Sunteți pe pagina 1din 2

Scena discursului de la mitropolie

Prefcndu-se a se mpaca - cretinete - cu boierii potrivnici, Lapuneanu jur strmb, nal, se


preface pentru a-i atrage pe cei ce erau floarea boierimii la un osp. ceasta se dovedete a fi o
curs. !roul disimulea"a din momentul n care intra n biserica, si atribuie un rol prin care vrea
sa para un umil pacatos dornic sa se spovedeasca si sa se ndrepte spre calea cea dreapta.
#pocri"ia si fatarnicia personajului este nelimitata. !l vrea sa para ca se caieste pentru greselile
sale tinand astfel, un discurs n care se foloseste de pilde biblice $%&ate-voi pastorul, si se vor
imprastia oile.', %Sa iubesti pre aproapele tau ca pre tine.'( cu efect persuasiv. )u privire la
discursul tiranicului domnitor naratorul conc*ide+ %aceasta denat cuvantare..'.
)aracteristici ale personajului ce reies din scena
,iscursul lui Lapusneanu pune n evidenta un personaj cu o inteligenta stralucita. cesta stie sa
utili"e"e cuvintele de o asa maniera nct sa-si convinga auditoriul fara nsa a parea suspect
printr-o e-cesiva umilinta. Le atrage atentia boierilor ca au gresit cu totii.
utorul foloseste si elemente anticipative $&oris .omasevs/i( pentru a fi-a trasaturile
personajului si planurile acestuia0 astfel ntelegem ca personajul are intentii malefice, caci
moastele Sf. #oan cel 1ou au tresarit la atingerea sa $%Spun ca in minutul acela el era foarte
galben, si ca racla sfantului ar fi tresarit.'(. !l si nc*eie cuvntarea invocndu-l pe #isus sa le
ierte greselile si c*eama boierii la un ospat. Lapusneanu cstiga ncrederea boierilor, care vin la
ospat $cu e-ceptia lui Spancioc si Stroici(.
!locina sa tine de abilitate,de placerea vorbelor memorabile, a constructiei discursului, nsa s-ar
putea sustine ca e mai curnd vorba de *istrionism, de atentie la efectul produs asupra
spectatorului, dect de eficienta sa ca persuasiune asupra interlocutorului.
Scena discursului de la mitropolie- element romantic
23odul de a vorbi al personajului+ discursul lui Lapusneanu este un e-emplu de discurs romantic
n care sunt folosite toate procedeele de retorica tipic romantica+ repetitia, gradatia, interogatia si
e-clamatia retorica, enumeratia si citarea $din te-tul biblic( folosita drept argumentatie. Scurtele
sale discursuri par menite unui cronicar, care sa le nregistre"e pentru posterioritate0
precieri critice
4#nspirndu-se din cetirea cronicilor, pe care le strabatuse nca demult, cnd si gatea
stefaniada si nu numai din sfaturile prietenului sau mai tnar sau, poate, si din cunoasterea
istoriei 3oldovei, ramasa inedita, a acestuia, - cel mai limpede si mai mladios din
povestitorii romni, ncepatorul nuvelei si sc*itei de imaginatie, dadea acum, nu un usor
desemn, ca acela din Sobies/i si romnii, ori din 5iga Poloniei si printul 3oldaviei, sc*ita
pe care o reproduce aici, ci o mare naratiune istorica dramati"ata, un mare tablou al
istoriei romnesti din veacul al 67#-lea, "ugravit cu un condei fin de miniaturist, n
margenile unui cadru restrns. 7iata de "bucium, de patima sngeroasa, de tragedie
violenta si salbatica a celui mai e-presiv dintre urmasii lui Petru 5ares, e mpartita n
scene, adevarate scene de teatru cu dialogul firesc, avnd n el ntelepciunea romneasca
ndatinata si mirea"ma de trecut, cu miscari sigure, ca pentru scena, cu psi*ologii
luminoase, i"bucnind la cele dinti cuvinte si gesturi, cu o neobisnuita si unica putere de a
face ilu"ie, prin toata viata ce se poarta naintea noastra si prin pre"entari ca acestea.4
1. #orga,#storia literaturii romnesti n veacul al 6#6-lea,
de la 89:8 nainte, vol. ##, epoca lui 3. ;ogalniceanu, &ucuresti, 8<=9, p. ><.
4?ara a intra ntr-o anali"a de detaliu, sa remarcam doar ca punctul de plecare al
scriitorului n toate aceste opere @autorul se refera la nuvelele de pna la 89A=B e net
romantica, ca romantismul constituie nu numai solul nutritiv al inspiratiei, ci adesea si
termenul final al actului creator. !vident, e vorba de un romantism care nu e nici
sentimental, nici egolatru, strain de vagul lamartinian, de acel lirism infu" al inimii
mpovarate si al peregrinarii prin sfere, att de caracteristic poe"iei unui le-andrescu0
particularitatea lui 1egru""i e, dimpotriva, de a cauta nserarea n istorie, sinte"a dintre
detaliu si culoare, ecuatia diferentiala a obiectelor si oamenilor. !c*ivalentele i le aflam n
pro"a robusta, intens pitoreasca, a unui 7ictor Cugo din 1otre ,ame de Paris, sau n
truculenta unui le-andre ,umas din memoriile de calatorie, cu deosebirea ca respiratia
concisa a fra"ei si disciplina compo"itionala l evoca adesea pe Prosper 3DrimDe.4
Paul )ornea,5omantismul romnesc,3inerva, 8<E:, p. F<>.