MITOLOGIA LA ROMANI

Istoricul grec Herodot spunea despre traci urmatoarele: "...dupa indieni, neamul
tracilor este cel mai mare dintre toate popoarele lumii. Daca ar aea o singura
conducere si ar !i uniti in cuget, ei ar !i, dupa parerea mea, de nein!rant si de departe
cei mai puternici dintre toate semetiile "amantului. Tracii poarta multe nume, !iecare
dupa tinutul in care locuiesc, dar toti au in toate, o#iceiuri asemanatoare." Daca
Herodot cunostea $% tri#uri tracice, &tra#on a or#it de ''. (ident, intre o atat de
mare arietate de tri#uri, tre#uie ca au e)istat si unele deose#iri religioase, care nu
mai pot !i stiute asta*i.
Neamul tracilor a !ost maret in antic+itate si estit atat prin re*istenta !i*ica a
#ar#atilor, cit si prin priceperea poporului in general in leacuri ancestrale. Drept
doada, !ilo*o!ul &ocrate marturisea ca el a inatat de la un ucenic a lui ,almo)is un
descantec dintre acelea "care-i !ac pe oameni nemuritori". Mai tar*iu, peste secole,
.lement Ale)andrinul reprosa grecilor ca nu sunt originali in ciili*atia lor si ca acestia
au inatat de la traci !ormulele descantecelor pentru insanatosire: "sanas
incantationes a t+raci#ulus accepisti" /.lement Ale)andrinul, "Indemn catre
neamuri", Migne, "G t0, col.$123.
DI4INITATIL(: MAR(L( ,(5 G(6(L(I,I& &I MAR(A ,(ITA 6(NDI&
Ge#elei*is sau Ne#elei*is era Diinitatea &uprema a tracilor, !ulgerul !iind una dintre
armele pe care acesta le !olosea. (l era repre*entat ca un #ar#at c+ipes, uneori cu
#ar#a. Ge#elei*is prooca tunetele si !ulgerele. In unele repre*entari acesta apare
ase*at pe tron, iar
in altele, in c+ip de calaret, aand in mana stanga un arc7 un sarpe co#oara spre
capul calului. Mai este insotit si de un ultur cu corn. 4ulturul tine in cioc un peste
atunci cand sim#oli*ea*a singur Diinitatea amintita, iar in g+eare are un iepure.
Acest *eu este stapanul .erului si al "amantului, patronul aristocratiei militare7 el ar
putea aea insa atri#ute 5raniene, solare. ,eul cel mare Ge#elei*is mai este
cunoscut si su# numele de caalerul trac Der*elas sau Der*is /altii considera
caalerul trac ca o aparitie mai tar*ie, un erou si nu un ,eu3. Alteori ,eul apare in
iposta*a de calaret luptator insotit de un caine7 el poarta o lance pe care o arunca
asupra unui porc mistret din !uga calului. .and nu este in iposta*a de luptator ori
anator el are trasaturile unui calaret pasnic purtand in mana o torta ori un corn al
a#undentei7 uneori este repre*entat aand trei capete, /trice!al3, asemenea cainelui
insotitor, alteori ca un ,eu #inecuantator, aand primele trei degete ale mainii
drepte inaltate sau des!acute iar celelalte stranse catre podul palmei. Apare in
marturiile epigra!ice si numismatice de la Histria si Odesos /4arna3 iar la Limanu /8ud.
.onstanta3 Der*elas apare calare, ca de alt!el in ceramica de la Racatau si ,imnicea,
te*aurele de la 6ucuresti-Herastrau si &urcea /8ud. .onstanta3.
