Aprindere tranzistorizata AT011 si Senzor

011 (Dacia)


Model:
AT011
(Dacia)
Telefon:
0265/253
093,
0722/887
364
Pret:
82 lei









Detalii produs
Aprinderea Tranzistorizat AT 011 si senzorul 011, (fara platina )

Completeaz sistemul clasic de aprindere prin scnteie (cu platin) al motoarelor pe benzin,
scopul urmrit fiind mbuntirea performanelor acestora n principal prin ELIMINAREA
PLATINII (si problemelor mecanice ale acesteia) :

-Cresterea si stabilizarea tensiunii din primarul (implicit si secundarul) bobinei de inductie
indiferent de turaia motorului, tensiunea acumulatorului si temperatura ambiant, realiznd
astfel porniri mai usoare, o functionare optim si n conditii extreme de lucru a motorului.

-Posibilitatea functionrii cu Senzorul 011 n loc de platin, sau cu platina.!!!

-Limitarea tensiunii si curentului pe contactele platinelor, protejndu-le astfel de arcul si
curentul electric care le uzeaz.

-Posibilitatea diagnosticrii rapide a platinelor, a tensiunii la bornele bobinei de inductie si
reglrii avansului static cu LED CONTROL -ul incorporat

CARACTERISTICI TEHNICE :

-Tensiunea nominal de lucru : 14 V+/-0,5Vcc.(Garantat de la 8V pn la18V)
-Temperatura ambiant de lucru : -35 grade Celsius pn la +90 grade Celsius.
-Turatia de lucru a motorului :30 rot/min. pn la 12.000 rot/min. (Motor cu 4 cilindri n 4
timpi)
-Protectie total mpotriva apei si umidittii.
-Rezistenta ohmic minim a primarului bobinei de inductie = 3 ohmi (Total la bobinele de
inductie cu rezistent aditional)

INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE:(vezi desenul si caracteristicile tehnice)

-Aprinderea tranzistorizat AT011 se va monta direct pe borna 1(-) a bobinei de inductie, n
locul conductorului ce vine de la ruptor, cu borna marcat B.I. pe cutia montajului. (de
preferat cu bornele in jos, pentru a nu se acumula ap ntre borne si a se putea vizualiza LED
CONTROL-ul.).

Conductorul ce vine de la ruptor se conecteaz la borna marcat R.U.P. pe cutia montajului.

Conductorul de culoare rosie n dreptul cruia este marcat +12V se conecteaz la
borna 15 (+) a bobinei de inductie (+acumulator prin cheia de contact), iar conductorul de
culoare neagr la sasiul masinii (-)

- Senzorul 011 se monteaz n locul platinii mobile la o distant de cca 0,5...0,7 mm fat de
vrful camei axului delcou.

Firul din tres de cupru se conecteaz la surubul platinii fixe (-).

Se roteste delcoul n sens invers acelor de ceasornic si se regleaz avansul cu LED
CONTROL-ul sau oricare alt metod.! (Pn cnd turatia de relanti este maxim cu motorul
nclzit) .

ATENTIE !!! : Se scoate obligatoriu din circuit condensatorul de la platin, lsndu-se n aer
conductorul acestuia mpreun cu papucul si NU se vor folosi bobine de inductie cu rezistenta
aditional scurtcircuitat (lips) sau cu valoarea rezistentei ohmice total mai mic de 3
ohmi.

Se verific fisele de la delcou (max. 4 Kohmi), curtenia si integritatea capacului de delcou,
distribuitorul (pipa) si bujiile.

Conductorul de la turometru ramne pe borna 1(-) a bobinei de
inductie.

Pentru performante optime, se poate mri distana la bujii pn la cca 1mm
.

Este posibil ca motorul s nu functioneze, sau s functioneze defectuos dac instalatia
electric pe autoturism nu este n parametri normali.
enzor Hall principiul de funcionare
(0)
n anul 1879 fizicianul american Edwin Herbert Hall (1855 1938) a observat c atunci
cnd un semiconductor, parcurs de un curent electric, este plasat sub aciunea unui cmp
magnetic, apare o tensiune electric, proporional cu curentul electric i perpendicular pe
direcia cmpului magnetic i a curentului electric. Acest efect manifestat n materialele
semiconductoare se numete efect Hall.

