Publicata in 1969, in volumul: La tiganci si alte poves tiri" (dupa ce aparuse la Paris, in 1959),

nuvela mentionata a fost caracterizata drept o capodopera a fantasticului roma nesc" (Eugen
Simion) si se incadreaza in proza fantastica a lui ircea Eliade! "in aceeasi categorie de lucrari mai
fac parte nuvele ca: Pe strada Mantuleasa", Tinerete fara de tinerete", 19 trandafiri", La umbra
unui crin", in curte la Dionis" si altele! #6i$%&#d''(#r
)oate se caracterizeaza printr*un fantastic de tip erudit, tema fundamentala fiind relatia dintre sacru
si profan! "e multe ori, in curgerea fireasca a intamplarilor realului, intervine o rup tura (situatie
neobisnuita, iesire din timp) care transpune totul in planul fantastic! +ctiunea se petrece intr*un
spatiu apartinand unei geografii sacre (,ucurestiul de altadata, cu strazi si be ciuri care ascund
mistere, ori muntele care este mai aproape de cer)! Persona-ele sunt indivizi comuni" care . intra
fara voia lor in situatii anormale" (Eugen Simion)!
Tema nuvelei La tiganci" o constituie moartea ca eveniment, dar si ca mi-loc de recuperare a
sacrului!
Titlul este numele unui spatiu, avand doua semnificatii:
in planul profan este un loc rau famat, despre care vorbesc barbatii din tramvai!
in planul sacru, este primul stadiu al calatoriei sufletu lui dupa moarte, drum care, in unele traditii,
cuprinde /nfernul, Purgatoriul si Paradisul!
Structura:
0uvela La tiganci" este o capodopera a literaturii fantas tice romanesti1 din insemnarile autorului
(notate in ,^/urnal" reiese ca intentia lui a fost revelarea a doua lumi paralele e2is* tente in
universul cotidian! 3u alte cuvinte, e2ista o realitate vizibila, concreta si logica (pe care o cunoastem
cu totii) si o alta realitate (ascunsa, ilogica, nestiuta, cunoscuta fragmentar sau deloc de catre
persona-e)!
"in aceasta conceptie deriva ordonarea actiunii din La tiganci" pe doua planuri antitetice:
profan4sacru, real4fantastic, viata4moarte, timp terestru4timp transcendent!
/n aceeasi ordine de idei, se inscrie si structura compozitio nala a acestei opere: conform opiniei lui
Sorin +le2andrescu, nuvela este alcatuita din opt episoade, marcand un numar si metric de .intrari5
si .iesiri5 din real in ireal! 3omentatorul men tionat observa ca aici este vorba de un
itinerariu spiritual: 6iata si oarte, Profan si Sacru, nuvela fiind (asa cum sustin si alti
comentatori) o alegorie a mortii sau a trecerii spre moarte.
Pe capitole, actiunea trece prin mai multe etape:
3apitolul / prezinta drumul lui 7avrilescu spre casa, cu tramvaiul!
3apitolele //, /// si /6 se petrec in bordeiul tigancilor, unde apar cele trei fete si are loc .visul5
profesorului!
3apitolele 6, 6/ si 6// prezinta ratacirea sufletului prin oras si intoarcerea la bordei cu bir-a*dric!
3apitolul al 6l//*lea cuprinde reintalnirea cu 8ildegard si plecarea celor doi spre nunta in Paradis!
Fantasticul este o categorie estetica, in sensul ca infa tiseaza o modificare posibila a frumosului!
Etimologic (fr! fantasti!ue, lat! p"antasticus, gr! p"an#tasti$os * .privitor la imaginatie51p"antasma *
.plasmuire5), termenul denumeste ceea ce este creat de imaginatie, irealul.
"efinit ca . intruziune %rusca a misterului in cadrul vietii reale" (P!7! 3aste2), fantasticul
reprezinta o ruptura in univer sul cunoscut, care nu poate fi e2plicata prin legile lumii reale!
La tiganci", de ircea Eliade, este o nuvela fiind o lu crare narativa in proza, de amploare medie,
a carei actiune se complica progresiv1 ca si in alte creatii din aceeasi specie, persona-ul central este
puternic reliefat!
/n plus, aceasta creatie prezinta si unele particularitati care o includ in proza fantastica, asa cum
rezulta din universul operei.
