Sunteți pe pagina 1din 10

Doctorul elvetian Paul Kutschoff, a fost primul care a demonstrat, in

anul 1930, ca organismul uman are nevoie de MINIMUM 50% hrana


vie intr-o zi,pentru ca sa functioneze optim.
Pe de alta parte insa, daca mai mult 50 din alimente dintr-o zi NU
sunt vii!crude", sistemul imunitar trateaza surplusul de alimente ca pe
niste corpuri straine, astfel ca sistemul imunitar lupta cu surplusul de
#hrana moarta$ ca si cum ar lupta cu un corp strain care ti-a invadat
organismul.
Ce este hrana vie?
%rana vie & mancare care contine ENZIME.
TOATE organismele vii contin enzime. 'nde nu e(ista enzime, nu
e(ista viata.
)nzimele se distrug in totalitate cand un aliment este gatit
termic!fiert,pra*it,copt etc", motiv pentru care mancarea gatita este de fapt mancare moarta + indiferent
ca vor,im de alimente vegetale sau animale.
Ce sunt enzimele ?
-iziologic vor,ind, enzimele sunt niste roteine active care pun in miscare toate rocesele !iochimice
care au loc intr-un organism viu + fie el om, animal sau ,acterie.
.oate procesele din organism, inclusiv cele care ne a*ut/ s/ vedem, s/ g0ndim, sa digeram hrana, s/
respir/m, se produc 1n cazul unei persoane s/n/toase la viteze impresionante, iar acest lucru se datoreaz/
enzimelor.
2ai sunt numite #catalizatorii vietii$, dar mai ,ine spus, ele sunt ins"si viata.
Noi oamenii avem # cate$orii %e enzime&
Enzime meta!olice si enzime %i$estive .
I. Enzimele meta!olice
3unt enzimele din interiorul celulelor.
3unt numite si 'scanteia vietii( deoarece niciuna din miliardele de celule n-ar functiona fara ele.
4a sa-ti faci cat de cat o idee5 e(ista apro(imativ )*00 %e enzime diferite in +IECA,E CE-U-A iar
unele dintre ele isi indeplinesc sarcinile de 5 milioane %e ori e minut. 4red ca poti sa realizezi ca
fiecare celula din corpul tau este o adevarata centrala atomica in care se petrec cateva zeci %e mii %e
reactii e secun%a.
Partea proasta este ca6
4u cat inaintezi in varsta numarul enzimelor sca%e,
iar enzimele meta,olice NU .OT +I /U.-IMENTATE cu enzime din e(terior5 nici cu alimente nici cu
suplimente.
.7.'38 un stil %e viata sanatos!dieta, e(ercitii, o,iceiuri sanatoase" prelungeste viata enzimelor si
mentine echili,rul enzimatic pana la o varsta inaintata.
)nzimele meta,olice au nevoie de vitamine si minerale, in special de zinc si ma$neziu0 pentru a
functiona optim, de aceea, pentru a mentine un echili,ru enzimatic in organism, este foarte important
sa NU e(iste carente de vitamine si minerale in organism.
De asemenea ar fi foarte ,ine sa renunti la o!iceiurile nesanatoase de tipul& alcool, fumat, sedentarism,
alimente procesate6lucruri care sunt otrava curata pentru toate tipurile de enzime.
II. Enzimele %i$estive
)nzimele digestive sunt elementele-cheie in5
9 Digerarea alimentelor
9 :,sor,tia nutrientilor din alimente
9 )liminarea reziduurilor nefolositoare din organism
2a*oritatea enzimelor digestive sunt secretate de ancreas, dar si 1icatul, vezica !iliar", intestinul
su!2ire, stomacul ;i colonul sunt organe care au la ,aza functionarii lor enzimele.
Principalele categorii de enzime digestive sunt5
3 Amilazele - care descompun car!ohi%ratii comlecsi in zaharuri simle.
3 .roteazele + care sunt responsa,ile pentru %escomunerea roteinelor
3 -iazele - care descompun $rasimile.
Dupa cum vezi, pentru fiecare tip de aliment e(ista o anumita enzima care sa-l descompuna pana la
stadiul in care sa poate fi a!sor!it de catre organism.
:sadar nu putem vor,i de digestie in a,senta enzimelor.
Desi sunt atat de importante pentru organismul uman, ele nu tin pentru totdeauna .
'Enzimele se consuma'
7data cu inaintarea in varsta enzimele digestive se imutineaza.
<u numai ca se imputineaza, dar le si scade e1icienta + cu fiecare an cu care inaintezi in varsta.
3tudiile arata ca un om de =0 de ani are de *0 %e ori mai utine enzime digestive decat un om de 30 de
ani.
De aceea, odata cu im,atranirea digestia devine din ce in ce mai lenta si mai $reoaie, astfel ca
organismului ii va fi din ce in ce mai greu sa a!soar!a si sa valori1ice nutrientii din alimente.
