Vointa si cultivarea vointei

Voina (din dictionarul de psihologie)

Este aptitudinea omului de a-i actualiza i realiza inteniile.
Actul voluntar, precedat de o idee i determinat de ea, presupune o reflecie i o
angajare. Conduitele care nu rspund acestui criteriu nu depind de voin.
Potrivit schemei clasice, aceasta ar implica
!" conceperea unui proiect#
$" o deli%erare &aprecierea aciunii optime"#
'" decizia#
(" e)ecutarea aciunii p*n la capt.
Actul realizat este dovada autenticitii unui proiect.
+oin a nu poate fi sus inut la cote ma)ime la nesf*r it, fiind de o%icei temporar.
,en inerea voin ei necesit o concentrare deose%it, este foarte o%ositoare i de
aceea foarte greu de men inut, de o%icei apar alte lucruri care vor distrage
concentrarea. Pentru a nu pierde concentrarea tre%uiesc folosite o serie de metode
pentru a men ine vion a la cote ma)ime. -ezultatul este mai %un atunci c*nd .n loc
s fie folosit voin a direct .n lupta cu pro%lemele, aceasta este folosit .n principal
.n lupta cu transformarea mediului, a o%stacolelor sociale i a o%iceiurilor.
Voina (din manualul de psihologie)
13.4 Defnirea si caracterizarea vointei
Vointa reprezinta procesul psihic complex, prin intermediul caruia omul isi
mobilizeaza si-si canalizeza fortele si capacitatile fizice si spirituale in vederea
invigerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii.
J. Piaget considera vointa un reglaj al reglajelor, su%liniind faptul ca ea se
rasfrange asupra proceselor cognitive si afective.
+ointa poate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului.
L. Vagotski considera ca, in evolutia sa, copilul invata comenzile verbale ale
adultului, pe care, ulterior, le interiorizeaza, ajungand sa-si dea comenzi singur.
!
dultii constituie, pentru copii, modele de comportament si chiar modele de
vointa.
Vointa poate fi inteleasa ca
- modalitate de coordonare a activitatii in general &vointa actiunii si vointa
a%tinerii, a ra%darii, a renuntarii",
- ca proces superior de atutoreglaj &de tip constient si mediat ver%al" si
- ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop constient propus.
!in punct de vedere psihologic, obstacolul nu se identifica cu nici un o%iect sau
fenomen al realitatii si nici cu rezistenta interna resimtita de individ in defasurarea
unei activitati, ci reprezinta o confruntare intre posibilitatile omului si
conditiile obiective ale activitatii.
"atura obstacolului poate fi diferita
- e)terioara, materiala sau
- interna &de natura fiziologica, psihologica".
#n evaluarea obstacolului poate sa se produca
- su%aprecierea o%stacolului &esec",
- supraapriecerea o%stacolului &esec" sau
- reflectarea adecvata a acestuia &succes".
/n depasirea o%stacolului, omul isi mo%ilizeaza efortul voluntar. $fortul voluntar
nu este innascut, fiind dependent de modul de apreciere a o%stacolului si de nivelul
de dezvoltare a lim%ajului. $fortul voluntar consta dintr-o mobilizare a
resurselor fizice, intelectuale, emotionale, prin intermediul mecanismelor
verbale.
Limbajul are rol reglator in declansarea, organizarea si defasurarea actiunilor
mintale sau motorii. Astfel, vointa poate sa transforme imperativele e)terne in
comenzi interne % autocomenzi&, constituindu-se in mecanism psihic de auto
reglare de auto guvernare si de dirijare a conduitei.
13.5 Etapele actului voluntar
+ointa, in calitate de proces psihic, se reaalizeaza de-a lungul a mai multor
etape'
(. rticularea motivationala, prefigurarea intentiei sau impulsului
esprima o tensiune interioara care tinde sa se e)teriorizeze si sa activeze
veriga motorie. /mpulsul poate fi interior sau e)terior si atunci cand
intensitatea lui depaseste un anumit prag, are loc constientizarea lui care
devine punctul de plecare al actiunii voluntare. Constientizarea
impulsului si raportarea lui la un anumit o%iect sunt urmate de formularea
scopului si directionarea actiuni in vederea realizari lui &starea de ,,+rere00
$
-,, vreau 12", de descoperirea unor cai posi%ile de realizare a scopului, de
cunoasterea motivelor care le intaresc sau care le infirma.
). naliza si lupta motivelor. ,otivele odata ela%orate intra in raporturi de
concordanta sau opozitie, ceea ce impune aprecierea avntajelor si a
dezavantajelor alegerii unuia sau altuia. 3ul%urarile vointei se pot
manifesta in fazele deli%erarii, astfel abulicul cantareste avantajele si
dezavantajele, isi modifica proiectele dar nu intreprinde nimic.
*. Luarea hotararii, realizata in urma deli%erarii, face posi%ila ela%orarea
planului de acitune. Ea presupune alegerea unui motiv si respingerea sau
amanarea celorlante, sta%ilindu-se, eventual, ordinea realizarii lor. Acum
apare intentia de a actiona care include motivul ales, scopul urmarit,
mijloacele adecvate de realizare ascopului, planul desfasurarii actiunii si
posi%ile consecinte ale acestuia. 3ul%urarile vointei sse pot manifesta in
fazele luarii hotararii, cand unii subiecti anxiosi se plaseaza su%
autoritatea altora parinti, preoti, %unici etc. si indeplinesc sluj%e modeste
pentru a putea scapa de responsa%ilitati.
+. #ndeplinirea planului sau faza executiei este formata din operatii
concrete &prin care situatia initiala este supusa unor transformari, in plan
mintal sau e)terior, pentru realizarea scopului sta%ilit" si, uneori operatii
automatizate care vor fi integrate controlului constient. E)ecutia are
caracter secvential, ea constand din succesiuni de operatii. Pe parcursul
e)ecutiei pot sa apara o%stacole si actiunea sa esueze, scopul nefiind
realizat. 3ul%urarile vointei se pot manifesta in fazele e)ecutiei, astfel
veleitarul nu-si duce la %un sfarsit proiectul din lipsa de constanta.
,. -aza de evaluare si verificare arezultatelor partiale si transformarea
lor in informatie inversa, pentru comanda si efectuarea operatiilor
vitoare. 4aca rezultatele nu sunt cele scontate, atunci sunt sanse ca
actiunea sa fie repetata. .ezultatul final, prin conexiune inversa,
asigura inregistrarea programului %schemei& actiunii pentru
utilizarea ulterioara.
13.6 Calitatile vointei
+ointa nu este o insusire psihica innascuta, ci ea se dezvolta in procesul activitatii,
su% influenta educatiei si pe masura acumularii e)perientei personale. Astfel,
vointa difera calitativ de la o varsta la alta, in functie de aspectul calitativ al
activitatii predominante. 5a inceput, in dezvoltarea miscarilor voluntare predomina
tre%uintele organice ale copilului &foame, sete", apoi predomina perceptiile si
reprezentarile si mai tarziu, rolul hotarator il au gandirea si lim%ajul. /n
concordanta cu varsta, se schim%a motivele si scopurile activitatii in functie de
puterea de proiectare, in plan mintal, a activitatii. 6data cu aceasta creste si
capacitatea de a mo%iliza efortul voluntar necesar pentru depasirea o%stacolelor
interne si e)terne, in activitate se constituie si calitatile vointei.
Cele mai importante calitati ale vointei sunt
'
!. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia
realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de su%iectul insusi si
asteptat de cei din jur. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe o
perioada indelungata de timp, chiar si conditiile in care aparent n-ar fi
posi%ila continuarea actiunii. 6pusul ei este incapatanarea &insusire
negativa" care presupune urmarirea unui scop si atunci cand este clar ca
imprejurarile nu ofera nicio sansa de reusita &este rezultatul lipsei de
fle)i%ilitate in gandire si actiune, al prejudecatilor sau a unor carente
educationale".
