Disciplina : Ingineria proceselor de obinere a metalelor neferoase

Lucrarea nr. 6
Extracia cuprului din soluii prin cementare
1. Noiuni teoretice
Una din principalele faze tehnologice !n cadrul tehnologiilor hidrometalurgice de
obinere a cuprului o constituie extracia cuprului din soluiile rezultate !n urma
proceselor de solubilizare.
"ementarea reprezint# un proces de reducere a ionilor de cupru din soluie cu un
metal mai electronegati$ dec%t cuprul. &n procesele industriale cementarea cuprului se
realizeaz# cu fier metalic sub forma de 'pan din oel sau font# table din oel fier
spongios etc conform reaciei electrochimice:
("u
)*
+!n soluie *,e (-+ . (,e
)*
+!n soluie * ("u+ cement (/+
-au !n form# cmolecular# :
("u-01+soluie * ,e (-+ . (,e-01+soluie * ("u+cement ()+
2eacia (/+ poate fi interpretat# ca reacia electrochimic# global# obinut# prin
sc#derea urm#toarelor reacii elementare :
Cu e Cu = +
+
)
)
(3+
Fe e Fe = +
+
)
)
(1+
+ +
+ = +
) )
Fe Cu Fe Cu (4+
5otenialele de electrod ale reaciilor (3+ 'i (1+ sunt date de relaia lui Nernst
respecti$ :
+
+ +
+ =
)
) )
ln
)
6
7 7
Cu
Cu Cu Cu Cu
C
F
RT

(6+
+
+ +
+ =
)
) )
ln
)
6
7 7
Fe
Fe Fe Fe Fe
C
F
RT

(8+
unde:
+ )
Cu
C
'i
+ )
Fe
C
sunt concentraiile momentane ale ionilor Cu
2+
'i
+ )
Fe 9

Cu Cu 7
)+

: potenialul de electrod al ionilor de cupru cotrespunz#tor

concentraiei
+ )
Cu
C
'i temperaturii T9
V
Cu Cu
31 6
6
7
)
+ =
+

: potenialul standard de electrod al ionilor de cupru

c%nd concentraia acestora este / N (temperatura de )4
6
"+9
V
Fe Fe
11 6
7
)
=
+

: potenialul de electrod al ionilor de cupru

cotrespunz#tor concentraiei
+ )
Fe
C
'i temperaturii T9
6
7
)
Fe Fe
+

: potenialul standard de electrod al ionilor de cupru c%nd

concentraia acestora este / N (temperatura de )4
6
"+9
F ; constanta lui ,arada< (F = =6466 "7echi$.gr.+
/
z = 2 $alena .
5otenialele de electrod ale celor dou# metale determin# o $ariaie de potenial
electric ce !nsoe'te reacia de cementare (4+ 'i care se poate obine prin sc#derea
relaiiler (6+ 'i (8+ :
+
+
+ +
+ +
+ =
)
)
) )
) )
ln
)
6
7
6
7
7 7
Fe
Cu
Fe Fe Cu Cu
Fe Fe Cu Cu
C
C
F
RT

(>+
sau
+
+
+ =
)
)
ln
)
6
Fe
Cu
C
C
F
RT
E E
(=+
!n care :
Fe Fe Cu Cu
E
7 7
) ) + +
=
se nume'te potenial de cementare9
V E
Fe Fe Cu Cu
8> 6 + 11 6 ( 31 6
6
7
6
7
6
) )
= = =
+ +

