Cum este bine sa combinam alimentele

Teoria nutritiei se bazeaza pe ipoteza ca absorbtia necorespunzatoare a alimentelor

cauzeaza degenerarea tesuturilor si de aceea combinarea alimentelor este cheia unui
metabolism perfect. Nu este suficient sa furnizam corpului elementele necesare, ci
mai important este ca ele sa fie utilizate de organism. Este foarte posibil sa te
hranesti corect, insa organismul sa nu beneficieze de acesti nutrienti tocmai datorita
interferentei alimentelor incompatibile la aceeasi masa. Astfel apare digestia alterata.
Exista doua tipuri de digestie:
Digestia acida are loc atunci cand
consumam carne, peste, oua, branza, si
are loc in stomac, in prezenta acidului
clorhidric si a pepsinei. In general,
proteinele sufera transformari in stomac
prin intermediul digestiei acide.
Digestia alcalina apare cand sunt
consumate zaharuri si fainoase, are loc in
intestinul subtire, in prezenta amilazei,
care descompune carbohidratii. Grasimile
trec neschimbate prin stomac, iar la
intrarea in intestinul subtire, determina
vezica biliara sa dreneze bila pentru a
emulsifia grasimile. Daca eista in acelasi
moment carbohidrati in intestin, mediul
alcalin creat de ei va fi neutralizat de acizii
grasi, amilaza este inhibata, iar
carbohidratii raman nedigerati,
fermenteaza, si de aici apar toate starile
neplacute datorate unei digestii
incomplete.
!pre eemplu, combinatia de proteine si carbohidrati inhiba absorbtia principiilor
nutritive, provocand astfel o serie de insuficiente in organism. De asemenea,
mineralele si vitaminele nu sunt absorbite si se a"unge astfel la degenerarea unor
tesuturi si la scaderea rezistentei si a imunitatii. Astfel apar infectiile si, implicit,
bolile.
#ai clar, putem de eemplu sa mancam branza $bogata in calciu% cu paine $bogata in
carbohidrati% la aceeasi masa si, in acest fel, in intestinul subtire are loc un proces
alcalin, datorat consumului de carbohidrati. &oarte putin calciu va fi disponibil sa se
absoarba, intrucat in mediu bazic calciul da reactii prin care se transforma in compusi
neabsorbabili. !i astfel, indiferent de cantitatea de branza consumata, putem avea o
deficienta de calciu. Asadar, mediul trebuie sa fie acid si nu alcalin pentru a avea o
absorbtie maima de calciu.
Reguli de combinare a alimentelor:
'. combinatia intre carbohidrati $cartofi, paste, cereale, paine, dulciuri, etc% si
grasimi $unt, sunca, smantana, etc% este interzisa. Atentie! Nu trebuie eliminate
aceste alimente, ci doar trebuie consumate la momente diferite(
). combinatia de carbohidrati cu proteine $carne, peste, oua, branza, etc% este
interzisa(
*. combinatia de proteine cu grasimi este permisa(
+. carbohidratii se consuma individual, necombinati, la o masa.
In concluzie, trebuie consumate toate tipurile de nutrienti, in combinatiile prezentate
mai sus, avandu,se in vedere diversitatea si varietatea alimentelor. -ractic, la o masa
se pot consuma carne, oua, peste, branza, cu legume proaspete, sub forma de salate
sau preparate la abur. &ructele trebuie consumate doar proaspete, la mese separate.
Grupa de alimente
Combinatie
corecta
Combinatie gresita
Fructe dulci
$fructe uscate, banane, mere,
pere, struguri, etc%
Necombinate
&ructe acide
Alimente ce contin amidon $paine,
cereale, cartofi, paste, orez%
-roteine
Fructe acide
$.i/i, citrice%
Combinate intre
ele
0aharuri
Alimente ce contin amidon $paine,
cereale, cartofi, paste, orez%
-roteine
Legume verzi
$salata verde, ardei, rosii,
castraveti, varza, etc%
-roteine
Carbohidrati
1apte
Legume uscate
$cartofi, morcov, porumb, fasole
uscata, mazare, etc%
1egume verzi
-roteine
&ructe
Grasimi
Carne
$toate tipurile%
1egume verzi
1actate
Grasimi
&ructe
Nuci si alune Necombinate
1actate
Alte -roteine
Grasimi
Oua 1egume verzi
1actate
Alte -roteine
&ructe
ranza 1egume verzi
1egume uscate
Alte -roteine
&ructe
Lapte Necombinat
-roteine
1egume
Alimente ce contin Amidon
!rasimi
"unt# smantana# uleiuri$
1egume verzi
Carbohidrati
Alimente ce contin Amidon
%epene Necombinat Toate alimentele
$toate tipurile%
Cereale 1egume verzi
-roteine
Grasimi
1apte
Unul din marile adevaruri ale vremurilor actuale este reprezentat de faptul ca alimentatia
a devenit extrem de haotica. Este un lucru pe care il observam cu totii, pentru noi insine
sau altii.
De cele mai multe ori, obisnuintele determina oamenii sa consume aperitiv, felul
1, felul 2, desert, fructe, bauturi toate la o singura masa ! ractic se creaza un adevarat
dezastru in organism sistemul digestiv, in complexitatea sa, este dat peste cap intr!un
mod extrem de dur. entru a!si reveni si a putea digera, asimila si excreta reziduurile, el
"imprumuta# energie din alte zone si rezultatul il constituie, in timp, inevitabila
imbolnavire.
$ombinatiile nefaste de alimente au loc, dupa cum spuneam, datorita
obisnuintelor de alimentatie "mostenite# indeosebi din perioada copilariei. "lacerea
emotionala# data de un anumit gust sau de senzatia oferita de "burta plina# este practic un
drog pentru creier. %n aceste conditii, el care nu mai poate discerne ce este cu adevarat de
folos corpului si face alegeri emotionale &nu rationale, iar de intuitive nici nu poate fi
vorba'. %ar deciziile luate emotional sunt aproape intotdeauna &auto'destructive.
(ceasta se intampla aproape intotdeauna in cazul alimentatiei. E nevoie de oprirea
"hranirii emotionale# datorata stresului, emotiilor negative, obisnuintelor si placerii
gustului. )rebuie sa ne punem mintea la contributie si sa facem alegeri alimentare
folositoare pentru corp, pentru a ne recapata sanatatea si vitalitatea.
*aideti sa vedem de ce este atat de importanta o combinare corecta a alimentelor.
entru a fi digerat, fiecare tip de hrana are nevoie de un anume tip de suc gastric
secretat de stomac, si nu toate sucurile gastrice pot fi secretate in acelasi timp. %ar asta
deoarece fiecare aliment este digerat in mod diferit. (limentele ce contin amidon
anumiti carbohidrati &orez, paine, cartofi s.a.' au nevoie de un mediu digestiv alcalin ce
este furnizat initial in gura de enzima ptialina, apoi de amilaza pancreatica, ce a+unge in
intestinul subtire. (limentele ce contin proteine &carne, lactate, alune, seminte si altele de
acest fel' au nevoie de un mediu acid pentru digerare, furnizat de acidul clorhidric si
pepsina.
$um spuneam si in cazul raportului alcalin!acid, exista in chimie o lege care spune
ca doua medii cu efect contrar ! acizi si baze &alcalini' ! nu pot actiona in acelasi timp. ,e
neutralizeaza unul pe celalalt. De exemplu, daca mancam o proteina impreuna cu un
amidon, digestia este ingreunata sau complet blocata. Ei, ia ghiciti care este una din
mancarurile preferate ale oamenilor ! -ineinteles, celebra friptura cu cartofi pra+iti &sau
orice combinatie de carne si cartofi'. .ustul este bun, senzatia de satietate la fel &ce mai
conteaza somnolenta dupa o asemenea masa copioasa sistemul digestiv consuma din
greu energie din creier pentru a asimila'. %ar asimilarea de catre celule este practic extrem
de redusa.
,e intampla altceva in schimb. *rana nedigerata fie sufera un proces de fermentatie
&si oamenii incep treptat sa se ingrase' fie sufera un proces de putrefactie &iar oamenii
slabesc, cu timpul'. (sta se intampla deoarece hrana nedigerata constituie un mediu fertil
pentru diversi agenti patogeni &bacterii, viermi' care o descompun, dand nastere la
diverse tulburari digestive. %mpreuna cu "tulburarile emotionale# datorate stresului si
emotiilor negative si cu alte modalitati de a pierde energie, duc la ingrasare &in special'
sau slabire. %n plus, combinatiile necorespunzatoare creaza exces de aciditate ce face
sangele sa se ingroase si sa circule mai greu prin vase, consumand astfel mai mult oxigen
&o alta cauza a somnolentei'.
are o adevarata "sperietoare# alimentatia, nu!i asa / Ei bine, chiar nu e asa ! *aideti
sa vedem cum remediem situatia natura ne!a oferit suficiente mi+loace !
,a impartim alimentele in categorii.
%. rima categorie 0 Proteine &branza, oua, peste, crustacee, carne, lapte, iaurt, nuci,
seminte, soia'
%%. ( doua categorie 0 Carbohidrati (amidonoase) 0 dovleac, grau, porumb &toate
cerealele', fasole, orez, linte, paine, cartof, produse de patiserie si fainoase, fructe uscate,
zahar, miere
%%%. ( treia categorie 0 Vegetale, care pot fi 0
! fara amidon si cu un continut mare de apa 0 varza, sfecla rosie, broccoli, castravete,
vinete, andive, loboda, gulii, patrun+el, spanac, nap, salata, stevie, ardei, rosii, fasole
verde
! cu continut moderat de amidon 0 anghinare, morcov, mazare, conopida, ciuperci,
telina,
sfecla
%1. ( patra categorie 0 Lipide - Grasimi si Uleiuri &unt, margarina, smantana, frisca,
ulei de floarea soarelui, soia, porumb, susan, masline s.a.'
