STRATEGII DIDACTICE SPECIFICE INVATAMANTULUI

PRESCOLAR
Strategia didactica reprezinta modul de imbinare a metodelor,
procedeelor, mijloacelor, tehnicilor, formelor de organizare a activitatii, alese
de cadrul didactic.
1.Elementele constitutive ale srategiei activitatii formative-educative
Metodologia didactica, reprezinta stiinta sau teoria despre metode,
procedee, tehnici, mijloace utilizate in activitatea instructiv-educativa.
Metodologia procesului educational desemneaza ansamblul metodelor,
tehnicilor, procedeelor si mijloacelor de predare-invatare si de evaluare.
Metoda semnifica un ansamblu de principii, reguli, tehnici, procede si
operatii contituite ca instrument al cunoasterii, menit sa sporeasca eficienta
acestora. Metoda nu are valoare in sine, ci o dobandeste prin eficienta
activitatii in care este angrenata, prin modul cum ea este aplicata de edcucator.
Ea este inculusa intr-o strategie didactica, adica intr-un ansamblu de metode
care se completeaza, se compenseaza si devin un demers coerent in educare si
instruire.
Mijloacele de invataant!baza meteriala a gradinitei si reprezinta
suportul material al activitatilor cu prescolarii, cu ajutorul carora se asigura
aplicarea principiului intuitiei.
Forele de organi"are a activitatii sunt modalitati de structurare a
elementelor ce compun procesul de invatamant, corelarea scopului si a
obiectivelor operationale cu strategia didactica.
2. Metode specifice invatamantului prescolar
Modernizare metodologiei didactice reprezinta un element fundamental
al reformei deoarece, in formarea copilului, metoda joaca rolul unui
instrument important de cunoastere a realitatii, de integrare in societate. Ele
vizeaza copilul care devine prin metode moderne principalul beneficiar al
proprei activitati de descoperire.
Cla#i$icarea etodelor
#dupa scop, (traditionale- moderne), sarcina didactica prioritara
( dobandire a cunostintelor, de formare a priceperilor si deprinderilor, de
consolidare, de verificare si evaluare de recapitulare si sintetizare),
#
Sarcinile didactice se realizeaz cu ajutorul metodelor, tehnicilor !i procedeelor didactice. "olosirea
judicioas a metodelor are o deosebit importan# pentru reu!ita activit#ii de la catedr$ pe de alt
parte, con#inuturile fiecrei discipline !i obiectivele pe care !i le propune s le %ndeplineasc,
pretind metode adecvate. &doptarea !i nu adaptarea metodelor de predare ale unor discipline, la alte
discipline pot conduce la rezultate contradictorii.
Metodele reprezint forme specifice de organizare a rela#iei profesor-elev !i elev-cuno!tin#e !i
cuprind o suit de procedee care vizeaz cunoa!terea, instruirea !i formarea personalit#ii.
'n literatura de specialitate, metoda este definit ca o manier de a ac#iona practic, sistematic !i
planificat, ca o tehnic de a atinge un obiectiv prestabilit.
F%nc&iile etodelor didactice
'n procesul instructiv educativ, metodele didactice %ndeplinesc anumite func#ii, care vizeaz
deopotriv cunoa!terea (asimilarea cuno!tin#elor, g(ndirea), instruirea (formarea priceperilor,
deprinderilor, abilit#ilor), c(t !i formarea trsturilor personalit#ii)
* func#ia cognitiv, de dob(ndire de noi cuno!tin#e$
* func#ia normativ. +rin metodele de care dispune, profesorul organizeaz, dirijeaz !i
corecteaz %n mod continuu procesul de instruire, %n vederea optimizrii acestuia.
