CARMEN CIOFU

INTERACTIUNEA PARINTI-COPII
Motto: Ca sa fii om intreg, atatea sunt necesare...
Geo og!a
Ta"#a $e materii
Re#atia %arinti-co%ii $in %ers%ecti&a istorica
Moti&atia $e a $e&eni %arinti
Comunicarea
Comunicarea socia#a
Comunicarea &er"a#a
Comunicarea e'tra&er"a#a
(escrierea comunicarii mama-co%i#
Atasamentu# %recoce mama-co%i#
Conce%tu# $e $ia#og
Atasamentu#
Com%ortamentu# &i!ua# si ro#u# #ui in comunicare
)ec&ente#e comunicarii
Organi!area tem%ora#a a comunicarii *ritmicitatea+
Imitatia
Re%etitia
A#imentarea co%i#u#ui, %ri#e, $e comunicare
Comunicarea %rin interme$iu# o"iecte#or *,ocu#+
(e!&o#tarea si stimu#area com%etente#or co%i#u#ui
Prea$a%tarea socia#a a nou-nascutu#ui
(iferente tem%eramenta#e intre co%iii
(e!&o#tarea motorie
(e!&o#tarea cogniti&a
Inte#igenta co%i#u#ui
Com%ortamentu# %rosocia# si socia#i!area
(e!&o#tarea afecti&itatii
Ac-i!itia #ing&istica
.ocu# co%i#u#ui
Teoria %si-ana#itica a #ui Freu$
(e!&o#tarea se'ua#itatii #a co%i#
Com%#e'u# Oe$i%
Re#atia intre e&o#utia se'ua#itatii infanti#e si tu#"urari#e $e com%ortament
Co%i#u# si fami#ia
Fami#ia
Interactiuni#e $in ca$ru# fami#iei
Cri!e#e fami#iei
Parintii a$o%ti&i
Comunicarea %arinti-a$o#escenti
Inf#uenta "o#ii cronice a co%i#u#ui asu%ra comunicarii fami#ia#e
Reactia %arenta#a #a moartea co%i#u#ui
Ti%uri $e $ominare %arenta#a
Parintii autoritari si $isci%#inarea co%i#u#ui
Parinti -i%er%rotectori
Parinti in$u#genti
Parinti agresi&i
Fami#ia $isfunctiona#a
/u#nera"i#itatea #a stress
)e%ararea %e termen #ung
)e%ararea $e scurta $urata
(e!acor$u# si $isarmonia fami#ia#a
)ti#uri a#ternati&e $e &iata fami#ia#a
Co%i#u# neg#i,at
Manifestari#e c#inice con$itionate $e atitu$ini %arenta#e %ertur"ate
- Ma#nutritia si intar!ierea cresterii $e cau!a neorganica
- (isfunctii %si-ice s%ecifice co%i#ariei
- Tu#"urari somatoforme
- Com%ortamentu# a#imentar a# co%i#u#ui si tu#"urari#e ingestiei $e a#imente
- Tu#"urari $e e#iminare
Contro#u# &o#untar a# mictiuni#or si enure!is
Contro#u# sfincteru#ui ana# si enco%re!is
- Tu#"urari#e somnu#ui #a co%i#
- Ti%atu# %rimiti& #a sugar
- Retar$ menta#
- (e%resie
- An'ietate
In$e' 0
i"#iografie
Re#aTia %arinTi-co%ii $in %ers%ecti&a istorica
In cursu# $e!&o#tarii ontogenetice, fiinta umana trece %rin eta%e succesi&e care-i
%ermit sa treaca $e #a situatia $e $e%en$enta tota#a *"io#ogica si socia#a+ #a cea $e
in$e%en$enta.
Perioa$a $e gestatie este re#ati& #unga #a om *123 !i#e+, tim% in care cresterea
em"rionu#ui si a%oi a fatu#ui este &ertiginoasa. In aceasta %erioa$a %ro$usu# $e
conce%tie se af#a intr-o $e%en$enta tota#a $e organismu# mamei, re#atie ce a fost
com%arata cu %ara!itismu# $in "io#ogie. In momentu# nasterii, %rin sectiunea
cor$onu#ui om"i#ica#, nou-nascutu# $e&ine in$e%en$ent "io#ogic, $ar este inca foarte
$e%en$ent socia#. E# are ne&oie $e %re!enta mamei, care este in$is%ensa"i#a. Re#atia
cu mama si a%oi cu fami#ia transforma co%i#u# intr-un in$i&i$ in$e%en$ent socia# #a
sfarsitu# a$o#escentei. Tanaru# se %oate se%ara insa $e fami#ie $oar atunci can$ a
$e&enit si in$e%en$ent economic *figura 4+. Perioa$a cores%un$e maturi!arii fi!ice,
cogniti&e si se'ua#e si este consi$erata a fi &arsta $e %este 42 ani. Pana #a aceasta
$ata, co%i#u# se af#a su" contro#u# fami#iei, care isi %ro%une sa-i re!o#&e toate ne&oi#e
#ui, $e #a ce#e mai sim%#e *-rana, im"racaminte+, %ana #a ce#e mai com%#e'e
*im%#inirea %ersona#itatii, %rogram e$ucationa# a$ec&at si integrarea socia#a+. A"ia
$u%a aceea sarcina fami#iei s-a inc-eiat.
E'aminan$ situatia cu%#u#ui %arinti-co%ii $e-a #ungu# tim%u#ui, se %oate s%une ca
$esi $in %unct $e &e$ere aI trecerii $e #a $e%en$enta #a in$e%en$enta fiintei umane
nimic nu s-a sc-im"at, conce%tia societati#or si $iferite#or cu#turi referitoare #a re#atia
%arinti-co%ii si ro#u# $e tute#a a# fami#iei a suferit mo$ificari.
In #ucrarea Istoria culturilor si civilizatiilor, $e O&i$iu (rim"a, sunt e&ocate si
&ariate as%ecte a#e re#atiei %arinti-co%ii in societati#e oran$uiri#or sc#a&agiste si
feu$a#e.
Figura 4. (e!&o#tarea "io#ogica si socia#a a co%i#u#ui si $e%en$enta #ui #a $iferite
&arste *$u%a .. (uno&sc-i+
In Codul lui Hamurabi se mentiona ca in societatea sumeriana era %ermis tata#ui
sa-si &an$a co%iii ca sc#a&i5 sc#a&a care $aruia sta%anu#ui ei un co%i# $e&enea #i"era.
In Egiptul antic, citin$u-4 %e G. No##i, O. (rim"a scria ca: Poate ca nici un alt
popor din Orientul antic nu a avut despre familie o conceptie atat de sanatoasa si de
moderna ca vechii egipteni. Ei a&eau un numar mare $e co%ii, $ar nu %racticau
o"iceiu# $e a-i a"an$ona %e cei ne$oriti. Co%i#u# era a#a%tat %ana #a &arsta $e 6 ani
%entru ca e'ista cre$inta, ca in tim%u# a#a%tarii mama nu mai %utea $e&eni gra&i$a.
In societatea antica ebraica se notea!a autoritatea a"so#uta a tata#ui asu%ra
ce#or#a#ti mem"ri ai fami#iei. E# %utea sa-si &an$a fiice#e ca sc#a&e si sa-si uci$a fiii
ra!&ratiti sau neascu#tatori *cu incu&iintarea comunitatii+. Nu a&eau insa $re%tu# sa
&an$a co%iii $e se' mascu#in. Co%iii erau consi$erati o "inecu&antare #a &ec-ii e&rei
si erau incon,urati cu $ragoste si gri,a. Co%iii erau in&atati sa se su%una -otarari#or
fami#iei si era %re&a!uta %e$ea%sa cu moartea %entru co%i#u# care #o&ea sau isi
"#estema %arintii.
In societatea antica persana, regimu# fami#ia# si &iata $e fiecare !i a fami#iei era $in
mu#te %uncte $e &e$ere #a un ni&e# mora# su%erior a#tor %o%oare a#e orientu#ui antic.
Femeia $atora ascu#tare a"so#uta sotu#ui ei. Nasterea unui "aiat era intam%inata ca o
mare "ucurie. A&ortu# era %e$e%sit cu moartea, iar femeia a$u#tera era iertata $aca
era insarcinata. E$ucarea co%ii#or in %rimii 7 ani $e &iata intra in sarcina mamei.
In societatea antica indiana %rima in$atorire mora#a, $u%a cea re#igioasa, era ca
fami#ia sa ai"a mu#ti co%ii caci a a&ea co%ii insemna continuarea cu#tu#ui stramosi#or.
A&ortu# era consi$erat o crima tot atat $e grea ca si asasinarea unui %reot. Nasterea
era consi$erata insa un e&eniment im%ur si %arintii, im%reuna cu co%i#u#, erau su%usi
unui ritua# $e %urificare #a 43 !i#e $u%a nastere.
In societatea antica chineza, forta si coe!iunea fami#iei se "a!a %e so#i$aritatea
acesteia, fun$amentata %e cu#tu# stramosi#or, care ,ustifica si o"#igatia fiecarui c-ine!
$e a a&ea co%ii. Femeia care nu a&ea co%ii nu era "ine &a!uta in societatea antica
c-ine!a si steri#itatea femeii %utea constitui un moti& $e $i&ort. (eoarece co%iii $e
se' feminin erau consi$erati o grea %o&ara %entru fami#ie, $aca se nasteau mai mu#te
fete acestea erau %arasite in cam% si #asate sa moara $e foame si frig. Infantici$u# isi
a&ea e'%#icatie in marea saracie in care traia acest %o%or in antic-itate.
In Japonia antica se cre$ea ca #a nastere co%i#u# a&ea $e,a &arsta $e un an5
nasterea gemeni#or era consi$erata o rusine. In aceasta %arte a #umii functionau
casatorii#e $e %ro"a, iar o casatorie nu se consi$era consumata $ecat $u%a nasterea
%rimu#ui co%i#.
In perioada clasica a civilizatiei grecesti *seco#u# / i.e.n.+ nasterea unui co%i# era
consi$erata un e&eniment fericit. (aca acest co%i# nu era insa recunoscut ca #egitim
sau fami#ia nu $is%unea $e mi,#oace materia#e ca sa-4 creasca, co%i#u# era %arasit
intr-un #oc %u"#ic, $e un$e era #uat $e catre a#tcine&a ca sa-4 -raneasca, uneori cu
sco%u# $ec#arat $e a fi &an$ut u#terior ca sc#a&. In )%arta era o"#igatorie a"an$onarea
co%ii#or %rematuri. sau a ce#or cu ma#formatii congenita#e. (aca nu se gasea cine&a
care sa ia $e suf#et un co%i# %arasit, aceasta sarcina o %re#ua statu#, $ar co%i#u# a&ea
u#terior statut $e sc#a& si tre"uia sa %#ateasca $es%agu"iri %entru c-e#tuia#a facuta
$u%a care se %utea e#i"era. In Atena cetatea se ingri,ea $e e$ucarea co%ii#or, astfe#
ca in tim%u# #ui Peric#e %utini erau cei care nu stiau carte.
In aceeasi %erioa$a, civilizatia romana recunostea autoritatea ne#imitata a tata#ui,
care a&ea $re%t $e &iata si $e moarte, atat asu%ra mamei, cat si asu%ra co%ii#or, %e
care ii %utea uci$e sau &in$e ca sc#a&i. Co%iii care sufereau $e ma#formatii
congenita#e sau cei care nu erau recunoscuti ca #egitimi erau a"an$onati si #asati sa
moara. Parintii a%#icau $in %#in %e$e%se cor%ora#e se&ere. (eoarece toti cetatenii
Romei erau stiutori $e carte, %rimii $asca#i ai co%ii#or erau c-iar %arintii.
Infantici$u# %racticat in tim%u# societati#or antice se e'%#ica %rin sistemu# economic
ina%oiat, care nu asigura -rana tuturor mem"ri#or societatii. Infantici$u# se %ractica cu
%artici%area acti&a a societatii sau cu acce%tarea tacita a acesteia. Ce# mai $es se
uti#i!a traumati!area morta#a a nou-nascutu#ui #a nastere sau omorarea ritua#a a
co%ii#or mai mari.
Cultura si civilizatia bizantina, care a inf#orit in %rime#e seco#e a#e %rimu#ui mi#eniu
a# erei noastre, tre"uie consi$erata o sinte!a a cu#turi#or #umii antice in $ec#in *O.
(rim"a+. )entimentu# fami#iei si re#atii#e fami#ia#e erau mai intime si mai %uternice in
#umea "i!antina $ecat fusesera in antic-itate. Co%iii ne#egitimi erau recunoscuti
a#aturi $e cei nascuti $in casatorii #egitime, iar $in seco#u# 8II fete#e a&eau acces #a
scoa#a.
Societatea medievala era confruntata cu saracie, accentuata $e ca#amitati
natura#e, ra!"oaie intermina"i#e, numeroase e%i$emii care $ecimau %o%u#atia,
generate $e #i%sa con$itii#or $e igiena si a ce#or mai e#ementare cunostinte $e
e%i$emio#ogie. In aceste con$itii, societatea era confruntata cu fenomenu#
$emografic, nata#itate mare, morta#itate genera#a si infanti#a foarte mare. (urata
me$ie $e &iata nu $e%asea 63 $e ani. Ingri,irea initia#a a co%ii#or se re$ucea #a
asigurarea su%ra&ietuirii fi!ice. (eoarece mu#ti co%ii mureau foarte $e&reme, %arintii
se atasau $e co%iii #or a"ia atunci can$ erau siguri ca acestia &or trai. Co%i#u# era
consi$erat in#ocui"i# cu un a#tu# si era in&estit cu mica &a#oare ca %ersoana.
(ominan$ s%iritu# re#igios si i$eea ca omu# este %ro$usu# unei creatii s%ontane,
co%i#u# era %ri&it $oar cantitati& $iferit fata $e a$u#t. In E&u# Me$iu, co%i#u# era %ri&it ea
o miniatura a unui om matur, fara sa i se recunoasca nimic $in caracteristici#e #ui
s%ecifice. In o%ere#e $e arta a#e tim%u#ui co%i#u# are trasaturi#e unui a$u#t in miniatura.
In Evul ediu fami#ia imita autoritatea statu#ui feu$a# centra#i!at. Tata# a&ea %uteri
$e%#ine asu%ra fiu#ui sau *care sca%a $e su" aceasta tute#a $oar can$ $e&enea
ra!"oinic+. Fete#e ramaneau su%use tati#or si soti#or #or toata &iata.
Intre crucia$e si "ata#ii i$eo#ogice cu %a%ii, im%aratu# Fre$eric9 II $e :o-enstaufen
*44;<-4173+, im%aratu# )fantu#ui Im%eriu Roman Germanic, a a&ut raga!u# sa initie!e
un stu$iu %ri&in$ $e!&o#tarea co%ii#or, %ro"a"i# %rimu# $in #ume, in sti#u# seco#u#ui 8III
in care traia. E# a #uat un gru% $e co%ii mici $in sanu# fami#iei si #-a incre$intat unor
femei %entru ingri,ire. Acestea a&eau $atoria sa #e ofere $oar -rana si masuri
e#ementare $e igiena *sumare+. Fre$eric9 II aste%ta sa af#e ce #im"a &or &or"i acesti
co%ii care nu au!isera nicio$ata &oce omeneasca si nu fusesera nicio$ata #uati in
"rate. Nu a reusit sa af#e, $eoarece toti acesti co%ii au murit. )-a cre!ut atunci ca
e'%erimentu# acesta cru$ nu a %ermis conc#u!ii.
Ince%an$ cu secolul !II, societatea me$ie&a#a este confruntata cu ceea ce a!i se
numeste e'%#o!ie $emografica. In ciu$a fa%tu#ui ca morta#itatea infanti#a era $e 133
= iar cea neonata#a 433 =, un oras cum era Costantino%o#u# a&ea #a ince%utu# sec
8III, circa 473.333 #ocuitori. Meto$e#e anticonce%tiona#e si a&ortu# %ro&ocat se
%racticau c-iar #a acea $ata, $ar nata#itatea ramanea foarte mare. Cresterea
numaru#ui %o%u#atiei ameninta cu foamea cronica, $e aceea cei saraci recurgeau #a
infantici$ sau #a a"an$onarea co%ii#or ne$oriti %e tre%te#e "iserici#or. Confruntata cu
asemenea %ro"#eme, in nume#e umanitatii, societatea me$ie&a#a ia masuri %e care
a!i #e-am numi asistenta socia#a. )u" forma unor actiuni fi#antro%ice finantate $e
"iserica sau $e cei "ogati se organi!ea!a orfe#inate *%rimu# este semna#at #a Mi#ano
in anu# >;>+, a!i#e si s%ita#e. A$o%tarea unor co%ii a"an$onati este semna#ata in
seco#u# 8/.
(emocrati!area atitu$inii fata $e co%i# nu %utea fi conce%uta fara $emocrati!area
societatii, semna#ata in tim%u# Renasterii. Continutu# e%ocii reiese $in ce#e"ra
$efinitie: "escoperirea lumii, descoperirea omului *.u#es Mic-e#et+.
Pro$usu# ti%ic a# e%ocii este in$i&i$u# autonom care nu se "i!uie $ecat %e ratiune
si %ro%ria #ui e'%erienta. In acest conte't, se sc-im"a menta#itatea fata $e co%i#:
acesta nu mai este consi$erat o miniatura a a$u#tu#ui, ci un %ersona, in$e%en$ent, cu
caracteristici %ro%rii. )c-im"area $e conce%tie este ref#ectata in imagini#e artistice a#e
cu%#u#ui mama-co%i#, re#uate in &ariate i%osta!e $e marii artisti ai tim%u#ui *Rafae#,
?eonar$o $a /inci, Mic-e#ange#o+.
Secolul !#III, secolul iluminismului in $ranta, %re!inta un %unct $e &e$ere nou
referitor #a co%i#. In #ucrarea sa Emile $e&enita a%oi ce#e"ra tocmai %entru i$ei#e
inaintate %e care #e %ro%unea, .. .. Rousseau cere o re&i!uire ra$ica#a a atitu$inii fata
$e co%i#. E# emite i$eea %rogresista ca #a nastere omu# este inocent, $ar $e&ine
coru%t %rin e$ucatia se&era, $iferite restrictii si #imitari im%use $e $isci%#ina rigi$a a
tim%u#ui. Autoru# %#e$ea!a %entru #i"ertatea si autonomia co%ii#or.
In$ustria#i!area %reca%ita#ista si a%oi cea ca%ita#ista se $o&e$este a fi un factor
#imitant %entru marimea fami#iei. Insecuritatea economica $e care sufera %o%u#atia
saraca %une %ro"#ema re$ucerii numaru#ui $e co%ii $in fami#ie. Ur"ani!area
*%resu%usa $e in$ustria#i!are+, sca$e su%rafata #ocuinte#or si are ca efect neaste%tat
cresterea contactu#ui re%etat $intre %arinti si co%ii cu consecinta %re&i!i"i#a,
sc-im"area re#atiei %arinti-co%ii.
Ince%utu# secolului !! gaseste Ang#ia in %#ina %erioa$a $e in$ustria#i!are
ca%ita#ista, $ar starea $e sanatate a sugari#or si co%ii#or era $e%arte $e a fi
satisfacatoare. In anu# 4;34 morta#itatea infanti#a $in Ang#ia era $e 4@4=, cau!e#e
%rinci%a#e $e $eces fiin$ re%re!entate $e ru,eo#a si meningita tu"ercu#oasa. Nu
#i%seau ma#nutritia si neg#i,area co%i#u#ui. )-au initiat atunci masuri $e asistenta
me$ica#a su%ra&eg-eata $e stat5 s-a intuit inca $e %e atunci &a#oarea a#imentatiei
natura#e, s-au %romo&at masuri $e igiena, s-a acor$at atentia cu&enita e'ercitii#or
fi!ice si s-a intro$us o $isci%#ina rigi$a in cresterea si e$ucarea co%ii#or.
Pana in anii A13 fami#ia era a#catuita $in mem"rii a 1-6 generatii si se %re&e$ea ca
$escen$entii sa ramana in %rea,ma fami#iei %entru a inmu#ti numaru# "rate#or $e
munca. Fiecare fami#ie a&ea mu#ti co%ii, $eoarece nu se %ractica contro#u# constient
a# numaru#ui $e nasteri, iar s%eranta $e &iata era foarte mica *$e e'em%#u, in
com%aratie cu stan$ar$e#e $e #a sfarsitu# seco#u#ui nostru+. Ince%utu# seco#u#ui 88
coinci$e cu %erioa$a can$ se consi$era ca un co%i# are ne&oie $e asistenta ca#ificata
$oar atunci can$ este "o#na&. Co%iii erau ingri,iti acasa cu com%#icitatea numeroasei
fami#ii care ocu%a $e o"icei o singura #ocuinta. (ominau "o#i#e infectioase, consecinta
con$itii#or sanitare $efectuoase si a #ocuinte#or foarte ag#omerate si neigienice.
Este %erioa$a in care a&antu# "acterio#ogiei atrage atentia ca sim%#a fier"ere a
#a%te#ui %oate a&ea ca efect sca$erea numaru#ui im"o#na&iri#or $igesti&e #a sugar,
care in e%oca re%re!entau un im%ortant contingent care crestea morta#itatea infanti#a.
(u%a primul razboi mondial, can$ natura infectioasa a "o#i#or co%i#u#ui era $e,a
$o&e$ita, co%i#u# $e&ine &ictima i!o#arii e'cesi&e $e fami#ie sau $e a%artinatori $aca
era &or"a $e co%iii internati in s%ita#. Aceasta se%arare era facuta %entru moti&e
e%i$emio#ogice, ignoran$u-se &ersantu# %si-o#ogic a# %ro"#emei.
E'%erienta orfe#inate#or a$uce in atentie %ro"#ema hospital%ismului ca o consecinta
a se%ararii %e termen #ung intre %arinti si co%ii. In anu# 4;43 ). Freu$ #ansea!a
ce#e"ra sa teorie, care a fost mai mu#t sau mai %utin acce%tata $e teoreticienii
$e!&o#tarii co%i#u#ui. E# enunta i$eea ca $e!&o#tarea co%i#u#ui *). Freu$ se refera in
s%ecia# #a $e!&o#tarea %si-ose'ua#a+ $e%in$e $e interactiuni#e %arinti-co%ii. Cum
e'%erienta co%i#u#ui osci#ea!a intre gratificatie si frustrare, mare#e me$ic austriac
%ro%une o e$ucatie f#e'i"i#a, care cores%un$e mai "ine ne&oi#or co%ii#or.