1. ( cincea categorie 0 Iritanti &usturoi, ceapa, praz, hrean, ardei iute, ridichi,
arpagic'
$23-%4()%%5E $26E$)E &compatibilitati' sunt 0
% 7 %%% &proteine cu vegetale'
%% 7 %%% &amidonoase cu vegetale'
%% 7 %1 &amidonoase cu grasimi'
%%% 7 %1 &vegetale, indeosebi cele cu continut mare de apa, cu grasimi'
%n general, vegetalele se pot combina cu orice, fara nici o problema.
$23-%4()%% %4$26E$)E &incompatibilitati' 0
% 7 %% &proteine cu amidonoase'
% 7 %1 &proteine cu grasimi'
% 7 % &proteine animale cu proteine lactate, de exemplu'
Din cercetarile specialistilor a rezultat ca, in cazul unei combinatii corespunzatoare a
alimentelor, timpul necesar digestiei si asimilarii este de numai 8!9 ore. 2rganismul nu
cheltuie deci foarte multa energie pentru aceste procese. Dar in cazul combinatiilor
necorespunzatoare acest timp poate a+unge la :!12 ore ! %n acest interval omul mai ia cel
putin o masa ; aceste alimente sunt turnate deasupra celor dinainte, formand o masa
nedigerata, care se acumuleaza zi de zi, an de an, se lipeste pe peretii intestinelor si
circula prin sange intoxicandu!l nu e de mirare ca ma+oritatea bolilor se datoreaza
alimentatiei deficitare.
$el mai adesea noi mancam 0 cartofi cu carne, peste cu orez, branza cu paine, lapte
cu cereale, mancare gatita, dulciuri s.a. acestea fiind total destructive pentru sistemul
nostru intern, fortand corpul sa consume multa energie pentru digestie &care oricum este
incompleta'. 2bisnuintele alimentare practic ne imbolnavesc si ce e mai trist, boli
datorate alimentatiei apar inca de la varste fragede. Un reporta+ )1 prezenta cu mandrie
cum copiii sunt "innebuniti# dupa lapte cu cereale micul de+un sanatos "minune#. Daca
nutritionistii &sau parintii' care recomanda asta ar sti putina bio!chimie alimentara<..ar fi
bine. (r preveni inevitabilele complicatii. Din pacate, nu ne pricepem prea bine la
preventie. De multe ori nu ne intereseaza cu adevarat sa fim sanatosi.
$e am putea face, totusi / $um ne!am putea hrani corect, astfel incat celulele noastre
sa beneficieze intr!o proportie cat mai mare de nutrienti /
%ata cateva idei preluate din partea celor ce se preocupa cu adevarat de propria
sanatate 0
! la o masa, sa consumam doar un aliment fara continut mare de apa & proteina sau
amidon' impreuna cu vegetale &legume sau salata' ; exemplu 0 carne sau cartofi cu salata
&fara branza' ; sau preparate din soia cu legume &fara carne' ; sau peste cu legume &fara
carne' ; sau dovlecel cu salata, s.a.
! sa consumam fructele separat, daca se poate pe stomacul gol ; daca nu la 8 ore dupa o
masa combinata corect ; daca le vom consuma dupa o masa cu combinatii incorecte vor
fermenta cu mancarea nedigerata ; asta deoarece ele nu se digera in stomac, ci in
intestinul subtire, iar daca stomacul nu a terminat de digerat masa dinainte, fructele vor
ramane =prinse intr!o capcana> si incep sa fermenteze.
! sa bem apa &sau alte lichide ceai, sucuri naturale ! dar mai bine apa plata, de preferinta
cu p* cat mai ridicat sau alcalina' cu o +umatate de ora inainte de masa sau cel putin o
ora dupa masa. (cest lucru este necesar pentru a nu interfera cu lichidele acide secretate
de stomac in timpul digestiei.
! este lipsit de folos sa consumam foarte multe proteine. entru a produce energie,
organismul foloseste in primul rand glucoza si fructoza din fructe, legume, muguri
germinati, apoi amidon, grasimi si la urma proteine. Deci "mitul# consumului ridicat de
proteine este <un mit. E adevarat ca celulele au nevoie de proteine suficiente pentru a se
regenera &unele intra in compozitia membranei, altele participa la formarea unor enzime'
dar nu inseamna ca un consum ?exagerat# de proteine garanteaza si buna lor asimilare si
utilizare.
! daca trebuie sa mancam o proteina combinata cu o grasime &de exemplu branza cu
smantana', sa consumam in acelasi timp si ceva vegetal &o salata de legume combinate'.
Dat fiind ca de obicei grasimile inhiba digerarea proteinelor, vegetalele contrabalanseaza
acest efect inhibitor asupra digestiei.
! ,a folosim<inlocuitori.

1oi repeta alimentele nocive pentru sanatate, ce ar fi indicat sa fie evitate 0
!mancarea gatita prin fierbere, coacere, pra+ire, afumare, cu combinatii nepotrivite
&eventual reincalzita a doua, a treia zi !' se pierd toate enzimele ; iar fara ele, digestia e
mult ingreunata
!lactate pasteurizate
!painea, produsele de panificatie de orice fel
!produse de patiserie &eventual semipreparate in avans si coapte'
!dulciuri, pra+ituri de orice fel
!carnea grasa &porc, gasca, vanat, chiar vita'
!alcool, zahar, sare, uleiuri ! toate rafinate
!bauturi carbogazoase de orice fel, cafea
!produse conservate, otet alimentar
!gemuri, dulceturi, margarine, muraturi

%ar acum sa vedem cu ce le putem inlocui 0
! mancarea gatita prin fierbere, coacere, pra+ire, afumare, cu combinatii nepotrivite
&eventual reincalzita a doua, a treia zi !' o putem inlocui cu mancare preparata la
abur, cu combinatii potrivite &in 1@!1A minute e gata' ; ea trebuie consumata pe loc,
pentru a nu!si pierde nutrientii
! lactate pasteurizate le putem inlocui cu lapte de soia
! painea, produsele de panificatie de orice fel le putem inlocui cu paine din cereale
integrale preparata in casa, fara coacere sau cu paine asa (tartine din or! integral
si secara integrala)
! produse de patiserie &eventual semipreparate in avans si coapte' 0 nu avem
inlocuitor
! dulciuri, pra+ituri de orice fel le putem inlocui cu pra"ituri facute in casa dupa
regimuri naturiste, respectand combinatiile potrivite
! carnea grasa &porc, gasca, vanat, chiar vita' o putem inlocui cu carne slaba de
pasare sau anumite sortimente de peste
! alcool, zahar, sare, uleiuri ! toate rafinate le putem inlocui cu vin de casa, miere
sau !ahar din trestie, sare marina grun"oasa, uleiuri vegetale presate la rece
! bauturi carbogazoase de orice fel, cafea le putem inlocui cu sucuri naturale
(preparate de noi) sau apa plata (cu p# ridicat sau alcalina), decoct de cicoare si
ceai de aloe &un bun inlocuitor al cafelei'
! produse conservate, otet alimentar le putem inlocui cu produse congelate si otet
de mere si miere
! gemuri, dulceturi, margarine, muraturi le putem inlocui cu paste din fructe
preparate in casa, unt vegetal, cruditati
%n plus fata de acestea putem consuma din belsug orice vegetale, fructe, alune,
nuci, seminte si, cu moderatie, alimentele ce fac parte din categoria $iritanti%&
(cesti "inlocuitori# asigura in principiu raportul :@B alcalin 2@B acid al unei
alimentatii corecte.
2are vom a+unge vreodata sa ne hranim corect, respectand principiile alimentatiei
eficiente / ,unt si sceptic si optimist in acelasi timp. Depinde de vise, de credinta si de
dorinta fiecaruia de a le indeplini. Din fericire, se pare ca in ultima vreme lucrurile merg
in directia potrivita. 5umea se misca incet si greu dar important e ca se misca ! E cu
adevarat o mare realizare pentru noi toti !
$ercetarile despre importanta si modul in care alimentele trebuie combinate sunt extrem
de numeroase. ,e crede ca stomacul nostru este construit in asa fel incat poate sa digere
mancare corect si sanatos doar cate un aliment pe rand sau intr!o anumita combinatie de
alimentele. (sta pentru ca fiecare tip de aliment necesita o enzima diferita pentru a putea
fi digerat. (stfel, daca consumi alimentele in combinatia corecta corpul tau le va putea
digera corect astfel incat sa te bucuri de toate substantele nutritive din mancare.
$ombinarea corecta a alimentelor se refera la consumarea impreuna doar a alimentelor
care necesita aceleasi enzime pentru a fi digerate. ,pre exemplu, pentru a putea digera
carnea este nevoie de un mediu acidic in stomac. Daca bei lapte cand mananci carne,
laptele va neutraliza mediul din stomac astfel ca digestia carnii va fi mult ingreunata. Din
acest motiv, pentru ca nu stim sau nu avem timp sa combinam corect mancarea, una
dintre bolile societatii noastre este indigestia, atat de des intalnita incat a devenit un lucru
normal.
%deea de combinare a alimentelor pentru o nutritie optima a fost introdusa in 1C11 de
catre Dilliam *oEard *aF. (tunci a inceput clasificarea mancarii in grupe de alimente,
clasificare realizata pentru prima data de *erbert 3 ,helton. (cesta a clasificat
aliemntele in grupe diferite tinand cont de substantele nutritive pe care fiecare aliment il
produce. (stfel, s!a a+uns la trei grupe de alimente0 carbohidrati, proteine si ceea ce el
numea alimente neutre. (stazi ne este mai bina cunoscuta clasificarea in carbohidrati,
proteine, grasimi.
