r/l/VN^ooz/S M

bujor manescu
CULTURA
LEGUMELOR
SUB PLASTIC
/v^ A^/ vo AZt ^
Prof. univ. dr. Bujor Mi nescu
CULTURA
LEGUMELOR
SUB PLASTIC
(BAZE TEORETJCE ^1 PRACTICE)
r
^ " - ^
r^v / ? ^
E D I T U R A C E R E S
ft i HUr*{t i
Copert a: RADU SLAVU
PREF ATA
Foloiirea ifiiittrtalehr plasties i-d exthis in toate farile
prtxhtriiioare tic legume, dcichlzind drmmm not in agrotehnica
plat}trior kgtimicolc ^t nducmd modifkari esenftide in proceml teh-
nolo^ic at aceitom, Kezistenfa lu tracfiunet suplefea, tramparetifii
cpl'iCiii comoditatea in a fi trtamptilate, modttl iimplti de exploti-
tare iint cstlitafi care }ac ca materiatelc plastice :>~i irdocmasca
hi mate parte it tela, met&lul i lemnni In constrHCfi'de dcfiifiatc
fiiatitchr legumlcole,
.Matmalele plasiice jolosite in a*.operirea serelor fi adapostnrilor
ojera centtifii javorab'tle pentrit obfiner ea unor catttita\i sporite de
legume tie prima itparlfic. f'rotejar ea etdinrilor tiTzU de toamnS da
posih'ditatea prehmgirii perioadd de recokare a legHmelor {t cref^
terii proditcftet ia utiilatea de suprajti^ii,
Directiveie celui tie nl X-lea Coitgres al P.C.R. acordS o aten-
fie deosehita maririi product i d de legume care pentrtt anul 197 S
va treht't sS a}nngi% la peite 4 mitioane tone din care cea extra
timpitrie vn ti vhfinnta din ierele acoperite cu mase plastice.
Lttcrarca de fa(a are ca ohiectiv prezentarea problemelor privind
constrttcfiile, iticaizirea, microcl'tmatnh folosirea terenulai, tehno-
logia principalelor adt uri de hgmng fi eficien^a econamica a me-
todelor tie cultivare.
La elaboraren Iwcrarii s-a comithat o hogatS- biblitfgxafie ds
specialitate. Au fost foloiite tie asemenea rezuhatek obfinute de
stafinmle experitnetitale, de cooperativele agricole de producfie ^i
de intreprinderile agrict^le de i t at ipecializate ht culttira kgiimelor
sub plastic, precHtn ^i stHdiile proprii.
AUTORUL
I
MATEfllALELE PLASTICE FOLOSITE IN LEGUMI CULTURA
PRIMELE CERCETARI S| A PUCA J I I
Intrarea maierialelor plastice In circuitul economic tnon-
dial %-A facut in aniil 1359 prin obpnerea Bbrd Vulcan, sub4ian(a
artificial a rczuliaia din tratarefl. lintersuluj cu solupc dt dor Lira de
zinc sau cu acid sulfuric. In lS6.^ fra^ii H y a t t descopera cdu-
loidul, iar in i907 E a c k c l a n d fabrica bachelila, prima ma-
<ja plasties sintciita prin pollcondensarea fenolnlui ^i forniolului.
Aceasta consiiinic un moment decisiv in dttvoliarca unci ade-
varaic indnstriJ de itiateriak plastice sintciice, ceeace face ca in
an 111 1909 sa se produca 20 000 tone produse.
Cercetarile teoreiice ^i a plica live elect uate dupa prLmul razboi
mondial de S t a u d i n ; e r , Jucrarile lui C a r 0 t h c r s ^i des-
copcririlc facute dc Z i e g l e r , N a t t a ^i K e r n in domeniul
chimici poUinerilor ^i proprietatilor macromolcculclor au dar un
impiils ji mai mare indusiriei de materiale plastice. !n anul 1954
Z i e g l e r ob;ine polietilcna de presiune joEisa, De asemenea tre-
buic mcntionat aporinl lui C, D. N e n i t e s c u la elaboraren
itnui proccdcu original de ob^inerea polietilenei tie joasa presiune,
de foarte buna calitate.
Primele aplicari ale materia I dor plastice in cultura legumelor
5-au facut in anul 1929 la Universitatea Kentucky din S.U.A. Ex-
peri en^^le s-au efexiuat folosind cdofan sub care s-a coltivat salata.
i n anul 1932 F e i n b e r g la Instilutul ele Fizlca .^^ricola din
Leningrad inj^iaza primele cercctari cu adaposturi din celofan la 0
cultjiira de ridicbi. !ii acesie experien(e s-a stiidiat pentru prima
dita_hiol()gia plantdor, microclimatul, precociiatea ^i dinamica pro-
ducpci. llezultatL'le obtiiiuie au fost revclatnrii, loiiiji eficienfa
economics era sca^uta, daiorita costulni foarte ridicat al mareria-
lului plaslic. Iji anul 1948 E mm e r s t readuce in actualitatc es-
perimentarile cu plastEC in sectorul horticol.
Anul 1950 in Japonia, 1954 in U.R.S.S, ^i ii.U..\., 1956 in Anglia,
1958_ m Frania, i960 in Italia ji Romania constituie moEnentc
decisive dc a pi ic are pe scara larga a materia I dor plastice in legu-
micultura.
SITUATIA ACTUAL^
Cerinvde mereii crescinde ale produe^iei an impus dez-
voltarca industriel dc mase plastice pe plan mondial. ,\stfel, de
la 1,5 milioane tone plastic produce in anul 1950, s-a ajuns la 15
milioaiie 'tone in ami] 1958. iar pentru 1970 .s-a prevaziit o pro-
duc^ic de cca. 20 milioane tone ( B u c l o n i96S). Din aceajia
cantii.a.tc, agricLiltura consuma anual : in Japonia 70 OOO tone,
SJJ.A, 4.'^ OOO toiit, Tialia 28 000 tone. Franca - - 16 000
tone, Anglia -^ 10000 tone, U.K.S.S. 15 000 tone, Canada
3 000 lone, altc ^r i lOOCO lOnc. In anul 196S circi 30'*,'o din
produt\ia mondiala de leg.ume de iarni ;i primavara se produce
sub plastic. In Japonia, daca pina in anul 1955 cultura de legume
protejata cu plastic reprezcnta cca, 5'/fl din prtxluctia totala "ob;i-
nuia, in prezcnt ea s-a ridicat la 2b%'e.
Pe categorii de folosin|a, siiuafia materialelor plastice pe plan
mondial in legumicultura s-a prezentat i n anul 1968 asifel :
' cotustruutit de *ere -Ki 0(M MUL'
idaposturi i^mporan.- . . , , , . . 40 CKXJ loue
multtrei Jig^-ului , . . . . . . , , . , , . . ,14 5iOO lone
ifigitfle Jl dretiaj . . . . . . . . . , , 25000 tone
~ l aoTsvat e , . - , , 1C000 tone
iiliHUfi . . . , , 2 3 000 tone
pTDtcc^I3 rfCo[!elor 51 utEl.ijflor 9% wM ix>tie
ghiveiri: , 20 MO Pons
In S.U.A,, in leguniiculluja se folosesc anual circa 12 000 t one
materia! e plastice dc dif eri te tipuri pt nt ru nnuatoarele scopuri :
mulcire 3 000 tone, sere 3 000 tone, scmifor^at 300 tone,
6
protejarea culturilor 5 000 tone, tn Franca, situa^u se prezi nt i
diferit : pentru protejarca culturilor se folosesc 1 300 tone ma-
teriale plastice, pentru const rue ^ii de sere 200 tone ^i pentru
mulcire 600 tone.
Supra fe^dc cn plan tele bortiviiicole ji in special legumicole pro-
tejate cu plastic au at ins in a.nul 196S indici f oi ne rid tea (i :
S.U.A. 2t SOO ha, din caa* 1 SCO sere ji ntnde si 20 000 ha
niuld ; Fran (a 11 350 ba, din c;U'e 7 OOC ba mulci, 350 sere ^i
4 OOO tunele tctnporare ; Italia 11 OOC ha, din carL- 6 OCO ha sere,
4 OCO ha timelc ^i i COO ha muki ; Japonia 33 500 ha. Spam a
1 300 ha din care : 500 ha mulci, 30C ha sere, 500 ha t unde ;
U.R.S.S., I 000 ha sere ; Izrael I 30C ha ; Belgia 1 250 ha sere,
Demn de remarcat cste fapiul ca In IJ,R.S.S. pina in 1956 uni-
taule cultivatoare au primit anual 450 OOC m^ ma teriale suple,
iar in amil 1961 1 200 000 m^. !n anul 1%7 au primit 4 milt-
oane m^* din fiscinenea produse pentru protejarca culturilor kgu-
raicolL'.
In legumicult^ira sc folosesc doua mari grnpe dc malet-iale plas-
tice : suple (flexibile) din care be parte policiilena,^ policloiun
de vini! cu plasiifiaiu 51 poliamiddc (relon, nylon) ; rigide in care
intra poMestcrul, pobstirenul, polimetacrilatul de mctil ^i policlo-
rura de vinil fara plaslifiant.
Din lotalul produc^iei de materiale plastice in anul 1969. eels
mai multe folosiie in sectorul legumlcol sint polietilena 70',/<i,
polidortna de vinil 20'*/ci ji matcrialele rigide \GVti. Conside-
rate pe ;ari, aceste materiale plastice prezintS urmatoarea situav-c
de folosire raportata la produc via autohcona : Japonia, P,V.C. co
SO^'j, polietilena cn 20'*/ ; S.U,.\ Italia, U.R.S.S., polietilcna cu
mVo P,V.C. cu 200/9, -Franva polietilcnS cu 70"/o, P.V.C. cu 2&U,
pc^liestet"i cu lOi^'n,
Principalcic caracierisiici fij^Ico-mecanice ale maU'iialelor pi as-
lice, importante pentru proccsul de productie din legnmicukura
sint prczentate sn ceic ce iirmeaza,
MATERIALELE PLASTICE SUPLE
Polietilena se fabrica prin polimerizarea etilcnei la pre-
siunea dc 2 OOC at $i la lemperatura de 18C'C, in prezeiHa oxige>
nului molecular care acilvea^fa reactia. 1EI funclie^ de greutatea
molctulara se obune polietileita irioale, de tnalta presiune ji polieti-
lena dura de joasa presiune.
Cele doua tipuri de polietilena, de presiune joasa ^i presiune
fnalta, se deosck'sc lntre ele datorita calitapi lor diferite. De
acesi fapt trebuie linut seama la alegerea materia lulu i pentru con-
strocp! sau alie uiili;?ari. .\stfel, limiia de reristenia la polietiletia
de joasa presiune esie superioara limitei de rezisten^a a policti-
lenei de in alt a presiune, Aceasta se observa foarte bine in caxul
utilizarii lor la temperatnri mai ridicate.
La noi in ^ara polietilena se produce la CombinatuI petrochimic-
Braii ji CombinatuI petrochiinic-Pitejti.
Polieiileiifl resists la actiunea acijilor ^i a bazelor tari. Sub
ac^iunea unor compuji chimici arc loc o crejie^rc a volumiilui
polietilenci care insa nu provcraca modificari niecdnice esenviale.
Totu^i esic bine sa fefim milietilcna, indiferent de forma in care
se prezjnta, de aTingefea CIE orice acizi ji hidrocarburi (benzol, to-
luol) care la temperaiuri de peste 7080'"C o diiolva. Este mai
puvin rczjstenia la actiunea acidului sulfuric concentrat. La tem-
per atura de 110120"C s;c topejlc.
Pelicula de polietilena are o rezisten^a buna ii poatt suporta
sarcinilc impuse pentni constrrictiilc legumicole, fncercarile fa-
cute Jn condivii de labor a tor la Jntreprinderea ^^AnticorozivuP'
din Rucure^ti aoj dovedit ca pelicula dc polietilcna de 0,25 mm
gros ime, solicitatii tiinp de 48 ore la o incarcare cu nisip de
J CO kg/ m^ a prezentat unele sfi^ieri in drcptul ouielor.
Polietilena sub forma de pdicule foarte subpri poseda jnsujiri
care, in unele privin^e, o fac asenianiJtoare cu menibrande vege-
tal e. Ea lasa sa trcaca at it Inmina c?t ^i vajiorii de apa, oxigenul
5! bioxidul de carbon. Permeabiliiatca peliculej de polietilena pen-
tru biojfidul de car [ion este de 90- 110 cmVdm',''h, la presiune
nor mala ^i la tern per atura de 25 "C, Permeabihtatea la oxigen s-a
deierminat a fi de 2940 cm */dm -.'h. Pernieabilitatea, diferita
fava de cdc doua sa^e mcnviomte, face ca pelicula de polinUena
sa fie un material prepos pentru ambalarea ^i inmiil|;ire3 materia-
lului biologic (seniinve, rasadurj, stoloni),
Policlorura dc vinil (P.V,C.) se obvine prin polimerizarea clo-
furii de vinil, cu initiaicuri persuflati sau peroxi^i. Este o masa
plastic a rezistenta la actiunea substantelor chimice ca ba^e, acixi,
uleitiri si benzina. In comparatie cu peliaila de polietilena, peli-
cula de pt>liclorura de vinil are o reiistenva mai mica la acviunei
directa a temperaturii $i radiiivici solare. La temptraturi sub C'C
151 pierde din flexibiliiate, iar la l OT. se rupe, Pe de alta pane,
la temperaturi ce depajesc -l-40"^"'C tinde sa se inmoaic.