Il om intalni mai tar*iu in lumea antica la macedoneni - "calaretul macedonean", iar
in Mitologia greaca su# numele de ,eus. Din Tracia, cultul lui Ge#elei*is aea a
patrunde in Asia Mica prin secolul 4II 6..., unde a !ost asimilat de catre armeni,
deenind Diinitatea nationala a acestora, 4a+agn sau *eul ra*#oiului, estit pentru
cura8ul cu care omora dragonii. 4a+agn era asociat cu tra*netele si !ulgerele, !iind
repre*entat ca un #ar#at cu parul si #ar#a din !lacari, iar "oc+ii lui erau ca doi sori". In
s!arsit, Ge#elei*is, sau caalerul trac care se regaseste in mitologia altor popoare ca
,eus sau 4anag+, a !ost asimilat de catre crestini drept... &!antul G+eorg+e9
Diinitatea suprema #ar#ateasca a geto-dacilor, Ge#elei*is, cunoscut mai tar*iu la
tracii su#-Dunareni su# numele, pro#a#il greci*at, de ,#elsurdos, are o replica
!eminina, si anume pe marea ,eita 6endis. Repre*entarile ec+i, descoperite in
ultima reme, ne-o in!atisea*a su# c+ipul unei !emei cu !ata rotunda, #ucalata, cu
pometii proeminenti si cu parul impletit in doua cosite ori impartit in doua mari #ucle
ce-i incadrea*a !ata. &a !ie oare ,eita 6endis, cu cele doua cosite #londe lasate pe
spate, precursoarea Ilenei .osan*ene din #asmele de mai tar*iu ale romanilor: In
anumite situatii ,eita apare incadrata de doua animale sacre ceridee sau de un cer#
si un sarpe. Marea ,eita 6endis era adorata de !emeile trace, !iind ,eita Lunii,
padurilor si... !armecelor. La .ostesti a !ost descoperit un cap al ,eitei iar la
&armisegetu*a sapaturile au scos la ieala un medalion de lut ars /$; cm. in diametru
si $,2 cm. in grosime3, aand un #ust al ,eitei cu tol#a de sageti pe umar7 de
asemeni, la "iatra Rosie s-a descoperit #ustul ei din #ron*, inalt de $<,1 cm. si lat de
$= cm.
In a!ara de marele ,eu Ge#elei*is si marea ,eita 6endis, tracii au mai aut si o
,eitate a !ocului si etrei, pa*itoare a casei, respecti ,eita 4esta /Hestia, Histia3, in
cinstea careia casele tracilor se construiau dreptung+iulare, cu peretii din piatra sau
de lemn, podeaua din pamant #atatorit si acoperisul "in doua ape". Nu departe de
Tartaria, in *ona .risurilor, au !ost scoase la lumina si urmele primelor locuinte de
supra!ata datand din mileniul 4 6..., deci cu o ec+ime de 1;;; de ani9 Aceste tipuri
de locuinte, care se or raspandi apoi in toata lumea, erau, se pare, re*ultatul unui
cult inc+inat acestei ,eite, peretii aand la inceput rolul de a prote8a spatiul sacru in
mi8locul caruia se intretinea !ocul aprins in atra.
Mileniul I4 6... nu a !ost c+iar unul norocos pentru noi, ne spun specialistii, re!erindu-
se la pra#usirea puntii continentale ce lega (uropa de Asia Mica, aceasta pra#usindu-
se su# apele Mediteranei, !acand loc unei mari noi, Marea (gee, si generand o
multime de insule mai mari sau mai mici. Datorita e)istentei acestei punti terestre de
legatura, atat istoricii greci, cat si altii moderni au admis posi#ilitatea deplasarii
populatiei trace din *ona "ontico-Dunareana spre sudul "eninsulei 6alcanice si de
acolo, in Asia Mica, c+iar in unele regiuni din 8urul Mediteranei Rasaritene: 6>tinia,
Misia, ?rigia, Troada, Lidia, etc. Dupa cum se stie, soarta acestor populatii a !ost
di!erita: unele s-au "ratacit" printre alte semintii si s-au "pierdut" cu totul in marea
groapa a Istoriei care se c+eama "uitarea" - +ititii, de e)emplu. Altii au disparut la
mari distante, cum este ca*ul troienilor, supraietuitori despre care o legenda spune
ca Aeneas Tracul i-a calau*it dupa "Apocalipsul" .etatii Troia pana pe alea ingusta a
Ti#rului, unde aeau sa preia in stapinire cele sapte coline "eterne", dandu-le apoi
nume tracice, "latine". &i tot o legenda spune ca, intre timp, prin spatiul .arpatic a
aparut un cio#an intelept, ,almo)is, care urma a prelua de la ,eita Hestia /sau 4esta3
asa-numitele " legi !rumoase "- .odul 6eleaginilor.