Foto: Efectul Hall

B inducia cmpului magnetic
UA tensiunea de alimentare
IA curentul electric de alimentare
UH tensiunea Hall msurat
Curentul electric ce parcurge materialul semiconductor este influenat de cmpul magnetic.
Liniile de flux magnetic exercit o for asupra electronilor (for Lorenz). Datorit acestei
fore, electronii sunt deviai ctre o extremitate a semiconductorului, n funcie de intensitatea
i direcia liniilor de cmp. Aceasta deviere de electroni produce o diferen de potenial
numit tensiune Hall.
Animaie: Efectul Hall
Acest efect este mai pronunat la materialele semiconductoare cum ar fi: arseniura de
galiu (GaAs), antimoniura de indiu (InSb) sau arseniura de inidiu (InAs). La materialele
conductoare (metale) efectul Hall este foarte slab deoarece densitatea de electroni este foarte
mare iar efectul deviaiei de ctre cmpul magnetic este insesizabil.
Animaie: Efectul Hall
Un element sensibil Hall detecteaz cmpuri magnetice de intensiti relativ reduse (0.1
mT 10T) i produce tensiuni electrice ntre 1 ... 10 mV. De asemenea, dimensiunile acestuia
sunt extrem de reduse, grosimea semiconductorului fiind n jur de 0.01 mm iar laturile de
ordinul milimetrilor.

Foto: Element sensibil Hall
Senzorii Hall sunt senzori activi, care necesit alimentare cu energie electric. Astfel, cei
mai simpli senzori Hall au cel puin 3 pini:
1. tensiune alimentare, UA (intrare)
2. mas
3. tensiune Hall, UH (ieire)
Tensiunea de ieire Hall (UH) este direct proporional cu intensitatea cmpului magnetic.
Deoarece valoare tensiunii este foarte mic, toi senzorii de tip Hall au integrate
amplificatoare electronice i circuite de reglare pentru a ridica tensiunea de ieire a senzorului
n jurul valorii de +5V.
Senzorii cu efect Hall sunt cei mai rspndii senzori cu electronic integrat, cu o gama
larg de aplicaii. n domeniul automobilelor sunt utilizai ca senzori de turaie motor, senzori
de poziie arbore cu came, senzor de turaie arbori cutie de viteze i senzori de viteza roat
(ABS/ESP). De asemenea, la motoarele mai vechi, cu sistem de aprindere cu distribuitor,
informaia de la un senzor Hall este utilizat pentru a iniia scnteia bujiei n funcie de poziia
rotorului distribuitorului.

Foto: Exemple de montaj pentru un senzor de poziie/turaie Hall
1. disc metalic
2. magnet permanent
3. element sensibil Hall
Elementul sensibil Hall (3), integrat n carcasa senzorului, se poziioneaz n apropierea
unui disc metalic (1) prevzut cu magnei permaneni (2) sau cu dini metalici. Alternana
magneilor sau a dinilor metalici variaz intensitatea cmpului magnetic care se traduce ntr-
un semnal electric.

Foto: Semnalul electric produs de un senzor Hall
A - alternana dinilor metalici
B - intensitatea cmpului magnetic
C - tensiunea de ieire a senzorului
Senzorii Hall sunt senzori digitali care produc un semnal de ieire cu doar dou valori (ex.
0 si +5V). Cu ct frecvena de variaie a cmpului magnetic este mai mare cu att durata
semnalului de ieire este mai mic, deci turaia discului mai mare. Calculatorul de injecie
preia semnalul digital (C) de la senzor i-l transform n informaie de turaie sau poziie n
funcie de frecvena acestuia.
Datorit principiului de funcionare, senzorii cu efect Hall sunt fiabili, ieftini i stabili la
perturbaii. Din acest motiv sunt foarte des utilizai n industrie, mai ales n industria
automobilelor, att ca senzori de poziie ct i ca senzori de turaie.


STUDIUL TRADUCTORULUI HALL

1. Obiectul lucrarii

Scopul prezentei lucrari il constituie determinarea caracteristicilor unui traductor Hall
si prezentarea unui senzor magnetic comutator cu traductor Hall incorporat (|SM 230).
2. Consideratii teoretice
2.1 Traductorul Hall

2.1.1 Efectul Hall.
Efectul Hall se studiaza simplificat considerand o placa semiconductoare, cu
conductibilitate electronica, de lungime infinita si grosime h mica, parcursa de curentul i
c
si
plasata transversal intr-un camp magnetic omogen si invariabil de inductieB
e
(fig. 5.1).

Fig. 5.1 Studiul efectului Hall.

