ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA

1. Prezentarea contextului politic in care se dezvolta

epoca pasoptista
Termenul de paoptism i are originea n 48 (pa'opt = patruzeci i
opt), cuvnt ce se refer la anul revoluiei urg!ezo"democratice,
eveniment crucial n evoluia economic, politic, spiritual a
intregii #urope si implicit, a $rilor %om&ne'
%evolutia de la (848 a fost un fenomen comple) care a
impulsionat toate domeniile societii rom&neti de la mi*locul sec'
al (+"lea, accelernd procesul de modernizare a civilizaiei
rom&neti, elierat de curnd de povara oscurantismului
otoman' ,ivilizatia si cultura din tarile romane incep sa se
redirectioneze catre -ccident'
.erioada pasoptista este precedata de cateva evenimente
importante ce au determinat nceputul unei lumi noi, total diferit
de epoca precedent /
" 0n plan istoric, menionm rscoala lui Tudor 1ladimirescu
((82(), care a pus azele micrii de elierare naional'
" 3n plan politic, semnarea Tratatului de la 4drianopol ((82+), a
consemnat reinstaurarea domniilor pmntene n urma
e)cluderii dominaiei otomane n 5alcani, a6rmarea suveraniti
politice i economice a .rincipatelor %om&neti, liertatea
comerului, introducerea %egulamentului -rganic, prin care au
fost depite comple)ele societii medievale'
#poca pasoptista este marcata de trezirea sentimentului national,
a aspiratiilor catre independenta politica si liertatea nationala'
7imitele perioadei
3n acceptiunea istoricilor si a criticilor literari, perioada paoptista
este cuprinsa intre anii (889 si (8:9, perioada considerata una de
tranziie de la vec!i la nou' ;e produc evenimente care implic
transformri notorii/ de la renunarea la vestimentaia i oiceiurile
orientale, anacronice i improprii, la declanarea unor importante
campanii de civilizare i culturalizare'
(
<umitru =icu, in lucrarea > ;curta istorie a literaturii rom&ne ?,
plaseaz fenomenul ntr"un capitol amplu, intitulat Epoca
modern, pe care l sudivizeaz n trei etape/
" Eer!en"a # ie@ire dintr"un mediu $ literarului. Priul val
roantic ((889"(849), n care i include pe / A' %dulescu,
1asile ,rlova, Br' 4le)andrescu, B!' 4sac!i, ,' ;tamati, 4l'
<onici, 4nton .ann, scriitori inegali ca valoare artistic'
" %urentul na"ional. E&uli"ia # 6ererea $ roantisului ((849"
(8:()' #ste perioada n care au activat =' Coglniceanu, ,'
Degruzzi, 4l' %usso, D' 5lcescu, ,' 5olliac, <' 5olintineanu, 1'
4lecsandri'
" 'ntre roantis (i realis, a treia sudiviziune, este
consacrat postpaoptitilor 4l' -doescu, 5' .' Aadeu, D'
Eilimon etc' .ostpaoptitii au aderat la ideile paoptitilor i s"
au raliat la concepiile lor literare, continundu"le i ampli6cndu"
le'
0n integritatea sa, fenomenul este > o sintez a principalelor
orientri din gndirea vremii ?
(
F, manifest&ndu"se at&t n 6lozo6e,
economie politic, teorie literar, c&t i n istoriogra6e, sociologie
i lingvistic'
<in punct de vedere literar, paoptismul marc!eaza inceputul
literaturii noastre moderne'
Eunctia literaturii capata acum noi valente, pe langa aceea de a >
lumina ? / transmiterea emotiilor estetice, trezirea sentimentului
national, educatia morala, mesianismul social'
-perele scriitorilor pasoptisti vor urma spiritul curentului literar
dominant in #uropa acelui timp, romantismul'
0n viziunea lui B!eorg!e ,rciun, > .aoptismul este o direcie
literar cu valoare de paradigm, n care ns greutatea politic,
social i cultural a conceptului oculteaz dimensiunea estetic'
.erioad de coe)isten, de asimilare, de contradicie a culturalului
cu literalul, paoptismul n"ar ndrepti, prin urmare, o aordare
pur i simplu estetic' ?