Subiectul evidentiaza, dintru inceput, e2istenta a doua planuri: profan si sacru (ultimul fiind
realizat prin insertia unor mituri)!
/ntr*o dupa amiaza torida de vara, un profesor de pian (pe nume 7avrilescu) se indreapta spre
casa, venind de la o me ditatie, de pe strada Preoteselor! +stfel, in realitatea profana
1
apare primul
insemn al sacrului: numele strazii aminteste de vestalele care intretineau focul in templul zeitei
6esta1 popa sul pe care 7avrilescu il facuse pe aceasta strada poate ec#ivala cu o purificare in
vederea unei .calatorii5 care, in multe traditii ale lumii, cuprinde /nfernul, Purgatoriul si Paradisul!
/n tramvai, 7avrilescu vorbeste cu ceilalti calatori, temele preferate fiind caldura si
colonelul9a:rence1 numele acestuia din urma, profesorul il auzise de la niste studenti &oameni
culti",adica initiati) care povesteau ca, undeva in +rabia, arsita 1*a lovit pe colonel, ca o sabie, in
crestet! in termenii mitului, studentii sunt niste .mesageri5 care prevestesc apropiata moarte si a lui
7avrilescu!
Pe masura ce discutia din tramvai se deruleaza, profesorul simte nevoia sa faca marturisiri:Pentru
pacatele mele sunt profesor de pian' (ic pentru pacatele mele, adauga incercand sa zam%easca,
pentru ca n#am fost facut pentru asta' )u am o fire de artist"'
3um tramvaiul tocmai trecea pe langa gradina unor tiganci, calatorii discuta, oarecum misterios,
despre acest spatiu!
+mintindu*si ca si*a uitat servieta cu partituri la eleva sa ;tilia, profesorul coboara cu intentia de a
lua tramvaiul in sens invers1 arsita si mirosul de asfalt topit (pe care le regaseste in strada), il
gonesc spre urmatoarea statie (la care nu va mai a-unge)! 3uvintele rostite de 7avrilescu *Prea
tarziu" arata ca timpul omului si cel al realitatii au devenit neconcordante!
/n acest punct, realul trece in fantastic, intrucat profe sorul intra intr*un spatiu in caremiraculosul se
imbina cu bizarul!
7radina tigancilor si bordeiul reprezinta spatii ale fantasticului in care se va produceiesirea din
timpul concret al
realitatii!
+tras irezistibil de gradina racoroasa a tigancilor, 7avrilescu intra1 aceasta .insula5 de umbra
neasteptata ii provoaca un infinit sentiment de intensa tristete" ea fiind un spatiu in care iar a stat
ceasul" (apartinand, prin urmare, eternitatii)! +ici isi va cauta profesorul vocatia pierduta (conditia
de creator irosita din pricina pacatelor sale, cum marturisea el insusi)1 si tot aici, amintirea marii lui
iubiri pentru 8ildegard il va stapani ca o c#emare!
)recand pe langa baba care pazea poarta, 7avrilescu intra in bordei 1 intreaga lui aventura din acest
spatiu intortoc#eat nu este altceva decat o prelucrare a mitului labirintului! 9a inceput, profesorul se
simte fericit parca ar fi fost din nou tanar, si toata lumea ar fi fost a lui, si +ildegard ar fi fost de
asemenea a lui"' Stare e2plicabila, deoarece, din /nfern, 8ildegard (care murise si se afla in primul
stadiu al calatoriei sale) il atragea in lumea umbrelor!
/ncon-urat de trei fete imbracate in valuri, 7avrilescu este supus la o proba initiatica: sa aleaga, din
acest trio (alcatuit dintr*o tiganca, o evreica si o grecoaica), pe cea dintai! 3um incercarile lui
esueaza, profesorul pierde acel .ceva5 minunat despre care*i vorbeau fetele! in termenii mitului,
acesta ar putea insemna trecerea in alt stadiu (in Purgatoriu), posibila numai dupa ce sufletul lui se
intoarce pe pamant pentru a*si recupera pacatele, sau, ar putea insemna alegerea unei .ursitoare5
ca si la nastere!
<recventa cifrei trei (pretul platit la intrare valoreaza trei lectii de pian, fetele sunt trei, iar ora, in -ur
de trei) aminteste de basm, specie in care fantasticul este bogat reprezentat!