Dupa cum am mai spus, ideea de la care pleaca aceasta teorie este ca fiecare tip de
aliment este digerat in mod diferit. (limentele au nevoie de enzime diferite si de alt
mediu pentru a putea fi digerate cum trebuie. Daca le combinam gresit, acestea nu vor
putea fi digerate corect. ,a luam ca exemplu fructele care se digera repede. Daca le
combinam cu alimente care se digera mai greu, cum ar fi proteinele, acest lucru va duce
la fermentarea fructelor in stomanc. (sa ca, atunci cand mananci fructe, vei vrea sa le
combini cu alte alimente care se digera la fel de repede, cu ar fi amidonul sau
carbohidratii. 5a fel, nu este bine sa combini legume cu fructe, pentru ca fiecare are
nevoie de alte enzime pentru a fi digerate iar daca le consumam impreuna se vor anula
una pe alta.
$ombinarea corecta a alimentelor va duce la o digestie usoara si la o sanatate optima. )e
vei simti mai usor si vei avea mai multa energie. 4u vei mai fi balonat si nu te va durea
stomacul in mod constant. 4u trebuie sa mananci doar un tip de alimente la o masa, ci sa
inveti cum sa le combini corect.
Exista critici aduse acestei teorii a combinarii corecte a alimentelor. %nsa acestea nu sunt
bazate pe cercetari stiintifice, ci doar pe ideea ca, pe o perioada lunga de timp, este
plictisitor sa te gandesti daca combini bine sau nu mancarea. e de alta parte insa, daca iti
vei impune ca acesta sa fie stilul tau de viata pe tot parcurul vietii, treptat, te vei obisnui
cum sa faci combinatiile si vei manca sanatos in mod natural.
Cum sa incepi o alimentatie corecta
5a inceput e putina bataie de cap. %ncearca sa inveti din ce grupa face parte fiecare
aliment. 2data ce stii acest lucru, poti urma cu usurinta acesti pasi0
(i gri+a sa mananci in mod constant citrice, legume cu frunze verzi, oua, peste si carne
pentru a te asigura ca nu vei avea deficit de substante nutritive. 1ezi ca nu s!a spus nimic
despre carbohidrati. (sta inseamna ca este bine sa!i mananci doar atunci cand chiar nu
poti sa!i eviti. (ltfel, mai bine fara ei.
$arnea, pestele, carnea de pasare sau ouale ar trebui mancate, zilnic, fiecare la cate o
masa sau una dintre ele de doua ori pe zi. Este cam greu sa respecti aceasta regula, asa ca
incearca ca macar pe una dintre ele sa o mananci zilnic, alternandu!le, astfel incat intr!o
saptamana sa le consumi pe toate macar o data.
4u trebuie sa combini grasimi pure cu amidon la aceeasi masa. De exemplu, cartofi copti
cu unt sau smantana sunt de neconceput. (sta inseamna ca nici piureul nu este indicat.
)rebuie consumate toate tipurile de nutrienti, in combinatiile prezentate mai sus, avandu!
se in vedere diversitatea si varietatea alimentelor. ractic, la o masa se pot consuma
carne, oua, peste, branza, cu legume proaspete, sub forma de salate sau preparate la abur.
Gructele trebuie consumate doar proaspete, la mese separate.
4u combina acizi ca citricele sau otetul cu amidon &&paine, cereale, cartofi, paste, orez''
la aceeasi masa.
De asemenea, amidonul nu trebuie combinat cu proteine.
.rasimile pot fi mancate cu proteine sau acizi.
Hilnic, ar trebui sa consumi produse lactate, mai ales lapte si branza.
Doua portii pe zi de fructe care contin amidon, legume verzi si legume galbene.
$ombinatia dintre carbohidrati &cartofi, paste, cereale, paine, dulciuri' si grasimi &unt,
sunca, smantana' este interzisa. 4u trebuie eliminate aceste alimente, ci doar trebuie
consumate la momente diferite.
$ombinatia de carbohidrati cu proteine &carne, peste, oua, branza' este interzisa.
$ombinatia de proteine cu grasimi este permisa.
$arbohidratii se consuma individual, necombinati, la o masa.
a examinam ceea ce merge impreuna pentru a forma combinatii alimentare bune
proteina si frunzele verzi, glucidele si legumele, uleiurile si grasimile cu frunzele verzi si
uleiurileIgrasimile cu fructele cu nivel de aciditate scazut. Un sfat de baza este ca
proteinele, grasimile si glucidele nu sunt compatibile, dar fiecare in parte se combina
foarte bine cu legumele. De exemplu, o masa care contine peste si legume este o
combinatie buna. 4u le amestecati cu cartofi, pepene sau porumb deoarece acestea sunt
glucide si nu pot fi incluse in categoria legume.
Unele combinatii sunt mai putin compatibile cu sistemul uman digestiv. (ceste
combinatii sunt des intalnite si sunt urmate de simptome ale indigestiei. )rebuie sa fim
foarte atenti la aceste combinatii incompatibile.
Combinatia acid'glucid
(cizii distrug amilaza salivara, enzima care descompune glucidele, inclusiv acizii din
fructe si din felurite tipuri de otet. %n cazul acestei combinatii, fructele sunt retinute
pentru o perioada mai lunga in stomac si fermenteaza.
Combinatia proteina'glucid
(ceasta combinatie este una dintre cele mai des intalnite. )rebuie sa retineti faptul ca
amilaza salivara este distrusa in stomac in mediul cu nivel ridicat de aciditate. Digestia
proteinei necesita un mediu acid, iar glucidele un mediu neutru. De asemenea timpul
necesar digestiei proteinelor si glucidelor variaza. (stfel, va exista o discrepanta care va
duce la indigestie.
Combinatia proteina'proteina
roteina este cel mai dificil de digerat aliment. 3ai multe feluri de proteine necesita
perioade diferite de timp si enzime diferite pentru a fi digerate. (tunci cand o proteina
este combinata cu o alta, digestia devine dificila.
Combinatia acid'proteina
epsina, enzima necesara in processul de digestie a proteinei este activa numai in
prezenta unui acid si anume acidul hidroclorid. (lti acizi, inclusiv cei din fructe, distrug
aceasta enzima. (tunci cand mancam fruct si proteina, fructul va fi tinut in stomac pana
la finalizarea digestiei proteinei, ducand astfel la fermentatia fructului.
Exista o exceptie la aceasta regula proteine cum ar fi nucile, semintele si branza, nu se
descompun la fel de repede ca alte proteine datorita nivelului lor ridicat de grasimi.
Efectul de inhibitor al grasimilor asupra digestiei gastrice a proteinelor face ca acest tip
de proteine sa primeasca cel mai puternic suc digestiv in ultima etapa a digestiei. (stfel
acizii din fructe nu mai intarzie secretia sucului gastric al acestor proteine. Gructele cu
nivel ridicat de aciditate pot fi consummate impreuna cu nuci, seminte sau branza.
Combinatia grasime'proteina
.rasimile impiedica secretia sucului gastric necesar digestiei proteinelor. $onsumarea
mai multor grasimi ingreuneaza digestia. Evitati sa combinati untul, uleiurile, avocado, si
smantana cu proteine, de exemplu sosurile cremoase care se servesc odata cu peste si
carne ingreuneaza digestia.
Combinatia !ahar'proteina
Haharurile impiedica secretia sucului gastric necesar digestiei proteinelor. (celasi lucru
este valabil si in cazul zaharurilor din fructe si a zaharului comercial. Daca zaharurile
sunt retinute in stomac vor cauza fermentatia.
Combinatia !ahar'glucid
(tunci cand glucidele sunt combinate cu zaharuri, glucidele vor fi deghizate. (milaza
salivara necesara in digestia glucidelor nu este prezenta astfel in saliva si digestia
glucidelor este impiedicata. Haharurile vor fermenta din nou in stomac. Gainoasele si
amestecul cerealelor si painii cu fructe dulci reprezinta un exemplu al acestei combinatii,
care trebuie evitat.
2 observatie in ceea ce priveste laptele laptele este un aliment oferit de natura care este
perfect pentru hranirea puilor de animale. Enzima, renina, este prezenta doar in sucul
gastric al celor mici. ,ecretia de renina scade atunci cand copilului ii cresc dintii. $a si
aliment, laptele, datorita continutului de proteine si grasimi nu prea se combina cu nici un
alt fel de aliment.
(tunci cand intra in stomac, laptele se incheaga si impiedica digestia altor alimente
datorita efectului izolant al cheagului. Este bine sa consumati laptele singur si nu este
recomandat sa evitati consumarea acestuia.
)rebuie sa realizam ca corpul uman este cea mai complexa =fabrica> de pe pamant.
6eactile chimice si complexitatea intregului mecanism uman nu s!au putut explica pana
in prezent. Din aceasta cauza pentru o functionare normala si echilibrata, ar trebui sa
oferim o atentie deosebita combinarii corecte a alimentelor consumate. 2 parte din
mancarea noastra, precum cele ce contin amidon, au nevoie de un mediu alcalin pentru o
digestie optima, pe cand celelalte, cum ar fi proteinele, au nevoie de un mediu acid.
Daca amandoua sunt consumate la aceeasi masa, stomacul nu poate digera mancarea,
provocand reactii adverse precum putrezirea mancarii, urmata de gaze toxice. e o
perioada mai lunga aceasta cauzeaza serioase boli, iar cea mai mare dintre ele ar fi stresul
digestiv, care include arsuri sau reflux gastro!esofagian, crampe, gaze, constipatie, colite,
boli nervoase, slabirea si incetinirea organismului, etc.