In aceste conditii asupra electronilor liberi care se misca ordonat cu viteza mediev
m
,
se exercita forta Lorentz, sub actiunea careia electronii sunt deviati spre fata laterala S
4
a
placii, pe care o incarca cu un surplus de sarcini negative, fata opusa S
3
ramanand incarcata
pozitiv. Ca urmare intre cele doua fete se stabileste un camp electric omogen, numit camp
Hall, de intensitateE
H
.
Intensitatea campului Hall E
H
fiind uniforma, deriva dintr-o functie potentiala V
H
,
numita potential Hall, iar integrala de linie a acestei intensitati de camp efectuata intre doua
puncte se numeste tensiune Hall si este data de relatia:
u
Ho
= i
c
B
e

(5.1)
unde:
R
H
= este constanta Hall a materialului semiconductor, n fiind numarul
electronilor liberi si e sarcina electrica a electronului.
2.1.2 Efectul magnetorezistiv.
Efectul magnetorezistiv fizic sau efectul Gauss consta in variatia conductivitatii
materialelor semiconductoare in functie de inductia magnetica.
La un material cu conductibilitate mixta, tinand cont de repartitia statistica a vitezelor,
in campuri magnetice slabe, variatia relativa a rezistivitatii este data de relatia:
= B
e

(5.2) In particular, la semiconductoare de tip " n " se obtine:
=
(5.3)
unde:

n
(
p
) reprezinta factorul de mobilitate al electronilor (golurilor).
2.1.3 Tensiunea Hall a sondelor de dimensiuni finite.
In practica, materialul semiconductor se foloseste sub forma de placi de dimensiuni
finite, placuta fiind de obicei paralelipipedica de lungime a, latime b si grosime h foarte mica
fata de celelalte dimensiuni (fig.5.2.a). Curentul de comanda este adus prin contactele lipite pe
fetele S
1
si S
2
realizandu-se fie contacte punctiforme ca in fig. 5.2.b, fie contacte pline ca in
fig. 5.2.c. Tensiunea Hall se culege, de regula prin contacte numite contacte Hall lipite in
punctele 3 si 4, situate pe axa de simetrie a placii, latimea l a acestora fiind foarte mica.

Fig. 5.2 Sonde Hall de dimensiuni finite.
In ipoteza unor contacte Hall punctiforme, tensiunea Hall este data de expresia:
u
ho
= G i
c
B
e
= k
0
i
c
B
e


(5.4)
unde functia G este data de curba din fig. 5.3, iar k
0
se numeste sensibilitatea in gol a sondei.

Fig. 5.3 Dependenta functiei G de raportul .
Daca latimea l a contactelor Hall este diferita de zero, functia G depinde si de factorul
, in fig. 5.4 fiind date curbele de variatie ale factorului G in functie de inductia
magnetica B
e
, ca parametru si = 2.

Fig. 5.4 Dependenta functiei G de inductia magnetica B
e

si de parametrul .
2.1.4 Puterea sondei.
Sonda Hall, fiind o placa semiconductoare ce are patru borne de acces cu exteriorul,
constituie un cuadripol electric (fig. 5.5).

Fig. 5.5 Schema pentru calculul puterii sondei.
Daca I
c
= ct., puterea cedata la iesire P
H
= U
H
I
H
se exprima in functie de I
c
prin
relatia:
P
H
= r
(5.5)
unde:
r este rezistenta de sarcina;
r
H
este rezistenta interna a sondei intre contactele 4 si 3.
Aceasta devine maxima cand r = r
H
si are expresia:
P
H max
=
(5.6)
2.1.5 Materiale semiconductoare utilizate pentru confectionarea sondelor.
In tabelul 1.1 sunt date principalele constante fizice ale materialelor semiconductoare
utilizate cel mai frecvent.


Tabelul 1.1
Materialul Constanta Hall R
H

[ m
3
C
1
]
Mobilitate

n
[ m
2
/Vs ]
Mobilitate

p
[ m
2
/Vs ]
Rezistivitate
[ Om ]
Ge 10
1
0.36 0.18 0.46
In Sb 4.710
1
6.3 0.07 710
5

In As 910
3
3 0.02 2.510
3

HgSe 7.3610
6
510
1
210
5

2.2 Senzor magnetic comutator cu traductor Hall incorporat ( |SM 230 )
2.2.1 Schema bloc a senzorului magnetic comutator |SM 230.
In circuitele |SM 230, alimentarea traductorului Hall si a schemei de comutatie are loc
prin intermediul unui etaj stabilizator de tensiune (fig. 5.6).
Stabilizarea tensiunii este foarte importanta in functionarea circuitului, deoarece
asigura stabilitatea pragurilor de comutatie si permite ca tensiunea de alimentare sa ia valori
intr-o gama larga.

