CLASICII FILOZOFIEI UNIVERSALE

BENEDICTI
DE SPINOZA
TRACTATUS
DE INTELECTUS
EMENDATIONE
ET DE VIA QUA
OPTIME IN VERAM
RERUM COGNITIONE
DIRIGITUR
BARUCH
SPINOZA
TRATATUL
DESPRE NDREPTAREA
INTELECTULUI
I DESPRE
CALEA CEA MAI BUNA
CARE DUCE
LA ADEVRATA
CUNOATERE
A LUCRURILOR
EDITURA TIINIFIC I ENCICLOPEDIC
BUCURETI 1979
Studiu introductiv,
traducere din lima latin!
"i note de
ALE#ANDRU P$SESCU
memru al Academiei de tiin%e
Sociale "i Politice
Colec%ie &n'ri(it!
de
IDEL SE)ALL
Pre*entarea 'ra+ic! a colec%iei,
-AL MUNTEANU
STUDIU INTR$DUCTI-
1. CONTINUITATEA TEORETICA DINTRE TRATATUL
DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI" I ETICA"
Tratatul despre ndreptarea intelectului "i Etica de-
monstrat geometric .&nt dou! lucr!ri ale lui S/ino*a
v!dit inde/endente una de alta 0 cel /u%in la o /rim!
vedere1 Prima tratea*!, +!r! .! o duc! /&n! la ca/!t,
/rolema celei mai une metode de cunoa"tere +ilo.o+ic!
"i "tiin%i+ic! a lucrurilor1 Cea de2a doua e3/une, ri'uro.
ar'umentat 0 .au cel /u%in a"a /retinde, +olo.ind de la
un ca/!t la altul /rocedeele demon.tra%iei 'eometrice 0
o nou! conce/%ie de./re lume "i via%!, alc!tuit! dintr2o
ontolo'ie, o co.molo'ie, o teorie a a+ectelor "i o mo2
ral! /ro/rii autorului, decur'&nd una din alta, cu alte
cuvinte o nou! conce/%ie +ilo.o+ic! 0 motiv /entru care
autorul ei o "i numea, &nainte de a2i da titlul de+initiv
de Etica, 45ilo.o+ia mea61 Inde/endente &n.!, cum .e
vede, numai ca /rolematic!, nu "i .tr!ine una de alta
ca /o*i%ie de /e care /rolemele aordate &"i /rime.c
re*olvarea, 0 ceea ce +ire"te c! la acela"i autor nu .2ar
+i /utut &nt&m/la +!r! contradic%ie1
Iar de/enden%a reci/roc! a ace.tor dou! .crieri nu .e
reduce numai la +a/tul c! ele .e '!.e.c .ituate /e una
"i aceea"i /o*i%ie +ilo.o+ic!, ci con.t! "i &n aceea c! ele
.e continu! una /e alta, "i anume c! Etica, redactat!
cronolo'ic &n urma Tratatului, &l continu! .au, mai
e3act, c! Etica con.truie"te /e temeliile teoretice .ta2
ilite &n Tratat, &n a"a +el &nc&t, cu toat! 'no.eolo'ia /e
care o cu/rinde &n /artea a doua, ea ar a/!rea &n mod
evident ca o con.truc%ie +ilo.o+ic! im/un!toare, dar teo2
retic ne+undat!1 A"a &nc&t, &n an.amlul ace.tor dou!
.crieri ./ino*i.te, Tratatul +ace +i'ur! de /rolo' la Etica,
0 un /rolo' care .e dovedea a +i .trict nece.ar /entru
ca Etica .! nu r!m&n! oarecum .u./endat! &n aer1
-II
ALE#ANDRU P$SESCU
STUDIU INTR$DUCTI-
Mai /reci., Etica &nce/e /rin a /une a*ele unei on2
tolo'ii moni.te, /entru care o .u.tan%!, /rin unitatea,
/rin in+initatea "i /rin eternitatea ei /ut&nd +i con.ide2
rat! ca +iind de natur! divin!, numit! de aceea "i Dum2
ne*eu 0 un Dumne*eu &n.! doar cu numele, nemai2
av&nd ca "i nimic din acela al reli'iilor i.torice .au
al teolo'ilor 0 ar +i .in'ura e3i.ten%! necreat! "i ne2
/ieritoare 0 nici ./irit, nici materie, totu"i, &n acela"i
tim/ "i una "i alta7 ./irit "i materie deo/otriv! deci,
&n.! numai /rin '&ndirea "i &ntinderea care i2ar con.ti2
tui dou! din atriutele e.en%iale, "i anume /e acele atri2
ute cuno"tiile de c!tre mintea omenea.c! dintr2o in2
+initate de alte atriute incu,no"tiile ale aceleia"i
.u.tan%e divine1
Cum i*ute"te S/ino*a .! &n+!/tuia.c! acea.ta8 5oarte
.im/lu, mai &nt&i, /e a*a c&torva de+ini%ii, date ca in2
tui%ii a.olut .i'ure ale '&ndirii, "i deci /retin. indui2
tail adev!rate7 iar a/oi, /e a*a unor deduc%ii de ti/
matematic, .coa.e din acele de+ini%ii, deduc%ii "i ele nu
mai /u%in /retin. induitail adev!rate1 Numai c!, dac!
&n 'eometrie .e /oate /leca de la unele de+ini%ii +!r! .!
.e /un! &ntrearea de unde au +o.t .coa.e, &n +ilo.o+ie
lucrurile nu .e /etrec &n acela"i +el, aici intui%iile ra%io2
nale "i deduc%iile, ca .! +ie acce/tate, treuie ca mai
&nainte .! .e dovedea.c! &n modul cel mai convin'!tor
/o.iil c! au 'aran%ia adev!rului 0 &nainte de toate
/rinci/ial, adic! &n m!.ura &n care .&nt intui%ii "i de2
duc%ii1
Dovada ace.tei calit!%i nu ar +i /utut2o +ace dec&t o
anumit! 'no.eolo'ie 0 ra%ionali.t! ine &n%ele. 0 care
ca atare treuie &n mod nece.ar .! /recead! orice de2
mer., +ie inductiv, +ie deductiv, al '&ndirii1 E dre/t c!,
/e /arcur., "i anume &n /artea a doua 0 mai cu .eam!
&n /ro/o*i%iile #L2#LIII 0 Etica o+er! elementele unei
a.t+el de 'no.eolo'ii7 dar ele vin oarecum post-festum,
"i mai de'ra! &ntemeindu2.e /e ontolo'ia moni.t! din
/rima /arte dec&t (u.ti+ic&ndu2i le'itimitatea, cum ar +i
+o.t de a"te/tat 0 de"i /entru orice 'no.eolo'ie ra2
%ionali.t! o &ntemeiere ontolo'ic!, de.tinat! a dovedi
-III
core./onden%a dintre '&ndire "i realitate .au cel /u%in a
o e3/lica, nu e.te nicidecum de /ri.o., e.te c9iar +oarte
de dorit1 La tim/ul cuvenit, adic! &n /realail, dovada
'no.eolo'ic! a temeiniciei, nu numai a ontolo'iei, cu
care &nce/e Etica, ci "i a co.molo'iei, a teoriei a+ectelor
"i a moralei, /e care le mai cu/rinde, toate de &nteme2
iere ra%ionali.t!, nu o o+er! dec&t Tratatul despre ndrep-
tarea intelectului 0 /e care altminteri S/ino*a, .im%in2
du2i nevoia teoretic!, :2a redactat &naintea Eticii .ale1
Po.iilit!%i de cunoa"tere a lucrurilor 0 con.tat! Tra-
mtul ;al1 :<2:= "i >>2>?@ 0 e3i.t! /entru mintea ome2
nea.c! mai multe1 Nu &n.! toate .&nt deo/otriv! de .i2
'ure "i deci deo/otriv! de adev!rate 0 +iindc!, /entru
S/ino*a, certitudinea e.te criteriul adev!rului, ca "i /en2
tru De.carte., cu .in'ura deo.eire c! ultimul &i 'a2
rantea*! acea.t! calitate /rin veracitatea divin!, /e c&nd
/rimul o con.ider! &n a+ar! de orice &ndoial!1 E3i.t!, mai
&nt&i, /o.iilitatea de cunoa"tere din au*ite .au &n 'ene2
ral /rin orice +el de .emne +olo.ite /entru tran.miterea
cuno"tin%elor, cum .&nt un!oar! acelea ale .cri.ului1
Cunoa"tem a.t+el din au*ite data c&nd ne2ara n!.cut .au
c! e3i.t! o %ar! numit! Danemarca, de"i mul%i din noi
n2am v!*ut2o niciodat!1 De adev!rul unor a.emenea cu2
no"tin%e nu ne &ndoim, dar nici certitudine &n &n%ele.ul
/ro/riu al cuv&ntului nu avem, +iind vora &n ca*ul lor
mai mult de credit acordat dec&t de certitudine /ro2
/riu2*i.!1 5a/t e.te c! nimeni nu .e /oate &ncredin%a de
adev!rul celor a+late din au*ite dac! nu le2a cercetat
&n /realail1 De unde re*ult! c!, neav&nd certitudine /ro2
/rie, cuno"tin%ele de ace.t +el nu .&nt adev!rate &n mod
nece.ar1 Mai e3i.t!, a/oi, cuno"tin%e do&ndite /rin e32
/erien%a .im%urilor1 Dar cine nu2"i d! .eama c! "i ace.2
tea .&nt ne.i'ure, &nt&m/l!toare, con+u*e8 Sim%urile 0 a
ar!tat2o "i De.carte. 0 o'linde.c mai mult .tarea cor2
/ului no.tru dec&t aceea a lucrurilor din a+ara noa.tr!1
Iat! de ce cunoa"terea /e care ne2o dau ele nu /oate
+i nici ea adev!rat! &n mod a.olut1 E3i.t!, &n al treilea
r&nd, /o.iilitatea de a .coate /rin activitatea '&ndirii
numit! deduc%ie o cuno"tin%! din alt! cuno"tin%!, &ntru2
I#
ALE#ANDRU P$SESCU
STUDIU INTR$DUCTI-
c&t ea re*ult! &n mod .i'ur din acea.ta, ca un!oar!
ideea de./re le'!tura care e3i.t! &ntre .u+let "i cor/ din
+a/tul c! .u+letul .imte modi+ic!ri ale cor/ului, cum .&nt
.en*a%iile 0 de"i nu "tim &n ce con.t! acea.t! le'!tur!1
Un a.t+el de mod de cunoa"tere e.te numit deductiv1
El e.te .i'ur, av&nd o certitudine /ro/rie, "i e.te deci
adev!rat1 Dar, cum .e vede, "i certitudinea lui e.te limi2
tat!, +iind &n +unc%ie de certitudinea ideii din care .coa2
tem noua noa.tr! cuno"tin%!, c!ci .2ar /utea +oarte ine
.! conc9idem (u.t /lec&nd &n.! de la o /remi.! ne.i'ur!,
deci /o.iil +al.!1 Mai e3i.t! &n +ine, &n al /atrulea r&nd,
un mod de cunoa"tere &n care intelectul intuie"te, cu
claritate "i di.tinc%ie, adic! cu de/lin! certitudine, ideea
cuno.cut!7 ca un!oar! ideea c! /artea e mai mic!
dec&t &ntre'ul1 De adev!rul unei a.t+el de cuno"tin%e
nu ne &ndoim c&tu"i de /u%in,2 de unde re*ult! c! ea
e.te e+ectiv "i ri'uro. adev!rat!1 Prin a.emenea intui2
%ii intelectuale cunoa"tem 0 a.i'ur! S/ino*a 0 4e.en%a
adecvat! a lucrului6, +!r! ri.c de eroare1
Re*ult! c! unica /o.iilitate de cunoa"tere adev!rat!
e.te intui%ia intelectual!1 Din a.t+el de elemente ar tre2
ui .! .e alc!tuia.c! cunoa"terea noa.tr! de./re natur!1
Cum &n.! acea.ta nu e /o.iil, intui%iilor intelectuale de
care di./unem, /rea /u%ine la num!r, le vom da ca
a(utor deduc%ia, ca o a doua .ur.!, ine/ui*ail! de a.t!
dat!, de cunoa"tere, lu&nd intui%iile intelectuale doar ca
/unct de /lecare al deduc%iilor1 5ormele de lima( /e
care intui%iile le &mrac! .&nt de+ini%iile "i a3iomele1
A"adar, de+ini%ii, a3iome "i deduc%ii .au, cum li .e mai
./une, demon.tra%ii, iat! cele trei /rinci/ale mi(loace
ale cunoa"terii adev!rate a lucrurilor1
Acum, .e &n%ele'e de la .ine c! ordinea &n care +olo.im
ace.te mi(loace de cunoa"tere nu /oate +i oricare1 Pen2
tru a cunoa"te ordinea naturii .au 0 cum .e e3/rim!
S/ino*a 0 /entru a re/roduce &ntru totul ordinea naturii,
mintea noa.tr! treuie .! derive toate ideile .ale din
ideea care re/roduce ori'inea "i i*vorul &ntre'ii naturi,
a"a +el &nc&t acea.t! idee .! +ie, la r&ndul ei, i*vorul ce2
lorlalte idei ;al1 >A@1 Du/! el, ideea acea.ta nu /oate +i
alta dec&t aceea de .u.tan%! .au, cum &i mai ./une, de
Dumne*eu1 Ea ar con.titui intui%ia /rimar! din care in2
telectul urmea*! .! .coat!, /rin deduc%ie, &ntre'ul .i.2
tem +ilo.o+ic al naturii1
De aici &nainte, terenul +iind /re'!tit, con.truc%ia .i.2
temului +ilo.o+ic ./ino*i.t /oate &nce/e1 Iar Etica nu nu2
mai o &nce/e, dar o "i duce /&n! la ca/!t1 Nu &n.! nu2
mai de dra'ul cunoa"terii teoretice, c&t mai cu .eam!
/entru &n+!/tuirea unui oiectiv /ractic /reci., de.co2
/erirea celei mai .i'ure c!i de ,,a do&ndi o natur! .u2
/erioar!6, adic! de a reali*a .u/rema +ericire /entru
.ine "i /entru .emeni 0 a.i'ur! S/ino*a &n m!rturi2
.irea autoio'ra+ic! cu care &"i &nce/e Tratatul "i care
con.tituie &nc! unul din titlurile /entru care /oate +i
con.iderat un /reamul al Eticii.
II. PROBLEMA METODEI N TRATATUL SPINOZIST
DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI"
STUDIU INTR$DUCTI-
&n i.toria Euro/ei a/u.ene .ecolul al #-II2lea a +o.t
/entru 'Bndirea +ilo.o+ic! e/oca &n+loririi marilor .i.2
teme, de +elul c!reia aia dac! mai /oate +i '!.it! o a
doua &n &ntrea'a i.torie de /&n! acum a omenirii1 &n
ace.t r!.tim/ tr!ie.c "i &"i dau la lumin! o/era 5r1 Ba2
con, De.carte., Coe., S/ino*a, Leini*, ace"ti mari
+!uritori nu de .im/le teorii +ilo.o+ice /ar%iale 0 cum
au e3i.tat at&%ia &naintea "i &n urma lor 0, ci de con2
ce/%ii &nc9e'ate "i mai cu .eam! atotcu/rin*!toare de.2
/re univer. &n 'eneral1 Teoriile lor +ilo.o+ice .&nt +oarte
di+erite de la unul la altul, /e /unctul de a .e e3clude
reci/roc, ceea ce d! e/ocii .u ra/ort i.torico2+ilo.o+ic
un a./ect de neoi"nuit! a'ita%ie1 Ele /re*int! cu toate
ace.tea o not! comun!, care le d! oarecum aer de +a2
milie "i le /une /e toate +a%! de ./iritul vremii &n una
"i aceea"i /o.tur! de n!*uin%! de &nnoire1 i anume
toate urm!re.c .! dea min%ii omene"ti nu de*le'area
unei anumite /roleme &n cadrul unui an.amlu de ve2
deri comune, ci o nou! vi*iune de./re lume &n 'eneral1
Mai /reci., toate urm!re.c deo/otriv!, de"i cu mi(loace
+oarte di+erite, .! .u.tituie vec9ii conce/%ii teolo'ico2
ari.totelice de./re lume, devenit! ne.ati.+!c!toare +a%!
de tendin%ele ideolo'ice ale tim/ului, una laic! nou!,
&ntemeiat! /e /ro're.ele cercet!rii "tiin%i+ice "i ale '&n2
dirii +ilo.o+ice, .in'urele &n care ./iritele &naintate ale
e/ocii cred c! /ot '!.i 'aran%ia adev!rului1
Du/! &ndelun'a /erioad! de relativ! .ta'nare ./iri2
tual! a Evului Mediu, &n care '&ndirea omenea.c! a +o.t
+r&nat! de autoritatea do'melor i.ericii catolice "i ale
+ilo.o+iei ei o+iciale, care era ari.toteli.mul inter/retat
teolo'ic, a urmat, /rintr2un concur. com/le3 de &m/re
#II
(ur!ri i.torice, de care nu e ca*ul .! ne ocu/!m aici,
/erioada relativ .curt! de &n.u+le%it intere. /entru mo2
numentele admiraile ale culturii antice /roa./!t rede.2
co/erite, /rintre care "i "tiin%a "i +ilo.o+ia )reciei an2
tice1 Ideile &nv!%a%ilor "i ale '&nditorilor de odinioar!,
idei care circula.er! cu .ecole "i c9iar cu milenii &nainte
dar +u.e.er! &ntre tim/ date uit!rii, .&nt acum reluate
"i re/u.e &n circula%ie1 Toat! lumea c&t de c&t in.truit!
.e entu*ia.mea*! /entru ele1 &n av&ntul a/roa/e 'eneral
.&nt /rin"i uneori /&n! "i /rela%i ai i.ericii1 $rice om
mai de .eam! .e .imte dator .!2"i ai! /atronul antic
"i .!2i ado/te ideile, +ie el PDt9a'ora., Platon, Democrit
.au oricare altul1 Nu li/.e.c nici ca*urile c&nd unii le
ado/t! .au cel /u%in le .tudia*! cu aceea"i &ncredere /e
ale tuturor +!r! /rea mare deo.eire1 E.te +ericita e/oc!
de entu*ia.t *el a umani"tilor, ace"ti /a.iona%i de.co/e2
ritori ai antic9it!%ii 'reco2romane1
Dar, ca orice elan, nici acea.ta nu durea*! la in+init1
Du/! marea &nc&ntare, care a di./u. o vreme ./iritele
la tot .oiul de e3a'er!ri, veni de.tul de cur&nd vremea
.im%ului critic "i al (u.tei m!.uri1 Ideile "tiin%i+ice "i
+ilo.o+ice ale antic9it!%ii cla.ice &nce/ur! a +i /rivite
cu mai mult! ne&ncredere, ca ale unor vremuri de co/i2
l!rie a omenirii1 4Antic9itatea tim/urilor e.te co/il!ria
omenirii6 0 avea .! ./un! 5r1 Bacon, ad!u'ind, ,,B!2
tr&ni .&ntem noi, nu cei vec9i, /entru c! &n ./atele no.2
tru e.te un trecut mai &ndelun'at61 La un moment dat .e
mer'e c9iar /&n! acolo &nc&t contradic%iile dintre teo2
riile celor vec9i de"tea/t! !nuiala c! toate ideile lor
ar +i +al.e1 Montai'ne nu .e .+ie"te .! enun%e o atare
a/reciere1 Iar Bacon arunc! &n +a%a celor mai mari +i'uri
ale antic9it!%ii, a lui Platon "i a lui Ari.totel, invective
de care a*i .&ntem con.terna%i1 C&t de./re "tiin%a acelora
care i2au .tudiat temeinic "i le re/roduc .avant ideile, ea
&nce/e a +i cotat! dre/t *adarnic! /ierdere de vreme,
dac! nu trea! de /ara*i%i "i de "arlatani, /reocu/a%i
.!2"i mena(e*e cu a(utorul ei .itua%ii comode "i remune2
ratorii1 Adev!rata "tiin%! nu mai /are a +i dec&t aceea
#III
ALE#ANDRU P$SESCU
.coa.! trudnic, +ie din contactul direct cu natura, +ie
din .+or%!rile /ro/rii ale '&ndirii1
&n ace.t moment a/are, cel /u%in la unele ca/ete mai
ie"ite din comun dac! nu la toate 0 ceea ce ar +i +o.t
mai 'reu 0 nevoia unei noi vi*iuni de./re lume, care
.! nu mai +ie nici aceea im/u.! de i.eric! /e calea
autorit!%ii revela%iei divine, nici aceea .coa.! 'ata +!2
cut! din c!r%i "i admi.! +!r! alt ./ri(in dec&t autoritatea
unui nume mare din trecutul &nde/!rtat1 5orma concret!
/e care a luat2o .ati.+acerea ace.tei nevoi a +o.t toc2
mai mul%imea .i.temelor +ilo.o+ice de./re care ./uneam
c! e.te at&t de caracteri.tic! .ecolului1 Printr2&n.ele .2a
&ncercat .! .e /un! temeliile unei teorii cu/rin*!toare,
care .! dea .ocoteal! de totalitatea +enomenelor uni2
ver.ului "i al c!rei adev!r .! .e im/un! '&ndirii /e c!ile
de ne&nl!turat ale certitudinii ra%ionale .au ale celei
em/irice1
Se &n%ele'e c! /roce.ul ace.ta nu .2a /rodu. ca unul
de /ur! evolu%ie ./iritual! a '&ndirii omene"ti, deta"at!
de orice alte contin'en%e /olitice "i .ociale, a"a cum e.te
&n+!%i"at &ndeo"te &n +al.a lumin! a unei inter/ret!ri
ideali.te a de*volt!rii i.torice a +ilo.o+iei1 &n realitate
toat! acea.t! /re+acere a '&ndirii euro/ene din .ecolul
al #-II2lea a +o.t le'at! de ad&nci /re+aceri &n de*vol2
tarea economic!, /olitic! "i .ocial! a omenirii, /re+aceri
/e care, &n an.amlul mi"c!rii culturale a tim/ului, '&n2
direa +ilo.o+ic! nu a +!cut dec&t .! le continue "i .! le
&ntre'ea.c! /e /lan ./iritual1
Du/! lun'a /erioad! medieval! de .t!/&nire .ocial2
/olitic! a +eudali.mului, &n de*voltarea i.toric! a .ocie2
t!%ii euro/ene a/are, &n /ra'ul tim/urilor moderne, o
cla.! .ocial! nou!, cu cerin%ele, cu /o.iilit!%ile "i cu
a./ira%iile ei1 E.te ur'9e*ia1 m/in.! /rin +or%a lucru2
rilor .!2"i im/un! /uterea "i .! c&"ti'e domina%ia /olitic!
"i economic!, acea.t! cla.! .e vede /u.! &n .itua%ia de
a d!r&ma temeliile ideolo'ice ale vec9ii lumi +eudale "i
de a "i le con.trui /e ale ei /ro/rii1 De aici nevoia acelei
#I-
STUDIU INTR$DUCTI-
noi vi*%uni de./re lume /e care o mani+e.t! cu 9ot!r&re
marii '&nditori ai .ecolului1 5iindc! el cade /entru Eu2
ro/a a/u.ean! tocmai &n /lin! de.+!"urare a lu/tei /en2
tru cucerirea /uterii /olitice din m&inile noilimii +eu2
dale, &n E!rile de Fo. "i &n )ermania lu/ta revolu%ionar!
&nce/u.e c- un .ecol mai &nainte,2 &n An'lia "i &n 5ran%a
ea .e /re'!tea "i .e de.+!"ura, /entru a nu .e &nc9eia
dec&t odat!
:
cu .ecolul urm!tor1
De.carte. "i S/ino*a, '&nditorii &n a/aren%! cei mai
deta"a%i de +r!m&nt!rile /olitice "i .ociale ale1 tim/ului,
nu au avut /u%in de .u+erit &n via%a lor, altminteri neo2
i"nuit de .curt! "i de retra.!, de /e urma ace.tora1
Totu"i &nc! mai /uternic!, de"i la /rima vedere mai /u2
%in a/arent!, a +o.t ac%iunea acelora"i evenimente a.u2
/ra '&ndirii celorlal%i mari +ilo.o+i ai tim/ului, care, ca
"i ei, nu +ac dec&t .! o'lindea.c! &n ideile lor ad&ncile
a./ira%ii ale cla.ei .ociale /e care ideolo'ic au re/re2
*entat2o1
Dar dac!, a"a cum vor ei, adev!rul nu mai e.te acela
al revela%iei divine, nici acela al autorit!%ii anticilor,
/entru a con.trui o nou! vi*iune de./re lume, care .!
+ie adev!rat!, e.te nevoie .! .e "tie &n ce con.t! adev!2
rul, dac! "i /e ce c!i /oate +i el atin. de mintea ome2
nea.c!1 De aici a/roa/e unanima /reocu/are a '&ndito2
rilor &nainta%i ai tim/ului /entru /rolema cunoa"terii
"i a metodei, /reocu/are care indic!, /e dea.u/ra ori2
c!rui intere. teoretic individual, o nevoie 'eneral! ideo2
lo'ic! a tim/ului1 $ v!de"te, &nc! din cur.ul .ecolului
/recedent, )iacomo Aconcio, +ilo.o+ul italian cuno.cut
mai ine .u numele latini*at, du/! moda tim/ului, de
Acontiu., &n Despre metod. $ v!de"te a/oi, din /ri2
mele decenii ale .ecolului, De.carte., &n Regule utile i
clare pentru ndrumarea minii, una din .crierile .ale
de &nce/ut1 $ v!de"te cur&nd du/! aceea Bacon &n Noul
Organon, o/era &ntre'ii .ale vie%i1 $ v!de.c de a.eme2
nea Leonardo da -inci "i )alilei &n numeroa.ele o.er2
v
a%ii care ne2au r!ma. &n &n.emn!rile lor1 &n +ine o v!2
#-
STUDIU INTR$DUCTI-
ALE#ANDRU P$SESCU
de"te S/ino*a &n tratatul .!u Despre ndreptarea inte-
lectului, de care urmea*! .! ne ocu/!m mai de a/roa/e
aici1 G
Ace.t mic Tratat e.te una din /rimele .crieri +ilo.o2
+ice ale lui S/ino*a, 0 ca "i Regulele lui De.carte.1 At&t
.tilul .!u, care tr!dea*! unele im/reci*ii terminolo'ice,
c&t "i con%inutul .!u teoretic, care v!de"te numeroa.e
im/reci*ii de idei, &i indic! acea.t! tim/urie /rovenien%!1
Data redact!rii lui, necuno.cut! cu /reci*ie, a /utut +i
.tailit! ca +iind /roail anul :==<, /oate :==:, urm!2
rindu2.e core./onden%a +ilo.o+ului1 Tratatul .e .ituea*!,
a"adar, cronolo'ic &ndat! du/! redactarea /rimei .c9i%e
a .i.temului de '&ndire al lui S/ino*a &n Tratat scurt
despre Dumnezeu, despre om "i despre fericirea lui,
"i nu mult &nainte de &nce/erea redact!rii o/erei .ale
+ilo.o+ice ca/itale, E+ica, la care avea .! lucre*e tim/
de :> ani1 Tratatul despre ndreptarea intelectului a
r!ma. neterminat, iar S/ino*a nu :2a /ulicat &n tim/ul
vie%ii .ale, a/!r&nd /entru /rima oar! c&teva luni du/!
moartea .a, &m/reun! cu Etica "i cu alte .crieri ale
.ale, &n volumul de o/ere /o.tume editat de /rieteni ai
.!i, &n anul :=HH1
S2a c!utat o e3/lica%ie ./ecial! /entru +a/tul c! S/i2
no*a nu a terminat "i nu a /ulicat el &n.u"i tratatul
ace.ta al .!u, iar &n loc de una au +o.t '!.ite mai multe,
care, /rintre altele, /re*int! marele inconvenient c! nu
/ot +i le.ne conciliate &ntre ele1
$ /rim! e3/lica%ie a +o.t '!.it! &ntr2o .cri.oare a lui
S/ino*a c!tre $ldenur', dat&nd din /rim!vara anului
:==>1 R!./un*&nd unei &ntre!ri /u.! de core./ondentul
.!u, +ilo.o+ul ./une, 4&n ce /rive"te noua ta &ntreare,
anume cum au &nce/ut lucrurile .! e3i.te "i /rin ce
le'!tur! %in ele de cau*a /rim!, a.u/ra ace.tei teme
ca "i a.u/ra &ndre/t!rii intelectului am redactat un &n2
tre' o/u.cul, cu tran.crierea "i cori(area c!ruia .&nt
acum ocu/at1 Dar ade.ea /!r!.e.c treaa, /entru c! nu
#-I
am &nc! nici un /lan /reci. &n ce /rive"te editarea lui1
5ire"te c! m! tem ca teolo'ii tim/ului no.tru .! nu .e
.imt! o+en.a%i "i .! m! urm!rea.c! cu oi"nuita lor
du"m!nie, /e mine care evit cel mai mult certurile6
:
1
Pe temeiul ace.tei declara%ii a lui S/ino*a, &ncer2
c&ndu2.e ine&n%ele. .! .e demon.tre*e c! &ntr2&n.a ar +i
vora numai de./re tratatul a.u/ra &ndre/t!rii intelec2
tului, .2a /re.u/u. c! el nu ar +i &nc9eiat "i nu ar +i
/ulicat ace.t tratat din motive de /ruden%!, "i anume
/entru a nu intra &n con+lict cu autorit!%ile reli'ioa.e1
Pre.u/unerea a /!rut cu at&t mai &ndre/t!%it! cu c&t,
&ntr2o .cri.oare adre.at! la :HG>H iulie :==I aceluia"i
core./ondent, S/ino*a continu! a m!rturi.i c! nu &n2
c9eie "i nu /ulic! o/u.culul &n care e vora "i de./re
&ndre/tarea intelectului /entru c! 4evit! du"m!nii6
>
1
E3/lica%ia acea.ta e.te di.cutail!1 &nt&i, /entru c!
