Semnificaia costumului popular

romnesc
Autor: Schiopu Ana-Maria | 11294 vizualizri

ortul popular
reprezint una !intre
cele mai importante
forme !e cultur ale
unui popor" pe #aza
lui realizn!u-se
numeroase cercetri:
$eneza istoric %i
etapele principale !e
evoluie " formele
contemporane %i aria
!e rspn!ire"
ori$inalitatea sa &n
raport cu portul altor
popoare" contri#uia lui &n procesul !e $enez al unui popor'
(n &n!elun$atul proces !e evoluie al costumului popular s-au
&nre$istrat pro$rese mai mult &n &nfrumusearea pieselor !e #az" !ect
&n perfecionarea sau &m#untirea croielii' iesa !e #az a fost
cma%a " purtat att !e #r#ai" ct %i !e femei' )ostumul #r#tesc
avea o pies specific" %i anume iarii" iar cel femeiesc fota sau
catrina'*intre hainele pentru sezonul rece este sarica" !ar %i
pieptarul" confecionat !in piele !e animal sau cciula" mo%tenit !e la
!aci'
(n evoluia portului popular se evi!eniaz trei etape'(n
prima etap portul romnesc s-a in!ivi!ualizat &n raport cu cel al
popoarelor vecine %i s-a !ifereniat &n funcie !e zon' )romatica s-a
!ifereniat local pe cate$orii !e vrst %i zonal prin preferinele
pentru anumite tehnici" motive" etc'
)ea !e a !oua etap a fost influenat !e zona
or%eneasc'Materialele in!ustriale au &nlocuit te+tilele casnice'
iesele !e influen or%eneasc au aprut ca protectoare ale celor
tra!iionale ,#luza peste cma%" nframa &n locul maramei al#e" etc -
)urn!" piesele tra!iionale au fost &nlocuite &n portul zilnic" %i mai
apoi &n portul !e sr#toare' *eclinul portului tra!itional s-a
accentuat &n mai multe zone o!at cu !ezvoltarea economiei !e schim# %i
a le$turilor cu ora%ele' .a prsirea portului tra!itional romnesc a
contri#uit %i rnimea &nstrit " care &n lupta pentru avere %i !in
!orina !e evi!eniere a a!optat costumul or%enesc'
(n cea !e a treia etap" contemporan" costumul popular nu
se mai folose%te &n mo! re$ulat sau la tre#urile a$ricole' ortul se
mai folose%te local pentru valorificarea tra!iiilor artistice sau la
evenimente %i sr#tori" &n re$iuni ale rii un!e se mai pstrez
!atinile %i o#iceiurile strvechi'
/ri0a omului pentru &nfi%are %i atenia acor!at
aparenelor a constituit !intot!eauna un element !efinitoriu pentru
umanitate' )u toate c mo!a se schim# !e la an la an %i omul ca!e pra!
a!esea tentaiei !e a i se plia" vestimentaia este transformat pentru
a purta mesa0e sociale" morale" estetice" !e ierarhie social'
1e%mntul apare menionat &nc !in mitul ori$inii"secvena e+pulzrii
2vei %i a lui A!am !in $r!ina 2!enului' 3aina are aici !ou &nelesuri:
poate fii consi!erat un !ar !ivin" !ar !e asemenea sim#olizeaz
!ec!erea finite umane'4runza !e smochin reprezint &n acelai timp
con%tientizarea $oliciunii" !ar %i recunoa%terea pcatului'
*e-a lun$ul timpului" ve%mntul prime%te semnificaie
social" !evenin! o mo!alitate !e a cunoa%te ran$ul %i ierarhia'
o!oa#ele" materialele" culorile" croiala" !evin elemente ale costumului
prin care societatea interpreteaz apartenena purttorului' *e
asemenea" haina transmite emoii %i semtimente' *e e+emplu" al#e sau
ne$re" hainele !e !oliu transmit !urerea ru!elor" iar &n anumite
comuniti reprezint un mo! !e a-i prote0a pe cei vii !e spiritele
morilor'
*eslu%irea mesa0ului social al costumului popular implic o
atent citire a tuturor semnelor e+istente ,forme" culori" accesorii"
etc-' )ostumul popular comunic %i !ate !e or!in naional" fiecare popor