,ALMO@I& - 5N ,(5 "RO?(T &A5 5N "RO?(T DI4INI,AT
Iata marturiile lui Herodot despre ,almo)is: "Asa cum am a!lat eu de la elinii care
locuiesc pe tarmurile Helespontului si ale "ontului (u)in, ,almo)is despre care
or#esc, !iind doar un muritor, a !ost in &amos ro#ul lui "+>tagoras, care era !iul lui
Menesarcos. Dupa aceea, a8ungand li#er, stranse #ogatii mari si dupa ce se im#ogati
se intoarse in patria lui7 aici a cladit o casa pentru adunarile #ar#atilor, in care se
spune ca ii primea pe si ii punea pe !runtasii tarii sa #enc+etuiasca, inatandu-i ca
nici unul din urmasii acestora nu or muri, ci or merge intr-un loc anume unde or
trai pururi si or aea parte de toate #unatatile. In reme ce saarsea cele amintite si
spunea lucruri de !elul acesta, el a poruncit sa i se construiasca o locuinta su#-
pamanteana. .and a !ost gata, ,almo)is a disparut din mi8locul tracilor si, co#orand
in locuinta lui de su# pamant, a trait acolo reme de trei ani. Tracii doreau mult sa-l
ai#a, 8elindu-l ca pe un mort. In al patrulea an el le-a aparut si ast!el, ,almo)is !acu
rednice de credinta inataturile lui. In priinta lui ,almo)is si a locuintei sale su#-
pamantene, nici eu nu resping cele spuse, dar nici nu le dau cre*are prea mult7 mi se
pare insa, ca el a trait cu multi ani inainte de "+>tagoras. ?ie ,almo)is om, ori reun
demon de-al getilor, sa-i !ie de #ine ". /Herodot," Istorii ", I4, %<, %23.
Dupa cum edem, naia identi!icare a ,eului ,almo)is cu un scla al lui "+>tagoras
deenit li#er si #ogat o contesta c+iar Herodot. &i atunci de ce sa o credem noi:...
Relatari asemanatoare sunt !acute si de Hellanicos din Mitilene, de catre "laton, de
Mnasea /acesta il considera pe ,almo)is c+iar un .ronos93, de catre Diodor din &icilia,
de &tra#on mai ales, de Apulleius, de Lucian din &amosata, de Origen, de catre
"orp+>rius /'='-=;<3, Iulian Apostolatul, (nea din Ga*a, Hes>c+ios din Ale)andria.
Toti acestia au au*it si or#it de ,almo)is care a ramas in amintirea oamenilor ca un
,eu al imparatiei su#-pamantene, cum de alt!el si (minescu il descrie in poe*ia
"&trigoii ".
"Pe un jilt taiat in stanca sta teapan, palid, drept,
Cu carja lui in mana, preotul pagan si drept..."
"e ,almo)is lituanienii il preiau ca ,emeuAs, acest nume insemnand pamant, tara. (l
este ,eul din adancurile "amantului, egetatiei, rodniciei, ,eul plugarilor si pastorilor.
Daca Ge#elei*is le !agaduia nemurirea su!letului /ritul incinerarii mortilor
apartinandu-i3, ,almo)is le promitea adeptilor sai nemurirea completa, atat a
su!letului, cat si a trupului /ritul inmormantarii !iind in+umarea3, su!letele
credinciosilor continuand sa traiasca in regatul ,eului su#-pamantean /precum Arald,
copilul rege, alaturi de Maria, regina Dunareana din poe*ia "&trigoii"3.
Ideea nemuririi ,amol)iene era etica tinerilor ra*#oinici, "lupii daci" care se #ucurau
la moarte si radeau in !ata acesteia tocmai pentru a-si arata nepasarea !ata de ea si
a a8unge in plaiurile su#-pamantene ale ,eului. Acestia luptau si mureau eseli su#
stindardul "capului de lup", pe care-l om intalni si la macedoneni, ca de alt!el si mai
tar*iu la legiunile "romane", !ormate din tracii din *ona ocupata de romani.
&acri!iciile umane in scopuri religioase au !ost unice in (uropa, !iind intilnite numai la
traci. Din acest punct de edere, interesanta pare asemanarea cu riturile religioase
ale ciili*atiei a*tece, despre a carei populatie (dgar .a>ce a!irma ca ar !i
descendenta directa a atlanti*ilor /locuitorii !ostului continent Atlantis, a carui ultima
portiune de uscat s-a scu!undat in mi8locul oceanului Atlantic in urma cu $'B;; de
ani3. &a !ie oare aceasta asemanare un indiciu, con!orm sugestiei !acute de o
prietena apropiata, asupra originii comune a indienilor din America .entrala si a
tracilor:...
Odata la cinci ani i se trimitea lui ,almo)is un "sol" care sa-i comunice acestuia
dorintele populatiei. Acesta era aruncat in sulitele ascutite ale toarasilor sai. Daca
aea g+inionul sa nu moara imediat, acesta era insultat, #at8ocorit si un alt "sol" era "
trimis "imediat pentru a duce mesa8ul ,eului su#-pamantean.