Tratatul despre ndreptarea intelectului nu cu/rinde ni2
mic din con%inutul meta+i*ic de./re care +ace men%iune
.cri.oarea &n di.cu%ie, "i care &ntr2adev!r ar +i /utut da
loc la .erioa.e controver.e cu teolo'ii1 Al doilea, /entru
c! ceea ce cu/rinde ace.t tratat, a"a cum ne2a r!ma.,
nu /are c&tu"i de /u%in .u.ce/tiil a /rovoca di.cu%ii
cu teolo'ii, dar mai cu .eam! animo*it!%i din /artea
lor1 Dim/otriv!, conce/%ia ideali.t! a.u/ra cunoa"terii
"i metodei care re*ult! cel mai v!dit din lectura lui
nu /utea dec&t .! le +ie /e /lac1 Altminteri, S/ino*a a
reluat +!r! modi+ic!ri e.en%iale &n /artea a doua a Eticii
ideile .u.%inute &n tratat, +!r! .! .e mai team! de o/o2
*i%ia teolo'ilor1
Mai +ire.c ar +i +o.t .! .e /re.u/un! c! &n .cri.oarea
cu /ricina S/ino*a nu vore"te de./re o .in'ur! .cri2
ere a .a, ci de./re dou! di+erite, una de meta+i*ic!,
iar alta de 'no.eolo'ie1 Ceea ce era cu at&t mai /roail
cu c&t de la el ne2au r!ma., din e/oca re./ectiv! a vie%ii
.ale, dou! a.emenea .crieri, amele ne&nc9eiate "i r!2
:
S/ino*a, !riei"ec#sel. t(ertra'en von Cari )e9ardt, 5eli3
Meiner, Lei/*i', :J:K1 Scri.oarea -I, /1 I<1
>
Scri.oarea #III, edi%ia citat! a lui )e9ardt, /1 ??1
#-II
ALE#ANDRU P$SESCU
ma.e ne/ulicate &n tim/ul vie%ii .ale1 E.te vora anu2
me, &nt&i, de Tratatul scurt despre Dumnezeu, dspre om
i despre fericirea lui, iar, al doilea, de./re tratatul care
ne intere.ea*!1 Teama lui S/ino*a e.te &ndre/t!%it!, dar
el "i2o e3/rim! numai &n le'!tur! cu /rimul tratat, nici2
decum cu cel de2al doilea, /e care re*ult! c! nu :2a &n2
c9eiat "i nu :2a /ulicat din alte motive1
< a doua e3/lica%ie a +o.t '!.it! &n cuv&ntul intro2
ductiv redactat de Ludovic MeDer .au /oate de Farri'9
Felle., cei doi editori ai o/erelor /o.tume ale lui S/i2
no*a, de care tratatul a.u/ra &ndre/t!rii intelectului e.te
/recedat &n /rima .a edi%ie, unde .e ./une, ,,Pulic!m
.crierea acea.ta a"a neterminat! cum .e '!.e"te1 Ea a
+o.t redactat! de autor cu mul%i ani &nainte1 Inten%ia lui
era de a o &nc9eia1 Alte /reocu/!ri l2au &m/iedicat me2
reu, iar moartea a .+&r"it /rin a2: r!/i &nainte de a o +i
/utut &nc9eia, a"a cum ar +i dorit61 De unde a /!rut
.! re*ulte c! S/ino*a nu a &nc9eiat "i nu a /ulicat tra2
tatul &n di.cu%ie /entru c!, an'a(at &n redactarea altor
.crieri &n care .e ocu/a de /roleme de intere. mai
ur'ent, i2ar +i li/.it tim/ul1
C! S/ino*a nu a aandonat niciodat! ideea de a &n2
c9eia "i /ulica Tratatul 4de./re calea cea mai un!
care duce la adev!rata cunoa"tere a lucrurilor6, dar nu
a +!cut2o /entru c! nu a '!.it tim/ul nece.ar, a /!rut
c! mai re*ult! "i dintr2o .cri.oare a .a adre.at! lui von
T.c9irn9au., dat&nd de la &nce/utul anului :=H?, a"adar
aia cu doi ani &nainte de .+&r"itul vie%ii .ale1 La &ntre2
area ace.tuia /u.! &ntr2o .cri.oare datat! din ? ianuarie
:=H?, S/ino*a r!./unde, 4In ce /rive"te metoda, o am&n,
/entru c! nu e &nc! .cri.! &n ordine6
:
1
E3/lica%ia acea.ta e.te mai admi.iil!, mai cu .eam!
dac! i .e adau'! .u/o*i%ia c! ceea ce i2a li/.it lui S/i2
no*a /entru a duce la ca/!t tratarea /rolemei cunoa"2
terii "i a metodei nu a +o.t numai tim/ul "i intere.ul
c&t 0 a"a cum vom vedea ceva mai de/arte c! a +o.t
"i ca*ul altor '&nditori ai vremii 0 /o.iilitatea teo2
:
Scri.oarea I#, edi%ia citat!, /1 >KI1
#-III
STUDIU INTR$DUCTI-
retic! de a o +ace1 Pe linia ace.tei l!muriri mai /ro2
aile a lucrurilor .e .ituea*! acei i.torici ai '&ndirii
./ino*i.te care, &ntemeindu2.e mai /u%in /e documente
.cri.e dec&t /e anali*a +a/telor 'r!itoare, au '!.it c!
ceea ce :2a &m/iedicat /e S/ino*a de a2"i &nc9eia trata2
tul a.u/ra metodei treuie .! +i +o.t 4marile di+icult!%i
ale /rolemei6, /e care nu le2a /utut &nvin'e1 C! e.te
a"a, ar +i re*ultat du/! ace"tia de acolo c! &n ultima
/arte a ace.tei .crieri, a"a cum ne2a r!ma., autorul tr!2
dea*!, /rin .t&n'!ciile e3/unerii, di+icultatea &n care
.e '!.e"te de a duce mai de/arte tratarea /rolemei1
Adev!rul e.te 0 cum .e va ar!ta ceva mai de/arte 0
c! &n ultima /arte a .crierii .ale a.u/ra metodei S/ino*a
d! dovad! de de+icien%e mai 'rave dec&t de .im/le st!"
#$%&& de e3/unere61 De unde va re*ulta c! 4marile di2
+icult!%i ale /rolemei6, care l2au &m/iedicat .!2"i duc!
la ca/!t munca &nce/ut!, erau mult mai mari dec&t .e
/re.u/une &ndeo"te, "i anume at&t de mari &nc&t era
im/o.iil .! +ie de/!"ite de /e /o*i%ia teoretic! ideali.t!
/e care S/ino*a a/uca.e .! .e .itue*e, 0 &n 'no.eolo'ie
ine&n%ele., nu "i &n celelalte mari /roleme ale +ilo.o2
+iei, &n care .e "tie c! '&ndirea lui .2a orientat &n./re
materiali.m1
Caracteri.tic e.te &n /rivin%a acea.ta +a/tul c! .itua%ia
&n care .e '!.e"te S/ino*a cu tratatul .!u a.u/ra me2
todei, r!ma. neterminat, nu e.te ./ecial! lui, ci 'ene2
ral!, /rivind /e to%i acei mari '&nditori, care, cum am
mai ar!tat, &n tim/ul .!u au mai aordat /rolema, /en2
tru c! "i .crierile lor a.u/ra aceleia"i teme au r!ma. tot
ne&nc9eiate1 Discursul asupra metodei al lui De.carte.
nu numai c! a a/!rut &nc9eiat &n tim/ul vie%ii autorului,
dar odat! cu /rimele .ale .crieri /ulicate1 Numai c! nu
Discursul e.te .crierea &n care De.carte. tratea*! /role2
ma cunoa"terii "i a metodei1 Ace.ta nu e.te dec&t o
/re+a%! la o cule'ere de mici lucr!ri "tiin%i+ice ale .ale,
Pre+a%! &n care el /re*int! &n linii 'enerale .u titlul
de 4metod!6 de +a/t &ntrea'a .a "tiin%! "i +ilo.o+ie, &n
cadrul c!reia intr! "i c&teva +oarte 'enerale indica%ii
a
Lu/ra metodei .ale de de.co/erire a adev!rului1 C&t
#I#
ALE#ANDRU P$SESCU
STUDIU INTR$DUCTI-
de./re /rolema metodei, /e acea.ta el a &ncercat .! o
trate*e cu mult mai am/lu "i mai /reci., mai &nainte,
&n ale .ale Regule utile i clare pentru ndrumarea minii.
Dar .crierea acea.ta a r!ma. neterminat!, "i ea nu a
mai a/!rut &n tim/ul vie%ii .ale1 Noul Organon al lui
Bacon a a/!rut &n tim/ul vie%ii ace.tuia, dar de a.eme2
nea neterminat, de"i &i con.acra.e doi./re*ece ani de
o.teneli1 Neterminat! a/!ru.e, cu a/roa/e un .ecol mai
&nainte, "i .crierea Despre metod a lui Acontiu., .criere
/e care de a.emenea autorul ei nu a i*utit .! o &nc9eie,
a"a cum "i el ar +i dorit1
Pare .! re*ulte de aici c! de+icien%a lui S/ino*a &n
tratarea /rolemei cunoa"terii "i a metodei nu e.te le2
'at! de un motiv de ordin /er.onal, ca acelea care au
+o.t '!.ite de inter/re%ii de /&n! acum ai '&ndirii .ale,
ci de unul de ordin 'eneral /rivind '&ndirea +ilo.o+ic!
a tim/ului &n an.amlul ei1 Ceea ce &n.eamn! c! treuie
c!utat!, ca orice .tare oiectiv! de lucruri, "i &n ca*ul
ace.ta, nu o e3/licare ./ecial! "i .uiectiv!, ci una 'e2
neral! "i oiectiv!1 $ atare e3/licare .e arat! a +i cu
at&t mai &ndre/t!%it! cu c&t de+icien%a de./re care e.te
vora "i care e.te una &n de+initiv de ordin /.i9olo'ic,
.uiectiv "i individual, c9iar dac! .e mani+e.t! &ntr2un
num!r mai mare de ca*uri, /rivind inca/acitatea, +ie ea
"i colectiv!, de a duce la ca/!t tratarea unei /roleme,
.e com/lic! cu un net!'!duit e"ec teoretic /rivind (u.2
te%ea "tiin%i+ic! a .olu%ion!rii /rolemei &n di.cu%ie, +a/t
care de/!"e"te cadrul /.i9olo'iei individuale "i intr! &n
acela al realit!%ii i.torice oiective, c9iar dac! nu e.te
vora dec&t de./re ni"te &n a/aren%! iete ino+en.ive
idei +ilo.o+ice 0 cum .&nt uneori con.iderate ace.tea1
Treuie notat c! dintre marii '&nditori ai .ecolului al
#-II2lea, care "i2au /u. cu to%ii de tim/uriu /rolema
cunoa"terii "i a metodei, Bacon, De.carte., S/ino*a,
Leini*, nu numai c! nu a du. nici unul tratarea ei /&n!
la ca/!t, dar nici unul nu a .olu%ionat2o, cel /u%in &n
m!.ura /ar%ial! &n care ei au i*utit .! .olu%ione*e alte
/roleme nu mai /u%in +undamentale ale +ilo.o+iei, &n
care ei .2au orientat materiali.t, "i c9iar /e alocurea
dialectic1
A"a &nc&t c9e.tiunea de a e3/lica de ce ace"ti '&ndi2
tori, &ndeo.ei De.carte. "i S/ino*a, care au aordat
din /rimul moment al activit!%ii lor +ilo.o+ice /rolema
cunoa"terii "i a metodei, nu au du. la ca/!t tratarea ei,
.e com/lic! cu aceea de a e3/lica e"ecul lor &n .olu%io2
narea ei, cel /u%in la nivelul la care ei au i*utit .! .o2
lu%ione*e alte /roleme +undamentale ale +ilo.o+iei1 )re2
"ita orientare ideali.t! &n /rolema cunoa"terii "i a me2
todei .e v!de"te mai cu .eam!, de"i cu 'rave incon.ec2
ven%e, /e care le vom vedea numaidec&t, &n Tratatul lui
S/ino*a Despre ndreptarea intelectului. Iar /arado3ul
e.te &n ca*ul .!u cu at&t mai i*itor "i mai anevoie de
e3/licat cu c&t &n celelalte /roleme +ilo.o+ice orientarea
materiali.t! "i c9iar dialectic! a '&ndirii .ale e.te mai
/ronun%at! dec&t la al%i contem/orani ai .!i, &n ./ecial
mai /ronun%at! dec&t la De.carte.1
De unde /re.u/unerea c! to%i ace"ti '&nditori, iar S/i2
no*a mai mult dec&t oricare dintr2&n"ii /entru c! la el
c ontradic%ia lua o +orm! mai 'rav! dec&t la oricare altul,
"i2au aandonat neterminat! o/era de 'no.eolo'ie /en2
tru motivul c!, orienta%i materiali.t "i uneori "i dia2
lectic &n celelalte /roleme +undamentale ale +ilo.o+iei,
"i2au dat .eama de im/a.ul la care au a(un. &n /rolema
cunoa"terii "i a metodei1
Dove*i nu li/.e.c &n /rivin%a acea.ta1 &ndeo.ei una
dintr2&n.ele /are a +i deci.iv!1 S2a vorit 0 cum am mai
ar!tat 0 de./re unele 4.t&n'!cii de e3/unere6 /e care
le2ar v!di .crierea lui S/ino*a &n di.cu%ie, mai cu .eam!
&n ultima ei /arte1 E3aminate cu mai mult! aten%ie, .e
con.tat! c! ele nu .&nt .im/le inadverten%e .tili.tice .au
le3icale ale unui .criitor &nc! in.u+icient de .t!/&n /e
mi(loacele .ale de e3/rimare, ci v!dite contradic%ii1 Iar
&ntrearea care .e ridic! e.te dac! S/ino*a a /utut +i
.in'urul care nu "i2a dat .eama de ele "i, /&n! .! le
con.tate, cum a a(un. .! le dea loc &n te3tul .crierii
.ale1 Anali*a +a/telor /une aici /e cercet!torul oiectiv
Pe calea unui .in'ur r!./un., care +ire"te r!m&ne .! +ie
XX
##I
ALE#ANDRU P$SESCU
STUDIU INTR$DUCTI-
veri+icat1 Dat +iind locul unde a/ar &n tratat ace.te
,,.t&n'!cii6, "i dat! +iind natura lor con.t&nd &n incon.ec2
vente materiali.te, /are a +i &ndre/t!%it! /re.u/unerea
c!, ne.ati.+!cut el &n.u"i de 'no.eolo'ia .a, S/ino*a a
c!utat .!2i dea un corectiv "i c!, nei*utind /e acea.t!
cale .! o%in! ceva coerent, .2a v!*ut nevoit .! aan2
done*e acea.t! lucrare, de care &"i d!dea .eama el &n2
.u"i c! nu e.te 4&n ordine61
Te3tul ori'inal al Tratatului despre ndreptarea inte-
lectului nu /re*int! nici un +el de .u&m/!r%ire &n a+ara
aceleia /e alineate 0 altminteri rare "i ele 0 care
/ro/riu vorind nici nu con.tituie .u&m/!r%iri &n cadrul
unei .crieriM1 Fudecat du/! ace.t a./ect /u%in oi"nuit
&n care .e /re*int!, .2ar /!rea c! tratatul a +o.t redactat
de autor dintr2o .in'ur! r!.u+lare1 Nu &n.! +!r! /lan1
$ lectur! oric&t de /u%in atent! de.co/er! cu cea mai
mare u"urin%! &n te3t o introducere, o tratare alc!tuit!
din dou! /!r%i, /recum "i o &nc9eiere, toate ine di.2
tincte &ntre ele1 Se /oate ./une c9iar c! .&nt at&t de
di.tincte, &nc&t lo'ic nici nu /ot +i /u.e una al!turi de
alta, 0 introducerea al!turi de tratare, "i cele dou!
/!r%i ale ace.teia &ntre ele .au al!turi de &nc9eiere1
Mai &nt&i, &n introducere ;:0A@, S/ino*a nu .e arat!
nicidecum di./u. .! +ac! teorie /ur! .au +ilo.o+ie de
dra'ul +ilo.o+iei1 Unica .a /reocu/are e.te aceea a unui
morali.t &n c!utarea inelui .u/rem1 &n acea.t! noil!
&ntre/rindere, el, care va .u.%ine numaidec&t, du/! ce
va trece de la introducere la tratare, c! adev!rul e.te
/rodu.ul e3clu.iv al '&ndirii +!r! nici o le'!tur! cu lu2
crurile e3terioare, &nce/e /rin a +ace un mic .acri+iciu
M Trimiterile care .e +ac mai de/arte la te3tul Tratatului indic!
&n numerele /u.e &ntre /arante*e alineatele core./un*!toare a"a
cum .&nt ele numerotate &n unele edi%ii ale Tratatului, &n total H>,
ca un!oar! &n aceea a lui C91 A//u9n, Oeu$res de %pinoza, )ar2
nier, Pari., :J<K1 Tome /remier1
##II
/e altarul e3/erien%ei recuno.c&nd c! de la ea de%ine
cel dint&i adev!r al .!u, c! unurile /e care le urm!re"te
mul%imea 0 averea, onorurile "i /l!cerile 0 .&nt +oarte
ne.i'ure, a &nc! cel mai ade.ea duc la e+ecte contrarii
acelora .contate1 4Du/! ce e3/erien%a m2a &nv!%at6, .au,
ca &n ori'inal, 4Po.tNuam me e3/erientia docuit11161
Nici nu2%i vine .! cre*i c! ace.tea ar /utea +i /ri2
mele cuvinte ale unui tratat &n care ideea +undamental!
e.te c! &n cunoa"terea adev!rului '&ndirea .e /oate
di./en.a de orice e3/erien%!O E adev!rat c! ./re .+&r2
"itul aceluia"i tratat S/ino*a mai +ace vor! de./re
e3/erien%!, dar +oarte va', numai /rintr2o .im/l! alu*ie,
"i &ntr2un moment &n care cau*a ei .e arat! a +i &n
oc9ii .!i iremediail /ierdut!1
A"adar, S/ino*a nu urm!re"te dec&t .! "tie &n ce con2
.t! inele .u/rem1 Cunoa"terea "i /ractica ace.tuia va
duce la /er+ec%ia uman! .u/rem!, /e care autorul o "i
urm!re"te, /entru el "i /entru &ntrea'a omenire ;?@1 Nu2
mai c! de data acea.ta el ne re*erv! o nou! .ur/ri*!1
&n c9iar acela"i alineat el a/uca.e totu"i .! ne ./un!
c! un "i r!u, /er+ect "i im/er+ect .&nt no%iuni relative
"i .uiective1 De unde ar /!rea .! re*ulte c! n!*uin%a
du/! o .u/rem! /er+ec%ie uman! Pc9ivalea*! cu 'oana
du/! o n!luc!1 Im/re.ia a/are cu at&t mai &ndre/t!%it!
cu c&t el ne .erve"te /e loc motivarea ne&nl!turail! a
ideii .ale c! no%iunile &n di.cu%ie /rive.c lucruri rela2
tive "i .uiective, 4Toate c&te .e &nt&m/l! 0 arat! el 0
.e /roduc du/! o or&nduire ve"nic! "i du/! anumite le'i
ale naturii6, 0 /entru care, .e &n%ele'e de la .ine, nu
e3i.t! nici o deo.eire &ntre ine "i r!u, &ntre /er+ect
"i im/er+ect ;?@1 R!m&nem totu"i %inu%i, du/! acela"i au2
tor, .! ne le/!d!m de im/er+ec%ia real! a naturii noa.tre
umane "i .! ne o.tenim a &n+!/tui noi o /er+ec%ie, "i &nc!
nu una oarecare, ci /e cea .u/rem!, care, .u/rem! +iind,
nu .e vede cum ar mai /utea +i "i relativ!1
Trec&ndu2.e /e.te atare am!nunte, ideea de./re oiec2
tivul moral al '&ndirii +ilo.o+ice, idee care din intro2
ducerea tratatului trece ne.c9imat! &n &ntrea'a o/er!
+ilo.o+ic! a lui S/ino*a, dar mai cu .eam! &n Etica .a,
##III
L
ALE#ANDRU P$SESCU
STUDIU INTR$DUCTI-
de unde "i titlul ei, a /utut +i .ocotit! nu numai concili2
ail! cu an.amlul conce/%iei .ale, ci c9iar ca un mare
merit al ei1 5!r! .! +ormul!m aici (udec!%i de valoare,
care ni .e /ar +oarte di.cutaile, treuie .! recunoa"tem
c! oiectivul etic "i oarecum /er.onal /e care &l atriuie
S/ino*a de la &nce/utul tratatului /reocu/!rilor .ale 'no2
.eolo'ice, ca "i dealt+el acela"i oiectiv /e care &l atri2
uie el &n alte .crieri ale .ale, &ndeo.ei &n Etica, /reo2
cu/!rilor .ale ontolo'ice, nu a+ectea*! &ntru nimic, cel
/u%in din /unctul .!u de vedere, intere.ul /ur teoretic
al modului cum /une "i cum .olu%ionea*! el &n cu/rin.ul
tratatului /rolema cunoa"terii "i a metodei, .au &n
celelalte .crieri +ilo.o+ice ale .ale /rolema naturii &n
.ine a e3i.ten%ei1 -rem .! ./unem c!, dac! S/ino*a a
&nce/ut "i a .+&r"it &n o/era .a /rin a +i un morali.t, el
nu e.te mai /u%in &n ideile .ale un teoretician &n toat!
/uterea cuv&ntului, care urm!re"te adev!rul oiectiv al
ideilor, nu moralitatea .uiectiv! a ac%iunii1 A.t+el, &ntre
ace"ti doi /oli ai e3i.ten%ei omene"ti el nu vede nici o
di.tan%!1 Pentru el, moralitatea e.te condi%ionat! de
cunoa"terea adev!rat!, iar cunoa"terea adev!rat! e.te
&n.u"i /rinci/iul celei mai &nalte moralit!%i1 A"a &nc&t
nu /oate +i vora &n Tratat, cu tot /reludiul .!u etic,
de./re o .uordonare a teoreticului +a%! de elementul
/ractic al moralit!%ii1 Iar dac! ace.t '&nditor e.te idea2
li.t &n /rolema cunoa"terii "i a metodei, el e.te din cu
totul alte motive dec&t /entru unul de ordin etic 0 cel
/u%in /&n! la un /unct de unde .e .e/ar! a/aren%a de
realitate1
Iat! de ce, de la introducere la tratare, S/ino*a nu ne
mai a/are &n .crierea .a de care ne ocu/!m ca un mo2
rali.t, /reocu/at de /er+ec%iunea .u/rem! a naturii
omene"ti, ci e3clu.iv ca un teoretician urm!rind .taili2
rea adev!rului oiectiv, inde/endent de orice con.ide2
rent etic, &n a+ara aceluia c! &n.!"i cunoa"terea adev!2
rului ec9ivalea*! cu .u/rema /er+ec%iune a naturii ome2
ne"ti1 Numai c! teoreticianul cu care avem aici a +ace
nu e.te unul .in'ur, ci .&nt doi, c&te unul /entru +iecare
din cele dou! /!r%i ine di+eren%iate ale trat!rii, a"a &n2
c&t dac! el nu .e tr!dea*! ca morali.t, d! loc &n .c9im
la .erioa.e !nuieli c! e.te un meta+i*ician care &"i a.2
cunde adev!ratele inten%ii1
&n /rima /arte a trat!rii ;J0KA@, S/ino*a e.te, ca "i
De.carte., ade/tul ideilor .im/le, care .&nt clare "i di.2
tincte, de unde "i .i'ure, &n adev!rul c!rora el crede
+!r! re*erv!1 Ar'umentul adu. &n ./ri(inul lor e.te
urm!torul, ele +iind cuno"tin%e ale unor lucruri .im/le,
acele lucruri nu /ot +i cuno.cute dec&t &n &ntre'ime .au
deloc, a"a &nc&t atunci c&nd .&nt cuno.cute, .&nt cuno.2
cute &n &ntre'ime, deci clar "i di.tinct, de unde "i ade2
v!rat ;IJ@1 De aici nu treuie &n.! .! .e tra'! conclu2
*ia c!, .im/le .au com/u.e, du/! S/ino*a, cuno"tin%ele
noa.tre ar +i, a"a cum ele .&nt /entru 'no.eolo'ia ma2
teriali.t!, re+lect!ri ale oiectelor lor &n con"tiin%a .u2
iectului cuno.c!tor1 Pentru el, cuno"tin%ele adev!rate
.&nt /rodu. e3clu.iv al cu'et!rii1 Sau, cum .e e3/rim!
el &n lima(ul .!u cu .en.iil! re*onan%! medieval!,
45orma cu'et!rii adev!rate treuie .! +ie c!utat! &n
cu'etarea &n.!"i, +!r! ra/ortare la altceva "i +!r! a re2
cunoa"te dre/t cau*! un oiect7 ea treuie .! de/ind!
numai de /uterea "i de natura intelectului6 ;K:@1 Con2
ce/%ia /e care o enun%! aici S/ino*a e.te &n a+ar! de
orice &ndoial! cel mai autentic ideali.m 'no.eolo'ic1
Iar &n elanul .!u ideali.t el a(un'e .! de/!"ea.c! /&n!
.i acea.t! te*! altminteri radical!, .u.%in&nd c! o /ro2
/o*i%ie, oric&t ar +i de clar! "i de di.tinct!, nu e.te ade2
v!rat! dec&t /entru cine "tie c! e.te adev!rat!1 4C&nd
cineva ./une, un!oar!, 0 e3em/li+ic! el 0 c! Petru
e3i.t!, +!r! .! "tie totu"i c! e3i.t! de +a/t, cu'etarea
acea.ta, &n ceea ce &l /rive"te, e.te +al.! /entru el .au,
dac! vre%i, nu e.te adev!rat!, c9iar dac! Petru ar e3i.ta
&n realitate6 ;K:@1
Cu acea.t! ultim! /reci*are conce/%ia 'no.eolo'ic!
./ino*i.t! do&nde"te o nuan%! ori'inal! /rin radicali.2
mul ei ideali.t /&n! la care, /e c&t "tim, nu a mer. nimeni,
nici &nainte, nici du/! S/ino*a1 Altminteri, &n liniile ei
'enerale 'no.eolo'ia acea.ta o aminte"te /e a lui De.2
carte. /&n! /e /unctul de a i .e /une &n mod .erio. &n
##I-
##-
ALE#ANDRU P$SESCU
STUDIU INTR$DUCTI-
di.cu%ie ori'inalitatea1 Se "tie c! .2a vorit mult de.2
/re carte*iani.mul lui S/ino*a1 Pe un! dre/tate &n ca2
drul ace.tei di.cu%ii a +o.t de mult aandonat! o/inia lui
Leini* c! ./ino*i.mul ar +i 4un carte*iani.m e3acerat6,
&ntre ideile +ilo.o+ice ale lui S/ino*a "i acelea ale mare2
lui .!u contem/oran .&nt de.i'ur unele a/ro/ieri1 Dac!
nu ar e3i.ta alta dec&t acea.ta, e.te net!'!duit deo.eit
de im/ortant! "i /lin! de con.ecin%e teoretice /entru
&ntrea'a conce/%ie 'no.eolo'ic!, a certitudinii dre/t cri2
teriu al adev!rului1 E3i.t! &n.! "i ad&nci deo.eiri, care
/un &n a+ar! de orice di.cu%ie c9e.tiunea ori'inalit!%ii
'Bndirii +ilo.o+ice ./ino*i.te1
Atare deo.eiri au +o.t ade.ea relevate "i .&nt &nde2
o"te /rea evidente ca .! mai +ie nevoie .! .e mai .t!2
ruie a.u/ra lor1 E.te totu"i ca*ul .! +ie re%inut! una
+oarte im/ortant!, care .urvine (u.t &n momentul c&nd
vederile lui S/ino*a /ar a .e a/ro/ia cel mai mult de
acelea ale lui De.carte.1 Ne '&ndim la c9e.tiunea idei2
lor .im/le "i la claritatea "i di.tinc%ia lor dre/t unic cri2
teriu al adev!rului1 Am&ndoi ace"ti '&nditori admit c!
certitudinea ideilor .im/le ar con.titui m!.ura adev!2
rului lor1 De acord a.u/ra ace.tui /unct, ei .e de./art
totu"i &n modul cum /rive.c /rolema certitudinii1 Pen2
tru S/ino*a, /ro/riu vorind certitudinea nici nu ridic!
vreo /rolem!1 Sce/ticii, ./une el, .&nt acei care /un
la &ndoial! adev!rul ideilor .i'ure1 Dar ei .&nt ni"te au2
tomate, care nu "tiu ce vore.c "i care mai cu .eam! nu
'&nde.c1 &n mintea lor nu e3i.t! nici o idee &n do.ul
vorelor /e care le e3/rim! de./re adev!r "i de./re
&ndoial!1 &n realitate, continu! el, e3i.t! idei .i'ure 0
.&nt acele .im/le, /e care le conce/em clar "i di.tinct 0
iar ele .e im/un ca adev!rate &n a+ar! de orice &ndoial!1
Ar'umentele lui S/ino*a &n acea.t! materie .&nt /u2
%in convin'!toare, atunci c&nd ele e3i.t!