$. -ermitatea si taria vointei este capacitatea de a suporta dificultatile, opinile
contrare, severitatea criticii etc., pentru a-si mentine hotararea luata. 6pusul
ei este slabiciunea vointei &insusire negativa" care inseamna imposi%ilitatea
de a realiza efortul voluntar cerut, chiar daca cel in cauza este constient de
importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei din jur.
'. #ndependenta si initiativa e)prima gradul de autodeterminare si
originalitatea liniei proprii de conduita. 6pusul ei este sugestibilitatea
&insusire negativa" care consta in adoptarea necritica a influentelor
e)terioare.
(. utocontrolul presupune constietizarea, aprecierea si adecvarea permanenta
a tendintelor, motivelor si proceselor intelectuale, precum si actiunilor
concrete anumitor e)igente, principii, idealuri morale, politice, sociale etc.
7. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care omul deli%ereaza.
6pusul ei este nehotarirea sau tergiversarea &insusire negativa" care se
manifesta ca oscilatii indelungate si nejustificate intre motive, scopuri,
mijloace etc. cu amanarea deciziei.
/alitatile vointei, integrate in structuri mai comple)e, devin trasaturi de
caracter. 4ezvoltarea vointei contri%uie la dezvoltarea personalitatii, deoarece pe
masura ce o%stacolele sunt depasite, ele isi pierd sau se diminueaza caracterul de
o%stacol.
4upa tipul de activitate si de efort e)ersate, vointa se specializeaza fiind mai
dezvoltata intr-un domeniu decat in altul.
RAPORTU D!"TRE ACT!#!TATEA #OU"TARA $!
ACT!#!TATEA !"#OU"TARA
86mul in general este constient de o%iectivele pe care le urmareste, de procedeele,
de actiunile prin care aceste o%iective pot fi atinse. 4atorita acestui fapt, caracterul
voluntar, constient, devine o trasatura specifica, esentiala a omului.
/n afara de actiunile voluntare, la om se manifesta insa si diferite procese, miscari
sau actiuni care nu au caracter voluntar. & ..." Amintim cateva dintre acestea
clipitul, stranutul, tusitul, retragerea %ratului sau a piciorului la un stimul dureros,
(
intoarcerea capului catre un stimul neasteptat, oftatul, risul. Caracter involuntar
pregnant au mai cu seama unele procese vegetative, cum ar fi salivarea,
functionarea inimii, respiratia, transpiratia etc.
9nele manifestari de conduita apar la copil su% forma unor actiuni involuntare,
cum ar fi sugerea, inghititul, miscarile impulsive ale mem%relor si ale trunchiului
etc., dar mai tarziu acestea se su%ordoneaza reglarii voluntare. Alte procese sau
manifestari devin regla%ile prin vointa numai partial. Astfel, de e)emplu, putem sa
ne reglam voluntar, in anumite limite, respiratia. Putem tusi si intentionat, dar in
caz ca ne chinuie o tuse grava nu mai putem rezista si tusim in cursul unei
conferinte. 4e asemenea, putem influenta voluntar risul sau plansul &..."
Actiunile voluntare ale omului isi pot pierde prin e)ercitiu caracterul lor voluntar
propriu-zis. Actiunile de acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. Astfel,
deprinderile, operatiile automatizate pot sa se desfasoare chiar su% un control
sumar al constiintei. Actiunile automatizate se pot insa su%ordona reglarii
voluntare in orice moment, daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor.
Aceste actiuni se incadreaza de o%icei in intregul unei activitati sau actiuni
planificate si organizate in mod constient. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten
reprezinta o actiune voluntara, dar efectuarea unor litere in cursul scrierii se desfa
soara automat. &..."
/ntre actiunile voluntare si cele involuntare e)ista relatii multiple. &..." 9n criteriu
acceptat in general pentru distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare
consta in reglarea prin sistemul ver%al a actiunii. 4aca o actiune poate fi reglata
prin cuvant, prin autocomanda, ea poate fi supusa reglarii prin vointa noastra.8
&:eniamin ;orgo, Ce este vain/a?, Editura stiintifica, :ucuresti, !<=<,p.<>-!oo"
13.% Teorii asupra actului voluntar
(. 0eorii intelectualiste. .n special .n ?recia antica, a precumpanit punctul de
vedere dupa care ratiunea &gandirea" joaca rolul principal .n actul voluntar,
scot*ndu-se .n prim-plan rolul deli%erarii. 4upa socratici, orice greseala
&morala" este o eroare si orice virtute este o stiinta. Cel ce .ntelege situatia,
alternativele, actioneaza cum tre%uie. Aristotel socotea ca la %aza actului de
vointa sta un silogism, decizia fiind concluzia rationamentului.
-ationamentul ar decurge cam .n felul urmator daca gasesc ceva %un de
%aut, tre%uie sa %eau # aceasta apa este %una de %aut deci tre%uie sa o %eau.
-olul g*ndirii, al rationamentului .n etapa deli%erarii este evident, dar
argumentele n-au numai un suport logic# de o%icei, ele sunt impregante de
stari afective, dorintele, sentimentele le influenteaza puternic. .n general,
cei care rationeaza prea mult se hotarasc greu. si nu rationamentul strict
7
logic e cel ce dicteaza hotar*rea. 4e pilda, fumatorul pasionat, de regula, el
.ti poate enumera toate dezavantajele fumatului provoaca maladii
%ronsice, constituie un risc de cancer pulmonar, comporta cheltuieli etc.
etc., totusi nu e capa%il sa se lase de fumat. Ca sa nu vor%im de cei ce se
drogheaza, care .si ruineaza organismul si .ncep sa resimta dezastrul. Ei nu
se pot lasa de drog, dec*t ajutati printr-un tratament foarte dificil.
). Punctul de vedere psihofiziologic, prezent si la :. @Ainner, simplifica si
mai mult pro%lema. El vede actul voluntar ca un rezultat al complicarii
legaturilor temporare, ca un refle) conditionat instrumental. Animalul,
stimulat de tre%uinte prin e)citatii interne, devine activ, cauta anumite
semnale anunt*ndu-l de prezenta hranei. Actul voluntar este un act
ideomotor. /maginea unui mar copt determina un copil sa alerge .n gradina
si sa se catere pe copac. 4esigur, orice act voluntar este un act ideomotor,
fiind declansat de o anume imagine sau idee, dar nu orice act
ideomotor este si voluntar. C*nd studentul care .nvata .si imagineaza
spectacolul, lasa totul %alta si fara a mai sta pe g*nduri fuge la
cinematograf, el nu realizeaza un act propriu-zis de vointa acesta
presupune conflict, refle)iune, depasirea unor %ariere, .nfr*ngerea unor
tendinte puternice. Actul voluntar nu presupune doar imaginarea unor
efecte, ci si eliminarea altor consecinte, .nfr*narea si oprirea asociatiilor
pertur%atoare.
*. spectul afectiv &dupa Cuvillier, A.". @cot*nd .n evidenta rolul afectivitatii
&B. Bundt, C. -ignano" psihologii se apropie mai mult de pro%lemele
esentiale ale vointei. Ei su%liniaza ca actul de vointa .ncepe cu anumite
dorinte, aspiratii si consta .n lupta dintre ele. 5a %aza actului voluntar si a
deciziilor stau sentimentele. +or%im de vointa atunci c*nd hotar*rea se ia pe
%aza unui sentiment superior, c*nd de e)emplu .nvatatura e considerata mai
importanta dec*t o distractie momentana.
3ermenul de 8sentiment superior8 nu ni se pare a fi cel mai indicat, ar tre%ui
spus 8sentimentul cel mai important pentru individ8. /ata un e)emplu. 9n
hot patrunde prin efractie .ntr-o casa de unde stie ca proprietarii sunt plecati.