:cest lucru face ca oamenii in varsta sa se confrunte din ce in ce mai des cu pro,leme ale aparatului
digestiv!,alonari, indigestii, ulceratii etc" + si de aici cu multe alte afectiuni! din moment ce toate
organele noastre sunt interconectate si interdependente".
.artea !una despre enzimele digestive este ca5
.OT +I /U.-IMENTATE CU ENZIME 4IN A-IMENTE-E C,U4E
:limentele C,U4E contin ENZIME A-IMENTA,E care sulimenteaza enzimele digestive, si in
acelasi timp le usureaza munca.
4e e5emlu& cand mananci un mar, el se digera aproape singur, deoarece are in el o parte din enzimele
necesare pentru digestia lui, astfel ca organismul tau va face o economie de enzime. 2ai multe decat
atat, corpul tau va digera COM.-ET acel aliment, deoarece enzimele din alimentele vii conlucreaza
e(celent cu enzimele din organismul tau, pentru a digera acel mar.
Pe de alta parte, daca mananci o mancare gatita termic!fie carne sau legume", iti vei forta corpul sa
epuizeze o cantitate foarte mare de enzime pentru a reusi sa digere hrana.
De asemenea corpului ii este mult mai greu sa digere 472P>). alimentele moarte, si dupa cum
pro,a,il stii, un aliment incomplet digerat poate face mari pagu,e in intestine!in prima faza" + si apoi in
tot organismul.!de aceea tre,uie sa tii cont si de # 4um com,ini alimente la o masa ?$"
:sa cum am mai spus, enzimele devin din ce in ce mai putine odata cu inaintarea in varsta, si de aceea
ar fi foarte ,ine!pentru tine" sa ai gri*a de ele.
4u cat consumi mai multe alimente crude!vii", cu atat mai mult iti vei pastra echili,rul enzimatic, si cu
cat mai multa mancare gatita vei consuma cu atat mai repede vei a*unge la %ezechili!ru enzimatic.
Pro,a,il cunosti oameni care, de la o varsta oarecare, au devenit aler$ici la diferite alimente, avand
intolerante alimentare.
Intoleranta la late, intoleranta la $luten sau orice alta intoleranta + arata faptul ca organismul tau nu
mai ro%uce enzimele necesare pentru a descompune si digera acel aliment.
4and un aliment nu este digerat, el devine to5ic pentru organism, deoarece intra in putrefactie in
intestinul gros si duce in prima faza la reactii alergice, dupa care la ,oli cronice.
2ai mult decat atat, atunci cand peste 50 din mancarea dintr-o zi NU E/TE C,U4A!ci gatita",
creste foarte mult cantitatea de leucocite din organism , ceea ce arata ca sistemul imunitar se comporta
ca si cum organismul ar fi invadat de un corp strain.
:sadar este esential pentru un organism sanatos sa-si pastreze echili!rul enzimatic pentru a nu se
im!olnavi.
In ce alimente se $asesc enzimele ?
8n .7:.) alimente vii.
). In 1ructele si le$umele cru%e.
#. In latele roasat 6 ne1iert0 neasteurizat
*. In cerealele si semintele $erminate.
7. Multe alte alimente vii& oua cru%e0 miere %e al!ine roasata.
5. In sulimente nutritive cu enzime.
:sadar sa le luam pe fiecare in parte5
). +ructele si le$umele cru%e
Toate 1ructele si le$umele cru%e si roasete
contin ENZIME.
4u cat sunt mai roasete cu atat continutul lor de enzime este mai mare.
De e(emplu5 un mar care tocmai l-ai cules din pom, are mai multe
enzime fata de unul pe care l-ai cules ieri sau alaltaieri.
De aceea este ,ine sa alegi merele din gradina sau cele din piata, decat
cele din supermar@et + aduse de la mii de @m departare.
4eea ce pro,a,il nu stiai despre cele din supermar@et, e ca ma*oritatea
alimentelor!ca sa nu zic toate" alimentelor aduse #din afara$!din
import" NU CONTIN 4E-OC ENZIME0 desi par alimente vii si
crude.
:sadar, un fruct crud din supermar@et care este aparent viu, poate fi un
aliment mort + fara urma de viata in el.
Ce omoara enzimele %in 1ructe si le$ume ?
A. ,a%iatiile 8AMA.
Motivul entru ar 1i !ine NU cumeri alimente 'cru%e( a%use in alte tari
2a*oritatea!ca sa nu zic toate" fructelor si legumelor aduse din alte tari !din import" sunt 27:A.),
deoarece ele sunt ira%iate cu ,A4IATII 8AMA.
Daca cumva crezi ca mananci alimente vii cand iti cumperi vegetale %in imort de la supermar@et, iti
aduc la cunostinta faptul ca ma*oritatea din ele au fost iradiate si nu mai au in ele nici urma %e 9IATA.
2ai degra,a as spune ca mananci o conserva decat un aliment crud.