* func#ia motivaional, potrivit creia, o metod bine aleas poate st(rni !i men#ine
interesul elevului, curiozitatea, dorin#a de cunoa!tere !i ac#iune$
* func#ia operaional sau instrumental, potrivit creia metoda este un intermediar %ntre
elev !i unitatea de con#inut$
* func#ia formativ-educativ, care atribuie metodei calitatea de instrument de e,ersare !i
dezvoltare a proceselor psihice !i motorii, simultan cu %nsu!irea cuno!tin#elor, formarea
deprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, opiniilor, convingerilor, sentimentelor !i
calit#ilor morale.
'n func#ie de mo!tenirea cultural, e,perien#a individual sau cea dob(ndit prin activitatea
practic de %nv#are, metodele folosite pot fi clasificate %n trei categorii)
* etode de tran#itere 'i (n#%'ire de c%no'tin&e)
- de comunicare oral, e,pozitive (povestirea, descrierea, instructajul) !i conversative (conversa#ia
euristic, discu#ia colectiv, problematizarea)$
- de comunicare scris (lucrul cu manualul), lectura e,plicativ, lectura independent, etc.
* etode de (nv)&are dirijat) #a% nedirijat))
- metode de observare direct (observarea sistematic !i independent, e,perimentul, studiul de
caz)$
- metode de studiu cu ajutorul modelelor, -idactica specialit#ii . /nformatic 0urs 1 22 - instruire
programat !i nvare asistat de calculator.
* etode *a"ate +e ac&i%ne
- metode de %nv#are bazate pe ac#iune direct (e,erci#ii, probleme, lucrri practice),
- metode de %nv#are prin ac#iune simulat (folosirea simulatoarelor, a jocurilor didactice).
Metodele pot fi %mpr#ite dup registrul %n care ac#ioneaz)
- registrul simbolic (modelarea logico-matematic, algoritmizarea, analiza structural, instruirea
asistat de calculator, statistica, e,erci#iul, etc.)
- registrul figural (descrierea, observarea, demonstra#ia)
- registrul acional (e,perimentul, lectura, lucrul cu manualul, documentarea, proiectarea,
investigarea, referatul, studiul comparativ).
III, -, Ada+tarea etodelor cla#ice la #+eci$ic%l di#ci+linei
III, -, -, Metoda conver#a&iei
Metoda conversa#iei const %n dialogul dintre profesor !i elev, %n care profesorul trebuie s apar %n
rolul unui colaborator care nu pune numai %ntrebri, ci !i rspunde la %ntrebrile elevilor. +rin
metoda conversa#iei se stimuleaz g(ndirea elevilor %n vederea %nsu!irii, fi,rii !i sistematizrii
cuno!tin#elor !i deprinderilor, %n vederea dezvoltrii spiritului de colaborare !i de echip.
Metoda conversa#iei este frecvent utilizat %n %nv#area informaticii, determin(nd un dialog
continuu %ntre elev !i profesor, cu condi#ia respectrii unor reguli elementare de colaborare
constructiv, care s nu determine diminuarea demersului didactic, ci s-l amplifice !i s-l
consolideze. 0onversa#ia didactic poate s %mbrace forme diferite %n func#ie de anumite criterii)
a) dup numrul de persoane)
- individual, c(nd se poart %ntre un elev !i profesor$
- colectiv, c(nd %ntrebrile sunt adresate %ntregii clase, iar rspunsurile vin de la diferi#i elevi$
b) dup obiectivele urmrite %n diferite variante de lec#ii)
- introductiv, folosit %n momentul captrii aten#iei !i reactualizrii cuno!tin#elor dob(ndite
anterior, form a conversa#iei care treze!te interesul pentru lec#ie,
- expozitiv, %n timpul prezentrii noii lec#ii,
- pentru fixarea noilor cunotine,
- recapitulativ, atunci c(nd se urmre!te recapitularea !i sistematizarea unor con#inuturi prezentate
anterior,
- evaluativ, realizat pe parcursul procesului de verificare !i evaluare, etc. 0onversa#ia este
important prin faptul c ajut la formarea limbajului de specialitate, un instrument pre#ios !i
indispensabil pentru dezvoltarea ra#ionamentului, g(ndirii elevului.
