Funcia i obiectul ironiei n cele trei poezii din ciclul "Tablouri biblice (Versuri de abecedar)", de Tudor

Arghezi
Textele lui Arghezi pot fi citite n dou chei. Ambele includ o component ironic.
n primul rnd, le putem citi ca pe o ironie fin la adresa textului biblic. Prin urmare, n aceast variant,
obiectul ironiei este chiar iblia. !igur, este o ironie tandr, pentru c Adam "i #va sunt transforma$i n ni"te
copii nzdrvani, iar %umnezeu devine un tat sever. &unc$ia ironiei nu este de a arunca o blasfemie, ci de
a aduce, prin umorul con$inut, mesa'ul biblic mai la ndemna cititorului de orice vrst, de a(l face mai
familiar, mai u"or de receptat.
n al doilea rnd, le putem citi ca pe o ironie tandr la adresa copiilor neastmpra$i. Prin urmare, n aceast
variant, obiectul ironiei sunt copiii nzdrvani. #i sunt ipostazia$i n Adam "i #va. )opilria este vrsta
fericirii "i a incon"tien$ei, la fel ca a primilor oameni. Tatl este un %umnezeu atoate"tiutor "i atotputernic.
&unc$ia ironiei, n aceast lectur, este moralizatoare. )opiii sunt mustra$i cu blnde$e "i nv$a$i ce e bine "i
ce e ru.
Arghezi resuseste sa dezvolte literatura pentru copii, sa foloseasca o variatie de mijloace artistice
pentru a o face cat mai complexa si mai cuprinzatoare. Importanta lui Tudor Arghezi in literatura
romana este inestimabila, intrega sa opera cupranzand o varietate de teme si dezvoltand numeroare
motive.
-Tudor Arghezi mai contribuie si la dezvoltarea literaturii pentru copii,temele sale cu tenta religioasa
sunt printre cele mai disputate.
1)rima cerinta-!prezentarea modului cum au fost creati Adam si "va)
- #otivul crearii omului, motiv prezentat in poezie, este lipsit de profunzimea tainei. Arghezi isi
imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca eliberarea de o apasatoare monotonie a singuratatii$
%urandu-i-se singur in stihii,&a vrut si 'umnezeu sa aiba-n cer copii(. )fensat, autorul mentioneaza
ca omul ar fii putut fi creat din %borangic, argint sau promoroaca,(, insa el a fost creat din %cu praf si
nitelus scuipat(, acesta fiind si motivul pentru care Adam a iesit %trandav si naravas(
-'ivinitatea este inchipuita ca o fiinta omeneasca,fiinta care se plictiseste si care din materia creata
anterior, creeaza omul. Adam, primul om, nu poate fi insa descris cu minutiuozitate de catre autor
deoarece, %nici o poza nu ne-nvata&*um ar fi fost omul dintai la fata.( Aici autorul da libertate
imaginatiei, a gandurilor.. 'in costa lui Adam este facuta "va. oetul nu insista in a descrie aceasta
%zamislire( a "vei. rimii oameni sunt inchipuiti de Arghezi ca niste copii surpinsi intr-un moment de
joaca$ %s-au luat de maini si-au cutreierat&gradina toata-n lung si-n lat.( In acesta secventa se
surpinde intr-un mod exceptional nevinovatia, curatia, frumusetea primilor oameni. "rau precum
copii liberi, ce %sovaiau( prin gradina. Intreaga poezie este vazuta ca o armonie a creatiei, un tablou
ce infatiseaza pe Adam si "va in gradina raiului. Acest act al creatiei este surprins de poet ca o
joaca, in care omul creat de 'umnezeu isi atribuie acesta taina a facerii si profita de minunatiile
raiului.
+)A doua cerinta-!descrierea traiului fericit pe care prima pereche il duce in ,ai)
-Acea pereche de oameni apare la Arghezi in ipostaza unui cuplu de copii de scoala.In aceste
conditii, raiul este, evident, locul pe care si-l doresc toti copiii$un loc unde nu te bate nimeni la
cap$(nimic,nici tati,nici mame,nici dadace,nici profesoara rea ca o ragace,nici dascalul cu zgarci in
beregata care sa sacaie baiatul si pe fata(,locul unde nu trebuie nici sa te culci devreme,nici sa te
scoli cu noaptea-n cap,ca sa nu intarzii la scoala,locul unde baietii nu sunt obligati sa-si invete
lectiile si nici fetitele sa se pieptene(nici culca-te devreme,nici te scoala,nu era cine tine socoteala(.