S
Poliamida cu denumirea comerciala ^i de Perfol se obvine din
policotidensarea caprolactanaei in prezen^a catalizatorilor. tn
timpul pastrarii sale, pe pelicula de poliamida apar pete albe,
mate, care insa 5e pot indcparta foarte u^or prin frecare cu o
clrpa imbibata in apa,
PelicLilde de poliamida PK-4 poseda o tensinne interna ridicata.
Dinaensiunilc peliculei de poliamida se niodifica sub influenva
temperaturii ^i umiditapi. Cind temperaiura scade in liinpul ier-
nii, pelicula de poliamida se contracta, iar cind lemperatura se
ridica vara, are un coeficient de alungire de.5iul de mare. Pdi -
cnlele de poliamida rezi.sta pina la 20C.
Pe linia largirii game! de pelicule pentru aeoperire, industria
franceza ^i italiana a inceput sa produca polietilena ^i P. V. C
armat cti fir de relon, metal S' tesaturi ji cii ori fie ti. Armatura
luarejte rezistenta la incarcaiura, reduce procentul de rupturi,
u^ureazii foarie mnli fixarea. Un avantaj de asemenea mare al
plasticuiui armai este ca se pot extinde serelc bloc execiitate din
fier beton pe suprafeve mari in dust rj ale. In acest iCns se remarca
e.tperienvde facute de un grup de spectab^ti din Ti mi ^ara {G o -
i a II, Ri p p e l ji T e o d o r e a n u 196^) cu pelicule de
P.V.C. ji polietilena, la care armarea s-a facut cu fire de relon
si bumbac. Expcrienvele efectuate au scos in eviden|,a ca rezistenva
la rupere a peliculei se marejte de la 0,5 kgf/cm '^ la 4,2--5,5
kgf/cm ^ in cazul armarii cu relon 51 la 1,52,5 kgf/cm^ cind
s-au folosit fire de bumbac.
Pelicula cu orificii produsa in Franca asigura o aerisire mai
buna, aiit in adapostuiile tunel joase. cii ^i in serele cu inalvimea
de 1,61,8 m, comparativ cu pelicula neperforata. Aceste inve-
litoare se foiosesc primavara timpuriu In zonele cu temperaturi
ridicaie ^i la speciile care nccesiia o ventilare puternica.
tn general, materialele plastice produse de industrie au pro-
prieiad fi/.ico-mecanice tare le fac apte pentru folosirea fn legu-
miculiuia (tabelul 1).
MATERIALELE PLASTICE RIGIDE
Poliesterul este o ra^ina sintctica (nesatnrata) care se
obvine prin condensarea unui dialcool, de obicei glicol ^i umii
diacid, in special acid tercftafic sau acizii maleic ^i fumaric. Pen-
Tofeefuf /
Unal caract eri i t l cl r{ilCiO-nic*nTc ( mAtri l cl ur plasties
CftrittMlillelle
1E z LU nijTC n n Ux?
TranspareiiVa
opt i ci lava
de radiavic
I>ensitfttei:i
Modulul de el as- :
t i cl t at c
CoelicientuI tie
dilataVte
CcRificicntuI de
conduct ivitatc
{ermicfi.
Temfieratufa de
distnrsitine
HczistenV^ 1^
tracviune
U. K.
%
kg/cmH
*G
cal ^cm*
Secgrad
"C
kgiCHl"
Ftllcula
PolietlkiUl
m
OM
10 000
2,2 10 1
7 10-*
ao
250
FuliclojuTn
tie Vinil
so
1/20
1,40

ft.io-i
3.4 I0-*
ssse
80350
FDlJamidrL
iPerlol)
88
1,04

10 10- '
7 ' 10-*
SCI
650
ni t i
Pit]\%i\Tai
n
l,Ofi
35 000
10-=
1.9 io-<

700 SOO
FulJDlElil
meltaiial
SGn
i,iai
30 000

4,,'i . lO-i
100
700
pnl i f i t r r PnllclOTUfi
;un, :it dt^ vinil
I
80-^90
L5
5 00010 000

'

8001500
7(i-m
1,4
30 000



em
t ru obl^inerea unor plSci re^istente se recurge la armarea cu fire
de sticla. . . . - !, t - /
Polistirenul se obvine prin poUmerizarea vimlbenTenului tsii-
ren) produs al etilenei ^i betwenului cn i m^at on ncro.Kidict ^ e
fabrica la CJombinatul Chimie din orajuS Gh. Glieorgbm-Dej.
Polimetacrilatul de metil, cu denumirea comerciaUi de I lexi-
glas, se fabrica in procesu! de polimerij.are al inciacinlatului de
metil, in prezen^a peroxidului de benzoil, ca iwliator al reacjiei.
Materialele plastice rigide se prezinta sub forma de pfaci plate
sau ondulaie, de diferite dtmonsiuni. Grosiraea plactlor este de
1,52,0 mm, suponind la o deschidere de 1 ni o incircatura de
420 kg/cm -', cu o sageaia de 150 mm.
Au proprieta(i fi^.ico-mecanice superioare. Sint rezistenie la
irac^iune (poliesterul 900 kg./cm ^ P.V.C, - - L4 kg.' cm-,
polisiirenul - 600 kg.'cm *, rupiura ^i sfijiere. Modulul de elas-
ticitate variaza de la 80 000 kg..'cm- la poliester, la 28 000 kg/cm
la P.V.C. . , . -
Placile sint rezistente la varia^iile de caldura dm limpul lermi
| i verii : poliesterul de la 7C'X: la +100^^C, P AX, de la - 20' ' C
la -l-70' C, polistirenul de la 7C'C la -ffiOX. Transparen^.i
optica a piaciior este ridicata, fiind cuprinsa intre 70SOO/d, la
poliester, 8595,.''u la poHstiren ^i 7577*,-,_ la ?. \ . C. La aceasta
se adauga 'ii coefidenlu! de tcansmisie calorica care are o vatoare
de 4, 7^4, 9 kcal/'m ^ grad.
O caracteristica importanta a materialelor plastice o constitule
conductivitatea si coefidenlul de transfer termic. Pentru proiec-
tant ji cultivator esie importanl sa cunoasca daca miterialul
Tsb^iTuJ' 2
Ceficleirt<il d transfer t crmi e ( K) la n i d i f i plastic
Malerialul
Geam intr-o feKtie
Oeam In doui fol
Pelicula, de poIietilenS- ^ntr-un strat
Peliculft de polietilcna. tn doua st rat url
PlacS, de PVC ri^id
PiacI, de poliester intr-un st r at
Pl aci de poliester dublatii CU polietilena
K In K5il.^iii*li
m
8,0
6,2
2,72
4,9
4,7
2,S
11
acoperitor poate asigura sau nu o consirucuc etan^a. cu pierdcri
rfduse de caldura. In acest sens N i s e n (1966) a calcul at coefi-
fieniul de transfer termic demonstrind ca malerialu! plastic pre-
r.inia proprietaii termicf la nivdul sticlei a^a cum de fapt se
poate constata din daiele labelului 2,
DEGRADAREA PLASTICULU! $1 PREVENIREA El
In procesu 1 de exploatare, pelicula sau placa din ma-
terial plastic este supusa degradarii, datorita unui complex de
factori, care ac|ioiieaza alit dirl medinl exterior cit ^i din mediul
interior. Acest fen omen de degradare a fost stud i at de numerosi
specialiijti ^i este cunoscut sub denumirea de ..imbaitrinire"
(C i 11 a d i n i ^i P a o 1 i 1 o 1960, M o r d o v s k i 1964).
Maiievrarea frecventa, acpunea vintului ^i a grindinii, solicita-
rile diferite in timpul montarii ^i demontarii, condnc la o degra-
dare mecanica care se manifesta prin fisuri, orificii, pierderea
fle.itibilitatii, sfi^ieri pronun^ate, opacizare la placi, marirea fragili-
tavii. Degradarea mecanica provoaca detcriorarea materialului plas-
tic. Din rezuliateic publicate de R o z o v (1964) se poate con-
stata ca rc7isteii^a dupa 2 luni de ntilizare scade simritor, numa-
ru! de rupturi fiind mare la pelicolele cu grosime de 0,050,08 mm
^i rediiB La pelicula ep grosimea de 0,30 mm. De aici, rezulta
ca pelicula suhiire sub 0,10 mm nu mai poaite fi lolosita la prote-
jare dupa 23 luni, Prin acordarea unci aienpi deosebite in
timpul manevrani materialului plastic, dcgradarea mecanica poate
fi evjtatii in multe caztui.
Degradaiea mai are loc in urma tensiunilor interne, solicita-
rtlor tens io met rice, lermice, elect rice {i ac^iunii umezelii aeru-
lui, Totu^i modificarile cele maj ample se constata sub ac|iunea
temperaturii, oxigenului ^.i razelor ultraviolete. H o r u n (196J)
a rata ca niaierialele suple sau rigide expitse ac^iunii temperaturi-
lor ridicate ^i in prezenp oxigenului din *ier se de^radeaza ter-
raooxidativ, ceea ce diice la scbimbari in stnictura chimica ?i
scindarea in monomcri inipali, in macro molecule cu mase mole-
cular e mai mici sau in derivap.
S-a constatat de asemenea, ca fadialia ultra viol eta cu hmgimea
de imda de 1 CD.380 milimicroni, care arc o energie fotonica
12
de circa 2O0100 kcal determina ruperea unor legatnri molecu-
lare in structura chimica a materialelor plastice, ceea ce condtice
la modificarea prop rie ta^ilor fizico-chiniice. In ceea ce privejte
degradarea sau imbatrfnirea materialelor plastice destinaie a fi
nlilizate in condipi specif ice de sere ji ada post uri temporare, este
neoesar sa se faca unele precizari. Cercetarile efeciuaie la Insii-
tulul de fiztca agricola din Leningrad, demonstreaza ca pentru
pelicula folosiia drept invelitoare la sere ^i adaposturi joase, alun-
girea la nuptura trebuie acceptata ca elect prmcipal al degndarii
mecanice, .A.cest indicator arata in modul eel mai e loc vent coni-
portarea peliculei in timpul perioadei de exploatare, modificarea
elasticita|ti ^i cventuala [ipsa a ruptuiitor, Adaugirea de stabili-
zatori, depoziiarea la titnp ji reducerea perioadei de expunere la
soare constiluie eleinente de baza care prelungesc dnrata de fo-
losire a peliculei. tn registrar lie facute de noi la o proba de polieti-
lena cu grosimea de 0,15 mm, luaia de pe sere, utide a ft^t cxpusa
dill mar tie ptna in octombrie, au aratat ci pelicula se rupe la
u^oare solicitari ji se intinde foarte putemic. In cazul in care
pelicula esie depozitata ?i prOKJata de radiapa solara, o data cti
venirea verii ea se prezinta iiica ftexibiia, nu se rupe, iar intin-
derea este minima. In aceasta stare, depozital plasticul, poate fi
folosit ia acoperirea culturilor de toamna ^i chiar din sezonul
viitcr.
Din stndiiie efectuaie de Ma s s e y (1%6) reicse ca durata
medie de folosire a materialelor plastice es^e urmatoarea : cele
din polietilena impenetrabila pentru radia^ia ultravioleta 12IS
luni, cele din policlorura de vinil transparenta 1^24 luni ?i
cele din polistiren 36 luni.
Placile din jwlicsteri, sub actiunea temperaturii ridicate, apet iji
razeior ultravioleie se ingalbenesc, se pateaza iji are loc chiar o
degradare a materialitlui, ceea ce conduce b aparipa k stiprafa^a
a fibrelor care au ser vit drept artnatura. Aceste stria^iuni reduc
din transparenta placii cu 2050*/*, tn present se adauga sub-
stance de absorb ^ic a razeior ultra violete care aniliileaza acpunea
lor asupra compozipei chimice a materialului plastic ILste cunos-
cut procedeul de a acoperi placile de poliester cu mn lac de pro-
tec^ie, care elimina depunerea de pulberi :;i men^ne transparenta
ridicata timp indelungat.
13
BI B L I OGA F I E
1. Be n Gg ' i i o l i, O. Fom%i c construiccigiic Je! tuoneli in plastwm. In
. Informitore agfario", XXIJJ (2), 1967.
2. B r u n, R. D(M,-eIpfipcinijcni cn Frandr des afjiis-sectCS il dowMc paroi
Jf pOilyh>'ien.f. In .Materie Plastk-fn: L-J liSaSMffKfi''. ao. y, ^966.
3. B u c l o n , F. EvoLinion Ae I'ein^loi dw filistiqiics di ns Ici i:cL-hn]ciuf<i
<u(turilfs cn FraniLt CT a i' rtrangsr. In ,Cieiiie rufaflc", 60 (6), 1967,
4. B u c S o n , F. L'fSSOr des plasliques dans Tagrk-ultuTL- tlKx3rne, In
.iHasciciil-Miri:'', nr. 1, Paris, 156*5.