-ificult#ile pe care elevul le %nt(mpin %n formarea limbajului de specialitate pot lsa urme %n plan
afectiv, se pot repercuta asupra dezvoltrii inteligen#ei$ de aceea se impune o analiz amnun#it a
cauzelor acestor dificult#i, scoaterea lor %n eviden# fc(ndu-se prin e,aminri scrise, orale,
reprezentri schematice, utilizarea simbolurilor specifice.
Stp(nirea limbajului se reflect %n rezolvarea problemelor !i %n#elegerea te,telor !i documenta#iilor
de specialitate, nestp(nirea lui provoac inhibi#ie, imposibilitatea comunicrii sau chiar o
comunicare !i o %n#elegere defectuoas, fc(ndu-l pe elev timid, incoerent sau chiar ridicol %n
e,primare.
III, -, ., Pro*leati"area 'i (nv)&area +rin de#co+erire
+redarea !i %nv#area prin problematizare !i descoperire presupun utilizarea unor tehnici care s
produc elevului con!tientizarea conflictului dintre informa#ia dob(ndit !i o nou informa#ie,
determin(nd pe elev s ac#ioneze %n direc#ia lichidrii conflictului prin descoperirea unor noi
propriet#i ale fenomenului studiat.
&ceste situaii-problem pot s apar %ntre cuno!tin#ele elevului !i cerin#ele problemei de rezolvat,
%n momentul selectrii dintre cuno!tin#ele anterioare a celor cu valoare opera#ional, %n momentul
integrrii no#iunilor selectate %ntr-un sistem care este perceput con!tient ca incomplet sau ineficient
opera#ional !i prin urmare, fr descoperirea unor noi propriet#i el nu va conduce la rezolvarea
problemei.
+roblematizarea are interferen#e cu conversa#ia, %ntrebrile individuale sau frontale care se
adreseaz g(ndirii, ra#ionamentului, nasc situa#ii conflictuale. 3enerarea acestor situa#ii-problem
trebuie produs astfel %nc(t %ntrebrile s apar %n mintea elevului fr ca acestea s fie puse de ctre
profesor. 0a disciplin cu caracter formativ, nu numai informativ, informatica %!i propune formarea
unei g(ndiri algoritmice, sistematice !i riguroase, care s promoveze crea#ia, s stimuleze
imagina#ia !i s combat rutina. se sprijin pe anumite !abloane, acestea reprezint numai tendin#e
utile de standardizare.
+roblematizarea !i descoperirea care o %nso#e!te, fac parte dintre metodele formativ-participative,
care solicit g(ndirea creatoare a elevului, %i pun la %ncercare voin#a, %i dezvolt imagina#ia !i-i
%mbog#esc e,perien#a. 'n lec#iile %n care se aplic aceste metode profesorul alege problemele, le
formuleaz, dirijeaz %nv#area !i controleaz munca depus de elev %n toate etapele activit#ii.
&ceast metod este caracteristic unor lec#ii de aplica#ii practice de laborator, dar mai cu seam
este eviden#iat ca procedeu %n aplicarea metodelor active, de studiu individual.
III, -, /, Modelarea
Modelarea ca metod pedagogic este definit ca un mod de lucru prin care g(ndirea elevului este
condus la descoperirea adevrului cu ajutorul modelului, gra#ie ra#ionamentului prin analogie.
Modelarea similar const %n realizarea unui sistem de aceea!i natur cu originalul, care s permit
eviden#ierea trsturilor esen#iale ale originalului. &ceast metod este frecvent %nt(lnit %n
informatic, %n elaborarea algoritmilor utiliz(nd o anumit metod clasic de elaborare.
Modelarea analogic nu presupune o asemnare perfect cu originalul, ci numai o analogie.
Momentele cunoa!terii %n procesul modelrii sunt)
* trecerea de la original la model,
* transformarea modelului sau e,perimentarea pe model,
* transferul pe original a rezultatelor ob#inute pe model,
* verificarea e,perimental pe original, a propriet#ilor ob#inute pe model.