Teoria "e-a&iorista emisa $e Batson *4;12+ consi$era ca toate com%ortamente#e
co%i#u#ui sunt in&atate. Parintii af#a acum ca mo$e#u# com%ortamentu#ui %arenta# este
ce# %e care si-4 &a insusi co%i#u#. )e emite %entru %rima $ata i$eea e$ucarii %arinti#or
care au res%onsa"i#itatea cresterii co%i#u#ui. An $e an se a$auga noi o"ser&atii si au
#oc sc-im"ari $e o%tica %ri&in$ interactiunea %arinti-co%ii.
(u%a cel de%al doilea razboi mondial, uti#i!area #arga a anti"iotice#or si &accinari#or
%recum si cresterea ni&e#u#ui $e trai #a cote nemaiinta#nite a inf#uentat fa&ora"i# starea
$e sanatate a co%i#u#ui, morta#itatea infanti#a sca!an$ &ertiginos. Pentru tari#e in care
&a#ori#e %rocentu#ui $e morta#itate infanti#a se mentin ri$icate *Romania face %arte
$intre aceste tari $aca este com%arata cu stan$ar$e#e Euro%ei+, se &or"este $es%re
o fractiune evitabila a mortalitatii infantile. Ro#u# masuri#or %rofi#actice in contro#u#
starii $e sanatate a %o%u#atiei a crescut remarca"i# si comunitatea internationa#a si-a
%ro%us ca o"iecti& ma,or mentinerea si %romo&area sanatatii co%i#u#ui. Astfe# s-a
nascut C(ec#aratia $re%turi#or co%i#u#uiD #a care Romania a a$erat in anu# 4;;<.
Epoca moderna $is%une $e conce%tu# $e %#anificare fami#ia#a %rin fo#osirea #arga a
mi,#oace#or anticonce%tiona#e. )-a sc-im"at e'%ectanta %ri&in$ $imensiunea fami#iei.
)e estimea!a ca un numar mai mic $e co%ii intr-o fami#ie ar %ermite un %#us $e
in&estitie %si-o#ogica si %osi"i#itatea $e a #i se oferi con$itii e$ucationa#e mai "une.
Fami#ia mo$erna ti%ica euro%eana este a#catuita $in tata, mama si $oi co%ii5 am"ii
%arinti #ucrea!a si aman$oi contri"uie #a cresterea si $e!&o#tarea co%ii#or. Pentru
famii#e cu mai mu#ti co%ii, atunci can$ mama #ucrea!a %entru rotun,irea &enituri#or, se
restructurea!a ro#uri#e, fratii mai mari %re#uan$ $in sarcini#e $e ingri,ire a#e fratii#or mai
mici.
(u%a anu# 4;;3, neuro"io#ogu# %e$iatru (r. :arrE C-ugani $e #a Uni&ersitatea $e
)tat BaEne $in (etroit a facut o $emonstratie e'trem $e interesanta. Cu a,utoru# PET
&positron emission tomograph'(, a $emonstrat !one $e acti&are meta"o#ica a
structuri#or ner&oase a#e creieru#ui sugaru#ui care se am%#ifica remarca"i# $u%a
nastere, in re#atie $irecta cu numaru# stimu#i#or #a care este su%us co%i#u#. (esi este
un #ucru $o&e$it ca structura si functiona#itatea creieru#ui, inc#usi& tem%eramentu#
sunt genetic $eterminate *%este >3.333 $in ce#e 433.333 $e gene cu care ne nastem
sunt im%#icate in $e!&o#tarea sistemu#ui ner&os+, stimu#area %ostnata#a, e'%erienta
%ersona#a este #a originea sina%sogene!ei. )timu#area este o%tima intr-o interactiune
norma#a %arinti-co%ii si ea ar %utea fi ame#iorata $aca acestia ar cunoaste toate
"eneficii#e stimu#arii %recoce asu%ra $e!&o#tarii cogniti&e a co%i#u#ui. Co%iii necesita
mu#ta atentie si tim%, iar aceasta oferta in %rimii 6 ani este crucia#a %entru
$e!&o#tarea #ui u#terioara. E'%eriente#e %recoce acti&ea!a sina%se#e Ca$ormiteD #a
nastere. Astfe# corte'u# &i!ua# $o&e$este ni&e#e remarca"i#e $e acti&itate meta"o#ica
#a &arsta $e 1-6 #uni, coinci!an$ cu fi'area %ri&irii si %rimu# !am"et socia#, corte'u#
fronta# $e&ine acti& in ,uru# &arstei $e @-2 #uni, corte'u# au$iti& se acti&ea!a #a au!u#
&ocii mamei si a%oi a foneme#or #im"ii materne. In&atarea mu!icii *cantatu# #a %ian
sau #a &ioara+ %ro$uce o mo$ificare $e #unga $urata a circuite#or neurona#e si,
u#terior, ,u$ecata #ogico-matematica a acestor co%ii este net su%erioara ce#or care nu
au "eneficat $e stu$ii mu!ica#e. )e $emonstrea!a astfe# ca stimu#area %ostnata#a,
mai mu#t $ecat factorii innascuti, au un ro# %rimor$ia# in rea#i!area com%#e'itatii
acti&itatii creieru#ui uman si in ceea ce %ri&este unicitatea %ersoanei. (aca un co%i#
traieste intr-o fami#ie $isfunctiona#a si este $e%ri&at socio-fami#ia#, #o"u# tem%ora#,
#ocu# un$e sunt reg#ate emotii#e se $o&e$este inacti& meta"o#ic si co%i#u# &a suferi nu
numai cogniti&, ci si emotiona# $atorita #i%sei $e stimu#are. In tu#"urari#e $e
com%ortament o"sesi&-com%u#si&e tot PET a $o&e$it acti&itatea meta"o#ica crescuta
#a ni&e#u# #o"i#or fronta#i si #a ni&e#u# gang#ioni#or "a!a#i. )uccese#e geneticii me$ica#e
si $emonstrarea mo$ificari#or functiona#e #a ni&e#u# creieru#ui in tu#"urari %si-ice,
constituie &erita"i#a noutate a acestui sfarsit $e seco#.
)e e&i$entia!a fatete#e %#uri$imensiona#e a#e re#atiei %arinti-co%ii si ro#u# fami#iei,
ca sistem socia# si me$iu $e $e!&o#tare a co%i#u#ui in %rimii ani $e &iata. Aceste
$esco%eriri sunt contem%orane cu transformarea %erinato#ogiei intr-o %ro"#ema $e
co#a"orare inter$isci%#inara, a%#icarea geneticii me$ica#e %entru %re&enirea si
$iagnosticu# %renata# a# "o#i#or genetice, Cre$esco%erireaD co%i#u#ui -an$ica%at si a
%ro"#eme#or #ui $e insertie socia#a %e care me$icina si #e asuma.
E'ista %erico#u# sca$erii interactiunii %arinti-co%ii. Te-nica a#imentatiei artificia#e a
sugaru#ui a $e&enit a%roa%e im%eca"i#a. E'ista o ten$inta #a sca$ere a numaru#ui $e
co%ii a#imentati natura# *ceea ce in$e%artea!a mama $e co%i#+. Antrenarea femei#or in
acti&itatea %ro$ucti&a ar %utea sa sca$a numaru# momente#or $e interactiune mama-
co%i#. )istemu# $e asistenta socia#a inter&ine in ca!uri#e %eric#itate $in moti&e socia#e,
$ar institutiona#i!area sugaru#ui, %resu%une se%ararea acestuia $e fami#ie.
In&atamantu# me$ica# su%erior, me$icii %e$iatri, me$icii $e fami#ie, nurse#e
comunitare si socia#e au $atoria %rofesiona#a $e a %o%u#ari!a in ran$u# %acienti#or
cunostinte#e actua#e %ri&in$ im%ortanta si com%#e'itatea interactiunii %arinti-co%ii si
ro#u# centra# a# fami#iei ca me$iu o%tim %entru cresterea, $e!&o#tarea si e$ucarea
tinerei generatii.
Moti&aTia $e a $e&eni %arinTi
Moti&atia $e a $e&eni %arinti a%are #a un moment $at in e&o#utia cu%#uri#or sta"i#e.
Pentru a $uce #a in$e%#inire aceasta sunt necesare insa a,ustari economice, socia#e
si %si-o#ogice a#e fami#iei.
Moti&atia &aria!a consi$era"i# $e #a cu#tura #a cu#tura. Uneori co%i#u# este in&estit
cu ro#u# $e a mentine coe!iunea fami#iei. A#teori este %ri&it ca o $atorie a fami#iei.
Une#e cu#turi %erce% a%aritia co%i#u#ui ca %arte ine&ita"i#a a &ietii, asu%ra careia nu se
ca$e sa inter&enim %rin $eci!ii constiente. )arcina si $ucerea ei #a termen este $e
o"icei o CafacereD $e fami#ie. In aste%tarea co%i#u#ui cu%#u# %arenta# tra&ersea!a o
e'%erienta %#acuta.
In cu#tura noastra sarcina este consi$erata o con$itie norma#a. Nasterea este un
e&eniment $e fami#ie si nu un e&eniment me$ica# sau c-irurgica# c-iar $aca are #oc in
s%ita#.
Sentimentul matern cunoaste o tri%#a moti&atie si anume moti&atia "io#ogica,
socia#a si %ersona#a.
otivatia biologica a sentimentu#ui matern are #a "a!a instinctu# $e re%ro$ucere
*%er%etuarea s%eciei+. )e %oate &or"i $e instinct matern foarte %recoce %e scara
anima#a, $ar se stie ca #a fiinte#e inferioare %rotectia materna $urea!a numai atat tim%
cat micu# anima# necesita a,utor %entru -rana si su%ra&ietuire. In momentu# in care a
a,uns matur si nu mai e'ista %erico#u# $is%aritiei s%eciei, fostii %ui se $es%art $e
%arintii #or si isi intemeia!a fami#ii %ro%rii. )e %ot $a numeroase e'em%#e $in "io#ogie
%rin care se $emonstrea!a ca instinctu# %arenta# a fost mai %uternic $ecat ce# $e
conser&are sau ca!uri in care instinctu# matern i# $omina %e ce# $e -ranire *feme#a se
sacrifica %e sine %entru a-si -rani %uii+. Referitor #a instinctu# matern, sunt inca $iscutii
$aca e# tre"uie consi$erat $e ace#asi gra$ cu instinctu# $e -ranire. Cu e'ce%tia
instinctu#ui $e re%ro$ucere, toate ce#e#a#te instincte ser&esc in masura &ariata ca
mecanism reg#ator %entru mentinerea ec-i#i"ru#ui fi!io#ogic a# organismu#ui, a#
-omeosta!iei si $eci a su%ra&ietuirii. )u%ra&ietuirea in$i&i$u#ui nu $e%in$e insa $e
satisfacerea instinctu#ui se'ua#, $esi acesta este o"#igatoriu $aca ne referim #a
su%ra&ietuirea s%eciei.
Moti&atia "io#ogica este stimu#ata neurofi!io#ogic si, $e aceea, se manifesta i$entic
#a toti in$i&i!ii, fiin$ %utin inf#uentata $e factorii $e me$iu.
)entimentu# matern uman are o %ermanenta $e o &iata. (e a#tfe#, instincte#e
omu#ui sunt sterse si re%rimate $e constrangeri a#e &ietii socia#e, astfe# ca acest
com%ortament este mai $egra"a in&atat $ecat mostenit "io#ogic.
otivatia sociala nu este mai %utin im%ortanta. (ragostea $e mama este %entru
co%i# o sursa $e securitate socia#a, $ar si o con$itie esentia#a, care transforma co%i#u#
intr-o fiinta socia#a. )e stie ca frustrarea socia#a nu con$uce $irect #a moartea
in$i&i$u#ui, $ar %oate rea#i!a tu#"urari emotiona#e gra&e. Interactiunea mama-co%i#
ince%e foarte %recoce *$e #a nastere+ si este consi$erata un e'em%#u $e interactiune
socia#a.
Mama este %regatita %entru ro#u# ei $e ingri,ire a co%i#u#ui, %rin moti&atia socia#a.
Com%ararea socia#a nu este #i%sita $e im%ortanta, %rin com%ararea socia#a
inte#egan$ com%ararea unei atitu$ini cu ceea ce este sau nu este acce%tat fata $e
stan$ar$e#e socia#e a#e cu#turii res%ecti&e.
Nata#itatea unei societati este inf#uentata mu#tifactoria#, $ar tine si $e cu#ti&area
sentimente#or $e afectiune fata $e co%ii. "ragostea fata de copii este mai ales un
produs al culturii si nu al naturii, %entru ca acest sentiment se s%iritua#i!ea!a %rin
e$ucatie. ucuria $e a-ti &e$ea %re#ungita &iata intr-o fiinta noua, "ucuria $e a asista
#a ac-i!itii#e sur%rin!atoare a#e co%i#u#ui, care ne tu#"ura si ne incanta, satisfactia $e a
fi contri"uit #a nasterea unui om care sa $e&ina uti# societatii, care sa rea#i!e!e ceea
ce tu nu ai a&ut tim% $e a in$e%#ini in &iata, iata o %arte $in moti&atia socia#a a
$ragostei $e mama.
otivatia personala nu este #i%sita $e interes. )e stie ca $ragostea %entru co%ii
este o constanta a &ietii %si-ice feminine, iar afectiunea fata $e co%ii este un %roces
$ominant in %si-icu# femeii. Co%i#u# re%re!inta e'%resia su%rema a autorea#i!arii unei
femei, concreti!area i$eii $e %ermanenta, $inco#o $e -otare#e e'istentei %ersona#e.
Co%i#u# sc-im"a com%#et ro#u# si statutu# $e %ana atunci a# femeii, %e care o
transforma in mama. Nu numai statutu# socia# a# mamei este a#tu#, ci se sc-im"a si
auto-e&a#uarea. Care femeie nu este plina de mandrie privind copilul nou venit pe
lume, o fiinta atat de desavarsita, care nu este sublima prin ceea ce este, ci mai ales
prin ceea ce poate deveni)
(u%a nasterea co%i#u#ui, femeia ca%ata un te# %recis si anume ace#a $e a creste si
%rote,a noua fiinta, si intreaga ei &iata %ersona#a &a fi marcata, %ana #a sfarsit, $e
acest e&eniment.
Nasterea unui co%i# este un e#ement %si-ofi!io#ogic $e ec-i#i"rare si im%#inire a
%ersona#itatii femeii. (in ce#e mai &ec-i tim%uri se cunosc efecte#e corectoare a#e
maternitatii asu%ra tem%eramentu#ui femei#or.
Influenta culturii personale si a celei sociale isi %une am%renta asu%ra ca#itatii
$ragostei $e mama. Aceasta %entru ca e'%resia sentimentu#ui $e $ragoste %entru
co%ii are o im%ortanta com%onenta s%iritua#a5 este #egata $e re%re!entari, emotii, i$ei,
imagini, e$ucatia si cu#tura femeii. Moti&atia %ersona#a si socia#a a $ragostei $e
mama este tre!ita si satisfacuta $e con$itii %si-o-socia#e, care $e%in$ mu#t $e
atitu$inea societatii fata $e acest $e!i$erat. Necesitati#e %si-o#ogice a#e femeii-mama
e'%rima mo$e#u# ei socia# si cu#tura#. Intreg sistemu# e$ucationa# si $e asistenta
socia#a tre"uie sa tina seama $e aceasta rea#itate.
(eoarece instinctu# re%re!inta numai o mica %arte $in com%ortamentu# care
gu&ernea!a $ragostea $e mama, e'ista %remi!e socia#e, e$ucationa#e si %ersona#e
%entru constituirea %renata#a a sentimentu#ui matern.
In tim%u# sarcinii, sentimente#e %entru &iitoru# nou-nascut cresc in %rogresie
geometrica. (aca se su%ra%un con$itii socia#e nefa&ora"i#e *$in cau!a i#egitimitatii
sarcinii sau $in cau!a statutu#ui marita#+ e'ista %remi!e ca aste%tarea co%i#u#ui sa
ai"a un efect %si-o#ogic negati&, cu semnificatie $e factor %si-o%atogen. C-iar $aca
e'ista un sot #egitim, care are insa o con$uita re%ro"a"i#a *este a#coo#ic sau are
tu#"urari $e com%ortament+ sarcina %oate fi %ri&ita ca un acci$ent ne$orit si firesti#e
sentimente materne sunt re%rimate cu "ruta#itate inca $in fasa. Am"ianta fami#ia#a
are un ro# co&arsitor %entru $e!&o#tarea norma#a si e&o#utia ascen$enta a
sentimente#or $e $ragoste %entru &iitoru# co%i#.
Femeia gra&i$a are constiinta imensei res%onsa"i#itati cu care este in&estita si,
uneori, manifesta temeri %ri&in$ nasterea si "una $e!&o#tare a co%i#u#ui. /iitoarea
mama este %reocu%ata $e ten$inte contra$ictorii: sentimentu# $ragostei $e mama
care se am%#ifica, cu cat se a%ro%ie momentu# nasterii, teama $e a nu $a nastere
unui co%i# ma#format, $e a nu muri #a nastere, $e a nu %utea creste co%i#u# $u%a
e'igente#e actua#e. Aceasta stare $e an'ietate este con$itionata $e %ersona#itatea
gra&i$ei, $e me$iu# socia#, factori cu#tura#i si fami#ia#i, e'%erienta ei $e &iata, etc.
Cu toata %regatirea %si-o#ogica a gra&i$ei care stie ca astea%ta un e&eniment cu
semnificatie %ersona#a *femeia %erce%e mai %utin semnificatia #ui "io#ogica si
socia#a+, nasterea se constituie ca un moment $e ec-i#i"ru fi!ic si %si-o#ogic foarte
fragi#.
Nasterea %resu%une un stress "io#ogic *sc-im"ari fi!io#ogice $ramatice+ si, uneori,
un stress %si-osocia#, fiin$ necesare noi res%onsa"i#itati si rea$a%tari emotiona#e.
Res%onsa"i#itatea $eose"ita a femeii fata $e sarcina si $estinu# &iitoru#ui co%i# fac $in
nastere o %ro"#ema $e %si-o#ogie socia#a.
Nasterea eutocica inc#u$e un tra&a#iu norma# $in care re!u#ta un nou-nascut
sanatos, "ine si ra%i$ a$a%ta"i# &ietii e'trauterine, $ar si o stare %si-ofi!io#ogica
norma#a a %arturientei, care tre"uie sa tra&erse!e momentu# in #iniste si $emnitate.
Frica $e $urere cu%rin$e a$esea femeia gra&i$a in %rea,ma tra&a#iu#ui. Teama $e
actu# nasterii este esentia#a in %ato#ogia $urerii, ea generan$ tensiune %si-ofi!ica mai
accentuata #a ni&e#u# muscu#aturii nete$e a uteru#ui. )%asmu# muscu#ar care inter&ine
se o%une $i#atatiei necesare a co#u#ui uterin, %re#ungin$ $urata tra&a#iu#ui,
$eterminan$ in %#us $urere mai intensa. An'ietatea mareste sensi"i#itatea a#gica care
#a ran$u# ei creste tensiunea muscu#aturii nete$e si contracti#itatea musc-iu#ui uterin.
Com%onenta %si-ica a $urerii #a nastere sca$e %ragu# $e rece%tie a#gica. Teama,
an'ietatea constituie factoru# ce# mai im%ortant a# $urerii #a nastere.
Teama $e $urere #a nastere este con$itionata socia#-istoric si este intretinuta $e
$iscutii cu %ersoane nea&i!ate, fiin$ mai accentuata #a femei#e cu com%ortament
%si-o%atic. Nasterea fiin$ un %roces %si-osomatic %rin e'ce#enta, ro#u# me$icu#ui
o"stetrician, este $e a $e%#asa $omeniu# nasterii $in ce# te-nic %rofesiona# in ce#
umanitar-%si-o#ogic.
Psi-otera%ia are ro#u# $e a e'%#ica femei#or a$e&aru# stiintific $es%re nastere.
Printr-un %roces instructi&-e$ucati&, $iferentiat $u%a ni&e#u# $e instructie si gra$u# $e
cu#tura, se s%era #a $istrugerea mituri#or si a o%inii#or fara fun$ament stintific.
Nasterea tre"uie sa $e&ina un act res%onsa"i#, care sa $ecurga intr-un c#imat
%si-ic $e ca#m si incre$ere. Femeia &a tre"ui sa stie ca #a nastere e'ista $urere, $ar
este su%orta"i#a si acce%ta"i#a. Numai an'ietatea o am%#ifica, $an$u-i o co#oratura
%ato#ogica. (e a#tfe#, meto$e#e ana#ge!ice mo$erne ame#iorea!a aceasta #atura si
nici o femeie care a nascut nu mai sustine ca $urerea #a nastere este into#era"i#a.
(aca un cu%#u %arenta# %ier$e unicu# co%i# $in cau!a unui acci$ent sau a unei "o#i
incura"i#e, e&enimentu# este inter%retat in&aria"i# ca o $rama, iar fostii %arinti fac mari
eforturi %entru re$o"an$irea unui co%i# Cin#ocuitorD. Riscu# este ma'im %entru fami#ii#e
cu co%i# unic.
(aca societatea nu are o atitu$ine in$iferenta fata $e nata#itate, femei#e care
sufera $e steri#itate se simt re,ectate socia#, frustrate, inregistran$ situatia ca %e un
insucces %ersona#. )e stie ca mem"rii gru%u#ui se com%ara cu stan$ar$e#e gru%u#ui.
Femei#e care nu reusesc sa $e&ina mame so#icita ca"inete#e me$ica#e care se ocu%a
cu %ro"#eme#e $e steri#itate, ceran$ e'%#icatii si tratamente care sa #e re!o#&e aceasta
in&a#i$itate. A#tfe#, aceste femei $e!&o#ta un com%#e' $e inferioritate si se simt i!o#ate
$e societatea in care ma,oritatea fami#ii#or au mai mu#ti co%ii.
(esi nu este $emonstrata e'istenta unei C"a!eD "io#ogice a $ragostei tata#ui fata
$e co%i#, aceasta e'ista si $eri&a mai a#es $in ca#itatea re#atiei cu mama co%i#u#ui.