8radierea fructelor si legumelor se foloseste pentru a le conserva pentru o perioada cat mai lunga de
timp + motiv pentru care alimentele vegetale din supermar@et isi pastreaza aspectul #impeca,il$ 3-B
luni de zile.
Partea si mai proasta este ca6
:ceste alimente, nu numai ca NU iti %au nicio enzima, dar sunt si foarte daunatoare pentru organism,
deoarece aceste radiatii mo%i1ica structura A4N:ului acelui aliment + ii a1acteaza %irect in1ormatia
$enetica.
8zotoptul radioactiv folosit in procesul de iradiere este5 co!alt:;0 : care s-a demonstrat ca are potential
CANCE,ICEN si im,olnaveste in special 1icatul, rinichii si oasele.
Asa%ar0 sa cumeri alimente a%use '%in a1ara(<%in imort= este o ale$ere e5trem roasta in ceea
ce riveste sanatatea.
Desi vor,im aici de alimente din import, nu este e(clus ca si printre alimentele #de la noi$ sa e(iste
alimente iradiate6insa pro,a,ilitatea este mult mai mica.
>. .estici%ele
Pesticidele sunt su,stante care au rolul de a prote*a planata de daunatori!insecte, ,acterii etc", insa in
esenta ele sunt niste otravuri. Pe de-o parte omoara gandacii si insectele, pe de alta parte strica
echili!rul enzimatic al plantei repective. 3i mai mu.t decat atat, pesticidele sunt otravuri si pentru
organismul uman.
Daca de alimentele iradiate este greu sa te feresti, de cele cu pesticide este si mai greu, deoarece se
gasesc atat la plante cat si animale. <oi mancam vegetalele stropite cu tot felul de pesticide, dar cu
aceleasi plante hranim si animalele. :stfel avem si carnea animalelor into(icata cu pesticide, nu doar
plantele.
8deea este ca in vremurile pe care le traim NU prea mai avem cum sa ne ferim, dar putem sa alegem
dintre alimentele nesanatoase, pe cele mai putin nesanatoase.
<u intru foarte mult in detalii, insa iti dau rezultatele unor studii pe pesticide doar ca sa-ti faci cat de cat
o idee5
9 8n primul rand, ma*oritatea pesticidelor rovoaca cancer!printre multe altele".
3 Atrazina !o pesticida folosita in culturile de porum," + s-a demonstrat ca daca este consumata de
femeile insarcinate, modifica gena responsa,ila pentru greutatea fetului, astfel incat copilul va fi
predispus la o,esitate inca dinainte sa se nasca. 2ai mult decat atat, un alt studiu a demonstrat ca, din
cauza alimentelor pline de pesticide pe care noi oamenii le consumam, laptele mamar este de B-5 ori mai
infestat cu pesticide decat laptele de vaca.
9 Pesticidele au efect 4'2'>:.8C. 3e acumueaza in organism cu fiecare aliment infestat pe care-l
consumam, si cu cat se aduna mai multe cu atat mai mult rau iti fac.
:cum ca ti-ai facut cat de cat o idee despre pericolele din alimentele #crude$6sa vedem ce solutii
avem.
Cum sa te 1eresti?
A. In cazul alimentelor ira%iate /O-UTIA este 1oarte simla si
la in%emana oricui&
Ale$e intot%eauna alimentele romanesti in locul celor a%use
'%in a1ara( ???
Cumara:ti mancarea %e la 2"ranul %in iata care a crescut si:a
crescut lantele cum a stiut el mai !ine0 si a 1acut:o %in asiune
entru a$ricultura0 nu %orinta %e a 1ace in%ustrie si a se
im!o$ati este noate?
Mi se are a!su% faptul ca oamenii care merg vara sa cumpere
alimentele din super-mar@et alimente aduse de la mii de @m
departare, cand au in piata produsele noastre crescute pe pamant
romanesc + care n-au avut nicodata de-a face cu radiatii gama sau
cu pesticide to(ice.
4hiar e a,surd, deoarece alimentele de la tarani, nu doar ca sunt mult mai sanatoase, dar sunt si mai
ie1itne decat cele din magazin.
) de-a drepul trist sa vezi o ,/tranica care vinde merele romanesti 100 D87, nestropide si neiradiate + pe care numai
ea stie saraca cum le-a cules la E0 de ani + la pretul de 1 A7< @ilogramul si nici acest pret nu se inghesuie foarte multi.
Asa%ar@
4e ce sa ale$i merele cu 5 ,ONAB$ %in ma$azin0 a%use %e la mii %e Bm %eartare0 ira%iate si stroite cu su!stante to5ice0 can% ai mere sanatoase in roria
ta tara?
4e ce sa le cumeri %e la straini0 can% ale noastre sunt mai si mai ie1tine si mai sanatoase ?
In concluzie& 1ructele si le$umele cumarate %e la iata sunt vii<cu enzime=, in timp ce alimentele
din import!ma*oritatea" sunt MOA,TE 6 deoarece au fost ira%iate cu ra%iatii 8AMA!cu foarte mici
e(ceptii".