Fig. 5.6 Schema bloc a senzorului magnetic comutator |SM 230.
Daca circuitul este plasat intr-un camp magnetic a carui inductie depaseste valoarea
corespunzatoare pragului de deschidere, comparatorul comanda prin intermediul unui
amplificator de curent injectarea unui curent in baza tranzistorului de iesire; ca urmare
colectorul sau poate absorbi un curent important. Se spune in acest caz ca senzorul este
"saturat".
Daca inductia magnetica scade sub valoarea pragului de blocare, iesirea
comparatorului revine in starea initiala, tranzistorul de iesire nu conduce; se spune ca senzorul
magnetic este "blocat".
Intre pragul de deschidere si pragul de blocare exista un histerezis (fig. 5.7), a carui
existenta este esentiala in caracteristica de transfer, deoarece asigura imunizarea circuitului
fata de zgomot.

Fig. 5.7 Caracteristica de transfer cu histerezis pentru care
B
d
= pragul de deschidere, B
b
= pragul de blocare.
2.2.2 Moduri de actionare.
Bascularea senzorului magnetic comutator poate fi amorsata in mai multe moduri dupa
cum urmeaza:
1) Alimentarea cu curent a unui electromagnet.
2) Deplasarea unui magnet permanent.
Astfel magnetul permanent poate actiona in doua moduri, atat frontal cat si transversal
(fig. 5.8).

a) b)
Fig. 5.8 Magnetul actioneaza frontal (a) ; Magnetul actioneaza transversal (b).
3) Ecranarea campului unui magnet.
Orice material feromagnetic care provoaca o perturbare suficient de puternica a
campului
magnetic poate determina blocarea senzorului atunci cand este intercalat intre sursa de camp
si senzor (fig. 5.9).

Fig. 5.9 Actionarea prin ecranarea campului.
4) Concentrarea campului unui magnet.
Senzorul magnetic comutator se plaseaza intr-un camp insuficient de intens pentru a-i
provoca deschiderea. Apropierea unui material feromagnetic de traductor in partea opusa
magnetului are ca efect concentrarea liniilor de camp in dreptul senzorului (fig. 5.10).

Fig. 5.10 Actionarea prin concentrarea campului.
2.3 Prezentarea circuitului magnetic al traductorului Hall
In cele ce urmeaza se va stabili dependenta abaterii maxime de la liniaritate a inductiei
magnetice din intrefier de dimensiunile circuitului si de proprietatile magnetice ale
materialului feromagnetic.
Legea circuitului magnetic aplicata unei linii de camp, desenate punctat in fig. 5.11
conduce la:
H
o
o + H
f
l
f
= iN
(5.7)
iar legea fluxului magnetic da:

0
H
o
S
o
= H
f
S
f

(5.8)
unde:
H
o
respectiv H
f
este intensitatea campului magnetic in intrefier, respectiv fier;

0
respectiv este permeabilitatea magnetica a aerului, respectiv a fierului;
o respectiv l
f
este lungimea intrefierului, respectiv a fierului;
S
o
respectiv S
f
este lungimea tubului de camp din intrefier, respectiv fier;
N este numarul de spire al infasurarii de magnetizare.

a) b)
Fig. 5.11 Circuitul magnetic al traductorului Hall.
Din ecuatiile (5.7) si (5.8) se obtine inductia magnetica din intrefier:
B
o
=
0
H
o
=
(5.9)
Cum este o functie de i relatia (5.9) exprima o dependenta neliniara intre B
o
si i.
Notand cu A abaterea maxima a lui de la o valoare medie, rezulta pentru abaterea
de la liniaritate a lui B
o
( = ), expresia:
=

(5.10)



3. Desfasurarea lucrarii

3.1 Chestiuni de studiat

3.1.1 Determinarea dependentei intre tensiunea Hall si curentul prin sonda la inductie
constanta U
H
= f (I
S
),
B = ct. ( IL= ct. )
.
3.1.2 Determinarea dependentei intre tensiunea Hall si inductia campului magnetic
prin sonda la cu-rent constant prin sonda U
H
= f (B),
IS = ct.
.
3.1.3 Determinarea rezistentei interne a generatorului Hall (r
H
).
3.1.4 Circuit de test pentru |SM 230.
3.1.5 Studiul principalelor aplicatii ale senzorului magnetic comutator |SM 230.
3.2 Modul de lucru si de prelucrare a datelor experimentale obtinute