In timp ce ,almo)is era un *eu su#-pamantean, Ge#elei*is era ,eul ceresc.
Descoperilrile din muntii Orastiei, cat si a marelui sanctuar rotund de la
&armisegetu*a cu ase*area ritmica a stalpilor sai, presupun e!ectuarea unor
o#seratii celeste. &apaturile ar+eologice !acute su# conducerea clu8anului
.onstantin Daicoiciu au scos la ieala in *ona Gradistea Muscelului /muntii Orastiei3
nu numai un comple) de sanctuare, dar si un pro#a#il original calendar dacic, cat si
urmele unei scari care pro#a#il conducea la un loc su#-pamantean de cult religios.
De la un intelept ca &ocrate citat de un altul ca "laton, a!lam ca ,almo)is a !ost pe
langa un medic psi+o-terapeut si un... mag: o persoana careia stramosii nostri ii
datorea*a statutul spiritual, ca cea mai dreapta si umana oranduire sociala pe care a
aut-o lumea antica. Am !ost un "stat spiritual", creatie a celor initiati de ,almo)is de
catre marii preoti de pe muntele s!ant Cogaion, moti pentru care +otarele noastre au
ramas mereu aceleasi, c+iar daca de-a lungul timpului au aparut unele suprapuneri
de populatie ori impartiri teritoriale arti!iciale. .um a spus domnul Ale)andru
&trac+ina in ""e urmele stramosilor uitati": "Apa trece, iar noi... ramanem". (ste de-a
dreptul ciudat cum istoricii nostri isi pot 8usti!ica nepasarea !ata de toate acestea.
"entru conturarea unui cult solar la traco-geto-daci, Dr. Mariana Marcu, in "Repere
lingistice ar+aice romanesti", mentionea*a "calaretul trac" Heros, pomenit si in (gipt
in unele documente epigra!ice /ca Herou, !iul &oarelui3, iar unii cercetatori au sustinut
ca aceasta Diinitate n-ar !i decat o noua iposta*a a lui Horus... Mitul caalerului trac
este greu de inteles. 5neori el are in 8urul capului un nim# solar, o ro*eta cu patru !oi.
(l a !ost asimilat de catre populatia greaca odata cu sosirea acesteia in "eninsula
6alcanica intre $%;; - $<;; 6... ca Diinitate suprema, ,eus, cunoscut si su# alte
nume ca Ne!elegeretes /de !apt numele greci*at al lui Ne#elei*is3 - ".el care aduna
norii ", Om#rios - ",eul ploii ", Ceraunos - ".el care !ulgera" si altele.
Mitul caalerului trac constituie in traditia romaneasca /daco-romana, aromana,
macedoneana3 un scenariu aproape canonic al colindelor ec+i de iarna, crestine. ..
.inodaru remarca cu surprindere ca tracii aeau in Aprilie "ser#arile pagane" tinute in
cinstea eroului trac. Odata cu consolidarea crestinismului in spatiul traco-dac,
aceasta sar#atoare a !ost inlocuita cu cea a &!antului G+eorg+e, &!ant a carui
iconogra!ie a !ost inspirata de cea a caalerului trac. In unele colinde numele
&!antului G+eorg+e se sc+im#a cu cel a lui Isus, aparand in !elul acesta o totala
contradictie intre ersurile colindului si momentul in care acesta se canta, respecti
anotimpul iernii:
"Pe luncile Soarelui,
Flori vinetitoare de mar.
Gradina cu florile lerui Doamne,
Flori dalbe, flori de mar,
Ler de mar, florile-s dalbe"
&au:
"... Calutul lui negru pintenog
Luciu ca un corb
Pa civara lui taiata in sageata,
Pe oci cam plecata
!a sulita lui
Duratul de vara,
Fulgerul de seara..."
Oricine poate edea ca in aceasta colinda nu se pomeneste nimic care ar putea
sugera anotimpul iernii, ci dimpotria, se aminteste clar despre cel al erii sI, in plus,
de "!ulgerul de seara" care era sim#olul ,eului trac Ge#elei*is. Mai aeti reo
indoiala:...
&i in alte cicluri de colinde de .raciun, alaturi de &oarele personi!icat apare si sora
cea mare a &oarelui, &alomina. De asemenea, pe mireasa eroului intors de la
anatoare o c+ema Ileana Daliana sau Lina Melina. ,eul solar la traco-daci era
sar#atorit primaara, asa cum de !apt i se preci*ea*a am#ianta si in colindele de
.raciun la remea renasterii naturii si a in!loririi "!lorilor dal#e de mar".