:
0 ceea ce nu
:
Modelul unui atare 4ar'ument6 &l /re*int! alineatul >H, unde
.e ./une c! /entru a avea certitudinea adev!rului nu e.te nevoie
de alt .emn dec&t de acela c! avem ideea adev!rat!, (u.ti+ic&ndu2.e
acea.ta /rin +a/tul, ne&ndoielnic /entru S/ino*a, c! 4/entru a "ti, nu
e.te nevoie .! "tim c! "tim61
e.te le.ne de ar!tat1 Dar tocmai li/.a lor &i caracteri2
*ea*! /o*i%ia teoretic! ori'inal! +a%! de aceea a lui
De.carte.1 Ace.ta admite, de a.emenea, c! certitudinea
e.te m!.ura adev!rului1 Dar ea ridic!, /entru el, 'rava
/rolem! a valailit!%ii ei dre/t, criteriu al adev!rului1
Ce ne 'arantea*!, .e &ntrea! De.carte., c! ideile .i2
'ure .&nt adev!rate8 S2ar /utea .! +im victima unei mi.2
ti+ic!ri din /artea unei divinit!%i &n"el!toare1 Iat! marea
/rolem! a 'no.eolo'iei carte*iene, care a du. la con2
.truirea &ntre'ului edi+iciu meta+i*ic /e care .e &nteme2
ia*!1 I'norarea ei de c!tre S/ino*a con.tituie, &n c9iar
momentul identi+ic!rii '&ndirii .ale +ilo.o+ice cu aceea
a lui De.carte., ori'inalitatea ei1
Dac! &n acea.t! /rim! /arte a Tratatului .!u S/ino*a
a/are &n /rolema cunoa"terii ca un ideali.t care &n%e2
le'e .!2"i &m/in'! conce/%ia /&n! la ultimele ei con.e2
cin%e, totu"i nu .e /oate ./une c! /e alocuri el nu .e
re.imte +!c&nd a+irm!ri cu v!dit caracter materiali.t,
care evident c! con.tituie o not! di.cordant! &nl!un2
trul 'no.eolo'iei .ale ideali.te1 A.t+el, du/! ce el a
%inut .! .tailea.c! te*a ideali.t! c! adev!rul e.te o
calitate intrin.ec! a unei idei, care &i revine +!r! nici
o le'!tur! cu oiectul ei ;>H@, &n alineatul imediat ur2
m!tor .u.%ine te*a materiali.t! c! ra/ortul dintre dou!
idei e.te acela"i cu ra/ortul care e3i.t! &ntre 4e.en2
%ele lor +ormale6 ;>A@, 0 noi am ./une, &ntre oiectele
lor reale1 Iar, ca o com/letare a te*ei de care e vora,
el adau'!, &n acela"i alineat, ace.t trui.m /entru un ma2
teriali.t, dar non.en. /entru un ideali.t, c! 4mintea .e
cunoa"te cu at&t mai ine cu c&t cunoa"te mai multe din
natur!61 Sur/rinde o atare a+irma%ie la un +ilo.o+ care a
&nce/ut /rin a .u.%ine c! cunoa"terea adev!rului %ine
e3clu.iv de /uterea "i de natura intelectului1
Ideali.t &n /rolema cunoa"terii &n acea.t! /rim! /arte
a
tratatului .!u, S/ino*a e.te ideali.t aici "i &n /rolema
Metodei1
Q Se &n%ele'e de la .ine c! rolul metodei va +i de a c!2
l!u*i mintea noa.tr! /e calea cunoa"terii adev!rului "i
##-I
##-II
ALE#ANDRU P$SESCU
de a o aate de /e acea a erorii ;?@1 Sau cel /u%in ar ii
lo'ic ca ace.ta .! +ie1 S/ino*a vede totu"i ra/ortul in2
ver.1 Cunoa"terea /re.u/u.! a adev!rului e.te aceea
care &n '&ndirea .a im/une o anumit! metod!1 S2ar /u2
tea ca con"tiin%a ace.tei inver.!ri de ra/ort &ntre me2
tod! "i re*ultatele ei .!2: +i determinat ca de la &nce/u2
tul /!r%ii de care ne ocu/!m .! declare .emni+icativ,
4Cel dint&i lucru care treuie +!cut &naintea tuturor, de
a &ndre/ta anume intelectul "i de a2: +ace &n .tare .!
&n%elea'! lucrurile att cit este de tre&uin ca s atin-
gem inta noastr'
(
;J@1 A"adar nu e.te vora de o &n2
drumare .au de o ,1&ndre/tare6 a intelectului /entru a
de.co/eri adev!ruri oare nu .int &nc! de.co/erite, ci de
a2: +ace .! a(un'! la un anumit adev!r care con.tituie
o anumit! %int!, "i care .e &n%ele'e de la .ine c! nu
/oate +i dec&t acela al conce/%iei .ale +ilo.o+ice1 Dac!
S/ino*a nu ./une &ntocmai acea.ta &n termeni e3/re"i 0
ceea ce +ire"te c! nu2i e.te u"or 0 el la.! totu"i .! .e
&n%elea'! .au arat!, +!r! inten%ia de a o +ace, c! &"i d!
.eama de caracterul ne+ire.c al modului .!u de a /ro2
ceda1
Pentru 'no.eolo'ia ideali.t! a lui S/ino*a, +al.e .&nt
ideile &n care .e a+irm! de./re un lucru ceea ce nu e.te
cu/rin. &n &n.u"i conce/tul /e care ni2: +acem de./re
acel lucru ;K:@1 Metoda cea mai un! va con.ta deci,
&n /rimul r&nd, &n a ne +orma a.t+el de idei, care a+irm!
de./re un lucru numai ceva ce e.te cu/rin. &n &n.u"i
conce/tul /e care ni2: +acem de./re acel lucru1 Ar
+i 'reu .! .ca/e ne!'at &n .eam! caracterul net ideali.t
al ace.tei /rime re'ule de metod!, din moment ce ea
nu lea'! cunoa"terea adev!rat! de a.olut nici o con2
di%ie de oiectivitate a ei, limit&ndu2i valailitatea la un
acord e3clu.iv conce/tual1 Con%inutul a+irmativ al idei2
lor o%inute /e acea.t! cale are, du/! S/ino*a, marea
calitate de a core./unde &n mod adecvat conce/tului lor(
/e care nu2: de/!"e"te cu nimic ;K:@1 $r, ace.tea .&nt
ideile .im/le, .in'urele care &nde/line.c condi%ia de
STUDIU INTR$DUCTI-
:
Sulinierea e.te a noa.tr!1
##-III
care e vora7 /entru un motiv care e.te cel mai le.ne
de &n%ele., ele +iind .im/le, nu /ot +i nici mai mult,
nici mai /u%in dec&t ceea ce .&nt1 Ideea adev!rat! e.te
.au .im/l!, .au cel mult com/u.! din idei .im/le ;IJ@1
Prima deci, dac! nu "i unica re'ul! de metod!, va +i
de a c!uta idei .im/le1 Ne e.te &n'!duit, ./une S/ino*a,
.! ne +orm!m idei .im/le du/! voie, +!r! nici o team!
c! ri.c!m .! 're"im ;K:@1 Ideile .im/le nu /ot +i dec&t
adev!rate1 Iar cum nu toate lucrurile .&nt .im/le, re'ula
de metod! &n di.cu%ie .e com/letea*! a.t+el, un lucru
alc!tuit din mai multe /!r%i va +i &m/!r%it de c!tre '&n2
dire &n toate /!r%ile .ale cele mai .im/le, "i vom +i a/oi
aten%i .e/arat la +iecare din /!r%ile .ale ;IJ@, 0 ceea ce
in treac!t +ie ./u. .un! +oarte carte*ian1
Modelul unei a.emenea idei /rin e3celen%! .im/l! ni
l2ar o+eri ideea E3i.ten%ei celei mai /er+ecte, adic! a
divinit!%ii, ca e3i.ten%! unic! "i in+init!, "i ca atare ori2
'ine a naturii1 Cunoa"terea ei re+le3iv! 0 ./une S/ino*a
'&ndindu2.e la cunoa"terea ei intuitiv!, cu alte cuvinte
la conce/erea ei clar "i di.tinct de c!tre intelect 0 ar
&ntrece cunoa"terea re+le3iv! a oric!rei alte idei ;IJ@1
i iat! de ce1 Acea.ta e.te, du/! a/recierea .a, o idee
concret! /rin e3celen%!, 0 de unde, ni .e ./une, "i
.im/l!, deci clar! "i di.tinct!, de unde mai de/arte .i2
'ur! "i adev!rat!1 &n mod oi"nuit, ne averti*ea*! S/i2
no*a, ideile a.tracte .&nt .ur.! de eroare1 C&nd con2
ce/em ceva a.tract, cum .&nt toate no%iunile univer.ale,
conce/tele .e &ntind &n intelect mai mult dec&t /ot e3i.ta
&n realitate oiectele lor /articulare 0 ceea ce .! .e
o.erve c! nu mai e.te valail &n cadrul unei 'no.eo2
lo'ii ideali.te ca aceea de /&n! acum, ci de acord cu
cea mai un! 'no.eolo'ie materiali.t!, care vede ade2
v!rul unei idei &n concordan%a ei cu oiectele /articu2
lare, adic! &n de+initiv cu realitatea oiectiv!, "i nici2
decum &n concordan%a cu conce/tul ei1 Ideea e3i.ten%ei
c
are .t! la ori'inea naturii, a.i'ur! mai de/arte S/ino*a,
e.
te o idee care nu /oate +i conce/ut! nici a.tract, nici
univer.al, nici nu e.te /o.iil ca ea .! .e e3tind! &n
intelect mai mult dec&t oiectul ei &n realitate1 Motivul
##I#
STUDIU INTR$DUCTI-
ALE#ANDRU P$SESCU
&l con.tituie +a/tul c! acea.t! e3i.ten%! in+init! e.te
unic!7 e.te anume e3i.ten%a total!, &n a+ar! de care nu
mai e3i.t! nimic ;K>@1 &n care ca* ea nu ar /utea +i nici
mai mult, nici mai /u%in dec&t ceea ce e.te7 iar ideea ei,
a.olut adecvat! conce/tului ei, nu /oate +i la r&ndu2i
dec&t a.olut adev!rat!1
De unde .e vede c! metoda ne conduce +!r! &ncon(ur
la re*ultatul ei, conce/erea E3i.ten%ei unice "i in+inite
ca ori'ine a naturii1 Re*ultatul e.te at&t de /rom/t &nc&t
de"tea/t! !nuiala c! metoda nici nu a +o.t in.tituit!
dec&t /entru a2: a.i'ura1 S/ino*a are nevoie .! (u.ti+ice
idea +undamental! a +ilo.o+ iei .ale, care e.te aceea a
unei E3i.ten%e unice "i in+inite ca ori'ine a naturii1 &n
ace.t .co/ el con.truie"te teoria 'no.eolo'ic! (u.ti+ica2
tiv! a ideilor .im/le ca /rodu. a.olut adev!rat al in2
tui%iei ra%ionale, dim/reun! cu re'ula re./ectiv! a meto2
dei .ale1 De aici &nainte calea .i.temului /are de.c9i.!1
Mai e.te totu"i nevoie de o /orti%!1 Ideea E3i.ten%ei
unice "i in+inite con.tituie temelia teoretic! a .i.temului
./ino*i.t1 Dar &n a+ara temeliei, .i.temul mai e.te "i con2
.truc%ie1 Treuie de aceea '!.it! "i teoria (u.ti+icativ!
a ace.teia1 Ceea ce S/ino*a nu &nt&r*ie .! +ac! &n cea
de2a doua re'ul! a metodei .ale1
i +iindc! o +ace 0 cum nici n2ar /utea alt+el 0 &n
aceea"i /rim! /arte ideali.t! a tratatului .!u, el o &n2
tocme"te "i /e acea.ta du/! acela"i model ideali.t al
celei dint&i1 Adev!rul, ./une el, .e +ace cuno.cut /rin
.ine1 Ceea ce .e "tie c! .e &n+!/tuie"te /rin mi(locirea
intui%iei intelectuale a ideilor .im/le1 Ca .!2: dovedim
"i ca .! /utem ra%iona cum treuie, adau'! el, nu avem
nevoie dec&t de adev!rul &n.u"i "i de ra%ionamentul un
;>J@1 De aici re*ult! c! metoda cea mai un!, du/! aceea
a intui%iei, con.t! &n ,,a c!l!u*i mintea /otrivit cu norma
ideii adev!rate date6 ;>H@1 Ceea ce nu /oate .! &n.emne
dec&t c! deduc%ia ra%ional!, acel 4mod de cunoa"tere6
/e care S/ino*a &l conce/e ca /e o/era%ia /rin care '&n2
direa .coate cu .trin'en%! lo'ic! un adev!r din alt ade2
v!r, con.tituie, du/! intui%ie, cea de2a doua modalitate
de cunoa"tere a adev!rului1 Re'ula ei de metod! va +i
XXX
net ideali.t!, a cunoa"te adev!rul .co%&nd ,,&n ordine6
din idei adev!rate cuno.cute con.ecin%ele lor lo'ice ne2
cuno.cute1
Temeiul ace.tei re'ule de metod! e.te dat &ntr2o idee
care la /rima vedere /are mai cur&nd materiali.t! dec&t
ideali.t!, core./onden%a dintre '&ndire "i realitate1 4Ra2
/ortul &ntre dou! idei, ./une S/ino*a, e.te acela"i ca
ra/ortul care e3i.t! &ntre e.en%ele +ormale ale acelor
idei6 ;>A@1 )no.eolo'ia materiali.t! nu .u.%ine altceva1
Numai c! ra/ortul de core./onden%! /e care &l admite
"i ea &ntre +a/tul cunoa"terii "i oiectul cuno.cut e.te
conce/ut ca unul de re+lectare, /e c&nd acela /e care &l
admite 'no.eolo'ia ./ino*i.t! e.te conce/ut ca unul de
/araleli.m 0 ceea ce evident c! nu mai e.te acela"i
lucru1 Di+eren%a de la una la alta e.te (u.t aceea care
.e/ar! materiali.mul de ideali.m, /e un teren altminteri,
cum .e vede, comun1
De aici S/ino*a /!"e"te mai de/arte1 Re'ula .a de
metod! /rivind deducerea ideilor unele din altele nu .e
o/re"te la orice +el de o/era%ie deductiv!, ci .e &ndrea/t!
./re una anumit!1 Din c9iar te*a a+irmat! mai .u. c!
ideile au &ntre ele acelea"i ra/orturi /e care le au oiec2
tele lor re*ult!, ./une el, c! ideea al c!rei oiect are
cele mai multe ra/orturi va avea "i ea cele mai multe
ra/orturi cu anumite alte idei1 De unde re*ult! c! a/li2
carea metodei deductive va con.ta &n a c!uta acea.t!
idee a oiectului care are cele mai multe ra/orturi, "i a
.coate dintr2&n.a celelalte idei ale cunoa"terii noa.tre
de./re 4ordinea naturii61 &n.! acea.t! idee nu e.te dec&t
aceea a E3i.ten%ei celei mai /er+ecte, care, /entru S/i2
no*a, e.te acela"i lucru cu Dumne*eu1 De unde noua
re'ul! de metod!, Pentru a re/roduce &n totul ordinea
naturii, mintea noa.tr! treuie .! derive toate ideile
.ale din ideea care re/roduce ori'inea "i i*vorul &ntre'ii
naturi a"a +el &nc&t acea.t! idee .! +ie la r&ndul ei i*vo2
rul celorlalte idei ;>A@1
Cu acea.ta S/ino*a a a(un. din nou acolo unde .e im2
Punea .! a(un'! ./re a de.c9ide calea nu numai &nte2
meierii .i.temului .!u +ilo.o+ic, dar "i con.truirii ace.2
###I
STUDIU INTR$DUCTI-
tuia &n detaliile lui1 5ire.c ar &i +o.t ca metoda .! /re2
cead! &ntemeierii "i edi+ic!rii .i.temului1 Autorul trata2
tului ne la.! c9iar .! credem c! lucrurile a"a .e "i /e2
trec1 S2ar /utea ca &n av&ntul crea%iei .ale +ilo.o+ice el
&n.u"i .! +i cre*ut acea.ta cu tot dinadin.ul1 Dar cine
.2ar mai /utea &n"ela acum8 Se vede lim/ede c! &n rea2
litate .i.temul e.te acela care im/une metoda ca /e o
teorie (u.ti+icativ!, +!r! de care e lim/ede c! nu .2ar
mai /utea con.trui1
i totu"i .2a /utut vedea c! &n acea.t! /rim! /arte
a tratatului .!u el nu .e orientea*! /e linia ideali.mului
'no.eolo'ic +!r! a .e l!.a antrenat de unele .ur/rin*!2
toare incon.ecven%e materiali.te1 Dar ceea ce aici con2
.tituie un accident, devine &n /artea a doua a tratatului
;KJ0=<@ o re'ul!1 5ire"te c! nici aici ideali.mul 'no.eo2
lo'ic nu e.te cu totul dat uit!rii, du/! cum nu e.te dat
uit!rii cu totul nici materiali.mul &n /artea &nt&i1 El
+ace c9iar &nce/utul1 4Sco/ul, declar! S/ino*a &n /rimul
alineat al ace.tei /!r%i, e.te de a avea idei clare "i di.2
tincte, adic!, /reci*ea*! el, idei care /rovin numai din
minte ;e3 pura mente), nu din .im%irile &nt&m/l!toare
ale cor/ului ;e3 iortuitis motus corporis)'. Conce/%ie
autentic ideali.t!1 S/ino*a o com/letea*! &n.! numaide2
c&t cu o te*! nu mai /u%in autentic materiali.t!1 4A/oi,
./une el, /entru a reduce toate ideile la una .in'ur!,
ne vom .ili .! le le'!m "i ordon!m &n a"a +el &nc&t min2
tea noa.tr!, c&t .t! &n /utin%a ei, .! redea &n mod oiec2
tiv +ormalitatea naturii, at&t &n &ntre'ul, c&t "i &n /!r%ile
ei61 Ceea ce noi am e3/rima ./un&nd, .! o'lindea.c!
realitatea oiectiv! a lucrurilor &n con"tiin%a noa.tr! .u2
iectiv! .au &n .uiectul no.tru cuno.c!tor1 Din ace.te
cuvinte ar /!rea .! re*ulte c! S/ino*a nu mai vede
/rolema cunoa"terii dec&t &n lumina celui mai veritail
materiali.m1
Iar odat! ado/tat!, /o*i%ia 'no.eolo'ic! materiali.t!
cu con.ecin%ele ei materiali.te &n conce/%ia de./re me2
tod! .e men%in, doar cu rare ecli/.e, &n tot re.tul cele
?
de2a doua /!r%i a tratatului ./ino*i.t1 &n alineatul ime
diat urm!tor aceluia di.cutat adineaori, S/ino*a /i
###II
dea*! ca orice materiali.t /entru o cunoa"tere concret!
a lucrurilor, declar&nd .olemn c! 4nu ne va +i &n'!duit
niciodat! .! tra'em conclu*ii din conce/te a.tracte6
"i 0 ceea ce numai un 'no.eolo' materiali.t ar /utea
+ace 0 /reci*&nd c! 4ne vom +eri, cu mare 'ri(!, de a
ame.teca ceea ce e3i.t! numai &n intelect cu ceea ce
e3i.t! &n lucruri61 Remediul recomandat de S/ino*a de
a /reveni o atare /er./ectiv! nedorit! &n de*voltarea
cunoa"terii e.te, de a.emenea, autentic materiali.t1 El
cere .! +ie de+inite corect no%iunile1 Du/! care e3/une
am/lu o &ntrea'! teorie a de+ini%iei care, &n treac!t +ie
./u., c9iar (udecat! la nivelul tim/ului, la.! mult de
dorit1 Imediat du/! acea.ta, el revine din nou la de*ide2
ratul, e dre/t nu mai /u%in materiali.t, dar nu reali*ail
/e calea de+ini%iei no%iunilor 'enerale, de a c!uta .!
cunoa"tem /e c&t /o.iil lucrurile /articulare ;?=@1 Am
're"i &n.! dac! am crede c! 4lucrurile /articulare6 de.2
/re care vore"te el aici .&nt acelea la care .e '&nde"te
orice materiali.t1 &n alineatul imediat urm!tor aceluia
&n care +ace declara%ia men%ionat! el .e 'r!e"te .!
/reci*e*e c! toate ace.te 4lucruri /articulare6 .e reduc
Sa unul .in'ur, "i c! el e.te 4+iin%a care e.te cau*a tu2
turor lucrurilor, din care urmea*! ca cu'etarea .! de2
duc! toate ideile .ale1 Cine .2ar /utea &ndoi de carac2
terul ideali.t al unei a.emenea declara%ii care &l &n2
toarce /e '&nditorul no.tru &n /lin , atmo.+er! ideali.t!
a /rimei /!r%i a Tratatului .!u8 &n conclu*ia &n.! /e
care el o tra'e /rom/t din i*ara .a declara%ie, S/ino*a
ne re*erv! o nou! .ur/ri*!1 4Din ace.tea /utem vedea,
declar! el, c! e.te nece.ar, &n /rimul r&nd, .! deducem
toate ideile noa.tre numai din lucruri +i*ice ;adic!, &n
lima(ul .!u, nu meta+i*ice 0 n1n1 *l. +.) .au din e3i.2
ten%ele reale, &naint&nd, /e c&t /o.iil, /otrivit cu .eria
cau*elor, de la o e3i.ten%! real! la o alt! e3i.ten%!
6eal!, &n a"a +el &nc&t .! nu trecem /rin idei a.tracte
i univer.ale61 Din nou deci S/ino*a e.te materiali.t1
Dar numai /entru o cli/!1 &n /a.a(ul imediat urm!tor
e
l ne /revine c! /rin .eria cau*elor .au a e3i.ten%elor
reale nu &n%ele'e ce &n%ele'em noi, +ilo.o+i materiali"ti1
###III
ALE#ANDRU P$SESCU
care ne '&ndim la lucrurile individuale .c9im!toare, ci
numai .eria 4lucrurilor .tatornice "i eterne6, &n e3i.ten%a
c!rora materiali"tii nu v!d nici un motiv de a crede1
Ce de o.cila%ii de la o e3trem! la altaO Deta"&ndu2.e
din ace.t te3t un /a.a( de ici .au de colo, .e /oate +ace
din S/ino*a orice1 Luat &n &ntre'ime, el e.te din toate
c&te ceva, materiali.t ca "i ideali.t1 La o cercetare .u2
mar! a lucrurilor, ai +i &nclinat .! cre*i c!, du/! ce a
redactat /rima /arte a tratatului .!u .u in./ira%ia lui
De.carte., /e care :2a /ara+ra*at cu oarecare talent ./e2
culativ, a redactat2o /e cea de2a doua .u in./ira%ia lui
Bacon, ale c!rui idei le2a re/rodu. +!r! .! le +i &n%ele.,
"i le2a ame.tecat cu ale lui De.carte. &n c9i/ul cel mai
i*ar /o.iil1 La o cercetare mai ad&ncit!, .e im/une o
cu totul alt! conclu*ie1 S/ino*a e.te &n 'no.eolo'ia .a
tot at&t de /u%in un ade/t al lui Bacon c&t e.te unul al
lui De.carte.1 El "i2a con+ec%ionat ideile contradictorii
de./re cunoa"tere "i de./re metod! lu/t&nd &n atmo.+era
tim/ului .!u cu di+icult!%ile /ro/riului .!u .i.tem de
'&ndire1 Evident c! lectura o/erei +ilo.o+ului en'le* nu
i2a dat mai /u%in de '&ndit dec&t aceea a celui +rance*1
Ace.ta, cu teoria .a at&t de /romi%!toare a ideilor clare
"i di.tincte /entru un '&nditor &n c!utarea unei noi vi2
*iuni de./re lume, i2a de.c9i. calea 'no.eolo'iei idea2
li.te /ro/rii at&t de /otrivit! cu RMeleit!%ile .ale con.truc2
tive1 Cel!lalt, cu vi'uroa.a .a atitudine antiideali.t! &n
/rolema cunoa"terii "i a metodei, i2a de.c9i. oc9ii a.u2
/ra ri.curilor teoretice ale unei 'no.eolo'ii ideali.te1
Altminteri, /ro/ria atitudine materiali.t! &n celelalte
/roleme +undamentale ale +ilo.o+ie& treuie cel /u%in
.!2i +i /re'!tit rece/tivitatea /entru o 'no.eolo'ie mate2
riali.t!, dac! nu de2a dre/tul i2a .u'erat2o, cum era
+ire.c1
&n +ine, &n ultima /arte de &nc9eiere a tratatului ;=:0(
H>@, enun%&nd caracterele intelectului &n vederea de+i2
nirii lui, /e care o con.ider! nece.ar! "i .u+icient!
/entru a '!.i acel 4/rinci/iu din care vom deduce ideiS
noa.tre6 ;=<@, S/ino*a revine /entru o ultim! dat! Ic
/o*i%ia .a 'no.eolo'ic! ideali.t!1 5erm! totu"i la &nce2
STUDIU INTR$DUCTI-
/utui ace.tei /!r%i +inale, unde declar! cate'oric c! 4%i2
ne de natura cu'et!rii +ormarea ideilor adev!rate6, ea
devine "ov!ielnic! la .+&r"itul ei, unde ./une, 4Ideile
/e care le +orm!m clar "i di.tinct par
(
a re*ulta numai
din nece.itatea naturii noa.tre, &n a"a +el &nc&t par c!
at&rn! &n mod a.olut numai de ca/acitatea noa.tr!6
;=A@1 A"adar, du/! ce de2a lun'ul &ntre'ului tratat auto2
rul a +o.t .i'ur c! cunoa"terea adev!rului de/inde numai
de /uterea "i de natura cu'et!rii, convin'erea ideali.t!
/e care a e3/rimat2o &n toate c9i/urile .co%&nd dintr2&n.a
cam tot ce .e /oate .coate ./eculativ, dovedind2o at&t
c&t a /utut2o dovedi "i nede*ic&nd2o dec&t /e alocurea,
oarecum /rin neaten%ie, /entru a +ace loc unor con.ide2
ra%ii materiali.te incom/atiile cu ea, la .+&r"itu& ace2
luia"i tratat, el &nce/e a .e &ndoi realmente, a"a ca "i
c&nd 'no.eolo'ia materiali.t! n2ar +i nicidecum de de.2
con.iderat1
Iar dac! totu"i nici aici nu li/.e"te orice Uim! /o*itiv!
de 'no.eolo'ie materiali.t!, acea.ta nu mai +i'urea*!
dec&t .u +orma ideii core./onden%ei dintre '&ndire "i
realitate1 4Intelectul, ./une S/ino*a, cu/rinde &n .ine
certitudinea, adic! "tie c! lucrurile e3i.t! +ormal ;adic!
real 0 n1n1 *l. +.), &n acela"i +el &n care .&nt con%inute
&n el oiectiv6 ;=I@1 Numai c! acea.t! idee /e care am
mai &nt&lnit2o nu e.te mai /u%in /ro/rie materiali.mului
dec&t oric!rui ra%ionali.m ideali.t1 S/ino*a o a+irm! cu
aceea"i t!rie nu numai &n tratat, ci &n toate .crierile .ale
+ilo.o+ice1 E.te cuno.cut! &ndeo"te e3/re.ia la/idar!