4recerea de la original la model se face prin simplificare. Se impune ca simplificarea s nu fie
e,agerat pentru a nu se omite prin ea trsturile esen#iale ale originalului. noile informa#ii ob#inute
pe baza modelului vor fi transferate cu grij asupra originalului, av(nd %n vedere diferen#a dintre
model !i original.
5 clasificare a modelelor dup natura suportului sub care se vehiculeaz informa#ia, le %mpart %n)
- modele materiale,
- modele ideale,
"olosirea modelelor ideale %n %nv#are deschide pentru informatic o impresionant arie de
aplicabilitate. 6tilizarea informaticii %n predarea altor discipline, de la artele plastice (muzic,
pictur, sculptur) la cele mai diverse domenii ale tehnicii, prin intermediul programelor de
%nv#are, este o realitate evident
III, -, 0, Metoda e1erci&i%l%i
E,erci#iile sunt ac#iuni efectuate %n mod con!tient !i repetat de ctre elev cu scopul dob(ndirii unor
priceperi, deprinderi !i cuno!tin#e noi, pentru a u!ura alte activit#i !i a contribui la dezvoltarea altor
aptitudini. 'nsu!irea cuno!tin#elor de informatic este organic legat de e,ersarea utilizrii unor
softuri de aplica#ie, de rezolvarea unor probleme de programare, etc. 7u e,ist lec#ie %n care s nu
se aplice aceast metod.
&vantajele metodei sunt concretizate %n rezultatele aplicrii ei)
- formeaz o g(ndire productiv,
- ofer posibilitatea muncii independente,
- ofer posibilitatea analizei diverselor metode !i solu#ii de rezolvare a problemelor,
- activeaz sim#ul critic !i autocritic !i %i %nva# pe elevi s-!i aprecieze rezultatele !i metodele de
lucru,
- ofer posibilitatea depistrii !i eliminrii erorilor.
Este limpede c aceast metod nu contribuie numai la formarea priceperilor !i deprinderilor de
lucru cu calculatorul, ci aduce un aport substan#ial la dezvoltarea unui ra#ionament fle,ibil !i
operant.
+entru profesor, alegerea, formularea !i rezolvarea problemelor !i apoi e,ploatarea rezultatelor
ob#inute constituie o sarcin de importan# deosebit. 6tilizarea pe scar larg a acestei metode a
condus la o clasificare a e,erci#iilor !i problemelor, clasificare ce are la baz aportul capacit#ilor
intelectuale necesare rezolvrii lor) e,erci#ii !i probleme de recunoatere a unor noiuni! formule!
metode.
Spre e,emplu, elevilor li se prezint metoda bac8trac8ing !i utiliz(nd-o, se genereaz permutrile,
aranjamentele, combinrile, apoi li se cere s genereze toate func#iile injective, surjective, bijective
definite pe o mul#ime cu m elemente, cu valori %ntr-o mul#ime cu n elemente.
* probleme !i e,erci#ii aplicative ale unor formule sau algoritmi cunoscu#i.
* probleme care permit nsuirea unor no#iuni.
'n rezolvarea unei probleme de informatic (de programare) este necesar s se #in seama de
urmtoarele etape)
- analiza iniial a problemei
- rezolvarea propriu-zis a problemei
- verificarea solu#iei sau solu#iilor ob#inute
&ceste etape cuprind %n esen#)
- %nsu!irea enun#ului,
- discutarea problemei !i stabilirea algoritmului de rezolvare,
- rezolvarea propriu-zis,
- verificarea solu#iilor.
&ceste etape se pot modifica dup natura problemelor. &colo unde problema permite mai multe ci
de rezolvare, profesorul analizeaz toate aceste ci !i selecteaz pe cele mai importante
propun(ndu-le spre rezolvare pe grupe, compar(nd rezultatele, avantajele !i dezavantajele fiecrei
metode %n parte. Se va eviden#ia %n mod obligatoriu cea mai bun solu#ie.
