din "ia,a personal) a adolescen,ilor *i din societatea contemporan), din "ia,a comunit),ii, din
istoria reli!iilor *i din istoria Bisericii.
Pentru realizarea competen,elor specifice se recomand) utilizarea unor acti"it),i de %n"),are, precum:
dialo!ul, dez5aterea pri"ind importan,a *i rolul diferitelor elemente 8de do!matic), de moral) cre*tin), de
istorie a reli!iilor4-
analiza asem)n)rilor *i a deose5irilor 8%ntre diferite aspecte ale "ie,ii reli!ioase, %ntre reli!ii, %ntre te7tele
reli!ioase *i cele laice pe teme comune etc.4-
realizarea unor o5ser"a,ii, studii de caz, micro-anc@ete, sonda'e de opinie pe teme pri"ind aspecte concrete
din "ia,a reli!ioas) a unei comunit),i sau a adolescen,ilor-
'ocul de rol, studiul de caz cu rol de e7emplificare a elementelor de moral) cre*tin)-
analiza unor modele de ac,iune pri"ind implicarea %n rezol"area unor pro5leme concrete din "ia,a
adolescen,ilor sau din "ia,a comunit),ii-
ar!umentarea 5i5lic) *i patristic)-
ela5orarea de te7te di"erse pe teme reli!ioase 8fi*e de lectur), comentarii, recenzii, referate, eseuri4-
utilizarea noilor te@nolo!ii informatice *i a altor mi'loace audio-"izuale %n procesul de predare-%n"),are
8pentru ilustrarea unor teme, pentru c)utarea de informa,ii, pentru documentarea pe o tem) dat)4-
"izite la loca*uri de cult.
n cadrul orei de 'eligie, e"aluarea tre5uie s) ai5) caracter formati", cu scopul de a-l %n"),a pe ele" s) se
autoe"alueze %n acord cu "alorile cre*tine. Prin e"aluare, "alorizarea efortului de %n"),are al ele"ului *i analiza
pro!resului acestuia %n %n"),are tre5uie completate cu moti"area sa pentru aplicarea %n practic) a %n"),)turilor de
credin,). $eoarece formele clasice de e"aluare au, pentru educa,ia reli!ioas), limite mai accentuate dec(t %n cazul
altor discipline de studiu, se recomand) utilizarea unor modalit),i complementare de e"aluare: proiectul, portofoliul,
autoe"aluarea, o5ser"area sistematic) a acti"it),ii *i a comportamentului ele"ilor %n spa,iul *colii *i %n afara acestuia.
Con,inuturile din pro!rama *colar) pentru clasa a BII>a, la disciplina Religie ! cultul ortodox sunt
or!anizate pe *apte domenii tematice: $o!matic), oral) cre*tin), ?itur!ic) *i art), Spiritualitate *i misiune,
Reli!iile %n istorie, 9rtodo7ie *i cultur) na,ional), Cre*tinismul *i pro5lemele lumii contemporane. 6cestea le
11
continu) pe cele a5ordate la ni"elul claselor a /O-a a O-a *i propun con,inuturi cu caracter mai comple7, posi5il de
a5ordat la ni"elul ele"ilor de clasa a O//-a.
Prezentul curriculum este conceput %ntr-o manier) fle7i5il), care presupune re!(ndirea rolurilor celor doi
parteneri educa,ionali profesorul *i ele"ul. 6stfel, pro!rama permite profesorului li5ertatea de op,iune %n a5ordarea
demersului didactic prin ale!erea succesiunii capitolelor sau a temelor 8care nu au %n pro!ram) o ordine o5li!atorie4,
%n func,ie de caracteristicile clasei sau de e"enimentele reli!ioase, cu condi,ia respect)rii lo!icii interne a domeniului
*i a parcur!erii inte!rale a materiei pre")zute %n pro!ram). $e asemenea, profesorul are li5ertatea de a ale!e metode,
acti"it),i *i stiluri "ariate, adec"ate particularit),ilor ele"ilor *i ale clasei, precum *i %n concordan,) cu competen,ele
precizate pentru fiecare ni"el.
n ceea ce pri"e*te ele"ii, temele au fost selectate astfel %nc(t s) asi!ure implicarea acti") a acestora %n
procesul de predare-%n"),are, care s) contri5uie la formarea capacit),ii de comunicare, de manifestare a spiritului
critic, tolerant, la e7primarea li5er) *i ar!umentat) a propriei opinii. 6le!erea temelor a a"ut %n "edere asi!urarea
caracterului practic-aplicati" al cuno*tin,elor de reli!ie prin "alorificarea e7perien,ei de "ia,) a ele"ilor, prin referirea
la aspecte actuale din "ia,a personal) a adolescen,ilor *i din societatea contemporan), din "ia,a comunit),ii, din
istoria reli!iilor *i din istoria Bisericii.