/e care i2a dat2o &n Etica, unde ./une, 4$rdinea "i &n2
l!n%uirea ideilor .&nt &n.!"i ordinea "i &nl!n%uirea lucru2
rilor6 ;/artea a doua, /ro/1 H@1 Di+eritele +orme ale ra%io2
nali.mului ideali.t /e care le2a &nre'i.trat i.toria +ilo.o2
+iei .e deo.ee.c &n /rivin%a acea.ta numai /rin modul
cu/a (u.ti+ic! ele core./onden%a de care e vora1 &n
ET(Tca, S/ino*a o vede &n +a/tul, /entru el ne&ndoielnic,
c
U nintelectul omene.c e.te o /arte a intelectului in+init
a
l lui Dumne*eu6 ;/artea a doua, /ro/1 KI, nota@1 In
:
Sulinierea acea.ta ca "i aceea care urmea*! e.te a noa.tr!1
###I-
###-
ALE#ANDRU P$SESCU
STUDIU INTR$DUCTI-
Tratat, unde meta+i*ic! nu .e +ace, (u.ti+icarea do&n2
de"te +orma oarecum 'no.eolo'ic! a a+irma%iei indui2
taile c! 4/entru a "ti nu e.te nevoie de a "ti c! "tiu6
;>H@1 C&t de./re materiali.m, acea.ta .e deo.ee"te &n
/unctul de care e vora de ideali.mul ra%ionali.t &n ori2
care din i/o.ta*ele lui i.torice /rin +elul cum inter/re2
tea*! core./onden%a acea.ta1 &n materiali.m e.te vora
de./re o re+lectare7 &n ideali.m, de./re o crea%ie1
Conclu*ia care .e im/une aici e.te c! ideali.mul "l
materiali.mul 'no.eolo'ic .e '!.e.c deo/otriv! &n +elul
cum e.te /u.! "i de*le'at! &n Tratatul ./ino*i.t Despre
ndreptarea intelectului /rolema cunoa"terii "i a meto2
dei, "i c! &n te3tul tratatului ace.te dou! conce/%ii, care
lo'ic .e e3clud reci/roc, .&nt /ur "i .im/lu (u3ta/u.e,
nicidecum conciliate 0 ceea ce teoretic nici nu ar +i
+o.t /o.iil1 Iar &ntrearea care .e ridic! e.te dac! &n
'&ndirea lui S/ino*a ele con.tituie deo/otriv! convin2
'erile .ale1
R!./un.ul e.te da "i nu1
Nu &nca/e &ndoial! c! &n tratat ca "i dealt+el &n re.tul
.crierilor .ale +ilo.o+ice /o*i%ia 'no.eolo'ic! a lui S/i2
no*a e.te aceea a unui ra%ionali.m ideali.t1 C&t de./re
e3/licarea ace.tei orient!ri la un '&nditor altminteri
materiali.t, .2a v!*ut c! cerin%ele lo'ice ale noii .ale
vi*iuni de./re lume, de"i materiali.t! &n e.en%!, l2au
du. /e /lan 'no.eolo'ic la ideali.m1
C&t de./re incon.ecven%ele materiali.te ale 'no.eo2
lo'iei .ale, .2a v!*ut c! &"i au "i ele locul "i e3/li2
carea &n '&ndirea .a1 Ideali.t &n /rolema cunoa"terii "l
a metodei, a"a cum o e3/une &n /rima /arte a tratatului,
S/ino*a nu a /utut .! nu vad! cur&nd marile di+icult!%i
ale conce/%iei .ale1 Mai cu .eam!, cum .2a ar!tat aici,
lucrurile treuie .!2i +i devenit clare &n urma lecturii
lui Bacon, ale c!rui idei materiali.te &n aceea"i /ro2
lem! nu .e /oate .! nu2i +i dat .erio. de '&ndit1 &n
lumina ace.tor re+le3ii, el care .e /ronun%a.e cate'oric
&m/otriva e3/erien%ei ca mi(loc de cunoa"tere adev!rat!,
a .im%it nevoia .!2"i &ntre'ea.c! ideile &n materie de
cunoa"tere1 Ceea ce a "i +!cut redact&nd cea de2a doua
/arte a Tratatului, unde 'no.eolo'ia ideali.t! +ace /e
ne.im%ite loc celei materiali.te1 Tot ce a .cri. el aici
au e3/rim! mai /u%in +erma .a convin'ere, de"i contra2
*ice &n mod +la'rant vederile e3/rimate cu /u%in mal
&nainte1
Ceea ce +ire"te c!, odat! cli/a /rimei &nc&nt!ri de/!2
"it!, "i2a dat .eama c! nu /oate .! r!m&n!1 Solu%ia ar +i
+o.t aceea a /unerii 4&n ordine6 a Tratatului 0 cum .e
e3/rim! el &n.u"i1 Dar mai .im/l! a +o.t aceea a aan2
don!rii lui, neterminat "i ne/ulicat1
S2a /re.u/u. c! S/ino*a n2ar +i /ulicat Tratatul des-
pre ndreptarea intelectului /entru c! nu l2ar +i termi2
nat1 Mult mai /roail e.te c! &n te3tul /e care ni :2a
l!.at el a ./u. tot ce avea de ./u. &n materie, la ora
la care :2a redactat1 E.te adev!rat c! &n cur.ul e3/unerii
el &"i /ro/une .! mai trate*e "i alte c9e.tiuni 'no.eolo2
'ice ;?A, =<@, dar nu &n acea.t! .criere1 A"a cum ne2a
r!ma., Tratatul .!u /are mai cur&nd 4ne+ini.at6 dec&t
neterminat, .au ne.cri. ,,&n ordine6, cum .e e3/rim! el
&ntr2o .cri.oare, de care a mai +o.t vora aici1 Ace.t
4a nu +i .cri. &n ordine6 &n.eamn! mai /u%in a nu +i
&nc9eiat dec&t a nu +i &nc! +!cut cum treuie1
Se /rea /oate ca, a"a cum a+irm! /rimul editor al Tra2
tatului, inten%ia lui S/ino*a .! +i +o.t de a2: da la lumin!1
Treaa acea.ta cerea &n.! o .erioa.! ree3aminare a /ro2
lemei "i o total! revi*uire a te3tului de(a redactat1
i cu toate c! el a mai tr!it /u%in, iar tim/ul care i2a
mai r!ma. a avut cu ce .!2: &ntreuin%e*e, e.te de /re.u2
/u. c!, /entru a2"i duce acea.t! o/er! la un .+&r"it, nu
tim/ul i2a li/.it ci /utin%a1
A"adar S/ino*a nu a mai /ulicat Tratatul despre
ndreptarea intelectului /entru c! "i2a dat la tim/ .eama
de de+icien%ele lui teoretice1 Dac! e.te adev!rat c! nici
m!car nu :2a &nc9eiat, &n.eamn! c! el a v!*ut clar
acea.ta &nainte de a2: +i redactat &n &ntre'ime1 Marea
###-I
###-II
ALE#ANDRU P$SESCU
/rolem! care i .2a ridicat &n c9iar cur.ul e3ecut!rii
ace.tei o/ere .au cur&nd du/! terminarea ei a +o.t aceea
a &min!rii cunoa"terii ra%ionale cu cea em/iric!, a de2
duc%iei cu induc%ia1 Numai c! de*le'area ei nu era /o2
.iil! &n limitele tim/ului &n care a tr!it "i a lucrat S/i2
no*a1 Ea treuia .! a"te/te mai &nt&i /ro're.ele i.torice
ale unui viitor ceva mai &nde/!rtat, care avea .! cree*e
/remi.ele economice, /olitice "i .ociale ale dialecticii
materiali.te, &n m!.ur! .! o+ere (u.ta de*le'are a /ro2
lemei cunoa"terii "i a metodei1
Iar ceea ce e.te valail &n ca*ul lui S/ino*a r!m&ne
valail, cu modi+ic!ri de am!nunt, "i de./re ceilal%i mari
'&nditori ai tim/ului1 E"ecul lor &n /rolema cunoa"terii
"i a metodei, v!dit /rin aceea"i a(un'ere la un im/a. &n
tratarea ei, are aceea"i .emni+ica%ie1 Bacon "i De.carte.,
ca "i S/ino*a nu au avut /utin%a din motive i.torice .!
dea o (u.t! .olu%ionare /rolemei cunoa"terii "i a me2
todei, /e care totu"i, &n cadrul orient!rii lor ideolo'ice,
n2ar +i /utut .! nu "i2o /un!1
&n +ine, /entru a &nc9eia, o ultim! c9e.tiune1
Ar +i 're"it dac! din tot ce .2a ./u. /&n! aici a.u/ra
Tratatului ./ino*i.t Despre ndreptarea intelectului .2ar
conc9ide c! nu i .2ar +i +!cut autorului un .erviciu /u2
lic&ndu2i2.e o .criere /e care el &n.u"i a re+u*at .!
o mai revad! "i .! o dea la lumin!, con.ider&nd c! ea
nu2i e3/rim! cu e3actitate nici vederile, nici /uterile1
Cu toate evidentele lui limite, mai cu .eam! de +ond
al ideilor, ace.t mic tratat a meritat /e un! dre/tate
lumina ti/arului, /e care a v!*ut2o, ca "i celeritatea de
care .2a ucurat1 De.i'ur c! ideile /e care le cu/rinde,
(udecate 0 a"a cum nu e.te ca*ul 0 &n lumina tim/ului
no.tru, au +o.t, &n 'eneral, de/!"ite1 Ceea ce nu era dec&t
+oarte +ire.c &ntr2un r!.tim/ de a/roa/e trei .ecole, dat
+iind c!, cum .e "tie, omenirea nu .t! /e loc1 Fudecat
&n.! 0 a"a cum .e "i cuvine 0 din /er./ectiva tim/ului
c&nd a a/!rut, cu toate o.cil!rile .ale &ntre ideali.m "i
materiali.m, micul tratat ./ino*i.t a/are, al!turi de .cri2
erile cu con%inut a.em!n!tor ale lui Bacon "i De.carte.,
STUDIU INTR$DUCTI-
ca m!rturia unuia din cele mai .tr!lucite e+orturi ale
'&ndirii omene"ti de a2"i a+irma dre/tul de a decide a.u2
/ra adev!rului "i de a2"i de.c9ide drumuri noi &n cu2
noa"terea ace.tuia1 &n.emn!tatea ace.tui act e.te cu at&t
mai mare cu c&t &ntr2&n.ul nu era vora numai "i at&t
de o &n+!/tuire /ur teoretic!, .ortit! a .ati.+ace cerin%e
./irituale ale unei mici minorit!%i de cu'et!tori, c&t de.2
/re un va.t /roce. de /re+aceri i.torice ale unei &ntre'i
lumi, /roce. &n cadrul c!ruia el nu con.tituia dec&t un
moment, dar deci.iv1
*,. +O%E%-.i
###-III
TRATATUL DESPRE
NDREPTAREA INTELECTULUI
I DESPRE CALEA CEA MAI BUNA
CARE DUCE LA ADE-VRATA
CUN$ATERE A LUCRURIL$R
SUMARM
-l Ir
5inalitatea etic! a &ndre/t!rii intelectului
&n+!/tuirea .u/remei /er+ec%iuni umane e.te .co/ul +inal al cunoa"2
terii12ln ace.t .co/ e.te nece.ar! &ndre/tarea intelectului ./re
a2: +ace .! &n%elea'! lucrurile "i a2: +eri de erori ;:0A@1
Cunoa"terea intelectului "i a /uterilor .ale
WE3i.t! /atru moduri de cunoa"tere, :@ din au*ite7 >@ dintr2o e3/e2
rien%! nel!murit! &nt&m/l!toare7 I@ /rin deducerea e.en%ei unul
lucru din altul7 K@ /rin /erce/erea e.en%ei unui lucru .au a cau*ei
.ale celei mai a/ro/iate ;J0><@12Cel de2al /atrulea mod de cu2
noa"tere e.te acela care treuie +olo.it cu /rec!dere, +iind .in'urul
/rin care .e /oate cunoa"te +!r! ri.c de eroare e.en%a unui lucru
;>:0>?@12lntruc&t /entru a avea certitudinea ideii adev!rate nu e.te
nece.ar .! avem dec&t cunoa"terea ei, certitudinea +iind identic!
cu e.en%a oiectiv! a ideii, adev!rata metod! arat! cum treuie
c!l!u*it! mintea /otrivit cu norma ideii adev!rate date ;>=0>H@12Cu2
noa"terea e3i.ten%ei celei mai /er+ecte e.te .ur.! "i &ndre/tar a
cunoa"terii adev!rate1 Pentru a re/roduce &ntru totul ordinea naturii,
mintea noa.tr! treuie .! derive toate ideile .ale din ideea care
re/roduce ori'inea "i i*vorul &ntre'ii naturi, &ntruc&t ideea .e com2
/ort! oiectiv a"a cum .e com/ort! oiectul ei real ;>A0I:@12Re2
*umat ;I>@12Prima /arte a metodei, cum /utem deo.ei ideea adev!2
rat! de ideea +al.!, +ictiv! .au &ndoielnic! ;II@12Ideea +ictiv! e.te
ideea +al.! care nu im/lic! a.entimentul ;IK0IA@12$ +ic%iune nu
/oate +i niciodat! con+undat! cu o idee adev!rat!1 De aici re*ultai
TI c! o idee dac! .e re+er! la un lucru +oarte .im/lu nu va
' A%(st s)*+& a +o.t &ntocmit de autorul /re*entei traduceri1 Ci+rele diatra /P2
#l
Xnte*e indic! numerele de ardine ale alineatelor din t(,t.
SUMAR
SUMAR
/utea +i dec&t clar! "i di.tinct!7 >@ c! dac! un lucru com/u.
va +i &m/!r%it &n toate /!r%ile .ale cele mai .im/le "i dac! vom +i
aten%i la toate, .e/arat, atunci va di./!rea orice con+u*ie ;IJ@12Cum
ne /utem /!*i de ideile +al.e1 Ideile clare "i di.tincte nu /ot +M
niciodat! +al.e ;K<@12Cu'etarea adev!rat! &"i are e.en%a In cu'eta2
rea &n.!"i ;K:@12Sur.e ale erorii, :@ c&nd di.tinctul nu e.te deo.eit
de con+u*7 >@ c&nd nu .&nt cuno.cute /rimele elemente ale &ntre'ii
naturi cercetate ;K>@12De./re &ndoial! "i cum /oate +i &nl!turat!
YKI@12De./re memorie "i uitare ;KK@12Conclu*ii /rovi*orii ;K?0K=@12Cu2
vintele ca .ur.! de eroare ;KH@12Li/.a deo.eirii dintre ima'ina%ie "l
Intelect ca nou! .ur.! de eroare ;KA@1
Princi/alele re'uli ale metodei
Sco/ul urm!rit aici e.te de a avea idei clare "i di.tincte care /ro2
vin numai din '&ndire, nu din .im%uri "i de a reduce toate ideile :X
una .in'ur! ;KJ@12Calea corect! de a cerceta lucrurile e.te de2a ne
+orma ideile /lec&nd de la o de+ini%ie dat! ;?<@12Prima condi%ie e
unei de+ini%ii /er+ecte e.te de a de*v!lui e.en%a unui lucru ;?:@12Re2
'ulele de+ini%iei unui lucru creat, :@ S! cu/rind! cau*a lui cea
mai a/ro/iat!7 >@ Din ea .! /oat! +i derivate toate /ro/riet!%ile lu2
crului ?>0?I@12Re'ulele de+ini%iei unui lucru necreat, :@ S! &nl!ture
orice cau*!7 >@ In de+ini%ie .! nu mai r!m&n! loc /entru &ntrearea
dac! lucrul de+init e3i.t!7 I@ De+ini%ia .! nu +ie e3/rimat! /rin
a.trac%ii7 K@ S! .e /oat! conc9ide din de+ini%ie toate /ro/riet!%ile
lucrului de+init ;?K0??@12Treuie cuno.cute /e c&t /o.iil lucrurile
/articulare ;?=@12Treuie cuno.cut dac! e3i.t! o +iin%! care e.+e
cau*a tuturor lucrurilor "i a ideilor noa.tre1 Treuie .! deducem
Ideile noa.tre numai din lucruri +i*ice, dar urm&nd numai .eria lu2
crurilor eterne ;?H@12Cunoa"terea lucrurilor individuale trec!toare
im/une cunoa"terea modului cum treuie +!cute e3/erien%e ;?A0?J@12
Cunoa"terea intelectului "i a /ro/riet!%ilor .ale e.te condi%ia /rea2
lail! a cunoa"terii lucrurilor ve"nice ;=<@1
mod a.olut, c&nd .co%&ndu2le din alte idei7 I@ Ideile +ormate &n mod
a.olut e3/rim! in+initatea7 cele +ormate din alte idei .&nt limitatei
K@ Intelectul &"i +ormea*! ideile /o*itive &naintea celor ne'ative7
?@ Intelectul '&nde"te lucrurile .u o anumit! +orm! de eternitate
"i &ntr2un num!r in+init7 =@ Ideile clare "i di.tincte /ar a re*ulta
numai din nece.itatea naturii noa.tre7 H@ Mintea /oate determina
&n multe +eluri ideile /e care intelectul le +ormea*! din alte idei7
A@ Cu c&t ideile e3/rim! mai mult din /er+ec%iunea unui oiect
cu at&t .&nt "i ele mai /er+ecte ;=>0H<@12Se renun%! la e3aminarea
altor +orme 0 a+ective 0 ale vie%ii .u+lete"ti, de"i ele .&nt le'ate
de cu'etare ;H:@12Ideile +al.e "i +ictive nu ne /ot &nv!%a ceva de.2
/re e.en%a cu'et!rii ;H>@1
Puterile "i natura intelectului
E.te nece.ar .! deducem /uterile "i natura intelectului din &n.!"i
de+ini%ia cu'et!rii ;=:@1 Ace.tea .&nt urm!toarele, :@ Intelectul cu2:
/rinde &n .ine certitudinea7 >@ Intelectul &"i +ormea*! idei, c&nd &X
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
/01N*,1T*TE* ET1-* * NDRE+T2R11
1NTE,E-T3,3l4
;:@ Du/! ce e3/erien%a m2a &nv!%at c! tot ce .e &n2
t&m/l! de cele mai multe ori &n via%a oi"nuit! e.te *a2
darnic "i +!r! &n.emn!tate "i v!*&nd c! toate de c&te
m! temeam nu aveau &n ele nimic un .au r!u dec&t
&n m!.ura &n care .u+letul era im/re.ionat de ele, m2am
9ot!r&t, &n cele din urm!, .! cercete* dac! e3i.t! ceva
care .! +ie un ine adev!rat "i cu /utin%! de a +i &m/!r2
t!"it, de care .u+letul .! +ie cu/rin. &ntr2un mod e3clu2
.iv, du/! ce .2a le/!dat de toate celelalte7 mai mult,
dac! e3i.t! ceva care, du/! ce a +o.t '!.it "i do&ndit,
.! ne &n'!duie .! 'u.t!m ve"nic o /l!cere ne&ncetat! "i
.u/rem!1
S/un, m-am #otrt n cele din urm, c!ci la /rima
vedere /!rea ne&n%ele/t ca /entru un lucru &nc! ne.i'ur
.! vrei .! /ier*i /e unul .i'ur1 -edeam &ntr2adev!r ce
+oloa.e .e .cot din onoruri "i o'!%ie, "i c! ar +i treuit
.! nu le mai caut dac! mi2a" +i /u. &n minte .! urm!re.c
altele1 Iar dac! +ericirea .u/rem! ar +i .tat &ntr2&n.ele,
treuie .! m! li/.e.c de ea,2 .au dac! ea nu ar +i .tat
&ntr2&n.ele "i m2a" +i .tr!duit /rea mult /entru ele, atunci
de a.emenea m! li/.eam de +ericirea .u/rem!1
Su+letul meu era deci nelini"tit de a "ti dac! era cu
/utin%! din &nt&m/lare .! a(un' la un nou +el de via%!
.au cel /u%in .! m! a.i'ur c! el e3i.t!, +!r! .! .c9im
vec9iul +el de via%! "i .co/ul oi"nuit al vie%ii mele, 0
ceea ce ade.ea am &ncercat &n *adar1 C!ci ceea ce .e
&nt&m/l! cel mai ade.ea &n via%!, ceea ce oamenii, a"a
cum re*ult! din +a/tele lor, /re%uie.c ca /e cel mai maro
ine, .e reduce la ace.tea trei, anume, o'!%ie, ono2
ruri, /l!cerea .im%urilor1 Dar de +iecare din ace.tea trei
mintea e.te a.orit!, a"a &nc&t nu mai /oate cu'eta
nicidecum la vreun alt ine1
&n /l!cerea .im%urilor, &ntr2adev!r, mintea e.te at&t
de le'at! ca "i c&nd ar +i '!.it un ine de care .! .e
mul%umea.c!7 ceea ce o &m/iedic! cu de.!v&r"ire .! .e
mai '&ndea.c! la un alt ine7 &n.!, du/! ce ea e.te 'u.2
tat!, urmea*! o +oarte mare tri.te%e care, dac! nu .u2
/rim! '&ndirea, totu"i o tulur! "i o &ntunec!1 Urm!ri2
rea onorurilor "i a o'!%iei nu a.oare mai /u%in
mintea, &ndeo.ei c&nd o'!%ia e.te c!utat! numai /en2
tru ea &n.!"i
:
, /entru c! atunci credem c! ea e.te inele
.u/rem
:
T1 C&t /rive"te onorurile, ele a.or mintea &n2
tr2o m!.ur! mult mai mare, /entru c! .&nt .ocotite ca
un un &n .ine "i ca un .co/ ultim ./re care .e &n2
drea/t! totul1 A/oi, ace.tea nu .&nt &n.o%ite de c!in%!,
ca /l!cerea7 ci, dim/otriv!, cu c&t avem mai mult
dintr2&n.ele, cu at&t cre"te ucuria noa.tr!7 "i /rin ur2
mare .&ntem din ce &n ce mai &ndemna%i .! le marini7
dac! &n.! n!de(dile noa.tre .&nt de*am!'ite &n vreo
&m/re(urare, atunci .e /roduce o +oarte mare tri.te%e1
In +ine, onorurile .&nt o mare /iedic! /entru c!, ./re
a a(un'e la ele, treuie &n mod nece.ar .! ne &ndre/t!m
via%a du/! c9i/ul de a vedea al oamenilor, +u'ind anume
de ceea ce +u'e mul%imea "i c!ut&nd ceea ce ea caut!1
;>@ -!*&nd deci c! toate ace.tea .&nt o /iedic! /entru
o nou! or&nduire a vie%ii7 mai mult, c! .&nt at&t de o/u.e
&nc&t treuie .! .e renun%e &n mod nece.ar la una .au
la alta, +ui con.tr&n. .! caut ce2mi e.te mai +olo.itor,2
anume, cum am ./u., /!ream c! vreau .! /ierd un un
.i'ur /entru unul ne.i'ur1 Dar, du/! ce am re+lectat
/u%in la acea.ta, am recuno.cut mai &nt&i c!, dac! re2
:
Ace.tea ar +i /utut +i l!murite mai /e lar' "i mai lim/ede,
anume deo.eind o'!%iile care .&nt urm!rite +ie /entru ele &n.ele,
&ie /entru onoruri, +ie /entru /l!ceri, +ie /entru .!n!tate, +ie /entru
/ro/!"irea "tiin%elor "i a artelor1 In.! ace.te con.idera%ii le vom
+ace la locul /otrivit, +iindc! nu e.te ca*ul .! le trat!m aici at&t
de /reci.1
M Notele indicate /rin ci+re arae .&nt ale lui S/ino*a, iar cele
indicate /rintr2un a.teri.c ;M@ .&nt ale traduc!torului1
6
SPIN$ZA
nun% la ace.tea "i m! a/uc .! or&nduie.c o via%! nou!,
/!r!.e.c un un ne.i'ur /rin natura .a, cum reie.e lim2
/ede din cele ./u.e, /entru un un care e.te ne.i'ur,
nicidecum /rin natura .a ;+iindc! eu c!utam un un
.tatornic@, ci numai &n ce /rive"te atin'erea lui1
&n.!, /rintr2o medita%ie necurmat!, am a(un. la con2
clu*ia c!, dac! /uteam atunci .! m! '&nde.c mai ad&nc
P
a" +i /!r!.it un r!u .i'ur /entru un ine .i'ur1 &ntr2ade2
v!r, m! vedeam &ndre/t&ndu2m! ./re o +oarte mare /ri2
me(die "i .ilit .!2mi caut din r!./uteri un leac, de"i
ace.ta era ne.i'ur7 ca un olnav atin. de un r!u de
moarte, care, atunci c&nd /re.imte c! moartea e .i'ur!
dac! nu i .e d! un leac, e.te .ilit .! caute din r!.2
/uteri ace.t leac &n care, de"i nu e.te .i'ur, &"i /une
toat! n!de(dea1 &n.! toate /e care le urm!re"te mul%i2
mea, nu numai c! nu dau nici un leac /entru a ne /!.tra
via%a, dar ne "i &m/iedic! .! ne2o /!.tr!m, "i ade.ea
.&nt /ricina /ier*aniei acelora care le au
:
"i totdeauna
.&nt cau*a /ier*aniei acelora care .&nt .t!/&ni%i de ele1
;I@ &ntr2adev!r, .&nt +oarte numeroa.e e3em/lele ace2
lora care au .u+erit /er.ecu%ia "i moartea din /ricina
o'!%iilor, "i de a.emenea ale acelora care, ca .! adune
o'!%ii, .2au e3/u. la at&tea /rime(dii &nc&t au /l!tit &n
cele din urm! cu via%a neunia lor1 Nu .&nt /u%ine nici
e3em/lele acelora care, ca .! c&"ti'e .au .!2"i /!.tre*e
onorurile, au /!timit &n c9i/ nenorocit1 &n +ine .&nt
+!r! num!r acei care "i2au 'r!it .+&r"itul din cau*a
/rea marei lor /o+te de /l!ceri1 Dealt+el, ace.te rele
/rovin de acolo c! toat! +ericirea .au ne+ericirea .tau
numai &ntr2un .in'ur lucru, "i anume &n calitatea oiec2
tului de care ne ata"!m1 C!ci /entru ceva ce nu iuim
nu .e vor i.ca niciodat! ne&n%ele'eri7 nu ne vom &n2
tri.ta dac! /iere, "i nu2i vom c!"una nim!nui dac! &i
.t!/&ne"te +!r! +ric!, +!r! ur! "i, ca .!2i ./un /e nume,
+!r! nici o tulurare a .u+letului1 Dim/otriv!, toate
ace.tea ne atin' dac! iuim lucrurile trec!toare, ca
:
Ace.tea vor treui dovedite mai am!nun%it1
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
acelea de./re care tocmai am vorit1 Pe c&nd dra'o.tea
/entru un lucru ve"nic "i in+init um/le .u+letul numai
de mul%umire, li/.it! de orice tri.te%e7 ceea ce e.te
+oarte de dorit "i vrednic de a +i c!utat din r!./uteri1
C!ci nu +!r! motiv m2am +olo.it de ace.te cuvinte, dac
puteam s m gndesc mai adine. &ntr2adev!r, de"i min2
tea mea &n%ele'ea ace.tea clar, totu"i n2am /utut .! m!
le/!d de orice avari%ie, /o+t! .au dorin%! de m!riri1
;K@ Numai ace.t lucru &mi era clar, c! at&ta tim/ c&t
mintea mea .e &ndre/ta ./re ace.te '&nduri, ea .e a!2
tea de la celelalte "i re+lecta .erio. la o nou! or&nduire
a vie%ii7 ceea ce era /entru mine o mare m&n'&iere1 C!ci
vedeam c! acele rele nu erau de a"a natur! &nc&t .! nu
ai! nici un leac1 i cu toate c! la &nce/ut ace.te mo2
mente erau rare "i de /rea .curt! durat!, du/! ce &n.!
adev!ratul ine mi2a +o.t din ce &n ce mai cuno.cut,
momentele ace.tea mi2au +o.t mai de.e "i mai duraile,
&ndeo.ei, du/! ce am !'at de .eam! c! c&"ti'ul ani2
lor, /l!cerile "i m!ririle nu .&nt v!t!m!toare dec&t at&ta
tim/ c&t .&nt c!utate /entru ele "i nu ca mi(loace /entru
alte .co/uri1 Dac!, dim/otriv!, .&nt c!utate ca mi(loace,
vor avea atunci o m!.ur! "i vor d!una +oarte /u%in7 din
contra, vor contriui mult .! ne duc! la .co/ul /entru
care .&nt c!utate, 0 cum vom ar!ta la locul cuvenit1
;?@ -oi ar!ta aici numai /e .curt ce &n%ele' /rin ade2
v!ratul ine, "i &n acela"i tim/ ce e.te inele .u/rem1
Pentru a &n%ele'e (u.t acea.ta, treuie o.ervat c! .e
./une numai relativ c! ceva e un .au r!u,2 a"a &nc&t
unul "i acela"i lucru /oate .! +ie numit un .au r!u,
du/! cum e.te /rivit7 "i tot a.t+el /er+ect "i im/er+ect,
&ntr2adev!r, /rivit &n /ro/ria .a natur!, nimic nu va +i
numit /er+ect .au im/er+ect7 &ndeo.ei du/! ce vom "ti
c! toate c&te .e &nt&m/l! .e /roduc du/! o or&nduire
ve"nic! "i du/! anumite le'i ale naturii1 &ntruc&t &n.!
.l!iciunea omenea.c! nu /rinde cu '&ndirea acea.t!
[rdine, "i &n acela"i tim/ omul conce/e o natur! ome2
nea.c! cu mult mai /uternic! dec&t a .a, "i nu vede nici
<
/iedic! /entru a do&ndi "i el o atare natur!, el e.te
SPIN$ZA
&m/in. .! caute mi(loace care .!2: duc! la o atare /er2
+ec%iune1 Iar tot ce /oate +i un mi(loc ca .! a(un'! la
ea e.te numit adev!ratul ine1 Binele .u/rem con.t! &n.!
&n a a(un'e .! ne ucur!m, dac! e.te /o.iil,T&m/reun!
cu ceilal%i, de o atare natur!M1 -om ar!ta la locul /o2
trivit c! acea.t! metod! con.t! &n cunoa"terea unit!%ii
/e care o are .u+letul cu &ntrea'a Natur!
:
1
A"adar, %elul ./re care n!*uie.c e.te .! do&nde.c
o atare natur! "i .! m! .tr!duie.c ca mul%i al%ii .! o
do&ndea.c! &m/reun! cu mine1 Deci eu &n.umi nu /ot
.! +iu +ericit dac! nu m! .tr!duie.c ca mul%i al%ii .! cu2
noa.c!, &ntocmai ca "i mine, a"a &nc&t intelectul "i do2
rin%a lor .! +ie de acord cu intelectul "i dorin%a mea1
Pentru acea.ta
>
, treuie .! cunoa"tem Natura at&t
c&t e.te de a(un. ./re a do&ndi o a.t+el de natur!1 A/oi,
treuie .! +orm!m o a.emenea .ocietate at&t c&t e.te
de dorit ca cei mai mul%i .! /oat! a(un'e acolo c&t
mai u"or "i mai .i'ur1 Du/! aceea, ne vom &ndeletnici
cu +ilo.o+ia moral! "i cu doctrina de./re educa%ia co2
/iilor1 i, +iindc! .!n!tatea nu e.te un mi(loc ne&n.emnat
&n atin'erea ace.tui .co/, treuie .! re+acem &ntrea'a
medicin!1 Iar cum arta me"te"u'!rea.c! u"urea*! multe
lucruri care alt+el .&nt anevoioa.e, "i datorit! ei ne
/utem ucura de multe &nle.niri "i r!'a* &n via%!, me2
canica nu treuie .! +ie di./re%uit! &n nici un c9i/1 Dar,
&nainte de orice, treuie .! c9i*uim un mi(loc de a
&ndre/ta intelectul "i de a2: /uri+ica at&t c&t e.te /o.iil,
la &nce/ut, /entru ca el .! &n%elea'! lucrurile c&t mai
ine "i +!r! erori1
Din toate ace.tea oricine va /utea .! vad!, de /e
acum, c! eu voie.c .! &ndre/t toate "tiin%ele ./re o
.in'ur! %int! "i un .in'ur .co/
I
, anume, de a a(un'e la
/er+ec%iunea uman! .u/rem! de care am vorit7 "i a.t+el
M E.te vora de natura omenea.c! .u/erioar!1
:
Ace.tea .&nt e3/licate mai /e lar' la locul /otrivit1
>
E de notat c! aici m! /reocu/ .! enum!r "tiin%ele care .&nt
nece.are .co/ului no.tru, +!r! a %ine .eama de "irul lor1
\ E3i.t! &n "tiin%! o %int! unic! ./re care treuie &ndre/tate toate1
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
va treui .! re./in'em ca de /ri.o. tot ceea ce &n "tiin%e
nu ne a/ro/ie de .co/ul no.tru7 .au, &ntr2un cuv&nt,
toate ac%iunile ca "i toate '&ndurile noa.tre treuie &n2
dre/tate ./re acea.t! %int!1
Dar, +iindc!, &n tim/ ce urm!rim acea.t! %int! "i ne
.tr!duim .! c!l!u*im intelectul /e calea drea/t!, treuie
.! tr!im, .&ntem oli'a%i, &nainte de toate, .! lu!m ca
une anumite re'uli de via%!, "i anume /e ace.tea,
;=@ I1 S! vorim /e &n%ele.ul mul%imii "i .! +acem du/!