Inter&in insa si a#ti factori cum ar fi gra$u# #ui $e cu#tura si e$ucatie, com%ararea
socia#a, e'%erienta %ersona#a $e &iata, sentimentu# $e man$rie mascu#ina *co%i#u# se
constituie ca o $o&a$a in$u"ita"i#a a &iri#itatii+. O"#igatii#e %e care si #e-a asumat #a
intemeierea fami#iei fac ca tata# sa se im%#ice ime$iat $u%a nastere in ingri,irea #ui cu
$ragoste, iar societatea mo$erna %romo&ea!a mo$e#u# %arenta# $e crestere a
co%i#u#ui. (oar in cu#turi#e cu mo$e# tra$itiona# aceste sarcini re&in in e'c#usi&itate
com%artimentu#ui feminin a# fami#iei, inte#easa intr-un sens #arg *coa"itarea mai
mu#tor generatii, care se im%#ica in cresterea si e$ucarea co%ii#or+.
COMUNICAREA
Comunicarea sociala
Interactiunea umana este o categorie fun$amenta#a a %si-o#ogiei socia#e, iar
comunicarea interumana tre"uie inter%retata ca o e'%resie %articu#ara a interactiunii
socia#e.
Interactiunea umana a fost $efinita ca un %roces $e $e%en$enta acti&a, reci%roca
si fun$amenta#a intre in$i&i!i, mem"ri ai unui gru% socia# %rin care acte#e unuia se
rasfrang asu%ra com%ortamentu#ui ce#ui#a#t. Fiecare %artener contro#ea!a *si c-iar
mani%u#ea!a+ o anumita %arte a acti&itatii ce#ui#a#t. A#tfe# s%us, interactiunea tre"uie
inte#easa ca inf#uentarea unei %ersoane $e catre acti&itatea a#teia.
Intreaga acti&itate umana se $esfasoara intr-un me$iu socia# si astfe# este usor $e
inte#es cum se a,unge ca o %ersoana sa ia $re%t Co"iectD a# cunoasterii si actiuni#or ei
a#ta %ersoana, care-i $e&ine %artener si inter#ocutor. Intre aceste %ersoane se
creea!a o suita $e com%ortamente, a#e caror sec&ente se interca#ea!a, se su%ra%un
si se intercon$itionea!a, a,ungan$u-se #a o unitate $ia$ica.
"iada a fost $efinita ca un cu%#u inter%ersona#. Este acce%tata i$eea ca forma
fun$amenta#a a re#atiei intre $oua %ersoane este a#catuita structura# $in atitu$ini#e
%arteneri#or $e interactiune. (ia$a este ce# mai ti%ic e'em%#u $e interactiune in $oi,
cu efecte reci%roc %o!iti&e, %artenerii manifestan$ sentimente $e afectiune reci%roca.
(ia$a are o structura "i&a#enta, $inamica. Inf#uentan$u-se reci%roc %artenerii isi
a,ustea!a com%ortamente#e a$a%tan$u-se, %erce% efecte#e %e care #e e'ercita
asu%ra ce#ui#a#t, consi$eran$u-se im%#icati in aceasta re#atie. Interactiunea este
tot$eauna mutua#a, actiunii unui %artici%ant urman$u-i tot$eauna un ras%uns.
Interactiunea inter%ersona#a este un ca$ru #imitat a# interactiunii $e gru% *in care
%ot fi inc#use interactiuni#e $in ca$ru# fami#iei+. Toate aceste categorii re%re!inta $e
fa%t su"$i&i!iuni a#e comunicarii, care constituie o"iect $e stu$iu %entru %si-o#ogia
socia#a.
Comunicarea este un %roces fun$amenta# si in$is%ensa"i# constituirii unui gru%
socia#.
)unt acce%tate numeroase $efinitii %entru comunicarea interumana, cea mai
comuna o consi$era ca %e un sc-im" $e informatii intre $oi %arteneri. A#te $efinitii
sunt mai restricti&e si a$mit termenu# $e comunicare numai %entru acea interactiune
socia#a rea#i!ata %rin interme$iu# sim"o#uri#or. )e e'c#u$e astfe# comunicarea
s%ontana care are #a "a!a mecanisme "io#ogice innascute. Toti cercetatorii a$mit
termenu# $e comunicare $aca in urma acestei interactiuni %si-osocia#e se constata o
mo$ificare in com%ortamentu# %arteneri#or.
Comunicarea interumana are $oua as%ecte, care se intre%atrun$ reci%roc, si
anume comunicarea socia#a, care este in&atata in cursu# interactiuni#or socia#e si
fo#oseste sim"o#uri#e, si comunicarea s%ontana, care este innascuta. "io#ogic
$eterminata si uti#i!ea!a semne#e ca mi,#oc $e comunicare.
In acce%tia %si-osocio#ogiei, comunicarea sociala are semnificatia unui sistem
fun$amenta# $e sc-im" $e informatii. Im%rumutan$ termino#ogia te-nica $in teoria
comunicatiei *te-nica e#ectronica+, comunicarea %resu%une emiterea, transmisia si
rece%tia informatiei. In aceasta forma, comunicarea ar %utea fi insa confun$ata cu
transmiterea informatiei. Transferu# informatiei se transforma in comunicare $oar
atunci can$ mesa,u# este inte#es $e rece%tor si urmea!a un ras%uns a$ec&at.
Transferu# informatiei este o con$itie necesara, $ar nu suficienta %entru actu#
comunicarii. Inte#egerea mesa,u#ui este #a fe# $e im%ortanta ca si transmiterea #ui.
)%ecific comunicarii interumane este ca%acitatea rece%toru#ui $e a inter%reta
informatia si $e a formu#a un ras%uns a$ec&at. Comunicarea este o functie g#o"a#a,
in&estin$ cu ro#uri ega#e atat emitatoru# &sender(, cat si rece%toru# &receiver(. Intre cei
$oi %artici%anti #a interactiune e'ista re#atii $e inter$e%en$enta si core#atie,
nemai%utan$ fi e&a#uati se%arat. Este c#ar ca in comunicarea interumana sunt
%resu%use ce# %utin $oua %ersoane.
Pentru ca sistemu# comunicarii sa functione!e, am"ii %arteneri $e&in succesi&
e'%e$itori si $estinatari. Ce# %utin unu# $intre ei $etine o %artici%are #egata $e un sco%
in transmiterea mesa,u#ui. Acest sco% intro$uce i$eea $e necesitate in comunicare,
$e %artici%are constienta #a comunicare. Pentru ca mesa,u# sa fie inte#es, este
necesar ca intre cei $oi %artici%anti sa e'iste o comunitate $e #im"a, si $e interese.
E'istenta unui rece%tor %asi& sca$e ro#u# %ersona,u#ui-emitator in comunicare %rin
absenta feed%bac*-u#ui. Mesa,e#e care constituie o"iectu# comunicarii %ot fi corect
co$ificate sau $eco$ificate, numai $aca am"ii inter#ocutori sta%anesc sistemu# $e
sim"o#uri fo#osit, comunicarea socia#a fiin$ o comunicare sim"o#ica.
In cursu# comunicarii %ot inter&eni o serie $e factori si con$itii $iferite $e continutu#
mesa,u#ui si intentia ce#ui care comunica, care mo$ifica sensu# sau semnificatia
mesa,u#ui comunicat. Co-%artici%area, e'aminarea ra%i$a a conte'tu#ui $e catre am"ii
%artici%anti $e&ine necesara. )%re $eose"ire $e sim%#u# transfer $e informatii,
comunicarea %resu%une o sc-im"are a starii rece%toru#ui si emitatoru#ui, in functie $e
continutu# mesa,u#ui si conte'tu# in care are #oc comunicarea interumana. Fina#itatea
actu#ui comunicarii este asigurata $e feed%bac*, f#u'u# $e informatii care se transmite
$e #a rece%tor #a emitator *re%#ica+.
Orice comunicare interumana %resu%une urmatoare#e com%onente.
#. Emitatoru#, %ersoana care initia!a si formu#ea!a mesa,u#, $ec#ansan$ actu#
comunicarii. Intentia $e comunicare este ,ustificata $e moti&atia transmiterii mesa,u#ui
si este necesara $e asemenea initiati&a $e a $esc-i$e o sec&enta $e comunicare.
Persoana care transmite mesa,u# *informatia+ tre"uie sa ai"a atri"ute %si-o#ogice si
fi!io#ogice, %regatire *e'%erienta+ socia#a, e$ucationa#a si cu#tura#a, a"i#itatea $e a
comunica e'%erienta %ersona#a, re#atie %ersona#a si situationa#a cu rece%toru#.
Persoana care se constituie in CemitatorD co$ifica mesa,u# si o%tea!a %entru cea mai
C%otri&itaD ca#e $e transmitere. Ea tre"uie sa tina cont $e cunostinte#e %arteneru#ui
*$aca acesta %oate im%artasi ace#asi #im"a, $e co$uri+, %entru a se %oate face
inte#es.
1. Ca#ea $e transmitere. O%tiunea este facuta $e emitator. Acesta a#ege cana#e#e
$e transmitere a informatiei care sunt #ing&istice *#im"a, &er"a# articu#at+ sau
e'tra#ing&istice *non&er"a#e+. In aceasta u#tima &arianta, mesa,u# se transforma in
semne grafice, semne %#astice, gesturi, mimica etc.
6. (estinataru#, %ersoana care %rimeste comunicarea, $eco$ifica mesa,u#, i#
inte#ege inter%retan$u-#, te!auri!ea!a noutatea informatiei *$u%a o %rea#a"i#a se#ectie
a $ate#or+ si formu#ea!a un ras%uns a$ec&at. Ca si %entru emitator, $estinataru#
tre"uie sa ai"a atri"ute %si-o#ogice si fi!io#ogice, sa fie in re#atii %ersona#e cu
emitatoru#, sa %ose$e o moti&atie %entru %rimirea mesa,u#ui, sa inte#eaga sistemu# $e
co$uri fo#osit *in comunicarea &er"a#a, am"ii %arteneri tre"uie sa inte#eaga #im"a+. In
ca!u# in care este rece%ti&, e# formu#ea!a re%#ica, care $e fa%t este o noua
comunicare a$resata emitatoru#ui, care $in e'%e$itor se transforma in $estinatar.
Aceste ro#uri intersc-im"a"i#e a#e ce#or $oi %arteneri constituie &erita"i#a
caracteristica a comunicarii interumane.
)e acce%ta ca e'ista factori care a#terea!a sau restrang %rocesu# comunicarii,
care ar %utea fi inter%retati ca %ara$igme in&erse a#e comunicarii *Maria Corne#ia
ir#i"a+ sau C"ariere a#e comunicariiD. O"isnuit, acestea sunt "ariere a#e mi,#ocu#ui $e
comunicare *#ing&istice sau e'tra#ing&istice+, $ar %ot tine $e $estinatar *"ariere
%si-o#ogice, constituite $in o"staco#e a%arute in %erce%tie, memorie, con&ingeri,
sentimente+ sau $efecte $e re!onanta *informatia nu cores%un$e ne&oi#or in$i&i$u#ui,
care nu intra in consens cu emitatoru#+.
ariera $e #im"a, este sim%#u $e inte#es. Neuti#i!an$ ace#asi co$, $estinataru# are
$ificu#tati sau se af#a in im%osi"i#itatea $e a face $eco$ificarea si $e a rece%tiona
mesa,u#. ariera #ing&istica a%are atunci can$ am"ii %arteneri nu cunosc aceeasi
#im"a. In acest ca! insa comunicarea nu %oate a&ea #oc. Ace#asi #ucru se intam%#a in
arta. ?im"a,u# sonor, %#astic sau co#oristic nu %oate fi CgustatD $e catre un %u"#ic
nea&i!at, care nu este C%regatitD %entru a rece%ta arta, care nu cunoaste semnificatia
sim"o#uri#or uti#i!ate $e artist.
ariera $e te!aur a%are tot #a ni&e#u# rece%toru#ui. Este %osi"i# ca ce# care
rece%tionea!a un mesa, #ing&istic sa recunoasca cu&inte#e, com"inatii#e #or in fra!e,
$ar nu sesi!ea!a sensu# genera# sau sensu# su"ti# a# comunicarii. Aceasta $eoarece
%entru inte#egerea unor mesa,e comunicate este necesara %ree'istenta unui fon$ $e
cunostinte anterior te!auri!ate. Acest ti% $e "ariera a fost $enumit bariera de tezaur
*Maria Corne#ia ir#i"a+.
Cantitatea informatiei intra in $iscutie atunci can$ se a%recia!a &a#oarea unei
comunicari. (e fa%t aceasta nu este sinonima cu &o#umu# $e informatii Fnumar $e
cu&inte ra%ortate #a unitatea $e tim%G GCantitatea $e informatie me$ie statistica este
%ro%ortiona#a cu #ungimea mesa,u#ui *R./.?. :art#eE, citat $e /. Enatescu+ etc.H, ci
%artea $in mesa, care are semnificatie %entru rece%tor si #a un ni&e# mai su"ti#, care
este noutatea informatiei %entru ce# care %rimeste comunicarea. Pentru a fi inc#use in
te!auru# $e cunostinte a in$i&i$u#ui, acesta este o"#igat sa %ractice se#ectarea
informatii#or. (etinerea unui ni&e# $e cunostinte nu numai ca nu im%ie$ica rece%tarea
$e noi informatii, $ar c-iar faci#itea!a acest %roces. Inte#egerea noutatii este
$e!i$eratu# functiona#itatii te!auru#ui.
Comunicarea, ca %roces com%#e', se constituie astfe# in unu# $in e#emente#e
$efinitorii a#e in&atarii in genera#. Intre Ca in&ataD si Ca in&ata sa comuniciD e'ista o
re#atie $e com%#ementaritate, comunicarea fiin$ un e#ement $efinitoriu a# in&atarii
socia#e. )e %oate &or"i $e o re#atie "iuni&oca intre comunicare si in&atare si aceasta
afirmatie &erifica in comunicarea mama-co%i#.
In #egatura cu aceasta tre"uie sa reamintim ca inter&ine si notiunea gra$u#ui $e
inte#egere a enuntu#ui $e catre rece%tor in con$itii#e in care cei $oi %arteneri se af#a #a
ni&e#e $iferite $e com%etenta, a&an$ e'%eriente anterioare si cunostinte foarte
$iferite. Pentru a se face inte#es, emitatoru# se a$a%tea!a ni&e#u#ui rece%toru#ui.
Mama co%i#u#ui $is%une $e moti&atie suficienta %entru a intre%rin$e acest efort.
Una $intre ce#e mai sur%rin!atoare ca#itati a#e comunicarii socia#e, e&i$entiata $oar
in u#time#e $ecenii, $ar a&an$ enorma im%ortanta %entru me$icina si %si-o#ogie, este
$emonstrarea ro#u#ui comunicarii interumane in %si-ogene!a si sanogene!a
*%astrarea ec-i#i"ru#ui %si-ic+. )-a $esc-is astfe# un ca%ito# nou in me$icina, cu
"eneficii %entru %si-o%e$iatrie si %si-iatrie infanti#a, si anume inte#egerea #a un a#t
ni&e# a %ato#ogiei generate $e tu#"urarea comunicarii socia#e *%ato#ogia re#ationa#a+.
In #umina acestor inter%retari, sc-i!ofrenia este consi$erata o "oa#a a comunicarii,
ne&ro!a este inter%retata ca un $eficit $e comunicare, iar autismu# infanti# este ti%u#
$e %si-o%atie in care se notea!a a"senta intentiei $e comunicare. Agresi&itatea
%ri&irii co%ii#or cu autism semnifica frica #or $e e&entua#itatea unui contact socia#.
Comunicarea socia#a este o comunicare sim"o#ica. )e$iu# comunicarii sim"o#ice
se af#a #a ni&e#u# emisferei cere"ra#e stangi. )-a $emonstrat ca "o#na&ii cu $eficit
neuro#ogic #a acest ni&e# nu au numai afa!ie *%ier$erea ca%acitatii $e e'%rimare si
inte#egere a #im"a,u#ui &er"a# sau scris+, ci si o inca%acitate $e rece%tare a intregii
comunicari sim"o#ice *$e e'em%#u, nerecunoasterea semnificatiei %antomimei, ca ti%
$e comunicare sim"o#ica, ne&er"a#a+.
Comunicarea interumana este $e $oua ti%uri, &er"a#a si e'tra&er"a#a. Fiecare
&arianta &a fi %re!entata sintetic.
Comunicarea verbala
Cea mai nai&a asertiune asu%ra comunicarii umane sustine ca este re%re!entata
$e comunicarea &er"a#a. Cu toate acestea, este genera# a$mis ca #im"a,u# &er"a#
este ce# mai im%ortant &e-icu# %entru a o"tine informatii $es%re #umea materia#a si
s%iritua#a. Pe o anumita trea%ta a $e!&o#tarii istorice s-a trecut $e #a #im"a &or"ita #a
cea scrisa, ceea ce a a&ut un imens efect %entru $e!&o#tarea stiintei si cu#turii,
fa&ori!an$ transmiterea si ras%an$irea cunostinte#or *informatii#or+. Acest sistem $e
comunicare este esentia# %entru re#atia inter%ersona#a umana si este s%ecific omu#ui.
?im"a,u# &er"a# %ermite in$i&i$u#ui sa-si e'%rime o"ser&atii#e, $orinte#e si as%iratii#e si
mai a#es sa se faca inte#es $e catre semeni. ?im"a,u# &er"a# te!auri!ea!a e'%erienta
mi#enara a societati#or si cu#turi#or, fiin$ toto$ata im%#icat in %si-ogene!a si
sanogene!a.
Cunoscan$ cau!e#e me$ica#e sau com%ortamenta#e a#e $ificu#tatii#or $e insusire a
#im"a,u#ui, e'ista a!i %osi"i#itatea $e a %rote,a eficient co%iii care sufera $e acest
-an$ica%.
)e cunosc numeroase $ate teoretice referitoare #a con$itii#e care tre"uie
in$e%#inite %entru a $o&e$i ca%acitatea $e inte#egere si a%oi $e fo#osire a #im"ii
&or"ite. Mai im%ortanta $ecat ca%acitatea $e a au!i si a%oi $e a re%ro$uce sunete
coor$onate caracteristice #im"a,u#ui &er"a# este $orinta $e comunicare %e care
&or"irea o e'%rima.
(efinin$ #im"a,ul ca orice sistem $e sim"o#uri fo#osit %entru stocarea sau sc-im"u#
$e informatii, se inte#ege ca #im"a,u# &er"a# este numai unu# $intre sisteme#e
sim"o#ice uti#i!at $e om %entru comunicare, s%ecific s%eciei. E# fo#oseste cu&inte#e
$re%t sim"o#uri $e comunicare.
Prin &or"ire, se inte#ege orice sunet emis $e om cu intentia $e comunicare, $e #a
forme#e &oca#e %re#ing&istice *&oca#i!e+ %ana #a cu&inte si fra!e care $efinesc
sistemu# com%#e' $e comunicare &er"a#a a a$u#tu#ui.
(intre $iferite#e mi,#oace $e comunicare interumana e&ocate anterior, ce# mai
%roeminent este #im"a,u# &er"a#. (e!&o#tarea si uti#i!area com%#e'a a #im"a,u#ui
&er"a# este una $intre ce#e mai s%ecifice ca#itati a#e omu#ui.
Cea mai sugesti&a $emonstratie $e $e!&o#tare cogniti&a %e care ne-o face co%i#u#
este in&atarea $e a fo#osi #im"a,u# &er"a#. Aceasta ac-i!itie a%are $e&reme *#a
sfarsitu#ui %rimu#ui an $e &iata+. Este stiut ca #im"a &or"ita se in&ata in fami#ie si ro#u#
mamei este esentia# *#im"a materna+.
?im"a,u# &er"a# re%re!inta mu#t mai mu#t $ecat un mi,#oc $e comunicare. E#
re%re!inta e#ementu# $e "a!a in or$onarea e'%erientei. Fo#osin$ a$ec&at #im"a,u#
&er"a# co%i#u# %oate sa transmita necesitati#e #ui "io#ogice, sa atraga atentia, sa
contro#e!e com%ortamentu# #ui si a# ce#or#a#ti. ?im"a,u# &er"a# ii %ermite sa-si
re%re!inte #umea in mo$ sim"o#ic si sa o%ere!e inte#ectua# #a ni&e# a"stract, su%erior
ni&e#u#ui $irect a# e'%erientei ime$iate. Referitor #a mo$a#itatea $e insusire a
#im"a,u#ui &er"a# $e catre co%i# e'ista ce# %utin $oua teorii.
Teoria in&atarii #im"a,u#ui a fost #ansata $e .F. )9inner in anu# 4;7> si ea sustine
ca un co%i# in&ata sa &or"easca asa cum in&ata toate com%ortamente#e $e "a!a
acce%tate socia#, imitan$ a$u#tu#. E# isi insuseste, %rin imitare, ti%u# $e &or"ire a#
a$u#tu#ui *a# mamei+ cu care se af#a in interactiune. (aca &or"este cu grese#i, mama i#
corectea!a si, ca re!u#tat a# se#ectarii si intaririi forme#or gramatica#e corecte, co%i#u#
$e%rin$e corect #im"a materna. (aca aceasta teorie ar fi a$e&arata, ar insemna ca
$atorita marii &aria"i#itati a me$iu#ui fami#ia# si socia# in care e&o#uea!a co%iii, ca si a
mo$u#ui e'trem $e &aria"i# in care se %oate estima ca se face corectarea grese#i#or
$e &or"ire, ac-i!itia &or"irii #a co%i# ar tre"ui sa se faca #a &arste foarte $iferite si cu
as%ecte ca#itati&e &ariate.
Psi-o#ing&istica a $o&e$it, %rin stu$ii con&ingatoare, ca $e!&o#tarea #im"a,u#ui
&er"a# #a co%i#, care traieste in me$ii foarte %o#imorfe, este re#ati& stan$ar$i!ata si
urmea!a ace#easi sec&ente. Intr-o fami#ie in care am"ii %arinti sunt -i%oacu!ici,
co%i#u# ac-i!itionea!a #im"a &or"ita in ace#asi mo$ ca un co%i# $intr-o fami#ie o"isnuita
*in acest ca! se %oate $iscuta ro#u# %osi"i# ,ucat $e interactiunea cu a#ti a$u#ti
norma#i+.