3edicina nu poate oferi decat remedii temporare, insa vindecarea va veni doar cand
sistemul va fi curatat de tot gunoiul acumulat. %ntre timp, sangele va prelua toxinele
produse prin putrefactie, si le va transporta in tot sistemul. 6eactia la aceasta intoxicare
partiala, va duce la dureri de cap, alergii, stari de oboseala si lipsa de energie, si cateodata
voma.
Un studiu facut recent a adus la cunostinta publicului ca un barbat a+uns la varsta medie
duce in sistemul sau digestiv in +ur la 2,A Jg de carne rosie nedigerata sau in stadiul de
putrefactie. (cum gasiti explicatia tuturor bolilor care apar cum spunem noi, din nimic/
entru combaterea acestor urmari nefaste pentru organismul nostru, trebuie sa fim mereu
cu ochii in patru cand ne pregatim de masa. 1a prezint mai +os o sumarizare a informatiile
gasite pe internet, iar sursele se afla mai +os.
K (limente bogate in amidon si carbohidrati0 2rezul, $artofi, aine, Dulciuri, Gasolea
mung, Dovleacul, $astanele, 4ucile de cocos. ,e combina perfect cu frunzele verzi. 4u
se combina cu proteinele si fructele. ,e pot combina si cu vegetalele de toate tipurile.
K ,labe in amidon0 3orcovii, astarnacul, ,fecla 6osie, (rdeii rosii, ,alata, 1arza,
Gasolea verde, 1inetele, -roccoli, $onopida, $astravetii, 6idichile, $iupercile.
$ombinarea acestora cu proteinele este cea mai potrivita.
K roteinele0 ,prouts &vlastari de legume si cereale', ,eminte de susan si Gloarea soarelui,
Gamilia fasolei, 4ucile, ,emintele, 5egumele, )ofu, rodusele din soia, 3icroalgele,
3argarina, 5actatele, 2uale, $arnea, estele, (vocado &contine mai multe proteine decat
lactatele'. ,e combina bine cu salatele verzi, dar nici de cum cu fructele si alimentele
bogate in amidon.
K (cide0 Gructele si sucul acestora, carnea, 5actatele, ,osul de rosii, $ondimentele foarte
iuti, $itricele, LiEi, (nanasul, ,truguri mai acrii, $apsunile, 3erele acre, 1isinele.
$ombinatia ideala cu fructe sub!acide, dar nu cu fructele dulci. ,e mai pot combina cu
salata si bete de telina.
K Gructe dulci0 -ananele, $urmalele, ,tafidele, apaFa, Gructele uscate, ,trugurii dulci,
rune. ,e pot consuma alaturi de frunze verzi si bete de telina, si sub forma de smoothie
verde. Gructele din aceste grupe trebuie consumate ca o masa separata, cu 8@!M@ minute
inainte de masa obisnuita. epenii de asemenea se consuma la o masa separata, din cauza
digerarii foarte rapide.
K Gructele sub!acide0 3erele, iersicile, 4ectarinele si $iresele dulci, $aisele, erele,
3ango, Gructele de padure &multi le considera acide', ,mochinele. ,e pot combina cu
fructele dulci, sau acide. )rebuie sa alegeti una dintre categorii si niciodata impreuna.
K .rasimile pure0 Uleiul, 3aslinele, (vocado, Untul, ,mantana, .rasimile animale.
$ombinatia ideala cu alimentele care au amidon si vegetalele verzi.
(lte combinatii
Desertul la finalul mesei este cea mai mare greseala. 4u va putea fi digerat dupa doza
sanatoasa de carbohidrati si proteine ingerata, si se va transforma in alcool fermentat, otet
si acizi acetici.
6osiile se pot combina cu vegetale scazute in amidon, si proteine uleioase precum nucile
si avocado. 4ucile in general din cauza continului ridicat, A@B de uleiuri, necesita ore
intregi de digestie. entru a usura digerarea lor, cele crude se pot pune la inmuiat peste
noapte sau cateva ore bune. Dupa aceea sunt predigerate, si gata de asimilare.
%n concluzie, niciodata proteinele impreuna cu ingredientele bogate in amidon. (cestea se
consuma separat doar alaturi de vegetale. Gructele se consuma la masa separata si se pot
amesteca cu frunzele verzi. .rasimile se combina perfect cu vegetalele verzi si cele cu
amidon. ,per ca nu v!am incurcat mai mult.
)ranzitul normal in organism
K (pa, @!1A min.
K ,ucul, 1A!8@ min.
K ,ucul de grau verde, M@!C@ min.
K Gructele, 8@!M@ min.
K epenii, 8@!M@ min.
K 1lastarii, M@ min.
K $ele mai multe vegetale, 1!2 h
K .rane si fasole, 1!2 h
K 1egetale dense in proteine, 2!8 h
K $arne si peste, 8!9h sau mai mult
K 1ietati marine cu carapace, de la : ore in sus
N Leguminoasele &fasolea, soia, mazarea, nautul, lintea O.a.' sunt complementare cu
amidonoasele &fPina, paine, orez, paste fainoase, cartofi, porumb', Qmpreuna crescandu!
le valoarea biologica a proteinelor.
N Legumele bogate in saruri minerale, vitamine, antio(idanti &fasole teci, salata,
varza, morcovul, ceapa, usturoiul, patrun+elul, telina' se asociaza bine cu mancarurile
proteice &carne, oua, peste, soia, fasole, mazare, naut, bob'. Exceptie fac legumele
bogate )n amidon &ex. cartoful', care nu vor fi asociate cu proteinele de origine
animala.
N Laptele avand o compoziRie particulara face dificila asocierea sa cu alte alimente .
ExcepRia tolerata este combinarea laptelui cu painea care a suferit un proces de
fermentatie cu dro+dii sau maiele complexe.
N Painea dospita poate fi acceptata si in combinatie cu alte proteine animale, carne,
oua, peste, dar in cantitati moderate.
N (socierea grasimilor cu verdeturi este favorabila, deoarece sarurile minerale din
acestea usureaza scindarea lipidelor.
(limentele sunt alcatuite din mai multi constituienti chimicali, inclusiv proteine, amidon,
grasimi, vitamine, minerale, fibre si apa. roteinele pot fi gasite in produsele de origine
animala, cum ar fi carnea, pestele, lactatele, ouale. (midonul poate fi gasit in paine, orez,
paste, cereale si cartofi. roteinele si amidonul sunt extrem de diferite din punct de
vedere chimic si sunt digerate initial in acid, in timp ce amidonul este digerat in alcaline
deci, chiar opusul. Exista indivizi al caror sistem digestiv nu poate face fata combinatiilor
de tip proteineIamidon, iar acest lucru poate duce la probleme digestive care pot fi evitate
prin combinarea corecta a alimentelor.

*riginile combinarii alimentelor& $onceptul de combinare a alimentelor pentru o mai
buna digestie si sanatate a fost popularizat in anii 1C8@ de medicul american Dilliam
*oEard *aF. %mbunatatindu!si propria sanatate prin practicarea principiului combinarii
alimentelor, si!a abandonat cariera de chirurg, pentru a!si promova ideile si pentru a trata
pacientii. 4umele dat combinarii alimentelor, Dieta *aF, este un tribut adus muncii
doctorului *aF in domeniu.

Practica combinarii alimentelor& rincipiul de baza al combinarii elementelor este
evitarea amestecarii proteinelor cu amidonul, in cadrul aceleiasi mese. Deci, fiecare masa
trebuie trebuie sa contina proteine si alimente =neutre> sau amidon si alimente neutre.
(limentele neutre includ legumele &cartofii sunt exceptia!', grasimile pure si uleiurile. ,e
considera ca, prin separarea proteinelor de amidon la fiecare masa, se imbunatateste
digestia fiecarui tip de aliment.

Grupele de combinare a alimentelor+
P,*-.I/.+ carne (oaie, miel, gaina, curcan, vitel, caprioara, porc, bacon), peste
(scrumbie, hering, pastrav, somon, ton, cod, cambula, stiuca), crustacee (creveti,
scoici, midii, stridii, crabi, homari), oua, lactatele (bran!a, lapte, iaurt), proteine
vegetale (pastai de soia, tofu)&

/.U-,.+ toate legumele in afara de cartofi (asparagos, vinete, brocoli, var!a de
0ru(elles, var!a, morcovi, conopida, telina, nap, fasole verde, pra!, ciuperci, ceapa,
patrun"el, ma!are, spanac, gulie), legume de salata (avocado, castraveti, rosii, salata
verde, ceapa verde, ardei rosii si ver!i, ridichi), nuci si semninte, grasimi si uleiuri
(smantana, unt, ulei de masline, ulei vegetal)&

12I3*/+ carbohidrati de ba!a (paine, ore!, paste, cereale, cartofi), alimente pe
ba!a de faina (produse de patiserie, placinte, pra"ituri, biscuiti), fructe uscate
(curmale, smochine, stafide, sultane, prune) alte fructe (banane, mango), indulcitori
(!ahar, sirop de artar, miere)&

1tentie4 Cele doua reguli de ba!a in combinarea alimentelor sunt+
5) *rice proteina poate fi consumata cu orice aliment neutru6
7) *rice amidon poate fi consumat cu orice aliment neutru&

8ugestii culinare& Prin practica si e(perienta veti de!volta niste idei proprii
interesante, in ceea ce priveste combinarea alimentelor& 3ar, pentru incepatori,
sugestiile urmatoare pot fi utile+
- Carne sau peste cu salata sau legume, altele decat cartofi&
- Paste cu sos de rosii su cu salata&
- Curr9 de legume si ore!&
- Cartofi copti, ratatouille si salata&
- *stropel de carne cu legume&
- 8andvis cu salata de avocado&
- :ructele proaspete& In termenii combinarii alimentelor, fructele proaspete, in afara
de banane si mango, intra intr-o categorie proprie6 nu sunt nici proteine, nici
amidon, nici neutre& /u mancati fructe in timpul mesei, ci intre mese&
,tomacul omului nu este Sproiectat> de naturP sP digere mai mult de o mTncare
concentratP odatP. 2rice mTncare care nu este fruct sau vegetalP crudP este mTncare
concentratP.