+elul ei de a vedea tot ce nu ne &m/iedic! &ntru nimic
de a ne atin'e .co/ul1 C!ci nu avem /u%in de c&"ti'at
de /e urma mul%imii, cu condi%ia ca, /e c&t e /o.iil,
.! ne con+orm!m +elului ei de a vedea1 La ace.tea .e
adau'! +a/tul c! &n c9i/ul ace.ta '!.e"ti urec9i ine2
voitoare di./u.e .! a.culte adev!rul1
;H@ II1 S! 'u.t!m /l!cerile at&t c&t e.te nevoie .! ne
/!.tr!m .!n!tatea1
;A@ III1 &n +ine .! urm!rim anii .au orice alt un
material at&t c&t e.te nevoie ca .! ne /!.tr!m via%a .i
.!n!tatea, "i .! /ractic!m acele oiceiuri ale .ociet!%ii
care nu .e o/un .co/ului no.tru1
/-3NO*5TERE* 1NTE,E-T3,31 51 * +3TER1,OR
%*,E4
;J@ Ace.tea +iind a.t+el .tailite, /!"e.c la cel din%ii
iucru care treuie +!cut &naintea tuturor, de a &ndre/ta
anume intelectul "i de a2: +ace &n .tare .! &n%elea'! lu2
crurile at&t c&t e.te de treuin%! ca .! atin'em %inta
noa.tr!1 Pentru acea.ta, ordinea /e care o avem &n noi
&n mod natural cere .! ar!t /e .curt aici toate modurile
de cunoa"tere de care m2am +olo.it /&n! acum /entru
a a+irma .au ne'a ceva ne&ndoielnic, &n .co/ul de a2:
ale'e /e cel mai un "i, totodat!, de a &nce/e .! cuno.c
Puterile "i natura mea, /e care dore.c .! o de.!v&r2
1-
11
SPIN$ZA
;:<@ Dac! le con.ider cu !'are de .eam!, toate /ot
+i redu.e la cel mult /atruM1
;::@ I1 E3i.t! o cunoa"tereMM /e care o avem din au2
*ite .au din orice .emn, oricum l2am numi1
;:>@ II1 E3i.t! o cunoa"tere /e care o avem dintr2o e32
/erien%! nel!murit!, adic! dintr2o e3/erien%! care nu
e.te determinat! de intelect, &n.! e.te numit! e3/erien%!
+iindc! ni .e &n+!%i"ea*! &nt&m/l!tor a"aMMM "i, neav&nd
nici o alt! dovad! care .! i .e o/un!, ea .t!ruie &n noi
ca ceva de ne*druncinat1
;:I@ III1 E3i.t! o cunoa"tere &n care e.en%a unui lucru
e.te dedu.! din alt lucru, &n.! nu &n mod adecvat7
acea.ta .e &nt&m/l!
:
.au c&nd deducem cau*a dintr2un
e+ect anumit, .au c&nd tra'em o conclu*ie din ceva uni2
ver.al care e.te &n.o%it totdeauna de o anumit! /ro/rie2
tate1
;:K@ I-1 &n .+&r"it, e3i.t! o cunoa"tere &n care lucrul
e.te /erce/ut numai /rin e.en%a .a .au /rin cunoa"terea
cau*ei .ale cea mai a/ro/iat!1
;:?@ Pe ace.tea toate le voi ilu.tra /rin e3em/le1
tiu numai din au*ite *iua mea de na"tere, c! am avut
cutare /!rin%i "i altele de acela"i +el, de care nu m2am
&ndoit niciodat!1
Prin e3/erien%! nel!murit! "tiu c! va treui .! mor8
acea.ta o .u.%in /entru c! am v!*ut al%i .emeni ai mei
M Cu deo.eiri care nu a+ectea*! +ondul conce/%iei, S/ino*a
mai tratea*! acea.t! /rolem! a 4modurilor de cunoa"tere6 in Tra-
tat scurt despre Dumnezeu, despre om i despre lericirea 1ui ;/artea
a doua, ca/1 I@, /recum "i &n Etica ;/artea a doua, /ro/1 K<, nota >@1
MM Aici, ca "i &n numeroa.e alte locuri mai de/arte, S/ino*a +o2
lo.e"te termenul perceptio &n &n%ele.ul v!dit de cunoa"tere1
MMM &n unele edi%ii, &n loc de 4a"a6 6ita) e.te 4idee6 6idea).
:
In ace.t ca*, nu "tiam nimic de./re cau*! &n a+ar! de ceea ce (
con.ider!m &n e+ect7 ceea ce .e vede de.tul din aceea c! nu .e F
/oate vori de./re cau*! dec&t &n termeni +oarte 'enerali, ca
ace"tia, Deci e7ist ce$a, Deci e7ist o putere etc1 Sau de a.eme2
nea de acolo c! ea e.te e3/rimat! &n termeni ne'ativi, Nu este decii
aceasta, sau aceea etc1 In cel de2al doilea ca*, .e atriuie cau*ei
ceva, /e temeiul e+ectului, care e.te conce/ut clar, cum vom ar!ta
/rintr2un e3em/lu7 dar nimic nu .e cunoa"te /e acea.t! cale &r1
a+ara /ro/riet!%ilor "i nici e.en%a /articular! a lucrurilor1
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
murind, de"i nu au tr!it cu to%ii &n acela"i interval de
tim/, nici nu au murit de aceea"i oal!1 A/oi, "tiu, de
a.emenea, /rin e3/erien%! nel!murit! c! uleiul e.te un
element &n .tare .! &ntre%in! +lac!ra, iar a/a e.te &n .tare
.! o .tin'!7 mai "tiu de./re c&ine c! e.te un animal care
&atr!, iar omul un animal ra%ional7 "i a"a am cuno.cut
a/roa/e tot ce e.te +olo.itor vie%ii1
Iat! acum &n ce +el conc9idem un lucru din altul, din
+a/tul c! /erce/em clar c! .im%im cutare cor/ "i nici un
altul, noi conc9idem cu claritate c! .u+letul e.te le'at
:
de cor/, "i c! acea.t! le'!tur! e.te cau*a unei atare .en2
*a%ii7 dar
>
&n ce con.t! acea.t! .en*a%ie "i le'!tur!,
noi nu /utem "ti de aici &n mod a.olut1 Sau, du/! ce
am cuno.cut natura vederii "i de a.emenea /ro/rietatea
ei /otrivit c!reia unul "i acela"i lucru &l vedem mai mic
de la o di.tan%! mare dec&t dac!2: /rivim de a/roa/e,
conc9idem de aici c! .oarele e.te mai mare dec&t a/are,
"i altele de acela"i +el1
&n +ine, un lucru e.te cuno.cut numai /rin e.en%a .a
c&nd, /rin c9iar aceea c! "tiu ceva, "tiu ce e.te a "ti
ceva, .au, din aceea c! cuno.c e.en%a .u+letului "tiu c!
e.te le'at de cor/1 Printr2o atare cunoa"tere "tim c!
doi "i cu trei +ac cinci "i c!, dac! dou! linii .&nt /aralele
cu a treia, .&nt /aralele "i &ntre ele etc1 Totu"i ceea ce
:
Din ace.t e3em/lu .e /oate vedea lim/ede ceea ce tocmai am
+iotat1 C!ci /rin acea.t! le'!tur! noi nu &n%ele'em nimic &n a+ara
.en*a%iei &n.!"i, "i anume e+ectul din care conc9idem o cau*!
de./re care nu "tim nimic1
>
$ atare conclu*ie, de"i .i'ur!, nu d! totu"i o certitudine &n2
de.tul!toare dac! nu am luat toate m!.urile de /recau%ie1 C!ci,
dac! nu ne /!*im cu cea mai mare 'ri(!, vom c!dea ne're"it &n
eroare7 +iindc!, dac! conce/em lucrurile &n ace.t c9i/ a.tract, nu
&n.! /rin adev!rata lor e.en%!, ele .&nt inevitail con+undate de
c!tre &nc9i/uire1 C!ci oamenii &"i ima'inea*! ca multi/lu ceea
ce e.te &n .ine unic1 Pentru c! lucrurilor /e care le conce/ a.tract,
.e/arat, con+u* ei le dau nume /e care le &ntreuin%ea*! /entru
a
e3/rima alte lucruri mai +amiliare7 de unde re*ult! c! ei "i le
nc9i/uie /e ace.tea &n acela"i +el ca /e acelea c!rora le2au dat
6\lai &nt&i ace.te nume1
:>
:I
SPI+l$ZA
am /utut a+la /&n! acum /rintr2o a.t+el de cunoa"tere
e.te +oarte /u%in1
;:=@ Pentru ca toate ace.tea .! +ie &n%ele.e mai ine,
m! voi +olo.i de un .in'ur e3em/lu, "i anume urm!torul1
5ie date trei numere1 Se cere un al /atrulea care .! +ie
+a%! de2al treilea cum e.te cel de2al doilea +a%! de /ri2
mul1 $rice ne'u.tor va ./une aici c! "tie ce treuie +!2
cut ./re a '!.i ace.t al /atrulea num!r, /entru c! n2a
uitat /rocedeul /e care :2a &nv!%at +!r! demon.tra%ie
de la ma'i.trii .!i1 Al%ii .cot din e3/erien%a ca*urilor
.im/le o a3iom! univer.al!M, anume c&nd num!rul al
/atrulea e.te evident /rin .ine, ca &n ace.tea, >, K, I, =1
Aici e3/erien%a arat! c! &m/!r%ind /rin cel dint&i /ro2
du.ul celui de2al doilea "i al treilea, c&tul va +i num!rul
=7 "i v!*&nd c! .e o%ine acela"i num!r /e care ei &l
"tiau +!r! acea.t! o/era%ie c! e.te /ro/or%ional, ei con2
c9id de aici c! acea.t! o/era%ie e.te un! totdeauna
/entru a '!.i un al /atrulea num!r /ro/or%ional1 Dar
matematicienii "tiu, &n virtutea demon.tra%iei /ro/1 :J,
cartea -II a lui Euclid, care numere .&nt /ro/or%ionale
&ntre ele, anume din natura /ro/or%iei "i din /ro/rietatea
c! num!rul care re*ult! din /rimul "i al /atrulea e.te
e'al cu num!rul care re*ult! din al doilea "i al treilea7
totu"i ei nu v!d /ro/or%ionalitatea adecvat! a numere2
lor date7 iar dac! o v!d, ei nu o v!d &n virtutea acelei
/ro/o*i%ii, ci intuitiv, +!r! .! +ac! nici o o/era%ie1
Pentru a2: ale'e &n.! /e cel mai un dintre ace.te mo2
duri de cunoa"tere, vom &n"ira, /e .curt, mi(loacele nece2
.are ./re a atin'e %inta noa.tr!, "i anume,
;:H@ I1 S! cunoa"tem cu e3actitate natura noa.tr!, /e
care dorim .2o de.!v&r"im "i, totodat!, natura lucrurilor,
at&t c&t e.te nevoie1
;:A@ II1 S! .coatem &n mod (u.t deo.eirile, acordurile
"i o/o*i%iile dintre ace.te lucruri1
;:J@ III1 S! conce/em (u.t cum /ot "i cum nu /ot +i
modi+icate lucrurile1
\ In &n%ele.ul de regul general.
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
;><@ I-1 S! le com/ar!m cu natura "i cu /uterea
omului1
Din toate ace.tea, .e va vedea u"or cea mai &nalt!
de.!v&r"ire la care /oate a(un'e omul1
;>:@ Du/! ace.te con.idera%ii, .! vedem ce mod de
cunoa"tere treuie .! ale'em1
;>>@ &n ce /rive"te cel dint&i, e.te de la .ine &n%ele.
c!, din au*ite, /e l&n'! +a/tul c! lucrul e.te cu totul
ne.i'ur, nu cunoa"tem e.en%a lucrului, cum .e vede din
e3em/lul /e care l2am dat1 Deoarece nu cunoa"tem
e3i.ten%a unui lucru individual, cum .e va ar!ta mai t&r2
*iu, dac! nu e cuno.cut! e.en%a .a, vom conc9ide aici,
&n mod l!murit, c! orice certitudine .coa.! din au*ite
treuie e3clu.! din "tiin%e1 C!ciM nimeni nu .e /oate
convin'e de cele a+late numai din au*ite, dac! intelectul
.!u /ro/riu nu le2a cercetat &n /realail1
;>I@ &n ce /rive"te al doilea
:
, de a.emenea, nu .e /oate
./une c! ne o+er! ideea /ro/or%iei /e care o c!ut!m,
&n a+ar! de +a/tul c! ace.t +el de cunoa"tere e.te +oarte
ne.i'ur "i neterminatMMM, /rin el nu vom cunoa"te &n lu2
crurile naturale dec&t accidenteMMMM, care /ot +i cuno.2
cute cu claritate numai dac! .&nt cuno.cute mai &nt&i
e.en%eleMMMMM1 De aceea treuie e3clu. "i ace.ta1
;>K@ De./re cel de2al treilea &n.! treuie .! ./unem c!,
&ntr2o oarecare m!.ur!, ne d! ideea unui lucru, "i c!
/rin el /utem a(un'e c9iar la conclu*ii +!r! ri.c de
eroare1 Totu"i el nu e.te, /rin .ine &n.u"i, un mi(loc de
a atin'e de.!v&r"irea noa.tr!1
M Nu .e vede totu"i aici le'!tura celor ce /reced cu cele ce
urmea*!1
:
AiciMM m! voi ocu/a mai /e lar' de e3/erien%! "i voi e3a2
mina metoda em/iricilor "i a +ilo.o+ilor noi1
MM S/ino*a /romite .! .e ocu/e In c9iar ace.t Tratat de e3/e2
rien%! "i de induc%ie, 0 ceea ce &n.! nu +ace, cel /u%in &n te3tul
care ne2a r!ma. de la el1
MMM S/ino*a .u.%ine caracterul 4neterminat6 al cunoa"terii /rin
e3/erien%! &n &n%ele.ul c! ea nu e.te niciodat! &nc9eiat!1
MMMM &n &n%ele.ul de /ro/riet!%i &nt&m/l!toare1
MMMMM Aici .e v!de"te o/o*i%ia metodei deductive a lui S/ino*a
Ta%! de cea inductiv! a lui Bacon1
14
:?
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
SPIN$ZA
;>?@ Numai /rin modul al /atrulea cunoa"tem e.en%a I
adecvat! a lucrului +!r! ri.c de eroare,2 de aceea el va :
+i +olo.it cu /rec!dere1
M! voi .ili .! e3/lic &n ce c9i/ treuie .! ne .lu(im
de ace.t mod de cunoa"tere "i care e.te calea cea mai I
.curt! /entru a a(un'e la o a.t+el de cunoa"tere de./re ]
lucrurile necuno.cute1
;>=@ Du/! ce am a+lat ce +el de cunoa"tere ne e.te :
nece.ar!, treuie .! ar!t!m calea "i metoda /rin care
.e /oate c&"ti'a o a.t+el de cunoa"tere de./re lucrurile
care treuie cuno.cute1 Pentru acea.ta, treuie .! %inem
.eama, mai &nt&i, c! aici nu e.te vora de o cercetare la
in+init7 anume, ca .! '!.im metoda cea mai un! de a
cerceta adev!rul, nu e.te nevoie de o alt! metod! /rin
care .! cercet!m metoda de a cerceta adev!rul7 iar /en2
tru a cerceta acea.t! a doua metod!, nu e nevoie de o
a treia, "i a"a la in+init1 C!ci, &n ace.t c9i/, nu vom
a(un'e niciodat! la cunoa"terea adev!rului7 dim/otriv!,
nu vom a(un'e la nici o cunoa"tere1
&ntr2adev!r, aici .e &nt&m/l! ca "i cu uneltele mate2
riale, de./re care .e /oate ar'umenta &n acela"i +el1
C!ci, /entru a ate +ierul treuie .! avem un ciocan,
iar ca .!2: avem treuie mai &nt&i .!2: +acem7 dar, ca
.!2: +acem, avem nevoie de un alt ciocan "i de alte
unelte, /entru o%inerea c!rora va +i nevoie de alte
unelte, "i tot a"a la in+init1 &n *adar .2ar .ili cineva .!
dovedea.c! &n +elul ace.ta c! oamenii nu /ot .! at!
+ierul7 c!ci, &ntocmai cum, la &nce/ut, oamenii au /utut
.! +ac!, ce2i dre/t anevoie "i im/er+ect, lucr!ri u"oare :
cu a(utorul unor unelte &nn!.cuteM "i, du/! ce le2au F
+!cut /e ace.tea, au /utut +ace altele mai 'rele, cu mal
/u%in! munc! "i mai /er+ect, "i tot a"a, mer'&nd tre/tat
de la lucr!ri +oarte .im/le la unelte, iar de la unelte la I
alte lucr!ri "i unelte, au i*utit .! +ac! lucruri multe "i
'rele, cu /u%in! trud!, tot a"a "i intelectul, /rin /uterea
^ Aici, &n .en.ul de 4naturale6, inerente naturii omului, nu venite
din a+ar!, 0 cum arat! nota urm!toare a lui S/ino*a1
1.
.a nativ!
:
, &"i +!ure"te unelte intelectuale /rin care c&"2
ti'! noi /uteri /entru alte lucr!ri intelectuale
>
, iar din
ace.te lucr!ri .coate alte unelte .au /o.iilit!%i de a cer2
ceta mai de/arte "i, a.t+el, /!"e"te, din trea/t! &n trea/t!,
/&n! a(un'e /e culmea &n%ele/ciunii1
C! a"a .tau lucrurile cu intelectul, .e va vedea u"or
dac! vom cunoa"te "i metoda de a cerceta adev!rul "i
dac! vom "ti care .&nt ace.te unelte &nn!.cute /rin care
el &ntocme"te altele &n .co/ul de a mer'e mai de/arte1
Pentru a ar!ta acea.ta, /rocede* du/! cum urmea*!,
;>H@ Ideea
I
adev!rat! ;c!ci avem o idee adev!rat!@
e.te ceva deo.eit de oiectul ei7 c!ci una e.te cercul
"i alta ideea cercului1 &n adev!r, ideea cercului nu e.te
ceva care are /eri+erie "i centru, ca cercul, nici ideea
cor/ului nu e.te &n.u"i cor/ul1 5iind ceva deo.eit de
oiectul ei, ideea va +i "i ea ceva inteli'iil /rin .ine7
adic! ideea, &n ce /rive"te e.en%a .a +ormal!M, /oate +i
oiectul altei e.en%e oiective "i, la r&ndul ei, acea.t!
alt! e.en%! oiectiv!, /rivit! &n .ine, va +i "i ea ceva
real "i inteli'iilMM, "i a"a la in+init1
De e3em/lu, Petiu e.te ceva real7 dar ideea adev!rat!
a lui Petru e.te e.en%a oiectiv!MMM a lui Petru, ceva real
&n .ine "i cu totul dao.eit de Petru &n.u"i1 5iindc! deci
ideea lui Petru e.te ceva real, av&nd e.en%a .a /ro/rie,
:
Prin /utere nativ! &n%ele' ceea ce nu e.te /rodu. &n noi de
cau*e e3terne, lucru /e care &l voi e3/lica mai t&r*iu &n 5ilo.o2
+ia mea1
>
Aici le ./un lucr!ri7 &n 5ilo.o+ia mea .e va ar!ta care .&nt ele1
A
S! .e note*e c! aici %in .! demon.tre* nu numai cele ./u.e,
ci "i aceea c! am /rocedat /&n! acum &n mod (u.t, /recum "i alte
lucruri care treuie "tiute1
M E3/re.ie de ori'ine ari.totelic!, /e care o va +olo.i S/ino*a
i mai de/arte, &n &n%ele.ul de e3i.ten%! &n .ine1 A"adar aici, ideea
&n m!.ura &n care e.te ceva care e3i.t!1
MM In &n%ele.ul de cunoti&il. Termenul revine "i mai de/arte cu
aceea"i .emni+ica%ie1
MMM S/ino*a +olo.e"te aici "i &n re.tul lucr!rii termenul o&iecti$
tn &n%ele.ul contrar aceluia /e care i2: d!m noi, de re/re*entare a
unui oiect .au, cum l!mure"te el numaidec&t, de iaeea lui1
A"adar, /entru S/ino*a ideea e.te esena o&iecli$ &n ra/ort cu
oiectul ei1 Luat! &n ea &n.!"i, ideea e.te esena lormal.
17
RPIN$ZA
va +i "i ea ceva inteli'iil, adic! oiectul altei idei, care
idee va cu/rinde &n .ine oiectiv tot ceea ce ideea lui
Petru cu/rinde +ormal1 Iar la r&ndul ei, ideea de./re ideea
lui Petru are "i ea e.en%a .a, care, la +el, /oate +i oiec2
tul altei idei, "i a"a la in+init1 $ricine /oate con.tata
acea.ta .in'ur, v!*&nd c! "tie ce e.te Petru, a/oi c! "tie
c! "tie, "i tot a"a c! "tie ceea ce "tie etc1
De aici re*ult! c!, /entru a cunoa"te e.en%a lui Petru
nu e.te nevoie .! cunoa"tem &n.!"i ideea lui Petru, "l
&nc! mai /u%in ideea ideii lui Petru1 Ceea ce e.te tot
una cu a ./une c!, /entru a "ti nu e.te nevoie de a "ti
c! "tiu, "i &nc! mai /u%in de a "ti c! eu "tiu c! "tiu7 &n2
tocmai cum /entru a cunoa"te e.en%a triun'9iului nu
e.te nevoie .! cuno.c e.en%a cercului
:
1
Dar &n ace.te idei e3i.t! tocmai contrariul1 C!ci, /en2
tru a "ti c! "tiu, treuie mai &nt&i nea/!rat .! "tiu1 De
aici .e vede clar c! certitudinea nu e.te dec&t e.en%a
oiectiv! &n.!"i1 Alt+el ./u., modul &n care noi .im%im
e.en%a +ormal! e.te &n.!"i certitudinea1 De unde, de a.e2
menea, .e vede clar c! /entru a avea certitudinea ade2
v!rului nu e.te nevoie de alt .emn dec&t acela c! avem
ideea adev!rat!1 C!ci, cum am ar!tat, /entru a "ti nu
e.te nevoie .! "tim c! "tim1 Din acea.ta, mai de/arte,
.e vede clar c! numai cel ce /o.ed! o idee adecvat!M
.au e.en%a oiectiv! a unui lucru /oate .! "tie &n ce
con.t! cea mai &nalt! certitudine7 acea.ta, de.i'ur, +iind2
c! certitudinea e.te identic! cu e.en%a oiectiv!1
A"adar, +iindc! adev!rul nu are nevoie de nici un
.emn, ci e.te de a(un. .! avem e.en%ele oiective ale
lucrurilor .au, ceea ce e.te acela"i lucru, ideile lor, /en2
:
S! .e note*e c! noi nu cercet!m &n ce mod e.te &nn!.cut! &n
noi /rima e.en%! oiectiv!1 Acea.ta %ine de .tudiul naturii, unde va
+i e3/licat! mai /e lar' "i, totodat!, .e va ar!ta c! &n a+ara ideii
nu e3i.t! nici a+irma%ie, nici ne'a%ie, nici voin%!1
M In Etica ;/artea a Ii2a, de+ini%ia I-@ S/ino*a de+ine"te ideea
adecvat! 4ideea care, &ntruc&t e.te con.iderat! &n .ine, +!r! rela%ie
cu oiectul, are toate /ro/riet!%ile .au caracterele intrin.ece ale
ideii adev!rate61 A"a &nc&t &n conce/%ia ./ino*i.t! adecva%ia .e re2
+er! la idee "i nu la oiectul ei1
:A
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
tru a &nl!tura orice &ndoial!, re*ult! de aici c! adev!2
rata metod! nu con.t! &n a c!uta .emnul adev!rului
du/! ce am o%inut ideile, ci e.te calea /e care c!ut!m
:
,
&n ordinea cuvenit!, adev!rul &n.u"i .au e.en%ele oiec2
tive ale lucrurilor .au ideile ;toate ace.tea &n.eamn!
acela"i lucru@1
De a.emenea, metoda treuie nea/!rat .! vorea.c!
de./re ra%ionament .au de./re +unc%ia de cunoa"tere1
Cu alte cuvinte, metoda nu con.t! &n &n.u"i +a/tul de a
ra%iona /entru a cunoa"te cau*ele lucrurilor, ci &n a
cunoa"te ce e.te ideea adev!rat!, deo.eind2o de cele2
lalte cuno"tin%e "i cercet&ndu2i natura, ca .! cunoa"tem
a.t+el /uterea noa.tr! de a cunoa"te "i ca .! oli'!m
a.t+el mintea noa.tr! .! cunoa.c!, /otrivit cu acea nor2
m!, tot ce e.te de cuno.cut, d&ndu2i &n a(utor anumite
re'uli "i cru%&nd2o de oo.eli de /ri.o.1 De aici reie.e
c! metoda nu e.te dec&t cunoa"terea re+le3iv! .au ideea
ideii1 i, deoarece ideea ideii nu e3i.t! dac! nu e.te
dat! &nainte ideea, urmea*! c! metoda nu e3i.t! dec&t
du/! ce e.te dat! ideea1 Prin urmare metoda cea un!
va +i aceea care arat! cum treuie c!l!u*it! mintea
/otrivit cu norma ideii adev!rate date1
;>A@ A/oi, &ntruc&t ra/ortul &ntre dou! idei e.te ace2
la"i cu ra/ortul care e3i.t! &ntre e.en%ele +ormaleM ale
acelor idei, re*ult! c! cunoa"terea re+le3iv! a ideii
E3i.ten%ei celei mai /er+ecte &ntrece cunoa"terea re+le2
3iv! a altor idei7 adic! metoda cea mai /er+ect! va ti
aceea care arat! cum treuie condu.! mintea la norma
idei& date a E3i.ten%ei celei mai /er+ecte1
De aici .e &n%ele'e u"or &n ce c9i/ mintea, cuno.c&nd
mai multe, do&nde"te &n acela"i tim/ alte in.trumente,
/rin care .! &nainte*e mai le.ne &n cunoa"tere1 C!ci,
cum re*ult! din cele ./u.e, treuie &nainte de toate .!
e3i.te &n noi ideea adev!rat!, ca un in.trument &nn!.2
cut, /rin a c!rei cunoa"tere .! +ie cuno.cut! &n acela"i
:
Ce &n.eamn! 4a c!uta &n .u+let6 .e va ar!ta &n 5ilo.o+ia mea1
M 0ormal &n &n%ele.ul de real .au o&iecti$.
:J
SPIN$ZA
tim/ deo.eirea dintre o atare cunoa"tere "i toate cele2F
lalte1
&n acea.taM con.t! o /arte a metodei1 i deoarece e.te
evident de la .ine c! mintea .e cunoa"te cu at&t mal
ine cu cit cunoa"te mai multe din natur!, .e &n%ele'e
c! acea.t! /arte a metodei va +i cu at&t mai /er+ect!
cu c&t mintea va cunoa"te mai multe7 "i va +i c&t .e
/oate de /er+ect! c&nd mintea .e va &ndre/ta "i va re2
+lecta a.u/ra cunoa"terii E3i.ten%ei celei mai /er+ecte1
Mai de/arte, cu c&t mintea "tie mai multe, cu at&t &"i
cunoa"te mai ine +or%ele /ro/rii "i ordinea naturii7 cu
c&t &n.! ea &"i cunoa"te mai ine +or%ele /ro/rii, cu at&t
/oate .! .e conduc! mai le.ne /e .ine &n.!"i "i .!2"l
/ro/un! re'uli7 "i cu c&t cunoa"te mai ine ordinea
naturii, cu at&t mai le.ne .e /oate +eri de &ncerc!ri
*adarnice1 &n acea.ta con.t!, cum am ./u., &ntrea'a
metod!1
Mai treuie ad!u'at c! ideea .e com/ort!, &n mod
oiectiv, a"a cum .e com/ort! oiectul ei &n mod real1
Prin urmare, dac! ar e3i.ta &n natur! vreun lucru care
.! nu ai! nici o le'!tur! cu celelalte lucruri, c9iar dac!
ar +i dat! e.en%a .a oiectiv!, care treuie .! +ie de
acord &ntru totul cu e.en%a ei +ormal!, atunci nici ea
n2ar avea vreo le'!tur!
:
cu alte idei, adic! n2am /utea
conc9ide nimic din ea1 Dim/otriv!, lucrurile care .&nt
le'ate de celelalte lucruri, a"a cum .&nt toate c&te e3i.t!
&n natur!, vor +i cuno.cute, iar e.en%ele lor oiective,
de a.emenea, vor avea aceea"i le'!tur!, adic! deducem
din ele alte idei, care, la r&ndul lor, vor avea le'!turi
cu altele, "i a.t+el vor cre"te mi(loacele de a mer'e mal
de/arte1
Acea.ta e.te ceea ce am &ncercat .! demon.tre*1
&n continuare, din cele ./u.e &n urm!, anume c! o
idee treuie .! .e acorde &ntru totul cu e.en%a .a +or2
mal!, urmea*! &n mod clar c!, /entru a re/roduce &ntru
M Adic! &n ideea adev!rat!1
:
A avea le'!tur! cu celelalte lucruri &n.eamn! a +i /rodu. de al
tele .au a /roduce altele1
20
CLU
"1
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
totul ordinea naturii, mintea noa.tr! treuie .! derive
toate ideile .ale din ideea care re/roduce ori'inea "i i*2
vorul &ntre'ii naturi &n a"a +el &nc&t acea.t! idee .! +ie,
la r&ndul ei, i*vorul celorlalte idei1
;>J@ Poate aici cineva .e va mira c!, du/! ce am ./u.
c! metoda cea un! e.te aceea care arat! &n ce c9i/
treuie &ndrumat! mintea du/! norma ideii adev!rate
date, vom dovedi acea.ta /rin ra%ionament, 0 ceea ce
/are a ar!ta c! nu .e &n%ele'e de la .ine1 A"a &nc&t
.e va /utea &ntrea, c&nd ra%ion!m cum treuie8 Dac!
ra%ion!m ine, treuie .! /lec!m de la ideea dat!7 iar
+iindc!, /entru a /leca de la o idee dat!, e.te nevoie
de o demon.tra%ie, va treui .! dovedim din nou ra%io2
namentul no.tru, ca a/oi .!2: dovedim iar!"i /e cel!2
lalt, "i a"a la in+init1
&n.! aici r!./und, dac! cineva din &nt&m/lare ar +i
/rocedat a.t+el &n cercetarea naturii, anume c&"ti'&nd
idei noi &n ordinea cuvenit! du/! norma ideii adev!rate
date, nu .2ar +i &ndoit niciodat! de adev!rul lui
:
, /entru
c! adev!rul, cum am ar!tat, .e +ace cuno.cut /rin .ine,
"i totul i .2ar +i o+erit c9iar de la .ine1 Dar, +iindc!
acea.ta nu .e &nt&m/l! dec&t rar .au niciodat!, am +o.t
con.tr&n. .! .taile.c acele /rinci/ii, ca .! /utem do2
&ndi totu"i /rintr2o re+le3ie /realail! ceea ce nu /utem
do&ndi /rin &nt&m/lare, "i de a.emenea ca .! .e vad!
c! /entru a dovedi adev!rul "i a ra%iona cum treuie
nu avem nevoie de alt in.trument dec&t de adev!rul
&n.u"i "i de ra%ionamentul un1 C!ci, ra%ion&nd ine,
am dovedit ra%ionamentul un, "i m! .ile.c .!2: con+irm
mereu1 Ad!u'a%i c! &n c9i/ul ace.ta oamenii .e de/rind
cu medita%iile interioare1
Motivul &n.! /entru care &n cercetarea naturii .e &n2
t&m/l! rar ca ea .! +ie .tudiat! du/! metoda cuvenit!