)e %oate conc-i$e ca $o"an$irea %recoce a #im"a,u#ui &er"a# are un anumit ti%ar
$e ac-i!itie care este re#uat, cu foarte mici &ariatii, $e catre fiecare co%i# care in&ata
sa &or"easca.
Cea mai con&ingatoare $emonstratie este ca #a un anumit moment a# $e!&o#tarii
ontogenetice a #im"a,u#ui &er"a# #a co%i# acesta uti#i!ea!a %ro%o!itiuni scurte, formate
$in $oua cu&inte, %e care nu #e-a au!it $e #a a$u#t, ci constituie creatia #ui origina#a
*Cnu %oate fi acu!at $e imitareD+. (aca am acce%ta teoria in&atarii &or"irii %rin imitare,
ar tre"ui sa a$mitem ca un co%i# nu s%une $ecat ceea ce a mai au!it $e #a un a$u#t.
Este insa $emonstrat ca si co%i#u#, ca si a$u#tu#, este ca%a"i# sa com%una o mare
&arietate $e %ro%o!itii, care se "ucura $e o a"so#uta origina#itate.
In anii 4;@2-4;>1, N. C-oms9E a emis teoria %si-o#ing&istica *menta#ista+ a
in&atarii #im"a,u#ui &er"a# *genera# acce%tata+, care ras%un$e ce# mai "ine #egitime#or
intre"ari a#e ce#or care stu$ia!a ac-i!itia ontogenetica a &or"irii. In acce%tia acestei
teorii, co%i#u# nu in&ata sa &or"easca imitan$ a$u#tu#, ci $e%rin$e $e #a acesta $oar un
sistem $e regu#i, %e care a%oi #e %oate a%#ica uni&ersa#.
In anu# 4;@;, E. M. ?enne"erg emite i$eea ca a"i#itatea $e a $e!&o#ta #im"a,
sim"o#ic este caracteristica numai omu#ui si constituie o ca#itate uni&ersa#a a s%eciei.
(esi a%ro%iate "io#ogic $e om, %rimate#e nu reusesc nicio$ata sa &or"easca, cu toate
ca $is%un $e sisteme $e comunicare socia#a. (esi $iferite#e #im"i &or"ite in #ume au
&oca"u#ar si structuri gramatica#e $intre ce#e mai &ariate si $eose"ite intre e#e,
a"i#itatea $e a &or"i, care este sigur innascuta si $o"an$ita ca un caracter genetic
%entru om, ii %ermite co%i#u#ui in&atarea oricareia $intre e#e.
Pentru insusirea #im"a,u#ui &er"a# este a"so#ut o"#igatoriu ca fiinta umana sa
$is%una $e un anumit ni&e# $e $e!&o#tare cogniti&a si un anumit gra$ $e $e!&o#tare
motorie.
Pornin$ $e #a un a$e&ar &erificat ca fiinta umana $is%une $e ca#itatea innascuta
$e a %utea &or"i, inseamna ca orice co%i# cu $e!&o#tare inte#ectua#a norma#a, care a
"eneficiat $e interactiuni socia#e eficiente, ince%e sa &or"easca. Pe intreg g#o"u#
%amantesc si in toate me$ii#e co%iii in&ata sa &or"easca #a aceeasi &arsta si, #ucru
a%arent curios, fo#osesc ace#easi regu#i *sisteme+ %entru ac-i!itionarea #im"ii &or"ite.
Psi-o#ing&istica si-a concentrat atentia asu%ra sistemu#ui %ro$ucti& a# &or"irii, stu$iin$
mo$a#itatea %rin care un co%i# mic reuseste sa com%una un numar %ractic infinit $e
%ro%o!itiuni origina#e. N. C-oms9E sustine ca, $e fa%t, co%i#u# isi insuseste niste
regu#i gramatica#e.
)inta'a %ro%o!itiei are un ro# esentia# in $eterminarea inte#esu#ui ei. Conform
teoriei #ui C-oms9E, com%etenta sinta'ei se $e!&o#ta in$iferent $e &aria"i#e#e
in$i&i$ua#e, cum sunt inte#igenta sau moti&atia *intentia $e comunicare a co%i#u#ui+.
Con$itii#e interactiunii socia#e $etermina #ogica %ro%o!itiei in sta$ii#e initia#e a#e
ac-i!itiei #im"a,u#ui. ?a un moment $at, co%i#u# este ca%a"i# sa faca transcri%tia unor
ti%are, sec&ente#e au$iti&e #e tra$uce intr-o sec&enta $e articu#are a sunete#or -
cu&inte#e. Re!u#ta re%ro$ucerea corecta sau numai %artia# corecta a #or. Aceasta
trecere $e #a mo$e# #a %ro$uctie, %rin fo#osirea unor regu#i genera#e, este esentia#a
%entru fono#ogia co%i#u#ui. Une#e $e$uctii sunt corecte, a#te#e nu. Oricum, aceste
%rime regu#i se mai sc-im"a in tim%u# $e!&o#tarii. )inta'a fra!ei este consi$erata insa
un as%ect su%erficia# a# #im"a,u#ui &er"a#. )ensu# semantic re%re!inta as%ectu#
%rofun$ a# acestui sistem $e comunicare.
Teoria %si-o#ing&istica nu a %utut insa sa ras%un$a #a o intre"are c-eie: ce
re%re!inta, in fon$, ca%acitatea innascuta $e a &or"i %ro%riei fiintei umane0
?im"a &or"ita nu este transmisa nicio$ata im%ersona# catre inter#ocutor, ci %entru
ca mesa,u# sa fie mai e'%#icit inter&in tot$eauna %ro!o$ia, %ara#im"a,u# si
comunicarea e'tra&er"a#a.
Prozodia re%re!inta $imensiunea au$iti&-&oca#a a comunicarii &er"a#e, $u%a ce a
fost e'c#usa orice inter&entie a comunicarii e'tra&er"a#e si a fono#ogiei segmentare
*ana#i!a fon$u#ui $e cu&inte, si#a"e, sunete, &oca#e, consoane+. Pro!o$ia ana#i!ea!a
&aria"i#itatea #ing&istica a &ocii ina#te sau ,oase *intonatia+, ritmu# *inc#usi& %au!e#e+ si
&ite!a &or"irii, e!itari#e *f#uenta+.
In sta$ii#e %recoce a#e comunicarii, %ro!o$ia ,oaca un ro# insemnat. Co%i#u# in&ata
sa sesi!e!e si sa inter%rete!e intai %ro!o$ia si a"ia mai tar!iu sensu# cu&inte#or.
Ce# mai com%#e' com%onent $intre toate sisteme#e %ro!o$iei este intonatia, ceea
ce semnifica fo#osirea #ing&istica a ina#timii sunete#or %entru a fa&ori!a inte#egerea
mesa,u#ui. /ariatia $e ton a &ocii %ermite ca ea sa $e&ina %atetica, sarcastica sau
manioasa, ceea ce creste mu#t e'%resi&itatea mesa,u#ui &er"a# comunicat.
Ince%an$ cu &arsta $e 1-6 #uni, sugaru# sesi!ea!a e#emente#e %ro!o$ice a#e
&or"irii a$u#tu#ui, can$ acesta i se a$resea!a. Contrastu# intre tonu# ri$icat sau
co"orat a# &ocii este inter%retat c-iar $e sugaru# $e < #uni.
(u%a &arsta $e @ #uni, &oca#i!e#e emise ritmic $e sugar &or fi inter%retate ca
%recursoare a#e intonatiei.
In %erioa$a %roto#ing&istica co%i#u# nu %oate %ronunta $ecat unu#-$oua cu&inte.
Acestea sunt greu $e inter%retat fonetic, $ar sensu# comunicarii se am%#ifica mu#t
$aca e#e sunt interce%tate %ro!o$ic. Este %erioa$a in care co%i#u# uti#i!ea!a acti&
%ro!o$ia, o mani%u#ea!a %entru a com%#eta mesa,u#. Pro!o$ia este fo#osita in s%ecia#
in %erioa$a %resintactica a &or"irii *;-42 #uni+, can$ $in cau!a saraciei #im"a,u#ui
&er"a# si %entru ca inca nu stie sa fo#oseasca sinta'a, uti#i!ea!a %ro%o!itiuni scurte
a#catuite $in unu-$oua cu&inte cu care se incumeta sa comunice cu a$u#tu# si c-iar se
face inte#es $e acesta. Co%i#u# fo#oseste mu#t %ro!o$ia si $u%a ti%u# $e intonatie
fo#osit, ce#e cate&a cu&inte $in &oca"u#aru# #ui sarac se im"ogatesc "rusc cu
semnificatii.
+estul *comunicarea e'tra&er"a#a+ com%#etea!a %ronuntia uneori incorecta a
cu&antu#ui *co%i#u# %ri&este cu interes catre un o"iect, i# arata cu $egetu# si a%oi ii
%ronunta $enumirea+. In aceasta %erioa$a $e trecere, gestu# are semnificatie $e
comunicare mai mare c-iar $ecat fo#osirea cu&antu#ui.
Pro,emica ana#i!ea!a $istanta s%atia#a intre ce#e $oua %ersoane care se af#a intr-
o sec&enta $e comunicare &er"a#a.
Nu se %oate face a"stractie $e &a#oarea %ri&irii reci%roce a ce#or $oi %arteneri $e
comunicare. Este un e#ement $e com%ortament %resu%us ca in tim%u# unei
comunicari &er"a#e cei $oi se %ri&esc Coc-i in oc-iD. Pri&irea atrage, a&erti!ea!a si
ser&este %entru intarirea contactu#ui &er"a#, in$iferent $aca sensu# ei este %o!iti& sau
negati&. ?i%sa contactu#ui &i!ua# intr-un $ia#og #i%seste %ersoana care &or"este $e
contro#u# %o!iti& al feedbac*%ului. Este ace#asi #ucru care se %etrece cu un %rofesor
care tine o #ectie magistra#a in fata unui microfon si nu in fata unui amfiteatru cu
stu$enti. Contactu# cu au$itoriu# $e&ine im%ersona# si se %ier$e $in forta $e
con&ingere si %enetratie a mesa,u#ui &er"a#.
-imba.ul verbal are o structura #ing&istica $e "a!a a#catuita $intr-un sistem ierar-ic
"a!at %e sunete sim%#e, reunite in cu&inte si fra!e.
-a nivel fonologic #im"a &or"ita este a#catuita $in sunete#e $e "a!a, re%re!entate
%rin foneme, %e care &or"itoru# #e recunoaste ca atare, $istingan$u-#e $e a#te sunete
cu a#te semnificatii. Fiecare &or"itor $istinge c#ar foneme#e, i$entifican$u-#e.
Foneme#e se succe$ &ariat si a#catuiesc succesi& si#a"e, cu&inte, %ro%o!itii, fra!e.
)e acce%ta, %rin con&entie, ca ni&e#u# ime$iat su%erior a# #im"ii &or"ite este nivelul
gramatical, caruia i se recunosc morfo#ogia si sinta'a. (in %unct $e &e$ere
morfo#ogic fiecare cu&ant are o semnificatie. Cea care coman$a or$inea cu&inte#or in
%ro%o!itie este sinta'a. )c-im"area or$inei cu&inte#or sc-im"a uneori com%#et
inte#esu# fra!ei.
/ivelul semantic este u#timu# cu semnificatie %entru ana#i!a #im"a,u#ui &er"aI.
Cu&inte#e sunt in&estite %rin e#e inse#e cu un inte#es sim"o#ic care insa %oate fi
nuantat sau am%#ificat %rin incarcatura emotiona#a a mo$u#ui in care sunt re$ate, $e
conte'tu# in care are #oc comunicarea, $e cone'iuni#e %e care #e face &or"itoru# sau
ce# care rece%tea!a mesa,u# &er"a# si care tin $e $e!&o#tarea #ui cogniti&a. E'ista
%ro%o!itiuni corecte gramatica#, $ar neinter%reta"i#e semantic.
Ac-i!itia ontogenetica a #im"a,u#ui &er"a# este %rece$ata $e o %erioa$a $e
$e!&o#tare, numita %re&er"a#a sau %re#ing&istica.
Prime#e sunete %e care #e %ronunta co%i#u# sunt &oca#e#e, urmate $e consoane,
a%oi si#a"e. In eta%e#e initia#e e'ista $iferenta intre %ronuntia co%i#u#ui in com%aratie
cu cea a a$u#tu#ui si aceasta a $e&enit e&i$enta atunci can$ s-a incercat transcrierea
fonetica.
Ierar-ia a%aritiei sunete#or si a%oi a &or"irii este uni&ersa#a, $ar ramane
$e%en$enta $e ca%acitatea %ro$ucti&a a co%i#u#ui si $e ni&e#u# #ui $e $e!&o#tare.
Sunetele tuturor limbilor sunt mi,ate in inceputurile lingvistice ale fiintei umaneI
Co%i#u# &a se#ecta $intre acestea ace#e foneme care sunt %otri&ite cu #im"a %e care o
&a in&ata *a$u#tu# ii intareste foneme#e $e care &a a&ea ne&oieI+. )ta$ii#e $e!&o#tarii
&oca#e au caracter ierar-ic *ca toate sta$ii#e $e!&o#tarii in s%ira#a, in genere+. Fiecare
sta$iu nou incor%orea!a *%resu%une+ %e ce# anterior si se construieste %e acesta.
E'ista in $e!&o#tarea ontogenetica a #im"a,u#ui &er"a# o %erioa$a $e tran!itie care
$urea!a numai cate&a #uni, in tim%u# careia co%i#u# s%une cate&a cu&inte in&entate $e
e4, care nu e'ista in #im"a,u# &er"a# a# a$u#tu#ui si care au fost $enumite $e catre
s%ecia#isti cu un termen #ing&istic, protocuvinte. E#e $eri&a $in cu&inte#e fo#osite $e
a$u#t, $enumesc actiuni %articu#are, functii s%ecifice, au sensuri %ragmatice "ine
$efinite, $ar nu sunt i$entice cu cu&inte#e fo#osite $e a$u#t, $eoarece contin foneme
%e care co%i#u# nu #e %oate inca %ronunta. Tot in aceasta %erioa$a este o"ser&at si
fenomenu# #ing&istic de suprae,tensie *uti#i!area unui singur cu&ant %entru a $enumi
mai mu#te o"iecte sau actiuni cu sens asemanator+.
Primu# cu&ant a%are $e o"icei inainte ca sugaru# sa fi ince%ut sa mearga singur *;-
43 #uni+ si e# semnifica numai %entru #aici ince%utu# comunicarii cu a$u#tu#. (e fa%t,
inca $e #a nastere, co%i#u# se af#a in interactiune $e comunicare cu mama. Prime#e
cu&inte, semna#ate intre ;-47 #uni, a#catuiesc %roto#im"a,u#. Acesta are o &a#oare
interme$iara intre %recursorii &or"irii semna#ati anterior si a%aritia &or"irii.
Pentru a $e&eni a%t sa &or"easca, co%i#u# tre"uie sa recunoasca un cu&ant intr-un
anumit tim%, sa in&ete sa-# %ronunte s%ontan *nu %rin imitarea a$u#tu#ui+ si sa-4
uti#i!e!e atunci can$ socia# si %ragmatic este o%ortun, intr-un anumit conte't. E#
tre"uie sa $e%rin$a &a#oarea sim"o#ica si semantica a cu&inte#or.
?im"a,u# &er"a# recunoaste un as%ect socia# si unu# cogniti&, mai su"ti# si mai
sofisticat.
As%ectu# socia# este argumentat %rin aceea ca #im"a se in&ata in ca$ru#
comunicarii socia#e si are ro#u# $e a intretine sau com%#eta o comunicare socia#a.
Contactu# cu un me$iu socia# in care se &or"este este o con$itie a"so#ut o"#igatorie
%entru ca un co%i# sa in&ete sa &or"easca. Parintii au un ro# ma,or in aceasta
ac-i!itie.
)-a $emonstrat ca e'ista o re#atie semnificati&a intre &oca"u#aru# co%i#u#ui #a
&arsta $e 1 ani si ,umatate si numaru# $e cu&inte care i-au fost a$resate in cursu#
unor interactiuni s%ecia#e cu co%i#u#. )e stie ca mama a$resea!a cu&inte co%i#u#ui in
trei im%re,urari $iferite si anume, can$ i# ingri,este *ii face "aie, i# infasa, ii $a $e
mancare+, in toate %erioa$e#e in care co%i#u# ramane singur fara sa i se acor$e o
atentie s%ecia#a si $is%une $oar $e %erioa$e $e atentie $i&i!ata *su%er&i!are $in
%artea a$u#tu#ui+ si in ca$ru# unor interactiuni s%ecia#e, a#catuite $in $ia#og, ,ocuri cu
%artici%area a$u#tu#ui, ,ocuri cu ,ucarii, $iri,at $e a$u#t. Ce#e mai consistente
interactiuni mama-co%i# se remarca #a %rimu# co%i# a# mamei si %ro"a"i# acesta este
su"stratu# ca %rimu# nascut se $e!&o#ta, $e o"icei, mai re%e$e si are %erformante
cogniti&e su%erioare ce#or#a#ti frati $in fratrie. )trategia mamei este insa $eterminata
mu#t $e ras%unsu# co%i#u#ui.
Pentru a %utea in&ata sa &or"esti se mai cere, $e asemenea, ca sistemu# ner&os
sa fie intact, $esi s-au citat ca!uri sigure $e ar-inencefa#ie care au $o"an$it un #im"a,
&er"a# norma#. ?a nastere, am"e#e emisfere cere"ra#e sunt ec-i%otentia#e si %ot sa
fa&ori!e!e ac-i!itia #im"a,u#ui &er"a# in ega#a masura. Cu tim%u# se constituie un
%roces $e s%ecia#i!are a emisfere#or cere"ra#e si emisfera stanga ia coman$a %entru
#im"a,. Conform cercetari#or #ui uc- si (uffE *4;23, citate $e Fe#$man+ emisfera
stanga este se$iu# intregii comunicari sim"o#ice. )u" actiunea emotii#or care sunt
generate in emisfera $rea%ta, functia emisferei stangi %oate suferi o in-i"itie. Functia
emisferei stangi inf#uentea!a, $e asemenea, cunoasterea #ineara, sec&entia#a,
ana#itica, %ro%rie #im"a,u#ui &er"a#, s%re $eose"ire $e emisfera $rea%ta care
coor$onea!a cunoasterea genera#a, sintetica. Procesu# $e!&o#tarii cogniti&e nu %oate
fi se%arat $e %rocesu# $e!&o#tarii emotiona#e si e'ista $e asemenea un %ara#e#ism
intre gra$u# $e inte#igenta si ca#itatea uti#i!arii #im"a,u#ui.
Comunicarea &er"a#a fiin$ o comunicare ti%ic sim"o#ica %resu%une o oferta %entru
comunicare. In tim%u# comunicarii &er"a#e, a%are mimica facia#a con&ersationa#a si
$e ascu#tare, $u%a cum e'ista o stransa core#atie intre miscari#e cor%u#ui si
com%ortamentu# &er"a#. Acestea nu o%erea!a automatic si, $e o"icei, sca%a
inter&entiei constiente. E#e nu e'%rima tot$eauna o stare moti&ationa#-emotiona#a si
nu constituie un com%ortament s%ontan *&e!i comunicarea e'tra&er"a#a+. Uti#i!area
comunicarii sim"o#ice este tot$eauna &o#untara, $ar nu tot$eauna constienta. Une#e
sim"o#uri &er"a#e in&atate o%erea!a in afara atentiei emitatoru#ui sau rece%toru#ui.
Insusirea #im"a,u#ui &er"a# recunoaste $oua &ersante si anume ce# a# rece%tiei si
ce# a# %ro$ucerii #ui. Intre aceste $oua eta%e se inter%une mecanismu# cere"ra#. Atat
as%ectu# rece%ti&, cat si ce# e'%resi& a# #im"a,u#ui &er"a# %oate fi cuantificat si
o"iecti&at si acesta este sco%u# teste#or care isi %ro%un sa masoare $e!&o#tarea
#im"a,u#ui #a co%i# *&e!i figura 1+.
Figura 1. Numaru# $e cu&inte inte#ese si %ronuntate $e co%i#u# mic #a $iferite &arste
*$u%a F#etc-er si Garman+
As%ectu# rece%tiei %resu%une au!irea, ascu#tarea, se#ectia, recunoasterea
sunete#or, a inf#e'iuni#or &ocii *inter%retarea %ro!o$iei+, inte#egerea sensu#ui semantic
a# cu&inte#or, a# constructiei sintactice.
As%ectu# e'%resi& *%ro$ucerea #im"a,u#ui+ %resu%une in&estigarea mo$u#ui $e
%ro$ucere a sunete#or, ca#itatea #or, articu#area corecta a cu&inte#or, a"i#itatea $e
asam"#are a cu&inte#or *e'%resi&itatea &er"a#a+, a"i#itatea $e conce%tie &er"a#a,
fo#osirea comunicarii e'tra&er"a#e %entru a com%#eta sensu# comunicarii si $orinta $e
comunicare.
)e %oate acce%ta ca in %atru categorii $e situatii are #oc intar!ierea a%aritiei
#im"a,u#ui &er"a# si acestea sunt: sur$itatea, retar$u# menta#, tu#"urari#e emotiona#e si
#i%sa $e stimu#are %rin interactiuni socia#e eficiente. )e stie ca un co%i# institutiona#i!at
&or"este mai tar!iu, mai $ifici# si mai %utin e'%resi& $in cau!a acestei su"stimu#ari
socia#e. A#teori nu e'ista $ecat $eficiente a#e interesu#ui %entru comunicarea
interumana *autismu# este consi$erat fa#imentu# comunicarii+.
)e $ec#ara ca un co%i# nu &or"este $aca nu rosteste nici un cu&ant #a &arsta $e 6
ani si ,umatate.
In momentu# in care se face testarea a"i#itati#or &er"a#e #a co%i#u# %resco#ar nu se
&a %ier$e $in &e$ere ca unii co%ii se in-i"a ireme$ia"i# in %rea,ma unui a$u#t strain.
Testarea co%i#u#ui este e'c#usa $aca nu am reusit sa intram intr-o interactiune $e
comunicare fa&ori!ata $e %re!enta unor ,ucarii noi, atracti& co#orate care sa-i
tre!easca interesu#. O interactiune $e ,oc este un "un %ri#e, $e a sta"i#i ni&e#u# $e
$e!&o#tare &er"a#a a co%i#u#ui.