Pentru realizarea competen,elor specifice se recomand) utilizarea unor acti"it),i de %n"),are, precum:
dialo!ul, dez5aterea pri"ind importan,a *i rolul diferitelor elemente 8de do!matic), de moral) cre*tin), de
istorie a reli!iilor4-
analiza asem)n)rilor *i a deose5irilor 8%ntre diferite aspecte ale "ie,ii reli!ioase, %ntre reli!ii, %ntre te7tele
reli!ioase *i cele laice pe teme comune etc.4-
realizarea unor o5ser"a,ii, studii de caz, micro-anc@ete, sonda'e de opinie pe teme pri"ind aspecte concrete
din "ia,a reli!ioas) a unei comunit),i sau a adolescen,ilor-
'ocul de rol, studiul de caz cu rol de e7emplificare a elementelor de moral) cre*tin)-
analiza unor modele de ac,iune pri"ind implicarea %n rezol"area unor pro5leme concrete din "ia,a
adolescen,ilor sau din "ia,a comunit),ii-
ar!umentarea 5i5lic) *i patristic)-
ela5orarea de te7te di"erse pe teme reli!ioase 8fi*e de lectur), comentarii, recenzii, referate, eseuri4-
utilizarea noilor te@nolo!ii informatice *i a altor mi'loace audio-"izuale %n procesul de predare-%n"),are
8pentru ilustrarea unor teme, pentru c)utarea de informa,ii, pentru documentarea pe o tem) dat)4-
"izite la loca*uri de cult.
n cadrul orei de 'eligie, e"aluarea tre5uie s) ai5) caracter formati", cu scopul de a-l %n"),a pe ele" s) se
autoe"alueze %n acord cu "alorile cre*tine. Prin e"aluare, "alorizarea efortului de %n"),are al ele"ului *i analiza
pro!resului acestuia %n %n"),are tre5uie completate cu moti"area sa pentru aplicarea %n practic) a %n"),)turilor de
credin,). $eoarece formele clasice de e"aluare au, pentru educa,ia reli!ioas), limite mai accentuate dec(t %n cazul
altor discipline de studiu, se recomand) utilizarea unor modalit),i complementare de e"aluare: proiectul, portofoliul,
autoe"aluarea, o5ser"area sistematic) a acti"it),ii *i a comportamentului ele"ilor %n spa,iul *colii *i %n afara acestuia.
Dot)0 6 se consulta pro!ramele *colare %n "i!oare.
--- Ar!umentarea unui punct de "edere cu pri"ire la faptul c) pro!rama *colar) recomand o serie de valori si
atitudini care s completeze dimensiunea cognitiv a nvrii cu cea afectiv$atitudinal si moral! din perspectiva
finalitilor educaiei.
Pro!rama *colar) recomand) o serie de "alori *i atitudini care s) completeze dimensiunea co!niti") a
%n"),)rii cu cea afecti"-atitudinal) *i moral), din perspecti"a finalit),ilor educa,iei.
+o"&etenele 'enerale si s&eci$ice care tre5uie formate prin procesul de predare-%n"),are-e"aluare a
disciplinei Reli!ie - Cultul 9rtodo7 au la 5az) si promo"eaz) urm)toarele "alori si atitudini:
Con*tientizarea rolului %n"),)turilor Bisericii %n "ia,a personal) si a comunit),ii-
Responsa5ilitate %n e7ercitarea drepturilor si a o5li!a,iilor care decur! din apartenen,a la diferite
dentit),i 8confesiune, na,iune, comunitate, profesie, cultur) etc.4-
6sumarea toleran,ei etnice, reli!ioase si culturale.