Iar daca in acest mo*aic mitologic romanesc pelasgian, trac, geto-dac, cum reti sa-i
spuneti, ne-am redescoperit impreuna credinta uitata in Marele ,eu Ge#elei*is,
Marea ,eita 6endis, ,eita !ocului si a etrei, Histia, tot nu -am spus inca nimic daca
nu l-am mentionat pe Marele ,eu al Ra*#oiului, Ares. Oidius /<= 6... - $1 A.D.3
aminteste pe "getul" care se inc+ina lui Ares, Marte, ,eu al Ra*#oiului, iar 4egetiu
a!irma nici mai mult, nici mai putin, ca "Marte s-a nascut in tara tracilor". &i daca-l
mai ascultam si pe Iordanes, acesta declara ca "getii l-au adorat intotdeauna printr-
un cult !oarte sal#atic pe Marte si 8ert!ele lui erau pri*onierii ucisi". &i ne mai miram
ca 4lad Tepes, "Dracula" cum le place americanilor sa-l numeasca", tragea in teapa"
de ii aproape <;;;; de turci intr-o *i9... "e de alta parte, pe .olumna lui Traian este
pre*entat pro#a#il cel mai ec+i ,eu al Ra*#oiului, crunt si !eroce, care-si cerea
sangeroase sacri!icii umane. Aici apare scena torturarii pri*onierilor romani de catre...
!emeile dace9
In &udul Dunarii populatia tracica mai sar#atorea si pe ,eul 4itei-de-4ie, patronul
#auturii ametitoare, preluat in !uga din nou de greci, care de asta data amintesc cu
putin inainte de reantoarcerea lui Dion>sus acasa, in Tracia, el s-a initiat in misterele
!rigiene, la insistentele #unicii sale9 Nu numai ita de ie era planta !aorita a ,eului,
ci si iedera. ?run*ele acestei plante, mestecate de adoratori, produceau in acestia
#etia, #a c+iar o stare temporara de ne#unie, manie. Ast!el nu e de mirare !aptul ca
cea mai populara sar#atoare a tracilor era dedicata ,eului 4itei de ie, toamna, la
culesul iilor si la storsul strugurilor. (a aea loc in !iecare an /unii cercetatori sustin
ca ea ar !i aut loc la trei ani3. .and inul !ier#ea, noaptea aea loc petrecerea
propriu-*isa, la lumina tortelor, cu multa risipa din aceasta #autura, petrecere care
tinea pana in *orii *ilei. "oate de aceea tracii erau poligami. Herodot descrie ca
!iecare dintre ei tinea mai multe neeste7 cand unul dintre ei murea, aparea o mare
pro#lema pentru !emeile lui, respecti tre#uia gasita cea care a !ost cea mai iu#ita de
de!unct si apoi sugrumata de cea mai apropiata ruda si ingropata impreuna cu
#ar#atul ei. .elelalte !emei incercau o mare durere si rusine sa nu !ie alese /Herodot,
"Istorii", .artea a 4-a, 2 si 03.
Opus cultului de*matat al ,eului 4itei de 4ie, este cultul preotului trac, sim#olul ietii
iitoare si !rumoase, dedicat #inelui oamenilor si ietuitoarelor. &!in)ul de pe platoul
6ucegilor repre*enta pentru geti, "Domnul Noptii", preluat mai tar*iu de catre greci
su# numele de Or!eus. "e de alta parte, autorii antici scriau ca Misterele Or!eice se
cele#rau noaptea. Gratie esoterismului ei, religia geto-tracilor nu era cunoscuta
pro!und decat de preoti si catia initiati. Neaand acces la misterele ,amol)iene,
scriitorii greci si romani nu ne-au lasat prea multe stiri in aceasta priinta.
Dar sa reenim la cultul "Domnului Noptii", un cult ciili*ator, un cult al mu*icii, care
im#lan*ea nu numai oamenii, dar si animalele, potolindu-le pornirile iolente,
domolindu-le instinctele rau!acatoare. &tra#on cunostea si alte amanunte despre
preotii sau "pro!etii" pelasgi, anume ca acestia erau oameni atotstiutori, priceputi la
interpretarea iselor si a oracolelor, a semnelor Diine si ca locuiau in salasuri
su#terane /Aatagoian sau Aagoian3.