Ajung*nd .n camera unde se afla un seif cu %ani si %ijuterii, gaseste acolo, pe
masa, tot felul de %unatati de la un ospat a%ia .ncheiat. Chiar daca t*lharul e
mort de foame, el va neglija m*ncarea si se va ocupa de spargerea seifului,
mult mai importanta pentru el. Aici nu %iruie un sentiment superior, ci o
valoare mai mare pentru individ. .n actul de vointa, de o%icei, inhi%am
anumite dorinte prezente pentru a putea realiza .n viitor altele mai
importante. 3otusi, acest punct de vedere nu e satisfacator, persoanele
afective nu au vointa puternica. ,ai ales, tre%uie avute .n vedere o%servatiile
lui B. Dames.
+. 1ublinierea aspectului specific. 4upa B. Dames, actul de vointa este
urmatorul ne hotar*m sa actionam .mpotriva unei dorinte prezente care e
puternica, arzatoare, pentru a face altceva lipsit de atractie, antipatic, silnic.
Actionez .mpotriva celei mai mari atractii. 9n verita%il miracolE 4orintele
=
se lovesc de un 8tre%uie8, ca un perete ce opune o mare rezistenta, dar lipsit
de atractie si caldura. E constiinta morala. F-am nici o pofta sa .nvat, .nsa
am constinta unei o%ligatii, a unei datorii imperioase.
&APTU #OU"TAR
G... psihologia contemporana, cu multa greutate, isi croieste drum spre adevar.
@olutia pe care tinde s-o dea pro%lemei faptului voluntar ni se pare a fi urmatoarea.
/ndividualitatea organica este considerata a fi la %aza tuturor miscarilor corpului.
Fu este miscare care sa nu e)prime individualitatea animalului. 4ar miscarea in
care se e)prima individualitatea nu este totdeauna una voluntara. 9n om furios, de
e)emplu, %ate cu pumnul in masa ca raspuns la o e)citatie primita. /n %ataia cu
pumnul in masa se e)prima individualitatea lui# cu toate acestea, ea nu este un fapt
voluntar. 3ot astfel, nu este un fapt voluntar mimica de deznadejde pe care o face
cineva la auzul unei vesti triste. 3oate miscarile de e)presie emotionala e)prima
individualitatea si, cu toate acestea, ele nu sunt fapte voluntare. 5. Hlages, de la
care imprumutam e)emplul de mai sus, spune ca acestea sunt miscari generice care
preced miscarile individuale voluntare. Pro%lema este cum se nasc miscarile
individuale voluntareI Ce complicatie noua intervine pentru ca o e)primare
emotionala sa se prefaca intr-un fapt de vointaI Hlages nu da la aceste intre%ari un
raspuns e)plicativ, dar face o %una descriere a diferentei dintre e)presia emotionala
si faptul voluntar. 4irectia miscarilor voluntare, zice el, este determinata de
imaginile individuale ale o%iectelor e)terne, pe cand miscarile emotionale sunt
cauzate de imaginile tipice formate dupa o%iecte. E)presiile emotionale ar fi, fata
de faptele voluntare, ceea ce sunt prover%ele fata de judecatile precise din punct de
vedere stiintific. 5or le lipsete insusirea de a fi instrumente pentru atingerea unui
scop. 6mul furios da cu pumnul in masa pentru a-si descarca furia, si nu pentru a
produce o anumita schim%are in masa# schim%area, cand se produce, este fara
utilitate pentru el, daca nu chiar pagu%itoare. Captul voluntar este o instrumentatie
in vederea unui scop si de aceea el variaza in functie de necesitate, pe cand
e)presia emotionala ramane aceeasi ori de cate ori este repetata nu plange mai
%ine acela care a plans mai des si nu rade mai %ine acela care a avut %ucurii mai
des, ci e)presia plansului si a rasului ramane la fiecare om asa cum ii este data de
la nastere. 5a faptul voluntar, dimpotriva, repetarea are efecte vizi%ile. 9n fapt
voluntar repetat se perfectioneaza uneori ca usurinta de e)ecutare, pana ce devine
o%isnuinta, alteori ca precizie. 4e aceea, conchide Hlages, este eronata teoria lui
4arJin, care e)plica e)presiile emotionale prin o%isnuinta do%andita in urma unor
acte des repetate. 6%isnuinta nu are nici un rol in cazul e)presiilor emotionale, ci
numai al faptelor voluntare.
Cu aceasta descriere ne aflam in pragul e)plicarii faptului voluntar. Ce este nou si
original in faptul voluntarI 5egatura dintre miscare si reprezentarea e)ercitiilor
e)terneI Fu. Aceasta legatura e)ista si in miscarile emotionale... Prin urmare, ceea
ce este nou si original in faptul voluntar nu consta in legatura dintre reprezentare si
miscare, si deci nu prin e)plicarea mecanismului acestei legaturi aflam e)plicarea
>
faptului voluntar# ... cel mult, faptul voluntar se serveste de acest mecanism, cum
se serveste de multe altele. Cu adevarat nou si original in faptul voluntar este
directia lui instrumentala intentia motivata a constiintei de a se servi de el pentru
un scop, reprezentat dinainte. @unt deci, aici, doua pro%leme cu totul deose%ite
una, aceea a mecanismului care leaga miscarea corpului de e)citatie, o%iect sau
reprezentare de o%iect, o pro%lema care s-ar putea rezuma la intre%area cum se
inlantuiesc actele sufletesti in miscareI Pro%lema a doua, cea a motivarii miscarii
in vederea realizarii unui scop, s-ar putea rezuma la intre%area pentru ce aceasta
miscare si nu altaI /n psihologia veche se confundau foarte adeseori aceste doua
pro%leme si, ceea ce era mai grav inca, se suprima una din ele de regula, in
psihologia spiritualista se suprima pro%lema inlantuirii, iar in psiholigia
materialista pro%lema motivarii. Captul voluntar nu se e)plica complet decat
acordandu-se atentie am%elor pro%leme.2
&@ursa C.-. ,oraru, Curs de psihologie, !<<= p. 'K=-'K>"
Vointa rezumat
Vointa
o optimizarea comportamentelor orientate spre atingerea unui anumit obiectiv
o "forta individuala" ce permite omului sa se manifeste liber
o modalitatea superioara de autoreglare a sistemului psihocomportamental
o proprie omului
o se impleteste strans cu dezvoltarea functiilor constiintei
o stimulii care determina reglajului voluntar - obstacolul sarcinilor carora individuluman trebuie le faca fata
- dificultatea inca din primele zile dupanastere
o "lupta" cu obstacole de diferite grade de dificultate
o factori interni favorizanti - excitatia, inhibitia, motivatia, rezistenta la tentatii
o actul voluntar include atat planul intelectual cat si cel motor
o dorinta = motiv | implinire = scop
o nu este orientata doar spre exterior, ci si spre interior - exemplu: auto-controlul
o 2 nivele. nivelul:
involuntar - absenta intentionalitatii
- declansarea automata a actiunii si centrarea ei directa pe obiectiv
voluntar - obligatoriu implica constiinta
- pasi > intentionalitatea ~ aparitia impulsului spre actiune si formulareascopului
> analiza prealabila a conditiilor, a raportului dintre scop si mijloc ~analiza si lupta motivelor
> deliberearea si decizia ~ elaborarea si adoptarea deciziei de actiune+ instalarea starii subie
ctive de
autodeterminare: "vreau acest lucru", "vreau sa..."