se nume'te potenial standard
de cementare.
2elaia (=+ poate fi scris# sub forma :
+
+
+ =
)
)
ln ) )
6
Fe
Cu
C
C
RT F E EF
(/6+
?$%nd !n $edere c# $ariaia energiei libere este egal# cu lucrul electric de transfer
al sarcinei z = 2 !ntre cele dou# metale : EF zEF G ) = = din relaia (/6+ rezult#
$ariaia energiei libere a reaciei de cementare:
+
+
+ =
)
)
ln
6
Cu
Fe
C
C
RT G G
(//+
unde F E G
6 6
) = este $ariaia energiei libere normale.
"onform principiului ) al termodinamicii reacia se produce de la st%nga la
dreapta !n sensul cement#rii cuprului de c#tre fier dac# este !nsoit# de o sc#dere a
energiei libere respecti$ dac# 6 < G adic# 6 ) < EF sau 6 > E . ?$%nd !n $edere c#
Fe Fe Cu Cu
E
7 7
) ) + +
=
rezult# c# cementarea se produce dac# se !ndepline'te condiia :
6 ln
)
)
)
6
> +
+
+
Fe
Cu
C
C
F
RT
E
(/)+
La )4
6
" condiia (/)+ de$ine :
RT
F E
C
C
Fe
Cu
6
)
ln
)
)
>
+
+
adic#
86 66 ln
)
)
>
+
+
Fe
Cu
C
C
(/3+
2eacia de cementare decurge p%n# c%nd se atinge starea de echilibru termodinamic
respecti$ 6 = G 'i 6 = E de unde rezult# :
86 66 + ln(
)
)
=
+
+
e
Fe
Cu
C
C
(/1+
sau
)
e
Fe
e
Cu
C C + ( /6 6= 1 + (
) )
)8
+ +

=
(/4+
@aloarea extrem de mic# a concentraiei de echilibru a ionilor de cupru arat# c#
reacia de cementare a cuprului cu fier se desf#'oar# !ntr:un grad foarte a$ansat.
2. Mecanismul i cinetica proceselor de cementare
5roducti$itatea proceselor de cementare este condiionat# de diferii factori
cinetici. 2eacia de cementare necesit# un transfer de electroni !ntre fierul care se
dizol$# 'i cuprul care precipit#. ?ceasta face ca procesul de cementare s# se produc#
!n special pe suprafaa fierului. Aecanismul procesului de cementare este reprezentat
schematic !n fig./ 'i include urm#toarele etape:
: difuzia ionilor de cupru din $olumul soluiei la interfaa metal : soluie
(unde metalul poate fi reduc#torul utilizat ,e ?l etc. sau depozitul de
cement cupros9 aceast# etap# dup# un anumit timp const# din dou#
subetape: difuzia ionilor de cupru prin stratul limit# ce se formeaz# la
suprafaa stratului de cement cupros 'i difuzia ionilor de cupru prin stratul
de particule de cupru formate ca rezultat al reaciei de cementare
: reacia de cementare propriu:zis# prin care reeaua cristalin# a metalului
reduc#tor elibereaz# electroni ce sunt captai de ionii de cupru 'i care se
transform# !n atomi. ?tomii de cupru rezultai formeaz# reeaua cristalin#
a depozitului de cupru sub form# de particule de diferite dimensiuni
(cementul de cupru+. ?tomii reduc#torului ce au cedat electroni se
transform# !n ioni care trec !n soluie9
: difuzia ionilor reduc#torului de la suprafaa de reacie !n $olumul soluiei9
: desprinderea particulelor de cement cupros de pe suprafaa reduc#torului
5roducerea reaciei de cementare la interfaa metal:soluie conduce la sc#derea
concentraiei ionilor de cupru !n imediata $ecin#tate a suprafeei de reacie ceea ce
determin# apariia unui strat limit# de difuzie caracterizat prin prezena unui gradient
de concentraie. ,luxul de difuzie al ionilor de cupru prin stratul limit# se poate
determina pe baza modelului dublului film al transferului de mas# respecti$:
C
DS
J
Cu
=
+