III, -, 2, Metoda (nv)&)rii (n gr%+%ri ici
&ctivitatea de %nv#are %n grup se define!te ca o metod %n care sarcinile sunt e,ecutate de grupuri
mici de elevi, grupuri care sunt autoconstituite !i care se autodirijeaz. &ctivitatea %n informatic se
desf!oar %n echip, travaliul individual fiind o component a muncii corelate din cadrul unui grup
de lucru. 4ehnicile de organizare a muncii, %n unit#ile de informatic eviden#iaz ca form de
organizare 9echipa programatorului-!ef9, echip %n care fiecare membru are sarcini bine stabilite (de
analiz, programare, implementare, e,ploatare), sarcini corelate %ntre ele. Este normal ca !i
activitatea didactic s recurg la metode de %nv#are colectiv, fr a neglija %ns munca
individual, ci doar privind-o pe aceasta ca o component a muncii %n echip. +rofesorii recunosc
eficacitatea unei astfel de organizri a activit#ii didactice !i o integreaz %n arsenalul metodic al
predrii disciplinei. 0riteriile de formare a grupelor sunt %n func#ie de obiectivele urmrite
(%nsu!irea de noi cuno!tin#e, rezolvare de probleme, etc.))
- grupuri omogene, formate din elevi cu acela!i nivel de cuno!tin#e,
- grupuri eterogene, formate din elevi de toate categoriile (foarte buni, buni !i slabi), dar %n propor#ii
apropiate,
- grupuri formate pe criterii afective (prietenie, vecini de banc).
Etapele pretinse de aceast metod de %nv#are sunt)
- repartizarea materialului (problemelor) fiecrui grup,
- munca independent a grupurilor sub supravegherea
profesorului,
- discutarea %n plen a rezultatelor ob#inute.
&ctivitatea profesorului se concretizeaz %n dou etape$ una proiectiv %n care pregte!te materialul
de repartizat pe grupe !i materialul suplimentar pentru elevii buni !i alta, de %ndrumare !i
supraveghere !i de animare a activit#ii grupelor de lucru.
Este de asemenea gre!it a se lucra mereu cu grupuri constituite dup acelea!i criterii, pentru
c fie c sunt suprasolicita#i elevii buni din grupurile eterogene, iar elevii slabi se bazeaz e,clusiv
pe aportul liderilor de grup, fie c, %n grupurile omogene, elevii slabi se complac %n postura %n care
se afl !i nu mai %ncearc s scape de acest calificativ.
III, -, 34, In#tr%irea +rograat) 'i (nv)&area a#i#tat)
+rocesul de predare-%nv#are !i verificare-evaluare func#ioneaz pe baza principiului cibernetic
comand-control-reglare (autoreglare). /nstruirea programat, ca metod didactic presupune
construirea unor 9programe9 de %nv#are, care prin fragmentarea materialului de studiat %n secven#e
realizeaz o adaptare a con#inuturilor la posibilit#ile elevilor, la ritmul lor de %nv#are, asigur o
%nv#are activ !i o informare operativ asupra rezultatelor %nv#rii, necesar at(t elevului, c(t !i
profesorului, pentru autocorectare.
'n elaborarea :programelor; de %nv#are se au %n vedere urmtoarele opera#ii)
a) precizarea obiectivelor opera#ionale %n func#ie de con#inut !i posibilit#ile elevilor,
b) structurarea logic a con#inutului dup principiul pa!ilor mici !i al %nv#rii gradate,
c) frac#ionarea con#inutului %n secven#e de %nv#are (unit#i didactice de con#inut) inteligibile !i
%nln#uite logic,
d) fi,area dup fiecare secven# a %ntrebrilor, e,erci#iilor sau problemelor ce pot fi rezolvate pe
baza secven#ei informa#ionale %nsu!ite,
e) stabilirea corectitudinii rspunsurilor sau solu#iilor elaborate. &ceasta se poate realiza fie prin
alegerea dintre mai multe rspunsuri posibile (trei, patru sau chiar cinci), iar %n situa#ia %n care nu a
fost ales rspunsul corect se recurge la %ntrebri suplimentare, fie se elaboreaz un rspuns !i se
compar cu cel corect.