> efortul ~ executia
> analiza rezultatului si generarea informatiei feedbac de validare sau de corectie
o calitati:
forta sau taria - gradul de efort pe care o persoana poate sa-
l sustina pentru invingerea obstacolelor interne sau externe
perseverenta - mentinerea sau repetarea efortului voluntar pana la finalizarea actiunii
consecventa - rezistenta liniei de conduita adoptate la influenta perturbatoare + concordanta dintre vorbe si
fapte
fermitatea - capacitatea subiectului de a-si mentine hotararea luata, in ciuda presiunilor din afara asupra lui
independenta - capacitatea subiectului de
a lua pe cont propriu decizii si hotarari, fara a apela la sprijin extern
initiativa - gradul de activism intern al subiectului, promptitudinea de implicare in actiune, intr-
o situatie sau alta
o tipuri de integrare. tipul:
L
simetric puternic !echilibrat" - dezvoltarea optima a vointei, atat interna cat si externa
simetric slab - dezvoltare sub medie, atat cea interna cat si cea externa
asimetric intern - dezvoltarea puternica ->in raport cusine si dezvoltare slaba ->
in raport cu situatiile externe
asimetric extern - dezvoltarea slaba ->in raport cu sine si dezvoltare puternica ->
in raport cu situatiile externe
Dezvoltarea voinei i autocontrolului
Voina este capacitatea de a depi lenea i amnarea. Este
abilitatea de a controla sau respinge impulsurile nefolositoare sau
duntoare. Este capacitatea de a lua o hotrre i de a-o urma
cu perseveren pn este dus cu succes la ndeplinire. Este
puterea interioar de a depi dorina de a te complace n
obiceiuri inutile i nefolositoare, i puterea interioar de a depi
rezistena emoional i mental fa de aciune. Voina este
elementul cheie al succesului, deopotriv material i spiritual.
Autocontrolul vine n completarea voinei. i confer puterea de
a persevera n tot ceea ce faci. i ofer capacitatea de a rezista n
faa greutilor i a di!cultilor, !e c sunt !zice, emoionale sau
mentale. i acord capacitatea de a amna satisfacia imediat,
pentru a ctiga ceva mai bun, dar care necesit efort i timp.
" metod e!cient de a dezvolta i a mbunti aceste caliti
este s efectuezi anumite aciuni i activiti, pe care, de obicei,
le-ai evita din cauza lenei, tendinei da a amna, slbiciunii,
timiditii etc. #cnd ceva care nu i place sau eti prea lene
s-l ncepi, nfrngi rezistena subcontient, i antrenezi mintea
s i se supun, i ntreti puterea interioar i dobndeti trie
de caracter. $uchii devin mai puternici opunnd rezisten
<
greutilor. %uterea interioar se dezvolt nvingnd rezistena
psihic interioar.
&ezvoltndu-i una din aceste dou abiliti, automat se dezvolt
i cealalt.
'at cteva e(erciii utile pentru dezvoltarea voinei i
atutocontrolului)
*. +tai pe scaun n autobuz sau tramvai i lng tine se a, un
btrn, o femeie sau o gravid. -idic-te i ofer-i locul, chiar
dac i-ar ! plcut s mai stai .os. # acest lucru, nu din politee,
ci pentru c este un lucru pe care ezii s-l faci. n felul acesta i
nfrngi rezistena opus de trup, minte i su,et.
/. +unt vase nesplate n chiuvet i ai amnat splarea lor
pentru mai trziu. -idic-te i spal-le acum. 0u lsa lenea s te
copleeasc1 2nd tii c n felul acesta i dezvoli voina i eti
convins de importana voinei n viaa ta, va ! mai uor pentru
tine s faci ce ai de fcut.
3. Vii acas obosit de la munc i te aezi n faa televizorului,
pentru c i-e prea lene s te duci s te speli. 0u te supune
dorinei de a sta i a lncezi, du-te i f un du1
4. 5tii c ai avea nevoie de ceva e(erciii !zice, dar n loc s te
apuci, continui s stai degeaba sau s te uii la !lme. -idic-te, f
o plimbare, alearg sau desfoar o alt activitate !zic.
6. i place cafeaua cu zahr7 8tunci, pentru o sptmn, bea-o
fr zahr. i place s bei trei cafele pe zi7 %entru o sptmn,
bea numai dou1
9. :neori, cnd vrei s spui ceva care nu e aa de important,
decide s nu l spui.
;. 8bine-te s citeti brfele mrunte din ziare, chiar dac simi
nevoia.
<. 8i dorina de a mnca ceva care nu e chiar sntos7 &e dragul
e(erciiului, refuz-i aceast dorin.
!K
=. &ac te trezeti gndindu-te la lucruri neimportante, mrunte
i negative, ncearc s i pierzi intetesul pentru ele,
contientiznd inutilitatea lor.
*>. nfrngei lenea. 2onvinge-te de importana lucrurilor care
trebuie fcute. 2onvinge-i mintea c vei dobndi putere
interioar atunci cnd acionezi i nfptuieti lucruri, n ciuda
lenei, repulsiei sau a rezistenei interioare fr sens.
0u spune niciodat c nu poi urma aceste e(erciii, pentru c n
mod sigur poi1 #ii perseverent, orice ar !. $otiveaz-te, gndind
la importana efecturii acestor e(erciii i la puterea interioar i
tria pe care le vei dobndi.
ncercnd s efectuezi prea multe e(erciii din acest set, cnd eti
la nceput, vei putea sfri prin a ! dezamgit. Este mai bine s
ncepi s te antrenezi cu e(erciiile mai uoare la nceput i
treptat s creti numrul lor i di!cultatea. %ractica va face ca
puterea voinei tale s creasc i s se mbunteasc, oferindu-
i multe satisfacii.
8daptare dup un material de -emez +asson.
Cultivarea voin'ei
Petronela 9ntu
@Jami @hivananda, acest cuttor spiritual autentic, m-a fascinat .ntotdeauna prin
claritatea mesajului su, prin fora transformatoare a cuvintelor sale. Mntr-o manier
concis i simplificatoare, @hivananda se adreseaz celor care caut soluii
concrete de depire a .ncercrilor spirituale i vor cu adevrat s fac din viaa lor
o ascensiune spre lumin.
Mn cutrile mele recente am descoperit c.teva idei despre cultivarea voinei, idei pe
care, pentru a le fi)a, am simit nevoia s le scriu. + prezint mai jos c.teva din
afirmaiile care m-au mo%ilizat i m-au motivat pentru a depi o Getap de platou2
&cum .mi definesc eu perioadele de inerie spiritual".

G+oina este o for dinamic a sufletului. Ea poate realiza minuni i miracole dac
este pur i irezisti%il. Pentru un om cu voin puternic nu e)ist nimic imposi%il
de realizat sau de o%inut. Atunci c.nd o dorin este controlat ea se transform .n
voin. Atunci c.nd s.nt controlate, energia se)ual, energia muscular, furia etc. se
transmut .n fora voinei. Cu c.t s.nt mai puine dorine necontrolate, cu at.t voina
este mai puternic.
+oina este conductorul tuturor forelor mentale N puterea de judecat, fora
memoriei, puterea de concentrare i de .nelegere, raiunea i discriminarea.
!!
@impla dorin anemic nu este suficient pentru a o%ine ceva. 3re%uie s ai un
scop i un el %ine definite. 4orina este precum o mic unduire la suprafaa apei,
pe c.nd voina este acea putere care .ndeplinete dorinele. +oina este puterea de a
alege i a hotr. ceva.
Cocalizarea minii, echili%rul, veselia, fora luntric, capacitatea de a rezolva
sarcini dificile .ntr-o manier miraculoas .n timp scurt, succes .n toate
.ntreprinderile, puterea de a influena .n mod %enefic oamenii, o personalitate
dinamic i magnetic, o fizionomie i o aur magnetic, ochi strlucitori, privirea
ferm, vocea puternic, mrinimia i generozitatea, fermitatea, ne.nfricarea s.nt
unele dintre caracteristicile care evideniaz un om cu o foarte mare putere a
voinei.

Cum s-i dezvoli voina
Atenia, d.rzenia, ascezele &tapas", postul, stp.nirea de sine, iertarea, clemena,
fermitatea .n caz de pericol, puterea de rezisten la atacul forelor ostile evoluiei
spirituale, a ine un jurnal zilnic, japa cu orice mantra N toate acestea joac un rol
deose%it de important .n dezvoltarea voinei.
Aspirantul spiritual tre%uie s asculte cu r%dare cuvintele celorlali. Ascultarea
r%dtoare dezvolt voina i cucerete inimile celorlali.
Ciina tre%uie s realizeze chiar i aciuni care nu s.nt interesante. Aceasta, de
asemenea, va duce la dezvoltarea voinei. Aciunile care nu s.nt interesante vor
deveni astfel dup ceva timp.