) (/6+
!n care:
+ )
Cu
J
; este fluxul de difuzie a ionilor de cupru !n Bmoli7m
)
s9
D : coeficientul de difuzie al ionilor de cupru !n soluie !n m
)
7sec.9
S: aria suprafeei perpendicular# pe direcia de difuzie prin care are loc
transferul ionilor de cupru !n m
)
9
C": gradientul dintre concentraiile ionilor de cupru !n $olumul soluiei 'i
respecti$ la suprafaa de reacie !n Bmoli7m
3
9
D : grosimea stratului limit# !n m.
3
,ier "ement de cupru soluie "u-01
Aetalul depozit strat limita $olumul soluiei de sulfat
reduc#tor cement de difuzie
cupros "u
)*
,e
)*
"u
,ig. /. Aecanismul procesului de cementare
In cadrul mecanismului procesului de cementare prima 'i ultimele dou# etape
depind !n mare m#sur# de regimul hidrodinamic de curgere a fazei lichide !n raport cu
suprafaa solidului. 0 $itez# mare de curgere a fazei lichide fa$orizeaz# at%t procesul
de difuzie c%t 'i desprinderea particulelor de cement cupros de pe suprafaa
reduc#torului solid ceea ce poate asigura !n continuare o suprafaa liber# (acti$#+ ca o
condiie esenial# !n meninerea unei $iteze mari de cementare.
@iteza procesului de cementare poate fi determinat# pe baza $ariaiei !n timp a
concentraiei cuprului !n soluia supus# cement#rii :
dt
dC
kS v
Cu
= !n g7cm
)
s (/8+
unde k este constanta $itezei de reacie 9
S suprafaa de reacie (egal# cu suprafaa cementatorului+ !n cm
)
9
Cu
C
- concentraia cuprului !n g7l la momentul t.
2. Determinarea experimental a vitezei de cementare
-e $a realiza cementarea cuprului din soluii de sulfat de cupru de concentraie /6
g7l !n $olum de 166 ml la temperatura ambiant#. "a reduc#tor se $a utiliza fier metalic
sub forma de pl#cue dreptunghiulare cu suprafaa S (care $a fi m#surat#+. -e $a
determina concentraia cuprului la inter$ale de 4 min 'i se $a reprezenta grafic $ariaia
concentraiei cuprului !n timp. "oncentraia cuprului la diferite inter$ale de timp se
determin# astfel : se c%nt#te'te pl#cua de fier 'i se introduce !n soluie iar dup# un
anumit timp se scoate pl#cua din soluie 'i prin c%nt#rire se determin# masa de cement
obinut :
1
,e
V
m
C C
c
Cu
Cu
=
6
(/>+
unde
6
Cu
C este concentraia iniial# a cuprului !n soluie !n g7l9
mc ; masa cementului obinut9
V $olumul soluiei iniiale.
Aasa de cement obinut se determin# prin relaia :
m m m m
M
M
m m m
Fe
Cu
c
+ = + = + =
8
>
46
61
+ (
!n care : m este masa cementului desprins de pe pl#cu# !n g9
i f
m m m =
: diferena dintre masa final# a pl#cuei f
m
(dup# timul t+ 'i
masa iniial# a pl#cuei
i
m
9

61
Cu
M
g7mol 'i
46
Fe
M
g7mol ; masele atomice ale cuprului 'i fierului.
"%nt#rirea cementului desprins 'i a pl#cuei dup# cementare se face dup# ce !n
prealabil sunt uscate.
2ezultatele obinute se $or prezenta sub forma tabelului de mai Eos 'i grafic prin
dependena
+ (t f C
Cu
=
Nr. timp min
6
Cu
C
g7l
m !n g f
m
!n g i
m
!n g
m !n g
Cu
C
g7l
/ 4
) /6
3 /4
1 )6
4 )4
6 36
8 34
> 16
= 14
/6 46
5rin prelucrarea matematic# a datelor experimentale se $a determina
ecuaia analitic#
+ (t f C
Cu
=
'i prin deri$area acesteia !n funcie de timp se $a obine
ecuaia
dt
dC
v
Cu
=
F
'i !n final ecuaia
F
Sv
dt
dC
S v
Cu
= = . 5rin identificare cu ecuaia
(/8+ se $a determina constanta $itezei reaciei de cementare k.
3. Bibliografie
/. I. "onstantin. Aetale grele ; procese 'i tehnologii Editura 5rintech Gucure'ti )66=9
). I."onstantin Aetalurgia cuprului $ol.) Gucure'ti U5G /=>=9
3. ?.B. GisHas I.J. Da$enport Extracti$e Aetallurg< of "opper NeH KorL 5ergamon 5ress
/=86
4
1. M. 2osenN$ist 5rinciples of Extracti$e Aetallurg< NeH KorL Ac JraH:Oill Inc. /=81
6