3.2.1 Se foloseste o sonda Hall tip GH 01 cu urmatoarele caracteristici:
- curent de comanda: 30 mA curent continuu stabilizat;
- tensiune Hall la B = 0.6 T si curent de comanda de 30 mA c.c.: > 25 mV;
- tensiune de nealiniere la curent de comanda de 30 mA c.c.: < 2 mV;
- rezistenta electrica pe contactele de curent: max. 10 O;
- rezistenta electrica pe contactele de tensiune: max. 5 O;
- componenta inductiva de zero la H
c.a.
de 0.6 T si frecventa de 50 Hz: < 510
6
m
2
;
- curentul maxim de comanda 100 mA;
- eroarea de neliniaritate a tensiunii Hall in domeniul (0.005 . 0.6) T: max. 2% (cu
rezistenta de liniarizare precizata);
- coeficientul de variatie a tensiunii Hall cu temperatura in domeniul (20 . +90) C:
max. 0.2% pe C.
Sonda Hall este prevazuta cu patru fire de culori diferite, torsadate doua cate doua pe
terminalele de alimentare, respectiv pe cele de tensiune Hall.
In vederea determinarii dependentei intre tensiunea Hall si curentul prin sonda la
inductie constanta se va utiliza schema de montaj din fig. 5.12.

Fig. 5.12 Schema de montaj pentru determinarea dependentei intre tensiunea
Hall si curentul prin sonda la inductie magnetica constanta.
Astfel in schema de montaj din fig. 5.12 avem:
S
1
, S
2
- sursa dubla stabilizata de tensiune continua 2x40 V /1. 2 A tip I 4102M;
A
1
, A
2
,V - multimetre numerice tip E0304M.
Pentru o inductie magnetica constanta, determinata de o valoare constanta a curentului
I
L
se variaza curentul de comanda I
S
, citindu-se valorile corespunzatoare ale tensiunii Hall,
care este indicata de multimetrul numeric V. Datele obtinute se trec in tabelul 5.2, inductia
magnetica calculandu-se cu relatia:
B = (5.11)
unde
0
= 4t10
7
.

Tabelul 5.2
I
L
[ mA ] B [ T ] I
S
[ mA ] 10 15 20 25 30
100 U
H
[ mV ]
200 U
H
[ mV ]
300 U
H
[ mV ]
400 U
H
[ mV ]
Se vor trasa curbele U
H
= f (I
S
),
B = ct. ( IL= ct. )
.
3.2.2 In vederea determinarii dependentei intre tensiunea Hall si inductia campului
magnetic la curent constant prin sonda se va utiliza aceeasi schema de montaj, datele obtinute
trecandu-se in tabelul 5.3.
Tabelul
5.3
I
S
[ mA ] B [ T ]


10 U
H
[ mV ]
15 U
H
[ mV ]
20 U
H
[ mV ]
25 U
H
[ mV ]
30 U
H
[ mV ]
Se vor trasa curbele U
H
= f (B),
IS = ct.
.
3.2.3 Se va determina rezistenta interna a generatorului Hall (r
H
) folosind aceeasi
schema de montaj, in plus adaugandu-se o cutie decadica R
v
in paralel cu multimetrul numeric
V (intrerupatorul K este in acest caz pe pozit[M1]ia inchis in fig. 5.12). Pentru valoarea
maxima a inductiei magnetice B (corespunzatoare lui I
L
= 400 mA), se variaza rezistenta R
0
,
pana cand tensiunea indicata de voltmetru atinge jumatate din valoarea sa in absenta cutiei
decadice (intrerupatorul K este pe pozitia deschis in fig. 5.12). Valoarea rezistentei obtinute
la cutia decadica este egala cu valoarea rezistentei r
H
. Se micsoreaza apoi inductia magnetica
B (I
L
= 100 mA), verificandu-se ca, pentru valoarea rezistentei obtinute anterior, tensiunea U
H

atinge jumatate din valoarea ei in absenta cutiei decadice.
3.2.4 Caracteristicile electrice (la T
a
= 25 C) ale circuitului |SM 230 (fig. 5.13) sunt
date in tabelul 5.4.