=atand .proba5 alegerii fetei, 7avrilescu este prins intr*o #ora si condus spre acea parte a
bordeiului in care se afla pianul!
Decorul (din care profesorul vrea sa scape, inspaimantat de obiectele care*1 alcatuiau)
estefantastic: Descoperea la rastimpuri o%iecte pe care ii era greu sa le identifice, unele semanau
la inceput cu o ladita, dar se dovedeau a fi, pipaite mai %ine, dovleci uriasi inveliti in %ro%oade-
altele, care pareau la inceput perne sau suluri de divan, deveneau, corect pipaite, mingi, um%rele
vec"i umplute cu tarate, cosuri de rufe pline de .urnale'''"
+cum se lamuresc si semnificatiile mitologice ale naratiu nii: La sfarsitul lecturii, cand sim%olistica
grava a povestirii se vede mai limpede, constatam ca %a%a si fetele trag dupa ele grave um%re
mitologice' /a%a poate fi 0er%erul
1
, vizitiul * luntrasul 0aron2, iar fetele care#si ascund identitatea
#Parcele
3
'" (E! Simion)!
in timpul sederii in bordei, lui 7avrilescu ii este sete (su gestie a dorului dupa apa 9ete * aflata in
Purgatoriu si avand menirea de a*1 spala pe om de pacate si de a*1 face sa uite totul)!
)rezit cu a-utorul cafelei si dornic sa se intoarca acasa, profesorul constata ca, pe pamant, trecusera
mai multi ani!
"ezorientat, revine la tiganci, unde il astepta 8ildegard (iubita lui din tinerete) care*1 va conduce in
moarte!
Partea finala a nuvelei reuneste mai multe motive: giulgiul, noaptea, tramvaiul, florile funerare,
trasura4dric, ratacirea, visul!
Pregatindu*se sa plece din bordeiul tigancilor, 7avrilescu este intampinat de aceeasi baba43erber
careia ii povesteste sen zatia deosebita traita la un moment dat: '''cand m#am vazut gol, si am
simtit draperia strangandu#se in .urul meu ca un giulgiu'''"
Si baba il pofteste sa bea cafea, dar profesorul refuza: in termenii mitului, neband destul din apa
9ete, el isi aminteste reperele spatiului profan in care traise1 de aici, ratacirea sufle tului prin niste
locuri care nu*1 mai primesc: din tramvai este invitat sa coboare, deoarece banii lui erau scosi din
uz, doam na 6oitinovici plecase, ;tilia se maritase, propria casa (inc#isa si ferecata) este locuita de
altcineva!
3ei doisprezece ani care trecusera de la disparitia paman teana a lui 7avrilescu, constituie oiesire
din timp apartinand fantasticului!
+cum si cea de a doua lume (in care profesorul traise aproape cincizeci de ani) ii apare ca
fiind bizara, imposibil de inteles (marca a fantasticului)!
Singurul om dispus sa*1 a-ute este bir-arul*dricar care il invita in trasura (o alta luntre a lui 3aron),
adica ii recupereaza sufletul ratacitor si i*1 restituie /nfernului!
"rumul trece pe langa o biserica (unde fusese o inmor mantare) si in curtea careia inflorise .regina
noptii5 (floare al carei nume sugereaza intunericul)1 bir-arul evoca mereu imagini mortuare (caii
imbracati in negru, dricul, florile funebre) pana cand trasura a-unge la tiganci! "e data aceasta,
baba dormea: 3erberul nu mai avea ce pazi, caci in bordei ramasese numai nemtoaica > mereu
treaza si asteptandu*si iubitul1 probabil celelalte .fete5 (suflete) tre cusera in Purgatoriu (cel de al
doilea spatiu pomenit de "ante in Divina 0omedie'
+cum, baba il numeste .muzicant5 pe ;rfeul care*si pierduse partiturile (adica isi inc#eiase misiunea
pe pamant) si coborase, ca si in mit, in /nfern, ca sa*si recupereze iubita (pe 8ildegard4Euridice)!
)recand de usa a saptea * indicata de baba (cifra care tri mite la numarul zilelor creatiei divine),
7avrilescu nu*si mai poate recrea iubirea pamanteana1 8ildegard este gasita mult mai departe, si*1
ia in stapanire pe cel pe care*1 c#emase, mereu, din moarte!