,aiul pentru copii este jocul, gluma si cataratul in copaci dupa poame,elemente care dau o conotatie
ludica acestui loc$(totul era de gluma si de joaca,si asteptai doar pomii sa se coaca(
-)A treia cerinta-!relevarea consecintelor incalcarii cuvantului divin)
-oetul face o remarca la atotprezenta 'ivinitatii .credeau ca 'omnul e culcat(.Intr-o exprimare
simpla se dezvaluie de fapt tainica atotprezenta a lui 'umnezeu care vegheaza neincetat$ ./u se
asteptau ca 'omnul vede tot& ca ochiul lui deschis, intr-adevar,& si departarile le vede in raspar(.
Incalcarea poruncii duce bineinteles la pedeapsa. ./ici nu-nghitisera o-mbucatura& *-au fost si prinsi
cu ea in gura,( aceste versuri prezinta caderea lor in pacatul neascultarii. )mul isi dovedeste
lacomia sa pentru tot, chiar daca 'umnezeu le-a pus a dispozitie toata frumusetea si bunatatea,
descrise in poezia %Adam si "va(.
-oetul face ideea poetica a divinitatii usor de perceput prin faptul ca foloseste o exprimare simpla,
populara. 'umnezeu, vazut, %venind in rotogoale( este pus sub aspectul unei prezente imediate,
deoarece, el %si departarile le vede in raspar(. oezia nu dezvaluie alte amanunte despre felul in
care primii oameni cad in pacat, se infrupteaza la indemnul sarpelui sa guste din pomul
interzis.#ancand din pom au incalcat porunca lui 'umnezeu.Adam a invinovatit-o pe "va, iar "va pe
sarpe. Aceasta neasumare a responsabilitatii apare in poezie ca o dovada a neintelegerii puterii
dumnezeiesti. 'umnezeu este atotvazator si atotstiutor,dar aceste lucruri nu sunt cunoscute si
intelese de oameni.
-#inciuna este cea care decide pedeapsa caci$ %'umnezeu loveste-ntotdeauna& mai tare decat
faptele minciuna
-edeapsa este de fapt o consecinta, o urmare a neascultarii. %'in ,aiul dulce si din tihna buna&
'omnul i-a dat afara, in furtuna
0)A patra cerinta-!explicarea rolului mijloacelor artistice-mai trebuie completata)
-.'ar ce-i veni-ntr-o zi lui 'umnezeu
*a se-arata incins in curcubeu...1
entru a-i da proportii monumentale, poetul foloseste aici o dubla figura de stil. 1incins in curcubeu1
este in acelasi timp metafora si hiperbola, sugerand nu doar maretia, ci si stralucirea orbitoare a
*reatorului.
-In 1Adam si "va1, 'umnezeu nu apare ca imagine, ci prin actele sale. "l creeaza primul om, pe
Adam, 1cu praf si nitelus scuipat1, dar .la nimerit din pricina aluatului,gresit( ne spune poetul, l face
.cam somnoros si cam trandav si naravas( si .parca si zbanghiu1. Avem aici un 'umnezeu mai
uman, care sufera de singuratate si este, asemeni omului, failibil.'e aceea si lipseste imaginea lui
monumentala.'incoace,in 1orunca1, 'umnezeu apare in splendoarea stralucirii si maretiei sale,
avand ca atribut atotputernicia$(el dete-ntaile porunci,anume ce-I iertat si nu e sa mananci,din
pomul asta "vo si Adame,sa nu v-atingeti nicidecum de poame,de unde nu,cunoasteti ca v-asteapta
pedeapsa mea cea crancena si dreapta(
- Atentia lui Arghezi pentru scrierile cu subiect religios se observa cu usurinta in intreaga sa creatie.
2imbajul , expresia poetica este in acesta poezie una simpla, ce arata alegerea scriitorului pentru
literatura celor mici,astfel formularile sunt mai pline de haz,de umor
Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi cuprinde o grupare de cinci
poezii* Adam i Eva, Paradisul, Porunca, Pcatul, Pedeapsa. #le s(au publicat n august
+,-- n Revista Fundaiilor Reale.
.nspirndu(se din Vec!iul Testament, Tudor Arghezi ofer cititorului n ciclul de poezii
Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) o viziune personal, necanonic, a modului cum
%umnezeu i(a conceput pe primii oameni* Adam "i #va. Pstrnd coordonatele textului
biblic, autorul construie"te un univers diferit, marcat de puternice accente ludice.
n poezia Adam i Eva, Arghezi "i imagineaz cum %umnezeu, pentru a("i alunga
singurtatea, l ive"te pe Adam din praf i nielu scuipat. Plmada, ntiul fiul al !o"nului,
nu iese cum ar fi trebuit din pricina aluatului. Plictisul )reatorului se curm n clipa cnd o
zmisle"te "i pe #va dintr(un os rupt din coasta lui Adam.