5. Ci 1 a d i n i, A P a o l i l o , K. MocanisSmi di invenchiamcnto de
dor ur o dl polivjrii-lf ono I'ajtiotie diiWi lucc i: del col ore Tn pMaterie
Pl i st khe" rir. 4, J ^60.
6. Fa v i l l i , R. ApsjtieazitJni dslJe itlAIcrk filswticlie nella foriaiura t
difessa delSc pianti? da OrtO C da FiofC, 'L'Ttalia Aprhtole, aUElO 102,
no. ^ 3 , 1965.
7. G a y. K. Li polyestef agricde. In A(ii 11 Congresse Intornaziijnilt
iuilc applkazioni dislle maMfrje p]a.irichc in Agrk-oiwra". Pisn Italia,
apriliL" 15*66.
8. G o i l II, M R i p p e l , P., T c o d o r e a 13 U, I, Inccnrari peiirru
Arm4f*A (JelbufJcLo-r dc mase plittiice. (In Re*fi*H-i J c HnraicuJtnra p Viti-
euliura", n a 1.1, 1963.
S. H t j r u n , S. CompOrtaWi P.V.C. rigid la Smijalrinire mmr d a . Jn
.Gomunicari I . C. E. J C. H. I . M. " . vol. IH, 1'63.
10. Ma n e ^ j Cu , B. Un,'!e .i.^dieete privimd folo(ia iTHweriaJffcr pla.srice
in legurtlkdJliirS. Ia R!v"i";ia de HorckuilturS si Viticultiira", no. 11, 1969.
11. Mi s s e y , P. H. Sesultats t?I pSastlt watlseriftE esperimcnti, In Ma-
terie pla^tJche od El asJcmm*. , no. 3, W ^
M. M ,1 f d 0 V <i li i , S. L. Thi'rmaJ de^ridation 0.1 organ ijc (jwlymeia. Loo-
[Jon IntcKciencc Piiblishers, 19iM.
13. Ni s e n , A. La i' .V.C. rigtdt tn construMtdn horticole. JJOI Matcrie
Pflastiche ed EllELoineri", no, J, 1966.
H. S a J a o . ^ b e The u^ili^a^ion of pJi^ti: t ar horticulture in Japan' .
In Revuif tVafK. dti jnar^teh. dc .rbort., ct dc pevpin.' 7^ Coll(?<]ue (suf
lc pSaitique cn ajrieuhurt, ]]15 mai, 1966,
1-5. T i r a k a n o V, G. i. Primtncnk' fdionotinth wrfcridi v ovo^evodstve
^ElJciffiOnovCi Srnnta. In Primcnenic palinnrfjilh plionok v ovO^cevodsivc'",
liidatditvo . Kolos", AlosSi'va, 1%^,
16, Wa e q u a n t , C. ^Scr.res ^ touverrur* de polytscercs siraiifie. Tn Rc-
viif franc du Miiirakif)., et j>*pin" % ^me CoMo<[ue sur fp|,isTiqucj en Agri-
cidturc, ma!*s, Paris, 1^5.
II
TIPURI DE CONSTRUCTII St 1NSTALATII
PENTRU I NCALZI RE, CONDillONAREA AERULUl
^1 IRIGARE
TJpnrile clasicc de sere acoperite cu sticla, pe I'ligS
namen>aselc avantaje demonstrate in practica, au ji o serie dc
dezavaniaje care provin din supraincarcarea constracpei, redu-
cerea luminil ^i utiliiarea de materiale dericiiare, ceea ce ridica
foarte mult invesii;ia specirica la wjiiiaiea de suprafa^a. Asemenea
sere au 0 funcponaliiate bine definita numai pentru anottmpul
eel mai rece al anului. Se ^tie insa ca marea productie-marfa se
obi;ine in perioada de primavara ji toamna lirziu. Intensificarea
producpei de legume timpurii ji valorificarca legumelor pe pia^a
in can tit ap marite trebuie sa se laca pnind seama de elicienta
economica a invesiiiiiior p modul de recuperare a aceslora.
ADAPOSTU^I . RASAONITE ^I SERE ACOPERITE CU PLASriC
Se considers ca serele ^i adaposiurile temporare aco-
perite cu plastic constituie oalea cea mai eficienta pentru ridicarca
producpei timpurii de legume, acceptata in loate |arile dc majo-
ritatea cultjvaiorilor.
Aceste constructti prezinta urmatoarele avantaje: condivii
opiime de lempiTaiurS, umeztala ;ii iluminare, greuiaic redusa
pe m^ de constructie, reduceri mari la consumul de materiale
deficitarc, posibiliia\i sporite de montare ^i demontare rapida,
folosirea in lot cursul anului cu orice cuUuri, cost redus al con-
siruc^iilor.
15
ADAPOSTURI JOASE
Constructia adapostnrilor temporare con.siituie jnca
o problema importanta in cukura extra timpurie p timpurie a
legumelor. De reiiolvarea ei depinde in marc masura c^alonarei
producvei ;ji reducerea cheltuieltlor de c?rploatare. Pe plan mon-
dial se folosesc adaposiuri cu schelet de niuiele de diverse specii
lemiioase, in japonia, Bulgaria }i U.R.S.S.; din rigle de lemn in
U.R.S.S.; dill arcuri de metal in S.U.A., Italia si Frantii f din
arcuri de T^ava P.V.C. in R. D, Germana, Un garia, Polonia ^i
Fr anp ^'i adaposturi autoporiante in R. F. a Germaniei ^i Relgia.
in Bulgaria, L",R.S.S., Japonia p Belgia, se folosesc^ mai mull
adaposiurile inguste, cu o Ja^ime de 0,51,S m ^i inaltimea de
0,400,60 ffl, in ItaliJ, Franca, S.U..A, ji R. D, Germana se uti-
lizeaza pe scara larga adaposturile late de 1,52,6 ra care folo-
sesc mai bine terenul destinat legumelor, Acestea sint insa mai
greu de nianevrat ^i impuri o aten^e deosebita la exploaiare, mai
ales in zilele cu vinturi puternice.
Ill afara tipurilor descrisc mai sus, care sint foarte simple, exista
tendin^a de a cauta solutii pentru adaposturi mai solide, fie aco-
perite cu pdicula supla. fie confee^ionate din poliesteri. Institu-
lul de legumicu'lt^ura din Grossbeereti - Bi.'rlin - a construit un
adajwst cu tevi din P.V.C. cu diametrul de 2 cm. Adapostul are
lungimea de 4 m ji la^imea de 2,5 m. Original ita tea acestei con-
st ruc^ii consta in faptnl ca aerisirea se poaic face cu njurin^a,
prin ridicarea adaposLuhii cu ajutorul lunui element de forma
triunghiulara confec^ionat din metal. La Centrul experimental
din iVfantova, G u a r i e n t o (1%6) a construit im tip de ada-
post cn seheleturi de sus^nere exc^cutat din fier-beton cu grosimea
Jg fi.8 nmi, Constnuctia are o lungime de 3 m, inakiniea dc
0,6 m ^i lapmea dc 0,H m. Prinir-un sistem simplu dc pitgUii
se poate realiza raecmizarea ridicarii ^i coboririi adiipostului,
ceea cc u^nreaza cu mult lucrarci de aerisire.
In R. S, Cehoslovaca, Republica Federals a Geimaniei, Franca
p Belgia s-au proieotat adaposturi autoportanie (fig. 1) execTJtate
din poHesteri sau polinietacrilat de metU dc forme diferite ; ira-
pe5:oidale, triunghiulare, dreptunghinlare. Acest t i p de adapost se
remarca prin durabilitate ^i resisten.^a la %"int. Montarea lui pe
leren se face rapid, permitind o mecanizare larga a lucriirilor.
Adapostul de tip Transparento" construit in Republica Fede-
16
Fi ^, 1 Adaposturi aut oj ui rt unt e ejcccutatc din materiaie r ^ d
a Teikre (Etn*ral4; D BctiiiBf
rala a Germaniei este prevlzul cu doua frontoane care se fixeazi
la capetele lunelului cu jnruburi din material plastic.
In U.R.S.S,, pentru culturile mai precen^ioasc la caldura cul-
tivate pe teren tncilzit prin diferite procedee, s-a proiectat un
lip de adapost din rigle de lemn, de forma triunghiulara, Larga
raspindirc an dc asemenea adaposturile cu Carcasa melalica.
Cu k u r l LegumEbr
17
In Romania, s-au siu-
diai diferite tipuri de a-
daposiuri triunghiulare,
irapcioidale ^i sub forma
de tunel. In aceasia direr,
pe D r a g u t (1964) ,i
SLudiat influenza pe care
0 Lire lipul constructiv fll
adapostului asupra plan-
tclor cultivate ji fruciifi-
carii. Cele mai bune re-
Kultaie le-au dat adapos-
mrile dc forma semidrcu-
Lira. Dill experiinenilfile
facute s-a scos In eviden-
ta fapiu! ca in ire tipul de
adaposi CLt laumea de
2,20 in si lipid de ada-
iMSt cu laiimea de 0,70 m
nu sint diferen^e marj la
produc^ia toiala, Adapos-
turile lip tunel cn laii-
mea de 0,70 m sjnt mai
av a ma joase in regiunile
cu o frecvenifa mare a
vinturilor, deoarece rezis-
ta mai bine la vinturile
puteniice, iar proccnuil
de pianic lovitc este tnai
redus, -'Sstfcl, Jn condip'ilf
unci frecvcnte ma-i pu-
icmice a viniurilor, din
catty?a lovimrilor repetaie
ale peliculei de polietile-
na, sub adapostul tngUST
ait pierii 5"/,i din plante,
sub adapostul lat I'^.^a,
sub adapostul trapeMidal ]^i\i. iar sub eel triunghjular Wo.
Cercetarile efeciuate in uliimii ani iji practica unita\ilor ciuki-
vatoare de legume dau posibiliiaiea sa se indice lipurile de ada-
posturi cele mai corespunzatoare pentru condil;iile din l;ara noas-
Fig. 2 Tipuri df. adipo^tun" joa:3e
A l ubet c j arcuri di n (i(jel-l:^taia b; ... t nnf l (31 ar<;uri
djn lubtari P . V. C; t va i . cu ^.:Sifil?L dr. anzdurc f i s l r mi
18
tra, aviiid in vedcre speciile cultivate ?i perioada de folosire
{iiS. 2).
In continuare prezentam o scurta descriere a tipurilor de ada-
posiuri.
.Adapost tunel iirnplu, fcste cca mai simpla construevie care se
folosejte in les^umicLiltura ^i are dinicnsiumile de 0_,7 X^25 m.
Pentru sus^vnerea peliculei din m;iterial plastic se utillzea^.a nme-
lele de salcie, alun sau rachita, care au diametrul de 1,52,0 cm
5i lungimea de 1,601,70 in, Schcleiul de sus^inere se mai poate
realiJra de asemenea din fier beion cu diametrul de 56 mm sau
din tuburi de P.V.C. cu fliametrul variind lntre 1218. mm ji
3050 mm. Aceste materiale prezinta marele avantaj ca an o
durata mai mare de folosire in comparavie cu lemnul, dar ex-
tinderea lor este inca limitata datorita cosiului ridicat. Acoperirea
adajKHturilor se face cn pelicula de polietilena cu grosimea de
0, 07^0, 10 mm ^t laiimea de 1,40 ra.
Adapostul tunel dublu- Scheletul de sus^inere la acest tip dc
adai>ost csic executat din suporturi de o|el bcion cu diametrul
de 68 mm sau tuhuri din P.V.C. ou diameirul de 12IS mm.
Dimensiunile unui asemenea adapost sint de 1,8 X 25 m. ^Lapmea
prelalei din masa plaslica la acest luncl este de 2,8 m }i se rea-
lizeaza prin unirea a doua peUculc de I ati me normaliS, Fixarea
polietilenei la bviza tunelului, pe ambele parp, sc face prin ajezarea
tinu! strai dc pamtiit gros de 1015 cm, care impicdica smul-
gerea prelate! acopcriioare in perioadele cu viniuri puternice.
Tabeluf 3
Ncccur ul de materi ale { l i I h) pentru caiifcfloniMra ad&pasturi ldr
temporare
Spucifica^ie
Araci <lc mi j too
Ai st i iatcrali
TSrui^i pentru ancorare
Si rma galvaoizata
PoTietilenJt
Cwie
Muiele
KcT bclan
1
U,BL
buC.
but .
biic.
Kg
1^
1^
biic.
t i
iiusp]a


400
700
- -
ut m
j sm
Dublo
,.
^^

600
920

.
2 500
19
Adapost-cort. Acest tip de adapost a fost ex peri ment at la Insti-
tutnl de cercetari pentru legumicultura ji floricultura p verificai
in conditii de producpe la C.A.P. Lumea Nona" Curt ici,
jude^ul Arad, cu rezultaie bune. La un hectar teren se pot install
400800 adaposturi In func^e de tipul constrnc^ei, ceea ce per-
mite sa se utihzeze suprafata in propor^ie de 9C^/c.
Necesarul dt- materiale pentru eonfectionarea diferitelor ada-
posturi este prezentat in tabelul 3.
Tipurile de adaposturi pre dentate se pot folosi pentru prote-
jarea plantelor ^i producerea rasad^ilui la legumele semitimpurii,
cu plantar ea la sfir^itul Innii aprilie fi inceputul lunii mai.