Ea il va conduce spre aceeasi trasura, mirata de incapaci tatea lui 7avrilescu de a intelege ca a
murit1 in trasura, cei doi redevin tineri, pentru a putea sa a-unga astfel la ultimul stadiu al drumului
* nunta in Paradis!
Personajul principal este realizat in doua registre: pro fan si sacru!
/n planul profan! 7avrilescu este un barbat de ?9 de ani, un om oarecare,
sarac sinecunoscut. Pentru a*si castiga e2is tenta, este nevoit sa dea meditatii, infruntand uneori,
vremea potrivnica!
Distrat si uituc, isi lasa partiturile la eleva sa, ;tilia 6oitinovici si nu*si gaseste banii!
in tramvai este logoreic, are tendinta sa se confeseze unor necunoscuti si are trei obsesii: colonelul
9a:rance, gradina tigancilor si o amintire din studentie!
)reptat, aflam ca acest om isi facuse studiile in 7ermania si ca avusese o mare iubire, pe 8ildegard,
pe care o .uitase5 subit, pentru a se casatori cu Elsa!
)raseul anost al vietii sale 1*a condus la constiinta unei ratari, asa cum reiese din marturisirea sa
(repetata):
Pentru pacatele mele sunt profesor de pian' (ic pentru pacatele mele, adauga incercand sa
zam%easca, pentru ca n#am fost facut pentru asta' )u am o fire de artist"'
=eiese ca, in planul sacru! 7avrilescu era un Orfeu, decazut, pentru greselile sale in +dam
(stramosul biblic, alungat din =ai)! in termenii lui ircea Eliade, modestul profesor reprezinta sacrul
camuflat in profan.
Si cum, in lumea reala, 7avrilescu traise o amnezie (uitan*du*si iubirea si ignorandu*si firea de
artist), el incearca sa*si recupereze statutul!
Purificat prin drumul pe strada Preoteselor 4 6estalelor, 7avrilescu .intra5 in spatiul magic al
tigancilor, acolo unde timpul s*a oprit &4tunci sa stii ca iar a stat ceasul" ii spune baba de la usa
bordeiului)!
in locul timpului, apare aducerea*aminte si incepe intoar cerea in trecut: se simti dintr#o data
fericit, parca ar fi fost din nou tanar si toata lumea ar fi fost a lui si +ildegard ar fi fost de asemenea
a lui"'
/nvitat sa g#iceasca tiganca (dintre cele trei ursitoare), 7avrilescu rateaza, astfel incat incepe
cosmarul: bordeiul (cu obiectele lui) devine agresiv, omul imbatraneste brusc, iar giulgiul tine de
ritul funerar!
+bia dupa calatoria sufletului in alt timp, profesorul isi recupereaza, alaturi de iubita lui, conditia
de om paradisiac: ei redevin tineri, adica vesnici, dar intr*o alta lume!
6//! Notele specifice ale fantasticului eliadesc se releva in toata comple2itatea lor, la o lectura
mai atenta! in termenii lui )zvetan )odorov, in nuvela La tiganci", miraculosul seimbina cu straniul,
alcatuind impreuna fantasticul pur! +stfel, iesirea din timp, ratacirea in bordeiul tigancilor,
intoarcerea pe pamant s!a! tin de supranatural (miraculos)1 in acelasi timp, dru mul prin labirint,
teroarea obiectelor care*1 incon-urau pe 7avri lescu, transformarea acestor obiecte in altele, tin de
straniu!
; alta nota a fantasticului eliadesc o constituie insertia mi tului (fie auto#ton, fie strain)1 acest apel
la mitologie ii con fera fantasticului un caracter erudit!
"e ce este nuvela La tiganci", o capodopera"2
ai intai, pentru ca autorul si*a ales o tema e2istentiala, cu implicatii dramatice pentru fiecare om:
moartea ca eveniment!
in al doilea rand, pentru ca modestul profesor de pian fu sese un 3reator *artist care incearca, in
bordei, sa a-unga la pian, adica incearca sa*si recupereze conditia si dincolo de moarte! in sfarsit,
pentru ca iubirea nefinalizata in viata, se va implini printr*o nunta in eternitate!