.t! &n /re(udec!%i, ale c!ror cau*e le vom e3/lica maO
de/arte &n 5ilo.o+ia noa.tr!1 A/oi, +iindc! treuie .!
+acem o di.tinc%ie mare "i e3act! 0 cum vom ar!ta
ulterior 0 ceea ce e.te +oarte anevoio.1 &n +ine, din
:
A"a du/! cum aici nici noi nu ne &ndoim de adev!rul no.tru1
>:
SPIN$ZA
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
cau*a .t!rii lucrurilor omene"ti, care, cum am mai ari
tat, .&nt +oarte .c9im!toare1 Mai .&nt "i alte motive
/e care nu le cercet!m1
;I<@ Poate c! cineva m! va &ntrea de ce n2am e3/ul
eu &n.umi /e loc "i &nainte de orice adev!rurile naturiiO
du/! acea.t! metod!, c!ci adev!rul .e v!de"te /rin .inel
&n.u"i1 &i r!./und "i &n acela"i tim/ &l /revin .! nu re.2l
/in'! dre/t +al.e teorii care ici "i colo .e &nt&m/lr&_
.! .e o/un! /!rerii comune7 ci mai &nt&i .! ia &n con.i2i
derare metoda du/! care le2am dovedit, "i atunci va +i
.i'ur c! am atin. adev!rul1 Iat! motivul /entru care am
&nce/ut cu ace.teaM1
;I:@ Dac! /oate, du/! toate ace.tea, vreun .ce/tic
.2ar mai &ndoi de &n.u"i /rimul adev!r "i de tot ce vom
deduce con+orm cu norma /rimului adev!r, acela de.i2
'ur .au va vori &m/otriva con"tiin%ei .ale, .au vom
recunoa"te c! e3i.t! oameni cu de.!v&r"ire ori .u+le2
te"te, +ie din na"tere, +ie din cau*a /re(udec!%ilor, adic!
datorit! unei &m/re(ur!ri e3terne1 C!ci ei nu .e cuno.c
nici m!car /e ei &n"i"i7 dac! a+irm! ceva .au .e &ndoie.c
de ceva, ei nu "tiu c! a+irm! .au .e &ndoie.c, ei ./un c!
nu "tiu nimic7 a c9iar +a/tul c! nu "tiu nimic, ei de2
clar! c! nu2: "tiu1 i nici m!car acea.ta nu o ./un &n
mod a.olut, c!ci .e tem .! nu recunoa.c! a.t+el e3i.2
ten%a lor, de vreme ce nu "tiu nimicMM1 De aceea, &n cele
din urm!, ei treuie .! cad! &n muti.m, /entru a nu /re2
.u/une ceva care ar miro.i a adev!r1 Cu a.t+el de oa2
meni nu treuie .! vorim de./re "tiin%!, c!ci, &n ce /ri2
ve"te /ractica vie%ii "i a .ociet!%ii, nevoia &i con.tr&n'e
.! /re.u/un! c! ei e3i.t! "i .! caute +olo.ul /ro/riu,
iar .u /re.tare de (ur!m&nt .! a+irme "i .! ne'e multe1
C&nd &n.! li .e demon.trea*! ceva, ei nu "tiu dac! ar'u2,
mentarea e.te /roant! .au de+ectuoa.!1 Dac! nea'a,
M Adic! cu con.idera%iile a.u/ra metodei, &naintea oric!rei alte`
cercet!ri a.u/ra naturii1 :
^M Alu*ie la ar'umentul lui De.carte. de./re certitudinea e3i.2F
tentei =ale .coa.! din +a/tul &ndoielii, ar'ument cuno.cut /rin +orM
mulai1 4M! ndoie.c, deci cu'et7 cu'et, deci e3i.t61
22
admit .au re./in', ei nu "tiu c! nea'!, admit .au re.2
/in'1 De aceea treuie .!2i con.ider!m ca automate, c!2
rora le li/.e"te cu totul mintea1
;I>@ S! re*um!m ce am ./u. /&n! aici1
P&n! acum am ar!tat, &nt&i, %inta ./re care ne .tr!duim
.! &ndrum!m toate '&ndurile noa.tre1 In al doilea r&nd,
am cuno.cut care e.te cel mai un +el de cunoa"tere
cu a(utorul c!reia /utem a(un'e la de.!v&r"irea noa.tr!1
&n al treilea r&nd, am cuno.cut care e.te /rima cale /e
care mintea treuie .! .e men%in! ca .! &ncea/! ine7
ea con.t! &n a continua .! cercet!m urm&nd le'i .i'ure,
du/! ce am luat ca norm! o idee adev!rat! dat!1
Pentru a &nde/lini acea.ta ine, metoda treuie .! &n2
+!/tuia.c! urm!toarele, &nt&i, .! deo.eea.c! ideea ade2
v!rat! de toate celelalte cuno"tin%e "i .! +erea.c! min2
tea de ele7 al doilea, .! &ntocmea.c! re'uli du/! care
lucrurile necuno.cute .! +ie cuno.cute con+orm acelei
norme7 al treilea, .! re./ecte o ordine, ./re a nu ne
oo.i cu lucruri de /ri.o.1
Du/! ce am +!cut cuno"tin%! cu acea.t! metod!, am
v!*ut, &n al /atrulea r&nd, c!, /entru a o a/lica c&t mal
/er+ect, treuie .! avem ideea E3i.ten%ei celei mai /er2
+ecte1 De aceea, dintru &nce/ut, treuie .! ne .ilim mal
ale. .! a(un'em c&t mai re/ede la cunoa"terea unei a.t2
+el de e3i.ten%e1
;II@ S! &nce/em deci cu /rima /arte a metodei, care,
cum am ./u., con.t! &n a deo.ei "i .e/ara ideea ade2
v!rat! de celelalte cuno"tin%e "i de a +eri mintea .! nu
con+unde ideile +al.e, +ictive "i &ndoielnice cu cele ade2
v!rate, 0 ceea ce vreau .! e3/lic aici am/lu /entru a
+i3a aten%ia cititorului a.u/ra cunoa"terii unui lucru at&t
de nece.ar, "i de a.emenea /entru c! .&nt mul%i care
.e &ndoie.c /&n! "i de lucruri adev!rate din cau*! c!
nu au o.ervat /rin ce .e deo.ee"te cuno"tin%a adev!2
rat! de toate celelalte1 Ace"tia .e a.eam!n! unor oameni
care, &n tim/ul c&t erau tre(i, nu .2au &ndoit c! erau
tre(i7 &n.!, du/! ce au cre*ut odat! ca .i'ur &n vi., cum
`e &nt&m/l! ade.ea, c! .&nt tre(i, "i au recuno.cut a/oi
c! era +al., .2au &ndoit "i de .tarea lor de ve'9e7 ceea
23
SPIN$ZA
ce .e &nt&m/l! /entru c! ei nu au deo.eit niciodat!]
.omnul de ve'9e1 Atra' totu"i luarea2aminte c! nu -$C
e3/lica aici e.en%a +iec!rei cuno"tin%e /rin cau*a ei /roF
3im!, +iindc! acea.ta %ine de +ilo.o+ie, ci voi trata numai
de./re ce /rive"te metoda, adic! de./re cuno"tin%a +icF
tiv!, +al.! .au &ndoielnic!, "i &n ce mod ne elier!m
de ele1
A"adar, /rima noa.tr! cercetare va +i de./re ideea
+ictiv!1
;IK@ $rice cuno"tin%! are ca oiect .au un lucru con2
.iderat ca e3i.tent .au numai e.en%a lui, iar cele mai]
multe +ic%iuni .e re+er! la lucruri con.iderate ca e3i.2
ten%e,2 de aceea voi vori mai &nt&i de./re ace.tea, anume
de./re acelea la care numai e3i.ten%a e.te +ictiv!, /e
c&nd lucrul /e care &l &nc9i/uim &l &n%ele'em .au /re.u2
/unem c! &l &n%ele'em1
Bun!oar!, &mi &nc9i/ui c! Petru, /e care &l cuno.c,
mer'e aca.!, vine .! m! vad!, "i altele la +el
:
1 Aici eu
&ntre, la ce .e re+er! o atare idee8 Eu v!d c! nu .e
re+er! dec&t la ceva /o.iil7 nu &n.! la ceva nece.ar, nici
ia ceva im/o.iil1 Nume.c im/o.iil lucrul a c!rui na2
tur! e.te &n contradic%ie cu e3i.ten%a lui7 nece.ar, lucrul
a c!rui natur! e.te &n contradic%ie cu nee3i.ten%a IulX
/o.iil, lucrul care, de"i /rin &n.!"i natura .a nu im/lic!
contradic%ie &n ce /rive"te e3i.ten%a a"a &nc&t el .! e3i.te
.au .! nu e3i.te, totu"i nece.itatea .au im/o.iilitatea
e3i.ten%ei lui at&rn! de cau*e care ne .&nt necuno.cute
c&t tim/ ne &nc9i/uim e3i.ten%a lui1 &nc&t c9iar dac!
acea.t! nece.itate .au im/o.iilitate, care at&rn! de cau*e
e3terne, ne2ar +i cuno.cut!, n2am /utea .! ne &nc9i2
/uim nimic cu /rivire la ace.t lucru1
De aici urmea*! c!, dac! ar e3i.ta un Dumne*eu .au
ceva atot"tiutor, ace.ta n2ar /utea .!2"i &nc9i/uie deloc
acea.taM1 C!ci, &n ce ne /rive"te, de &ndat! ce "tiu c!
:
A .e vedea mai (o. ceea ce vom o.erva de./re i/ote*ele /e]
care le &n%ele'em clar7 &n.! &nc9i/uirea con.t! &n aceea c! ./uneri
c! unele lucruri e3i.t! ca atare &n cor/urile cere"ti1
M &n edi%ia /rince/., /e noi &n loc de aceasta.
24
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
e3i.t, nu /ot .!2mi &nc9i/ui c! e3i.t .au c! nu e3i.t
:
7 de
a.emenea nu /ot .!2mi &nc9i/ui un ele+ant care trece
/rin urec9ea unui ac7 c&nd cuno.c natura lui Dumne2
*eu
>
, nu mi2: /ot &nc9i/ui ca e3i.t&nd .au ca nee3i.t&nd(
acela"i lucru treuie .! +ie recuno.cut cu /rivire la 9i2
mer!, a c!rei natur! .e o/une e3i.ten%ei1
De aici re*ult! &n mod v!dit ceea ce am ./u., anume
c! +ic%iunea de./re care am vorit aici nu .e re+er!
la adev!rurile ve"nice
I
1
Dar, &nainte de a /!"i mai de/arte, treuie notat aici
&n treac!t c! deo.eirea care e3i.t! &ntre e.en%a unul
lucru "i e.en%a altuia e.te aceea"i cu deo.eirea care
e3i.t! &ntre actualitatea .au e3i.ten%a acelui lucru "l
actualitatea "i e3i.ten%a celui de2al doilea1 A.t+el dac!,
un!oar!, am vrea .! conce/em e3i.ten%a lui Adam cu
a(utorul e3i.ten%ei &n 'eneral, ar +i la +el ca "i c&nd,
/entru a2i conce/e e.en%a, ne2am '&ndi la natura +iin2
%ei, /entru ca &n cele din urm! .!2: de+inim /e Adam
ca +iind o +iin%!1 De aceea, cu c&t e3i.ten%a e.te conce2
/ut! mai 'eneral, cu at&t de a.emenea e.te conce/ute
mai con+u*, "i cu at&t mai u"or ea /oate +i atriuit! &n
mod 're"it oric!rui lucru7 dim/otriv!, c&nd e.te conce2
/ut! mai /articular, atunci o cunoa"tem mai clar "i o
:
Intruc&t lucrul, de care e.te vora aici, dac! &l n%ele'em, .e
v!de"te de la .ine, e.te de a(un. un e3em/lu +!r! nici o alt! de2
mon.tra%ie1 La +el va +i /entru /ro/o*i%ia contradictorie, care a/are
+al.! de &ndat! ce o cercet!m, cum .e va vedea numaidec&t c&nc@
vom vori de./re +ic%iunea /rivitoare la e.en%!1
>
S! .e note*e c!, de"i mul%i ./un c! .e &ndoie.c c! Dumne*eu
e3i.t!, ace"tia totu"i nu au nimic &n a+ara numelui de Dumne*eu
.au &"i &nc9i/uie ceva care nume.c Dumne*eu, 0 ceea ce nu .e
acord! cu natura lui Dumne*eu, 0 cum vom ar!ta mai de/arte, la
locul cuvenit1
I
-oi ar!ta numaidec&t c! nici o +ic%iune nu .e re+er! la ade2
v!rurile ve"nice1 Prin adev!r ve"nic &n%ele' acel adev!r care, dac!
e.te a+irmativ, nu va /utea +i niciodat! ne'ativ1 A.t+el e.te un
adev!r /rim "i ve"nic c! Dumne*eu e7ist, dar nu e.te un adev!i
ve"nic c! *dam cuget8 c! #imera nu e7ist e.te un adev!r ve"nic,
nu &n.! c! *dam nu cuget.
25
SPIN$ZA
atriuim mai anevoie &n mod +ictiv altui lucru dec&t lu2
crul &n.u"i, dac! nu !'!m de .eam! ordinea naturii,
0 ceea ce e.te vrednic de notat1
;I?@ Treuie acum luate &n con.iderare acele lucruri
care .&nt numite &n mod oi"nuit +ictive, de"i "tim lim2
/(0( c! lucrul nu e.te a"a cum &l /l!.muim1 Bun!oar!, P
de"i "tiu c! P!m&ntul e.te rotund, totu"i nimic nu m!P
&m/iedic! .!2i ./un cuiva c! e.te o emi.+er!, ca o (uma2 :
tate de /ortocal! /e o +ar+urie, .au c! .oarele .e &nv&rte
&n (urul P!m&ntului, "i altele la +el1
Dac! con.ider!m ace.tea cu !'are de .eam!, nu vom
vedea nimic care .! nu .e acorde cu cele ./u.e mai &na2
inte,2 numai treuie .! o.erv!m, mai &nt&i, c! am +i
/utut la un moment dat .! 're"im, "i c! acum .&ntem
con"tien%i de erorile noa.tre7 a/oi, vom vedea c! noi
/utem /l!.mui .au cel /u%in admite ideea c! al%i oa2
meni .&nt &n aceea"i eroare .au c! /ot .! cad!, ca noi
mai &nainte1 Putem, ./un, .! ne &nc9i/uim c&t tim/ nu
vedem vreo im/o.iilitate nici vreo nece.itate, c&nd deci
&i ./un cuiva c! P!m&ntul nu e.te rotund etc, nu 1+%
nimic dec&t .!2mi reaminte.c eroarea /e care /oate am
.!v&r"it2o .au &n care am /utut c!dea, iar du/! aceea
/l!.muie.c .au cred c! acel c!ruia &i ./un acea.ta &nc!
mai e.te &n eroare .au /oate .! cad! &ntr2&n.a1 5ic%iu2
nea acea.ta, cum am ./u., o conce/ c&t tim/ nu v!d vreo
im/o.iilitate .au vreo nece.itate7 dac!, dim/otriv!, a"
+i o.ervat una .au alta, n2a" mai +i /utut /l!.mui nimic
"i ar +i treuit .! ./un numai c! am &ncercat ceva1
;I=@ Ne r!m&ne acum .! ne mai ocu/!m "i de /re.u2
/unerile +!cute &n de*ateri, care cu/rind ade.ea c9iar
im/o.iilit!%i1 Bun!oar!, c&nd ./unem, .! /re.u/unem
c! acea.t! luminare de cear! care arde, nu arde, .au
.! /re.u/unem c! arde &ntr2un loc ima'inar, adic! un2
deva unde nu e3i.t! nici un cor/1 Se +ac ade.ea atare
/re.u/uneri, de"i .e vede lim/ede c! ultima dintre ace.
tea e.te im/o.iil!7 dar, c&nd .e &nt&m/l! acea.ta, nu n
&nc9i/uim de +a/t nimic1 C!ci &n /rimul e3em/lu nu a
26
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
+!cut dec&t .!2mi reaminte.c
:
de o alt! luminare care nu
arde ;.au .! conce/ aceea"i luminare +!r! +lac!r!@, iar
ceea ce '&nde.c de./re acea luminare &n%ele' "i de./re
ace.ta, c&t tim/ nu m! '&nde.c la +lac!r!1 &n cel de2al
doilea e3em/lu nu .e +ace nimic alta dec&t .e aat '&n2
durile de la cor/urile &ncon(ur!toare, /entru ca mintea
.! .e &ndre/te numai ./re contem/larea lumin!rii, con2
.iderat! numai &n ea &n.!"i7 a"a +el ca a/oi .! .e con2
c9id! c! ea nu are &n .ine nici o cau*! care .! o di.2
tru'!1 A.t+el, dac! nu ar e3i.ta nici un cor/ &ncon(ur!2
tor, acea.t! luminare "i de a.emenea "i +lac!ra ar r!m&ne
ne.c9imate, .au a"a ceva1 Deci nu e3i.t! nici o +ic2
%iune, ci a.er%iuni /ure "i .im/le
>
1
;IH@ S! trecem acum la +ic%iunile care /rive.c numai
e.en%ele lucrurilor .au .e re+er! "i la o oarecare actua2
litateM .au la e3i.ten%a lor1 Cu /rivire la ace.tea treuie
con.iderat &ndeo.ei c! cu c&t mintea cunoa"te mai /u%in
"i totu"i /erce/e mai multe, cu at&t are mai mare /utere
de a /l!.mui +ic%iuni, "i cu c&t cunoa"te mai multe, cu
at&t /uterea acea.ta .cade1 La +el, un!oar!, cum am v!2
*ut mai .u., noi nu ne /utem &nc9i/ui, c&t tim/ '&ndim,
c! '&ndim "i c! nu '&ndim7 de a.emenea, du/! ce am
cuno.cut natura cor/ului, nu ne /utem &nc9i/ui o mu.c!
:
Mai t&r*iu, c&nd vom vori de./re +ic%iunea /rivitoare la e.en%e,
.e va vedea lim/ede c! o +ic%iune nu creea*! niciodat! nimic nou,
aici nu o+er! min%ii ceva nou7 ci .e va vedea c! .&nt reamintite
numai acelea care .&nt &n creier .au &n &nc9i/uire "i c! mintea
e.te atent! la toate deodat! &n mod con+u*1 Ne reamintim un!2
oar! un cuvlnt "i un arore7 "i &ntruc&t mintea e.te atent! &n mod
con+u* +!r! deo.eire, crede c! arorele vore"te1 Acela"i lucru .e
&n%ele'e de./re e3i.ten%!, &ndeo.ei, cum am ./u., c&nd e.te con2
ce/ut! &n 'eneral "i ca +iin%!, +iindc! atunci .e a/lic! le.ne tuturor
amintirilor care vin deodat! &n memorie1 Ceea ce e.te +oarte vred2
nic de notat1
>
Acela"i lucru treuie .! .e &n%elea'! "i de./re i/ote*ele care
.e +ac /entru a e3/lica unele mi"c!ri care .e /otrive.c cu +eno2
menele cere"ti, a+ar! de ca*ul c&nd, a/lic&ndu2.e la mi"c!rile cere"ti,
.e tra'e o conclu*ie a.u/ra naturii cerului, care &n.! /oate .! +ie
alta, cu at&t mai mult cu c&t, /entru a e3/lica atare mi"c!ri, /ot
+i conce/ute multe alte cau*e1
M In &n%ele.ul de realitate.
27
SPINOZA
in+init! .au, du/! ce am cuno.cut natura .u+letului
:
, nu
ne /utem &nc9i/ui c! e.te /!trat, de"i /utem e3/rima
orice /rin cuvinte1 &n.!, cum am ./u., cu c&t oamenii
cuno.c mai /u%in natura, cu at&t mai u"or ei /ot /l!.mui
cu mintea mai multe, c! arorii vore.c, c! oamenii .e
/re+ac &ntr2o cli/! &n /ietre, &n i*voare, c! &n o'lin*i
a/ar n!luci, c! din nimic .e na"te ceva, a c9iar c! *eii
.e /re+ac &n doitoace "i &n oameni, "i alte nenum!rate
de +elul ace.ta1
;IA@ Poate c! cineva va crede c! +ic%iunea "i nu cu2
noa"terea limitea*! +ic%iunea,2 adic!, odat! ce am /l!.2
muit cu mintea ceva "i am voit cu oarecare liertate
.!2mi dau a.entimentul c! acel oiect e3i.t! a.t+el &n
realitate, acea.ta +ace ca .! nu mai /ot du/! aceea
.! mai '&nde.c c! mai e3i.t! &n alt +el1 Bun!oar!, du/!
ce mi2am /l!.muit o oarecare +ic%iune ;ca .! vore.c
ca ei@ de./re natura unui cor/ "i am voit, +olo.indu2m!
de liertatea mea, .! m! convin' c! ea e3i.t! a.t+el &n
realitate, nu2mi mai e.te &n'!duit .!2mi &nc9i/ui, un!2
oar!, o mu.c! in+init!, iar du/! ce mi2am /l!.muit o +ic2
%iune de./re e.en%a .u+letului, nu mai /ot ./une c! e
/!trat! etc1 &n.! acea.t! o/inie treuie .! +ie cercetat!1
&nt&i, acei care o .u.%in .au nea'! .au admit c! /utem
"ti ceva1 Dac! vor admite, va treui &n mod nece.ar .!
./un! "i de./re cunoa"tere ceea ce ./un de./re +ic%iuna
Dac!, dim/otriv!, ei nea'! acea.ta, .! vedem, noi care
"tim c! "tim ceva, ce vor ./une1
-or ./une anume c! .u+letul /oate .im%i "i /erce/e
&n multe c9i/uri, nu &n.! .! .e /ercea/! /e .ine, nici
lucrurile care e3i.t!7 ci el /erce/e numai lucruri care
nu e3i.t! nici vreundeva7 c! adic! .u+letul ar /utea
:
Ade.ea .e &nt&m/l! c! un om &"i aminte"te cuv&ntul sullet "i
&n acela"i tim/ &"i +!ure"te o ima'ine cor/oral!1 &ntruc&t &ntr2adev!r
ace.te dou! lucruri .&nt re/re*entate deodat!, el crede le.ne c!
&"i ima'inea*! "i /l!.muie"te cu mintea un .u+let cor/oral, +iindc!
el nu deo.ee"te cuv&ntul de lucrul &n.u"i1 Eu cer aici ca cititorii
.! nu +ie 'r!i%i .! re./in'! acea.ta, ceea ce, n!d!(duie.c, nu vor
+ace2o, cu condi%ia da a o.erva cu 'ri(! e3em/lele ca "i totodat!
cele ce urmea*!1
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
numai /rin /uterea lui .! cree*e .en*a%ii .au idei care
nu .&nt core./un*!toare lucrurilor7 a"a ca .! +ie .oco2
tit &n /arte ca un Dumne*eu1
A/oi, vor ./une c! noi, .au .u+letul no.tru, avem o li2
ertate de a"a natur! &nc&t ne /utem con.tr&n'e /e noi
&n"ine, a c9iar ne /utem con.tr&n'e &n.!"i liertatea
noa.tr!1 C!ci, du/! ce .u+letul a /l!.muit o idee de./re
ceva "i "i2a dat a.entimentul, nu mai /oate '&ndi .au
/l!.mui alt+el de +ic%iune de./re acel ceva, iar acea.t!
+ic%iune &l con.tr&n'e ca .! .e '&ndea.c! &n a"a +el &nc&t
.! nu +ie nicidecum contra*i. de /rima +ic%iune7 c!ci "l
aici .&nt con.tr&n"i, din cau*a +ic%iunilor lor, .! admit!
a.urdit!%ile /e care le ar!t1 Nu ne vom o.teni .! ri.i2
/im ace.te a.urdit!%i /rin vreo demon.tra%ie
:
1
Dar, l!.&ndu2i /e ace"tia &n aiurelile lor, ne vom &n2
'ri(i ca din di.cu%iile cu ei .! .coatem ceva adev!rat
/entru tema noa.tr!, "i anume acea.ta, c&nd mintea e.te
atent! la un lucru +ictiv "i /rin natura .a +al., /entru a2:
cerceta, a2: cunoa"te "i a deduce dintr2&n.ul &n un!
ordine ceea ce treuie dedu., va .coate la iveal! cu
u"urin%! +al.itatea1 Iar dac! lucrul /e care ni2: &nc9i2
/uim e.te adev!rat /rin natura .a, c&nd mintea e.te
atent! la el ca .!2: cunoa.c! "i &nce/e a deduce din2
tr2&n.ul &n un! ordine ceea ce re*ult! dintr2&n.ul, atunci
va &nainta &n mod +ericit +!r! nici o &ntreru/ere, cum
am v!*ut la +al.a +ic%iune, adineaori men%ionat!, c! in2
telectul .e o+er! numaidec&t .! arate a.urditatea ei "O
celelalte con.ecin%e dedu.e de aici1
;IJ@ Nu va treui deci nicidecum .! ne temem .B
/l!.muim cu mintea ceva, cu condi%ia de a conce/e lu2
crul clar "i di.tinct7 c!ci, dac! din &nt&m/lare vom ./une
:
De"i eu /ar c! conc9id acea.ta dintr2o e3/erien%!7 "i /oate c!
.e va ./une c! nu am dovedit nimic, +iindc! li/.e"te demon.tra%ia1
Dac! cineva dore"te, iat2o1 In natur! nu /oate .! e3i.te nimic care
.e o/une le'ilor ei, ci totul .e /roduce du/! le'ile ei anumite, a"a
+el ca .! /roduc! du/! le'i anumite e+ecte anumite &ntr2o &nl!n2
%uire ne.tr!mutat!1 Re*ult! de aici c! .u+letul, c&nd conce/e cu
adev!rat un lucru, treuie .! de*volte oiectiv acelea"i e+ecte1 A
.e vedea, mai (o., unde vore.c de./re ideea +al.!1
>A
SPIN$ZA 2
c! oamenii .e /re+ac &ntr2o cli/! &n doitoace, acea.ta]
.e ./une cu totul &n 'eneral, a.t+el &nc&t nu e3i.t! &n
minte nici un conce/t, adic! nici o idee .au le'!tur!
a unui .uiect cu un /redicat7 iar dac! ar e3i.ta, .2ar
vedea &n acela"i tim/ mi(locul "i cau*ele /rin care `:
/entru care .e /roduce o atare tran.+ormare1
A/oi, nu .e ia &n .eam! nici natura .uiectului "i a i
/redicatului1 &n a+ar! de acea.ta, cu condi%ia ca /rima
idee .! nu +ie +ictiv! "i ca toate celelalte .! +ie dedu.e
dintr2&n.a, 'raa noa.tr! de a /l!.mui o +ic%iune va di.2
/!rea tre/tat1
A/oi, o idee +ictiv! nu /oate +i clar! "i di.tinct!, ci
numai con+u*!, iar orice con+u*ie /rovine de acolo c!
mintea cunoa"te numai &n /arte un lucru &ntre' .au
com/u. din mai multe /!r%i, "i nu deo.ee"te cuno.cutul
de necuno.cut1 De a.emenea +iindc! mintea e.te atent!
deodat! +!r! nici o deo.eire la multe /!r%i care .&nt
cu/rin.e &n +iecare lucru1
De aici re*ult!, &n /rimul r&nd, c!, dac! o idee .e
re+er! la un lucru +oarte .im/lu, ea nu va /utea +i dec&t
clar! "i di.tinct!, c!ci lucrul acela va treui .! +ie cu2
no.cut nu &n /arte, ci &n &ntre'ime .au deloc1 &n al doi2
lea r&nd, re*ult! c!, dac! un lucru alc!tuit din multe
/!r%i va +i &m/!r%it de c!tre '&ndire &n toate /!r%ile .ale
cele mai .im/le "i vom +i aten%i la +iecare din /!r%ile
.ale .e/arat, atunci va di./!rea orice con+u*ie1 &n al
treilea r&nd, re*ult! c! o +ic%iune nu /oate +i .im/l!7 ea
.e /roduce /rin cominarea di+eritelor idei con+u*e care
.e re+er! la lucruri "i ac%iuni di+erite e3i.tente &n natur!7
.au mai ine de acolo c! .&ntem aten%i
:
deodat! la atare
idei di+erite +!r! a.entimentul no.tru7 c!ci, dac! +ic%iu2
nea ar +i .im/l!, ea ar +i clar! "i di.tinct!, "i deci ade2
v!rat!7 iar dac! ar +i alc!tuit! din cominarea unor
:
S! .e o.erve c! o +ic%iune /rivit! &n ea &n.!"i nu di+er!
mult de vi., dec&t c! &n vi.e nu ni .e &n+!%i"ea*! cau*ele care .e
&n+!%i"ea*! omului trea* /rin lucrarea .im%urilor, "i de aici re2
*ult! c! ima'inile care &i a/ar &n ace.t tim/ nu re/re*int! lucruri
din a+ara .a1 Eroarea &n.!, cum .e va vedea numaidec&t, con.t! &n
a vi.a trea*7 iar dac! acea.ta e.te +oarte v!dit!, e.te numit! delir1
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
idei di.tincte, atunci "i cominarea lor ar +i clar! "i di.2
tinct!, "i deci adev!rat!1 Bun!oar!, c&nd cunoa"tem na
tura cercului "i a /!tratului, nu le mai /utem comina
/e am&ndou! "i .! +acem un cerc /!trat .au un .u+let
/!trat "i altele la +el1 S! mai conc9idem deci o dat!