Recomandarea unor "alori *i atitudini are rolul de a completa dimensiunea co!niti") a %n"),)rii cu cea
moral), din perspecti"a finalit),ilor educa,iei, dar *i a disciplinei Reli!ie.
Pro!rama *colar) pentru clasele G-G/// prezint) urm)toarele "alori *i atitudini:
Con*tientizarea rolului %n"),)turilor Bisericii %n "ia,a personal) *i a comunit),ii
$ez"oltarea respectului fa,) de cele sfinte
6sumarea propriei identit),i reli!ioase
Responsa5ilitate %n e7ercitarea drepturilor *i a o5li!a,iilor care decur! din apartenen,a la diferite identit),i
8confesiune, na,iune, comunitate, profesie, cultur) etc.4
Respect *i %n,ele!ere fa,) de semenii de alte credin,e *i con"in!eri
anifestare a respectului pentru ceilal,i
/nteresul pentru aprofundarea cuno*tin,elor reli!ioase %n "ederea permanentei de"eniri spirituale
12
6sumarea toleran,ei etnice, reli!ioase *i culturale
Pro!rama *colar) pentru clasele /O-O// prezint) urm)toarele "alori *i atitudini:
con*tientizarea rolului %n"),)turilor Bisericii %n "ia,a personal) *i a comunit),ii
dez"oltarea respectului fa,) de cele sfinte
asumarea propriei identit),i reli!ioase
responsa5ilitate %n e7ercitarea drepturilor *i o5li!a,iilor ce decur! din apartenen,a la diferite identit),i
8confesiune, na,iune, comunitate, profesie, cultur) etc.4
respect *i %n,ele!ere fa,) de semenii de alte credin,e *i con"in!eri
!ri'a fa,) de aproapele
interesul pentru aprofundarea cuno*tin,elor reli!ioase %n "ederea permanentei de"eniri spirituale
Pornind de la ideea c) un demers de proiectare curricular) tre5uie s) acorde conceptului de competen,)
semnifica,ia unui or!anizator %n rela,ie cu care sunt sta5ilite finalit),ile %n"),)rii, sunt selectate con,inuturile
specifice *i sunt or!anizate strate!iile de predare-%n"),are-e"aluare, actuala pro!ram) *colar) a urm)rit "alorizarea
cadrului european al competen,elor-c@eie la urm)toarele ni"eluri:
o formularea competen,elor !enerale *i selectarea seturilor de "alori *i atitudini-
o or!anizarea elementelor de con,inut *i corelarea acestora cu competen,ele specifice-
o ela5orarea su!estiilor metodolo!ice.
Pro!rama este %n a*a fel conceput) %nc(t s) %ncura'eze creati"itatea didactic) *i adec"area demersurilor
didactice la particularit),ile ele"ilor.
Subiectul al II>lea
Ru!aciunile pentru cei adormiti %n $omnul
Rolul dialo!ului ecumenic si inter-reli!ios
Rolul crestinismului %n dez"oltarea culturii si ci"ilizatiei europene
9ameni de cultura rom(ni - promotori ai credintei crestine
8#icolae /or!a, #ic@ifor Crainic, Gasile Goiculescu, #icolae Stein@ardt, Petre Tutea, $umitru Staniloae,
ircea :liade, Constantin Br(ncusi etc.4
Rolul tinerilor %n apararea "ietii 8com5aterea "iolentei, a suicidului, a eutanasiei si a de!radarii demnitatii
umane4
onumente reprezentati"e de arta reli!ioasa din :uropa si din Rom(nia
a4 Test #e evaluare su"ativ), alc)tuit din 3 tipuri diferite de itemi, pentru e"aluarea form)rii+ dez"olt)rii
competen,elor din sec"en,a dat), astfel %nc(t fiec)rei competen,e s) %i corespund) c(te un item.
Dot)0 Se puncteaz) corectitudinea proiect)rii itemilor, ela5orarea detaliat) a r)spunsului asteptat %n 5aremul
de e"aluare si corectitudinea stiin,ific) a informa,iilor de specialitate.
Sunt date ; competen,e *i testul ela5orat tre5uie s) cuprind) 3 tipuri diferite de itemi, astfel %nc(t fiec)rei
competen,e s) %i corespund) c(te un item.