/zolarea imputat %nv#rii programate poate fi contracarat prin alternarea cu munca %n grup sau
chiar prin %nv#are programat %n grup situa#ie %n care grupul parcurge %n colectiv un program
special conceput %n acest sens.
-eparte de a-!i fi epuizat resursele, %nv#area programat poate fi apreciat ca un sistem pasibil de
perfec#ionare !i optimizare continu.
+erspectiva %nv#rii asistate de calculator este cert. Ea ofer posibilitatea prezentrii programului,
verificrii rezultatelor !i corectrii erorilor, modific(nd programul dup cuno!tin#ele !i conduita
elevului. +rogramul nu numai c transmite un mesaj informa#ional, dar el poate mijloci formarea !i
consolidarea unor metode de lucru, de %nv#are. Se poate afirma c %nv#area programat nu numai
c %nva# elevul, ci %l %nva# elevul cum s %nve#e. +rin aplicarea acestei metode de %nv#are nu se
%ntrevede diminuarea rolului profesorului$ dimpotriv sarcinile lui se amplific prin faptul c va
trebui s elaboreze programe !i s le adapteze la cerin#ele procesului educativ. 5ric(t de complete ar
fi programele de %nv#are programat, profesorul rm(ne cea mai perfec#ionat ma!in de %nv#at.
<alen#e speciale ale metodei %nv#rii programate sunt oferite de softurile moderne de %nv#are
asistat de calculator. &ceast metod modern va constitui subiectul unui capitol separat.
+redarea tradi#ional %n sensul %n care profesorul #ine o prelegere, face o demonstra#ie, iar
rolul elevilor este acela de a urmri, nu produce %nv#are dec(t %n foarte mic msur.
Este insuficient pentru %nv#are dac %n timpul orei elevii doar ascult e,plica#iile
profesorului !i vd o demonstra#ie fcut de profesor. 0auza acestui fenomen, #ine de %nsu!i
func#ionarea creierului. 0reierul nu func#ioneaz ca un -<- sau casetofon. 0reierul nu
este un simplu receptor de informa#ie.
'n !coala centrat pe elev, profesorul capt la prima vedere o :oarecare paloare;,
este evanescent, cci, elevul este miezul problemei. 0adrul didactic e,ercit roluri cu mult
mai nuan#ate dec(t %nainte. Succesul la clas depinde de competen#ele profesorului de a
crea oportunit#ile optime de %nv#are pentru fiecare elev. +rofesorul ac#ioneaz mereu, dar
adecvat !i adaptat nevoilor grupului.
'n r(ndurile urmtoare voi face un inventar metodologic interactiv)
5rain#toring sau asaltul de idei reprezint formularea a c(t mai multor idei - oric(t de
fanteziste ar putea prea acestea . ca rspuns la o situa#ie enun#at, dup principiul
:cantitatea genereaz calitatea;.Este o metoda de stimulare a creativitatii ce consta in
enuntarea spontana a cat mai multe idei pentru solutionarea unei probleme intr-o atmosfera
lipsita de critica.
Se desfasoara in grupuri de =2->? copii.
-urata de lucru la copiii prescolari este de >? minute in fuctie de numarul de copii si
de problema supusa dezbaterii
5 asemenea activitate presupune o serie de avantaje)
o /mplicarea activ a tuturor participan#ilor.
o -ezvoltarea capacit#ii de a tri anumite situa#ii, de a le analiza, de a lua decizii privind
alegerea solu#iei optime.
o E,primarea personalit#ii.
o Eliberarea prejudec#ii.
o E,ersarea creativit#ii !i a unor atitudini deschise la nivelul grupului.
o -ezvoltarea rela#iilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecruia.