Fig. 5.13 Senzor magnetic comutator |SM 230.

Tabelul 5.4
Parametrul Simbol Conditii de
masura
Minim Tipic Maxim Unitati
Curent de
alimentare
I
1
V
1
= 25 V 2.4
4.3
4.3
6.5
mA
mA
I
3
= 0 mA
B = 10 mT
B = 50 mT
Tensiune de
iesire in starea
"deschis"
U
3
V
1
= 5 V
B = 50 mT
I
3
= 20 mA
I
3
= 40mA
0.2
0.5
mV
mV
Prag de
deschidere
B
d
V
1
= 4.5 V 50 mT
Prag de
blocare
B
b
V
1
= 4.5 V 10 mT
Timp de
comutare
blocatdeschis
t
bd
V
1
= 5 V
R
L
= 2.2 kO
0.2 s
Timp de
comutare
deschisblocat
t
db
V
1
= 5 V
R
L
= 2.2 kO
1 s

Nota: Rezistenta R
L
se conecteaza intre terminalele 1si 3.

Functionarea circuitului poate fi verificata folosind schema de montaj din fig. 5.14 in
care:
S
1
,S
2
- sursa dubla stabilizata de tensiune continua 2x40 V /1. 2 A tip I 41021M;
A
1
- multimetru numeric tip E0304M.


Fig. 5.14 Schema de montaj pentru verificarea functionarii
senzorului magnetic comutator |SM 230.
Se variaza tensiunea de alimentare V
1
mai intai in absenta campului magnetic (B = 0,
adica senzorul magnetic este blocat, intrerupatorul K fiind in acest caz pe pozitia deschis in
fig. 5.14) si apoi pentru un camp de inductie B > 50 mT (senzorul magnetic este deschis,
"saturat", intrerupatorul K fiind pe pozitia inchis in fig. 5.14), citindu-se intensitatea
curentului I
1
indicat de multimetrul A
1
. Valorile obtinute se trec in tabelul 5.5.
Tabelul
5.5
B = 0 mT B = 50 mT
V
1
[ V ] 2.5 3 . 7.5 8 V
1
[ V ] 2.5 3 . 7.5 8
I
1
[ mA
]
I
1
[ mA
]

Se va trasa caracteristica de alimentare, I
1
= f(V
1
) pentru cele doua situatii: senzor
magnetic blocat, respectiv senzor magnetic blocat.
3.2.5 Senzorii magnetici comutatori |SM 230 au un evantai larg de aplicatii. Ei apar
ca limitatoare de cap de cursa in masini-unelte, masini de cusut si tricotat, periferice de
calculatoare, roboti industriali, sunt utilizati la magnetofoane, casetofoane, in sistemele de
aprindere electronica pentru motoare cu explozie, in sistemele de securitate, in constructia
turometrelor si a vitezometrelor.
In continuare vom prezenta cateva exemple de utilizare a acestora.
- Traductor de orizontabilitate.
Senzorul magnetic comutator poate fi utilizat ca "nivela cu bula de aer" cu iesire
electrica. Pentru aceasta un magnet permanent este montat solidar cu un pendul. Sub pendulul
aflat in repaus se pozitioneaza senzorul. In mod normal senzorul este deschis. Daca ansamblul
este inclinat, pendulul se deplaseaza, iar senzorul se blocheaza (fig. 5.15).

a) b)
Fig. 5.15 Traductor de orizontabilitate:
a) principiu;
b) solutie constructiva.
- Traductor de acceleratie
Este cunoscut faptul ca in miscarea accelerata, pendulul se abate de la verticalitate.
Efectul poate fi utilizat pentru a construi un traductor de acceleratie ca in fig. 5.16. Se obtine
si o indicatie asupra sensului acceleratiei.

Fig. 5.16 Traductor de acceleratie (principial).
- Nivelmetru
Pentru a construi un nivelmetru, se monteaza un magnet permanent pe un flotor, care
se poate depasa ghidat prin dreptul unui senzor magnetic comutator. Acesta este actionat in
momentul in care nivelul lichidului atinge o valoare dorita (fig. 5.17).

Fig. 5.17 Nivelmetru.
- Detector de cap de cursa.
Piesele mecanice aflate in miscare rectilinie pot fi oprite daca la capatul cursei se
plaseaza un senzor magnetic comutator, iar pe piesa se monteaza un magnet (fig. 5.18).