9rmrete s trieti fericit .n orice loc te-ai afla i .n orice condiii. +oina ta va
deveni puternic i dinamic.
Practica concentrrii este i ea de mare ajutor .n dezvoltarea voinei. tre%uie s
deii o .nelegere plin de inteligen a naturii minii, a felului .n care z%urd i
opereaz aceasta. Fu poi trage o linie de demarcaie clar i s spui unde sfrete
practica concentrrii sau cultivarea memoriei i unde .ncepe cultivarea voinei.
-epetarea constant i meditaia asupra urmtoarelor formule .i va dezvolta, fr
.ndoial, foarte mult puterea voinei
+oina mea este pur i irezisti%il. Prin intermediul voinei mele puternice, s.nt
capa%il s realizez acum orice. Am o voin invinci%il.
Fu utiliza niciodat voina .n direcii greite, cci astfel te vei pr%ui fr
speran. Fu este %ine s-i .ncerci puterea voinei de la .nceputul antrenamentului.
Ateapt p.n cnd aceasta devine cu adevrat puternic, pur i irezisti%il.

/nstruciuni fundamentale legate de cultivarea voinei
!. 3re%uie s urmreti .n permanen s creti i s evoluezi din punct de
vedere mental, moral i spiritual. Clecreala deart tre%uie a%andonat
integral i definitiv. +oina ta va deveni dinamic dac timpul este utilizat
.ntr-un mod c.t mai profita%il din punct de vedere spiritual. ,unca i
tenacitatea, interesul i atenia, r%darea i perseverena, credina i
.ncrederea .n sine pot face dintr-un om comun o personalitate marcant.
!$
$. +a tre%ui s .i pui voina la trea% .n conformitate cu propriile tale
capaciti. Altfel, puterea voinei tale se va micora i vei fi descurajat.
Pstreaz-i numai puine fapte de fcut, dar f-le cu perseveren.
'. A g.ndi prea mult fr ca dup aceea s iei o hotr.re ferm este un serios
o%stacol .n e)ercitarea voinei. ?.ndete-te corect c.tva timp i apoi ia o
decizie. Fu tre%uie s e)iste nici o am.nare nenecesar.
(. ,intea tre%uie s rm.n calm i detaat, echili%rat .n orice condiii.
,intea tre%uie disciplinat perfect. ,erit practicat aceasta.
7. 9rmrete cu inteligen s e)tragi din toate lucrurile i situaiile ceea ce
este mai %un. ?sete metode uoare, eficiente de depire a crizelor. Fu te
focaliza asupra defectelor, eecurilor i greelilor. 5as defectele .n pace. Ele
vor disprea cu rapiditate pe msur ce voina ta va deveni mai pur.
=. Cii mereu plin de atenie. 3re%uie s fii rapid i .n acelai timp eficient i
capa%il.
>. Fu te descuraja niciodat. Apeleaz la toate energiile i facultile tale
latente.
L. Pentru a depi situaiile critice i pentru a avea succes, s.nt necesare o
fermitate de neclintit i o infinit r%dare.
<. Fu te .ngrijora dac dezvoltarea voinei .nt.rzie. Prin practic, vei ajunge s
te perfecionezi. E)periena te va .nva.
!K.9tilizeaz-i voina doar pentru realizarea @inelui. 5as deoparte afacerile
lumeti. Fu merit.
!!. Amplific .n tine c.t mai mult calitile sattva-ice &pure". Curajul,
compasiunea, iu%irea universal, no%leea, mulumirea, francheea, cinstea
tre%uie s fie amplificate c.t mai mult.
!$.3re%uie s-i disciplinezi c.t mai %ine simurile. Conserv-i energia. Acest
lucru este foarte important.
!'.Fici o practic spiritual nu este cu putin fr un corp ro%ust i sntos.
Pstreaz-i corpul puternic i plin de sntate prin practica regulat a
e)erciiilor fizice.
!(.Este necesar s ii cu strictee un jurnal zilnic.
!7.3re%uie s urmreti s nu .ntreii nici un g.nd negativ .n minte. -ealizeaz
gloria, splendoarea i fora @inelui tu. -ealizeaz faptul c acest @ine este
rezervorul a toat cunoaterea, fericirea, puterea, frumuseea, pacea i
%ucuria. 9rmrete s simi cu toat fiina ta c soarele, luna, stelele .i
.ndeplinesc funciile lor specifice la comanda ta aerul circul, ploaia cade,
focul arde, r.urile curg, soarele lumineaz, stelele strlucesc la ordinul tu.
3u eti ?loria tuturor gloriilor, @oarele tuturor sorilor, 5umina luminilor, 3u
eti Adevrul. 3u ei nemuritorul, nepieritorul Atman care ptrunde .ntregul
univers. Afirm mreia @inelui din tine. -ecunoate gloria suprem a lui
4umnezeu. -ealizeaz plenar .n fiina ta realitatea suprem.
Puterea voinei i obiceiurile
!'
by CRISTIAN CIUBEREA on FEBRUARY 7, 2012
Tony Schwartz este fondatorul coman!e! The Energy Project, care stud!a"# de 1$ an!
sort!%!! de erforman&# entru a afla totul desre ener'!a uman#( de unde o a%em, cum
o folos!m, c)nd ne l!se*te *! cum ne umlem +ater!!le cu ener'!e, -n cartea F!! .n form#
/ 0uterea !ml!c#r!! totale %or+e*te desre un concet foarte !nteresant( Puterea
voinei,
Ce este uterea %o!n&e!
Cea ma! rar# *! ma! %aloroas# form# de ener'!e e care o a%em e puterea voinei,
0r!m!m .n f!ecare "! foarte u&!n# %o!n&#, 1ac# re"!st#m la anum!te lucrur! e care nu le
%rem sau .ncerc)nd s# ne &!nem .n fr)u emo&!!le folos!m acea do"# m!c# de %o!n&# de
care d!sunem, Ao!, c)nd %rem s# facem lucrur! cu ade%#rat !mortante, nu ma! a%em
ener'!e,
S2a f#cut un e3er!ment .n care s2au luat 2 'rue de oamen!, -n r!ma fa"#, am+ele
'rue tre+u!au s# se u!te la un f!lmule& amu"ant, 0r!ma 'ru# a r!m!t ca !nd!ca&!e s# .*!
&!n# .n fr)u emo&!!le e c)nd cea de2a doua nu a%ea n!c!o !nterd!c&!e, 1u# ce s2au u!tat
la f!lm, l! s2a dat s# fac# d!%erse teste s!4olo'!ce, Ce s2a o+ser%at a fost c# r!ma 'ru# a
a%ut re"ultate mult ma! sla+e dec)t 'rua a doua, *! asta entru c# *!2au consumat d!n
ener'!e sur!m)ndu2*! emo&!!le,
Cum folose*t! uterea %o!n&e!