Giecare specie de mamifere are un tip specific de digestie adaptat biologic unui anumit tip
de hranP. e aceastP planetP existP mamifere carnivore, ierbivore, fructivore,
graminivore, omnivore. ExistP discuRii privitoare la tipul de sistem digestiv pe care Ql are
omul, QnsP un lucru e sigur0 oamenii nu posedP )2()E aceste tipuri diferite de sisteme
digestive. $u toate acestea, noi ne alimentPm precum un leu, o girafP, un porc, un cal Oi o
maimuRP. ;i nu numai c< adopt<m diferitele diete ale tuturor acestor animale, dar o
facem )n cursul unei singure mese.
$ombinaRiile de mTncPruri incompatibile 4U sunt Qn interesul sPnPtPRii noastre Oi nu ne
vor furniza energia de care avem nevoie, forma bunP sau deosebitP la care aspirPm sau
corpul suplu Oi armonios la care visPm. (ceste combinaRii ne vor consuma din energie sau
chiar ne vor distruge Oi bruma de energie pe care o mai avem.
iatra de temelie a unei sPnPtPRi Qnfloritoare este purificarea de to(inele care apar Qn
mod continuu Qn organism. roblema este cP procesul purificPrii este condiRionat de
energia pe care o avem la dispoziRie, ori combinarea nepotrivitP a alimentelor Qn stomac
constituie motivul unei veritabile Scrize> de energie.
roteinele sunt digerate Qn mediu acid iar amidonul nu se digerP Qn sucul gastric acid, ci
Qntr!un mediu alcalin. (stfel, cele douP tipuri diferite de alimente cele bogate Qn
proteine Oi cele bogate Qn amidon se QmpiedicP reciproc sP fie digerate. Un acest fel,
mTncarea stP un timp mai Qndelungat Qn stomac. 4utrienRii din ea se pierd; Oi totul cu o
cheltuialP enormP de energie. (poi, aceastP mTncare alteratP a+unge Qn intestine. Un
stomac stP : ore, iar Qn intestine de la 2@ la 9@ ore! %maginaRi!vP 1@ m de intestine avTnd
de luptat cu aceastP mTncare stricatP. De ceea suntem atTt de obosiRi dupP o masP grea.
Un grup de cercetPtori au arPtat cP proteinele Oi carbohidraRii asimilaRi la aceeaOi masP
QntTrzie sau chiar QmpiedicP digestia. Ei au a+uns la o concluzie0 dacP mTncarea este
corect combinatP, ea este integral descompusP, absorbitP Oi folositP de corp foarte rapid.
Un fecale nu va apPrea hranP nedigeratP.
rincipiul combinPrii corecte a alimentelor a apPrut deci pentru a satisface urmPtoarele
cerinRe0
V nu dorim sP ne consumPm energia inutil;
V nu vrem ca mTncarea sP stea un timp Qndelungat Qn stomac sP putrezeascP.
$eea ce vrem cu adevPrat este ca mTncarea sP fie digeratP Qntr!un timp cTt mai scurt &8
ore' fPrP sP putrezeascP, fPrP sP fermenteze, fPrP sP producP gaze, arsuri, indigestie acidP
Oi fPrP sP fie nevoie sP luPm medicamente dupP aceea. 1rem ca hrana sP treacP repede Oi
eficient prin intestine Oi sP nu constituie o sursP de intoxicare pentru organism.
entru a satisface aceste cerinRe trebuie sP ne hrPnim cu un singur aliment concentrat la o
masP. 4u trebuie sP credem astfel cP vom muri de foame. ExistP anumite condiRionPri
fiziologice ale organismului uman Oi este QnRelept ca ele sP fie respectate.
ExistP o cale simplP de evitare a Qntregii probleme. DacP dorim sP mTncPm brTnzP, este
bine sP fim conOtienRi cP aceasta ar trebui sP fie singura hranP concentrat la acea masP.
(dicP sP nu mai adPugPm alte alimente concentrate pe lTngP cel pe care!l avem de+a. 4ici
cartofi, orez sau pTine, ci o hranP cu un procent mare de apP, adicP legume. ,P nu uitPm0
cu cTt fierbem mai mult legumele, cu atTt viaRa Oi aportul de apP din ele scade.
Exemple0
V DacP mTncPm brTnzP, putem sP o mTncPm cu salatP, nu trebuie sP o combinPm cu
cartofi, orez, pTine. 5egumele verzi se digerP Qn orice fel de combinaRie. DacP gPtim
legumele pentru a le mTnca cu brTnzP, consumPm Oi o salatP de cruditPRi QmpreunP cu
aceastP mTncare.
V DacP mTncPm cartofi copRi cu unt, QmpreunP cu ei putem mTnca dovlecei, fasole verde
dar Oi salatP. $a regulP, sP reRinem0 putem m=nca amidonoase (cartofi, ore!, fasole
verde, paste f<inoase, ma!<re) cu legume g<tite (dovlecei, morcovi, conopid<, >elin<,
var!<, vinete, usturoi, fasole verde) DAR I CU SALAT. 3ac< dorim s< m=nc<m
br=n!< cu salat<, nu trebuie s< folosim p=ine&
(nimalele din naturP, care se bucurP de o sPnPtate mult mai bunP ca a omului, nu
combinP alimentele incorect; ele mPnTncP o mTncare odatP. 8pre deosebire de animale,
noi m=nc<m tot ce ne cade in m=n<, )nclusiv pe ele.
W<X Unde ne!au dus actualele obiceiuri alimentare/ 5a supragreutate, boli de stomac,
ficat, rinichi, tensiune, boli de inimP, cancer.
-ibliografie0
$atrina, 4icolae, Din tainele alimentaiei lacto-vegetariene, Editura ,haJti, %aOi, 1CC9,
pp. 8@!89.
1. Principiul unei alimentaii cu nalt coninut de ap
$orpul nostru este format Qn proporRie de Y@B din apP, QnsP din clipa Qn care ne naOtem,
el deine aid de m!ncare" aer #i ap pentru supravieRuire. entru supravieRuire Oi pentru
a menRine corpul Qn cea mai bunP condiRie, trebuie sP consumPm o dietP care sP fie
constituitP din cel puRin Y@B apP. Aici nu e$te or%a de %ut ap" ci de alimentele care
$ conin" n $tare normal" ap.
Gructele Oi vegetalele crude sunt alimente care satisfac acest deziderat. 2rice altceva este
mTncare concentratP, care Oi!a pierdut apa prin gPtire sau prelucrare. 4u trebuie mTncat
exclusiv fructe Oi vegetale, ele reprezintP doar Y@B din mesele noastre zilnice; restul de
8@B va conRine alimente concentrate, cum ar fi 0 pTine, carne, produse lactate, legume.
,unt douP motive pentru care avem nevoie de apa din vegetale 0 hrPnire Oi curPRare.
)rebuie reRinut faptul cP acestea sunt Oi motivele pentru care apa bautP nu va fi de niciun
a+utor. (pa este transportatP de nutrienRii din mTncare la toate celulele corpului Oi apoi, la
Qntoarcere, QnlPturP reziduurile toxice. )oRi nutrienRii de care are nevoie corpul uman
&vitamine, proteine, minerale, aminoacizi, enzime, acizi graOi' se gPsesc Qn fructe Oi
vegetale. (ceste elemente sunt transportate de apa din vegetale Oi fructe Qn intestine, unde
sunt absorbite. 5a rTndul lor, toxinele &reziduurile' sunt curPRate de apa din corpul nostru
Oi eliminate. $a orice lucru pe care Ql folosim, care se curPRP Oi se spalP, Oi corpul nostru
are nevoie de acestea. Gaptul cP o largP pPturP a populaRiei este grasP aratP cP noi curPRPm
corpul Qn interior, deci mTncPm defectuos. ,unt oameni care, o viaRP QntreagP, nu QOi pun
problema curPReniei interioare a propriului corp. 6epet, aceastP curPRare a corpului
&interioarP' se face prin intermediul unei hrane cu un conRinut mare de apP, care va
favoriza spectaculos desfPOurarea celor trei cicluri ale corpului. $Tnd mTncPm trebuie sP
ne punem Qntrebarea 0
&'are m!ncarea pe care o con$um acum a contri%ui la curarea corpului meu $au la
m%!c$irea lui cu to(ine )*. ,au, cu alte cuvinte 0
&+$te dominat de ,ructe #i $alate )*
(ctualmente, noi $untem pri-onierii papilelor noa$tre .u$tatie. 4u mTncPm alimente
de care are cu adevPrat nevoie corpul nostru, ci pe cele cerute de gusturi. De aceea,
mTncPm acum mTncPruri foarte gustoase care de fapt ne nPclPiesc corpul adPugTndu!i
greutate. DacP vreRi sP fiRi viu, viguros, vibrant Oi Qntr!o formP din cele mai bune, trebuie
sP mTncaRi mTncare vie &fructe Oi legume crude'. $omparTndu!ne cu animalele care
trPiesc Qn mi+locul naturii, aRi vPzut animale obeze, Otirbe, surde, cu ochelari, cu
stimulatoare cardiace sau animale care sP moarP de atac de cord, cancer, diabet sau
congestie cerebralP/ $arnivorele nu mPnTncP niciodata alte carnivore, iar de la ierbivore
mPnTncP prima datP intestinele pline cu vegetale, bogate Qn apP; apoi le beau sTngele,
dupP care mPnTncP organele bogate Qn apP Oi la sfTrOit, dacP nu sunt sPtule, carnea Oi
muOchii.