Despre Or!eus legendele elene si romane, spuneau ca era trac, printul A>con-ilor,
etnonim apropiat de Aogoian. .etatea natala a lui Or!eus era Dion. (l enea din
legendarul Cogoian, lacas al lui ,almo)is.
LA.A&(L( D( .5LT.
Legendarul "angaion sau "angeul, era muntele sacru al tracilor sud-dunareni unde se
a!lau o multime de sanctuare, mai ales ca acesta continea !iloane de aur si de argint7
se presupune ca era situat pe masiul Dragoion din Rodopii Orientali /unde s-a nascut
si &partacus, pelasgul-gladiator ce a *guduit imperiul roman37 alte sanctuare s-au
descoperit la Cilicite. Tre#uie sa !i e)istat si sanctuare trace in cinstea Marei ,eite
6endis7 daca la Atena tracii aeau pentru ,eita lor un 6endideion, legendarul
"angaion, lacasul principal de cult era inc+inat, se pare, lui Ge#elei*is, ai caror preoti
solari, uranieni, asa-*isii "um#latori prin nori", sustineau ca trupul nu era nimic
altcea decat "o inc+isoare pentru su!let", eli#erarea de trup !iind singura salare a
su!letului.
Legendarul Cogaion, dupa Adrian 6ucurescu in "Dacia &ecreta", era repre*entat de
muntele ce adapostea pestera unde se retragea marele preot al pelasgilor. In
"Geogra!ia" /4II, =, 23, &tra#on scrie: "Tot asa si acest munte a !ost recunoscut drept
sacru si ast!el il numesc getii: numele lui, Cogaion, era la !el cu numele raului ce
curgea alaturi7 COG-A-ION insemna ".apul Magni!icului", !iind si denumirea 6ucegilor,
unde se a!la marele cap sculptat, acoperit cu tiara sacra, cunoscut su# numele de
"&!in)ul Romanesc". Raul care curge prin apropiere, despre care scria &tra#on, nu
poate !i decat Ialomita, careia getii ii spuneau si Naparis sau "cerescul, diinul".
&ingura inscriptie getica unde apare numele Cogaion este un te)t or!ic in ersuri pe o
caramida descoperita la Romula /Resca, Do#rosloeni, 8ud.Olt3: "Mare e ,eul,
intotdeauna si pretutindeni9 Asa sa spuna ite8ii cand priesc spre Cogaion9 5cenicii
/recrutii3 sa cante: s!ant este Domnul Noptii9".
.and &tra#on amintea ca preotii daci locuiau in salasuri su#terane, el or#ea despre
preotii lui ,almo)is, ,eul su#-pamantean care de acolo, din Cogaion, le o!erea
credinciosilor sai o nemurire completa, cuprin*and atat corpul, cat si su!letul. &i daca
&!in)ul din 6ucegi repre*enta pentru geti capul lui Or!eus sculptat de om ori modelat
de natura, el a !ost si a ramane mereu acolo, in tara legendarului Cogaion, creand
mistere si raspandind tacere.
In !inal, sper ca am reusit sa creione* un panteon mitologic al stramosilor nostri
pelasgi, traci sau geto-daci, cum reti sa-i numiti. "Traianismele", "latinismele",
"slaonismele", nu ne apartin, ci ne-au !ost adaugate ulterior de catre:
- cei care au dorit sa cree*e o impresie !alsa si sa minimali*e*e rolul populatiei din
*ona .arpato-Dunareana in de*oltarea ciili*atiei europene, sugerand ca *ona care
corespunde actualmente geogra!ic Romaniei nu a !ost nicidecum punctul de pornire,
leaganul acestei ciili*atii, ci o proincie o#scura a imperiului roman7
- cei care dintotdeauna au aut pretentii teritoriale asupra dierselor proincii ale
Romaniei, pretentii care tre#uiau cuma 8usti!icate, singurele argumente capa#ile sa
castige increderea nestiutorilor si naiilor !iind cele legate de "origine", "lim#a",
"religie" si "istorie", ultima, cel mai usor de misti!icat7
- cei a!iliati anumitor cercuri implicate in impartirea geo-politica a lumii si in
consecinta interesati in a su#mina in!luenta si importanta pe care ciili*atia si cultura
milenara a poporului roman le au in marea !amilie a popoarelor de pe intregul
mapamond.
()ista insa un D(&TIN AL AD(4AR5L5I, iar acestuia ii tre#uie numai doua grupuri de
oameni ca sa iasa la ieala: unii care sa-l RO&T(A&.A si... altii care sa-l A5DA...