+entru derularea optim a unui brainstorming se pot parcurge urmtoarele etape)
o &legerea temei !i a sarcinii de lucru.
o Solicitarea e,primrii %ntr-un mod c(t mai rapid, %n fraze scurte !i concrete, fr
cenzur, a tuturor ideilor.
7imeni nu are voie s fac observa#ii negative)
o 'nregistrarea tuturor ideilor %n scris pe tabl.
o &nun#area unei pauze pentru a!ezarea ideilor (de la =2 minute la o zi).
o @eluarea ideilor emise pe r(nd !i gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie,
imagini care reprezint diferite criterii.
o &naliza critic, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la
nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici.
o Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de solu#ii fezabile pentru problema
supus aten#iei. 'n aceast etap se discut liber, spontan, riscurile !i contraindica#iile
care apar.
o &fi!area ideilor rezultate %n forme c(t mai variate !i originale) cuvinte, propozi#ii,
colaje, imagini, desene, c(ntece, joc de rol etc.
&ceasta metoda da frau liber imaginatiei, calitatea este mai putin importanta decat
cantitatea, ceea ce inseamna ca participantii la activitate inceteaza a gandi ,,creativ
si inteligentAA.
Este utilizata cu eficienta si in cadrul povastirilor , la o activitate manuala colectiva,
formulari de probleme dupa o ilustratie.
E,ersarea capacitatilor creatoare a copiilor in procesul didactic-la diferite categorii
de activitati-care sa conduca la formarea unor copii activi, capabili sa se
concentreze mai mult timp, in grupuri creative.
Mo"aic%l
/nvatarea prin cooperare, prin interdependenta grupurilor si e,ercitarea statutului de e,pert
in rezolvarea unei sarcini de invatare.
pesupune urmtoarele etape)
o 'mpr#irea clasei %n grupuri eterogene de B elevi, fiecare dintre ace!tia primind c(te o
fi! de %nv#are numerotat de la = la B. "i!ele cuprind pr#i ale unei unit#i de cunoa!tere.
o +rezentarea succint a subiectului tratat.
o E,plicarea sarcinii care const %n %n#elegerea %ntregii unit#i de cunoa!tere.
o @egruparea elevilor, %n func#ie de numrul fi!ei primite, %n grupuri de e,per#i) to#i elevii
care au numrul = vor forma un grup s.a.m.d..
o 'nv#area prin cooperare a sec#iunii care a revenit grupului din unitatea de cunoa!tere
desemnat pentru or) elevii citesc, discut, %ncearc s %n#eleag c(t mai bine, hotrsc
modul %n care pot preda ceea ce au %n#eles colegilor din grupul lor original.
o @evenirea %n grupul ini#ial !i predarea sec#iunii pregtite celorlal#i membrii.
o 4recerea %n revist a unit#ii de cunoa!tere prin prezentare oral cu toat clasa.
Ceneficiile metodei Mozaic
-ezvolta capacitatii de ascultare, cooperare, implicarea activa in rezolvarea
independenta a unei sarcini.
0opiii invata sa coopereze cu alte persoane, sa se documenteze din mai multe surse,
sa-si evalueze propriile capacitati, sa capete curaj in capacitatile proprii devenind
motivati intrinsec. /nvata sa comunice ideile personale grupului, dispar inhibitiile de
grup fiecare devenind liber pe rand, capata incredere unii in altii.
C%*%l
Metoda presupune e,plorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt recomandate
urmtoarele etape)
o @ealizarea unui cub pe ale crui fe#e sunt scrise cuvintele) descrie, compar, analizeaz,
asociaz, aplic, argumenteaz.
o &nun#area temei.
o 'mpr#irea clasei %n D grupe, fiecare dintre ele e,amin(nd o tem de pe fe#ele cubului.
- -escrie) culorile! formele! mrimile etc.
- 0ompar) ce este asemntor! ce este diferit.
- &nalizeaz) spune din ce este fcut.