GPrP discuRie, existP momente cTnd mTncPrurile concentrate vor domina; nu trebuie sP te
simRi vinovat. DupP zeci de ani de concentrate, este greu sP treci la o alimentaRie naturalP.
1echile pofte rPbufnesc. DupP o zi cu concentrate, a doua zi treceRi pe vegetale. )rebuie
sP aveRi Qn minte importanRa acestei alimentaRii bogate Qn apP. Un atomii moleculelor din
plante se aflP enzimele, care nu sunt lucruri sau substanRe, ci principii ale vieRii fiecPrei
celule vii. Enzimele din celulele corpului uman sunt identice cu cele vegetale. Enzimele
se distrug la A9 grade $ Oi orice mTncare gPtitP la o temperaturP mai mare decTt aceasta
este condamnatP la moarte prin dispariRia enzimelor. 3Tncarea gPtitP la peste A9 grade $
Oi!a pierdut viaRa Oi deci valoarea nutritivP. (ceastP mTncare poate sP susRinP viaRa
sistemului uman, dar o face Qn contul energiei, vitalitPRii Oi al unei sPnPtPRi degenerate
progresiv. -Putul apei este specific oamenilor care mPnTncP mTncPruri concentrate. $ei
care mPnTncP fructe Oi vegetale crude, nu mai au nevoie sP bea apP. (pa de izvor nu este
recomandatP, deoarece conRine minerale anorganice, pe care corpul uman nu le poate
folosi sau precipita Oi care se agaRP de colesterolul din corp Oi se depune sub forma unei
plPci groase pe artere.
:*1,-. I2P*,-1/- 4
+$te ,oarte periculo$ $ %ei ap la ma$" deoarece apa diluea- $ucurile di.e$tie care
&$par.* m!ncrurile din $tomac" mpiedic!nd di.e$tia corect a alimentelor #i
dere.l!nd puternic cele trei cicluri ale corpului no$tru. Se c/eltuie totodat o mare
cantitate de ener.ie.
7& Principiul combin<rii corecte al alimentelor
(limentele sunt substanRe comestibile care conRin un anumit numPr de elemente organice,
precum 0 proteine" lipide" .lucide" $ruri minerale #i itamine" ap #i materii
nedi.era%ile &ca fibrele'.
Proteinele (cestea sunt celule organice ale muOchilor, organelor, creierului, oaselor.
,unt formate din cele mai simple elemente, numite &aminoaci-i*. roblema care se pune
Qn cazul unei alimentaRii =tradiRionale> nu este sP duci lipsP de proteine, ci cum sP nu
mPnTnci prea multe. rea multe proteine sunt periculoase pentru corpul uman Qn aceeaOi
mPsura cu a avea prea puRine. roteinele sunt cele mai complexe alimente, iar asimilarea
Oi utilizarea lor, reprezintP procesele cele mai complicate.
DacP alimentul cel mai u#or de de$compu$ e$te ,ructul, cel mai greu de separat Qn
elemente pe care corpul nostru le poate folosi, este proteina. $Tnd consumPm proteine,
corpul cheltuie pentru digestie o ener.ie mai mare decTt pentru orice alt aliment. $u cTt
mTncPm mai multe proteine, cu atTt mai mult ne este consumatP energia pentru
descompunerea lor. 4oi nu avem nevoie atTt de mult de proteine, deoarece corpul uman
recicleazP doar Y@B din reziduurile proteice; Oi apoi, noi ne pierdem numai 28 de grame
de proteine pe zi, prin fecale, urinP, pPr, piele moartP Oi transpiraRie. entru a completa
aceastPcantitate pierdutP ar trebui sP mTncPm YA@ grame proteine, ori unii mPnTnca mai
mult. $onsumTnd mai mult decTt avem nevoie, corpul este suprasolicitat Qn Qncercarea lui
de a elimina surplusul. roteinele Qn exces nu numai cP vP =furP> energie, dar trebuie sP
fie depozitate Qn corp ca reziduu toxic, determinTnd Oi o creOtere Qn greutate, deoarece nu
existP energia necesarP pentru a!l elimina. ( doua zi, un alt surplus de proteine apare Oi
situaRia se agraveazP.
roteina nu apare Qn corpul omului prin consumul de proteine, ci prin aminoacizii din
mTncare. roteina animalelor consumatP diferP de proteina umanP. $orpul nu poate folosi
sau asimila proteine Qn forma lor originalP. Ele trebuie descompuse Qn aminoacizii care o
formeazP. (poi, corpul recompune aminoacizii &Qi sintetizeazP' Qn proteine proprii
corpului uman. 1aloarea unui aliment este datP de aminoacizii care Ql compun. (nimalele
QnsP nu au puterea sP sintetizeze cei : aminoacizi esenRiali Oi de aceea trebuie sP!l ia din
plante. lantele Qi pot sintetiza din aer, apP, pPmTnt, dar animalele, inclusiv omul, sunt
dependente de proteinele din plante fiedirect, mTncTnd plantele, fie indirect, mTncTnd
animalele care au mTncat plante.
ExistP 01 de aminoaci-i diferiRi. )oRi sunt esenRiali, altfel nu ar mai exista. 1A dintre ei pot
fi sintetizaRi de corpul uman, dar : trebuie luaRi direct din mTncarea consumatP.
$onsumarea regulatP a fructelor, vegetalelor, nucilor, seminRelor, mugurilor vP asigurP
toRi aminoacizii necesari, exact ca Oi la alte mamifere, care nu consumP carne Oi care
totuOi nu suferP de vreo deficienRP proteicP. Din alimentele digerate Oi din reciclarea
reziduurilor proteice, corpul are Qn permanenRP aminoacizi, care circulP prin sTnge Oi prin
sistemul limfatic. $Tnd corpul are nevoie de aminoacizi, Qi ia de aici.
Circula>ia aminoaci!ilor este ca o banc< deschis< toat< !iua& Gicatul Oi celulele depun
Oi scot permanent aminoacizii necesari din sTnge Oi limfP. $Tnd Qn sTnge sunt prea mulRi,
ficatul Qi scoate Oi Qi depune &stocheazP' pTnP este din nou nevoie de ei. DacP scade
nivelul lor din sTnge datoritP consumPrii acestora de cPtre celule, ficatul Qi repune Qnapoi
Qn circulaRie. Zi celulele Qi pot depozita Oi repune Qn circulaRie. Deoarece ma+oritatea
celulelor din corp sintetizeazP mai multe proteine decTt este necesar pentru susRinerea
vieRii, celelalte celule retransformP proteinele repartizate lor Qn aminoacizi, depozitTndu!i
Qn sTnge. (cest circuit al aminoacizilor este esenRial Qn QnRelegerea faptului cP proteinele
complete &animale' nu sunt necesare Qn dietP. $ei : aminoacizi pe care corpul nostru nu Qi
poate sintetiza trebuie luaRi din alimente. Gructele Oi vegetalele conRin ma+oritatea celor :
aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castraveRii, vinetele,
mazPrea, cartofii, dovlecii, roOiile, nucile, seminRele de floarea!soarelui, susanul, alunele
Oi fasolea Qi conRin pe toRi opt. (minoacizii continuRi Qn plante sunt Qntr!o cantitate mai
mare decTt cei conRinuRi Qn cPrnuri.
-rebuie urm<rite urm<toarele aspecte +
1. Crnurile nu ne ,urni-ea- com%u$ti%il; energia se gaseOte Qn carbohidraRi. $arnea nu
conRine carbohidraRi, deci nu furnizeazP energie.
2. 2r$imile pot ,urni-a ener.ie, dar descompunerea lor este mai greoaie Oi mai puRin
eficientP. Ele sunt descompuse Qn combustibil numai cTnd rezervele de carbohidraRi sunt
epuizate. .rPsimea din corp nu provine numai de la consumul lor direct. $Tnd se
consumP Qn exces carbohidraRi, aceOtia sunt transformaRi de organism Qn grPsime Oi sunt
depuOi ca atare. (stfel, corpul poate Qnmagazina Oi folosi grPsime fPrP a consuma
mTncPruri grase. Depozitele de grPsime pot fi privite ca o bancP de carbohidraRi, unde se
fac restituiri sau depuneri, cTnd este necesar.
8. Sntatea noa$tr depinde ,oarte mult de ,i%rele celulo-ice pe care le con$umm.
rintre multe alte lucruri, ele previn constipaRia Oi hemoroizii. $arnea nu conRine fibre
celulozice.
9. Un lan de aminoaci-i conine de la 31 p!n la 044.444 de aminoaci-i. $Tnd mTncPm
carne, acest lanR trebuie descompus &rupt' complet Oi reasamblat Qn proteina umanP.
(minoacizii sunt foarte delicaRi. $Pldura gPtitului Qi coaguleazP sau Qi distruge, fPcTndu!%
inutilizabili pentru organism. (stfel, devin toxici depunTndu!se, mPrind consumul de
energie.
A. Carnea e$te ,oarte %o.at n .r$imi $aturate" diferite de cele folosite pentru energie;
provoacP atacul de cord &datorat colesterolului'.
M. Sinte-a itaminei 510 e$te n.reunat mult, provocTnd stPrile anemice.
Y. To(inele coninute de carnea animalelor au o extraordinar de mare influenRP Qn
perturbarea metabolismului hidraRilor de carbon, de aici pTnP la diabet nemaifiind decTt
doi paOi.
:. 6are parte a tumorilor, adesea maligne, au la origine substanRe create Qn timpul
digestiei cPrnii, care nu au putut fi asimilate de organism.