2
%eprezentanti ai pasoptismului
(
.aul ,ornea, Originile romantismului romnesc, #ditura =inerva, (+G2
2
B!eorg!e ,raciun, INTRODUCERE IN TEORIA LITERATURII, ,olecHia ,4%T3#% #ducational,
#ditia/ 33, 2998
2
.aoptismul s"a manifestat n dou forme distincte/ luinist) i
revolu"ionar)'
Pa(opti(tii luini(ti au fost cei care au contriuit la marea
oper de asimilare a cunotinelor, te!nicilor i formelor
instituionale ale apusului, dorind ca prin instrucie i reforme
c!izuite s nale neamul rom&nesc din napoiere'
%eprezentani/ B!' 4sac!i, 3' A' %dulescu, .etrac!e .oenaru,
nvai ardeleni, profesori de coala din =oldova i =untenia'
Pa(opti(tii revolu"ionari considerau aciunea de
culturalizare insu6cient i vroiau s o duleze prin lupt
politic, pe ci legale sau conspirative, mpotriva ordinii false
i a regimului ieit din %egulamentul -rganic' %eprezentani/
=' Coglniceanu, 4l' %usso, 1' 4lecsandri, ,' Degri, D'
5lcescu, ,' %osetti ' a'
Toti scriitorii pasoptisti au ceva in comun/ sunt educati in 4pus sau
puternic inIuientati de ideile 4pusului, sunt uni cunoscatori ai
limii franceze, toti sunt romantici, iar .arisul devine pentru o
*umatate de veac leaganul intelectualitatii romanesti'
Totusi, din cauza ramanerii in urma si din dorinta de a recupera
rapid decala*ul, romantismul, marele adversar al clasicismului, va 6
nevoit sa coe)iste cu acesta'
*. %urente literare europene prezente in doze di+erite in
literature pesoptista
,urentul literar este mi@carea literar care reune@te un numr de
scriitori n aza unui program estetic @i a unor nclinaHii (relativ)
comune' ,urentele literare nu sunt precis conturate' Termenul de
curent literar este greu de6niil, pentru c desemneaz o
realitate comple)'
;criitorii pasoptisti s"au straduit sa incetateneasca nenumarate
genuri si specii literare cu scopul de a fauri o literatura nationala
ogata, la nivelul literaturii universale a vremii'
><ezvoltarea t&rzie a literaturii rom&ne moderne a determinat ca
o serie de curente i metode, care au aprut succesiv n alte
8
literaturi, s se a6rme paralel i s se mpleteasc unele cu
celelalte, fr mari contradicii, oponene sau lupte literare'?
8

,lasicismul, romantismul si realismul sunt principalele curente
literare europene care se regasesc in literatura pasoptista'
%lasicisul este un curent care se caracterizeaza prin
J-iceiurile, gustul, portul, persoanele, caracterele si insusi
lima*ul si lima sa 6e istorice, sa semene cu ale veacului si
locului in care se socoteste scenaK
4
, precum a6rma <imitrie
.opovici' Tot in opinia lui Jclasic inseamna ceva ce era de primul
rang, ceea ce era perfect, ceea ce se putea da ca model in clase,
iar autorii clasici erau cei ce staileau modelele, cei ce deveneau
autoritati in genul lorK
L
'
,lasicismul il regasim pentru prima data la B!eorg!e 4sac!i care
formuleaza conceptia sa clasica in prefata culegerii de poezii din
(88: / >0ndreptat de pilde clasice i de 6rea limei, m"am s&rguit
a urma sistemei care cere ca poezia, ce este productul cel mai
ales a cugetMrii prin simire nMlatM, sM rMsune prin ziceri
elegante i armonioase, nc&t de asemene prelucratM 6ind lima,
va putea odineoare a sM arMta vrednicM de a ei strMlucitM spiM cu
acea italianM?' B' ,alinescu considera ca poezia lui 4sac!i este
patrunsa de >unda clasicismului intarziat?
:
'
.roza lui 4sac!i, de inspiratie istorica, se desfasoara pe un fond
clasic cavaleresc (> =azepa in =oldova ?, > %u)andra
<oamna ?)'
Tranzitia de la clasicism la romantism este infaptuita de /
" 3' Aeliade %adulescu, e)prima teorii clasicizante in articole
precum NBramatica poezieiK, inspirat din scrierile
enciclopedistului Oean"EranPois =armontel, sau NAeruvimul,
sera6mul si visulK unde dezvolta tema diferentei intre
adevar si verosimil, e)istenta si in clasicismul francez (> 7e
vrai et le vraisemlale ?)'