- &sociaz) la ce te ndeamn s te g"ndeti#
- &plic) la ce poate fi folosit#
- &rgumenteaz) pro sau contra i enumer o serie de motive care vin n sprijinul
afirmaiei tale.
o @edactarea final !i %mprt!irea ei celorlalte grupe.
o &fi!area formei finale pe tabl.
-aca se aplica strategia in mai multe grupuri simultan este nevoie de cate un adult
ca moderator.
0opiii raspund la intrebari si rezolva sarcinile care sunt accesibil formulate si
orienteaza gandirea spre raspunsul corect.
Ciorc6inele
Este o metod de brainstorming neliniar care e,erseaza gandirea libera a copiilor
asupra unei teme si faciliteaza realizarea unei cone,iuni intre idei deschizand caile de
acces si actualizand cunostintele anterioare.
5biectiv . /ntegrarea informatiilor dobandite pe percursul invatarii in ciorchinele
realizat initial si completarea acestuia cu informatii noi.
presupune urmtoarele etape)
=. Se scrie un cuv(nt sau tem care urmeaz a fi cercetat %n mijlocul tablei.
>. Se noteaz toate ideile care vin %n minte %n legtur cu tema respectiv %n jurul
acestuia, trg(ndu-se linii %ntre acestea !i cuv(ntul ini#ial.
1. +e msur ce se scriu cuvinte se trag linii %ntre toate ideile care par a fi conectate.
B. &ctivitatea se opre!te c(nd se epuizeaz toate ideile.
/deile emise de copii trebuie analizate, toate cunostintele copiilor tebuie inscrise in
ciorchinele sintetizat, ciorchinele se dezvolta in functie de nivelul grupei.
&ceasta metoda se poate realiza in activitati de observare, convorbire,sau la inceputul si
pe parcursul unui proiect pentru a reactualiza si sintetiza cunostintele dobandite de
copii.
Star*%r#ting 7E1+lo"ia #telar)8
Starbursting (eng. Estar; F stea$ eng. ;burst; F a e,ploda), este o metod nou de
dezvoltare a creativit#ii, similar brainstormingului. 'ncepe din centrul conceptului !i se
%mpr!tie %n afar, cu %ntrebri, asemeni e,plo,iei stelare.
Cum se procedeaz:
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de h(rtie !i se %n!ir c(t mai multe %ntrebri
care au legtur cu ea. 6n bun punct de plecare %l constituie cele de tipul) Ce?,Cine?,
Unde?, De ce?, Cnd?.
Gista de %ntrebri ini#iale poate genera altele, nea!teptate, care cer !i o
mai mare concentrare.
Cine9Ce9 Unde9 C:nd9 De ce9
Scopul metodei este de a ob#ine c(t mai multe %ntrebri !i astfel c(t mai multe
cone,iuni %nte concepte. Este o modalitate de stimulare a creativit#ii individuale !i de
grup.
5rganizat %n grup, starbursting faciliteaz participarea %ntregului colectiv,
stimuleaz crearea de %ntrebri la %ntrebri, a!a cum brainstormingul dezvolt construc#ia de
idei pe idei.
* ETAPE;
=. +ropunerea unei probleme$
>. 0olectivul se poate organiza %n grupuri preferen#iale$
1. 3rupurile lucreaz pentru a elabora o list cu c(t mai multe %ntrebri !i c(t mai
diverse.
B. 0omunicarea rezultatelor muncii de grup.
2. Eviden#ierea celor mai interesante %ntrebri !i aprecierea muncii %n echip.
"acultativ, se poate proceda !i la elaborarea de rspunsuri la unele dintre
%ntrebri.
Metoda starbursting este u!or de aplicat oricrei v(rste !i unei palete largi de
domenii. 7u este costisitoare !i nici nu necesit e,plica#ii amnun#ite. +articipan#ii se prind
repede %n joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de rela,are !i, pe de alt parte, o surs
de noi descoperiri.