C. Goarte puRinP lume Otie cP, pentru a Qnlocui culoarea gri!verzuie a cPrnii, dupP tPierea
animalului, cu acea culoare roOiaticP, plPcutP, a produsului din galantar, ma+oritatea
fabricilor de prelucrat folosesc nitrai #i con$erani ,oarte duntori or.ani$mului
uman, predispunTndu!l Qn timp la cancer.
1@. Un urma procesPrii termice, calitile crnii $e modi,ic 0
1aloarea nutritivP a cPrnii scade cu 2I8. N
Gierul devine anorganic, deci nefolositor corpului uman. N
1itaminele dispar aproape complet din carnea friptP sau fiartP. N
4oul aliment QncarcP Oi aciduleazP organismul uman favorizTnd apariRia bolilor. N
,e pune Qntrebarea dacP organismul U3(4 este alcPtuit Oi proiectat pentru a consuma
carne.
Deci pentru digestia cPrnii este necesarP o cantitate enormP de energie, ceea ce face Oi
mai dificilP sarcina scPderii greutPRii celor care nu Oi!o doresc Oi o au.
A# dori $ ntre%ai 7 unde ai dori $ $erii ma$a ) Untr!o grPdinP cultivatP cu
legume Oi cu pomi fructiferi sau Qntr!un abator, Qn ambele cazuri aOteptTnd la faRa locului
sP vi se aducP masa proaspPtP /
3ac< ve>i continua s< m=nca>i carne, pentru a minimali!a efectele negative c<uta>i
s< 0
1. ,P gPsiRi o sursP de carne nechimizatP.
2. 4u mTncaRi carne decTt o datP pe zi, pentru a economisi energia internP.
8. $ombinaRi corect carnea cu alte alimente.
?n ca!ul unor activit<>i fi!ice grele, g=ndi>i-v< c< +
proteinele nu vP cresc forRa, ci, prin descompunerea lor, v!o cheltuiesc.
proteinele sunt dezastruoase, QntrucTt ele nu produc energie, ci o consumP.
.(emple 0
Un leu care mPnTncP carne doarme 2@ oreIzi. N
Un urangutan care mPnTncP numai vegatale doarme M oreIzi. N
opulaRiile care trPiesc Qn zona arcticP Oi au ca aliment preponderent carnea au o medie de
viaRP de numai 2Y de ani. N
@& Principiul consumului corect de fructe
Gructele sunt alcPtuite din celuloza, fiind considerate Qn acelaOi timp glucide, deoarece
conRin =zahPr> sub forma fructozei; aceasta din urma se transformP Qn glicogen &energie
disponibilP rapid'. Din fericire, cantitatea de zahPr din fructe nu este mare Oi, Qn plus, este
eliberatP Qntr!o micP mPsurP datoritP fibrelor pe care le conRin acestea.
Important de re>inut Ai respectat este regula de a nu combina fructele cu nimic
altceva, nici cu lipide, nici cu proteine&
'%iceiul de a m!nca ,ructe la $,!r#itul me$ei e$te ne$nto$8 c!nd $unt com%inate cu
alte alimente" ,ructele pertur% di.e$tia #i #i pierd a$t,el ma9oritatea . itaminelor
$ombinate cu alte alimente, fructele vor rPmTne prizoniere Qn stomac, unde vor fermenta,
producTnd chiar Oi alcool, deci toatP digestia va fi perturbatP.
:ructele se m<n=nca doar pe stomacul gol6 pute>i s< le m=nca>i diminea>a sau
seara la 7-@ ore dup< cin<&
Celor care sufer< de insomnie le recomand s< nu consume portocale la
culcare, vitamina C av=nd un efect de stimulare&
8e recomand< consumarea fructului )mpreun< cu coa"a lui, )n care se afl< cea
mai mare cantitate de celulo!<, care a"ut< tran!itul intestinal& Coa"a
fructelor limitea!< puterea lor glicemic<&
LB2CI1 este, paradoxal, alcalinizantP Oi antiacidP gastric, neprovocTnd arsuri
stomacale. 3ai mult, cunosc cazuri de vindecPri ale ulcerelor gastrice dupP consumul
acesteia. .ustul acid nu trebuie sP ne aducP neapPrat cu gTndul la aciditatea lPmTii.
(cesta este dat de acizii organici, care nu rPmTn ca atare Qn celule. Uimitor este faptul cP
lPmTia este inclusP printre cele mai bazice alimente. Un exteriorul organismului nostru, ea
se comportP sub influenRa unei reacRii acide, pe cTnd Qn interiorul corpului nostru ea
genereazP alcalinitate, deoarece Qn timpul digestiei acidul citric conRinut de lPmTie este
oxidat, rPmTnTnd sPrurile care pPstreazP alcalinitatea sTngelui. Deci la o analizP
profundP, lPmTia QnseamnP energie, deci viaRa.
:eama de lm!ie picurat n urec/i are e,ect calmant n otite. Sucul de lm!ie diluat
cu ap di$tilat n proporie de 171 #i picurat n oc/i indec %le,aritele.
;emora.iile na-ale $e opre$c dac introducem n nri tampoane m%i%ate cu $uc de
lm!ie.
Durerile de cap di$par dac $e pune o compre$ cu ,elii de lm!ie pe ,runte.
2amenii nu Otiu cTnd Oi cum se mPnTncP fructele, iar corpul RipP disperat dupP ele.
:ructul este cea mai binef<c<toare m=ncare, dPtPtoare de viaRP Oi energie, din cTte
existP. Gructele sunt cel mai important aliment pe care Ql putem consuma. ,trPmoOii noOtri
au mTncat numai fructe milioane de ani. 3TncPrurile lasP urme pe dinRii noOtri. Din
studierea dinRilor fosilizaRi, rezultP cP primii oameni nu mTncau nici carne, nici seminRe,
nici tulpini, nici rPdPcini sau frunze, ci fructe. Ei erau fructivori Oi, fPrP excepRie, timp de
milioane de ani au mTncat numai fructe. Deoarece fructul este alimentul la care omul este
adaptat biologic pentru a putea sP Ql mTnTnce, este mai important sP ne punem problema 0
C=te fructe am m=ncat ast<!i D decTt 0 C=te proteine am m=ncat ast<!i D
,e cumosc numeroase cazuri de otrPvire cu proteine. ,upraconsumul lor este legat de
cancerul ficatului, al vezicii urinare, mamar, stomacal Oi de leucemie care reprezintP 1I8
din toate formele de cancer uman cunoscute.
2trPvurile din proteine nu se gPsesc Qn fructe Oi pentru cP scopul nostru este acela de a ne
curPRa organismul de toxine, calea cea mai eficientP este de a consuma cTt mai multe
fructe.
<ructele con$tituie m!ncarea cu coninutul cel mai mare de ap 7 =4>?4@. An plu$" ele
$unt pline de itamine" minerale" car%o/idrai" aminoaci-i" aci-i .ra#i. Prin natura lui"
,ructul d corpului po$i%ilitatea $ $e curee de to(ine" dac e$te corect con$umat.
,tudiile aratP cP =ceea ce mPnTnci la o masP afecteazP ceea ce vei mTnca la masa
urmPtoare>. 5a douP grupuri studiate, dintre care unuia i s!au dat fructe, iar celuilalt
alimente dulci pe bazP de zahPr, s!a constatat cP0 grupul care mTncase fructe a dorit sP
mPnTnce Qn medie cu 9YC calorii mai puRin decTt grupul care mTncase zahPr.
Gructele cer mai puRinP energie pentru a fi digerate decTt orice alt aliment. Un practicP,
nicio energie nu este cheltuitP la digestia lor; mai mult, fructele dau energie corpului.
)ot ceea ce intrP Qn stomacul omului trebuie sP fie descompus, transformat Qn glucozP,
fructozP, glicerinP, aminoacizi Oi acizi graOi. (ceOtia sunt nutrienRii din alimente folosiRi
de organism.
$reierul funcRioneazP numai cu glucozP. Gructul QnseamnP mai ales glucozP Qn
organismul tPu. Digestia, absorbRia Oi asimilarea lui necesitP o infimP energie din cea
cheltuitP pentru descompunerea altor alimente. (lte mTncPruri &corect combinate' se
digerP Qn timp de [ 9 ore, cu o mare cheltuialP de energie. Gructele nu sunt digerate Qn
stomac, ci sunt doar predigerate. Ele trec prin stomac timp de 2@!8@ minute &bananele,
curmalele Oi fructele uscate la soare stau cam o orP'. Energia economisitP prin
=nedigerarea> fructelor este enormP Oi folositP imediat de organism pentru curPRarea
Resuturilor de toxine. Condi>ia este ca fructele s< fie corect consumate&
Deoarece stau Qn stomac atTt de puRin timp, QnseamnP cP ele nu trebuie mTncate cuIdupP
ceva, ci pe stomacul gol, dimineaRa. %mediat cum fructul vine Qn contact cu mTncarea din
stomac Oi cu sucurile digestive, Qntreaga masP de alimente Qncepe sP se =strice>. 2rice
proteinP din stomac va putrezi, orice carbohidrat va fermenta. )otul devine acid. ,!ar
putea sP nu vP fie rau, dar aceasta nu QnseamnP ca nu aRi QncPlcat o regulP de bazP Qn
alimentaRie, ci aratP enorma adaptabilitate a corpului nostru.
.(emplu 0 epenele nu trebuie mTncat niciodatP dupP masP, deoarece produce
fermentaRie. DacP Ql mTncaRi pe stomacul gol, iar dupP 2@ de minute mTncaRi altceva, veRi
vedea ce efecte pozitive va avea.
Gructele clasificate botanic drept =acide> &portocale, ananas sO grapefruit', ca de altfel
toate fructele odatP a+unse Qn stomac devin alcaline &dacP se consumP pe stomacul gol'.