Fig. 5.18 Detector de cap de cursa.
Utilizarea imediata a acestei idei se gaseste la robotii industriali. Astfel in fig. 5.19 este
prezentat principial un robot care executa o miscare dute vino intre doua pozitii, actionat de
un motor de curent alternativ.

Fig. 5.19 Schema de principiu a unei instalatii pentru
schimbarea
automata a directiei de miscare la cap de cursa.
- Detector de unghi de rotatie.
Exista multe situatii in care este utila detectarea unghiului descris de piese aflate in
miscare de rotatie. Se pot utiliza toate modurile de actionare, de pilda variatia densitatii
fluxului magnetic (fig. 5.20).

Fig. 5.20 Detector de unghi prin dispersarea campului magnetic.
Ecranarea campului magnetic este folosita in exemplul din fig. 5.21 care reprezinta un
distribuitor pentru aprinderea electronica a unui motor cu explozie.

Fig. 5.21 Distribuitor pentru motor cu explozie.
- Debitmetru.
Debitul unui fluid printr-o conducta se poate masura cu ajutorul unei turbine introduse
in conducta. Paletele turbinei vor fi prelungite astfel incat sa actioneze campul magnetic in
care este plasat senzorul (fig. 5.22).

Fig. 5.22 Debitmetru.
- Turometru.
Pentru construirea unui turometru analogic, impulsurile furnizate de senzor se
integreaza in timp, obtinandu-se o tensiune proportionala cu turatia care se afiseaza pe un
instrument de masura calibrat. Turometrul digital presupune numararea impulsurilor intr-un
interval fix de timp, dat de o baza de timp.
- Traductor de curent.
Ultimul exemplu prezentat face apel la un electromagnet,care sesizeaza depasirea
valorii limita a curentului prin infasurare (fig. 5.23).

Fig. 5.23 Traductor de curent.
5.Intrebari si probleme
5.1 Care sunt principalele materiale semiconductoare utilizate pentru confectionarea
sondelor Hall?
5.2 Care sunt modurile de actionare ale senzorului magnetic comutator?
5.3 In ce consta efectul magnetorezistiv (efectul Gauss)?
5.4 Calculati puterea maxima cedata la iesire P
Hmax
, folosind datele experimentale
obtinute.



5.Anexa
5.1 Sursa dubla stabilizata de tensiune continua 2x40V/1.2A tip I 4102M

5.1.1Destinatie
Sursa dubla stabilizata de tensiune continua I 4102M este destinata alimentarii
circuitelor electronice cu elemente discrete si circuitelor integrate in gama 2x(0 40
V/0.05 1.2 A), fiind prevazuta cu doua iesiri independente care pot fi conectate in serie (din
exterior) sau in paralel, fiecare debitand o tensiune de 0 40 V, reglabila continuu, cu o
rezolutie de 10 mV (mod de lucru "Tensiune constanta") si un curent de 0.05 1.2 A (mod de
lucru "Curent constant"). Trecerea de pe modul de lucru "Curent constant" pe modul de lucru
"Tensiune constanta" se face automat si este afisata prin cate doua diode luminescente.
Curentul si tensiunea de lucru pot fi citite selectiv pe cele doua instrumente de pe
panou, iar protectia la supratensiune sau la supracurent este automata si se realizeza prin
trecerea pe caracteristica de curent constant sau tensiune constanta.
5.1.2 Caracteristici tehnice

- Domeniul nominal de tensiune: 0 40 Vcc;
- Domeniul nominal de curent: 0.05 1.2 A;
- Moduri de lucru: a) separat;
b) paralel (intern);
c) serie (extern).
- Ondulatia tensiunii de iesire: 3 mVvv;
- Stabilizarea la variatia sarcinii (0 100 %) pentru: a) tensiune constanta: 0.01% 4
mV;
b) curent constant: 0.8%.
- Impedanta de iesire pentru: a) f 100 kHz: 1O;
b) f = 1 MHz: 5O.
- Stabilizarea la variatia retelei pentru: a) tensiune constanta: 0.01% 4 mV;
b) curent constant: 0.8%.
- Timpul de revenire tranzitoriu la variatia sarcinii de 20 %: 0.5 ms;
- Coeficient de temperatura pentru a) tensiune constanta: 350 ppm/sC;
b) curent constant: 1000 ppm/sC.
- Consum de retea: max 200 VA;
- Dimensiuni de gabarit: 195x210x360 mm;
- Masa: max. 8.5 kg.
5.1.3 Elemente externe de punere in functiune, reglare si control