O tu#"urare a comunicarii &er"a#e este %ro"a"i#a $aca o semna#ea!a %arintii sau
e$ucatorii *#eagane, case $e co%ii, crese+, $aca co%i#u# %are ca au$e si nu ascu#ta cu
atentie, $aca #a &arsta $e 4 an nu-si cunoaste nume#e, $aca nu inte#ege inter$ictia,
$aca #a &arsta $e 42 #uni nu rosteste unu-$oua cu&inte, $aca #a &arsta $e 6 ani nu
ascu#ta o %o&este, nu inte#ege sensu# unor a$&er"e *sus, ,os, inauntru, afara+ sau nu
uti#i!ea!a %ro%o!itiuni scurte formate $in unu#-$oua cu&inte.
(aca $in $iferite moti&e un co%i# nu-si %oate insusi #im"a,u# &er"a#, e# &a fi gra&
-an$ica%at si in inferioritate inte#ectua#a fata $e semenii #ui $e aceeasi &arsta.
In conc#u!ie, e&a#uarea #im"a,u#ui se face in mo$ com%#e' $emonstran$
ca%acitatea $e a au!i, $orinta $e a ascu#ta, a"i#itatea $e a $iscrimina foneme#e, $e a
face core#atie intre o"iect si cu&ant, ca%acitatea $e a formu#a un ras%uns &er"a#, $e a
organi!a un #im"a, e'%resi& si a articu#a cu&inte#e. Ras%unsu# $e%in$e $e $e!&o#tarea
cogniti&a, conte't si starea emotiona#a a su"iectu#ui, emotii#e a&an$ un efect negati&
asu%ra %ro$ucerii #im"a,u#ui si mai %utin asu%ra rece%tarii #ui.
Comunicarea e,traverbala
Pre!entarea comunicarii inter%ersona#e su" ce#e $oua as%ecte %rinci%a#e, &er"a#a
si e'tra&er"a#a, are a&anta,u# ca uti#i!ea!a notiuni $istincte, a%roa%e $e "un simt.
Pri&ita $in %unctu# $e &e$ere a# $e!&o#tarii fi#ogenetice si a# mi,#ocu#ui $e
transmitere a informatiei comunicarea umana urmea!a a#te $oua cai:
- Ca#ea comunicarii s%ontane, mai &ec-e fi#ogenetic, care ref#ecta starea
emotiona#a a su"iectu#ui si este contro#ata $e emisfera cere"ra#a $rea%ta5
- Ca#ea comunicarii sim"o#ice care e'%rima functia socia#a a comunicarii si in&ita
#a interactiune, mai noua fi#ogenetic, si contro#ata $e emisfera cere"ra#a stanga.
Ross uc9 %re!enta in anu# 4;21 un stu$iu con&ingator referitor #a aceste
&ersante a#e comunicarii intraumane, care %ot fi inc#use in comunicarea e'tra&er"a#a
*cu %reci!area ca si comunicarea &er"a#a este $e fa%t sim"o#ica+. Inter%atrun$erea
acestor $omenii $a imaginea com%#e'itatii comunicarii umane.
)tu$ierea comunicarii e'tra&er"a#e a starnit interes $eose"it a"ia in u#timu#
$eceniu, ca urmare a cunostinte#or $o"an$ite $e eto#ogie a%#icate in stu$ierea fiintei
umane. Eto#ogia este ramura "io#ogiei care stu$ia!a com%ortamentu# anima#e#or si
are astfe# ca o"iect $e cercetare com%ortamente#e non&er"a#e.
Cercetatorii au reusit astfe# sa $escifre!e ca %e #anga comunicarea sim"o#ica,
s%ecifica omu#ui, care re%re!inta sistemu# socia# $e comunicare *comunicarea
&er"a#a a fost %re!entata %e #arg in ca%ito#u# %rece$ent+, fiinta umana, ca si a#te s%ecii
$e!&o#tate "io#ogic, $is%un si $e un sistem "io#ogic $e comunicare, numit comunicare
s%ontana.
)istemu# "io#ogic $e comunicare a# omu#ui a fost semna#at inca $in anu# 42>1, $e
catre C-. (arJin, in #ucrarea E,pression o. the Emotions in ans and 0nimals.
Facan$u-se $istinctie intre com%ortamentu# non&er"a# &o#untar si in&o#untar,
comunicarea s%ontana este inc#usa in u#timu#. E'%resia facia#a care e'%rima
e#emente a#e comunicarii s%ontane *frica, $orinta, su%arare+ nu este insa nicio$ata
%ura, a&an$ si e#emente &o#untare, contro#ate, cu atat mai a"i#, cu cat co%i#u# este $e
&arsta mai mare si $is%une $e $e!&o#tarea cogniti&a. (e e'em%#u, miscari#e facia#e
care insotesc con&ersatia sunt su"or$onate f#u'u#ui &or"irii. In tim%u# comunicarii
&er"a#e, e'%resia facia#a si gesturi#e sunt su"or$onate con&ersatiei. Comunicarea
sim"o#ica este tot$eauna &o#untara, $ar nu tot$eauna constienta. Nu este usor $e
facut $istinctie intre mo$ificari#e mimicii facia#e con&ersationa#e *su"or$onate
con&ersatiei+ si ce#e emotiona#e. Acestea $e&in mai $istincte $aca o"ser&am
Cem"#ema facia#aD in afara comunicarii. Aceasta e'%resie este automatica, sca%a
inter&entiei constiente a su"iectu#ui si e'%rima starea #ui moti&ationa#-emotiona#a.
Ross uc9 face o com%aratie intre comunicarea s%ontana si cea sim"o#ica *&e!i
ta"e#u# 4+ si %ro%une o re%re!entare grafica %ri&in$ re#atia i%otetica $intre e#e *&e!i
figura 6+.
Figura 6. Re#atia i%otetica $intre comunicarea sim"o#ica si s%ontana *$u%a Ross
uc9+.
Ta"e#u# 4
Com%aratie intre comunicarea s%ontana si sim"o#ica *$u%a Ross uc9, 4;21+
Caracteristici Comunicarea s%ontana Comunicarea sim"o#ica
a!a sistemu#ui $e
co$uri
%artici%are "io#ogica *innascut+ %artici%are socia#a *$o"an$ita+
E#emente semne: as%ecte natura#e, &i!i"i#e,
usor sesi!a"i#e $e inter#ocutor
semne: re#atie ar"itrara cu ceea ce e'%rima5
am"ii %artici%anti #a interactiune tre"uie sa #e
cunoasca semnificatie
Intentie spontan: com%ortamentu# este un
ras%uns automatic sau ref#e'
voluntar: transmitatoru# intentionea!a sa
transmita un anume mesa,
Continut nu %ro%une o comunicare5 este
%ro%ortiona# cu starea
moti&ationa#a si emotiona#a a
su"iectu#ui
voluntar: transmitatoru# intentionea!a sa
transmita un anumit mesa,, in&ita #a
comunicare
)e$iu# %rocese#or
cer"ra#e
emisfera cere"ra#a $rea%ta emisfera cere"ra#a stanga
In conce%tia acestui autor, comunicarea spontana este cea mai &ec-e fi#ogenetic
si se "a!ea!a %e un sistem $e semne $o"an$ite "io#ogic. )emne#e se af#a intr-o
#egatura natura#a cu ceea ce e'%rima *stari emotiona#e+. Comunicarea s%ontana nu
in&ita #a $ia#og, $ar informea!a %arteneru#, $es%re starea moti&ationa#-emotiona#a a
su"iectu#ui. E'%resia facia#a care $e!&a#uie e#emente#e comunicarii s%ontane este
in&o#untara, iar acest ti% $e comunicare este, %rin e'ce#enta, e'tra&er"a#a. )tari#e
emotiona#e %e care #e e'%rima comunicarea s%ontana sunt usor sesi!a"i#e $e catre
inter#ocutor, iar $in %unct $e &e$ere "io#ogic e#e sunt inter%retate ca a&an$ ro#
a$a%ti&, fiin$ sursa $e informatie %entru rece%tor. (esi ro#u# com%ortamentu#ui facia#
%entru su%ra&ietuirea omu#ui este greu $e e&a#uat, se %oate s%une ca sugaru# in
&arsta $e @ #uni este foarte sensi"i# #a inf#e'iuni#e &ocii *%ro!o$ia+ si e'%resia facia#a a
mamei, iar co%i#u# in &arsta $e un an fo#oseste e'%resia facia#a a mamei ca sursa $e
informatie, atunci can$ se simte in nesiguranta. Incruntarea e'%riman$ mania care
%oate fi $escifrata in e'%resia facia#a a in$i&i$u#ui &a fi inter%retata ca a$a%tati&a,
%entru ca a#ertan$ %arteneru#, re!o#&area conf#ictu#ui se face fara a#tercatii fi!iceI )e
cunoaste &a#oarea informati&a a %rimu#ui contact facia#, fo#osita $e inter#ocutor %entru
%re&e$erea $irectiei in care &a e&o#ua comunicarea.
Fiin$ innascuta, e'%resia facia#a, care e'%rima comunicarea s%ontana, a%are
$e&reme in cursu# $e!&o#tarii ontogenetice, $ar u#terior se a$auga e#emente in&atate,
mo$e#ate $e cu#tura si e$ucatie, care $isimu#ea!a com%ortamentu# $ictat $e starea
moti&ationa#-emotiona#a a su"iectu#ui.
(eci comunicarea non&er"a#a inc#u$e am"e#e as%ecte, e#emente innascute,
$o"an$ite "io#ogic si e#emente in&atate, mo$e#ate %rin e$ucatie sau ni&e# cu#tura#.
Referin$u-ne strict #a e'%resia facia#a, se %oate s%une ca este foarte greu $e
$istins gra$u# contro#u#ui &o#untar intr-o e'%resie facia#a $ata, care %oate fi s%ontana,
$ar CcorectataD &o#untar. Miscarea muscu#aturii fetei este &o#untara, nu si re#e&anta
%entru e'%rimarea unei emotiiI Pentru e&i$entierea e'%resiei s%ontane rea#e
su"iectu# tre"uie o"ser&at fara ca e# sa stie, ceea ce in cercetari#e com%ortamentu#ui
uman se o"tine fo#osin$ camere in&i!i"i#e $e #uat &e$eri. (e asemenea, este necesar
ca su"iectu# sa nu fie antrenat intr-o interactiune socia#a, mai a#es intr-o con&ersatie,
$eoarece, asa cum am aratat, e'%resia facia#a $e&ine ime$iat su"or$onata
comunicarii &er"a#e %e care o com%#etea!a. Rece%toru# tre"uie sa fie ca%a"i# sa
sesi!e!e toate aceste mo$ificari.
Ro#u# socia# a# comunicarii este in$e%#init $e comunicarea simbolica, "a!ata %e un
sistem $e sim"o#uri $efinite socia#, care au o re#atie ar"itrara in ra%ort cu ceea ce
e'%rima. Este tot$eauna intentiona#a, &o#untara *nu si constienta tot$eauna+ si
constituie o in&itatie #a interactiunea a$resata %arteneru#ui. Nu e'ista comunicare
sim"o#ica %ura, ea se su%ra%une tot$eauna %este e#emente#e comunicarii s%ontane5
$e&ine mai com%#e'a %e masura ce co%i#u# se $e!&o#ta, fiin$ inf#uentata $e
e'%erienta si $e!&o#tarea #ui cogniti&a. )im"o#u# uti#i!at $e comunicarea socia#a este
un #im"a, in&atat in ca$ru# interactiuni#or si se constituie intr-un co$ a# comunicarii
care tre"uie cunoscut atat $e emitator, cat si $e rece%tor.
In comunicarea interumana, am"e#e ti%uri $e comunicare %ot sur&eni simu#tan.
Comunicarea e'tra&er"a#a nu este numai s%ontana *aceasta e'%#ica $oar starea
moti&ationa#-emotiona#a+, ci si sim"o#ica. ?egatura $intre e#e nu este #ogica, ci mai
$egra"a "io#ogica *comunicarea s%ontana este coor$onata $e emisfera cere"ra#a
$rea%ta, iar cea sim"o#ica $e emisfera cere"ra#a stanga+.
Comunicarea e'tra&er"a#a are $oua functii im%ortante: functia socia#a, $e
comunicare, si functia e'%resi&a sau afecti&a.
(e fa%t, e'ista o integrare a functiei afecti&e si socia#e a com%ortamentu#ui
e'tra&er"a#. Continutu# oricarei actiuni non&er"a#e cunoaste o %arte $escri%ti&a
*mesa,u#+ si una afecti&a *!am"etu# $e %#acere+. )ensu# tre"uie inter%retat in conte't.
Uneori %arintii sau fratii cu care co%i#u# intra in interactiune ignora e'%resi&itatea fetei
co%i#u#ui. E'%resia $e frica ii este re%rosata, %e$e%sita si etic-etata ca ri$ico#aI
In #ucrarea intitu#ata Comunicarea e,traverbala *4;2>+, /. Enatescu consi$era
comunicarea e'tra&er"a#a ca fiin$ tota#itatea mo$ificari#or $e com%ortament a%arute
in cursu# actu#ui comunicarii, in afara comunicarii #ing&istice, com%#etan$-o.
Comunicarea e'tra&er"a#a insoteste momentu# concret a# comunicarii, fiin$, $e
o"icei, %ara#e#a si sincrona cu comunicarea &er"a#a com%#etan$-o, intarin$-o, $an$u-i
cu#oare si sti#, uneori su%#inin$-o. /. Enatescu insista, in s%ecia#, %e &a#oarea
sim"o#ica a comunicarii e'tra&er"a#e. Nu &om comenta aici scrisu#, cititu#, $esenu#,
cana#e e'tra&er"a#e sim"o#ice, $ar cu ro# mai re$us in interactiunea mama-co%i#. Mu#t
mai sugesti&e %entru su"iectu# care ne interesea!a sunt e'%resia facia#a, mimica si
gesturi#e.
/a#oarea e'%resiei facia#e am comentat-o $e,a ca se$iu a# e'%resiei comunicarii
s%ontane. E'%resia facia#a, care e'%rima starea emotiona#a a su"iectu#ui, are un
caracter innascut, $eterminat genetic si, $e aceea, %oate fi e&i$entiata foarte
$e&reme #a sugaru# foarte mic. In tim%u# $e!&o#tarii ontogenetice in$i&i$u# $e%rin$e
*in&ata+ norme %ersona#e, situationa#e sau cu#tura#e, care gu&ernea!a e'%resia
facia#a. Contro#u# &o#untar a# muscu#aturii mimicii %artici%a #a aceasta. Cu tim%u#,
co%i#u# in&ata ceea ce nu tre"uie sa e'%rime in conte't socia# si ca%ata a"i#itatea sa
contro#e!e %ro%riu# sau com%ortament. )e uti#i!ea!a $e o"icei trei mo$a#itati $e
$isimu#are a e'%resi&itati facia#e *simu#are, in-i"itie, mascare+. E'%resi&itatea facia#a
este ce# mai contro#a"i# cana# a# comunicarii e'tra&er"a#e, %e can$ com%ortamentu#
cor%u#ui si ca#itatea &ocii *tonu#+ sunt mai %utin contro#a"i#e *c-iar atunci can$
e'%resia &er"a#a %ro%riu-!isa este "ine sta%anita+.
E'%resi&itatea facia#a $in tim%u# comunicarii #ing&istice e'%rima intentii#e ce#ui care
transmite mesa,u#. E#ementu# &arsta este e'trem $e im%ortant %entru a%recierea
semnificatiei semne#or e'tra&er"a#e. E'%resia facia#a, ca sti# si origina#itate, este
s%ecifica %ersona#itatii fiecarui in$i&i$. Persoane#e mai e'tro&ertite $o&e$esc o
mimica facia#a mai mo"i#a $ecat ce#e intro&ertite, %entru ca e'ista re#atia intre
e'%resi&itatea facia#a si ti%u# $e ras%uns fi!io#ogic *EEsen9, 4;@>+ *&e!i figuri#e < si 7+.
Ca%acitatea $e e'teriori!are sau interiori!are a e'%resi&itatii facia#e este innascuta
*core#ata cu %ersona#itatea in$i&i$u#ui+, $ar este mo$e#ata mu#t su" inf#uenta factori#or
socia#i. (iferenta $e e'%resi&itate facia#a #a co%ii tine $e fa%tu# ca unii sunt mai
e'teriori!ati si a#tii mai interiori!ati. (in aceasta cau!a co%iii cu reacti&itate mai mica
risca sa fie e&a#uati $e!a&anta,os si su"estimati referitor #a $e!&o#tarea cogniti&a.
E'%resi&itatea facia#a $in tim%u# interactiuni#or socia#e se in&ata %rin imitare. )ugaru#
in &arsta $e < #uni este mai e'%resi&, $aca mama #ui este acti&a facia# in tim%u#
interactiuni#or mama-co%i#. E# este foarte sensi"i# #a e'%resia facia#a a mamei si
in&ata sa inter%rete!e semnificatia mimicii a$u#tu#ui inainte $e a inte#ege sensu#
comunicarii &er"a#e.
Figura <. Teoria #ui EEsen9 %ri&in$ "a!e#e neurofi!io#ogice a#e intro&ersiunii si
e'tro&ersiunii *4;@>+. )c-ema: A. )istemu# reticu#ar este o %arte a sistemu#ui
functiona# care me$ia!a stimu#area cortica#a5 . )istemu# reticu#ar are inf#uenta
asu%ra neurocorte'u#ui atat %entru stimu#area, cat si %entru in-i"area acestuia5 C.
)istemu# reticu#ar %rimeste im%u#suri %e ca#ea c#asica a organe#or $e simt, %e care #e
%roiectea!a in arii#e $e rece%tie a#e neurocorte'u#ui5 (. E'ista un ni&e# o%tim $e
stimu#are *re%re!entat in figura $e #inia %unctata+. Intro&ertitii si e'tro&ertitii $is%un $e
un ni&e# innascut $e stimu#are #a ni&e#u# sistemu#ui reticu#ar. E'tro&ertitii se nasc cu
un ni&e# $e stimu#are mai mic $ecat o%timum, iar intro&ertitii cu un ni&e# $e stimu#are
care $e%aseste acest o%timum
Figura 7. Teoria #ui EEsen9. )trategii uti#i!ate $e su"iect %entru a o"tine un ni&e#
o%tim $e stimu#are a neurocorte'u#ui: A. E'tro&ertitii isi in$rea%ta organe#e #or $e simt
catre surse#e $e stimu#are, ceea ce are ca efect cresterea stimu#arii %entru a atinge
ni&e#u# o%tim5 . Intro&ertitii e&ita acest ti% $e stimu#are.
Este $e,a sta"i#it ca cea mai e'%resi&a !ona a figurii este eta,u# mi,#ociu a# fetei,
regiunea interocu#ara si inters%rancenoasa *,ocu# s%rancene#or, cute#e rea#i!ate intre
e#e, mo$ificari#e e'%resi&e a#e $imensiuni#or fante#or %a#%e"ra#e, a#e santuri#or na!o-
geniene si #a"io-geniene+.
Tatiana )#ama-Ca!acu a intre%rins stu$ii referitoare #a concomitenta #im"a,u#ui
mimic cu a ce#ui &er"a#.
In comunicarea mama-co%i#, $e o e'trema im%ortanta este contactu# Coc-i in oc-i
&e'e to e'e(. /a#oarea s%ecia#a a %ri&irii si a re#atiei %ri&ire-&er"a#i!are %entru intarirea
#egaturii inter%ersona#e a fost $e ,mai mu#ta &reme c#arificata. (irectia %ri&irii,
cautarea %ri&irii %arteneru#ui, urmarirea ei, a $inamicii g#o"u#ui ocu#ar, $e%#asarea sau
co"orarea oc-i#or sunt %#ine $e semnificatie in comunicarea interumana si in ca!u#
%articu#ar a# comunicarii mama-co%i#.
Piaget a fost ce# care a su"#iniat insa ca $e"utu# $e!&o#tarii gestua#itatii se
situea!a inaintea a%aritiei #im"a,u#ui sonor. A$mitan$ ca gesturi#e si mimica se in&ata
%rin imitarea a$u#tu#ui, tre"uie sa remarcam ca sugaru# se af#a fntr-o situatie
%articu#ara. E# %oate remarca mimica mamei %erce%an$-o &i!ua#, in sc-im" isi
recunoaste %ro%ria fata numai %rin %i%ait, a$ica fo#osin$ un a#t sistem $e %erce%tie.
E'istan$ aceasta #i%sa $e cores%on$enta este %ro"a"i# ca imitarea mimicii a$u#tu#ui
este initia# intam%#atoare. Copilul este silit sa construiasca corespondente intre
claviatura vizuala si cea tactil%chinestezica pentru a generaliza imitarea mimicii
*Piaget+.
In %rimu# semestru $e &iata imitarea gesturi#or este restransa $in cau!a
im%erfectiuni#or motorii #egate $e &arsta.
+esturile insotesc si e#e comunicarea &er"a#a com%#etan$ mesa,u#, a#aturi $e
mimica facia#a. Gestica sustine comunicarea &er"a#a su%#inin$ une#e $ificu#tati a#e
acesteia, incercan$ sa faca su"#inieri. Gestica este inca$rata in e'%resia %#astica a
comunicarii e'tra&er"a#e.
E'%resi&itatea miscarilor mainilor a fost semna#ata si inc#usa in semne#e
comunicarii e'tra&er"a#e. In monografia asu%ra mainii, %u"#icata #a ince%utu#
seco#u#ui. /asc-i$e *citat $e Tu"iana+ sustine c-iar ca mana $efineste
com%ortamentu# omu#ui mai mu#t $ecat oc-iu#, mai mu#t $ecat un $omeniu sen!oria#.
)emnificatia gestu#ui si ro#u# #ui in com%#etarea comunicarii &er"a#e uti#i!at in %erioa$a
%rotocon&ersationa#a a fost $e,a su"#iniata in ca%ito#u# %rece$ent.
Com%ortamentu# e'tra&er"a# in#ocuieste sau argumentea!a com%ortamentu#
&er"a#, faci#itan$ o interactiune socia#a. In$i&i$u# care %ose$a a"i#itatea $e a co$ifica
sau $eco$ifica semnificatia com%ortamentu#ui e'tra&er"a# $a $o&a$a $e mai mu#ta
com%etenta in comunicarea socia#a.