>. In cazul estici%elor e5ista o o meto%a 1oarte simla %e 'curatare( a alimentelor 6 si anume& /.A-A,EA.
)ste demonstrat ca prin simpla spalare cu apa a fructelor si a legumelor, eliminam peste E0 din
pesticidele provenite din stropirea lor cu diferite su,stante chimice.
Asa%ar0 ce tre!uie sa retii este ca& nu se consuma su! nicio 1orma 1ructele sau le$umele nesalate.
C& Cea mai !una solutie0 sa-ti cumperi o ,ucata de pamant si sa-ti dezvolti o asiune pentru
agricultura. 3a-ti cresti propriile fructe si legume in modul cel mai sanatos in care se poate. 2ai mult
decat atat, acestea este afacerea viitorului in Aomania, deoarece in toata )uropa alimentele D87 sunt cu
cel putin 50 mai scumpe decat cele #normale$ + adica e(act opusul a ceea ce se intampla in Aomania.
'n alt aliment ,ogat in enzime este5
#. -atele roasat
>aptele este un aliment minunat pentru sanatate, atat timp cat contine
ENZIME.
>aptele #crud$ !nefiertFnepasteurizat" contine o peste ;0 %e tiuri %e
enzime !asadar este un aliment cu adevarat viu C8'".
:ceaste enzime fac din lapte un aliment sanatos si vin%ecator0 motiv
pentru care este considerat de catre unii terapeuti o arma puternica in
lupta cu ,olile.
:sadar nu laptele in sine, ci enzimele pe care le contine sunt cu adavarat
importante pentru sanatate.
Pe de alta parte, despre latele asteurizat !de pe rafuturile
magazinelor" nu se poate spune acelasi lucru.
8n primul rand laptele pasteurizat este un aliment mort, doarece au murit .7:.) enzimele din el.
8n al doilea rand5 prin pasteurizare laptele se %ezechili!reaza la nivel %e nutrienti5
- pierde =0 din vitaminele :, D si ).
- pierde 50 din vitamina 4
- Citaminele DG si D1H se distrug complet.
: Iar mineralele care raman isi ier% intre ;0 si C0% %in !io%isoni!ilitate! adica nu mai pot fi
utilizate de corpul tau"
- )nzimele din el aveau e(act rolul acesta + sa a*ute corpul tau sa se foloseasca de nutrientii din lapte.
4um ele nu mai sunt, laptele nu mai poate fi valorificat de corp. :dica o sa ti se intample sa mananci
zilnic lapte si totusi sa ai lipsa de calciu + cum li se intampla la o gramada de oameni.
4um organismul tau face risia %e enzime pentru a incerca sa valorifice nutrientii din laptele fara
enzime, mai devreme sau mai tarziu te vei trezi cu aler$ie la lapte! sau intoleranta la lactoza".
4and ai intoleranta la lactoza, nu inseamna decat ca organismul tau nu mai are enzimele responsa,ile
pentru digerarea laptelui. 8ar un consum frecvent de lapte pasteurizat, creste sansele sansele dezoltarii
unei intolerante la lactoza.
4at despre latele 1iert6 el nu pierde atat de multi nutrienti ca laptele pasteurizat, dar pierde si
el TOATE enzimele, si devine un aliment mort.
/olutii entru late?
3i la acest capitol, ,omania este inca o tara rivile$iata0 chiar %aca maDoritatea oamenilor nu
constientizeaza asta.
Creau sa spun ca si la capitolul lapte stam cu fundul pe sacul cu aur fara sa ne dam seama.
3untem una din putinele tari din )uropa unde se mai poate cumpara late roasat<cru%= si
neasteurizat.
)(ista o multime de tarani care vin la piata sa vanda late roasat cu ENZIME de la vaca lor
crescuta )00% natural 6 fara hormoni si fara anti,iotice.
8n timp ce in alte tari oamenii NU au posi,ilitatea sa consume lapte #crud$, noi romanii mergem si
cumparam laptele de la magazin si il facem pe taranul nostru roman, sa nu-si mai permita sa creasca o
vaca, deoarece nu-i cumpara nimeni laptele.
Desi laptele de la tarani este 9IU!are enzime", 9IN4ECATO, si mai IE+TIN decat cel din magazin,
oamenii aleg in mod INEE.-ICA>I- laptele pasteurizat din magazin care nu are nici urma de viata in
el.
/O-UTIA este aceeasi ca la 1ructe si le$ume&
Ale$e INTOT4EUNA latele 'cru%( %e la tarani : %eoarece este sin$urul late care contine
acele ENZIME vin%ecatoare entru or$anismul uman.
93au si mai ,ine !pentru sanatatea ta" ai putea sa-ti cresti propria vaca, de la care sa poti ,ea lapte proaspat, viu si 100
natural in fiecare dimineata.
#.) -actatele 1ermentate<iaurtul=
Iaurtul este de fapt un late care a 1ermentat su, actiunea anumitor
culturi %e !acterii! ,enefice pentru sanatea omului" + se mai numesc
.,O>IOTICE ! #pro$& pentru, #,ios$&viata - opusul anti,ioticelor" .