RASADNtTE
Concomitent cu experimentarea ji verificarea ada-
posturilor temporare in diferite fari s-au luat in studiu ^i pro-
bleme legate de inloaiirea sticlei la rasadni^e ^i ehborarea unui
nou lip de construc^ii, Asifel, in U-R.S.S. s-au stabs lit doua so-
lutii const ruai ve : risadni^e acoperiie cu polietilena fixata pe
panouri de lemn 51 rasadnil;e acoperite cn polietilena suh forma
de prelata. In acest .sens se mention eaza rasadni^ niobila demonta-
bila, URF~20, cu suprafata de 19 m. Asemenea incercari se fac
in Belgia, Japonia ^i R. F, a Germaniei.
Pornind de la ideea Inlocuirii totaie a sticlei de la ferestrele de
rasadm^a ^i mergind pe linia construiril unor rasadni^e ujoare ^i
economice, in ^ara noastra s-au sludiat urmatoarele solu^i eon-
stniHCtoare (fig. 3) :
rasadni^e clasicc acoperite cu polietilena fixata pe panOuri
de temn ;
rasadni^e cu tocuri de lemn sau beton acoperite cu polie-
tilena sub forma de prelata ;
rasadni^e tunel, cu toe de km 11.
Tipurile dc risadni^e experimentate au o construc^ie simpla,
cu un consum specific de materiale mai redus decit la tipurile
obifiiuiic de rasadni^e folosite !n legumicultura. Dine re ele dc-
scriem pe scurt rasadiiifa tunel.
La Statiimea experimentala agricola Geoagiu %i imreprinderea
de Stat Copaceni" judeful llfov s-a experiment at rasadnii;a tunel
20
Fij^. S Tipuri do rasadiii^e
taatl ta toe dJn Icmij; fe in dou* pintt tu prelate; c Sntr.p pinlB tu pjjseuri
CU schelet din arcuri Je fier beton, mont,ate pe tocuri de lemn
cu laiimea de 20 cm, Lumgimea construcl;ici este de 40 m, iar
laiimea de 2,2 m. Pentru mai multa rigiditate a scheJetului, arcu-
file s-au fixat inlre ele ^i de frontoane cu cite o sir ma longitu-
dinala. Inchidcrea rasadni^elor la capete s-a facut cu panouri
mobile.
Acoperirea rasadni^elor se face cu prelate Inngi de 12 m, din
polietilena dc 0,15 mm grosime, eu cite lui t i v ingust pe margini
^i cite unui mai larg ia capete. Prin livurile inguste, marginale,
se introduc sirme ^incate, flcxibjle, de 0,8 mm grosime, i;ir prin
tivurile late de la e apet ele prelatelor se introduc nuicle flexibile
Astfel _ pregarite, prelatcle de polietilena se fixeaza de scheletul
rasatlni^ei agai;indu-se in cuiele batute in ^ipcile de coama ji in
scindnrile marginale.
21
SERELE
Serele acoperiie cu plastic deschid noi posibilita|i de
intensificare a product;tei legumicole pe ba'jce industriale, cu in-
vestipi reduse, tn conditiile unei eficien^e economice foarte ridi-
cate- ^n acest sens, esie inii>ortani Sa se cunoasca actual ele pro-
Hemic in construc^ia serelor pe plan mondial, deoarece exista o
diversiiate a tipurior constructive ;;i rnarterialelor folosite.
La instjtutele de cercetari diii Moscova, Leningrad ^i Ri^a
s-au expcrimentat urmatoarele sol ei l constructive ale _ serelor :
sera individuala din lemn acoperita en prelata din polie-
tilena ;
sera bloc din pan&uri demontabile de lenm pc care se fi-
xeaza pelicula de polietilena ;
sera cn scheletul din otel beton acoperita cu o prelata
din polietilena,
Aceste sere au fost destinaie pentru cultura tomatclor, castra-
vc^ilor fi verde^urilor In perioada de toamna p primavara. In ge-
neral nefiind previizute cu sistem de incalzire,
Serele acoperite cu polietilena 51 P.V.C. sint raspindile pe su-
prafe^e mari in Italia 51 Japonia, predominind tipul de consiruc-
Xk individuala sau bloc. In S.U..\. ^i Israel, serele sint executate
din material lemnos sau metal de diferite profile ^i au capaciia^i
de producpe diferite.
In Franv* ^ste rasplndit tipul de sera Proniosor de forma semi-
circubra, construita din deinente (tronsoanc) de ol;e!-beton : un
iron son are luitgitnea de 1,J m, la(imea de 5,0 m 51 tnali;imea dv
2,i m. Tronsoanele se Imhina dupa dorin^a, realizindu-se !n acest
mod sere cu suprafete de 100 m ^ pinE k 300 m ^. Fixarea tron*-
soanelor pe sol este asiguraia prin paJiare tie beton fixate la ni-
velul terenului, Fixarea scheletuini de re'?:istcni;a ps aceste blocuri
se asigura cu nijte calare^i prin^i In beton, realizindu-se astfel o
re7:isten^a perfect a la vintnri.
Un alt tip de sera at rage atentia prin originalitatea construc-
pei. Lste sftra recomandata de intrcprinderea^ Filcler Agenge dm
Fran| a, cxecutata din ferme de ^eava de aluminiu si cu acoperi^ul
In forma de boltc multi]>le. La locul de^unire al Iwltilor sc for-
nieaza jgheabul, ca o punga itnde se stringe apa din prccipitapi,
care poate fi folosiia la irigatul culturilor. Sera este acoperita
cu pelicula de polietilena armala,
22
In R. P. Ungara, toate serele folosite peniru protejarca legu-
melor sini oonsirucpi individualc, de tip tunel, cu deschiderea
la baza de la 4 la 6 m, iar Inalvimea de 2,23 m. Scheletul de
5usi;inere al serelor cu deschiderea pina la 4 m este rcalizat din
arcade confec^ionate din luhuri de P.V.C, nioiitate in pamint din
1,50 in 1,50 m. La serele cu deschidere de peste 4 m, suprastruc-
tura este confec^ionata din arcade de aluminiu cu diametrul de
34 cm.
In present, in Franca, S.LL.A. 51 Belgia se studsaza diferite tipuri
de sere care utilizeaza poliesteri siratifica^i iar jn R. D. Gefiuan.i
51 R. F, a ffermaruei .serele autopurtante. Sera ^Palatal'' este exe-
cutat a din phici de (xilistireti transparent far a schelet dc .rezistenta
ji se caractcrizeaza prin durabilitate marita ^i pierderi reduse de
caldura. Astf el la o suprafa(.a de 270 m' sera din polistiren s-au
calculat pierderi de caldura 15100 Kcal/h, fa^a de 75 700 Kca!/h
la o sera de sticla de aceleaji dimensiuni. Sera Palaial" asigura
o foarte buna izolare termica dar prezinta de'^avaniajul ca are
gabaritul mare ji in interior neccsita amenajari speciale pentru
montarea instala^iilor de incalzirie, Irlgare 51 ventilare.
Serele executate din polietilena sau P.V.C. umflaie cu aer au
forma unci calote sfertce ^i stnt fie ancorate, fie cu raarginile pe-
liculei fixate in pamint. Nu au nict un element de suspnere, iar
in mterior sint prevazute cu un tcntilator care pompeaza aer.
Acest tip de sera esie foarte economic, necesiiind doar instalatia
de circulare a aerului, tn prezent se fac studii asupra comportarii
plantelor legumicole in condivii de mediu complet inchis. Rezuh
latele care se oli^in deschid noi perspective In coiistrttc^iile de sere,
in perioada 1959i967, in siatiunile expcrimentile ^i in unele
unitap cultivatoare de legume au fost studiate nuraeroase tipuri
de sera acoperite cu materiale plastice. In urma experien^elor
facute s-au stabiht cele mai corespunzatoare .tipuri de construc-
i;Li peniru producerea rasadului ^1 cultura propriu-zisa a legume-
lor. Aceste consirucpi se adaptetiza la condiOilc pedochmatice 51
posibilita^ile bazci materiale locale.
ScTa tunel Individuala din arcuri de fier-beton (fig. 4). Aceasta
sera are urmatoarele caracteristici : suprafata cca. tOO ni ^, lun-
gimea 25 m, lapiuea 45 ^i inalvimea la coama 1,95 m. La mon-
tarea schelctului de snspnere s-au folosit arcuri de o^cl beton
cu diameirul de 16 mm, distanifa -lntre ele fiind de 1,30 m. Pentru
susjinerea foliel de polietilena pe aceste arcuri s-a instalat o re^ea
de sirma galvanizata. Sirmefe care formeaza aceasta re^ea se
2i
Fjg. 4 SerS individuaJS. t i p tanfll
a TimntLitJi dirtct ps sol; t miairati pe toe dc rflsadolt*
Fig. 5 Solu^ii de fisarea construcliei la uol
? cn ttixi];! (fe kmn; 5 m s^upmfi flc fr^rj J in pilisc* de btton
I-
&
^
3i w
3
sn^e
Fig. S Sera bloc tunel din n^el-beton
sMJSiTniE tMfisTCTsalii 6 Tcdere ipmi^M; t vicdui; latcriUj i *!t4liii mfort
fixea^i la 3540 cm una de aha ^i sc prind de arcul marginal
consolidat prin contravinturi. Pentru a realiza o mai buna fixare
a scheletului de su5|inere, sirmele se Infasoara dupa fiecare arc.
Fixarea suprastrnciurii se face prin intermediul tmor micil pj -
bare executate din beton armat, cu ^aruji de ieinn, prin montarea
25
x^s^
9m
\ : . J ^
arcurilor pe o placi de
metal ^i prin panouri din
lemn fixate pe locul ra-
sa duiijei (fig. 5).
Aerisire a se asiguta
prill u^iile frontale %i fe-
restrele laterale. Acestsa
se pot confecpona din ra-
ni c de lemn sau metal,
care s; prind cu balama-
|e de cailrul de suspnere,
permifind fnchiderea %i
deschiderea dupa nevoie,
sau prin rularea peliculei
pe o si pea de lemn. Su-
pra fa |, a de aerisire repre-
^ima \%^h\ din suprafai;a
acoperijului.
Acoperirea serei sc fa-
ce cu o prelata de polic-
tilenii groasa de 0,20 mm,
reali^ata prjn sudarea a
5 lapmi dc pelicula de
1,40 cm.
Sera bloc cu cadru mc-
tallc din fier beton are
Scheletul de susrinere 6-
xecutat tn tnireginie dirt
fier-beton de 16 mm \n
diametru Jnca si rat intr-o
fundable de heton individualii sau comuna [fig. 6). Sera are lun-
gimea de 25 -50 m, lapmca unui tronson fiind de 3 m, Arcurilt
de fier-beton se imonieaza pe ferme meEalice Siin stilpi de beton din
metru in metru. Pentru aerisire, pe cele doua par(i laterale, sfnr
prevaante feres ire tnontatc din metru hi metru-
Fixarea peliculei, pe scheletul metalic sc face fie cu ajutorul
panourilor din lemn, fie direct prin simpla captu^ire a serei cu
o prelata (fig. 7),
Sera bloc acoperita cu panouri demontabile (fig. S). Sera este
proicciata in patru variante, dupii cum urmeaza :
~^/^v-
\m^j.iif)lR>iif;!!lU!^im!)'.i,'!!f,\, fi/mamsit!!^
Fi g. 7 Se r a mi x t a cu acoper i ^ di n] ar cur i
^i panai i r i
0 SMplEM IMIBvicrMta: b -, vied'TTi; Uter*lfil c V-
aiire fxDcitali
26
. ^ ^ ^ ^ ' ^ ' ^ ^
Fi^, 8 isera bl ot cu panouri demontabile
e 'redcre IraatatS.; * t|iiUQ IrarsvHsali; AB dtUlii dniie f 1 aiami
Vi cu feirme dc sistinere fi eaprktri conif(iona^i dia l nn ;
Vs cu. ierane dc si^Lner* osrrftKiiotiwe tMti txaon afmai. iar liiapriofii diti
iMnn ;
Va icu h-ran: de suspnere oonfocpflnatc di n ^liiira [MrigfS r ecupcnt i , iar
tajtriorii din kinti ;
V* cu fetme de Kus^incre i cSpriori concfeqiotwfi din ff^va neagri racu-
per at i sau din beton,
27
Fig. fl VedtTG general^ x serei-soTar tonstruitJl Sn CA.P, Goitea Mare,
judeful Dolj
a - fiiri panouri; * eu iiaootiil
Aceasta sera este prevazui^ a se construi in blocuri de 12
hectare, m lungimea de 50150 m. Constnictia are 67 tronsoane
(comparriniertrate) ru iaiimca de ,^3,^ m. Dimensionarea tron-
soanelor s-a facut pentru a da posihilitatea realizarii unei mal bune
aerisiri ji mecanizarii lucrarilor. Lungimea proieclata permlie
scurgerea apei de ploaie la capete prinlr-o inclinare bilaterala a
doliei (jgheabului).