/e .curt "i .! vedem c! nu e.te nicidecum ca*ul .! ne
temem c! .e /oate con+unda o +ic%iune cu ideile adev!2
rate1
C!ci &n ce o /rive"te /e cea dint&i, de./re care am
vorit mai &nainte, anume de &ndat! ce un lucru e.te
conce/tul cu claritate, vedem c!, dac! lucrul /e care &l
conce/em cu claritate e.te &n .ine un adev!r ve"nic, ca
"i e3i.ten%a .a, nu vom /utea /l!.mui nimic +ictiv cu
/rivire la el7 &n.!, dac! e3i.ten%a lucrului conce/ut nu
e.te un adev!r ve"nic, treuie numai .! avem 'ri(! .!
con+runt!m e3i.ten%a lucrului cu e.en%a lui, "i totodat!
.! +im aten%i la ordinea naturii1
C&t /rive"te cel de2al doilea +el de +ic%iune, care am
./u. c! con.t! &ntr2o aten%ie ne&n.o%it! de a.entiment,
&ndre/tat! deodat! a.u/ra mai multor idei con+u*e re2
+eritoare la lucruri "i ac%iuni di+erite care e3i.t! &n na2
tur!, am v!*ut de a.emenea c! un lucru +oarte .im/lu
nu /oate +i /l!.muit ca +ic%iune, ci numai cuno.cut7 ca
"i &n ca*ul unui lucru com/u., cu condi%ia .! +im aten%i
&a /!r%ile cele mai .im/le din care e.te alc!tuit7 mai
mult, nu /utem /l!.mui din ace.te /!r%i ac%iuni care .!
nu +ie adev!rate, c!ci .&ntem .ili%i .! o.erv!m totodat!
cum "i de ce o atare ac%iune .e /roduce1
;K<@ Ace.tea a"a +iind &n%ele.e, .! trecem acum la
cercetarea ideii +al.e ca .! vedem la ce .e re+er! ea "l
cum ne /utem /!*i de a a(un'e la cuno"tin%e +al.e1
Nici una, nici alta nu ne va +i 'reu acum, du/! cerce2
tarea ideii +ictive, c!ci &ntre ele nu e3i.t! alt! deo.eire
dec&t c! ideea +al.! /re.u/une a.entimentul, adic! ;cum
am mai ar!tat@ c! &n eroare, &n momentul a/ari%iei anu2
mitor ima'ini, nu .e &n+!%i"ea*! nici o cau*! din care
.! /oat! re*ulta, ca &n +ic%iune, c! ace.te ima'ini nu
re*ult! din lucruri e3terioare, "i c! eroarea nu e.te
30
I:
SPINOZA
a/roa/e nimic alta dec&t a vi.a cu oc9ii de.c9i"i .au &i
tim/ ce .&ntem tre(i1
Deci, &n acela"i +el cu ideea +ictiv!, ideea +al.! .e a+l!
.au ;ca .! m! e3/rim mai ine@ .e re+er! la e3i.ten%a
unui lucru a c!rui e.en%! e.te cuno.cut! .au are le'!2
tur! cu o e.en%!1 Eroarea /rivitoare la e3i.ten%! .e rec2
ti+ic! &n acela"i c9i/ ca "i +ic%iunea, c!ci, dac! naturar
lucrului cuno.cut im/lic! e3i.ten%a nece.ar!, e.te im2
/o.iil .! ne &n"el!m cu /rivire la e3i.ten%a acelui lucru8
&n.!, dac! e3i.ten%a lucrului nu e.te un adev!r ve"nic,
a"a cum e.te e.en%a lui, ci nece.itatea .au im/o.iili2
tatea de a e3i.ta at&rn! de cau*e e3terne, atunci .! .e
reia "i .! .e a/lice &n acela"i c9i/ ceea ce am ./u. c&nd
am vorit de./re +ic%iune, c!ci .e corectea*! la +el1
In ce /rive"te cel!lalt +el de eroare, care .e re+er!
la e.en%e .au c9iar la ac%iuni, atare cuno"tin%e .&nt &n
mod nece.ar &ntotdeauna con+u*e, alc!tuite din di+erite
cuno"tin%e con+u*e de lucruri care e3i.t! &n natur!1 Bu2
n!oar!, c&nd oamenii .&nt &ncredin%a%i c! e3i.t! divinit!%i
&n /!duri, &n icoane, &n doitoace "i &n alte lucruri7 c!
e3i.t! cor/uri din .im/la cominare a c!rora .e /ro2
duce intelectul7 c! mor%ii '&nde.c, mer', vore.c7 c!
Dumne*eu .e /oate &n"ela, "i altele la +el1
&n.! ideile care .&nt clare "i di.tincte nu /ot +i nici2
odat! +al.e7 c!ci ideile lucrurilor care .&nt conce/ute
clar "i di.tinct .au .&nt +oarte .im/le .au .&nt alc!tuite
din ideile cele mai .im/le, adic! .&nt dedu.e din ideile
cele mai .im/le1 C! &ntr2adev!r ideea care e.te +oarte
.im/l! nu /oate +i +al.!, va /utea vedea oricine, cu con2
di%ia .! "tie ce e.te adev!rul .au intelectul "i &n acela"i
tim/ ce e.te +al.ul1
;K:@ C&t de./re ceea ce con.tituie +orma adev!rului,,
e.te .i'ur c! cu'etarea adev!rat! .e deo.ee"te de cea
+al.! nu at&t /rintr2o not! e3trin.ec!, c&t mai ale. /rin2
tr2una intrin.ec!1 C!ci, dac! un ar9itect conce/e /lanul
unei con.truc%ii, c9iar dac! o a.t+el de con.truc%ie n2e
e3i.tat niciodat! "i nici nu va e3i.ta, cu'etarea .a m
e.te mai /u%in adev!rat!7 cu'etarea r!m&ne aceea"i, +it
c! e3i.t!, +ie c! nu e3i.t! acea.t! con.truc%ie1 Dim/o2
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
triv!, c&nd cineva ./une, un!oar!, c! Petru e3i.t!, +!r!
.! "tie totu"i c! e3i.t! de +a/t, cu'etarea acea.ta, &n
ceea ce &l /rive"te, e.te +al.! /entru el .au, dac! vre%i,
nu e.te adev!rat!, c9iar dac! Petru ar e3i.ta &n realitate1
Pro/o*i%ia, Petru e3i.t! e.te adev!rat! numai /entru
cine "tie &n mod cert c! Petru e3i.t!1
De aici re*ult! c! &n idei e3i.t! ceva real, /rin care
Wideile adev!rate .e deo.ee.c de cele +al.e1 A.u/ra
ace.tui lucru va treui .! ne &ndre/t!m cercet!rile ca
.! a+l!m cea mai un! norm! a adev!rului ;am ./u., de
+a/t, c! treuie .! &ndre/t!m cu'et!rile noa.tre du/!
norma ideii adev!rate, "i c! metoda e.te o cunoa"tere
re+le3iv!@, cum "i ca .! cunoa"tem /ro/riet!%ile intelec2
tului1 Dealt+el, nu treuie .! ./unem c! acea.t! di+e2
ren%! decur'e din aceea c! ideea adev!rat! con.t! &n
cunoa"terea lucrurilor din /rimele lor cau*e1 &n acea.t!
/rivin%!, de un! .eam!, ea di+er! cu totul de cea +al.!,
cum am e3/licat mai .u.1 C!ci ./unem c! o idee e.te
adev!rat! "i atunci c&nd cu/rinde oiectiv e.en%a unui
/rinci/iu care nu are cau*!, "i e.te cuno.cut /rin .ine
"i &n .ine1
Iat! de ce +orma cu'et!rii adev!rate treuie .! +ie
c!utat! &n cu'etarea &n.!"i, +!r! ra/ortare la altceva "i
+!r! a recunoa"te dre/t cau*! un oiect7 ea treuie .!
de/ind! numai de /uterea "i de natura intelectului1 C!ci,
clac! /re.u/unem c! intelectul a cuno.cut vreo e3i.ten%!
nou!, care n2a +o.t &nainte, a"a cum admit unii c! in2
telectul divin a +o.t &nainte de crearea lucrurilor ;cu2
no"tin%! care, de.i'ur, nu /utea /roveni de la vreun
oiect@, "i c! am deduce, &n mod con.ecvent, dintr2o
a.t+el de cuno"tin%!, altele, atunci toate ace.te idei ar +i
adev!rate, "i n2ar +i determinate de nici un oiect e32
tern7 ele n2ar de/inde dec&t de /uterea "i de natura in2
telectului1 A"adar, treuie .! c!ut!m +orma cu'et!rii
adev!rate &n &n.!"i acea cu'etare, "i .2o deducem din
natura intelectului1
Pentru a cerceta acea.ta, .! /unem &naintea oc9ilor
o idee oarecare al c!rei oiect "tim, cu cea mai mare
certitudine, c! at&rn! de /uterea noa.tr! de a cu'eta1
32
33
SPIN$ZA
"i c! nu2i core./unde vreun oiect &n natur!1 &ntr2o a.t2
+el de idee deci, cum .e vede l!murit din cele ./u.e
adineaori, /utem cerceta mai u"or ceea ce vrem .! cer2
cet!m1 Bun!oar!, ca .!2mi +orme* conce/tul de .+er!,
&mi &nc9i/ui du/! voie o cau*! oarecare, anume, c! un
.emicerc .e &nv&rte"te &n (urul centrului, "i c! din acea.t!
&nv&rtire .e na"te, ca .! *icem a"a, .+era1 De.i'ur acea.t!
idee e.te adev!rat!1 Cu toate c! "tim c! o .+er! nu .2a
n!.cut niciodat! &n natur! &n +elul ace.ta, ea e.te totu"i
o idee adev!rat! "i con.tituie modul cel mai le.nicio.
de a ne +orma conce/tul .+erei1 Treuie, de a.emenea,
notat c! acea.t! idee a+irm! &nv&rtirea .emicercului,
a+irma%ie care ar +i +al.! dac! n2ar +i le'at! de conce/tul
de .+er!, .au al cau*ei care determin! o a.t+el de mi"2
care, .au, vorind a.olut, dac! acea.ta e.te o a+irma%ie
'oal!1 C!ci, atunci mintea .2ar m!r'ini .! a+irme numai
mi"carea .emicercului, care nu e.te cu/rin.! &n con2
ce/tul de .emicerc, nici nu decur'e din conce/tul cau2
*ei care determin! mi"carea1
Iat! de ce +al.itatea con.t! numai &n aceea c! .e
a+irm! de./re un lucru ceva ce nu e.te cu/rin. &n &n.u"i
conce/tul /e care ni l2am +!cut de./re acel lucru, ca
un!oar! mi"carea "i re/au.ul la .emicerc1 De unde
re*ult! c! ideile .im/le nu /ot .! +ie dec&t adev!rate,,
a"a cum e.te ideea .im/l! a .emicercului, a mi"c!rii, a
cantit!%ii etc1 Con%inutul lor a+irmativ core./unde, &n
mod adecvat, conce/tului lor "i nu2: de/!"e"te,2 de aceea
ne e.te &n'!duit .! +orm!m idei .im/le du/! voie, +!r!
nici o team! c! /utem .! 're"im1
Nu ne r!m&ne deci dec&t .! cercet!m /rin ce /utere
mintea noa.tr! e.te ca/ail! .! +orme*e ace.te idei "i
/&n! unde .e &ntinde acea.t! /utere1 C!ci odat! acea.ta
'!.it!, vom vedea cu u"urin%! cunoa"terea cea mai
&nalt! la care /utem a(un'e1 &ntr2adev!r, e.te .i'ur c!
acea.t! /utere a min%ii nu .e &ntinde la in+init1 C!ci
atunci c&nd a+irm!m de./re un lucru ceva care nu e.te
cu/rin. &n conce/tul /e care ni2: +orm!m de./re el,
acea.ta arat! o li/.! a cunoa"terii noa.tre .au c! avem
cu'et!ri .au idei oarecum mutilate "i trunc9iate1 Am
34
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
v!*ut &ntr2adev!r c! mi"carea .emicercului e.te +al.!
c&nd ea e.te i*olat! &n minte7 dar c! e.te adev!rat! dac!
e.te le'at! de conce/tul .+erei .au de conce/tul vreunei
cau*e care determin! o atare mi"care1 Deci, dac! e.te
de natura +iin%ei cu'et!toare, cum /are &n /rimul r&nd,
de a +orma idei adev!rate .au adecvate, re*ult! .i'ur
c! ideile inadecvate nu .e na.c dec&t din aceea c! .&n2
tem o /arte dintr2o anumit! +iin%! cu'et!toare, ale c!rei
cu'et!ri, unele &n &ntre'ime, altele numai &n /arte, con2
.tituie mintea noa.tr!1
;K>@ E.te ca*ul .! lu!m &n con.iderare aici ceea ce nu
era nece.ar .! +acem c&nd am tratat de./re +ic%iune, "i
ceea ce con.tituie cea mai mare eroare, anume, c&nd .e
&nt&m/l! c! unele lucruri care .e /re*int! &n ima'ina%ie
.e a+l! "i &n intelect, cu alte cuvinte .&nt conce/ute clar
"i di.tinct7 c!ci atunci, c&t tim/ di.tinctul nu e.te deo2
.eit de con+u*, certitudinea, adic! ideea adev!rat!, .e
ame.tec! cu ideile nedi.tincte1 Bun!oar!, unii dintre
.toici au au*it &nt&m/l!tor cuv&ntul de .u+let "i de a.e2
menea c! e.te nemuritor, lucru /e care totu"i nu "i2:
ima'inau dec&t con+u*,2 ei &"i mai ima'inau "i &n acela"i
tim/ "tiau c! cor/urile cele mai +ine /!trund &n toate
celelalte cor/uri, "i nu .&nt /!trun.e de nici unele1 Ima2
'in&nd toate ace.tea la un loc "i totodat!, &ncredin%a%i
de certitudinea ace.tei a3iome, ei erau .i'uri de2a i2
nelea c! ace.te cor/uri +oarte +ine con.tituie .u+letul,
c! ele nu .e divid etc1 Dar "i de acea.t! eroare ne lie2
r!m .ilindu2ne .! e3amin!m toate cuno"tin%ele noa.tre
du/! norma ideii adev!rate date, /!*indu2ne, cum am
./u. la &nce/ut, de cele ce ne vin din au*ite .au /rin
e3/erien%! nel!murit!1 Treuie ad!u'at c! ace.t +el de
oroare /rovine de acolo c! lucrurile .&nt conce/ute /rea
a.tract, c!ci e.te de la .ine de a(un. de lim/ede c!
ceea ce conce/ &n adev!ratul .!u oiectM nu /ot a/lica
altuiaMM1
M Adic! dre/t e.en%a unui lucru1
MM Se .imte &n ace.t ultim /a.a(, ca "i &n cel care urmea*! nu2
maidec&t, in+luen%a ideilor materiali.te de./re cunoa"tere ale Iul
Sacon1
35
I
SPIN$ZA
&n +ine eroarea mai /rovine "i de acolo c! nu .&nt
cuno.cute /rimele elemente ale &ntre'ii naturi7 de aceea,
/roced&nd +!r! metod! "i con+und&nd natura cu a3iome
adev!rate &n.! a.tracte, oamenii ace"tia .e &ncurc! /e
ei &n"i"i "i r!.toarn! ordinea naturii1 Noi &n.!, dac! /ro2
ced!m c&t mai /u%in a.tract "i /lec!m de la /rimele
elemente, adic! de la i*vorul "i de la ori'inea naturii,
c&t de cur&nd cu /utin%!, nu va +i ca*ul nicidecum .! ne
temem de o a.t+el de &n"elare1 &n ce /rive"te dealt+el
cunoa"terea ori'inii naturii, nu e.te nicidecum de temut
c! vom con+unda2o cu idei a.tracte, c!ci, c&nd con2
ce/em ceva a.tract, cum .&nt toate no%iunile univer2
.ale, conce/tele .e &ntind totdeauna &n intelect mai
mult dec&t /ot e3i.ta &n realitate oiectele lor /articu2
lare1 A/oi, &ntruc&t &n natur! e3i.t! multe lucruri a c!ror
deo.eire e.te at&t de mic! &nc&t a/roa/e .ca/! intelec2
tului, .e /oate &nt&m/la le.ne ;dac! .&nt conce/ute a2
.tract@ .! +ie con+undate7 dar, cum vom vedea mai de2
/arte, &ntruc&t ori'inea naturii nu /oate +i conce/ut!
nici a.tract, nici univer.al, nici nu .e /oate ca acea.t!
no%iune .! .e e3tind! &n intelect mai mult dec&t e.te
oiectul ei &n realitate "i nici .! ai! vreo a.em!nare cu
lucrurile .c9im!toare, nu e.te de temut nici o con+u*ie
cu /rivire la ideea ei, cu condi%ia .! avem norma adev!2
rului ;/e care am mai ar!tat2o@, &ntr2adev!r, acea.t!
e3i.ten%! in+init!
:
e.te unic!, adic! e.te e3i.ten%a to2
tal!
>
, &n a+ar! de care nu e.te nimic1
;KI@ Ace.tea de./re ideea +al.!1 R!m&ne .! ne ocu/!m
de ideea &ndoielnic!, adic! .! cercet!m ce ne /oate duce
la &ndoial!, "i &n acela"i tim/ cum /oate +i &nl!turat!1
M! re+er la adev!rata &ndoial! din minte "i nu la aceea
/e care o &nt&lnim ade.ea, c&nd cineva ./une &n cuvinte
c! .e &ndoie"te, de"i &n .u+letul .!u nu .e &ndoie"te1 Nu
:
Ace.tea nu .&nt atriutele lui Dumne*eu care &i v!de.c e.en%a,
0 cum voi ar!ta &n 5ilo.o+ie1
>
Acea.ta a mai +o.t dovedit mai .u.1 &ntr2adev!r, dac! o atare2
+iin%! n2ar e3i.ta, nu ar /utea +i /rodu.! niciodat!7 a.t+el c! minteM
ar /utea .! cunoa.c! mai mult dec&t natura /oate da, 0 ceea ce
a +o.t .tailit mai .u. c! e.te +al.1
86
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
metoda treuie .! cercete*e acea.t! &ndoial!, ci mai cu2
r&nd treuie .! cercet!m &nd!r!tnicia "i .! o &ndre/2
t!m1
Deci nu e3i.t! &n .u+let nici o &ndoial! care .! .e da2
tore*e &n.u"i lucrului de care ne &ndoim7 adic!, dac! &n
.u+let nu ar e3i.ta dec&t o idee, +ie ea adev!rat!, +ie
+al.!, nu ar e3i.ta nici &ndoial! "i nici certitudine, ci
numai o anumit! .en*a%ie1 C!ci o a.emenea idee nu e.te
&n .ine dec&t o atareM .en*a%ie7 ea &n.! .e +ormea*! /rin2
tr2o alt! idee, care nu e.te at&t de clar! "i di.tinct!
ca din ea .! /utem conc9ide ceva .i'ur cu /rivire la
lucrul de care ne &ndoim, adic! ideea care ne arunc!
&n &ndoial! nu e.te clar! "i di.tinct!1
Bun!oar!, dac! cineva nu .2a '&ndit niciodat! c! ilu2
*ia .im%urilor /rovine din e3/erien%! .au din altceva,
nu .e va &ndoi niciodat! c! Soarele e.te mai mare .au
mai mic dec&t a/are1 De aceea %!ranii .&nt uimi%i ade.ea
c&nd aud c! Soarele e.te cu mult mai mare dec&t 'loul
/!m&nte.c7 &n.! cu'et&nd a.u/ra ilu*iei .im%urilor, .e
na"te &ndoiala
:
7 iar dac! cineva, du/! ce .2a &ndoit, a
a(un. la adev!rata cunoa"tere a .im%urilor "i a modului
&n care, /rin or'anele lor, lucrurile .&nt /erce/ute la di.2
tan%!, atunci &ndoiala va +i &nl!turat! iar!"i1
De aici re*ult! c! nu /utem /une la &ndoial! idei ade2
v!rate /entru motivul c! /oate .! e3i.te un Dumne*eu
am!'itor`TM care .! ne &n"ele /&n! "i &n lucrurile cele
mai .i'ure, dec&t at&ta vreme c&t nu avem de./re el nici
o idee clar! "i di.tinct!, cum e.te aceea /e care o avem
c&nd e3amin!m cu aten%ie cuno"tin%a /e care o avem
de./re ori'inea tuturor lucrurilor, "i dac! &n &n.!"i ace2
ea"i cuno"tin%! nu '!.im nimic care .! ne arate c! el nu
e.te am!'itor tot at&t de clar ca atunci c&nd, de /ild!,
e3amin!m aten%i natura triun'9iului "i '!.im c! cele
M Adic! ceva corespunztor .en*a%iei "i oiectului ace.tuia din
lumea e3terioar!1
:
Adic! "tie c! .im%urile l2au &n"elat odat!7 dar el "tie acea.la
con+u*, c!ci nu "tie cum &n"eal! .im%urile1
M\ Alu*ie la i/ote*a lui De.carte. de./re e3i.ten%a unui Dumne2
*eu care ne &n"al!1
37
SP:N$ZA
trei un'9iuri ale .ale .&nt e'ale cu dou! un'9iuri dre/teM
dar, dac! avem de./re Dumne*eu o cuno"tin%! ca aceea2
de./re triun'9i, atunci e.te &nl!turat! orice &ndoial!1 i,
&n acela"i +el &n care /utem a(un'e la o atare cuno"tin%!
a triun'9iului, de"i nu "tim .i'ur c! un am!'itor .u2
/rem nu ne &n"eal!, /utem a(un'e "i la o atare cuno"2
tin%! a lui Dumne*eu, de"i nu "tim .i'ur dac! e3i.t! un
a.t+el de am!'itor .u/rem8 "i, de &ndat! ce o avem, e de
a(un., cum am ./u., .! &nl!ture orice &ndoial! /e care
o /utem avea cu /rivire la ideile clare "i di.tincte1
Mai mult, dac! .e /rocedea*! corect cercet&nd ceea ce
treuie cercetat mai &nt&i, urm&nd +!r! nici o &ntreru/ere
&nl!n%uirea lucrurilor, "i dac! .e "tie cum treuie deter2
minate /rolemele &nainte de a ne a/uca .! le de*le2
'!m, nu vom avea niciodat! dec&t ideile cele mai .i'ure,
adic! clare "i di.tincte1 C!ci &ndoiala nu e.te dec&t ne2
9ot!r&rea .u+letului cu /rivire la o a+irma%ie .au la o
ne'a%ie /e care am a+irmat2o .au am ne'at2o, dac! nu
am &nt&lni ceva a c!rui necunoa"tere +ace .! +ie im/er2
+ect! cunoa"terea acelui lucru1 De unde re*ult! c! &n2
doiala .e na"te totdeauna de acolo c! lucrul e.te cer2
cetat +!r! metod!1
;KK@ Iat! c9e.tiunile /e care am +!'!duit c! le voi
trata &n acea.t! /rim! /arte a.u/ra metodei1 Dar, ca .!
nu ocole.c nimic din ce /oate .! duc! la cunoa"terea
Intelectului "i a /uterilor .ale, m! voi ocu/a /e .curt
"i de memorie "i uitare1
Aici treuie luat &n con.iderare &ndeo.ei +a/tul c!
memoria .e &nt!re"te cu a(utorul intelectului, "i c9iar
+!r! ace.t a(utor1 &n ce /rive"te /rimul /unct, cu c&t un
lucru /oate +i cuno.cut mai ine cu at&t .e /!.trea*!
&n memorie mai u"or, "i dim/otriv!, cu c&t /oate +i cu2
no.cut mai /u%in, cu at&t e.te uitat mai u"or1 Bun!oar!,
dac! &i ./un cuiva un mare num!r de cuvinte +!r! le'!2
tur!, el le va memora mult mai anevoie dec&t dac!
i le ./un .u +orma unei /ove.tiri1 Memoria .e &nt!re"te
"i +!r! a(utorul intelectului, anume &n ra/ort cu /uterea
tu care un lucru material individual a+ectea*! ima'ina2
38
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
%ia .au .im%ul numit 'eneralM1 S/un individual, /entru
c! numai lucrurile individuale a+ectea*! ima'ina%ia1 C!ci,
dac!, un!oar!, cineva va citi o .in'ur! /ove.tire de
dra'o.te, va memora2o +oarte ine, c&t tim/ nu va mai
citi altele de acela"i +el, /entru c! &n ca*ul ace.ta ea
.in'ur! e3i.t! &n &nc9i/uirea lui1 &n.!, dac! .&nt mai
multe lucruri de acela"i +el, ni le ima'in!m /e toate deo2
dat! "i .&nt le.ne con+undate1 S/un de a.emenea, lucru
material, /entru c! numai lucrurile materiale im/re.io2
nea*! ima'ina%ia1
&ntruc&t deci memoria .e &nt!re"te cu a(utorul intelec2
tului, "i c9iar +!r! a(utorul lui, re*ult! c! ea e.te ceva
deo.eit de intelect, "i c!, dac! avem &n vedere numai
intelectul &n .ine, nu e3i.t! nici memorie, nici uitare1
Ce va +i deci memoria8 Nimic dec&t .en*a%ia im/re.iilor
creierului dim/reun! cu ideea le'at! de o durat! deter2
minat!
:
a .en*a%iei, cum arat! "i remini.cen%a1 C!ci aici
.u+letul '&nde"te la acea.t! .en*a%ie, dar nu .u +orma
unei durate continue7 "i a.t+el ideea ace.tei .en*a%ii nu
e.te durata &n.!"i a .en*a%iei, adic! &n.!"i memoria1
&n ce /rive"te dac! ideile &n.ele .u+er! vreo alterare,
vom vedea &n 5ilo.o+ia noa.tr!1 Iar dac! acea.ta ar /!2
rea cuiva din cale2a+ar! de a.urd, a(un'e /entru .co2
/ul no.tru .! ne '&ndim c!, cu c&t un lucru e.te mai in2
dividual, cu at&t e.te mai u"or re%inut, cum .e v!de"te
din e3em/lul dat adineaori de./re /ove.tirea de iuire1
A/oi, cu c&t lucrul e.te mai u"or de cuno.cut, cu at&t de
M E3/re.ia, sensus communis, din ori'inal, e.te ine3act redat!
de unii traduc!tori /rin simul comun, aici +iind vora de calitatea
/e care o are ima'ina%ia de a cu/rinde &n .ine toate im/re.iile
.en*oriale &ntruc&t le /oate re/roduce mai mult .au mai /u%in viu1
:
&ntr2adev!r, dac! durata nu e.te determinat!, amintirea acelui
lucru e.te im/er+ect!, cum .e /are c! oricine a &nv!%at2o c9iar de
la natur!1 C!ci ade.ea, ca .! credem mai ine ce ./une cineva, &n2
tre!m c&nd "i unde .2a &nt&m/lat +a/tul relatat1 i, de"i ideile in2
.ele &"i au durata lor &n minte, totu"i, +iindc! .&ntem de/rin"i .?
determin!m durata /rin mi(locirea unei mi"c!ri, ceea ce de a.eme2
nea .e +ace /rin mi(locirea ima'ina%iei, /&n! acum noi nu am o.er2
vat nici o memorie care .! +ie /ur intelectual!1
IJ
SPIN$ZA
a.emenea e.te re%inut mai le.ne1 De unde re*ult! c! nu
vom /utea .! nu re%inem un lucru individual, cu condi%ia
ca el .! /oat! +i cuno.cut1
;K?@ Am .tailit deci deo.eirea dintre ideea adev!2
rat! "i celelalte cuno"tin%e, "i am ar!tat c! ideile +ictive,
+al.e, ca "i celelalte &"i au ori'inea &n ima'ina%ie, adic!
&n anumite .en*a%ii &nt&m/l!toare, ca .! ./unem a"a, "i
+!r! le'!tur!, care nu decur' din /uterea min%ii, ci din
cau*e e3terne, du/! di+eritele im/re.ii /e care cor/ul
le /rime"te &n .omn .au &n .tare de ve'9e1 Dac! '!.i%i
de cuviin%!, &n%ele'e%i aici /rin ima'ina%ie orice vre%i,
numai .! +ie ceva deo.eit de intelect "i &n care .u+letul
.! .e com/orte /a.iv1 E.te totuna .! lu!m dre/t ima'i2
na%ie, dac! vom "ti c! ea e.te ceva nel!murit, c! &n ea
.u+letul e.te /a.iv "i dac!, totodat!, "tim cum .! ne
lier!m de ea cu a(utorul intelectului1 De aceea, .! nu
.e mire nimeni c! aici n2am +!cut &nc! dovada c! e3i.t!
cor/ul "i alte lucruri nece.are, "i totu"i vore.c de./re
ima'ina%ie, de./re cor/ "i de./re alc!tuirea lui1 C!ci,
cum am ./u., e.te totuna ce .e &n%ele'e /rin ace.tea,
odat! ce "tim c! ima'ina%ia e.te ceva nel!murit etc1
;K=@ Am ar!tat totu"i c! ideea adev!rat! e.te .au .im2
/l! .au com/u.! din idei .im/le, ca una care arat! cum
"i de ce e3i.t! .au .e /roduce ceva, "i c! re*ult! &n
.u+let e+ecte oiective /ro/or%ionate cu e.en%a +ormal!
a oiectului ei1 Acea.ta e.te acela"i lucru cu ceea ce au
./u. cei vec9i, anume c! adev!rata "tiin%! /rocedea*!
de la cau*!M la e+ecte1 Numai c! niciodat!, /e c&t "tim,
nimeni nu a conce/ut, cum +acem noi aici, c! .u+letul
lucrea*! du/! anumite le'i "i ca un +el de automat ./i2
ritualMM1 De unde, /e c&t era /o.iil la &nce/ut, am a(un.
la cunoa"terea intelectului no.tru "i la o atare metod!