:cele ,acterii se dezvolta de la sine in laptele viu, care contine enzime. 'n
lapte preparat termic!fara enzime" se transforma in iaurt D7:A daca i se
adauga acele ,acterii !-acto!acillus !ul$aricus si /tretococus
termohilus" - adica i se adauga o lingura de iaurt. Dupa cum vezi,
,acteriile pro,iotice pot transforma latele 'mort(!fara enzime= in iaurt
viu!cu enzime".
>ene1iciile iaurtului sunt nepretuite5
I 8n primul rand ,acteriile pro,iotice stau la ,aza 1lorei intestinale 6 care
este pilonul de ,aza la imunitatii. 4onsumand lacteate fermentate iti
suplimentezi ,acteriile ,enefice din flora intestinala, iar astfel iti intaresti sistemul imunitar. :sadar
pentru un sistem imunitare de fier, iaurtul e un aliment o,ligatoriu.
9 )ste cel mai !un me%icament %ua un tratamentu cu anti!iotice! anti,ioticele fac praf flora
intestinala, asadar si imunitatea".
I 8n al doilea rand enzimele din el fac din iaurt un aliment usor %i$era!il si cu o ,iodisponi,ilitate mare
a nutrientilor5 calciu, iod, fosfor, potasiu, zinc,vit. D, DH, D5 si D1H.
I 3i nu in ultimul rand5 im,unatateste sanatatea generala a organismului. 3tudiile arata ca iaurtul are
,eneficii in ameliorarea ,olilor cronice! cancer,hipertensiune, ateroscleroza, artrita , osteoporoza ,
candidoza etc".
Iaurt 'viu( 9/ iaurt 'mort(.
Daca cumva nu stiai, ma*oritatea iaurturilor cumparate din magazin NU /UNT IAU,TU,I 6 arata ca
iaurtul, pe eticheta lor scrie #iaurt$ insa NU au in ele nici urma de enzime si ro!iotice.
Cum se ro%uce iaurtul in comert ?
- >aptele este intai pasteurizat
- apoi este racit pana la temperatura de B5J4, dupa care ii se adauga o cultura %e !acterii pentru a
fermenta
- este tinut la aceasta temperatura timp de 3 ore + pana se tranforma complet in iaurt.
- in final iaurtul este adus la o temperatura ama,alat pentru a a*unge in magazine.
Un%e aare ro!lema?
'nii comercianti!multi" sterilizeaza laptele inainte sa-l am,aleze pentru a-i prelungi termenul de
vala,ilitate.
Procesul de sterilizare e o metoda de conservare care consta in omorarea TUTU,O, !acteriilor
!ene1ice si enzimelor aflate iaurt. :stfel iaurtul primeste un termen de vala,ilitate de 3-B ori mai mare,
insa isi pierde aproape toate calitatile vindecatoare, transformandu-se intr-un aliment mai degra,a
nesanatos decat sanatos.
Cum sa ale$i iaurtul cel mai sanatos?
:i H variante5 /a cumeri %e la ma$azin sau sa:ti 1aci roriul iaurt acasa!cea mai ,una alegere".
A. Iaurtul %in ma$azin
4and cumperi iaurt de la magazin tre,ui sa tii cont de urmatoarele aspecte5
a. /a ai!a termen %e vala!ilitate %e MAEIMUM ) -UNA.
8aurturile cu termen de vala,ilitate mare sunt conservate prin sterilizare + asadar moarte.
Pe de alta parte cele cu termen de vala,ilitate scurt, sunt in ma*oritatea cazurilor iaurturi vii.
!. /a ai!a culturile !acterii scrise e eticheta
Principalele culturi sunt -acto!acillus !ul$aricus si /tretococus termohilus0 insa cuvantul ma$ic
este ACTI9E.
Daca scrie !acterii active insemana ca ,acteriile sunt vii. Daca nu scrie, nu ai nicio garantie ca iaurtul
pe care-l consumi este viu.
c. /a NU 1ie in%ucit < iaurt %e 1ructe=
8aurtul cu zahar adaugat nu este un aliment ,enefic pentru sanatate, deoarece, asa cum am spus in
articolul despre c om,inarea corecta a alimentelor,5
1. 8aurtul se digera cel mai ,ine cand este consumat pe stomacul gol.
H. -ructele si dulciurile <' se com,ina <8487D:.: cu restul mancarii. )le se D7:A intre mese + cand
stomacul este gol.
3. 3i nu in ultimul rand aproape toate contin zahar ra1inat.
:sadar, ar fi foarte ,ine pentru sanatatea ta sa <' alegi su, nicio forma iaurtul indulcit, ci sa optezi
mereu pentru iaurtul simplu.
>. Iaurtul 1acut acasa <cel mai !un=
Cea mai !una ale$ere pe care o poti face in ceea ce priveste iaurtul, este sa-ti prepari propriul iaurt
acasa.