CON/ENTIA CU PRI/IRE ?A (REPTURI?E COPI?U?UI
Con&entia a fost a$o%tata $e A$unarea Genera#a a Natiuni#or Unite #a 13 noiem"rie 4;2;.
(u%a ratificarea ei $e catre 13 $e state, Con&entia a intrat in &igoare in se%tem"rie 4;;3,
$e&enin$ o #ege internationa#a a $re%turi#or co%i#u#ui. Romania a ratificat Con&entia #a 17
se%tem"rie 4;;3.
Con&entia cu%rin$e %rinci%ii genera#e. Ea intentionea!a sa im%una o noua atitu$ine fata $e
%ro"#eme#e co%ii#or.
Mo$u# in care Con&entia &a sc-im"a situatia actua#a $e%in$e $e im%#ementarea i$ei#or ei
$e catre gu&erne. In ma,oritatea tari#or sunt necesare reforme ma,ore. Un ro# im%ortant in
%ro%unerea si urmarirea eta%e#or necesare acestor sc-im"ari re&ine si organi!atii#or
negu&ernamenta#e.
Pu"#icarea si ras%an$irea i$ei#or Con&entiei cu %ri&ire #a $re%turi#e co%i#u#ui sunt menite sa
s%ri,ine aceste eforturi.
Te'tu# oficia#
PREAMU?
)tate#e %arti #a %re!enta Con&entie,
Considerand ca, in conformitate cu %rinci%ii#e %roc#amate in Carta Natiuni#or Unite,
recunoasterea $emnitatii inerente tuturor mem"ri#or fami#iei umane, %recum si ega#itatea si
caracteru# ina#iena"i# a# $re%turi#or #or sunt fun$amentu# #i"ertatii, $re%tatii si %acii in #ume,
0vand in vedere fa%tu# ca %o%oare#e Natiuni#or Unite au %roc#amat $in nou in carta
incre$erea #or in $re%turi#e fun$amenta#e a#e omu#ui, in $emnitatea si &a#oarea fiintei umane si
sunt -otarate sa %romo&e!e %rogresu# socia# si sa instaure!e ce#e mai "une con$itii $e &iata
intr-o #i"ertate cat mai $e%#ina,
1ecunoscand ca Natiuni#e Unite, in (ec#aratia uni&ersa#a a $re%turi#or omu#ui si in %acte#e
internationa#e %ri&in$ $re%turi#e omu#ui, au %roc#amat si au con&enit ca fiecare este in$re%tatit
sa se %re&a#e!e $e toate $re%turi#e si $e toate #i"ertati#e care sunt enuntate in acestea, fara
nici o $eose"ire $e rasa, cu#oare, se', #im"a, re#igie, o%inie %o#itica sau orice a#ta o%inie, $e
origine nationa#a sau socia#a, a&ere, nastere sau a#ta situatie,
0mintind ca, in (ec#aratia uni&ersa#a a $re%turi#or omu#ui Natiuni#e Unite au %roc#amat ca
toti co%iii au $re%tu# #a a,utor si #a o asistenta s%ecia#a,
Convinsi ca fami#ia, unitatea fun$amenta#a a societatii si me$iu# natura# %entru cresterea si
"unastarea tuturor mem"ri#or sai, si in mo$ $eose"it co%iii, tre"uie sa "eneficie!e $e %rotectia
si $e asistenta $e care are ne&oie %entru a %utea sa ,oace %e $e%#in ro#u# sau in societate,
1ecunoscand ca %entru $e%#ina si armonioasa $e!&o#tare a %ersona#itatii sa#e, co%i#u#
tre"uie sa creasca intr-un me$iu fami#ia#, intr-o atmosfera $e fericire, $ragoste si inte#egere.
Considerand ca este im%ortant a %regati %e $e%#in co%i#u# %entru a a&ea o &iata in$i&i$ua#a
in societate si a-# creste in s%iritu# i$ea#uri#or %roc#amate in Carta Natiuni#or Unite si, in s%ecia#,
in s%iritu# %acii, $emnitatii, #i"ertatii, ega#itatii si so#i$aritatii,
0vand in vedere ca necesitatea $e a acor$a o %rotectie s%ecia#a co%i#u#ui a fost enuntata
in (ec#aratia cu %ri&ire #a $re%turi#e co%i#u#ui $e #a Gene&a $in 4;1< si in (ec#aratia $re%turi#or
co%i#u#ui a$o%tata $e A$unarea Genera#a #a 13 noiem"rie 4;7; si ca a fost recunoscuta in
(ec#aratia uni&ersa#a a $re%turi#or omu#ui, in Pactu# internationa# %ri&in$ $re%turi#e ci&i#e si
%o#itice *in mo$ $eose"it in artico#e#e 16 si 1<+, in Pactu# internationa# %ri&in$ $re%turi#e
economice, socia#e si cu#tura#e *in mo$ $eose"it in art. 43+ si in statute#e si instrumente#e
%ertinente a#e institutii#or s%ecia#i!ate si a#e organi!atii#or internationa#e care se %reocu%a $e
"unastarea co%i#u#ui,
0vand in vedere ca, asa cum s-a in$icat in (ec#aratia $re%turi#or co%i#u#ui, co%i#u#, $in
cau!a #i%sei sa#e $e maturitate fi!ica si inte#ectua#a, are ne&oie $e o %rotectie s%ecia#a si $e
ingri,iri s%ecia#e, in %rinci%a# $e o %rotectie ,uri$ica %otri&ita, inainte si $u%a nastere,
1eamintind $is%o!itii#e (ec#aratiei cu %ri&ire #a %rinci%ii#e socia#e si ,uri$ice a%#ica"i#e
%rotectiei si "unastarii co%ii#or, cu referire s%ecia#a #a %ractici#e in materie $e a$o%tiune si $e
%#asament fami#ia# %e %#an nationa# si internationa#, $is%o!itii#e Ansam"#u#ui $e regu#i minime
a#e Natiuni#or Unite %ri&in$ a$ministrarea ,ustitiei %entru minori *Regu#i#e $e #a ei,ing+ si
$is%o!itii#e (ec#aratiei cu %ri&ire #a %rotectia femei#or si co%ii#or in %erioa$e $e urgenta si $e
conf#ict armat,
1ecunoscand ca in toate tari#e #umii sunt co%ii care traiesc in con$itii $eose"it $e $ifici#e si
ca este necesar sa se acor$e acestor co%ii o atentie $eose"ita,
2inand in mod corespunzator seama $e im%ortanta tra$itii#or si &a#ori#or cu#tura#e a#e
fiecarui %o%or in %rotectia si $e!&o#tarea armonioasa a co%i#u#ui,
1ecunoscand im%ortanta coo%erarii internationa#e %entru im"unatatirea con$itii#or $e &iata
a#e co%ii#or in toate tari#e si in mo$ $eose"it in tari#e in curs $e $e!&o#tare,
0u convenit asu%ra ce#or ce urmea!a:
PARTEA I
Artico#u# 4
In sensu# %re!entei Con&entii, %rin co%i# se inte#ege orice fiinta umana su" &arsta $e 42
ani, cu e'ce%tia ca!uri#or can$, in "a!a #egii a%#ica"i#e co%i#u#ui, ma,oratu# este sta"i#it su"
aceasta &arsta.
Artico#u# 1
4. )tate#e %arti se anga,e!a sa res%ecte $re%turi#e care sunt enuntate in %re!enta
Con&entie si sa #e garante!e tuturor co%ii#or care tin $e ,uris$ictia #or, fara nici o $iscriminare,
in$iferent $e rasa, cu#oarea, se'u#, #im"a, re#igia, o%inia %u"#ica sau a#ta o%inie a co%i#u#ui sau
a %arinti#or sau a re%re!entanti#or sai #ega#i, $e originea #or nationa#a, etnica sau socia#a, $e
situatia #or materia#a, $e inca%acitatea #or, $e nasterea #or sau $e a#ta situatie.
1. )tate#e %arti &or #ua toate masuri#e cores%un!atoare astfe# incat co%i#u# sa fie efecti&
%rote,at im%otri&a oricarei forme $e $iscriminare sau $e sanctiuni moti&ate $e situatia ,uri$ica,
acti&itati#e, o%inii#e $ec#arate sau con&ingeri#e %arinti#or sai, a#e re%re!entanti#or sai #ega#i sau
a#e mem"ri#or fami#iei sa#e.
Artico#u# 6
4. In toate actiuni#e care ii %ri&esc %e co%ii, fie ca sunt #uate $e institutii %u"#ice sau %ri&ate
$e ocrotiri socia#e, $e catre tri"una#e, autoritati a$ministrati&e sau $e organe #egis#ati&e,
interese#e su%erioare a#e co%i#u#ui tre"uie sa fie #uate in consi$erare cu %rioritate.
1. )tate#e %arti se anga,ea!a sa asigure co%i#u#ui %rotectia si ingri,iri#e necesare %entru
"unastarea sa, tinan$ cont $e $re%turi#e si o"#igatii#e %arinti#or sai, a#e tutori#or sai, a#e a#tor
%ersoane #ega# res%onsa"i#e %entru e# si &or #ua, in acest sco%, toate masuri#e #egis#ati&e si
a$ministrati&e cores%un!atoare.
6. )tate#e %arti &or &eg-ea ca functionarea institutii#or, ser&icii#or si #acase#or res%onsa"i#e
%entru gri,a sau %rotectia co%ii#or sa fie conforma cu norme#e fi'ate $e catre autoritati#e
com%etente, in s%ecia# in $omeniu# securitatii si sanatatii, si in ceea ce %ri&este numaru# si
com%etenta %ersona#u#ui #or ca si in %ri&inta unui contro# cores%un!ator.
Artico#u# <
)tate#e %arti se anga,ea!a sa ia toate masuri#e #egis#ati&e, a$ministrati&e si a#te#e care sunt
necesare %entru a %une in %ractica $re%turi#e recunoscute in %re!enta Con&entie. In ca!u#
$re%turi#or economice, socia#e si cu#tura#e, e#e &or #ua masuri in #imite#e ma'ime a#e re!er&e#or
$e care $is%un si, $aca este ca!u#, in ca$ru# coo%erarii internationa#e.
Artico#u# 7
)tate#e %arti &or res%ecta res%onsa"i#itati#e, $re%turi#e si o"#igatii#e %e care #e au %arintii
sau, $u%a ca!, mem"rii fami#iei #argite sau ai comunitatii, conform cutumei #oca#e, tutorii sau
a#te %ersoane %rin #ege res%onsa"i#e %entru co%i#, $e a-i $a acestuia, intr-un mo$ care sa
cores%un$a $e!&o#tarii ca%acitati#or acestuia, orientarea si sfaturi#e cores%un!atoare
e'ercitarii $re%turi#or %e care i #e recunoaste %re!enta Con&entie.
Artico#u# @
4. )tate#e %arti recunosc ca orice co%i# are $re%tu# inerent #a &iata.
1. )tate#e %arti &or asigura in toata masura %osi"i#u#ui su%ra&ietuirea si $e!&o#tarea
co%i#u#ui.
Artico#u# >
4. Co%i#u# este inregistrat ime$iat $u%a nasterea sa si are, $e #a aceasta $ata, $re%tu# #a un
nume, $re%tu# $e a $o"an$i o cetatenie si, in masura %osi"i#u#ui, $re%tu# $e a-si cunoaste
%arintii si $e a fi crescut $e acestia.
1. )tate#e %arti &or &eg-ea #a a%#icarea acestor $re%turi conform #egis#atiei #or nationa#e si
o"#igatii#or asumate %otri&it instrumente#or iuternationa#e a%#ica"i#e in materie, in mo$ $eose"it
in ca!uri#e in care, in a"senta acestora, co%i#u# s-ar gasi in situatia $e a fi a%atri$.
Artico#u# 2
4. )tate#e %arti se anga,ea!a sa res%ecte $re%tu# co%i#u#ui $e a-si %astra i$entitatea,
inc#usi& cetatenia, nume#e sau si re#atii#e fami#ia#e, asa cum sunt recunoscute #ega#, fara
amestec i#ega#.
1. (aca un co%i# este #i%sit, in mo$ i#ega#, $e e#emente#e constituti&e a#e i$entitatii sa#e sau
$e une#e $in acestea, state#e %arti &or acor$a asistenta si %rotectia cores%un!atoare %entru ca
i$entitatea sa fie resta"i#ita cat mai re%e$e %osi"i#.
Artico#u# ;
4. )tate#e %arti &or &eg-ea ca nici un co%i# sa nu fie se%arat $e %arintii sai im%otri&a &ointei
#or, cu e'ce%tia situatiei in care autoritati#e com%etente $eci$, su" re!er&a re&i!uirii ,u$iciare si
in conformitate cu #egi#e si %roce$uri#e a%#ica"i#e, ca aceasta se%arare este necesara in
interesu# su%erior a# co%i#u#ui. O $eci!ie in acest sens %oate sa fie necesara in anumite ca!uri
%articu#are, $e e'em%#u atunci can$ %arintii ma#tratea!a sau neg#i,ea!a co%iii sau can$ %arintii
traiesc se%arat si can$ urmea!a sa se ia o -otarare cu %ri&ire #a #ocu# $e rese$inta a# co%i#u#ui.
1. In toate ca!uri#e %re&a!ute #a %aragrafu# 4 a# %re!entu#ui artico#, toate %arti#e interesate
tre"uie sa ai"a %osi"i#itatea $e a %artici%a #a $e!"ateri si $e a-si face cunoscute %areri#e.
6. )tate#e %arti &or res%ecta $re%tu# co%i#u#ui se%arat $e cei $oi %arinti ai sai sau unu# $in
ei, $e a intretine in mo$ regu#at re#atii %ersona#e si contacte $irecte cu cei $oi %arinti ai sai, in
afara ca!u#ui can$ acest #ucru este contrar interesu#ui su%erior a# co%i#u#ui.
<. Can$ se%ararea re!u#ta $in orice masuri #uate $e catre un stat %arte, %recum $etentia,
inc-isoarea, e'i#u#, e'%u#!area sau moartea *inte#egan$u-se moartea in$iferent $e cau!a,
sur&enita in tim%u# $etentiei+, a ce#or $oi %arinti sau a unuia $in ei, sau a co%i#u#ui, statu# %arte
$a, #a cererea %arinti#or, a co%i#u#ui sau, $aca este ca!u#, a unui a#t mem"ru a# fami#iei,
informatii#e esentia#e asu%ra #ocu#ui un$e se gasesc mem"ru# sau mem"rii fami#iei, $oar $aca
$i&u#garea acestor informatii nu a$uce %re,u$icii "unastarii co%i#u#ui. )tate#e %arti &or &eg-ea,
$e asemenea, ca %re!entarea unei astfe# $e cereri sa nu antrene!e %rin ea insasi consecinte
$aunatoare %entru %ersoana sau %ersoane#e in cau!a.
Artico#u# 43
4. In conformitate cu o"#igatia ce re&ine state#or %arti %otri&it %aragrafu#ui 4 a# artico#u#ui ;,
orice cerere facuta $e un co%i# sau $e catre %arintii sai in &e$erea intrarii intr-un stat %arte sau
%arasirii acestuia in sco%u# reintregirii fami#iei, &a fi e'aminata $e state#e %arti intr-un s%irit
%o!iti&, cu umanism si o%erati&itate. )tate#e %arti &or &eg-ea, $e asemenea, ca %re!entarea
unei astfe# $e cereri sa nu antrene!e consecinte $aunatoare %entru autorii so#icitarii si
mem"rii fami#iei #or.
1. Un co%i# ai carui %arinti au rese$inta in state $iferite are $re%tu# $e a intretine, in afara
unor situatii e'ce%tiona#e5 re#atii %ersona#e si contacte $irecte regu#ate cu am"ii %arinti. In
acest sco%, si in conformitate cu o"#igatia care re&ine state#or %arti re!u#tan$ $in art. ;
%aragrafu# 4, state#e %arti &or res%ecta $re%tu# %e care i# au co%i#u# si %arintii sai $e a %arasi
orice tara, inc#usi& %e a #or, si $e a re&eni in %ro%ria #or tara. (re%tu# $e a %arasi orice tara nu
%oate fi #imitat $ecat $e restrictii#e %re&a!ute $e #ege si care sunt necesare %entru %rotectia
securitatii nationa#e, a or$inii %u"#ice sau a mora#itatii sau a $re%turi#or si #i"ertati#or a#tora si
care sunt com%ati"i#e cu ce#e#a#te $re%turi recunoscute in %re!enta Con&entie.
Artico#u# 44
4. )tate#e %arti &or #ua masuri %entru a com"ate transferu# i#ega# si im%ie$icarea
reintoarcerii co%ii#or $in strainatate.
1. In acest sco%, state#e %arti &or fa&ori!a inc-eierea $e acor$uri "i#atera#e si mu#ti#atera#e
sau a$erarea #a acor$uri#e e'istente.
Artico#u# 41
4 )tate#e %arti &or garanta co%i#u#ui ca%a"i# $e $iscernamant $re%tu# $e a e'%rima #i"er
o%inia sa asu%ra oricarei %ro"#eme care i# %ri&este, o%inii#e co%i#u#ui fiin$ #uate in consi$erare
a&an$u-se in &e$ere &arsta sa si gra$u# sau $e maturitate.
1. In acest sco%, se &a $a co%i#u#ui, in s%ecia#, %osi"i#itatea $e a fi ascu#tat in orice
%roce$ura ,u$iciara sau a$ministrati&a care-# %ri&esc.
Artico#u# 46
4. Co%i#u# are $re%tu# #a #i"ertatea $e e'%rimare5 acest $re%t cu%rin$e #i"ertatea $e a cauta,
a %rimi si a $ifu!a informatii si i$ei $e orice natura, fara sa tina seama $e frontiere, su" forma
ora#a, scrisa, ti%arita sau artistica, sau %rin oricare a#te mi,#oace, #a a#egerea co%i#u#ui.
1. E'ecutarea acestui $re%t %oate fi su%usa restrictii#or, $ar numai ace#ora care sunt
%re&a!ute $e #ege si care sunt necesare:
a+ %entru res%ectarea $re%turi#or omu#ui sau a re%utatiei a#tora,
sau
"+ %entru %rotectia securitatii nationa#e, a or$inii, a sanatatii si a mora#ei %u"#ice.
Artico#u# 4<
4. )tate#e %arti &or res%ecta $re%tu# co%i#u#ui #a #i"ertatea $e gan$ire, $e constiinta si
re#igie.
1. )tate#e %arti &or res%ecta $re%turi#e si o"#igatii#e %arinti#or sau, $u%a ca!, a#e
re%re!entanti#or #ega#i ai co%i#u#ui $e a-# orienta %e acesta in e'ercitarea $re%tu#ui sus-
mentionat $e o maniera care sa cores%un$a $e!&o#tarii ca%acitati#or co%i#u#ui.
6. ?i"ertatea $e a-si manifesta re#igia sa sau con&ingeri#e sa#e nu %oate fi su%usa $ecat
restrictii#or %re&a!ute $e #ege si care sunt necesare %entru %rotectia securitatii, a or$inii, a
sanatatii si a mora#ei %u"#ice sau a #i"ertati#or si a $re%turi#or fun$amenta#e a#e a#tora.
Artico#u# 47
4. )tate#e %arti recunosc $re%turi#e co%i#u#ui #a #i"ertatea $e asociere si #a #i"ertatea $e
reuniune %asnica.
1. E'ercitarea acestor $re%turi nu %oate fi o"iect a# nici unui fe# $e restrictii, a#te#e $ecat
ce#e im%use in conformitate cu #egea si care sunt necesare, intr-o societate $emocratica, in
interesu# securitatii nationa#e, a# sigurantei sau a# or$inii %u"#ice sau %entru a %rote,a
sanatatea sau mora#a %u"#ica sau $re%turi#e si #i"ertati#e a#tora.
Artico#u# 4@
4. Nici un co%i# nu &a face o"iectu# ingerinte#or ar"itrare sau i#ega#e in &iata sa %ersona#a,
fami#ia sa, $omici#iu# sau cores%on$enta sa si nici a# unor atacuri #ega#e #a onoarea si re%utatia
sa.
1. Co%i#u# are $re%tu# #a %rotectia #egii contra unor astfe# $e imi'tiuni sau atacuri.
Artico#u# 4>
)tate#e %arti recunosc im%ortanta functiei in$e%#inite $e mi,#oace#e $e informare in masa si
&or &eg-ea astfe# incat co%i#u# sa ai"a acces #a o informare si materia#e %ro&enin$ $in surse
nationa#e si internationa#e $i&erse, cu $eose"ire ce#e care &i!ea!a %romo&area "unastarii sa#e
socia#e, s%iritua#e si mora#e, %recum si a sanatatii sa#e fi!ice si menta#e. In acest sco%, state#e
%arti:
a+ &or incura,a mi,#oace#e $e informare in masa $e a $ifu!a informatii si materia#e care
%re!inta uti#itate socia#a si cu#tura#a %entru co%i# si ras%un$ s%iritu#ui artico#u#ui 1;5
"+ &or incura,a coo%erarea internationa#a in %ro$uctia, sc-im"u# si $ifu!area $e astfe# $e
informatii si materia#e %ro&enin$ $in $iferite surse cu#tura#e, nationa#e si internationa#e5
c+ &or incura,a %ro$ucerea si $ifu!area $e carti %entru co%ii5
$+ &or incura,a mi,#oace#e $e informare in masa $e a tine seama in mo$ $eose"it $e
ne&oi#e #ing&istice a#e co%i#u#ui care a%artine unui gru% minoritar sau a#e co%i#u#ui auto-ton5
e+ &or incura,a e#a"orarea $e %rinci%ii $irectoare cores%un!atoare, $estinate %rote,arii
co%i#u#ui im%otri&a informatii#or si materia#e#or care $aunea!a "unastarii sa#e, a&an$ in &e$ere
%re&e$eri#e art. 46 si 42.
Artico#u# 42
4. )tate#e %arti &or $e%une eforturi %entru asigurarea recunoasterii %rinci%iu#ui %otri&it
caruia am"ii %arinti au o ras%un$ere comuna %entru cresterea si $e!&o#tarea co%i#u#ui.
Ras%un$erea %entru cresterea co%i#u#ui si asigurarea $e!&o#tarii sa#e re&ine in %rimu# ran$
%arinti#or sau, $u%a ca!, re%re!entanti#or sai #ega#i. Acestia tre"uie sa se con$uca inainte $e
orice $u%a interesu# su%erior a# co%i#u#ui.