28
TnaE^imea serei la dolie este de 1,5 m iar la coaraa 2,33 m ceea
ce asigura in interior un vohun de aer corcspunzator, permi-
tind in acela^i timp executarea in bune condivii a lucrarilor de
intrepnere. Fermele metalice se incastreaza pe lungimea de G,4G m
Inir-un pabar de beton armat. Acestea din urma la montarea in
teren, ramin in medie cu 5 cm la suprafa^ soluiui (fig, 9).
In toate variant ele, sera este prevazuta pe margine cu o Cen-
tura de beton monolit cu sec^iunea de 20,.1C cm, pcniru a asi-
gura o buna incliidere ?i fi.xare .i panourilor laterale ^i frontale la
partea lor inferioara.
t n toate variantele doliile sint confection ate din doua sctncluri
groase de 2,5 cm, una cu lapniea de ?,5 cm ^i alta de 20 cm.
Imbinarea se face intr-un unglii dc 120^^, corespunzator cu In cli-
narea capriorilor, Jfjheaburile se fixeaza In toate cazurile deasupra
fermelor ?i se prelungesc in afara serei cu 20 cm. Prinderea dolii-
lor pe ferme se face prin cuie sau prin bride din sIrma gaSva-
ni^aia.
Pesnru asigurarea rezistenfei necesare acoperi?ului 51 pentru a
perniite o buna inchidere ^i fixare a ramelor invelttoarei, s-a
prevazut in toate variantele o coama formata din doua scinduri,
una cu laiimea de 5 cm ^i alia de 7,5 cm, grosimea fiind aceea;,!,
de 2,S cm.
Acoperirea scrci in lOate variantele se realizeaza cu panouri din
SCI n dura groasa de 3 em, a car or lungime este de 2,H0 m, iai
lapmea de 1,65 m, Panouriie laterale au dimensiunile de
2,80./1,50 m, iar imbinarea lor in partea de jos, la soclu, se facs
prin suprapunere com.pleta,
Panouriie frontale au lungimea de 3 m $i lapmei de 1,50 m
^i aceea^i imbinare la soclu, Deasupra panourilor frontale t ron-
soanele se mchid cn panouri trtungbiulare de di mens luni cores-
punaatoare. Pentru marirea rcz.isien^ei panourilor, acestea se pre-
vad cu col^ari.
Fixarea polietilenei pe panouri se face prin ^ipci groase de
0,5 cm 5i late de 23 cm care se prind de panou prin cuie de
tabla, Aceasta prindere realizeaza o buna fisare ji Intindere a peli-
culei permi^ind tn acelaji timp schimbarea cu u^urin^a a aces-
teia in caz de degradare. Toate panouriie se prind de i:iotti, de
coama ^i de Centura bierala cu foraibere, ceea ce asigura o in-
chidere buna ji perm ite scoaterea lor cu u^urin^a in cedarea aerl-
sirli sau mecaniziirii. ,
29
Necesarul de materiale pentru executarea unei sere bloc este
redat in tabclu! 4.
Sera cu pollestcri, .\ctivitatea dc proiectare 51 execu\ie In do-
meniul serelor acoperite cu raateriale rigide este inca la inceput,
re^ultate valoroase ob\inindu-se la folosirea piaciior din ixjli-
esteri. In acest sens, sc poaie men^iona sera individuala cu supra-
siructura din lemn, aluminiu sau fier-beton. Aceasta sera arc la-
iimea de 35 m ^i lungimea de 2050 m, Cadrul dc lemn sau
metalic se monteaza fie pe placi din beton, cu latimea de
3540 era 51 grosimea de 4 cm, fie in pabarc de beton. Sera are
forma de bolt a, ceea ce asigura o penetra^ie m-ai mare a luminii
solare, sau clasica, in doua pante, cu inclinavia de 3235"' (fig. lOj.-
Pentru producerea rasadului de legume In condipi optime poate
fi prevazuta co stela je.
Serele bloc au tot o suprasiructura metaljca, foarte ujoara pe
care sc monteazii placile de poliesteri. In unele cazuri fixarea pia-
ciior se poate face pe panouri de lemn ,^i montarea acestora pe
fermele de sus^inerc. Acesi procedeu este msa mai costisiior.
Taitehl 4
Consumul feitra1 de mat eri al e pentru sera-bloc cu panouri , stTlpl
dllt fav4 f i c&prlori din f i er - t i ^l
SiWflifieatiJi mtMliiliii
U.M,
CiTititiiea la
hi ] !n'
.V. P e n t r u a u T > i a s t r i l C : l u r a
ChcTcStta ri ^noasi :
Polietileni de 0,15 mm
Teavi neagrJi rebtitata G 70 x e
Fier telon 0 6 x 12 mm
kg
ml
19
2 374
I5 5(lf)
o,otieo
0.237
0,200
1,55
H. P e n t r u i n f r a s t r u t l u r i
Ciment
Halast
tone
(|i2(W
S3
1,00
O.OIHK
C, Di
Carbid
Cieiise Juelalice
El ect wi i
Oxigen
Fi er balot
v e r s e
Jff
buc,
^S
kg
240
12 900
245
J 70
2S0
rt,024
l,,'*0&
0.024
0.0170
0,0S3
30
l<ig. 10 !>era de metal aicopefita cu piaci ondulate dc poliesteri
PREGATI REA ?! ( NGRI JI REA PLASriCULUI
Tipurile de construc^ic acoperiie cu material plastic
^i caracteristicile fi? tco-raecanice ale acestor materiale impun itii
anumit mod de exploatare a lor in scopul prelunglrii perioadei de
utihzare ^i a reduceni pe aceasta cale a cheltuieiilor de investipi.
Inainte de a fi utili^ata pentm protejarc, pcbcula de polietilcna
trebuie pregatita dupa anumiie reguli. 'In timpul pastraril materia-
lului trebuie respcctaie anumiie norme.
Taierea ^i sudarea polietilenei. Dimensiunile dc fabrica^ie a pe-
liculei de polietilena nu corespund mtotdeauna lipurilor dc con-
st mcpe a adapostnrilor m care caz este necesara taierea peliculei.
In acest sens se folosesc doua insialapi simple care permit de ru-
larea peliculei, montarea pe masa, laierea p lipirea ei la dimensiu-
nile corespunzatoare (fig. 11).
31
Fste 5tiut Ca fiind un
tnaterial tennoplastic, po-
Itetilena se lipe^tc ujor
sub acpunea caldurii, cu
ajutorul unci majini de
sudura. Majinile de su-
dura cu tert:nostatc sint
de preferat, tntrucit per-
mit efectuarea lucraril
respective la temp era tura
constanta, evitind cre^te-
rea ejtcesiva a acesieia 51
deter iof area materialului
In timpul lucrukii. Tem-
peraiura de lip ire, durata
de contact i^i presiunea
care trebuie exercitata va-
riaza In fuiic^Ie de gro-
simea peliculei de polie-
tilena care se sudeaza. A-
cest lucru se face cu u%u-
riina folosirtd sudura cu
marina electrica sau cu
Fi^. 11 I&stalatii pentro ta.ierea plasticuiui marina de calcat rufe cn
ternioregulator,
Pentru sudura se folosejis uu aparat cu rezistenta electrica care
nu dcpajejte lemperatura de RO"C, deoarece peste aceasta limita
pelicula se tope^te, Modul de sudura consta din suprapunerea ce-
lor dotia pelicule pe o la^ime de 23 cm (fig. 12), Peste acesie
doua pelicule suprapuss se a^aza o foaie de celofan peste care
se trece aparatui pcntni sudurii. Peniru a se realiza o sudura
de caliiate se repeta trecerea piniS la lipirea definitiva. Opcra^ia
de sudura trebuie eicecutata pe o masa plana. In locuri adapost ite.
Sudura cn marina de calcat este un proccdcu mai simplu
acccsibil pentru toate unitatile. Este asemanator sudurii electrice '
dar suprapunerea foliilor se face in acest caz ps o latim* m^d mare
de 35 cm fara a depa^i lemperatura optima de sudura, Ca
p in cazul precedent sudura se face in mod obligatoriu folosind
banda de celofan pe ambele par^i, in zona unde se efectueaia
sudura.
32
Cehfsn
PitUeiikits
Csfo-^f)
PsSiet'lena
Fig. 12 Sttdura plasticuiui cu un disp&zitiv electric
a ~ *5tEan>a pl54ku]iil; * isudma
^/Tv^
MIlUMaU
d ^ : : ^
^
^-iSS-^
. : , ^^
Fig. 13 Prinderea uiatcnaU'lor plasties rigide
u fiiaoea plSdlOf; i atttsofil 5*intiuri| f *cecswrii ^iinrtji^i
Montarea :p fixarea peliculei. Tn cazul panourilor pentru serC
ji rasadni^e, pelicula se monteaza pe ram a acestora cu ajutorul
unor .^ipci cu grosimea de 2 X C,5 cm, care se fixeaza cu cute
obi^nuite. Placile plane sau ondulate de materiale rigide sc fixeaza
pe panouri prin cuie cu capnl mare care au sub ele jaibe cu dia-
metrul tie 2 X 2 cm executate din dci^fcuri de caucluc, linoleum,
tablil sau materiale plastice (fig. 13). Este obligatoriu sa se pna
seama de aceasia tehnica, deoarece in ?ilele cu vinturi puternice,
suprafap mare de contact a placii cn cuiele nu permiic sraulgerea
acestuia dc pe rama de lenm.
Probleme mult mai dificile dc fixare se pun in cazul materia-
lelor suple, fie ca se a coper a serele sau adaposiurile joase. Sis-
temul actual de montare pe cadre de lemn este cosiisiior din
caiiza consumnhii ridicat de material lemnos, iar fixarea !a sol
Cn pamint prezinta multe ncajunsuri la exploatare. De aceea s-au
34
%llml3
f^/trclc!)
Fig. 14 Sflltipi At prinderR a materialclof plastice suple
# 51 fr - cu rlg'l* (lc kmn; i - ei> cafie ji S^"^ <3' felon: d cu eleme njemlisE an dift pustk
studiat diferite solupi de montare ji fixare a peliculei or suple pe
suprasiru-cturi metalice (fig. 14) %\ anume *
fixarea inire doua rigle de lemn cu ajutorul cuielor ;
fixarea prin intermediul nnui dop de lemn ^i a unui fir
din plastic ;
fixarea cu ajutorul firelor din plastic sau sirma introdusa
in orificii executate pe raarginea peliculei ;
fixarea prin intermediul unor cleme confec^ionate din ma-
terial plastic saLi metal,
Montarea peliculei dc plastic pe suprastructura de lenm sau
metal la atlaposturile joase se face manual sau cu un utilaj ata-
jat la tractorul legumicol. Instala^ia este akatuita dintr-un ax
pe care se pune sulu! de polietilena, prevazut cn doua elcmente
care desfajoara plasticul pe suprasiructura adapostidui, copiind
exact forma acestuia. Cu ajutorul a doua discuri care arnnca
pamint peste marginile peliculei de plastic, acestea sint iracdiat
fixate dc sol.
35
tn perioada de montare a serelor p adapostnrilor se va p"'^
seama de urmatoarele considerente :
se evita atingerea materiaiului plastic de obiecie a earor
lemperatura depaje^te 70'fiC^C, deoarece in locul atlns pelicula
se perforeaza sau se tope^te ;
prinderea materialului plastic se face cic mai etan? pentru
a prelnllmpina smulgerea ^i sft^jerea din caura vi nmri br pu-
ternice J
sc evita montarea peliculei din polietilena din cadre de
lemn sau metalice care prednt a zone ascn^iie, deoarece in aceste
locuri se p.roduce per for are a plasticuiui ;
in cazul adaposturi lor la care se folosesc 5upor(l din o^el
beton, se executa vopsirea acestora CTI grund, deoarece In cai
contrar, rugina provcniia de la o^elnl bcion nu se mai spala.
de pe pelicula p se reduce mult din lumina interioara,
Scoaterea plasticuiui. I.a adajxisturile temporare sub forma de
tunel, joase, scoaterea plasticuiui se face in mod obi^nuit dupa
trecerea perioadei de protejare. Pelicula din polietilena se spala
cu apa 51 se stringe in suluri. Demontarca serelor solare se face
prin scoa-terea panourilor sau a prelatelor, cu cea mai mare aten-
\ie, pentru a nu se produce deieriorarea materialului plastic,
Pastrarea materialului. Dupa demontare, plasticul folosit la
acopertre se pastrcaza in condivii de tcmperatura p umiditate mo-
derata pentru a-^i mentine calita^ile tehnologice, Prelatcle se de-
poziteaza in spa^ii umbrite, unde se menl;iiie o tcmperatura pina
la 20''C, iar umezeala aerului se asigura mtre (iO75o/o, Se _evita
pastrarea in magazii unde se de|xsz!teaza substance fuuj^cide,
deoarece uncle dintre acestea deterioreaza pelicula, Panouriie de
ia serele solar se depoziteaza in magazii sau in aer liber, In care
caz se monteaza un acoperi^ deasupra lor.
SISTEME DE I NCAL ZI RE
Perioada de exploatare }i condipile de temperaturi din
spa|iul cultivat genercaza aspecte cu totul diferite in ceea ce pri-
ve^te incabirea " serelor ?i a da post uri lor. Din literaiura de spe-
cs alitate -si din practica legumicol a curenta se ^eyiden^ia^a onen-
tari noi In ceea ce privejte necssitatei Incalzirii serelor acope-
rite cu material plastic, mai ales daca ne gindini la eficacitatea
acesmi procedeu hi mariixa produc^iei timpurii de legume.