0entru a decola, o rac4et# .*! folo*te 506 d!n com+ust!+!l entru a sc#a de for&a
'ra%!ta&!onal# a 0#m)ntulu!, Cu restul de 106 d!n com+ust!+!l rac4eta se l!m+# r!n
sa&!u *! re%!ne e 0#m)nt,
!(
7a fel este *! cu no!, 0entru a a%ea re"ultate, tre+u!e s# sc##m de o+!ce!ur!le roaste *!
s# ne form#m altele +une, 0entru asta, tre+u!e s# ne folosim de toat voina pentru
a scpa de fora gravitaional a obiceiului prost i sl !nlocuim cu unul
bun,
" nevoie s faci zilnic# timp de $% de zile# un lucru pentru ai forma un
obicei nou, 1ac# renun&! c4!ar *! entru o "! s# fac! lucrul resect!%, da! este ca tot
rocesul *! tre+u!e s# o !e! de la ca#t, 1ac# fac! doar 2$ de "!le, s2ar utea s# nu f!e de
a8uns, -n sc4!m+, dac# te &!! de lucrul resect!% 90 de "!le, o s# .nce! s#2l fac! cu u*ur!n&#
*! o s# de%!n# arte d!n %!a&a ta,
-n !ma'!nea de ma! 8os, e desenat rocesul de formare a unu! o+!ce!(
&n primele '% zile tre+u!e s# .nfrun&! :'ra%!tatea; %ec4!ulu! o+!ce!,
Tot d!n !nter!orul t#u<f!"!c, emo&!onal, mental= o s#2&! sun# :nu> nu %reau s# fac asta>
nu2m! lace s# fac asta;, ?! o s# r!me*t! aceste mesa8e f!e c# %re! s# mer'! la sal#, f!e c#
%re! s#2&! sc4!m+! d!eta, f!e c# %re! s# .n%e&! entru e3amene, 1e*! o s# &! se ar# foarte
c!udat s# fac! lucrul e care &! l2a! rous, tre+u!e s# .nfrun&! acest o+stacol *! s# mer'!
ma! dearte, @ s# treac#>
&n zilele ''(% o s# .nt)m!n! re"!sten&#, E ce%a ma! u*or dec)t .n r!mele "!le, dar
e3!st# totu*! o re"!sten&#, "ben Pegan<cel de la care am au"!t desre acest concet=
o%estea cum tre+u!a s# se l!m+e "!ln!c .ntre cele 2 aartamente ale sale s!tuate la
eta8ul 19 *! 17,
@+!*nu!a s# !a l!ftul )n# c)nd a real!"at c# e ma! s#n#tos entru el s# foloseasc# sc#r!le
*! c# e *! ma! ra!d, Cu toate astea, de f!ecare dat# c)nd !e*ea e u*#, era tentat s#
foloseasc# l!ftul, Uneor!, c)nd a%ea o un'# .n m)n#, m!ntea se 8uca cu el *! .! "!cea( :a!
!7
+a'a8, !a l!ftul>;, E%!dent c# +a'a8ul nu era 'reu, dar m!ntea .nc# ounea re"!sten&#
noulu! o+!ce! de a mer'e e sc#r! *! .ncerca s#2l #c#leasc#,
&n zilele ('$% are loc aclimatizarea, -n aceast# fa"# .nce! s# !nte're"! noul o+!ce!
.n %!a&a ta *! .ncee s# &! se ar# natural s#2l fac!,
E destul de 'reu s# sc4!m+! un o+!ce! %ec4!, mot!% entru care e necesar s# .&! folose*t!
.ntrea'a %o!n&# entru a2&! forma un o+!ce! nou, &n fiecare dimineat# !ncepe cu
lucrul cel mai important pentru tine)
Nu .ncerca s# .&! forme"! ma! mult de un o+!ce! e lun#, 1ac# .&! concentre"! ener'!a e
rea multe lucrur!, *ansele s# nu duc! la +un sf)r*!t n!c!unul sunt foarte mar!,
Ce s fac ca s m mntuiesc! " citesc acatiste# s $at
metanii# s merg pe la mnstiri!%
mplinete bine ceea ce &umnezeu i-a ncredinat nemi.locit)
ocup-te de copii, f munca pe care o ai de fcut aa de
contiincios nct s-? bucuri pe &umnezeu, i e de a.uns, nu
trebuie s nscoceti nimic. E mai bine s rabzi cu blndee i cu
smerenie toate mpre.urrile care au loc acolo unde te-a pus
&omnul nsui...
@i toate acestea trebuie s le faci, bineneles, ntru slava lui
&umnezeu. A&rotoiereu Dimitrie "mirnovB
Ci $ucuria vine de la Dumnezeu'
Vine de la mplinirea aceea pe care i-o d lucrul bine fcut, pe
care l ari 2elui Cun cu mulumire pentru darul de a-l ! putut
faceD A(aica "iluanaB
)*C+A+,A &-+*.C/)-+ "0/.1, C+/2,), V-/.3,/
din cartea 2ararea 'mparatiei E 8rsenie Coca
E de la sine ineles c i voina este energia pe care ne bizuim in
rzboiul nevzut. 8ceasta ascult de cunotin, care-i indrum
lupteleF iar cunotina e atras de iubire, care inclzete totul, !e
spre &umnezeu, !e spre lumea sensibil. "amenii voinei ins
!=
sunt eroii credinei i s!nii cretinismului. 8cetia sunt cei ce au
rbdat pan in sfarit i s-au mntuit. &ar noi, pan s a.ungem la
o voin puternic i statornic in bine, avem de furc nu mai
puin decat cu un furnicar de voine sau tendine su,eteti, care
ne hruiesc in toate prile i ne ostenesc in toate contrazicerile.
&e aceea uni!carea tuturor tendinelor su,eteti intr-o singur
direcie bun d omului o mare putere. &ar la ea se a.unge foarte
greu, cci sunt multe tendine care se impotrivesc i atunci se
pornete un rzboi inluntru omului pentru infrangerea
protivnicilor.
'at cum descrie Clondel aceast strategie)
GE(ist in om o multiplicitate de tendine, de pofte, dorine mai
mult sau mai puin concertate sau divergente, un polipsihism de
care s-a putut spune c sunt ca un popor numeros, care st sub
e!a sau conducerea raiunii i a voinei, popor in care se gsesc
cand supui docili i disciplinai, cand indrtnici i unelte de
vra.b. 2eea ce s-a numit asceza i lupta spiritual nu e decat
manifestarea i metoda aplicabil a acestei istorii luntriceG*.
2orpul ascult mai uor de comanda voinei Ade plid) mic
degetul cand vreauB, dar su,etul nu ascult, ci rezist. G8ceasta
pentru c in faa oricrei atitudini de!nite i hotrate se ridic, din
spirit de contradicie, partida nemulumiilor... "rice efort iniial e
ca o declaraie de rzboi moliciunii i imprtierii forelor vii, care
au i ele instinctul conservrii i al independenei.G 8cestea
trezesc in noi Gstri de contiin strine sau ostile contiinei,
voine noi care se ridic impotriva voinei. 5i cand efortul voluntar
grupeaz intr-un fascicul parial forele ofensive, atunci se
descoper puterile adormite i dorinele secrete.
2ci in faa hotrarii declarate subzist realitatea tendinelor
eliminate, dar inc vii i capabile de lucru. Ele nu se atenueaz,
nu slbesc prin ele insele. 8cordul scopurilor voite provoac deci o
coaliie a puterilor ostile, care nu se mai mrginesc s produc o
simpl impresie in contiina obinuit, nici s rman in starea
de virtualitate. Ele se grupeaz, i din defensiv trec la ofensiv.G*
?upta incepe deci abia in cei ce s-au hotrat la o via mai
conform cu poruncile dumnezeieti. Clondel descrie bine aceste
lucruri, dar e de mirare cum nu vede c i tendinele rele sunt
stimulate de duhurile rele, sau cum nu vede c aspiraiunile bune
sunt manate i atrase de o for transcendent bun. %robabil c
!>
aceasta se datorete faptului c romano-catolicismul consider
afectele i concupiscena ca legate mai adanc i mai organic de
natura omului, pe cand ortodo(ia nu le consider ca !ind create
deodat cu natura, ci intrate in ea dup cdere.
Clondel are in continuare interesante consideraii din care se
poate inelege teza +f. $a(im dup care, inainte de-a se ridica
omul pe treapta mai inalt a contemplaiei, trebuie s treac prin
faza implinirii poruncilor, prin faza dobandirii virtuilor, prin faza
faptelor. #aza contemplaiei e o faz de pace luntric. &ar omul
nu se poate odihni in fericirea contemplaiei pan nu a biruit in
sine contradiciile, tendinele rele, pan nu i-a uni!cat i
consolidat !ina ca s iubeasc numai binele. 'ar aceasta nu se
poate realiza decat prin aciune prelungit, prin fapte
convergente spre bine, prin catigarea deprinderilor neclintite in
svarirea binelui. 2ci simpla gandire la bine i chiar simpla
voin de a face binele, fr trecerea deas - i aceea o vreme
regulat -la facerea binelui, nu numai c e departe de-a realiza
aceast armonie, unitate i siguran, ci, dimpotriv, trezete
opoziia tendinelor contrare. :n om de teorie se tie c e un om
slab, mcinat de contradicii interne, mereu sporite prin
re,e(iunea care nu trece la fapte.