1. Pentru garantarea si %romo&area $re%turi#or enuntate in %re!enta Con&entie, state#e
%arti &or acor$a a,utor cores%un!ator %arinti#or si re%re!entanti#or #ega#i ai co%i#u#ui in
e'ercitarea ras%un$erii care #e re&ine $e a creste co%i#u# si &or asigura $e!&o#tarea institutii#or,
#acase#or si ser&icii#or %entru ocrotirea co%ii#or.
6. )tate#e %arti &or #ua toate masuri#e cores%un!atoare %entru a asigura co%ii#or, ai caror
%arinti muncesc, $re%tu# $e a "eneficia $e ser&icii#e si institutii#e $e ingri,ire a co%ii#or %entru
care ei in$e%#inesc con$itii#e cerute.
Artico#u# 4;
4. )tate#e %arti &or #ua toate masuri#e #egis#ati&e, a$ministrati&e, socia#e si e$ucati&e
cores%un!atoare %entru %rote,area co%i#u#ui im%otri&a oricarei forme $e &io#enta, &atamare
sau a"u!uri fi!ice sau menta#e, $e a"an$on sau $e neg#i,enta, $e re#e tratamente sau $e
e'%#oatare, inc#usi& a"u!u# se'ua#, in tim%u# cat se af#a su" ingri,irea %arinti#or sau a unuia
$intre ei, a re%re!entantu#ui sau re%re!entanti#or sai #ega#i, sau a oricarei %ersoane careia i-a
fost incre$intata.
1. Asemenea masuri $e %rotectie &or cu%rin$e, in mo$ cores%un!ator, %roce$uri eficiente
%entru sta"i#irea $e %rograme socia#e &i!an$ furni!area $e s%ri,in necesar co%i#u#ui si ce#or
carora #e-a fost incre$intat, %recum si %entru a#te forme $e %re&enire, i$entificare, ra%ortare,
retrimitere, anc-etare, tratare si urmarire a ca!uri#or $e re#e tratamente a%#icate co%i#u#ui
$escrise mai sus, si &or cu%rin$e, si in mo$ cores%un!ator, %roce$uri $e inter&entie ,u$iciara.
Artico#u# 13
4. Orice co%i# care este tem%orar sau $efiniti&, #i%sit $e me$iu# sau fami#ia#, sau care, in
%ro%riu# sau interes, nu %oate fi #asat in acest me$iu, are $re%tu# #a %rotectie si a,utor s%ecia#
$in %artea statu#ui.
1. )tate#e %arti &or %re&e$ea %entru acest co%i# o ocrotire a#ternati&a in conformitate cu
#egis#atia #or nationa#a.
6. O astfe# $e ocrotire %oate inc#u$e intre a#te#e, %#asarea intr-o fami#ie, KLafa#aK $in #egea
is#amica, a$o%tiunea sau, $aca e necesar %#asarea in institutii a$ec&ate ingri,irii co%ii#or. In
a#egerea uneia $in aceste so#utii este necesar sa se tina seama in mo$ cores%un!ator $e
necesitatea unei anumite continuitati in e$ucarea co%i#u#ui, ca si $e originea sa etnica,
re#igioasa, cu#tura#a si #ing&istica.
Artico#u# 14
)tate#e %arti care recunosc siMsau %ermit sistemu# a$o%tiunii se &or asigura ca interesu#
su%erior a# co%i#u#ui este ratiunea %rimor$ia#a in materie si:
a+ &or asigura ca a$o%tiunea unui co%i# sa nu fie incu&iintata $ecat $e autoritati#e
com%etente, care &erifica, conform #egii si %roce$uri#or a%#ica"i#e si %e "a!a tuturor
informatii#or %ertinente si &ia"i#e, ca a$o%tiunea %oate sa ai"a #oc a&an$ in &e$ere situatia
co%i#u#ui in ra%ort cu %arintii sai, ru$e#e si re%re!entantii #ega#i si, $aca este ca!u#, ca
%ersoane#e interesate si-au $at consimtamantu# #a a$o%tiune in cunostinta $e cau!a %e "a!a
unei consu#tari necesare5
"+ &or recunoaste ca a$o%tiunea in strainatate %oate fi consi$erata ca un a#t mi,#oc $e a
asigura ingri,irea necesara co%i#u#ui, $aca acesta nu %oate fi incre$intat unei fami#ii sau nu
%oate fi ingri,it in mo$ cores%un!ator in tara sa $e origine5
c+ &or asigura ca, in ca!u# a$o%tiunii in strainatate, co%i#u# sa "eneficie!e $e garantii#e si $e
norme#e ec-i&a#ente ace#ora e'istente in ca!u# unei a$o%tiuni nationa#e5
$+ &or #ua toate masuri#e cores%un!atoare %entru a asigura ca, in ca!u# a$o%tiunii in
strainatate, incre$intarea co%i#u#ui sa nu con$uca #a un %rofit materia# necu&enit %ersoane#or
im%#icate in aceasta5
e+ &or %romo&a, $u%a ca!, o"iecti&e#e %re!entu#ui artico#, inc-ein$ aran,amente si acor$uri
"i#atera#e sau uni#atera#e si se &or stra$ui, in acest ca$ru, sa asigure ca incre$intarea co%i#u#ui
in strainatate sa fie efectuata $e catre autoritati#e sau organe#e com%etente.
Artico#u# 11
#. )tate#e %arti &or #ua masuri#e cores%un!atoare %entru a asigura ca un co%i# care cauta sa
o"tina statutu# $e refugiat sau care este consi$erat refugiat in &irtutea regu#i#or si %roce$uri#or
$e $re%t internationa# sau nationa# a%#ica"i#e, fie ca este singur sau insotit $e mama si tata
sau $e orice a#ta %ersoana, sa "eneficie!e $e %rotectie si asistenta umanitara
cores%un!atoare %entru a-i %ermite sa se "ucure $e $re%turi#e %e care i #e recunosc %re!enta
Con&entie si ce#e#a#te instrumente internationa#e re#ati&e #a $re%turi#e omu#ui sau cu caracter
umanitar #a care state#e res%ecti&e sunt %arti.
1. In acest sco%, state#e %arti &or %re&e$ea, asa cum e#e consi$era %otri&it, coo%erarea in
toate eforturi#e Organi!atiei Natiuni#or Unite si a#e a#tor organi!atii intergu&ernamenta#e sau
negu&ernamenta#e com%etente care co#a"orea!a cu Natiuni#e Unite %entru a %rote,a si a,uta
un astfe# $e co%i# si a $esco%eri %arintii sau a#ti mem"ri ai fami#iei oricarui co%i# refugiat in
&e$erea o"tinerii informatii#or necesare %entru reunificarea fami#iei sa#e. In ca!uri#e in care nici
un %arinte si nici un a#t mem"ru a# fami#iei nu %oate fi gasit, co%i#u#ui i se &a acor$a aceeasi
%rotectie ca oricarui a#t co%i# care este %ermanent sau tem%orar #i%sit $e me$iu# sau fami#ia#,
in$iferent %entru ce moti&, in conformitate cu %re!enta Con&entie.
Artico#u# 16
#. )tate#e %arti recunosc ca un co%i# -an$ica%at menta# sau fi!ic tre"uie sa se "ucure $e o
&iata %#ina si $ecenta in con$itii care sa-i garante!e $emnitatea, sa %romo&e!e autonomia si
sa ii faci#ite!e %artici%area acti&a #a &iata co#ecti&itatii.
1. )tate#e %arti recunosc $re%tu# co%i#u#ui -an$ica%at $e a "eneficia $e ingri,iri s%ecia#e si
&or incura,a si asigura, in masura resurse#or $is%oni"i#e, %entru co%i#u# care in$e%#ineste
con$itii#e %re&a!ute si %entru cei care i# au in gri,a, e'tin$erea asistentei %entru care se face
cererea, asistenta a$ec&ata con$itiei co%i#u#ui si situatiei %arinti#or sau a ce#or care ingri,esc
co%i#u#.
6. Recunoscan$ ne&oi#e s%ecia#e a#e co%i#u#ui -an$ica%at, asistenta e'tinsa conform
%aragrafu#ui 1 &a fi gratuita $e fiecare $ata can$ este %osi"i#, tinan$ cont $e resurse#e
financiare a#e %arinti#or #or sau a#e ce#or care ingri,esc co%i#u# &a fi conce%uta astfe# incat sa
asigure ca orice co%i# -an$ica%at sa ai"a acces efecti& #a e$ucatie, #a formare, #a ser&icii $e
ingri,ire a sanatatii, #a ser&icii $e recu%erare, #a %regatire %entru anga,are in munca si #a
mi,#oace $e recreere intr-o maniera care sa con$uca #a o integrare socia#a si o $e!&o#tare
in$i&i$ua#a cat se %oate $e com%#ete, inc#u!an$ $e!&o#tarea sa cu#tura#a si s%iritua#a.
<. In s%iritu# coo%erarii internationa#e, state#e %arti &or %romo&a sc-im"u# $e informatii
cores%un!atoare in $omeniu# %rofi#actic a# sanatatii, tratamentu#ui me$ica#, %si-o#ogic si
functiona# a# co%ii#or -an$ica%ati, inc#u!an$ $ifu!area $e informatii %ri&in$ meto$e $e
recu%erare, ser&icii $e e$ucare si formare %rofesiona#a, ca si accesu# #a aceste $ate, in sco%u#
$e a %ermite state#or %arti sa ame#iore!e ca%acitati#e si com%etente#e #or si sa #argeasca
e'%erienta #or in aceste $omenii. In aceasta %ri&inta se &a tine seama in mo$ $eose"it $e
ne&oi#e tari#or in curs $e $e!&o#tare.
Artico#u# 1<
#. )tate#e %arti recunosc $re%tu# co%i#u#ui $e a se "ucura $e cea mai "una stare $e
sanatate %osi"i#a si $e a "eneficia $e ser&icii#e me$ica#e si $e recu%erare. )tate#e %arti se &or
stra$ui sa garante!e ca nici un co%i# sa nu fie #i%sit $e $re%tu# $e a a&ea acces #a aceste
ser&icii $e ocrotire a sanatatii.
1. )tate#e %arti &or urmari rea#i!area integra#a a acestui $re%t si, in mo$ $eose"it, &or #ua
masuri#e cores%un!atoare %entru:
a+ re$ucerea morta#itatii infanti#e5
"+ asigurarea %entru toti co%iii a asistentei me$ica#e si ingri,irii sanatatii necesare, accentu#
fiin$ %us %e $e!&o#tarea masuri#or %rimare $e ocrotire a sanatatii5
c+ #u%ta contra ma#a$ii#or si ma#nutritiei in ca$ru# masuri#or %rimare $e ocrotire a sanatatii,
%rin a%#icarea te-no#ogiei usor $e %rocurat si %rin furni!area $e a#imente nutriti&e si $e a%a
%ota"i#a, tinan$ seama $e %erico#e#e si riscuri#e $e %o#uare a me$iu#ui natura#5
$+ asigurarea ocrotirii cores%un!atoare a sanatatii mame#or in %erioa$a %re- si %ostnata#a5
e+ asigurarea ca toate gru%uri#e societatii, in mo$ $eose"it %arintii si co%iii, sa fie
informate, sa ai"a acces #a e$ucatie si sa fie s%ri,inite in fo#osirea cunostinte#or $e "a!a
$es%re sanatatea si a#imentatia co%i#u#ui, a&anta,e#e a#a%tarii, igiena si sa#u"ritatea me$iu#ui
incon,urator si %re&enirea acci$ente#or5
f+ $e!&o#tarea masuri#or %re&enti&e $e sanatate, a asistentei %arinti#or, %recum si a
e$ucatiei si ser&icii#or $e %#anificare fami#ia#a.
6. )tate#e %arti &or #ua toate masuri#e eficiente cores%un!atoare in &e$erea a"o#irii
%ractici#or tra$itiona#e $aunatoare sanatatii co%ii#or.
<. )tate#e %arti se anga,ea!a sa %romo&e!e si sa incura,e!e coo%erarea internationa#a in
&e$erea asigurarii %rogresi&e si $e%#inei rea#i!ari a $re%tu#ui recunoscut in %re!entu# artico#. In
aceasta %ri&inta se &a tine seama, in mo$ $eose"it $e ne&oi#e tari#or in curs $e $e!&o#tare.
Artico#u# 17
)tate#e %arti recunosc co%i#u#ui care a fost %#asat $e catre autoritatea com%etenta %entru a
%rimi ingri,iri, %rotectie sau un tratament f!ic sau menta#, $re%tu# #a &erificare %erio$ica a
tratamentu#ui res%ecti& si a oricaror a#tor im%re,urari #egate $e %#asarea sa.
Artico#u# 1@
#. )tate#e %arti &or recunoaste oricarui co%i# $re%tu# $e a "eneficia $e securitatea socia#a
inc#usi& asigurari#e socia#e, si &or #ua masuri#e necesare %entru asigurarea $e%#inei rea#i!ari a
acestui $re%t in conformitate cu #egis#atia #or nationa#a.
1. Prestatii#e tre"uie sa fie acor$ate, can$ este ca!u#, tinan$u-se seama $e resurse si $e
situatia co%i#u#ui si a %ersoane#or res%onsa"i#e cu intretinerea sa, ca si $e orice a#t e#ement
a%#ica"i# #a so#icitarea %restatiei facute %entru un co%i# sau in nume#e sau.
Artico#u# 1>
#. )tate#e %arti recunosc $re%tu# oricarui co%i# #a un ni&e# $e &iata a$ec&at $e!&o#tarii sa#e
fi!ice, menta#e, s%iritua#e, mora#e si socia#e.
1. Parinti#or si oricarei a#tei %ersoane care au in gri,a un co%i# #e re&ine in %rimu# ran$
res%onsa"i#itatea $e a asigura, in #imita %osi"i#itati#or si a mi,#oace#or #or financiare, con$itii#e
$e &iata necesare $e!&o#tarii co%i#u#ui.
6. Tinan$ seama $e con$itii#e nationa#e si in #imita mi,#oace#or #or, state#e %arti &or a$o%ta
masuri#e cores%un!atoare %entru a a,uta %arintii si a#te %ersoane care au in gri,a un co%i# sa
&a#orifice acest $re%t si &or oferi, in ca! $e ne&oie, o asistenta materia#a si %rograme $e
s%ri,in, in s%ecia# in ceea ce %ri&este a#imentatia, im"racamintea si #ocuinta.
<. )tate#e %arti &or #ua toate masuri#e a$ec&ate %entru a asigura recu%erarea %ensiei
a#imentare a co%i#u#ui $e #a %arintii sai sau $e #a a#te %ersoane care au o ras%un$ere
financiara fata $e e#, in$iferent $aca se af#a %e teritoriu# #or sau in strainatate. In s%ecia#,
%entru ca!uri#e in care %ersoana care are o ras%un$ere financiara fata $e co%i# traieste intr-un
a#t stat $ecat ce# a# co%i#u#ui, state#e %arti &or %romo&a a$erarea #a acor$uri internationa#e sau
inc-eierea $e asemenea acor$uri, %recum si a$o%tarea a#tor aran,amente cores%un!atoare.
Artico#u# 12
#. )tate#e %arti recunosc $re%tu# co%i#u#ui #a e$ucatie si in &e$erea asigurarii e'ercitarii
acestui $re%t in mo$ %rogresi& si %e "a!a ega#itatii $e sanse, in s%ecia#:
a+ &or face in&atamantu# %rimar o"#igatoriu si gratuit %entru toti5
"+ &or incura,a $iferite forme $e in&atamant secun$ar, atat genera# cat si %rofesiona#, #e &or
face $esc-ise si accesi"i#e oricarui co%i# si &or #ua masuri cores%un!atoare, cum sunt
instituirea gratuitatii in&atamantu#ui si acor$area $e a,utor financiar in ca! $e ne&oie5
c+ &or asigura tuturor accesu# #a in&atamantu# su%erior in functie $e ca%acitati#e fiecaruia,
%rin toate mi,#oace#e a$ec&ate5
$+ &or face $esc-ise si accesi"i#e tuturor co%ii#or informarea si orientarea sco#ara si
%rofesiona#a5
e+ &or #ua masuri %entru a incura,a frec&entarea sco#ii cu regu#aritate si re$ucerea ratei $e
a"an$onare a sco#ii.
1. )tate#e %arti &or #ua toate masuri#e cores%un!atoare %entru a asigura a%#icarea
$isci%#inei sco#are intr-un mo$ com%ati"i# cu $emnitatea co%i#u#ui ca fiinta umana si in
conformitate cu %re!enta Con&entie.
6. )tate#e %arti &or %romo&a si incura,a coo%erarea internationa#a in $omeniu# e$ucatiei,
mai a#es in sco%u# $e a contri"ui #a e#iminarea ignorantei si a ana#fa"etismu#ui in #ume si $e a
faci#ita accesu# #a cunostinte stiintifice si te-nice si #a meto$e#e $e in&atamant mo$erne. In
aceasta %ri&inta se &a tine in s%ecia# seama $e ne&oi#e tari#or in curs $e $e!&o#tare.
Artico#u# 1;
#. )tate#e %arti sunt $e acor$ ca e$ucatia co%i#u#ui tre"uie sa urmareasca:
a+ $e!&o#tarea %ersona#itatii co%i#u#ui, a a%titu$ini#or si a ca%acitati#or sa#e menta#e si fi!ice,
#a ni&e#u# %otentia#u#ui ma'im5
"+ $e!&o#tarea res%ectu#ui %entru $re%turi#e omu#ui si a #i"ertati#or fun$amenta#e, %recum si
%entru %rinci%ii#e consacrate in Carta Natiuni#or Unite5
c+ $e!&o#tarea res%ectu#ui fata $e %arinti, fata $e i$entitatea, #im"a si &a#ori#e sa#e cu#tura#e,
%recum si fata $e &a#ori#e nationa#e a#e tarii in care traieste, a#e tarii $in care %oate fi originar
si a#e ci&i#i!atii#or $iferite $e a sa5
$+ %regatirea co%i#u#ui %entru a-si asuma res%onsa"i#itati#e &ietii intr-o societate #i"era, in
s%iritu# inte#egerii, %acii, to#erantei, ega#itatii intre se'e si %rieteniei intre toate %o%oare#e si
gru%uri#e etnice, nationa#e si re#igioase si %ersoane#e $e origine auto-tona5
e+ $e!&o#tarea res%ectu#ui fata $e me$iu# natura#.
1. Nici o $is%o!itie $in %re!entu# artico# sau $in artico#u# 12 nu &a fi inter%retata $e o
maniera care sa a$uca atingere #i"ertatii %ersoane#or fi!ice sau ,uri$ice $e a crea si $iri,a
institutii $e in&atamant, cu con$itia ca %rinci%ii#e enuntate in %aragrafu# 4 $in %re!entu# artico#
sa fie res%ectate si ca e$ucatia $ata in aceste institutii sa fie conforma norme#or minima#e %e
care statu# #e %rescrie.
Artico#u# 63
In state#e in care e'ista minoritati etnice, re#igioase sau #ing&istice sau %ersoane $e origine
auto-tona, unui co%i# care a%artine unei asemenea minoritati sau este auto-ton nu i se %oate
nega $re%tu# $e a a&ea, in comun cu a#ti mem"rii ai gru%u#ui sau, %ro%ria sa cu#tura, $e a
%rofesa si $e a %ractica %ro%ria sa re#igie sau $e a fo#osi %ro%ria sa #im"a.
Artico#u# 64
#. )tate#e recunosc $re%tu# co%i#u#ui #a o$i-na si tim% #i"er, #a ,oc si #a acti&itati recreati&e
%ro%rii &arstei sa#e, $e a %artici%a in mo$ #i"er #a &iata cu#tura#a si artistica.
1. )tate#e %arti &or res%ecta si &or %romo&a $re%tu# co%i#u#ui $e a %artici%a in mo$ $e%#in #a
&iata cu#tura#a si artistica si incura,a asigurarea unor %osi"i#itati cores%un!atoare si ega#e
%entru acti&itatea cu#tura#a, artistica, recreati&a si $e o$i-na.
Artico#u# 61
4. )tate#e %arti recunosc $re%tu# co%i#u#ui $e a fi %rote,at im%otri&a e'%#oatarii economice si
e'ercitarii unei munci ce com%orta riscuri sau ii im%ie$ica e$ucatia sau ii $aunea!a sanatatii
sau $e!&o#tarii sa#e fi!ice, menta#e, s%iritua#e, mora#e sau socia#e.
1. )tate#e %arti &or #ua masuri#e #egis#ati&e, a$ministrati&e, socia#e si e$ucati&e %entru a
asigura a%#icarea %re!entu#ui artico#. In acest sco% si tinan$ seama $e $is%o!itii#e %ertinente
a#e ce#or#a#te instrumente internationa#e, state#e %arti, in mo$ s%ecia#:
a+ &or %re&e$ea o &arsta minima sau &arste minime $e anga,are5
"+ &or %re&e$ea o reg#ementare cores%un!atoare a orare#or $e #ucru si a con$itii#or $e
munca5
c+ &or %re&e$ea %e$e%se sau a#te sanctiuni cores%un!atoare %entru a asigura a%#icarea
efecti&a a %re!entu#ui artico#.
Artico#u# 66
)tate#e %arti &or #ua masuri cores%un!atoare, inc#usi& masuri #egis#ati&e, a$ministrati&e,
socia#e si e$ucati&e %entru a %rote,a co%iii contra fo#osirii i#icite a stu%efiante#or si a
su"stante#or %si-otro%e, asa cum sunt acestea $efinite $e tratate#e internationa#e %ertinente si
%entru a im%ie$ica uti#i!area co%ii#or %entru %ro$uctia si traficu# i#icit a# acestor su"stante.
Artico#u# 6<
)tate#e %arti se anga,ea!a sa %rote,e!e co%i#u# contra oricarei forme $e e'%#oatare se'ua#a
si $e a"u! se'ua#. In acest sco%, state#e %arti &or #ua in s%ecia# toate masuri#e
cores%un!atoare %e %#an nationa#, "i#atera# si mu#ti#atera#, %entru a %re&eni:
a+ incitarea sau constrangerea unui co%i# $e a fi im%#icat intr-o acti&itate se'ua#a i#ega#a5
"+ e'%#oatarea co%ii#or in sco%u# %rostitutiei sau a# a#tor %ractici i#ega#e5
c+ e'%#oatarea co%ii#or in sco%u# %ro$uctiei $e s%ectaco#e sau $e materia#e cu caracter
%ornografic.