36
Modul de fncalzire esie condiponat de asemenea de tipul 51
dimensiunile serei, .spccia cultivata ji dorin^a culrivatorului de
a protluce cit mai timpuriu. Nu trebuie pierdut_din vedere ci
invesripile mari sau mai mici facute cu instalapa de incalzire
trebuie recompcnsate din plin de producpi k ^i veniturile obif-
nuite. Calculeic economice efectuate demonstreaiia ca sera cu
incalzire loiala (2S0 Kcaldi/m^) folosita iarna, asigiira o eficien^i
economica ridicata, dar investii;ia este de cca. 360 lei./m^, m^corn-
parape cu sera cu incalzire redusa (160 K.cal/h/ni -), folosiia pri-
mavara timnuriu, la care invesripa ajunge numai la 100 lei,'''m ^
.\ceste reznkaie vin si sus^irta noua orient are ca marirea pro-
ducpei de legume din primavara (25 mai 1 iulic) ji toamna
tlrziu (10 oct. - 1 dec-) este po.5ibili, in motl economic, numai
prin cxtinderea serelor acoperite cu plastic, care necesita mvesli-
pi reduse, recuperabile intr-un termen scurt.
In prezent are o tot mai larga circulape parerea unor specia-
lijti din Franca care opineazi pentru insialapi mobile de mcal-
zire in serele acoperite cu plastic. In S.U.A. se merge pe siste-
mul de Incalzire cu aer refulat ^i vcnlilatie^ forpt a, iar^m Italia
pe incalzirea numai in zilele cn nopti friguroase ^i ingbe^un
u?oare. In U.R.S.S, se fac incercari de a folosi caldura acumnlata
in seri pentru incalzirea soluiui 51 repnerea ei fara pierdcri in
spapul cultivat.
In unele imitap legumicole din R. P. Ungar i care dispun de
centrale termice proprii sau folosesc ape tcrmale ca tcmperatura
de SZ'^^C p 93X, serele se Incilzesc cu ajuiorul conductelor meta-
lice de aspersiunc sau tuburilor de polietilena cu diametrul de
5070 mm. Incalzirea soluiui se realizeaza prin conducte din
P,V,C. cu diametrul dc 40 mm.
Descoperirea unor importante izvoare cu apa lermala in
K. P. Ungara cn debit de V 2C01 800 litri./niimil ?i temperaturi
dc 50''C si 9B' C, da posihilitatea ca serele acoperite cu plastic,
incalzite din luna niartie si se extlndi pe suprafete ^^".
Incalzirea cu apa calda. Acest sistem clasic de Incalzire prin
conducte de metal, folosesle drept agent lermic apa calda, apa
fierbinte sau aburul. In ultimul timp rezultate foarte bune dau
conductek din policlorura de vinil, rer.stcnte la temperaturile de
+ 80; 120' C ale agentului inciilzitor. .^stfel pot fi incakiie serele
acoperite cu placi din poliesteri, P.V.C, sau materiale plastice
suple armaic. In perioada deccmbrie martie, instalapa este
calculaia la pierderi de 2S0 Kca1,'h/m ^ 51 la o lemperatura exte-
37
rioara de 18,.,21C in funcpe de localitatea unde este ampla-
sata. Sc cere ca sera si fie foarte etanja. cu o suprastructura j_u-
dicios dimensionati pentru a putea suporta greulatea instalapei
interioare, Cxmduciele Incalzitoare sint amplasate dupa sistemul
clasic, la wil, in lungul serei p pe linga perepi laterali.
In perioada febmarie-mai, instalatia de incilzire este calcu-
lata la pierderi de 160 KcaL^'h/m ^, luind In calcul o t emperat uri
minima exterioara de numai lO^'C. Conducted incalziioare
sint in nuraar de 4, cu diametrul dc 55 ?i sint aniplasate in lungul
pere^-llor laterali. Asifel a^ezate conductele asiguri o incalzire
uniforms In sjMpul cultivai .ji plantare;i mai timpurie a legume-
lor, tn luna fcbruarie serele jndividuale din plastic pot fi folosite
pentru producerea rasadului, iar din a doua jumatate a lunii
martie, dupa scoaterea rasadului, pentru plantarea diferitelor spe-
cii de legume,
Incalzirea cn aer cald refulat, Acest sistem este extins in S.U.A.,
Franca, Japonia, Italia. U.R.S.S. tlatorita avantajeloc numeroase
pe care le prezinta pemtru serele din plastic. Instalapile cu aer
cald ati o grentate cu 30 pina la 70i\''i, mai mica decit instalapa
cu conducte, iar consumiil de apa este foarte redus. Insiala^ia
cu aer cald asigura un microclitnat apropijt de eel natural, se
pone repede In funcpe, este u^or de cxploatat ^i asigura o tncal-
zire uniforma a serei, atit pe plan ori:contal cit 51 vertical. Se
remarca o diversitate de Instalapi condiponate de ceriniele va-
riate ale cultivatorilor de legume.
INSTALAJII PENTRU I NCALZI RE
Cercetarile p aplica^iile tehnice, referitoare la coudt-
ponarea. aerului din serele acoperite cu plastic au scos tu eviden^X
conceppa ^i nivelul ridicat a I rcalizarilor din acest domeniu fn dife-
rite ;ari, Semnjficativ este fapiul ca proiectanfii sji constructor!!
realizCii^a instalapi p dispositive simple ji economice, acceslbilc
tuturor categorii lor de cultivatori.
In privin^a generaiorilor de caldura se remarca orientarea catrc
InstilaTlile de volum mic, de mare randatnent termic ^\ cu capacitate
ridicati in folosirea difcriplor combustibill. Pentru aerisire se fa-
brica ventilatoare a caror funcponare asigura viteze not^iiiale ale
aerului din spapul culti^'at.
38
.>.-f;
" ; : . ^ ^ . . . - ^ - . .
r, i -?;ri ^.' ~;
i
Fig, t s ^ Generator tip ..Thermae" stlspenJat
J, _ veJcfl! KMiecali; * - acl i cms (fc Iwcm .
I - seftaratomi ?u iiciLsltwHl; ? - wnlilitor; .il - CBMI ptntru ET!U1IICI aerului
Peniru asigurarea climatului artificial Jn sere, s-a cneal aparatura
speciala care sa produci caldura pentru sezonul rece ^i aer rece
peniru sezonul_ caJd, Iniroducerea In sera a aerului coiidiponat. co-
relal cu^radiapa solara ^i cerin^ele plantelor, da posihilitatea sporirti
capaciiapi dc producpe a culturilor legumicole din sere,
Gencratorii montiTi la sol sint larg utilizap in S.U.A., Frania,
L,R.S.S., Olanda etc. ^i folosesc drept agent de fncabire in baterii,
apa fierbinie sau aburul, L'n asemenea generator folosejie drept
combuslihil motorina, are o capacitate de 70 OOC Kcal/h, ^i un debit
de aer de 4 000 in^.''h. El clntare^te 400 kg, putmd fi iransportat
dm loc in loc, ..^It tip de geiieraitor are o capacitate de 29 dOO Kcal/h
51 un debit de aer de 2 500 m^.^h pentrn 250 mK Aerul cald produs
de generator este refulat In spapul cultivat de nijie venti atoare
puternice fie direct, fie prin intermediul unor tuhurj tlin polietilena,
cu diametrul de 50 cm. In functie de mi rime a serei, aend este refu-
lat afara din tuburi prin ni^te orificii.
Generator li suspcnda|i h acoperi j au o greutate de SC--250 kg,
0 capacitate dc .^OOCC^ 1C0 0CC Kcal.''h ?i un debit de aer de
2 80C a COO m^ (fig. 15). YnczA aerului cald poate fi regiata lntre
4 ^i 10,50 m pii secunda, Generatorul arc un arzitor care folosejte
drept combusiibil motorina. Un ventilator puiemic refuleaza aerul
incabit in sera pe o lungime de 25 m ^I o lipme de 2,5 m. $i la
acest generator se pot ata^a luburi din plastic pentru circulapa ae-
rului caid fn zone mai indepartate ale serej,
.^erotermcle cu baterii sint amplasaie la acoperi^ sau la pere^i!
frontali, Fjind ujor^de exploatai, cu jaluseic jndependente, reglabile
p echipate cu baterii din alumitiiu, aenatermele, mai ales cele de ]>ro-
ducpe franceza ait un binemeriiat succes. Ultimelc modele de aero-
terme au un ventilator puternic pentru refularea aerului, care se face
In orice direc(ie doriti. In baierii se folose^jte apa calda (70120" C),
apa fierbinte ( 120- 180" C) ^i aburul la presiunea dc 610 kgf
pe ciii% La aceste valori de temperaiura a agentului termic din ba-
terii 5i fn func(:ie de debjtul de aer, aeroteriuele pot realiza la ie-
jirca din instalape, temperaturi ale aerului de la 4-24, 4X la -b83"C,
ceea ce asigura 17 COO124 COO Kcal./li. DebituI de aer al aeroier-
melor variaza lntre 1 ^CO10 OOC m^.'h.
Tn S.U.A, Incalzirea prin aeroterme a fost modjficata. In scnsul ca
aerul din ejtierjor este mcabit intr-o camera speciala ^i de aici este
refulat Iji sera de un ventilator helicoldal cu diametrul de L20 m,
Acesi mod de Jncilzire este denumit Coll ins System". In camera
in care i ni ri aerul exterior se gaseijte o instaiapc pentru evaporarei
40
Fig. 16 Schema de principiu a fneilzirii t u
aer cald ^dupS Coiling ?iyisteni (dnp5 Ma s s t y ^j
liia.T ^ha-ll)
I i:nicra CA tiuteriL; 2 -^ I^^D^I de cIceuLaFa a aerului cald;
J i , vnittlator; J leisade
apei calde. .\eru! exte-
rior rece care ia aceas-
ta fildura de cvapori-
7are, este refulat in se-
ra prin mai multe ca-
nale laterale (fig. 16),
cedeazi caldura ^i este
eliminat din nou tn
exterior (M a s s e v ^i
Ma r s h a l l ) (1964).
C o l l i n s S y s -
t e m se folose^ie fie
pentru Incalzirea scre^
lor in zjlcle cu tempe-
raturi scazute, fie pentru aerisirea acestora In zilele cu temperaturi
ridicate.
Aeroterme fara baterii. In K. P. Ungari incalzirea aerului se
face cu ajutorul aerotermelor ce distrihuie acrtil cald pe t oat i lun-
gimea adapostului cu ajutorul unor tuburi de polietilena fixata de
parple laterale, la milpmea dc 12 m (fig, 17j. Aeroierma este
confec^Ionati din tahli cu grosimea de 4 mm, fiind prevazuta cu
ventilator helicoidal, injector cu pacura, co^ de fum p canal din
plastic pentru refularea aerului cald !n sera (fig, 18). .\eroiermele
folosite pentru Incalzirea unor asemenea adaposturi cu o suprafa;a
de 1 dCO I 5CC m^ au urmatoarele caracteristici: debit de cii-
dura = 15 OOOKcaldi,
vol u mul dc acr cald ^-
5 50C m*/h, tempera-
iura aerului = 45'^C,
consumul dc combusti-
bil (picura) 2--10 l/h.
Sistemul de incalzire
al aerului, pe llnga
faptul ca face posihila
utilizarea serelor cu
2535 2ile n^i tle-
vreme. reduce foarte
mult umezeala relaiiva
a aerului, care esie de
- t;oiuhicerea aerului cald in sera obicci fidicata in aces-
prin tuhuri tie polietilena te tip Uri dc scrc.
Rg, 17
41
DISPOZITIVE PENTRU iNCAlZlRE
Folosirea unor hicaliritoare simple ca construcpe p eco-
nomice, constiluie leiidinTa geiierala tn cultura legumelor sub plastic.
Industria din numeroase ;ari vine In ajutorul cultivatorilor de le-
gume, punindu-le la disposiipe o garni variati de dispozitive isftine
pentru incalzirea serelor. Unc-
le din acestea indeplinesc p ro-
lul de a furniza bioxidul de
carbon necesar plant::lor cul-
livate.
Prin acest procedeu, caldura
radiata de sursa instalati se
propaga treptat In jurul dispo-
/itivnlui, incilzind straturile
tie aer Jnvecinate vi form in d cu-
renp de convecpe. In aceasta
circulape aerul rece dm zone-
le neincilzite esie tnlocuit
ireptai, mai ales pe verticala,
de la sol In direcpa acoperi^u-
lui serei, ceea ce conduce la
distrugerea inversiunii termice
de radiape. In cazul unor ln-
caliiitoare mai puternice ^i care
funcponeaza timp indelungat
arc loe chiar 0 Jncilinre u^joara
a aerului din sera, ceea ce poate
asigura plantarea mai timpune.
fncalzitorul AC-29 fabricat
in Franca face parte din seria
aparatelor cit folosire mixta,
fiind de dimensiuni reduse, Inzesirat cu un ventilator, dispozitjv
de Incabire ^i produccrc a bioxiduhii dc carl>on (fig. 19).