&e abia fapta arunc o decizie in cumpna acestor balansri i
care, mai ales prin repetare, aduce de!nitiv catig la cauza
tendinelor bune. 0u degeaba virtutea insemneaz etimologic
brbie. Ea a adus o soluie brbteasc a vieii.
G8stfel activitatea volunfr, rupand fr incetare echilibrul
interior al vieii, dezvluie ceea ce se agit confuz sub suprafaa
sentimentelor aparente. #r indoial, automatismul, de.a cluzit
de o raiune obscur, a.unge s provoace in noi aceste contraste
de imagini i dorine, care fac posibil e(erciiul re,e(iuniiF dar
iniiativa cugetrii i efortul aciunii determinate sunt cele care
constrang tendinele ignorate s se manifeste prin protestarea
intens ApersistentB a chiar acelora pe care am ! vrut s le
nesocotim sau s le distrugem. 'at de ce aciunea, ca o sabie
tranant, deschide privirii o ptrundere pan in profunzimile
tenebroase, unde se pregtesc manie curente ale vieii
interioare...
5i uneori chiar ardoarea voinei face s se nasc, ca printr-un
fenomen de interferen, neputina i indecizia. 2ine n-a cunoscut
in impre.urrile cele mai critice aceast durere a incertitudinii
!L
inactive1... +-ar spune c a.unge s vrei, pentru ca indat s nu
mai vrei i c, pro!tand de o hotrare deschis, se descoper in
umbr o putere ocult i in,uene ipocrite, capabile s ne
conduc aproape fr tirea noastr... +unt cazuri cand nu putem
face un pas fr ca s se ridice inaintea noastr i s ne asalteze
o mie de dumani care pandesc. 5i sentimentele noastre cele mai
profunde sunt de asemenea cele care ne divizeaz i ne surprind
cel mai mult ca nite necunoscui. 2eea ce am dorit mai mult ne
inspimant de indat ce trebuie s-l dobandim. 0i-e team s
prsim condiia de mizerie in care ne gsim... 5i uneori e
su!cient s ne temem de un act, pentru ca pe neateptate o
nuceal s ne antreneze in svarirea 'ui.G* E starea pe care o
provoac tendinele ce se vd ameninate de aciune cu nimicirea
iminent. E ultimul lor asalt, dat cu toat disperarea. &e aceea,
cand aciunea se produce, ea cade ca o sabie biruitoare, ca un
sor ce-a fost aruncat. ins, cine nu pete la ea, nu poate trece
mai departe spre culmile desvaririi. 8cela rmane in Gacea
mare mulime de oameni care se acoper cu ,orile inteniei i
care nu aduc niciodat fructul actelor, fr ca ei inii s remarce
acest continuu eecG* .
+ ne amintim de osanda rostit de 'isus asupra smochinului lipsit
de roade.
&e cele mai multe ori Gomul este ca un tablou, totdeauna cu sabia
ridicat asupra vr.maului, dar nedand niciodat lovitura. 2and
mai face el ceea ce vrea, mergand pan la captul hotrarilor sale
cele mai sigure i cele mai struitoare, fr devieri i fr
intarzieri7...2u cat hotrarile sunt mai numeroase, mai largi, mai
inalte, plutind pe deasupra amnuntelor de realizare i a
reformelor precise, cu atat sunt mai prime.dioaseF cci omul ii
inchipuie c se amelioreaz cu atata i nu face decat s se
priveasc intr-o !ciune din ce in ce mai iluzorie...
&eci in aciunile noastre e(ist o de!cien habitual. 0oi nu
facem, aa-zicand, niciodat tot ce vrem, cum vremF rezistene
neprevzute, ciocniri, contraste uzeaz, tirbesc i deviaz voina.
He cunoti bine in general, dar in !ecare clip, in orice ocazie
singular te ignoriF i acesta este momentul care decide actele.
&orinele noastre adesea ne ascund adevratele noastre dorine.
+unt dou inimi in inima omeneascF i una nu tie gandurile
celeilalte. &ar, prin simplul fapt c s-a luat o decizie i c s-a
incercat un efort, situaia interioar s-a schimbatF oaspetele
ascuns in noi se dezvluie.G/
!<
&ar acestea sunt caracteristicile strilor dinainte de pirea la
aciune, sau ale unor aciuni care nu sunt e(ecutate din toat
inima. G#unciunea normal a aciunii este s asigure coeziunea,
s converteasc i s construiasc forele difuze intr-un edi!ciu
personal, s pregteasc e(pansiunea ulterioar a !inei noastre,
care nu se consolideaz in sine, decat acionand asupra sa pentru
a se rspandi mai bine i a se drui generos cu atat mai mult
e(tensiune cu cat viaa !ecruia are mai mult intensitate in ea
insi. 8cest rol arhitectonic al aciunii nu poate ! indea.uns pus
in valoare... "ricare ar ! in noi puterea care ia iniiativa in
momentul in care un act este consimit, in momentul in care se
implinete, atunci o colaborare intim, asociaz chiar tendinele
opuse i stabilete o solidaritate efectiv intre toate prile
organismului !zic i mintal.
mprtiind efortul central al gandirii i al libertii in confuzia
acestui organism, s-ar prea c aciunea diminuiaz oarecum i
framieaz intenia, fr ca acesat obscur difuziune s !e
compensat... &impotriv aciunea unete intr-un mnunchi toate
forele imprtiate ale vieii pentru a servi de mediatoare intre
toate formele activitii corporale i spirituale...
0u e(ist unitate in organismul nostru comple( decat prin
coeziune, i coeziune numai prin cooperare. 8ciunea e cimentul
din care suntem modelai) lenea produce disoluia, moartea
produce descompunerea. Fiat(?) al voinei nu e numai lovitura
decisiv care taie toate incertitudinile cugetrii, care d unei
reprezentri inc ,otant i multipl o unitate, o soliditate, o
precizie de!nitiv, care separ radical prezentul de trecut i realul
de posibilF de asemenea, sub form particular i determinat,
este funciunea general i aa-zicand generatoare a vieii
organizate... 'n lucrarea care mic organele e(ist intre mdulare
o legtur inevitabil... 0u e(ist deci decat un singur mi.loc de-a
cuprinde, de-a ordona i de-a intrebuina energiile imprtiate in
noi i chiar impulsiile rebele ale concupiscenei) acela de a le
capta in sistemul unei activiti generale i de a le face s
convearg prin munc la integritatea vieii individuale... Hanrul,
pentru a-i domina simurile i a preveni monstruozitile unei
culturi inegale prin care uneori se rupe dup bunul plac echilibrul
funciunilor nervoase, are nevoie de aciune, acordand forelor
sale tinere e(pansiunea uniform care le menine in ierarhia lor
natural. 0ici colarul nu-i formeaz inteligena i nu-i
$K
mobilizeaz activitatea mintal decat printr-un e(erciiu, i anume
un e(erciiu sistematic al facultilor sale.