Ele neutralizeazP, ca Oi vegetalele crude, acizii care se formeazP Qn corp. Un corp toxic
acid se poate recunoaOte dupP 0 balonare, greutate excesivP, pPr QncPrunRit, chelire,
izbucnire nervoasP, cercuri negre sub ochi, riduri premature pe faRP, ulcerPri. $onsumul
corect de fructe duce la o incredibilP Qntinerire, longevitate, sPnPtate Oi energie. Un afara
faptului cP ele aduc Qn corp apP de curPRare, se Otie cP fructele nu lasP reziduuri Qn sistem,
nu cheltuie energie pentru digestie, importanRa lor enormP constTnd Qn conRinutul valoros
de =combustibil>. GPrP combustibil organismul nu poate funcRiona. 1aloarea de
combustibil reprezintP ceea ce trebuie cPutat Qn orice mTncare.
Gructele sunt singura mTncare cu compoziRia perfectP de nutrienRi. )rebuie QnsP fPcute
douP remarci importante referitoare la consumul fructelor 0
1. :ructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete. Gructele fierte sau
coapte nu mai furnizeazP nici substanRe nutritive, nici apa necesarP curPRPrii, ele
sunt acide Oi forReazP corpul sP le anuleze aciditatea cu cheltuialP de energie.
.Ptitul distruge valoarea potenRialP a fructelor. )rebuie sP ne amintim mereu sP
mestecPm bine fructele, sP le QmbibPm bine cu salivP, Oi sP nu le QnfulecPm cu
lPcomie.
2. C=t timp trebuie s< treac< de la consumarea altor alimente p=n< la m=ncarea
fructelor D (tTt timp cTt stomacul este gol, puteRi consuma cTnd Oi cTte fructe
doriRi, lPsTnd sP se scurgP 2@!8@ de minute Qnainte de a mTnca alte feluri de
mTncare. DupP ce aRi mTncat orice altceva Qn afarP de fructe, trebuie sP aveRi Qn
vedere timpul de digestie, astfel 0
1limentul E -impul de digestie
Salata $au e.etale crude B 0 ore
6!ncruri corect com%inate ,r carne B 1 ore
6!ncruri corect com%inate cu carne B C ore
'rice m!ncare incorect com%inat B = ore
$are credeRi DacP ne QntreabP cineva 0 cP este cea mai periculoasP masP din zi / 1eRi
putea rPspunde precis 0 Unainte de culcare ! Dar a doua masP ca pericol / 1P rPspund eu 0
3icul de+un copios ! De ce / (mintiRi!vP 0 Energia este baza vieRii. $Tnd vP sculaRi
dimineaRa sunteRi odihnit Oi Qn cea mai bunP formP energeticP pe care v!o pot furniza
sistemul Oi somnul.
e ce veRi cheltui &risipi' aceastP energie/ e un mic de+un copios / Digerarea &mare
consumatoare de energie' acestui =mic de+un> vP va uza energia Oi nu vP va aduce un
surplus energetic. 3ai ales =micile de+unuri tradiRionale> 0 ouP, brTnzP, OuncP, pTine,
roOii, ceai, lapte, dulceaRP, conserve, prost combinate, consumP o mare cantitate de
energie. Energia nu poate fi furnizatP decTt dupP ce mTncPrea este absorbitP de intestine.
DacP vom Qnlocui acest amalgam de alimente cu fructe, energia ne va a+unge Qn corp
instantaneu Qn loc sP aOteptPm ore, iar starea de somnolenRP ce urmeazP micului de+un
bogat tradiRional dispare.
Deci, ca regulP 0 2=nca>i la micul de"un numai fructe6 m=nca>i fructe diminea>a, ori
de c=te ori v< este foame& 2=ncatul fructelor pe stomacul gol accelerea!< pierderea
greut<>ii inutile&
$aloriile de QnaltP calitate care se gPsesc Qn fructe nu vor crea probleme de greutate
corpului dumneavoastrP. 6aRiunea pentru care vP recomand consumul fructelor dimineaRa
este legatP de cele trei cicluri ale or.ani$mului nostru 0
I. +liminarea Dntre orele C B 10E. 6!nc!nd ,ructe #i cpt!nd ener.ie $e ,aori-ea-
eliminarea to(inelor. Con$umarea altor alimente ,r!nea- eliminarea.
II. Con$umul alimentelor Dntre orele 10 B 04E. 6!ncai" dar atenie 7 di.e$tia con$um
ener.ie. Ancepei cu $alate #i" pe m$ur ce apropiai de ora 04" putei con$uma
proteine" dar corect com%inate.
III. A$imilarea Dntre orele 04 B CE. Acum corpul dumneaoa$tr #i e(tra.e $u%$tanele
nutritie #i le utili-ea-. Dac ai com%inat corect m!ncrurile" n 1 B C ore ele a9un.
n inte$tin" unde ncepe a%$or%ia lor de ctre corp.
F& Principiul gestion<rii depo!itelor de gr<sime
(sociaRia lipide glucide, Qn cadrul unei funcRionPri pancreatice defectuoase, poate
determina Jilogramele excedentare Oi starea sPnPtPRii. Principiul de ba!< al noului mod
de alimenta>ie se bazeazP, Qn parte, pe faptul cP, Qn ma+oritatea cazurilor, se evit<
amestecarea lipidelor cu glucidele GmaleficeH, av=nd gri"< s< prefer<m lipidele
GbeneficeH, )n scopul prevenirii bolilor cardiovasculare& 5ipidele vor fi QnsoRite de
diferite legume, Qn special de fibre alimentare.
+(emple de meniuri n care .lucidele &male,ice* nu ,i.urea- 7
1. ,ardelele &lipide =benefice> 7 proteine'
2mleta cu ciuperci &lipide 7 fibre'
,alata verde &fibre'
-rTnzP &lipide 7 proteine'
2. $ruditPRi &fibre'
ulpP de viRel cu fasole verde &lipide 7 proteine'
,alatP verde &fibre'
HmeurP &glucide =benefice> 7 fibre'
8. ,alatP de roOii &fibre'
$od cu vinete &lipide =benefice> 7 proteine 7 fibre'
,alatP verde &fibre'
-rTnzP &lipide 7 proteine'
5a cele trei meniuri enunRate cel mai important lucru este acela cP toate se vor consuma
f<r< p=ine.
-rTnzeturile de vacP conRin A g de glucide la 1@@ g.
1-./II. 4 0r=n!eturile nu trebuie m=ncate la sf=rAitul unei mese care con>ine
lipide&
DacP alimentaRia ar fi lipsitP de glucide, pancreasul nu ar secreta insulinP Oi deci nu s!ar
constitui grPsimi de rezervP. 2rganismul are nevoie de energie pentru menRinerea
echilibrului vital, astfel QncTt el va recurge la grPsimile de rezervP pentru a obRine energia
care Qi este necesarP.
(limentTndu!se normal &vitamine, sPruri minerale', organismul QOi va reduce de la sine
grPsimile de rezervP, care constituie excesul de greutate, va arde cu prioritate stocurile de
grPsime acumulate Qn prealabil.
)otuOi, .lucidele &male,ice* Dcarto,i pr9ii" dulciuri" pr9ituriE or putea ,ace parte din
alimentaie" cu condiia de a nu le in.era dec!t n mod e(cepional #i ntotdeauna
$eparat de lipide.
,untem victimele deplorabilelor obiOnuinRe alimentare proprii civilizaRiei noastre0
Un copilPrie, piureuri, prP+ituri, bomboane, acadele apoi paste fPinoase Oi orez, felii
groase de pTine cu unt, cornuri, dulceaRP Oi turtP dulce. 3ai tTrziu, cartofi, macaroane,
multP pTine, orez Oi zahPr.
Un studenRie, =glo+deala> de la cantine sau gustPrile rapide Oi sandviciurile uriaOe. Giind
matur de+a, obiOnuinRele cPpPtate pTnP Qn acest moment sunt greu de QnlPturat Oi,
bineQnReles, adaosurile cu care mai vine Oi partenerul de viaRP &eventual un sos alb cu
fPinP'. (ceste faimoase obiOnuinRe alimentare dPunPtoare, care vi s!au imprimat sau pe
care le!aRi adoptat din comoditate, au drept consecinRP 0 creOterea greutPRii peste cea
normalP Oi, chiar dacP aceasta nu se instaleazP, Qn mod sigur va avea ca efect
dezechilibrarea metabolismului Oi un mare numPr de afecRiuni.
,.GULI 3. 1U, P./-,U 1 ,.3UC. 8-,.8UL 4
Fu ,acei nimic din ceea ce mai t!r-iu >ar putea determina $ $punei o
minciunG
+itai am!nrile. Fu l$ai pe m!ine ce putei ,ace a$t-i. Ce putei ,ace a$t-i"
,acei acum G
Fu ,ii e(trem de e(i.ent cu dumneaoa$tr G
Re,u-ai orice proiect" orice actiitate $au c/iar o $impl initaie la ,ilm dac
nu aei ener.ia #i di$po-iia pentru acea$ta" $pun!nd ntotdeauna FU G
De$crcai> $u,letul G Di$cutai pro%lemele dumneaoa$tr cu un prieten de
ncredere8 poate a9uta $ ie#ii din con,u-ie #i $ re-olai mai u#or
pro%lemele.
Re-erai> timp n ,iecare -i pentru propria dumneaoa$tr intimitate" lini#te
#i meditaie G
Uitai #i iertai eenimentele neplcute $au oamenii care >au ,acut ru.
Acceptai ,aptul c lumea n care trim e$te o lume imper,ect G
Punei mai mult dra.o$te n tot ceea ce ,acei G
Fu ne.li9ai ma$a de &pr!n-*. Andeprtai> cu mintea #i cu trupul de %iroul
dumneaoa$tr $au de locul de munc" c/iar dac o ,acei doar pentru 13
minute.