ar#oran!u-%i portul tra!iional ca %i !rapelul" am#ele avn! aceea%i
valoare sim#olic'
)a element utilitar" costumul se raporteaz la con!iiile
$eo$rafice %i !e clim" la ocupaii %i me%te%u$uri')a element !e
po!oa#" el este le$at !e cele mai importante ceremonii !in viaa
purttorului'
)ostumul popular are ca pies !e #az cma%a lun$" !e culoare al#' )u
o evi!ent influen #izantin" costumul popular nu poate fi ima$inat cu
cma% cu mneci scurte'entru mult timp" lun$imea cm%ii a fost impus
!e moravuri %i s-a meninut ca sim#ol al !epen!enei se+ului feminin' *e
la na%tere %i pn la moarte" cma%a &l &nsoe%te pe ran la muncile
cmpului %i la sr#tori' 2a &n!eplin%te" !e asemenea" rolul !e marc
social" &n ca!rul societtii rurale'2+ist o cma% a !uminicilor" a
sr#torilor !e peste an" a a%telui %i )rciunului" cma%a fecioarei
%i a v!uvei" a nunilor" a na%terii %i a #otezului" a !atinilor %i
o#iceiurilor" cma%a morii'entru ranul romn" na%terea" nunta %i
&nmormntarea erau evenimentele cele mai importante" fiin! tratate &n
conformitate cu in!icaiile %i inter!iciile mo%tenite prin tra!iie'
(n cazul unei lo$o!ne" !ac fata accepta" era o#li$at sa
eas %i s #ro!eze cma%a !e mire %i nframa' )ma%a !e mire urma ca
mai trziu s fie folosit ca prima cma% a pruncului sau cma%a !e
&nmormntare a soului' 5frama era le$tura celor !oi tineri &n faa
lui *umnezeu" prin participarea ei la ceremonia nunii" ca semn al
fertilitii ,fiin! purtat !e mire la &ncin$toare-" !ar %i al unirii
celor !oi pe lumea cealalt" aceasta pe parcursul vieii stn! la icoana
!in casa" iar la moartea soilor &mprin!u-se &n 0umtate pentru
fiecare' 6re#uie menionat %i cma%a !e soacr" lucrat !e mireas" ca
!ova! a &n!emnrii %i talentului acesteia'
(n unele zone etno$rafice" &m#rcarea anumitor piese !e
port!e ctre mireas " &n ziua nunii" era o#li$atorie' (n 6eleorman"
miresele purtau ca pies o#li$atorie co0ocul cu cre sau cu clini" cu
sau fr mneci" lun$ pn su# $enunchi" !ecorat cu motive ve$etale"
realizate cu ihr al# si ver!e' (n su!ul rii" miresele &nstrite
purtau pe cap un fes !e psl cu ciucure ne$ru' (n Mehe!ini" era
o#li$atoriu ca mireasa %i na%a s poarte vlnicul ro%u" cu care se %i
&nmormntau'
)ma%a mamei era #ro!at cu semnul crucii" iar &n timpul
na%terii" &n tivul cm%ii erau cusute talismane- usturoi sau #usuioc'
)ma%a luzei tre#uia #ro!at cu cruci ro%ii &n !reptul snilor pentru a
prote0a sim#olic laptele' Scutecele %i cma%a pruncului erau croite !in
cma%a !e mire a tatlui" pentru a-l prote0a !e !uhurile rele cu fora
tatlui'
(nmormntarea a fost &nsoit !intot!eauna !e o serie !e
practici %i cre!ine' (n acest conte+t apare %i piesa vestimentar"
cma%a mortului')roit ca un sac" cma%a era prevzut cu patru orificii
su# form !e cruce" cu care era &m#rcat !efunctul pentru a nu se
transforma &n stri$oi'
Sr#torile !e peste an impun o serie !e semne %i sim#oluri"
care implic vestimentaia' *e e+emplu" cma%a !e *r$aic" purtat &n
ca!rul unui rit a$rar numit 7Snzienele8" era cea mai frumoas !intre
cm%ile !e zestre" ale celei mai mn!re %i mai harnice fete" aleas
*r$aica' 79unii :ra%ovului8" o#icei specific zonei" rea!uce &n prim
plan costumul unei vechi or$anizaii militar-populare' .a cma%a !e
0une" purtat !e vtaf" lucrau 4 femei timp !e 4 luni pentru ca pro!usul
finit s fie acoperit cu 4;';;; !e paiete %i mr$ele" cma%a cntrin!