'mportant nu este deci numai s remarcm utilitatea sau
necesitatea aciunii, ci de a vedea unitatea pe care o prezideaz
i pe care o produce. #r indoial aciunea nu este e!cace i
normal decat dac este o sintez, i iat de ce educaia !zic i
intelectual trebuie s !e general) G+pecial bestialG spunea un
proverb colar. "mul nu este om decat prin ce are in el ca via
universal. &e voie de nevoie, aciunea are acest caracter
universal, i oricat de restrans am presupune-o ea se e(ercit
intotdeauna sub specie universi, etiam in singularibus. 8 lucra
numai cu capul, ca GcerebraliiG, inseamn adesea a lsa bestia s
triasc i s creasc in partea de .os a noastr, impreun cu
haita de pofte nesntoase i gusturi degenerate. 2u cat cineva e
mai incapabil de-a aciona, cu atat devine mai inverunat vpaia
dorinelor, pentru c echilibrul intre vise i practica de !ecare zi
se rupe tot mai mult... 'n munc, capacitatea !zic de a indura
ostenelile, e semnul, preul, suportul vite.iei interioare a unei
voine obinuite s depeasc msura. Viaa aspr a ranului e
mai puin folositoare intreinerii naiunii prin alimentele pe care i
le procur, decat prin seva puternic a temperamentului i a
caracterului ce i le d omului contactul cu pmantulF i dac
trebuie s venerm aceste membre active care se anga.eaz
vite.ete in sarcinile necesare, o facem pentru c in fora, in
frumuseea, in sntatea muncii corporale ei e(prim i
realizeaz deodat insntoirea moral, paci!carea luntric i
vigoarea voinei.
&eci nu mena.and forele noastre le intreinem mai bine... E o
tactic greit de-a ceda moleelii, de a-ti da prea mare atenie
ie insui, de a te rsfa) tocmai uzandu-ne energia, dei s-ar
prea c o sacri!cm i o morti!cm, dimpotriv, prin
intrebuinarea ei o reparm i o ampli!cm. 'n acest domeniu al
aciunii voluntare cu cat o rspandeti cu atat o ai mai mult.G*
G8ciunea nu se poate produce decat starnind o lupt intern i
triumfand inc de la inceput asupra sistemului contradictoriu care
s-a format impotriva iniiativei ei. Ea anga.eaz toat viaa
noastr organic i mintal, din momentul in care se produce. &ar
dac e adevrat c aceast unitate total i e(clusiv a actului
contribuie la dependena mutual a corpului i a su,etului, nu se
face aceasta in dauna bogatei varieti a cugetrii sau a in!nitei
puteri a libertii7 0u. +upunand voina simplicitii stramte a
$!
unei ieiri unice, aciunea este pentru ea calea de e(pansiune i
de imbogire.
:n mare efort pe care-l facem, o decizie brbteasc pe care o
susinem ne aduce un sentiment de trezire i de mai vie claritate.
2at vreme nu acionezi, nu te cunoti. %an nu acionezi trieti
i cugeti ca intr-un vis, ca intr-un scurt moment de luciditate intre
dou somnuri, fr s ai destul putere s te ridici pentru a
deschide ochii ca s vezi i s porneti. 8ceast atitudine trebuie
condamnat cu hotrare pentru c e contrar micrii celei mai
sincere i mai eseniale a naturii noastre. &ar cum s cunoti tot
ce se agit in universul nostru, interiorF cum s tii dac ai o
atenie destul de net, o intenie destul de precis, o ardoare
destul de vie. o voin adevrat=...
Iarania i criteriul sinceritii este actul care taie incertitudinile
i manifest cele mai intime secrete pe care le ignorezi sau pe
care i le ascunzi ie insui. 8ctul este o descoperire a strii
noastre profunde. $anifestand rul spre care suntem inclinai,
chiar slbiciunile pot s serveasc ca avertisment prevestitor i
reconfortant... descoperire cu atat mai important cu cat e in
contradicie cu ideea fals ce ne-o facem despre meritul nostru.
&e aceea mai degrab prin observarea actelor decat a gandurilor
noastre, putem spera s ne vedem aa cum suntem i s ne
facem aa cum vrem... 8ciunile care rsar din adancurile vieii
incontiente trebuie s ne slu.easc a studia curentele care ne
poart uneori fr tirea noastr...
0u numai c aciunea servete s ne descopere ceea ce in noi e
mai tare, sau, uneori, chiar ceea ce e mai tare decat noi, ci ea mai
constituie adesea, in indiferena i haosul strilor interioare, un
centru solid, care devine ca un sambure al caracterului. &e cate
ori noi nu voim decat dup ce am acionat i pentru c am
acionat1 2opilul are o via alternativ de dorine opuse i de
micri capricioaseF el construiete i distruge, plictisindu-se
repede de orice) e o anarhie vie. %entru ca s se organizeze in el
un sistem i pentru ca forele lui s se grupeze intr-un mnunchi
in el, trebuie s invee a urma hotrat una din tendinele sale,
e(cluzand pe celelalte... 8ltfel sfarete prin a nu mai ti ce vrea...
8stfel reuim, acionand, s vrem ceea ce ni se prea c nu
putem vrea la inceput, ceea ce nu voiam din lips de cura. i de
for, ceea ce am ! vrut s vrem...
$$
&up indelungi deliberri, decizia este intotdeauna rezultatul unui
moment. 8poi, acest punct critic odat trecut, actul ii desfoar
consecinele oricare ar ! fost ,uctuaiile care le-au precedat.G
Hrebuie s trecem la fapt chiar cand o facem cu oarecare sil. %e
urma vine i plcerea pentru acel lucru.
2hiar cand nu simi tot ce zici sau faci, cand nu ai decat o dorin
a devratelor dorine, cand cuvintele i actele ies mai puin din
abundena inimii i mai mult dintr-o constrangere seac i
dezgusttoare, faptul acesta produce un efect asupra noastr,
coborand puin cate puin in realitatea contiinei, devenind viaa
noastr... 2ine nu face se desface. 0u a.unge deci numai a voi
cand poi i cum poi, cci nu vei voi mult vreme. %entru c orice
aciune care se e(ecut, se folosete in chip necesar de
constrangere, pentru a aduna i a disciplina forele imprtiateF
pentru c aciunea este semnalul unui rzboi civil in care sunt
mori i rniiF pentru c noi nu mrluim decat zdrobind in noi i
sub paii notri legiuni de viei, lupta e declarat orice am faceF i,
dac nu lum ofensiva contra inamicilor voinei, se coalizeaz ei
impotriva voinei. Hrebuie s ne batemF cel ce va fugi de lupt va
pierde in chip necesar libertatea impreun cu viaa. 2hiar in cei
mai buni sunt comori de rutate, de necurie i de pasiuni
meschine.
8ceste puteri ostile nu trebuie lsate s se grupeze in deprinderi
i in sistemeF trebuie divizate prin atacF trebuie unite forele
credincioase impotriva anarhiei, inainte de a se forma coaliiile,
complicitile i trdrile... %entru a se apra de nuceala din
ultima clip i de so!smele contiinei travestite, care dovedesc
c actul cutare este permis i plcerea cutare e legitim, trebuie
s ne obinuim a lua ofensiva i a face mai mult decat s evitm
ceea ce nu trebuieF trebuie s putem rspunde cu fora
e(perienei anterioare) G2hiar dac e legitim, vreau s m
lipsesc de eaG. 2ontra micrilor involuntare nu e dea.uns s vrei,
cci vei ! surprins i chiar voina ii va lipsi) nu e de a.uns s
reziti, vei ! invins. apta pa#r s atepi trebuie s acionezi
direct impotriva adversarului, s-l provoci, s trezeti prin lupt
stri de contiin noi, pentru a-i infrange rezistena i pentru a
cn in originea ei sursa antrenrilor revoluionare. Agere contra.
8ciunea voit e principiul aciunii, din ce in ce mai voluntar i
mai liber.
$'
5i niciodat opera nu e terminat i nici cucerirea de!nitiv
consolidat. 8ceast construcie vie e mereu instabil i gata s
se imprtie. &eci mereu trebuie reinclzii cu o su,are nou
aceti aliai gata de slbiciuni, de abandonri, i mereu
concentrat ardoarea su,etului ca intr-un focar, pentru a topi la
un loc toate elementele necesare actului, care nu poate ! turnat
decat dintr-un singur bloc. 8 ! acionat, nu scutete pe cineva de
a aciona) nu e(ist rentieri in viaa moral.G*
" uni!care a voinei, ba chiar a tuturor facultilor noastre
su,eteti izbutete s-o a.ung abia rugciunea.
JJJJJJJJ
0ote) $aurice Clondel, ?K8ction, ?ibrairie #eli( 8lean, %aris, *=39
$(