Artico#u# 67
)tate#e %arti &or #ua toate masuri#e cores%un!atoare, %e %#an nationa#, "i#atera# si
mu#ti#atera# %entru a %re&eni ra%irea, &an!area si traficu# $e co%ii in orice sco% si in orice
forma.
Artico#u# 6@
)tate#e %arti &or %rote,a co%i#u# im%otri&a oricaror a#te forme $e e'%#oatare $aunatoare
oricarui as%ect a# "unastarii #ui.
Artico#u# 6>
)tate#e %arti &or asigura ca:
a+ nici un co%i# sa nu fie su%us #a tortura, nici #a %e$e%se sau tratamente cru$e, inumane
sau $egra$ante. Pe$ea%sa ca%ita#a sau inc-isoarea %e &iata fara %osi"i#itatea $e a fi e#i"erat
nu &or fi fi %ronuntate %entru infractiuni#e comise $e %ersoane su" &arsta $e su" o%ts%re!ece
ani5
"+ nici un co%i# sa nu fie %ri&at $e #i"ertate in mo$ i#ega# sau ar"itrar. Arestarea, $etinerea
sau intemnitarea unui co%i# tre"uie sa fie conforma cu #egea, nu &a fi $ecat o masura e'trema
si &a fi cat mai scurta %osi"i#5
c+ orice co%i# %ri&at $e #i"ertate sa fie tratat cu omenie si cu res%ectu# $atorat $emnitatii
%ersoanei umane si $e o maniera care sa tina seama $e ne&oi#e %ersoane#or $e &arsta sa. In
s%ecia#, orice co%i# %ri&at $e #i"ertate &a fi se%arat $e a$u#ti, afara $aca se consi$era
%refera"i# sa nu fie se%arat. In interesu# su%erior a# co%i#u#ui si e# &a a&ea $re%tu# $e a mentine
contactu# cu fami#ia sa %rin cores%on$enta si %rin &i!ite, in afara unor ca!uri e'ce%tiona#e5
Artico#u# 62
4. )tate#e %arti se anga,ea!a sa res%ecte si sa asigure res%ectarea regu#i#or $re%tu#ui
umanitar internationa# care #e sunt a%#ica"i#e in ca! $e conf#ict armat si se refera #a co%ii.
1. )tate#e %arti &or #ua toate masuri#e %osi"i#e %entru a asigura ca %ersoane#e care nu au
atins &arsta $e cincis%re!ece ani nu &or %artici%a $irect #a osti#itati.
6. )tate#e %arti se &or a"tine $e a inro#a in forte#e #or armate orice %ersoana care nu a atins
&arsta $e cincis%re!ece ani. Atunci can$ incor%orea!a %ersoane $e %este cincis%re!ece ani,
$ar su" o%ts%re!ece ani, state#e %arti se &or stra$ui sa inro#e!e cu %rioritate %e cei mai in
&arsta.
<. Conform o"#igatiei care #e re&ine in &irtutea $re%tu#ui umanitar internationa# $e a %rote,a
%o%u#atia ci&i#a in ca! $e conf#ict armat, state#e %arti &or #ua toate masuri#e %osi"i#e astfe# incat
sa asigure %rotectia si ingri,irea co%ii#or afectati $e un conf#ict armat.
Artico#u# 6;
)tate#e %arti &or #ua toate masuri#e cores%un!atoare %entru a %romo&a refacerea fi!ica si
%si-o#ogica si reintegrarea socia#a a unui co%i# &ictima a oricarei forme $e neg#i,are,
e'%#oatare sau a"u!, a torturii sau a oricarei forme $e %e$ea%sa sau tratament cu cru!ime,
inumane sau $egra$ante sau a unui conf#ict armat. Aceasta refacere si aceasta reintegrare se
&or $esfasura in con$itii care fa&ori!ea!a sanatatea, res%ectu# $e sine si $emnitatea co%i#u#ui.
Artico#u# <3
#. )tate#e %arti recunosc oricarui co%i# "anuit, acu!at sau $o&e$it ca a comis o inca#care a
#egii %ena#e $re%tu# $e a fi tratat intr-un mo$ cores%un!ator %romo&arii simtu#ui sau $e
$emnitate si a# &a#orii %ersona#e, care sa intareasca res%ectu# sau %entru $re%turi#e omu#ui si
#i"ertati#e fun$amenta#e a#e a#tora si care sa tina seama $e &arsta sa si $e necesitatea $e a
%romo&a reintegrarea sa si asumarea unui ro# constructi& in societate.
1. In acest sco% si tinan$ seama $e $is%o!itii#e %ertinente a#e instrumente#or internationa#e,
state#e %arti &or asigura in s%ecia#:
a+ ca nici un co%i# sa nu fie "anuit, acu!at sau $ec#arat &ino&at $e o inca#care a #egii
%ena#e $atorita unor actiuni sau omisiuni care nu erau inter!ise $e catre $re%tu# nationa# sau
internationa# in momentu# comiterii #or5
"+ ca orice co%i# "anuit sau acu!at $e o inca#care a #egii %ena#e sa ai"a ce# %utin $re%tu# #a
garantii#e urmatoare:
i+ sa fie %resu%us ne&ino&at %ana ce &ino&atia &a fi sta"i#ita #ega#5
ii+ sa fie informat %rom%t si $irect $e acu!atii#e care i se a$uc sau, $aca este ca!u#, %rin
interme$iu# %arinti#or sai sau a# re%re!entanti#or sai #ega#i, si sa "eneficie!e $e o asistenta
,uri$ica sau $e orice a#ta asistenta cores%un!atoare %entru %regatirea si %re!entarea a%ararii
sa#e5
iii+ cau!a sa fie e'aminata fara intar!iere $e catre o autoritate sau o instanta ,u$iciara
com%etenta, in$e%en$enta si im%artia#a $u%a o %roce$ura ec-ita"i#a conform %re&e$eri#or
#egii, in %re!enta asistentei #ega#e sau a a#tei asistente cores%un!atoare si, $aca acest #ucru
nu este consi$erat contrar interesu#ui su%erior a# co%i#u#ui, $atorita in s%ecia# &arstei si situatiei
sa#e, in %re!enta %arinti#or sai sau a re%re!entanti#or #ega#i5
i&+ sa nu fie constrans sa $e%una marturie sau sa marturiseasca ca este &ino&at5 sa
interog-e!e sau sa faca sa fie interogati martori ai acu!arii si sa o"tina %artici%area si
interogarea martori#or in a%arare in con$itii $e ega#itate5
&+ $aca se $o&e$este ca a inca#cat #egea %ena#a, sa %oata face a%e# cu %ri&ire #a $eci!ie si
#a orice masuri #uate in consecinta in fata unei autoritati sau a unei instante ,u$iciare
su%erioare com%etente, in$e%en$ente si im%artia#e, conform #egii5
&i+ sa fie asistat in mo$ gratuit $e un inter%ret $aca nu inte#ege sau nu &or"este #im"a
uti#i!ata5
&ii+ cu statutu# sau $e %ersoana %ri&ata sa fie in mo$ $e%#in res%ectat in toate fa!e#e
%roce$urii.
6. )tate#e %arti se &or stra$ui sa %romo&e!e a$o%tarea $e #egi, $e %roce$uri, crearea $e
autoritati si institutii s%ecia# conce%ute %entru co%iii "anuiti, acu!ati sau $ec#arati ca ar fi comis
inca#cari a#e #egii %ena#e si in s%ecia#:
a+ sa sta"i#easca o &arsta minima su" care co%iii &or fi consi$erati ca nu au ca%acitatea $e
a inca#ca #egea %ena#a5
"+ sa ia masuri, $e fiecare $ata can$ este %otri&it, si $e $orit, %entru a trata acesti co%ii
fara a recurge #a %roce$uri#e ,u$iciare, cu con$itia ca $re%turi#e omu#ui si garantii#e #ega#e sa
fie res%ectate in mo$ $e%#in.
<. /a fi %re&a!uta o intreaga gama $e $is%o!itii cum sunt ce#e $e ingri,ire, orientare si
su%ra&eg-ere, in$rumare, %ro"are, %#asament fami#ia#, %rograme $e e$ucatie genera#a si
%rofesiona#a si a#te a#ternati&e %entru ingri,irea institutiona#i!ata %entru a asigura co%ii#or un
tratament cores%un!ator "unastarii #or si %ro%ortiona# cu situatia #or si cu infractiunea.
Artico#u# <4
Nimic $in %re!enta Con&entie nu &a afecta %re&e$eri#e mai fa&ora"i#e %entru rea#i!area
$re%turi#or co%i#u#ui care %ot figura:
a+ in #egis#atia unui stat %arte5
sau
"+ in $re%tu# internationa# in &igoare %entru acest stat.
Partea a II-a
Artico#u# <1
)tate#e %arti se anga,ea!a sa faca cunoscute %e #arg %rinci%ii#e si %re&e$eri#e %re!entei
Con&entii, %rin mi,#oace acti&e si cores%un!atoare, a$u#ti#or si co%ii#or.
Artico#u# <6
4. In &e$erea e'aminarii %rogrese#or inregistrate $e state#e %arti in e'ecutarea o"#igatii#or
contractate $e e#e in &irtutea %re!entei Con&entii, se &a institui un Comitet a# $re%turi#or
co%i#u#ui care in$e%#ineste functii#e care urmea!a.
1. Comitetu# &a cu%rin$e 43 e'%erti $e o ina#ta mora#itate si care %ose$a o com%etenta
recunoscuta in $omeniu# aco%erit $e %re!enta Con&entie. Mem"rii Comitetu#ui &or fi a#esi $e
state#e %arti $in ran$u# cetateni#or #or si actionea!a cu tit#u in$i&i$ua#, tinan$u-se seama $e
necesitatea asigurarii unei re%artitii geografice ec-ita"i#e %recum si $e %rinci%a#e#e sisteme
,uri$ice.
6. Mem"rii Comitetu#ui &or fi a#esi %rin &ot secret $e %e o #ista $e %ersoane $esemnate $e
state#e %arti. Fiecare stat %arte %oate $esemna un can$i$at $intre cetatenii sai.
<. Prima a#egere a Comitetu#ui &a a&ea #oc in termen $e ma'im sase #uni $e #a $ata intrarii
in &igoare a %re!entei Con&entii si a%oi #a fiecare $oi ani. Ce# %utin cu %atru #uni inaintea $atei
fiecarei a#egeri, secretaru# genera# a# Organi!atiei Natiuni#or Unite &a in&ita state#e %arti sa
%ro%una can$i$atii #or intr-un termen $e $oua #uni. )ecretaru# genera# &a intocmi a%oi o #ista
a#fa"etica a %ersoane#or astfe# $esemnate, in$ican$ state#e %arti care i-au $esemnat si o &a
comunica state#or %arti #a %re!enta Con&entie.
7. A#egeri#e &or a&ea #oc #a reuniuni#e state#or %arti, con&ocate $e secretaru# genera# #a
se$iu# Organi!atiei Natiuni#or Unite. ?a aceste reuniuni, #a care Nuorumu# este constituit $in
$oua treimi $in state#e %arti, %ersoane#e a#ese in Comitet &or fi ce#e care o"tin ce# mai mare
numar $e &oturi si ma,oritatea a"so#uta a &oturi#or re%re!entanti#or state#or %arti %re!ente si
&otante.
@. Mem"rii Comitetu#ui &or fi a#esi %e o %erioa$a $e %atru ani. Ei &or fi rea#esi in ca!u# in
care can$i$atura #or este %re!entata $in nou. Man$atu# a cinci mem"ri a#esi #a %rima a#egere
&a #ua sfarsit $u%a $oi ani5 ime$iat $u%a %rima a#egere, nume#e acestor cinci mem"ri &or fi
trase #a sorti $e catre %rese$inte#e reuniunii.
>. (aca un mem"ru a# Comitetu#ui $ece$ea!a sau $emisionea!a sau $ec#ara ca, %entru
orice a#t moti&, nu-si mai %oate e'ercita in$atoriri#e in ca$ru# Comitetu#ui, statu# %arte care a
%re!entat can$i$atura #ui &a numi un a#t e'%ert $intre cetatenii sai %entru a ocu%a %ostu#
&acant %ana #a e'%irarea man$atu#ui res%ecti&, su" re!er&a a%ro"arii $e catre Comitet.
2. Comitetu# &a sta"i#i regu#amentu# interior.
;. Comitetu# &a a#ege "irou# sau %entru o %erioa$a $e $oi ani.
43. Reuniuni#e Comitetu#ui se &or tine in mo$ norma# #a se$iu# Organi!atiei Natiuni#or Unite
sau in orice a#t #oc cores%un!ator sta"i#it $e Comitet. Comitetu# se &a reuni in mo$ norma# in
fiecare an. (urata sesiuni#or sa#e &a fi sta"i#ita si mo$ificata, $aca este necesar, $e reuniunea
state#or %arti #a %re!enta Con&entie, su" re!er&a a%ro"arii $e catre A$unarea genera#a.
44. )ecretaru# genera# a# Organi!atiei Natiuni#or Unite &a asigura %ersona#u# si ser&icii#e
necesare e'ercitarii efecti&e a functii#or Comitetu#ui creat conform %re!entei Con&entii.
41. Cu a%ro"area A$unarii genera#e, mem"rii Comitetu#ui creat conform %re!entei
Con&entii &or %rimi in$emni!atii $in resurse#e Organi!atiei Natiuni#or Unite in con$itii#e si
mo$a#itati#e fi'ate $e A$unarea genera#a.
Artico#u# <<
4. )tate#e %arti se anga,ea!a sa s%una Comitetu#ui, %rin interme$iu# secretaru#ui genera# a#
Organi!atiei Natiuni#or Unite, ra%oarte asu%ra masuri#or %e care #e-au a$o%tat si care $au
&a#a"i#itate $re%turi#or recunoscute in %re!enta Con&entie si asu%ra %rogrese#or rea#i!ate in
e'ercitarea acestor $re%turi:
a+ in termen $e $oi ani ince%an$ $e #a $at intrarii in &igoare a Con&entiei %entru state#e
%arti interesate5
"+ in continuare, #a fiecare cinci ani.
1. Ra%oarte#e intocmite conform %re!entu#ui artico# &or in$ica, $aca este ca!u#, factorii si
$ificu#tati#e care afectea!a in$e%#inirea o"#igatii#or conform %re!entei Con&entii. Ra%oarte#e &or
cu%rin$e $e asemenea informatii suficiente %entru a oferi Comitetu#ui o inte#egere
cu%rin!atoare asu%ra a%#icarii Con&entiei in tara res%ecti&a.
6. Un stat %arte care a %re!entat Comitetu#ui un ra%ort initia# cu%rin!ator nu este o"#igat sa
re%ete, in ra%oarte#e %e care #e %re!inta $u%a aceea, conform a#ineatu#ui "+ $in %aragrafu# 4 a#
%re!entu#ui artico#, informatii#e $e "a!a comunicate anterior.
<. Comitetu# %oate cere state#or %arti informatii su%#imentare im%ortante %entru a%#icarea
Con&entiei.
7. Comitetu# &a su%une #a fiecare $oi ani, A$unarii genera#e, %rin interme$iu# Consi#iu#ui
Economic si )ocia#, ra%oarte %ri&in$ acti&itati#e sa#e.
@. )tate#e %arti &or asigura %u"#icu#ui $in tari#e #or un acces #arg #a ra%oarte#e #or.
Artico#u# <7
Pentru a %romo&a a%#icarea efecti&a a Con&entiei si a incura,a coo%erarea internationa#a
in $omeniu# &i!at $e Con&entie:
a+ Institutii#e s%ecia#i!ate, Fon$u# Natiuni#or Unite %entru co%ii si a#te organe a#e Natiuni#or
Unite &or a&ea $re%tu# $e a fi re%re!entate #a e'aminarea a%#icarii ace#or $is%o!itii $in
%re!enta Con&entie care tin $e man$atu# #or. Comitetu# %oate in&ita institutii#e s%ecia#i!ate,
Fon$u# Natiuni#or Unite %entru co%ii si a#te organisme com%etente %e care #e &a consi$era
cores%un!atoare sa ofere consu#tanta s%ecia#i!ata %ri&in$ a%#icarea Con&entiei in $omenii#e
care tin $e man$ate#e #or. Comitetu# %oate in&ita institutii#e s%ecia#i!ate, Fon$u# Natiuni#or
Unite %entru co%ii si a#te organe a#e Natiuni#or Unite sa-i %re!inte ra%oarte asu%ra a%#icarii
Con&entiei in sectoare#e care tin $e $omeniu# #or $e acti&itate5
"+ Comitetu# &a transmite, $aca a%recia!a necesar, institutii#or s%ecia#i!ate, Fon$u#
Natiuni#or Unite %entru co%ii si a#tor organisme com%etente orice ra%oarte a#e state#or %arti ce
contin o cerere sau care in$ica o ne&oie $e consu#tanta sau asistenta te-nica insotite, $aca
este ca!u#, $e o"ser&atii#e si sugestii#e Comitetu#ui care se refera #a aceasta cerere sau
in$icatie.
c+ Comitetu# %oate recoman$a A$unarii genera#e sa ceara secretaru#ui genera# sa $is%una
efectuarea %entru Comitet a unor stu$ii asu%ra %ro"#eme#or s%ecifice referitoare #a $re%turi#e
co%i#u#ui.
$+ Comitetu# %oate face sugestii si recoman$ari $e or$in genera# "a!ate %e informatii#e
%rimite in conformitate cu artico#e#e << si <7 $in %re!enta Con&entie. Aceste sugestii si
recoman$ari $e or$in genera# &or fi transmise oricarui stat %arte interesat si ra%ortate A$unarii
genera#e, insotite, $aca este ca!u#, $e comentarii#e state#or %arti.
Partea a III-a
Artico#u# <@
Pre!enta Con&entie &a fi $esc-isa s%re semnare tuturor state#or.
Artico#u# <>
Pre!enta Con&entie tre"uie sa fie ratificata. Instrumente#e $e ratificare &or fi $e%use #a
secretariatu# genera# a# Organi!atiei Natiuni#or Unite.
Artico#u# <2
Pre!enta Con&entie &a ramane $esc-isa a$erarii oricarui stat. Instrumente#e $e a$erare
&or fi $e%use #a secretariatu# genera# a# Organi!atiei Natiuni#or Unite.
Artico#u# <;
4. Pre!enta Con&entie &a intra in &igoare in a trei!ecea !i $u%a $e%unerea #a secretariatu#
genera# a# Organi!atiei Natiuni#or Unite a ce#ui $e-a# $oua!eci#ea instrument $e ratificare sau
a$erare.
1. Pentru fiecare stat care ratifica %re!enta Con&entie sau care a$era #a aceasta $u%a
$e%unerea ce#ui $e-a# $oua!eci#ea instrument $e ratificare sau $e a$erare, Con&entia &a intra
in &igoare in a trei!ecea !i care &a urma $e%unerii $e catre acest stat a instrumentu#ui sau $e
ratificare sau a$erare.
Artico#u# 73
#. Orice stat %oate sa %ro%una un amen$ament si sa $e%una te'tu# acestuia #a secretariatu#
genera# a# Organi!atiei Natiuni#or Unite. )ecretaru# genera# &a comunica %ro%unerea $e
amen$ament state#or %arti, ceran$u-#e sa-i faca cunoscut $aca sunt fa&ora"i#e con&ocarii unei
conferinte a state#or %arti in &e$erea e'aminarii %ro%unerii si a su%unerii ei #a &ot. (aca in
%atru #uni $u%a aceasta comunicare, ce# %utin o treime $in state#e %arti se %ronunta in
fa&oarea con&ocarii unei astfe# $e conferinte, secretaru# genera# con&oaca conferinta su"
aus%icii#e Organi!atiei Natiuni#or Unite. Orice amen$ament a$o%tat $e ma,oritatea state#or
%arti %re!ente si &otante #a conferinta &a fi su%us a%ro"arii A$unarii genera#e.
1. Un amen$ament a$o%tat conform %aragrafu#ui 4 a# %re!entu#ui artico# &a intra in &igoare
$u%a ce este acce%tat $e o ma,oritate $e $oua treimi a state#or %arti.
6. Atunci can$ un amen$ament intra in &igoare, acesta are forta o"#igatorie %entru state#e
%arti care 4-au acce%tat, ce#e#a#te state ramanan$ #egate $e $is%o!itii#e $in %re!enta
Con&entie si $e toate amen$amente#e anterioare a$o%tate $e e#e.
Artico#u# 74
#. )ecretariatu# genera# a# Organi!atiei Natiuni#or Unite &a %rimi si &a comunica tuturor
state#or te'tu# re!er&e#or care au fost facute $e state in momentu# ratificarii sau a$erarii.
1. Nici o re!er&a incom%ati"i#a cu o"iectu# si sco%u# %re!entei Con&entii nu &a fi %ermisa.
6. Re!er&e#e %ot fi retrase in orice moment %rintr-o notificare a$resata secretaru#ui genera#
a# Organi!atiei Natiuni#or Unite, care &a informa a%oi toate state#e %arti #a Con&entie. O
asemenea notificare &a ca%ata efect $e #a $ata #a care este %rimita $e secretaru# genera#.
Artico#u# 71
Un stat %arte %oate $enunta %re!enta Con&entie %rintr-o notificare scrisa a$resata
secretaru#ui genera# a# Organi!atiei Natiuni#or Unite. (enuntarea $e&ine efecti&a #a un an $e
#a $ata #a care notificarea a fost %rimita $e secretaru# genera#.
Artico#u# 76
)ecretaru# genera# a# Organi!atiei Natiuni#or Unite este $esemnat ca $e%o!itar a# %re!entei
Con&entii.
Artico#u# 7<
Origina#u# %re!entei Con&entii, a#e carei te'te in ara"a, c-ine!a, eng#e!a, france!a, rusa si
s%anio#a sunt ega# autentice, &a fi $e%us #a secretaru# genera# a# Organi!atiei Natiuni#or Unite.
(re%t care, %#eni%otentiarii su"semnati, in mo$ cores%un!ator im%uterniciti $e
gu&erne#e res%ecti&e, au semnat %re!enta Con&entie.