8aurtul facut acasa este incomara!il mai valoros decat orice tip de iaurt din comert, atat din puncte de
vedere al sanatatii cat si al $ustului.
:cesta este de fapt a%evaratul iaurt 6 >IO si )00% natural.
Cum sa:ti 1aci roriul iaurt %e casa ?
-oarte simplu5
). 4umperi lapte de casa proaspat de la tarani ! se poate face si din lapte cumparat + insa cea mai ,una
alegere e laptele de casa"
#. 8l pui intr-un ulciorFcastronF,ol !cel mai ,ine ar fi intr-un vas de lut"
*. 8i adaugi o lingura de iaurt !la inceput poti alege unul dintre cele sanatoase din comert, dupa care vei
folosi cate o lingura din iaurtul pe care l-ai facut in zilele precedente. De asemenea poti desface o pastila
de suplimente cu pro,iotice, pe care s-o torni in lapte".
7. :coperi vasul si-l lasi la temperatura camerei de seara pana dimineata.
5. Dimineata urmatoare poti sa-ti incepi cu un aliment viu, vin%ecator si )00% natural.
9<ota5 >aptele de casa se transforma in iaurt si daca nu adaugi acea lingura de iaurt, insa se transforma
mult mai greu! in cam H-3 zile", de aceea, pentru a avea iaurt de seara pana dimineata, eu pun mereu
acea lingurura de iaurt si in laptele proaspat.
*. In cerealele si seminte inmuiate
4erealele inegrale pe care le consumi al micul de*un ascund in ele o
multime de enzime, foarte ,enefice pentru organismul uman, dar care
sunt INACTI9E. Kvor,esc aici de cereale integrale, nu de prostiile
alea de toate formele, cu o mie de arome si cu desene animate pe cutie
care-si zic #cereale$. :celea sunt #cereale$ doar cu numele, deoarece
sunt nesanatoase5 prin continutul mare de zahar rafinat si adaosul de
arome atrificiale. <u mai zic de toate procesele prin care trec pana
a*ung la forma finala!de stelute, pernite sau mai stiu eu ce".L
:sadar, sper ca ai inteles ca aici vor,im despre cerealele inte$rale, si
in niciun caz despre cele procesate si indulcite. 4ele procesate nu mai
au in ele nici urma viata!de enzime".
Enzimele inactive
)nzimele din cereale si seminte sunt tinute inactive de catre anumiti inhi!itori enzimatici naturali, care
se gasesc in planta respectiva.
:cesti inhi,itori de enzime au rolul de a nu lasa semintele plantelor sa incolteasca!sa germineze" decat
atunci cand se afla conditii favora,ile pentru dezvoltare!caldura, umiditate etc".
4at timp enzimele nu sunt active, cerealele devin alimente care nu pot fi digerate in totalitate, si astfel
devin alimente care fac de o,icei mai mult rau decat ,ine. 2ai mult decat atat, s-a demonstrat ca
inhi,itorii de enzime din cereale inhi,a activitatea enzimelor digestive din organismul uman.
Parte ,una este ca aceste enzime pot fi activate foarte simplu.
Cum sa activezi enzimele %in cereale si seminte?
-oarte simplu5 prin INMUIE,E in apa calduta.
Daca vrei sa mananci cereale la micul de*un, pune-le intr-un castron cu apa calda!nu foarte calda" de
seara si lasa-le asa pana dimineata.
Din cauza ca cerealele sunt e(puse la apa si caldura optima, inhi,itorii de enzime se dezactiveaza iar
enzimele care tocmai #s-au trezit$ fac ca cerealele sa inceapa procesul de incoltire!germinare".
8ncoltirea are loc in urma a zeci de mii de reactii ,iochimice care au loc in interiorul cerealelelor si a
semintelor.
:stfel, cerealele se transforma intr-un aliment 1oarte sanataos, usor %i$era!il si cu adevarat 9IU! cu
un continut mare de )<M82)"
:cesta proces va creste foarte mult !io%isoni!ilitatea acestor alimente& adica organismul va putea
valorifica o cantitate mult mai mare de nutrienti din cereale.
:sadar, cerealele si semintele sunt o sursa e(celenta de enzime cand sunt preparate corect., insa cand ele <' sunt inmuiate
fac de multe ori mai mult rau decat ,ine deoarece inhi,a activitatea enzimelor din organismul si nu pot fi digerate complet.
Ce ti %e cereale si seminte se ot 1olosi?
2a*oritatea5 ovez, secara, orz, grau, seminte de in, seminte se susan, seminte de susan etc.
In concluzie& Daca vrei ,eneficiezi de enzimele din cereale sau seminte, ar fi ,ine sa le pui cateva ore la
inmuiat inainte sa le consumi.