M n%ele.ul /e care &l d! aici S/ino*a cau*ei nu e.te nici
acela ideali.t ari.totelic, de e.en%! ./eci+ic!, nici acela materiali.t
democritean, de an.amlu de condi%ii materiale1
MM In &n%ele.ul c! di./une de ca/acitatea de a /roduce &n mod
iier cunoa"terea adev!rului, +!r! a +i determinat din a+ar!1
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
a ideii adev!rate, &nc&t nu ne vom mai teme de a con2
+unda ideea adev!rat! cu cele +al.e .au +ictive1 De a.e2
menea nu ne vom mira de ce /utem cunoa"te unele
lucruri care nu cad &n nici un +el .u ima'ina%ie, "i de
ce e3i.t! &n ima'ina%ie altele care contra*ic cu totul
intelectul, "i &n +ine altele care .e acord! cu el1 &ntr2ade2
v!r, noi "tim c! ace.te o/era%iuni, din care .e na.c ima2
'inile, .e /roduc du/! alte le'i, cu totul di+erite de le2
'ile intelectului, "i c! .u+letul .e com/ort! ca ceva /a.iv
numai &n ce /rive"te ima'ina%ia1
De aici .e mai o.erv! c&t de u"or /ot c!dea &n mari
erori acei care nu au deo.eit cu 'ri(! ima'ina%ia de
intelect1 &n num!rul ace.tora intr!, un!oar!, erori ca
urm!toarele, c! &ntinderea, ale c!rei /!r%i .e deo.ee.c
unele de altele &n mod real, treuie .! +ie &ntr2un loc,
c! treuie .! +ie +init!, c! e.te /rimul "i unicul +unda2
ment al tuturor lucrurilor, "i c! uneori ocu/! mai mult
./a%iu dec&t alteori, "i multe altele la +el, care toate .e
o/un /e de2a2ntre'ul adev!rului, 0 cum vom ar!ta la
locul cuvenit1
;KH@ A/oi, +iindc! cuvintele .&nt o /arte a ima'ina%iei,
adic! +iindc! +!urim multe conce/te du/! cum .e lea'!
cuvintele &n memorie /rintr2o di./o*i%ie oarecare a cor2
/ului +!r! o ordine determinat!, nu treuie .! ne &n2
doim c! "i cuvintele, la +el cu ima'ina%ia, /ot +i cau*!
de multe "i mari erori, dac! nu ne /!*im ine de ele1
Mai %ine%i .eam! c! ele .&nt +!urite du/! 'u.tul "i ca/ul
mul%imii, a.t+el c! ele nu .&nt dec&t .emnele lucrurilor
a"a cum .&nt &n ima'ina%ie, nu a"a cum .&nt &n intelect1
Acea.ta .e vede clar de acolo c! li .2au dat denumiri
ne'ative tuturor lucrurilor care .&nt numai &n intelect,
nu "i &n ima'ina%ie, cum .&nt, incor/orai, in+init etc, "l
de a.emenea de acolo c! .2au dat denumiri ne'ative
lucrurilor care .&nt &n realitate a+irmative, "i inver., cum
.&nt, necreat, inde/endent, in+init, nemuritor etc, "i anu2
me /entru c! ne ima'in!m cu mult mai le.ne contrariile
lor, "i /entru c! ace.tea .2au &n+!%i"at mai &nt&i /riml2
40
21
SPIN$ZA
345 oameni "i au /u. .t!/&nire /e termenii /o*itivi1 Noi
a+irm!m "i ne'!m multe /entru c! natura cuvintelor
&n'!duie .! a+irm!m "i .! ne'!m, nu &n'!duie &n.! na2
tura lucrurilor1 Iat! de ce, dac! nu am "ti acea.ta, am
lua le.ne o idee +al.! dre/t una adev!rat!M1
;KA@ &n a+ar! de acea.ta, .! mai ocolim o alt! mare
cau*! de con+u*ie, "i care +ace ca intelectul .! re+lecte*e
mai /u%in la el &n.u"i, anume, c&nd nu deo.eim W &ntre
ima'ina%ie "i intelect, credem c! ceea ce e.te ima'inat
mai u"or e.te mai clar, iar ceea ce ima'in!m .ocotim c!
cunoa"tem1 Din ace.t motiv, noi le /unem &nainte /e ace2
lea care treuie /u.e &n urm!, "i a.t+el ordinea adev!2
rat! de a &nainta e.te r!.turnat!, "i nu .e conc9ide ni2
mic le'itim1
/+R1N-1+*,E RE93,1 *,E :ETODE14
T1KJ@ In .+&r"it, /entru a trece la /artea a doua a ace.tei
metode
:
voi &n+!%i"a &nt&i .co/ul /e care &l urm!rim
/rin acea.t! metod!, "i a/oi mi(loacele de a2l atin'e1
Sco/ul e.te a"adar de a avea idei clare "i di.tincte, adic!
Idei care /rovin numai din minte, nu din .im%irile &n2
t&m/l!toare ale cor/ului1 A/oi, /entru a reduce toate
Ideile la una .in'ur!, ne vom .ili .! le le'!m "i .! Ie
ordon!m &n a"a +el &nc&t mintea noa.tr!, c&t1 .t! &n
/utin%a ei, .! redea &n mod oiectivMM +ormalitatea na2
turiiMMM, at&t &n &ntre'ul, c&t "i &n /!r%ile ei1
M In &ntre' ace.t alineat, +!r! .u+icient! le'!tur! cu re.tul, .e
re.imte in+luenta lecturii Iui Bacon1
:
Princi/ala re'ul! a ace.tei /!r%i, a"a cum reie.e din /rima /arte,
e.te .! inventariem toate ideile /e care le '!.im &n noi ca /rodu.e
!)*+& de intelect, ca .! le deo.eim de acelea /e care le ima'i2
n!m, deo.eire care treuie .coa.! din /ro/riet!%ile am&ndorura,
\dic! ale ima'ina%iei "i ale intelectului1
MM Adic! prin idei.
^MM Adic! realitatea o&iecti$ a naturii.
42
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
;?<@ In ce /rive"te /rimul /unct, cum am mai ar!tat,
.e cere /entru .co/ul no.tru ultim ca un lucru .! +ie
1 once/ut .au numai /rin e.en%a .a .au /rin cau*a .a cea
mai a/ro/iat!1 Anume, dac! un lucru e3i.t! &n .ine .au,
am .e ./une &n mod oi"nuit, e.te cau*a .a /ro/rie,
va treui .! +ie cuno.cut numai /rin e.en%a .a1 Dac!,
W&m/otriv!, lucrul nu e3i.t! &n .ine, ci are nevoie de o
1 au*! ca .! /oat! .! e3i.te, atunci trenle .! +ie ean.2
ut /rin cau*a .a cea mai a/ro/iat!1 C!ci &ntr2adev!r
7 cunoa"te e+ectul nu e.te dec&t a ca/!t! o cunoa"tere
19ai /(51(%t$" a cau*ei
:
1 6 aT
Deci,6 c&rtrm/ va +rvora de cercetarea lucrurilor, nu
ne va +i &n'!duit niciodat! .! tra'em conclu*ii din con2
ce/te a.tracte, "i ne vom +eri, cu mare 'ri(!, de a ame.2
teca ceea ce e3i.t! numai &n intelect cu ceea ce e3i.t!
&n lucruri1 Dar cea mai un! conclu*ie o tra'em dintr2o
e.en%! a+irmativ! /articular! .au dintr2o de+ini%ie adev!2
rat! "i le'itim!1 C!ci intelectul nu .e /oate coor& nu2
mai de la a3iome univer.ale la lucruri /articulare, &n2
truc&t a3iomele .e &ntind la in+init "i, de aceea, ele
nu determin! intelectul .! con.idere mai de'ra! un
lucru /articular dec&t altul1 De aceea, calea corect! /en2
tru a cerceta con.t! &n a ne +orma ideile /lec&nd de la
o de+ini%ie dat!, ceea ce vom +ace cu at&t mai mult .uc2
ce. "i cu at&t mai u"or cu c&t vom de+ini mai ine lucrul1
Deci /unctul /rinci/al al &ntre'ii a doua /!r%i din metoda
noa.tr! .e reduce numai la cunoa"terea condi%iilor unei
une de+ini%ii "i, a/oi, a mi(locului /rin care le '!.im1 De
aceea, m! voi ocu/a, mai &nt&i, de condi%iile 0(1&!&6&(&.
;?:@ Pentru ca o de+ini%ie .! +ie numit! /er+ect!, tre2
uie .! de*v!luie e.en%a intern! a unui lucru "i .! evite
de a /une &n locul ei anumite /ro/riet!%i1 S/re a l!muri
acea.ta, voi ocoli alte e3em/le ca .! nu /ar c! urm!re.c
.! de*v!lui erorile altora, "i voi da numai e3em/lul )!)3
:
S! .e note*e c! de aici re*ult! c! nu /utem cunoa"te !&*U
din natur! +!r! a e3tinde cunoa"terea noa.tr! + cau*ei /rime, +0&%3
a lui Dumne*eu1
43
SPINOZA
lucru a.tract, a c!rui de+ini%ie e.te deo/otriv! de un!
oricum .2ar da, anume acela al cercului1 C!ci, dac! &l
de+inim ./un&nd c! e.te o +i'ur! &n care liniile de la cen2
tru la circum+erin%! .&nt e'ale, oricine vede c! o atare
de+ini%ie nu e3/rim! nicidecum e.en%a cercului, ci nu2
mai una din /ro/riet!%ile .ale1 i cu toate c!, cum am
./u., acea.ta intere.ea*! mai /u%in c&nd e.te vora
de./re +i'uri "i de./re alte e3i.ten%e ra%ionale, totu"i
Intere.ea*! mai mult c&nd e.te vora de./re e3i.ten%e
+i*ice "i reale, de.i'ur, +iindc! /ro/riet!%ile ace.tor lu2
cruri nu /ot +i &n%ele.e c&t tim/ nu cunoa"tem e.en%ele
lor1 Dac! &n.! nu lu!m &n .eam! ace.tea, r!.turn!m &n
mod nece.ar &nl!n%uirea ideilor, care treuie .! re/ro2
duc! &n intelect &nl!n%uirea naturii, "i ne aatem cu totul
de la .co/ul no.tru1
Pentru a ocoli o atare 're"eal!, treuie .! o.erv!m
&n de+ini%ie urm!toarele re'uli,
;?>@ I1 Dac! e.te un lucru creat, de+ini%ia va treui,
cum am ./u., .! cu/rind! cau*a lui cea mai a/ro/iat!1
Bun!oar! cercul, du/! acea.t! re'ul!, va treui .! +ie
de+init a.t+el, o +i'ur! de.cri.! de o linie care are una
din e3tremit!%i +i3! iar cealalt! moil!1 Acea.t! de+ini%ie
cu/rinde &n ea, clar, cau*a cea mai a/ro/iat!1
;?I@ II1 Conce/tul lucrului .au de+ini%ia treuie .! +ie
&n a"a +el, &nc&t din ea .! /oat! +i derivate toate /ro/rie2
t!%ile lucrului, c9iar dac! e.te /rivit .in'ur, +!r! le'!tur!
cu alte conce/te, cum am v!*ut &n de+ini%ia cercului1
C!ci dintr2&n.a .e conc9ide clar c! toate liniile du.e de
la centru la circum+erin%! .&nt e'ale1
C! acea.ta e.te &n mod nece.ar cerut de de+ini%ie, e.te
de la .ine at&t de evident aceluia care o.erv! cu !2
'are de .eam! &nc&t ne /are c! nu merit! o.teneala de
a ne o/ri ./re a dovedi, ca "i de a .coate din a doua
condi%ie acea.t! re'ul!, c! orice de+ini%ie treuie .! +ie
a+irmativ!1 -ore.c de./re o a+irma%ie a intelectului,
/reocu/&ndu2m! /rea /u%in de una veral! care, din
cau*a li/.ei de cuvinte, va /utea eventual .! +ie e3/ri2
mat! ne'ativ, de"i .! +ie &n%elea.! a+irmativ1
44
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
;?K@ Cerin%ele de+ini%iei unui lucru necreat .&nt urm!2
toarele,
;??@ I1 S! &nl!ture orice cau*!1 Cu alte cuvinte, oiec2
tul nu are nevoie /entru a +i e3/licat de nimic &n a+ar!
de /ro/ria .a e3i.ten%!1
II1 In de+ini%ia lucrului .! nu mai r!m&n! loc /entru
&ntrearea dac! el e3i.t!1
III1 In ce /rive"te +ormarea ei &n minte, de+ini%ia nu
treuie .! cu/rind! .u.tantive din care /ot ie"i ad(ec2
tive, adic! nu treuie .! +ie e3/rimat! cu a(utorul a2
.trac%iilor1
I-1 &n .+&r"it ;dac! nu e.te a.olut nece.ar .! not!m
acea.ta@ din de+ini%ie treuie .! .e /oat! conc9ide toate
/ro/riet!%ile lucrului1
Dealt+el toate ace.tea .&nt evidente, dac! le (udec!m
cu aten%ie1
;?=@ Am mai ./u. c! cea mai un! conclu*ie va +i
.coa.! dintr2o e.en%! /articular! a+irmativ!1 In adev!r,
cu c&t o idee e.te mai ./ecial!6T cu at&t e.te mai di.tinct!
"i, /rin urmare, mai clar!1 De aici urmea*! c! treuie
.! c!ut!m, /e c&t /o.iil, .! cunoa"tem lucrurile /articu2
lare1
;?H@ In ce /rive"te ordinea "i /entru a or&ndui "i a le'a
toate cuno"tin%ele noa.tre, .e cere, iar ra%iunea im/une,
.! cercet!m, de &ndat! ce e.te cu /utin%!, dac! e3i.t!
o +iin%! oarecare, "i &n acela"i tim/ de ce natur!, care
.! +ie cau*a tuturor lucrurilor, a"a +el ca e.en%a ei oiec2
tiv! .! +ie "i cau*a tuturor ideilor noa.tre1 &n ace.t ca*
mintea noa.tr!, cum am ./u., va re/roduce natura c&t
.e /oate de ine7 c!ci ea va +i .t!/&n! &n c9i/ oiectiv
"l /e e.en%a, "i /e ordinea "i /e unitatea ei1
Din ace.tea /utem vedea c! e.te nece.ar, &n /rimul
r&nd, .! deducem toate ideile noa.tre numai din lucruri
M In &n%ele.ul de mai particular. S/ino*a .e /ronun%! &m/otriva
cunoa"terii a.tracte do&ndit! /rin idei 'enerale, care, du/! el,
e3i.t! numai in intelect, nu "i &n lucrurile &n.ele "i &n Etica, /artea
P Ii2a, /ro/1 #L, notele :, >1
45
SPIN$ZA
+i*iceM .au din e3i.ten%ele reale, &naint&nd, /e c&t /o.iil
/otrivit cu .eria cau*elor, de la o e3i.tent! real! la o,
alt! e3i.tenta real!, &n a"a +el &nc&t .! nu trecem /rin
idei a.tracte "i univer.ale, +ie c! .e deduce din ele ceva
real, +ie c! ele .&nt dedu.e din ceva real1 C!ci amele
ca*uri &ntreru/ adev!ratul /ro're. al intelectului1
Treuie .! %inem .eama &n.! c!, aici, /rin .eria cau2
*elor .au a e3i.tentelor reale, nu &n%ele' .eria lucrurilor
individuale .u/u.e .c9im!rii, ci numai .eria lucrurilor
.tatornice "i eterne1 &n adev!r, omul e.te /rea .la ca
.! /oat! urm!ri .eria lucrurilor individuale .u/u.e
.c9im!rii, at&t din cau*a mul%imii lor, care &ntrece orice
num!r, c&t "i din cau*a ne.+&r"itelor &m/re(ur!ri re+e2
ritoare la unul "i acela"i lucru, +iecare dintre ele /ut&nd
+i cau*a /entru care un lucru e3i.t! .au nu e3i.t!1 E3i.2
ten%a lor nu are nici o le'!tur! cu e.en%a lor .au, cum
am mai ./u., nu e.te un adev!r ve"nic1
De alt+el, nici nu e.te nevoie .! cunoa"tem .eria lor1
E.en%ele lucrurilor individuale .c9im!toare nu treuie
.! +ie dedu.e din .eria .au ordinea lor de e3i.ten%!,
deoarece acea.ta nu ne o+er! dec&t denumiri e3trin.ece,
rela%ii .au, cel mult, &m/re(ur!ri, toate +iind +oarte &nde2
/!rtate de e.en%a intim! a lucrurilor1 Acea.t! e.en%!
&n.! treuie dedu.! din lucrurile .tatornice "i eterne,
"i totodat! din le'ile care .&nt &n.cri.e &n acele lucruri
ca &n adev!rate coduri, le'i /otrivit c!rora .e &nt&m/l!
"i .e or&nduie.c toate lucrurile individuale1 Ba c9iar
ace.te lucruri individuale .c9im!toare at&rn! at&t de
.tr&n. "i de e.en%ial, ca .! ./unem a"a, de cele .tator2
nice, &nc&t nu /ot nici .! e3i.te, nici .! +ie conce/ute
+!r! ele1
De aici re*ult! c! ace.te lucruri .tatornice "i eterne,
de"i .&nt individuale, vor +i totu"i, /entru noi, datorit!
M S/ino*a conce/e no%iunea de cunoa"tere fizic, /rin indivi2
dual .au /articular, &n o/o*i%ie cu aceea de cunoa"tere metalizic,
/rin univer.al1 In cunoa"terea 4+i*ic!6, a individualului, nu e.te
In.! vora la el de./re lucruri .c9im!toare "i trec!toare, ci de./re
lucruri +i3e "i eterne, cum arat! el aici numaidec&t1
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
/re*en%ei lor /e.te tot "i /uterii lor, +oarte &ntin.e, ca "i
ideile univer.ale .au 'enurile /rin care de+inim lucrurile
Individuale .c9im!toare, /recum "i cau*ele cele mai
a/ro/iate ale tuturor lucrurilor1
;?A@ Dar, a"a +iind, mi .e /are c! e.te de.tul de 'reu
.! /utem a(un'e la cunoa"terea lucrurilor individuale1
C!ci, a le conce/e deodat! /e toate, e.te un lucru care
de/!"e"te cu mult /uterile intelectului omene.c1 &n.! or2
dinea &n care +iecare lucru e.te cuno.cut &naintea altuia,
cum am ./u., nu treuie .! +ie dedu.! din .ucce.iunea
e3i.ten%ei lor, "i nici din lucrurile ve"nice1 C!ci, &n ace.2
tea, lucrurile .&nt date de la natur! toate &n acela"i tim/1
De aceea, treuie nea/!rat .! c!ut!m alte a(utoare, &n
a+ara acelora de care ne +olo.im /entru a cunoa"te lu2
crurile ve"nice "i le'ile lor1 Nu e.te aici locul de a ne
ocu/a de ele, "i nici nu e.te nevoie &nainte de a c&"ti'a
o cunoa"tere .u+icient! a lucrurilor ve"nice "i a le'ilor
lor, ce nu d! 're", "i o cunoa"tere a naturii .im%urilor
noa.tre1
;?J@ &nainte de a /orni la cunoa"terea lucrurilor indi2
viduale, va treui .! ne ocu/!m de mi(loacele a(ut!2
toare care, toate, tind .! ne &nve%e cum .! ne +olo.im
de .im%urile noa.tre "i .! +acem e3/erien%e du/! re'uli
.i'ure "i metodic, e3/erien%e care .&nt .u+iciente /entru
a determina lucrul cercetat, &nc&t .! conc9idem, &n cele
din urm!, du/! ce le'i ale lucrurilor ve"nice .2a +!cut
ace.t lucru, "i .! lu!m cuno"tin%! de natura lui intim!,
0 cum voi ar!ta la locul cuvenit1 Aici, /entru a ne &n2
toarce la tema noa.tr!, m! voi .tr!dui .! trate* numai
ceea ce mi .e /are nece.ar ca .! /utem a(un'e la cu2
noa"terea lucrurilor eterne "i ca .! alc!tuim de+ini%iile
lor, &n condi%iile ar!tate mai .u.1
;=<@ &n ace.t .co/, treuie .! reamintim ceea ce am
./u. mai .u., anume c!, dac! mintea e.te atent! la un
'&nd /entru a2: e3amina cu 'ri(! "i /entru a deduce
cu metod! dintr2&n.ul ceea ce e.te le'itim de dedu.,
atunci, dac! acel '&nd e.te +al., &i va de.co/eri +al.itatea7
46
47
SPINOZA
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
dac! &n.! e.te adev!rat, atunci va continua cu u"urin%!
.! deduc! dintr2&n.ul lucruri adev!rate1 Acea.ta, ./un,
e.te nece.ar /entru .co/ul no.truM1 C!ci +!r! un /rin2
ci/iu ideile noa.tre nu /ot +i dedu.e1 Dac! deci vrem
.! cercet!m /e cel dint&i dintre toate lucrurile, e.te
nevoie de un +undament care .! ne conduc! '&ndurile
&ntr2acolo1
A/oi, +iindc! metoda e.te &n.!"i cunoa"terea re+le3iv!,
ace.t +undament, care treuie .! ne conduc! '&ndurile,
nu /oate +i dec&t cunoa"terea a ceea ce con.tituie +ormaMM
adev!rului, "i cunoa"terea intelectului, /recum "i a /ro2
/riet!%ilor "i /uterilor .ale1 C!ci, odat! ce am c&"ti'at
acea.t! cunoa"tere, vom avea un /rinci/iu din care vom
deduce ideile noa.tre "i o cale /rin care intelectul va /u2
tea a(un'e, &n m!.ura ca/acit!%ii .ale, la cunoa"terea lu2
crurilor ve"nice, &n ra/ort de.i'ur cu /uterile .ale1
/+3TER1,E 51 N*T3R* 1NTE,E-T3,314
;=:@ &n adev!r, dac! %ine de &n.!"i natura cu'et!rii
+ormarea ideilor adev!rate, cum am ar!tat &n /rima /arte
a ace.tei metode, treuie .! cercet!m acum ce &n%ele'em
/rin /uterile "i ca/acitatea intelectului1 &ntruc&t, &n.!,
/artea /rinci/al! a ace.tei metode con.t! &n a cunoa"te
c&t mai ine /uterile "i natura intelectului, .&ntem oli2
'a%i &n mod nece.ar ;&n urma celor ./u.e &n a doua /arte
a ace.tei metode@ .! deducem acea.ta din &n.!"i de+ini2
%ia cu'et!rii "i a intelectului1
Dar, /&n! acum, n2am avut nici o re'ul! /entru a '!.i
de+ini%ii, "i, deoarece nu le /utem +ormula +!r! a cu2
noa"te natura .au de+ini%ia intelectului "i ca/acitatea .a,
urmea*! .au c! de+ini%ia intelectului treuie .! +ie clar!
/rin ea &n.!"i, .au c! nu /utem cunoa"te nimic1
^ De a cunoa"te lucrurile ve"nice "i de a le de+ini1
\M Adic! esena.
Dar, de+ini%ia acea.ta nu e.te a.olut clar! /rin ea
&n.!"i1 5iindc!, totu"i, nu /utem cunoa"te clar "i di.2
tinct /ro/riet!%ile intelectului, ca "i tot ce avem de la el,
+!r! a cunoa"te natura lor, urmea*! c! de+ini%ia intelec2
tului .e va v!di de la .ine dac! lu!m atent &n con.ide2
rare acele /ro/riet!%i ale .ale /e care le cunoa"tem clar
"i di.tinct1 Deci vom &n"ira aici /ro/riet!%ile intelectu2
lui, le vom e3amina cu 'ri(!, "i vom &nce/e .! ne ocu2
/!m de uneltele noa.tre &nn!.cute1
;=>@ Pro/riet!%ile intelectului /e care le2am o.ervat
&n /rimul r&nd "i /e care le cuno.c &n mod clar .&nt ur2
m!toarele,
;=I@ I1 Intelectul cu/rinde &n .ine certitudinea, adic!
"tie c! lucrurile e3i.t! +ormalM, &n acela"i +el &n care .&nt
con%inute &n el oiectivMM1
;=K@ II1 Intelectul /erce/e unele lucruri, adic! &"i +or2
mea*! idei, c&nd &n mod a.olutMMM, c&nd .co%&ndu2le din
alte idei1 A.t+el, el &"i +ormea*! ideea cantit!%ii &n mod
a.olut, +!r! a %ine .eama de alte idei1 Dar, ideile de
mi"care "i le +ormea*! numai %in&nd .eam! de ideea
cantit!%ii1
;=?@ III1 Ideile +ormate &n mod a.olut e3/rim! in+i2
nitatea7 cele limitate .&nt +ormate din alte idei1 S! lu!m,
un!oar!, ideea de cantitate1 Dac! intelectul o conce/e
/rintr2o cau*!, atunci el limitea*! cantitatea, ca un!2
oar! atunci c&nd conce/em c! din mi"carea unui /lan ia
na"tere un cor/7 din mi"carea unei linii, un /lan7 &n
.+&r"it, din mi"carea unui /unct, o linie1 Ace.te cuno"2
tin%e nu .erve.c .! clari+ice ideea de cantitate, ci numai
.! o determine1 Con.tat!m acea.ta numai din +a/tul c!
noi conce/em acele +i'uri ca i*vor&nd din mi"care, /e
c&nd mi"carea nu e.te '&ndit! +!r! a '&ndi cantitatea1
Noi /utem /relun'i la in+init mi"carea care +ormea*!
M Adic! real.
;; In &n%ele.ul de reprezentri .au idei.
\^M Prin 4"tiin%a intuitiv!61
48
4t
SPIN$ZA
o linie, ceea ce n2am /utea +ace dac! n2am avea ideea
cantit!%ii in+inite1
;==@ I-1 Intelectul &"i +ormea*! ideile /o*itive &naintea
celor ne'ative1
;=H@ -1 El '&nde"te lucrurile nu at&t &n /er./ectiva du2
ratei, c&t .u o anumit! +orm! de eternitate "i &ntr2un
num!r in+init1 Sau, mai de'ra!, /entru a '&ndi lucrurile,
el nu %ine .eama nici de num!r, nici de durat!1 Numai
c&nd &"i ima'inea*! lucrurile, le /erce/e .u a./ectul
unui num!r determinat, al unei durate "i al unei cantit!%i
determinate1
;=A@ -I1 Ideile /e care le +orm!m clar "i di.tinct /ar a
re*ulta numai din nece.itatea naturii noa.tre, &n a"a +el
&nc&t /ar c! at&rn! &n mod a.olut numai de ca/acitatea
noa.tr!1 Cu ideile con+u*e .e &nt&m/l! tocmai contrariul,
c!ci ele .e +ormea*! ade.ea &m/otriva voin%ei noa.tre1
;=J@ -II1 Mintea /oate determina &n multe +eluri ide2
ile /e care intelectul le +ormea*! din alte idei1 A.t+el,
un!oar!, /entru a determina /lanul unei eli/.e, ea &"i
&nc9i/uie un cui le'at de o .+oar! mi"c&ndu2.e &n (urul
a dou! centre, .au conce/e in+init de multe /uncte, care
au totdeauna acela"i ra/ort determinat +a%! de o linie
drea/t! dat!, .au conce/e un con t!iat de un /lan olic
&n a"a +el &nc&t un'9iul &nclina%iei .ale .! +ie mai mare
dec&t un'9iul +!cut de v&r+ul conului, .au &n nenum!rate
alte +eluri1
;H<@ -III1 Cu c&t ideile e3/rim! mai mult din /er+ec2
%iunea unui oiect, cu at&t .&nt "i ele mai /er+ecte1 C!ci
/e un con.tructor care a conce/ut o i.ericu%! oarecare
nu2: admir!m tot at&t de mult ca /e acela care a conce2
/ut un tem/lu m!re%1
;H:@ Nu voi *!ovi a.u/ra celorlalte lucruri care .&nt
&n le'!tur! cu cu'etareaM, ca, iuirea, /l!cerea etc, c!ci
ele nu /rive.c .co/ul no.tru de acum "i nici nu /ot +i
conce/ute +!r! cunoa"terea intelectului, c!ci, dac! .u2
/rim!m cunoa"terea, totul .e .u/rim!1
M Pentru S/ino*a "i .t!rile a+ective .&nt tet +orme ale cu'et!rii1
?<
TRATATUL DESPRE NDREPTAREA INTELECTULUI
;H>@ Ideile +al.e "i cele +ictive nu au nimic /o*itiv,
cum am ar!tat /e lar', datorit! c!ruia .! +ie numite +al.e
.au +ictive1 Ele .&nt con.iderate ca atare numai din li/.!
de cunoa"tere1 Deci ideile +al.e "i +ictive nu /ot, ca
atare, .! ne &nve%e ceva de./re e.en%a cu'et!rii1 Acea.t!
e.en%! treuie .coa.! din /ro/riet!%ile /o*itive mai .u.
&n"irate1 Cu alte cuvinte, treuie .! .tailim ceva comun
din care .! decur'! cu nece.itate ace.te /ro/riet!%i@
adic!, +iind dat ceea ce e.te comun, .&nt "i ace.tea date
&n mod nece.ar,2 +iind .u/rimat, toate ace.tea .&nt "i ele
.u/rimate1
6Restul lipsete)
CLUF 1
CUPRINS
%tudiu introducti$111111111111 b
I1 Continuitatea teoretic! dintre 4Tratatul de./re &ndre/2
tarea intelectului6 "i 4Etica6111111111 -II
II1 Prolema metodei &n Tratatul ./ino*i.t 4De./re &ndre/2
tarea intelectului6111111111111 #II
Tratatul despre 'ndreptarea intelectului i despre calea cea
mai &un care duce la ade$rata cunoatere a lucrurilor . . I
%umar111111111111111 I
c5inalitatea etic! a &ndre/t!rii intelectuluid 1111 =
cCunoa"terea intelectului "i a /uterilor .aled 1111 II
cPrinci/ale re'uli ale metodeid11111111 K:
cPuterile "i natura intelectului d11111111 KA
T5+t+t)3 0(s/5( 7!"
05(/t+5(+ I!t(3(%t)3)&"
(st( 4 4/(5$ !(t(5*&"
!+t$ + 3)& S/3!48+9
4/(5$ %+5( %)/5&!0(
:)st&1&%+5(+ ;& 1)!0+"
*(!t+5(+ *(t40434#&%$
+ Et&%&&" s+3(9 04<+0+
#!4s(434#&%$ + t(*(&"
!&%&(& +%(st(&+9 %$&3( %(
0)% 3+ 1)!0+*(!t+5(+9
0)/$ S/&!48+9 + %(3(&
*+& =)!( *(t40( 0(
%)!4+;t(5( 1&34s41&%$ +
3)%5)5&345.
EDITURA TIINIFICI 3 ENCICLOPEDIC
Lei 3,50