&n final aproape 1;<$'
)ostumul popular marcheaz &ns %i caracterele #iolo$ice ale
in!ivi!ului' *iferena !e se+ este marcat mai ales !e piesa !e #az a
costumului- cma%a" &ncreit la $t pentru femei %i !reapt pentru
#r#ai' *ar" &n funcie !e anotimp" att femeile" ct %i #r#aii"
poart peste cma%i pieptare" co0oace %i haine mari !e #lan'
4iecare $rup social sau nivel !e vrst &%i are co!ul su !e
sim#oluri'Aceste atri#ute vestimentare se su#liniaz prin $teala
capului" !ecorul %i cromatica pieselor !e port' *iferenele !e vrst %i
stare civic erau marcate &n primul rn! prin pieptntura %i
acopermntul capului' 4ata care ie%ea la hor pentru prima !at &%i
&mpo!o#ea prul cu ciucuri multicolori" cununie !in flori artificiale
sau naturale" mr$ele" a$rafe !in os cu pietre colorate' (n zona 6rii
=aran!ului" fetele a0unse la vrsta cstoriei &%i puneau #rul' :o$ia
ornamental %i cromatica se amplific o!at cu vrsta" culminn! cu
portul mirilor %i a0un$n! la un colorit so#ru la #trni'
>n alt aspect care fcea !iferena este cel le$at !e
ocupaia purttorului'lu$arul la cmp se &m#rca cu haine como!e %i
sumare" iar cio#anul cu %u#ele mioase" ferin!u-l !e intemperii' )ma%a
#r#teasc cu #ar#uri sau cma%a mocneasc este un element !e port
pstoresc' 2+ist cm%ile pcurre%ti ale pstorilor !in nor!ul
6ransilvaniei" &nmuiate &n zer" pentru ca estura s !evin
impermea#il'
(n timp" vestimentaia a !evenit un sim#ol al superioritii
economice' *in !orina !e a se in!ivi!ualiza !e cate$oria oamenilor
sraci" locuitorii avui ai satelor au mo!ificat morfolo$ia cmpurilor
!ecorative %i vor intro!uce piese !e la ora%" fcn! !in haine un mo! !e
afirmare a poziiei lor sociale %i economice'
(n /or0 se $se%te o variant special a costumului
#r#tesc schileresc' .ansat &n sec' ?@? " acest tip !e costum s-a
!ezvoltat pe vechiul port tra!iional" cruia i s-au a!u$at
&nflorituri cu $itane %i aplicaii !e stof colorat' (n zona minier a
A#ru!ului " femeile &nstrite purtau &n zilele !e sr#toare cte 2
pieptare: unul scurt" strns pe talie" altul lun$" cu clini laterali"
realizai cu fir !e aur' Aemarca#ile sunt cm%oaiele oltene%ti "
purtate numai !e femeile #trne sau cm%ile #ro!ate cu mr$ele %i
paiete" lucrate !e femeile !in sat pentru &nvtoare" preoteas sau
nevasta primarului" !evenin! astfel mrci sociale'
)ostumele !in Ar$e%" costume !e la curte se remarc prin
a#un!ena firului metalic %i paietelor" prezente pe toate componenetele
sale' )ostumul !e femeie !in Muscel" care &ntre anii 1B9;-191; ptrun!e
%i la ora%" &n cercurile !e intelectuali %i chiar la )urtea Ae$al'
Ae$ina 2lisa#eta" &n 1BBC" su$era ca la #alul curii toate !oamnele s
se &m#race &n port popular' (n acest fel" )asa Ae$al lansa o a!evrat
mo!" prin interme!iul creia erau &m#inate elemente !e port popular cu
piese occi!entale' Mo!a purtrii costumelor populare ia amploare mai
ales &n conte+tul unirii rincipatelor" fiin! o form !e manifestare a
sentimentelor naionale'
(n spaiul mioritic costumul popular romnesc &%i $se%te r!cinile &n
portul strmo%ilor no%tri traci" $ei %i !aci fiin! supus unei continue
evoluii" !ar %i-a pstrat nealterate caracteristicile eseniale:
unitatea %i continuitatea sa'ortul popular reprezint o recapitulare
sim#olic a &ntre$ii mitolo$ii %i cosmo$onii !e &nceput'6ainele
me%te%u$ului !e a confeciona &m#rcmintea D nu se &nvau !in cri
D ci !e la femeile satului' Se transmiteau !in $eneraie &n $eneraie
D !e la mam la fiic' 4etele nu se mritau pn nu %tiau s toarc %i
s eas'
(n timpul lucrului" femeile spuneau o ru$ciune orto!o+ pentru
comunicare cu !ivinitatea: 7)mara 6a Mntuitorule" o v! &mpo!o#it'
Ei &m#rcminte nu am ca s intru &ntr-&nsa' .umineaz-mi haina D taina
sufletului meuF Si m mntuie%te" Mntuitorul meu8' A%a!ar D costumul
popular era taina sufletului femeii D slav a &ntre$ii familii'