Alte alimente vii&
). Oul cru%
7ul este un aliment C8' care contine enzime foarte ,enefice pentru sanatate, atata
timp cat este consumat 4A'D!negatit". 4hiar si gatit, oul este un aliment foarte
,ogat in nutrienti! proteine de inalta calitate, Citaminele din comple(ul D, Citamina
D,fossfor, iod,zinc, seleniu,magneziu etc.", 8<3: doar in oul crud se gasesc
)<M82).
)nzimele fac din ou un aliment usor %i$era!il, si ii dau un plus de
!io%isoni!ilitate!adica organismul poate folosi de o cantitate mai mare de
nutrienti din el". 2ai mult decat atat, studiile arata ca un consum regulat de oua crude intareste sistemul
imunitar.
Dupa cum pro,a,il stii, ouale gatite sunt alimente cu potential alergen!adica pot da alergii". 4and oul
este consumat crud, acest potential alergen scade foarte mult!spre zero", astfel ca oamenii alergici la oua,
sunt de fapt alergici la oua gatite nu si la ouale crude.
-oarte multi terapeuti din medicina alternativa considera oul un adevarat medicament sau cum citeam
intr-un articol 'oul cru% e un !alsam entru sanatate(.
4ar cum ramane cu salmonella?
2ultor oameni le este frica sa consume ouale crude pe motiv ca e(ista posi,ilitatea sa fie infestat cu
salmonella.
:devarul este ca acest pericol e(ista.
8n urma unui studiu efectuat in statele unite in anul H00H, a rezultat ca ) %in *0.000 de oua este
contaminat cu salmonella.
IN/A@
<iciunul din ouale contiminate nu proveneau de la gaini crescute natural de tarani, ci doar cele
provenite intre cele provenite din crescatorii industriale s-au gasit oua ,olnave.
<u este deloc surprinzator faptul ca oul provenit de la o gaina crescuta cu hormoni si la lumina
artificiala intr-o cusca de 50N50cm are sanse mari sa fie infestat cu salmonella.
De aceea tre,uie sa alegi ouale sanataose, provenite de la gaini crescute cat mai natural.
Un%e $asesti ouale sanatoase?
). -a tarani
#. In roria ta curte - daca ai minunata idee sa-ti cresti propriile gaini. 5p
:sadar, le fel ca si vegetalele si ca laptele, ouale cele mai sanatoase se gasesc in piata.
4aca ti:e $reata %e sa mananci oua cru%e@
8ti dau o solutie simpla5
Desfa oul crud si ia din el o *umatate de lingurita de gal,enus apoi o *umatate de lingurita de al,us. :,ia
o sa apuci sa-i simti gustul.
8n a doua zi ia o linurita intreaga de gal,enus, si una intreaga de al,us.
8n a treia6 ia cate H lingurite6 si tot asa, pana cand te o,isnuiesti cu gustul si a*ungi sa poti manca cate
un o intreg pe zi + cu lingurita.
#. Mierea %e al!ine roasata
'Mierea %e casa( e un medicament cu adevarat vindecator pe care natura ni-l
ofera.
<u numai ca contine foarte multe enzime, dar contine si cantitati insemnate de
vitamine si minerale!in special vit. DH, DG, magneziu, fier"
:sa cum pro,a,il ai o,servat, n-am numit mierea un aliment, ci mai degra,a un
medicament, deoarece tre,uie consumara D7:A in cantitati foarte mici +
asemenea unui medicament.
8n articolul despre zahar am prezentat faptul ca miererea are cu aproape 50
mai multe calorii ca zaharul, contine foarte multa fructoza.
De aceea, consumul de mierii ca aliment si nu ca medicament, poate face mai
mult rau decat ,ine.
Cum stii %aca are enzime?
4and mor enzimele din miere, aceasta se zahariseste. 2ierea zaharisita este miere fara enzime.
:cuma sa nu crezi ca mierea cu o gramada de conservanti care o gasesti la magazin si care nu se
zahariseste <8487D:.:, mai are pic de viata in ea.
4ea din magazine e de o,icei fara enzime in ea.
Mierea 'moarta( %in ma$azin
4and cumperi miere din super-mar@et , ai sanse 99 sa iei un aliment foarte procesat, nesanatos si fara
enzime !mort".
De asemena, in urma cu apro(imatov H ani in Aomania, s-a descoperit in urma unui control de la
protecia consumatorului ca peste E0 din ,randurile care vindeau de miere in Aomania aveau miere
#lungita$ cu alte tipuri de zahar rafinat! in special fructoza rafinata".
:sadar, cand vor,esc de miere ca medicament, nu ma refer in niciun caz la la mierea procesata din
magazine, ci la cea 100 naturala.
/O-UTIA?
-a aicultor.
Daca vrei sa ,eneficiezi de efectele vindecatoare ale mierii si sa mananci un produs 9IU si cu adevarat
vin%ecator, ar fi ,ine sa cumperi miere doar de la apicultori.
)(ista destui apicultori pasionati in Aomania, astfel ca este foarte usor sa-ti faci rost de miere
neprocesata, #nelungita$ si 100 naturala.