3n acelasi timp, poate 6 considerat un desc!izator de
drumuri al curentului romantic, corespunzator gustului si
8
;anda %adian, 1enera <ogaru, inteze de istoria literaturii romane, #d' <idactica si .edagogica,
5ucuresti, pag' 299
4
<imitrie .opovici, tudii literare , vol'333, #ditura <acia, ,lu*, (+GG
L
idem
:
Beorge ,alinescu, Istoria literaturii romane, (+4(, pag' ++
4
nazuintelor contemporane' Traduce in (889 > =editatiile ?
lui 4lp!onse de 7amartine, unul din marii poeti ai
romantismului francez'
4laturi de intentii de epopee (> =i!aida ?), satire si faule,
toate de inspiratie clasicista, 3'A' %adulescu ne"a lasat
poezii de structura romantica de felul > ;uratorului ?, dar
si o proza pamIetara in care clasicismul este parasit in
favoarea realismului (> <omnul ;arsail autorul ?, >
,uconul <rgan ?, > ,uconia <rgana ?)'
" Brigore 4le)andrescu, a creat n dou registre estetice,
aparent distincte n care revereraiile romantice se
altur construciilor de concepie clasicist'
3n clasicism se incadreaza satirele, faule si epistolele
sale' Eaulele (> ,ainele si catelul ?, > 5oul si vitelul ?,
> 7upul moralist ? etc) inspirate de creatia modelelor sale
(7a Eontaine, Cr&lov), constituie momentul de inIorire
ma)ima a speciei in tara noastra, iar > ;atir <u!ului
meu ? constituie un e)emplu al durailitatii satirei clasice
in poezia romaneasca'
Br' 4le)andrescu este in acelasi timp un precursor al
meditatiei romantice, inspirata de operele lui 4lp!onse de
7amartine, Beorge Bordon 5Qron sau #dRard Soung' 3n
> Tmra lui =ircea' 7a ,ozia ?, > 4dio la Targoviste ? sau
> %asaritul lunii' 7a Tismana ?, poetul evoca trecutul intr"un
ton melancolic de sorginte romantica'
3storicul literar <imitrie .opovici il de6neste astfel /
>,onceptie si atitudini proprii secolului luminilor, admiratia
trecutului si sentiment al naturii, toate acestea suliniaza
dula articulare spirituala a scriitorului?
G
'
Roantisul este o miscare artistica si 6lozo6ca aparuta in
ultimele decenii ale secolului al U1333Vlea in #uropa' 4utorii
romantici au scris din ce in ce mai mult despre propriile lor
sentimente, suliniind drama umana, iuirea tragica si ideile
utopice'
%omantismul romanesc este curentul predominant al epocii
pasoptiste, avandu"l ca precursor pe 1asile ,&rlova'
G
<imitrie .opovici, Romantismul romanesc! 7Qceum, 5ucuresti, (+:+, pag' 2L(
L
.rin programul din >3ntroductia? la ><acia literara? se indeamna
la faurirea literaturii nationale folosind izvorul istoric, al traditiei
populare si al realitatilor vremii'
Tematica istorica, este aordata de ma*oritatea scriitorilor
vremii' - regasim la =' Cogalniceanu (> ,uvant introductiv
la cursul de istorie nationala ?), <' 5olintineanu (> 7egende
istorice ?), 4lecsandri (> 7egende ?), 3'A' %adulescu (> -
noapte pe ruinele Targovistei ?), Dicolae 5alcescu
(> %omanii supt =i!ai 1oievod 1iteazul ?)' 4ureolarea
trecutului si patosul romantic duc uneori la un retorism
teatral (in special in legendele lui 5olintineanu)'
4par reviste istorice precum > 4r!iva romaneasca? in
=oldova, > =agazin istoric pentru <acia? in Tara
%omaneasca, in care scriitorii vremii pulica articole
incitante'
-rientarea catre folclor, concretizata in studii si articole
( 4l' %usso V > .oezia poporala?, Degruzzi V > ,antece
populare ale =oldovei?, 1' 4lecsandri V > %omanii si poezie
lor?), sau in culegerea de cantece populare a lui 1'
4lecsandri din (8L2' .ersona*ele romantice precum
!aiducii sunt lipsiti la 4lecsandri de pitorescul riganzilor
(t&l!ar de drumul mare) din literaturile straine dar, pastreaza
maretia de *ustitiar'
.oezia de revolta sociala inspirata de lucrarile socialistilor
utopici europeni (,ezar 5oliac V > Eata de oier si fata de
tigan ?, > ,lcaul ?, 3'A' %adulescu V > ;anta cetate ?)'