Incalzitorul Hy-TO are o capacitate de 17 OCO35 OOC cal/h
si 0 greutate de 50100 kg In funcpe de tipul folosit. Combustibi-
lul indicat este pacura 51 carbuncle, Construcpa este simpla, constlnd
din re^ervor, corpui emi^ator de ci l duri p rcflectornl. La o seri de
un ha se indici : la inghepiri de -4'^C 100 bucap, iar la inghe-
^uri de "2' ^C, ctte 50 bucap. Pentru a fncalzi serele iuaiiue dL-
planiare p. dupa plantare, pina cind trece pericolul temperaturilor
Fig. 18 AcroterniS, rtin t abl i pent ru
producerea aertiltti cald In serele
CU pla.'^tie
42
scazuie din exterior la 1
ha SB recomandi 50 In-
cilzitoare. In a^a fel ca
fiecare incabitor sa asi-
gure circa 20C m-. Fiind
njoare, fncalzitoarele pot
fi montate in sera acolo
unde este mai multa ne-
voie. In acesc fel se asi-
gura 51 o uniformizarc a
temperaturii In spapul
cultivat. Incilzitorul con-
suma 24 l/h combusii-
bil lichid sau 12 kg/h ^
comhustibil solid, Capacitatea de 35 I a rezervorului permite o
funcponare continui de 715 off, fn funcpe de reglarea arderii
51 de regimul de tempera tura.
Sobi(:ele cu ardere directa poi fi folosite cu rezultate bune nutnai
in cazul de Inghefuri u^ar e (3'"C) sau pentru incalzirea prealabila
a serelor, Inainte de plantare (fig. 20). La 1 ha sera se recomandi
100 sohi^e, deci un hiciilziior peniru 100 m- spapu cultit-at, iar con-
Fig;. 19 irtfiUltor AC.-29 Cu lolosire mixta
aS0/!7
Refkslop
Cspas
de radiaift
jtifparssit
i f Si j r vSf
Fig. 20 Sobite peutni Incfilairea serelo* in perioada cu Inghe^uii u^oane
43
sumul de combusiibil (motorina, u!ci ars) se ridici la 400800
I./h,/ha, Pentru aceste incalzitoare dm indieaie de asemenea de^urile
agroforesiiere p carbuncle,
Pentru Incalzirea uniforma a serelor p decJan^area inversiunii ter-
mice este inddcat ca sobi^ele si fie plasate la so], la nivelul plantelor
cultivate pe t oat i suprafata terenului fncilzit. Sera trebuie sa fie
bine acoperita CLI plastic, prin panouri sau prelate, peniru a asigura
o eianseitate cit mai perfecta. In funcpe de durata de incalzire s'
modul de ardere se insialeaza sau nu burl ane pentru e vacua rea
fumului.
SISTEME 51 DISPOZITIVE DE VENTILAJIE
Vent'darea constiinje unui din punciele esenpaJe in cxploa-
tarea serelor acoperite cu plastic. Prin venlilape se eviia even maleic
iiccidt^te care ar putca sa le provoace temperaturile ridicate iji ume-
zeala ridicata iiiir-o seia inchlsa emieiic. Formarea condensului ^i
caderea lui pe plante favorizeaza dezvoliarea bolilor criptogaroice.
Temperaiura ridicata, care se creeaza datorita radiapei solare din
perioada zilelor insorjte, conduce la o puternica cre^tere vegetativi,
iar fructele ajung mai repede la maturitatc. Eepa^ireanivelului optim
de temper atura <;i ume2eali a aerului hi serele cu plastic provoaca
un tle^echilibru loial al metabolismului, reducerea foiosintezei %i fn.
ultima insiani^a apare fenomenul de opareala al frunzelor, mai ales
a celor de la vlrf. In aceste condipi capaciiatea de producpe a
plantelor cultivate scade, S-a remarcat ca acest fenomcn este in-
tilnit chiar la castravep, plante cunoscuic pentru cerin^elc mari
fata de temperatura ^i umezeala aerului,
Ventilarea serelor ^i adiposlurilor acoperite cu plastic cere o
deosebiti atenpc p griji in toata perioada de vegetape. Astfel in
zilele calduroase efnd temperaiura se apropie de 25''C, pi an tele
se descojwra prin ridicarea laterala a peliculei de polietilena de pe
adipost. In perioada taldufoasa a zilei, descoperirea se face la
orele 1^ 9 dnninea(a, iar la orele 1617 adapostul sc acoperi dm
nou pemru ca sa acumulezc eildura necesari plantelor in limpul
nopiii.
.'\erisirea influenteaza asupra repartlzarii uniforme a tempera-
turii pe verticala p orizontala fn interiorul adapostului. In acesi
sens in U.Rii.S, la ,'\cademja Agricola Timiriazcv" s-au studiat
irci proccdee de aensire : pe la capete, lateral In partea infenoara
44
a adapostului ^i la coami in partea superioara a adapostului, Cele
mai bune rezultate le da aerisirea la coama, ohtinindu-se un eimp
unifonn de caldura. Aerisirea prin capete duce la dllerenve mari
de temperaitira In zilele cu soare, care depa^jcsc 6''C lntre centrul
adapostului 51 capetele luI.
Serele bloc cu suprafata de 12 hectare cer 0 tehnica In venti-
lare speciali. In rilcle insoriie se indica a se scoate panouriie late-
rale ^i o pane din panooriie de acoperi^. In cazul unci frecven^e
marite a vintului, panouriie din direcpa dominant^ nu se scot,
deoarece exista pericolul detcriorarii acoperivului. Daca timpul este
variabil, zilele insorite p. calde ^i zile noroase p. reel, ventilarea se
face trepiai, prin descliiderea periodica a panourilor de acoperi^.
Ventilapa manuala este greoaie 5I cosiisitoare, iar in momeniele
de pericol nu poate fi efectuaci, De aceea speciali^tii recomandi
diferite sisiemc de mecani^are p auiomatizare a procesului de
venillape
La serele 'tunei sau bloc se construiesc ferestre cu cadru din lemn
sau metal, prcvizute cu un sisterg mccanic de ridicare (fig, 21).
%>/^/m///V/^^^''7^-^^'''^^^^/^''y^-^'''-^^^^.^Ji^
Fig. 21 Melanism pentra deschirtsrea ^erestrelor Liaere (dup&Gonciaruk)
t liireiistrfi; 2 4:apriari J lawiintMTsul dn de^ctiidfrej -i "- cjblu x>rptnL nz ffCEier*i| 5 tabtii
peutm fereastrii; S csWfll dc U 0 fctnyisfTJi U cabliU do vt stiwr*ti 7 ivtt^e
45
Fjf. 22 Mecanism'pentru ridicarea adipostarilar jciasi? (<liip,t Gu a r i e n t o )
' ^ t a U i prmiler^^ dr ftol ?[ <^IWsA' It mo^ti-^l <!t ridIcSK Ji *ilSp<st=lll5ii; c vf-deiff (jcneraJA;
%i
i i : -J^*....
Pig. 23 DiS]X>i'.itiv pent r u ridicirea Liiueselii in Kyrele cn pJastic
Peniru adaposturile joase se poate adapta ji un dispo^'itiv simplu,
aplicat la CentriiJ experimental tlin Mantova Italia (fig. 22),
Se aplica din ce in ce mai larg aerisirea cu ajutorul instalapilor p
dispoziiivelor special amL'najaie. Acestea fie ca sfnt instalapi niixte
de refulare a aerului cald sau a aerului rece in funcpe de cerin^e,
fie ^'cntilatoare piticrnicc care absorb aerul cald din interior ^i il
elimina in exterior. In present acesia este sistemul eel mai economic
^i u^or de folosit. Ventilaioarclc se monteaza la capetele serelor,
la ele ata^indu-se o conducta din plastic suplu prin care aerul este
absorbit din sera. Tot prin acest canal, poate "ia fie introdus in
sera in unele cai^tiri ^i aerul rece din exterior.
O noutate tehnica, in condiponarea aerului din sera, este folosi-
rea umidificatoarelor ^i dezumidificatoarelor (fig, 23). Aceste dis-
pozitive moniate in spapul cuhivat asigura in aimosfera umidita-
tea corespunzatoare cerin^elor plantelor cultivate. Instalapile sini
fie complexe, avind drept agent dc umidificare vaporii, fie dispo-
ifiiive simple care cu ajuioru] uiiui ventilator cu paleie, disperse35:a
apa in jeturi foarte fine,
47
DISPOZITIVE PENTRU PRODUCEREA BIOKIDULUI DE CAKBON
Imhogaprea aerului din serele cu plastic ducc la obp-
iierea unor producpi marite p. foarte limpurii. Sporirea conceutri-
tiei de bioxid de carbon creeaza condipi foarte favorabile proce-
sului de fotosimeza, stimulind astfel cre^terea ^i fructificarea plan-
telor. Dinire numeroasele aparate de producerea bioxidului de car-
bon, se recomandi a fi utilizate cele care au o consirucvie simpla
cu un consum redus de combusiibiL cu o greutate redusa p mane-
vrare rapida.
Injeciorul lamelar consta dintr-un injector obi^nuit (folosit la
arderca gazelor in hucatarii), la care se atajeaza buteliilc, umplute
cu gai; butan. Buieliile se amplaseaza In afara serei | i se leagi de
dispoziiiv printr-un tub cauciuc, Injectorul poate deservj o su-
pr af a^ de lOO m^.
Ki^, 4 ^ Uiispojtittv pentru <JiIuarcat bioxidului de carbon in s&re pia.?ticft
Radiatorul cu arzalor tip lampa a fost construit in Italia p este
foarte rasplndit In serele de pe coasta Mc^iteranei. Dispozitivul
consia din corpui metalic care sc monteaza la acoperi^ ^i un arza-
tor de forma unci lampi eu ajutorul careia se difuzeaza in atmo-
sfera serei bioxidul de carbon ptna la concentrapa dorita (fig. 24),
Generatorul Hy-LO este un disptw.itiv convenabil datorita vo-
lumului redus p eficien^ei de nutrtpc cu CO. Generatorul are ut-
matoarelc par;i constructive principale : deflector, burlan, incal-
7!tor, amestecitor, valvuli dc securitate, manomciru, termo eapilar.
Lucreazi la o presiune mare de 0,5 kg.'cm^ cu un consum de com-
hustibil de 2,5 kg/h propan, ceea ce ajunge pentrtt producerea a
irei m* de CO-j. Cu aceasta cantitate poate fi tmbogitit un volum
de aer de 3 SCO cm''.
INSTALAJII DE IRIGARE
Microclimatul specific din sere cu temperaturi ridicate
^i umezeali scazuta imp Line adop tarea unor solupi corespunzatoare
de irigare care si ofere permanent plantelor din aceste constnicpi,
condipi optime in sol p aer.
In serele in care se planieaza dupa I5 aprilie, irigatul se re-
comandi a se efectua prin metode clasicc, pe rigole trasate cu ra-
rt(a. Apa se adtice In sere printr-un sistem de conducte din plastic,
aluminiu sau ^eavi neagra. Fe aceste conducte pot fi montati
hidranp din care se iriga in diferite compariimenie ale serei. Re-
zultate bune dau de asemenea conductele fle.xibile din polie-
tileni montate la conducte magistrale care sc gasesc m afara serei,
. \ pa circula prin conducte p este dirijati pe rigole prin ni^te orificii
cu diametrul de 510 cm In funcpe de debit p. de lungimea braz-
dei de udat,
Pentru serele Incalzite, sau serele-solar iti care se planteaza in a
doua jumiiaie a lunii martie, sint indicate nismeroase instalavii de
irigat, din care amintim pe cele mai economice,
Insiala^ia de aspersiunc cu conducte din polietilena experimeniata
la Instilutul de cercetiri agricole din Riga, consta din tuburi de
polietilena cu diameirul de 3,2 cin, momaur pe fermele serei la o
Inalpme de 3,2 m de Ja sol. t n conducta se fac orificii la distanpi
4 Cul t i i r* Jc^gmelnr c. H i 4 9
F
^^2mmmssm
[ ^ t J/ >Jf !!">. \ i . . J. JJMA VJ ^J ^r A' MMf . J T^
[^_^
-s
- l ^ -
Fig, 25 Illstalatte de itigat cu couduet c din plastic (dupa G o n c i a ml r )
vtJert gcnwali; / eoiuluiitF; 2 nablBtt*; 3 jfilniib Sr. waitsere a apei;
6 - dcUl i u d* oyi i i t nu^i E a wr dl Kl i - i | i J3j)erinilici
de 20 cm uncle de allele (fig. 25). La o presiune de 2- 2, 5 at, a
apei in reiea, acest sistem de amp lasa re a conductelor aslguri o
ploaie artificial a pe o ra^a de k m,
Instalatia . . West docf pentru aspersiune consta din conducta
cenirala cu diametrul de lOO mm p conducte din P.V'.C pentru
aducpunea apei in compartimentele serei (fig. 26), Reparii7area
apei se face In doua variante : la sol, sub nivelul inflorcscentelor
50
. -' ^0-
. = = > ^
Fig. 26 [n<;tala|ie tip ..Wcstdodt" pentru irjgarci
a l a Wl i * fi c ] i JC^kcr i ; :
J tomliKiti iBiigJattati; 2 coadasti 4r irig*t| J *!!alia vaW-, i veotil mlffiiolSi
5 i-te^z4 eoBdJOJCl^; 6 djctalJu EztiiudjucLil
^1 la coama, deasupra vlrfulm de create re a plantelor. La conducte
se pot ataja aspersoare din plastic sau hidranp, In funcpe de modul
de ndare ^i de cerin^ele plantei cultivate, Instalapa este dctnonta-
bila ^i poate fi iransportati dupa necesiiap. Sistemul de irigape
poate si lucre:re automat, printr-un procedeu foarie simplu de co-
nianda ji control.
e i G L I O G R A n E
t , Ae <i u i e r , G, M. pScrrcs a dublc parol Ac ppliciiiyleae", in Lci
caliser^ <lc I'utili^saceur des maUErt:^ pjasioiqui-i et fjnxjuit; chinib()uej'', nD, 9,
avriljnai, 19&5.