*. /ulimentele cu enzime
Pastilele cu ENZIME pot fi foarte folositoare, mai ales iarna cand alimentele
vii sunt mai greu de gasit.
8<3: in anotimpurile cand se gasesc alimente ,ogate in enzime la tot pasul,
mi se pare a,surd sa dai ,anii pe sumplimente cu enzime. 2ai mult decat
atat, niciun fel pastile su sumplimente nutritive! fie el cu minerale, vitamine
sau enzime" n-o sa egaleze niciodata valoarea nutrientilor luati din alimentele
crude. :dica, ceea ce face omul n-o sa egealeze niciodata ceea ce a facut
Dumnezeu.
De asemenea, toate alimetele crude au o ,iodisponi,ilitate mult mai mare
decat cele prelucrate termic.
:sadar, pastilele cu enzime pot fi o solutie pentru a suplimenta enzimatiele
digestive, insa ele n-o sa egaleze niciodata enzimele care se gasesc in fructe
si legume! adica enzimele in forma lor naturala".
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO-
:cestea sunt principalele surse din care organismul tau isi poate lua enzimele necesare pentru o
functionarea optima.
Pe langa faptul ca tre,uie sa consumi M8><84 alimente care sa-ti suplimenteze enzimele digestive,
e(ista si cateva lucruri care dauneaza enzimelor si de care ar fi foarte ,ine sa te feresti5
5 lucruri care:ti %istru$ enzimele
). 8uma %e mestecat
4and mesteci mancarea, transmiti un semnal creierului tau prin care-l anunti ca urmeaza sa a*unga
mancare in stomac. 4and primeste acest semnal, creierul comanda stomacului sa produca enzime.
Ce se intamla can% mesteci $uma?
.ransmiti un /EMNA- +A-/ creierului, care va creste productia de enzime din stomac si va risipi
astfel enzimele de care ai nevoie atunci cand digeri hrana. 2ai mult decat atat, in timp, se poate %ere$la
acest mecanism refle( de producere a enzimelor + adica orgaismul nu va mai produce enzime atunci
cand mesteci, deoarece creierul va crede ca-ti transimiti din nou un semnal fals -L si de aici5 ,alonari,
indigestii si mancare incomplet digerata!care duce in timp la ,oli cronice".
#. Com!inarea incorecta a alimentelor
'nele enzime functioneaza intr-un mediu acid iar altele in mediu mai alcalin.
4and mediul este alcalin se dezactiveaza enzimele care lucreaza in mediu acid, si vice-versa.
4arnea este digerata de enzimele #acide$ iar painea si amidonoasele sunt digerate de enzimele
#alcaline$.
:poi daca tu la o masa com,ini cartofi cu carne sau paine cu carne, niciun dintre cele H alimente nu se
va putea digera complet + deoarece pentru a fi digerate ele au nevoie de enzime care nu pot lucra
impreuna.
2ai multe despre asta gasesti in articolul despre5 cum sa com!ini corect alimentele la o masa?
*. Chimicalele %in alimente <conservant0 estici%e=
4himicalele folosite in industria alimentara nu numai ca distrug enzimele din alimentele asupra carora
sunt folosit, dar distrug enzimele si din corpul tau.
:sadar, a(eaza-te pe mancare cat mai putin procesata.
7. Carenetele %e vitamine si minerale
Pentru ca enzimele sa poata functiona optim e necesar sa nu ai lipsuri de vitamine si minerale.
4e un%e iei vitaminele si mineralele?
<u, nu din pastile si suplimente. 4i din Frana 9ie care are o ,iodisponi,ilitate mult mai mare decat
alimentele mancarea moarta.!o,servi cum se leaga toate intre ele?"
5. Mestecarea insu1icienta a alimentelor
:sa cum am spus la punctul )0 cand mesteci mo,ilizezi enzimele sa digere hrana.
:limentele se mesteca pana cand se transforma in .A/TA, si nu doar pana cand pot fi inghitite.
4eea ce tre,ui sa retii este doar ca5
2estecarea insuficienta a alimentelor IM>O-NA9E/TE or$anismul 6 8arantat! mai devreme sau
mai tarziu"
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO+
Tema %e casa
:cum ca stii sa faci diferenta intre Frana 9ie si Frana Moarta, tot ce-ti ramane de facut este sa alici
in viata ta de zi cu zi lucrurile pe care le-ai invatat astazi.
.ot ce tre,uie sa faci este5
). /a:ti 1ormezi o!iceiul %e a manca zilnic minimum 50% Frana 9ie.
#. /a cumeri alimente %in tara lor %e ori$ine<,omania in cazul %e 1ata=.
*. /a consumi cat mai multe alimente %e casa0 in locul celor %in ma$azin.
7. /a renunti la $uma %e mestecat < entru o resiratia roasata oti manca canteva 1runze %e
atrunDel &=
5. /a com!ini corect alimentele la o masa
;. /a mesteci mancarea ana se 1ace .A/TA.
G. /a te 1eresti e cat osi!il %e alimentele rocesate si line %e chimicale.