$isciplina: Reli!ie, cultul ortodo7 $ataKKKK.K
#umele *i prenumele ele"uluiKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK.
Clasa a O//-a
T:ST $: :G6?E6R: SE6T/GS
Timp de lucru: 23 minute.
I1 +ite2te cu atenie ur")toarele a$ir"aii1 En cazul %n care a&reciezi c) sunt a#ev)rate %ncercuie2te
litera 3A5@ #ac) sunt $alse %ncercuie2te litera 3F51 4&1
a4 Consiliul :cumenic al Bisericilor 8C:B4 este o asocia,ie fr),easc) de Biserici, care primesc pe $omnul /isus
Mristos ca $umnezeu *i (ntuitor. 6 + I
54 9 form) de manifestare a ecumenismului local din Rom(nia dup) .>=> este reprezentat) de Societatea Bi5lic)
/nterconfesional), din care fac parte .0 Biserici *i confesiuni. 6 + I
c4 Rolul dialo!ului ecumenic este mai mult dec(t promo"area discu,iilor reli!ioase *i anume cel de accentuare a
misiunii Bisericii %n societate. 6 + I
d4 $ialo!ul ecumenic nu ne %ndeamn) la cola5orare %n "ederea rezol")rii unor pro5leme !ra"e ale umanit),ii, precum
s)r)cia, 5oala, poluarea, r)z5oaiele,etc. 6 + I
13
II1 Ale'e r)s&unsul corect &entru a$ir"aiile ur")toare0 12 &1
11 n Rai sau /ad se a'un!e, %n principal, %n func,ie de:
a4 faptele %nainta*ilor no*tri- 54 ce fac cei "ii pentru cei adormi,i- c4 faptele s)"(r*ite %n timpul "ie,ii.
21 Pomenirea celor adormi,i se face %n:
a4 S(m5)ta lui ?az)r- 54 S(m5)ta dinaintea Po!or(rii
Sf(ntului $u@-
c4 Piua n)l,)rii Sfintei Cruci.
31 Pentru a sc@im5a 8%m5un)t),i4 starea celor adormi,i, cei r)ma*i pot :
a4 s) fac) milostenie- 54 s) posteasc)- c4 s)-*i p)streze credin,a.
III1 4entru $iecare #intre &ersonalit)ile
stu#iate co"&leteaz) s&aiile &unctate #in tabel
cu in$or"aia corect)0 20 &1 #icolae /or!a
!(nditor cre*tin, preocupat de /storia
KKKKKK.. Rom(ne, pun(nd accent pe
importan,a studierii acesteia
#ae /onescu personalitate comple7) fascinant):
KKKKKKKKKKK., !azetar, om politic
Petre Fu,ea dou) cu"inte-c@eie a personalit),ii sale au fost:
KKKKKKK.. *i rom(n
#ic@ifor Crainic a contri5uit la restaurarea teolo!iei rom(ne*ti %n
spiritKKKKKKKKKK
Gasile Goiculescu poet reli!ios, cunosc)tor al sufletului rom(nesc,
ce se caracterizeaz) printr-o lar!) desc@idere c)tre
spiritualitateaKKKKKKKK
#icolae Stein@ardt@ personalitate fascinant) at(t prin cultura sa, c(t
mai ales prin spiritul s)u ad(nc p)truns de
KKKK.. cre*tin)
Bartolomeu 6nania poet, prozator, dramatur!, teolo! de presti!iu,
predicator apreciat, KKKKKK.. al Clu'ului,
6l5ei, Cri*anei *i aramure*ului
$umitru St)niloae aduce un suflu nou %n KKKKKKKKKK. :
a a5ordat toate su5iectele teolo!iei do!matice
dup) scrierile patristice, cristaliz(nd %n sinteze
ori!inale *i reprezentati"e e7perien,a 9rtodo7iei
ircea :liade intens) acti"itate 5eletristic)
*iKKKKKKKKK. 8sute de studii *i articole,
zeci de "olume4, proza lui fascin(nd !enera,ii
%ntre!i
Constantin Br(ncu*i cel mai str)lucit reprezentant al
KKKKKKKKK..secolului OO, cu e7pozi,ii
%n lumea %ntrea!) 8:uropa, SE6, /ndia, Brazilia
etc.4
1