<rama istorica romantica, impleteste tematica istorica cu
cea sociala si se caracterizeaza prin tirade (Eragment de larg
ntindere dintr"o oper dramatic, spus fr ntrerupere de unul dintre eroi)
si monologuri romantice' <rama lui 1' 4lecsandri N<espot
1odaK respecta cerintele lui 1ictor Augo din .refata piesei
N,romRellK, socotita un manifest al romantismului'
-riginalitatea romantismului romanesc consta in
prioritatea conIictului social"politic care in celelalte
literaturi (N%uQ 5lasK sau NAernaniKde 1ictor Augo) se
suordoneaza celui sentimental'
:
.rolematica istorico"sociala, reIectata cel mai ine in
scrierea profetica romantica a lui 4l' %usso, N,antarea
%omanieiK, cu o vadita inspiratie din N,artea poporuluiK, un
adevrat manual de lupt mpotriva vec!ilor idei scris in
(88G de Augues"EWlicitW %oert de 7amennais, scriitor,
*urnalist i 6losof francez, printele cretin"democraiei'
Duvela romantica sentimentala, fara o valoare artistica
deoseita (,' Degruzzi V NXoeK, N- alergare de caiK, 1'
4lecsandri V N5uc!etiera din ElorentaK, N<ri"<riK)'
Duvela istorica N4le)andru 7apusneanuKa lui ,ostac!e
Degruzzi contureaza 6gura tiranului, prezenta si in operele
romantice franceze (> 4ngelo, tiranul .adovei ? de 1ictor
Augo)'
#roul romantic neinteles, insingurat, este creionat in
romanul epistolarQ N=anoilKal lui <' 5olintineanu si revine
in NEulgaK de Brigore Aaralamie Brandea, cu un 6nal
asemanator cu iogra6a lui 5Qron, care moare pentru
elierarea Breciei n %zoiul de independenH impotriva
turcilor, fapt pentru care grecii l consider un erou
naHional'
Realisul este curentul literar cu centrul de iradiere in Eranta,
care are la aza conceptual c arta este c!emat s reIecte
realitatea oiectiv, veridic, fr s o nfrumuseHeze' %ealismul s"a
nscut ca o reacHie mpotriva romantismului' 0n literatura
rom&n, creaHia de tip realist corespunde celei de a doua
*umtHi a secolului al U3U"lea @i primei *umtHi a secolului UU
(parHial)'
%ealismul literar rom&nesc este inaugurat n proz @i
dramaturgie de ctre scriitori pa@opti@ti (,ostac!e Degruzzi,
=i!ail Coglniceanu, 1asile 4lecsandri) @i postpa@opti@ti (Dicolae
Eilimon, 5ogdan .etriceicu Aa@deu)' 4cest stil a fost adoptat @i
folosit n operele lor de scriitori rom&ni precum 3on 7uca
,aragiale, 3oan ;lavici, 7iviu %ereanu, Beorge ,linescu @i =arin
.reda'
3nceputurile romanului romanesc, din a doua *umatate a
secolului al U3U"lea, sunt marcate de tendinte realiste'
%omanul > Taina inimii ? a lui Cogalniceanu este o oservare
oiectiva a caracterelor si situatiilor, c!iard daca inclinatia catre
melodrama umreste uneori intentiile de reIectare realista'
G
3nIuienta modelelor straine, cu precadere romanul lui #ugYne
;ue, > =isterele .arisului ? isi pune amprenta pe alte creatii ale
epocii precum, > <on Ouanii din 5ucuresti ? de .antazi B!ica, sau
> =isterele din 5ucuresti ? de 3oan =' 5u*oreanu'
4mprenta alzaciana (AonorW de 5alzac, unul dintre cei mai mari
scriitori francezi n domeniul romanului realist), cu origini in
romanul acestuia > Eiziologia casatoriei ?, o gasim in realizarea
6ziologiilor la scriitorii pasoptisti (> Eiziologia provincialului ? de
,ostac!e Degruzzi, > .rovincialul la 3asi ? de =' Cogalniceanu,
sau > =isterele casatoriei ?, romanul neizutit al lui ,onstantin
<' 4ricescu'
3n comedie, 6gurile clasice de persona*e doandesc o structura
realista legata de epoca si tara in piesele lui 4lecsandri (> 3orgu
de la ;adagura ?, > %usaliile ?, > ,!irita in provincie ? sau
> ,!irita la 3asi ?)' -rientarea catre teatrul politic desavarseste
patrunderea realismului in dramaturgia romaneasca'
> ,oe)istenta diferitelor tendinte si curente in momentul de
faurire a eletristicii noastre moderne dovedeste inca odata cum,
prin toate mi*loacele, incetatenind nenumarate genuri si specii
inca neaordate, scriitorii anilor (889 V (8:9 au incercat sa
recupereze timpul pierdut si sa dea glas cu 6erinte patriotism
unei literaturi nationale ogate, la nivelul etapei in care se aIau
alte literaturi europene' ?
8

8' Revista ,Dacia literara-
8
;anda %adian, 1enera <ogaru, ;inteze de istoria literaturii romane, #d' <idactica si .edagogica,
5ucuresti, pag' 29:
8