Pe panoul frontal (fig. 5.24) se gasesc urmatoarele elemente:
1. Intrerupatorul de retea este comun pentru ambele surse, pozitia
"Pornit"
fiind cu butonul apasat..
2. Comutatorul modului de lucru butonul neapasat indica modul de lucru
"Normal"
"Normal" sau "Paralel" si butonul apasat indica modul de lucru
"Paralel".
3. Borna de pamant este borna metalica notata cu semnul
conventional
si este comuna ambelor surse.
4. Instrumente de panou sunt doua miliampermetre profile (cate
unul
pentru fiecare sursa) cu doua scari: (0 50) V
si
(0 1.5) A.
5. Elemente de afisaj a sunt cate doua diode LED pentru fiecare
sursa,
modului de lucru una pentru tensiune constanta, iar cealalta
pentru
curent constant.
6. Comutatoare de selectie pentru sunt comutatoare de apasare cu retinere-
eliberare,
instrumentul de pe panou pentru cate doua pozitii de tensiune, respectiv
de
curent (cate unul pentru fiecare sursa).
7. Potentiometre de reglaj tensiune sunt potentiometre multitur, cate unul
pentru
fiecare sursa.
8. Potentiometre de reglaj curent sunt potentiometre multitur, cate unul
pentru
fiecare sursa.
Pe panoul din spate se gasesc urmatoarele elemente:
9. Corpul sigurantei fuzibile.
10. Cordonul de alimentare de la retea.

Fig. 5.24 Panoul frontal sursei stabilizate de tensiune
continua 2x40 V/1.2 A de tip I 4102M.
5.1.4 Punerea in functiune

Se pun potentiometrele de reglaj tensiune pe valoarea minima, iar cele de reglaj curent
aproape de valoarea maxima. Butonul modului de lucru se pune pe pozitia "Normal". Se
conecteaza sursa la retea si se apasa butonul intrerupatorului de alimentare. In mod normal
ambele surse vor trebui sa functioneze, afisand modul de lucru "tensiune constanta".
5.1.5 Lucrul cu sursa

5.1.5.1 Modul de lucru "Normal"
Se pune comutatorul de tensiune pe pozitia 15 V sau 50 V in functie de valoarea
dorita, se roteste potentiometrul de tensiune, urmarind reglarea tensiunii de lucru pe
instrumentul de pe panou si se readuce potentiometrul de curent pe valoarea minima. Astfel la
iesirea la care s-a efectuat reglajul se poate conecta circuitul de lucru. In acest moment sursa
va trece pe modul de lucru "curent constant", comutatotul de curent se va pune pe pozitia 0.5
A si se va roti potentiometrul de curent pana la trecerea sursei din nou pe modul de lucru
"tensiune constanta".
Daca acul instrumentului de pe panou ajunge la valoarea de 0.5 A fara ca sursa sa treaca pe
modul de lucru "tensiune constanta", se pune comutatorul de curent pe pozitia 1.5 A si se
continua cresterea curentului. Daca trecerea pe modul de lucru "tensiune constanta" se
produce inainte de a se atinge valoarea curentului de 1.2 A inseamna ca alimentarea
circuitului de lucru se face in mod normal din punctul de vedere al sursei. Daca sursa nu trece
pe modul de lucru "tensiune constanta" nici dupa depasirea valorii de 1.2 A inseamna ca
circuitul de lucru consuma mai mult decat poate debita sursa, fie din cauza consumului
normal, fie din cauza unei defectiuni. Valoarea curentului la care sursa trece pe modul de
lucru "tensiune constanta" reprezinta curentul consumat de circuitul de lucru. Daca montajul
de lucru va depasi la un moment dat acest curent, sursa va trece in mod automat pe pozitia
"curent constant", impiedicand astfel cresterea curentului peste valoarea reglata.

5.1.5.2 Modul de lucru "Paralel"

Daca circuitul de lucru consuma mai mult de 1.2 A, se poate alimenta de la sursa
folosind modul de lucru "paralel". Pentru aceasta se apasa comutatorul modului de lucru pe
pozitia P, moment in care sursa din dreapta va prelua comanda sursei din stanga, care trece
automat pe modul de lucru "curent constant". Se va efectua reglajul sursei din dreapta dupa
modul descris la punctul 5.5.1, insa limita maxima de curent va fi de 2.4 A.