2. Er y, A, - " Emploi des mitiki^s plastiijues duns rhojtteisluire eti Grece.
In ,fi.i-vut frlnc, du ni i r l ML di! I'hort. et de pep.", juia, ,1%-?,
3. C Cl 11 e r, D. J , ; W i l k c i , J. ContrOiIc du d a u i t artificiel di ns [ a
scriTcs plaiCtqai.'^ a proiaccian legumiere aa S.U.A. In Revuc franc, mlratcli.
de I'horc. ec pL-pin." avril, 1'966.
4. Ede 1 s t 6 i n, V. J, ; T a t a t i n o V, G. 1. UcrSt:ia h plionki v aascifcio-
jdom grunte. .Moskovski rAbotil', ModiVA, 19W.
5. i , [i i nef, M, J, Tlie use of .plasiic tunnels n plstic grecnhonijo
in Israet. In nRevue franc, du nwrakhv ee ide ^plpiii,* 7eme colloque ju:"
les plastiques en ngfifiuliajrc, IIIB mai, 1966-
6. F a v L l l i , R, ImpiegO di-i maccriaLi pJisticj i fuboielccttivita S^peCiiici
in ofto-norieohuri prmetta. In Mitarie plassicliL' ed HLswmeri", no. 6,
7, S, 1%9.
7. Go n e i a r u k, N, S. ^ Ptiotiocinite lepliTi. izd*K[sri'o Colos", ^Iti-ikvi,
1%5.
S. Gu arie<n CO, M. Bsgcfienze con films pkscici, aeia coitura deUe
fra^ole." t a . At t i Con^tt^SO Iinerflu.ioniilc 5ull ippHcaiioni de[c matcrii-
pljstiche in agrieokura, 26 a.priHc. Piss, 1966.
9. Ma n e s c u , B. PrijUcinc dcr GcwaSchhausleicliliauwcisc aui Pl ast wert -
Stoffen. Dent. Ajcad, Aar Lansl. zu Berlin. Tagungsbiirichtc nr. SS, 196Sf,
10. M a r s h a l l .Me Ne . i l Plastic GrccnLonSi: Dftign, Hal t i ng jind Ve:i-
tilatidn In ..^afpsr .presented et Anul l Meeting. Ain. Soc. AgT. Etlg. JttC
Pi per nr. 60+25, 1960.
52
11.
12.
13.
14.
Ma f i i c y , P. H. ; M a r s h a l l Mc N e i l Hai rt ns,
rrgulasing plasik srecnhoiiEC. In Rei'ue franc, mirajeh. de i
mai,il^J64.
-M a i e f, I., Tipuri aOi de oonsirncfii din mase pjasiiee
cultura.. In ^Fo^osirea maielor plastice In Jejuni iculcuri*'
telor ^.s^icoie, Bucurei^tU 1^66.
M u i j i e n b e r g d e n V a n M, PIssitc gfwnfiouse
franc, du ffliralch, d* Iliort. cc dc J^pin." 7tjrie CoHi-Jque
en agrkulturf, 11 15 m.ii E966.
Vo e l , G. .Scand und pfi{>fk[tvf hcim Einsitz vOn
zus Gewicihshausleichtbiuweise". In ^Dcuische A^artechrtJk
i -
* ' .
TeniJlacinj iind
' hort, ct pepin.".
folosite In w^ri-
ReJactia r c vt -
In pRevUi?
sur lc plasiiqt!^
PlastwerksToffen
% Heft 4. 1966,
CONDIJIILE MICROCLIMATICE
Serele p adaposturile temporare sfni construcpi com-
sitoare. Pentru acoperirea cheltuieiilor mari de exploatare p. reali-
^area de benefieii esie nece5a,fa obpnerea unor recolte ridicaie dar
?i extra timpurii. Acest obieeiiv sc poate realiza cu succes cunoscfnd
bine atlt procedeele agroiehnice, c!t ^i condipile tneteorologice, mi-
croclimatul specific al acesior constrticpi p influenza lui asupra
plantelor cultivate. Stabilirea unor corelapi itttre t'actorii meteo-
rologici ^ cerintele biologice ale plantelor este necesari pentru pro-
iectarea unor sere ^i adaposturi economice, cu tnalp parametri leh-
nobgici (V o g e I - - 1%1, F a v 111 i 1966, C a c 1967),
In serele inca bile de la soare, primavara, temperatura ^i lumina
consiiiLiie factorii esent'ali in procesul de intensificare a fotosin-
te^ci, de cre^lere p dc^voltarc a] plantelor legumicole, Studierea
profundi a microdimatului este necesara In vederea controlului 5i
dirijirii luj In anumiie limite.
Creolerea ^i de:fvoltarea plantelor legumicole este iiifluen|;ar.a di-
fercnpat de factorii meteorologici tn funcpe de perioada Sii care
se desla^ara ciclul biologic. Variapile elementelor tneteorologice
^i frccventele modificari ale acestora, la aivelu! vkstci dc cre^terc
al plantelor, grabesc sau hifrineaza vegetapa sub toaic aspectele ci.
MICROCLIMATUL I N BAZINELE LEGUMICOLE
Analij^a dcmenielor meieorologice in zone de actiunc
foarte restrJnsc, arata ci rolul c-el mai important il joaca valorile
p variapile temperaturii, ele fiind in perioada de primavara ji
54
-Tpoj^ -inimESa] li in| rauo| iui Bpeouitd uj S3|t: iciu ',iiuE|d njiujd
jifpsosp [0.">ijsd un Ktiiiz.ud SJBS Viideou uj IK r | up 'jn|nJ3V uiuiej
-sdinai ap; UIEIJB.^ tsuamasi^ sp Bipjsuoa ay spt.iS OJJJ: qns DUJUI
-DOti uruEj,>dm3i ro ojsnit^ IJIJEJ: iS ijif;]piii ruiniJ3i&j5 ^jijsjsotu
-IE 3iiE(n3Ji3 EiSBSJV 'I^ULtJS^'^ KjdtUQ nip t auEjaiipj.M \ ueyi
V.UOZ tnp ','*JE|od ni|inniSM tiip ' j i i ueny in|nur:a>TQ euoj^ u|p taipaj
-ip sjeuiJOj 3p DO], i^ luiSpo 3p J3 ap asvuj joun e ;Epidej; leaunisaj
-jns ULid EiEaztis^JEJBJ as Eumwn li BJEAguipd 'EJUKOU EJ?1 nj
T.toiEA v.\ ain^iciis ijfi3ej,iduj5i duiit ap EicSun[3pU| IEUI epeouad o
eijodns ,iieod ''eaea.ipoui siiciipiuin :)p niipuo:> uj 'Ji2|nDipej jnuQisis
ip iniisounj :nS'j '^lemn; 3iSo|oit^ mj npp v* ^puiJou vajEjnSiejs^p ui
jcnEjnasj JOiJEj *in|.U[os Eanieiidum peof |i lueuoduii |Oi UQ
Thi *"l Bl
eujd aiuaxsrzaj mis i3i:ja.\ t dnj ^ uip 3^3iuK|fj 3^1 ap iin:ii3i
-"sduio] E| 'duin 5p 3aan:>s o]eAj,nini tiisizsa tod s p xep "apBJ! oJ,^z
ens JOTiJniEjsdinai ie aiEOtnpSEd psunibe rausuustr sp ^isajjutJiu
3$ lapjB 'SlantA 'aiBuwi i\ '^^^f qns p^as tpmcJDdui.ii a[jJoi'EA
pup iniuatuouJ ui j j i d (in|3,i3|Aop 'n3q[r:S apn.idud '^spis.iCJise:*)
3|ijoujj,->i , nur| d spun vzi yn% :)<; 'apjinmSaii Jo[3iuirjd |c 3iSo|0TC[
iu[npi3 r,iJEjn4tjS3p jt'ioi u'do u'es V3|uiij lod 3Jtr> tpoi^Pj fumroi
flm^y
. 1 . fAH/ejjj t-L
tr-Kis-^ f/ $ i ^ ^ i mv S t
--, J"*I"*-^.II I * . , J
SfipSJH Jfi S/
f f - V
3. 0> " ? 1 ^ -^/J/' -f / '
ficarjle amjntite sc produc in lunije martie, aprilie, octomfarie ^i
noiembric.
Un pericol deoscbit pentru plantele legumicole fl prezinta bru-
mele p inghe^urile, care nu numai ca stinjenesc desfajurarea iior-
mala a proceselor de crc^tere, dar constiluie uti impediment fn ex-
linderea culuirilor de legume pe suprafe-^e mari, primaTfara tjimpu-
rju ji toamna tlraiu. Studiile facnte pe basa unor observapi ale
temperaturii in mai multe locaiitap tiin tara ( Ma n e s c u 1961)
au pcrmi.s sa se localizeze ienomenuj ingheturilor p sa se stabileasca
cu desiuli prccizie frecventa lor la nivelul soluiui ffiR, 27).
In bazincle legumicole din Lunca Dunirii, Turnu Magurele, Co-
rabia, Gala fat, Feie^ti, se constata ca dupa 15 aprilie se produce
fn medic mai pupn de o zi de Inghe^ pe an fn apropierea soluiui.
In baiineie legumicole Greaca, Briila, Cal i rap, Giurgiu acest in-
ghe; 5e produce dupa 19 aprilie, pericolul fiind mai marc ca in
celelalte bazine analizate. Toui^i, in anii ctceppoiiali, la Corabia,
Calafat, Turnu Mignreje, Greaca p Fcte^ti dupa 21 aprilie nu se
produce maj mult dc un inghe^ pe an, iar la Briila, CJ^Iara^i 51
Giurgju sc fnregisirea;:a pina la 26 apnlie trei ingheit^rj pe an^
^n ceea ce privejie pragiil de lemperatura de 4'^ se constata
ea dupa 26 martie sc produce fn medie mai pupn de o 'A fnghe^
pe an. In anii excepponali, la Galafat, Gorafciia ^i Turnu Magurele
ingheiuri de 4''C se pot produce pina la 29 martie, la Fetejti
pina la 30 martie, iar fa CJIarap ^i Giurgiu se produc snglie^uri
p in aprilie.
Mergfnd mai departe cn analiza temperaturii, se observa ca va-
lori de 6C in apropierea soluiui intilnim dupa 15 martie, mai
pupn de 0 zi de fnghe^ pc an, in bazjnele Turnu Maj^urele, Co-
rabia, Calafat p Greaca. In celelalte bazinc din sud, frecventa
amintiia se constata dupa 21 martie. Totuji fn anii excepponali se
produc peste doua inghepiri sub 6"C pe an pina la 20 martie
la Greaca )i Briila, pina la 23 martie la Calafat, pj ni la 29 martie
la Corabia, lurnu Magurele, Giurgiu, Fetc~^ti ^i pina la 1 aprilie
la Caiarap,
In bazinul legumicol Arad se inregistreaza In medje mai mult dc
o zi eu fnghe; pe an, dupi 1 mai. Tot la Arad, in ami exccpponali
se produc dupa 18 mai, trei zile cu inghe^. O zona cti zile reduse
de fnghei ]H* an este Dobrogea, fndeosebi liioralul Marii Negre.
Frecventa inghei:urilor poate fi urmarita p fn alte localitap din
\3,ts.. Astfel, la Voinejti-DJmbovi^a p Geoagiu, dupa 21 aprilie p
la Bistri(a dupa 2S aprilie, nu se produce decfi un tnghe^ pe an.
56
In anii ejfccptionali insa s-au fnregisirat zile de inghei; dupa 23 apri-
lie la Voinepi, 19 mai la f Jeoagiu p 2.^ mai la Bistri(a,
Frecvenia IngheTurilor consiatate din Inregistrarile facute ^
poate exemplifica. Astfe! Iri anul 1967, la Craiova si Goicea Mare,
temperatura in ziua de 16 aprilie la suprafai,a soluiui a inregistrat
J^'C, iar la Bucuri^^ii in zitia de 10 aprilie 2"C, Temperatu-
rile cele mai scazute in acela.p an au fost Inregistrate la Oradea
4''C fn ziua de 20 aprilie p la Arad ,^''C in ziua de 4 mai,
Desigur ca aceste scaderi de temperamri, care au surprins culiurilc
de tomate in plin cimp, imediat dupa planiare sau in plin proces
de imbobocire fn serele solar (tomate, ardei p vinete) au dus la
vataraarea parpi foliare sau a organelor florifere, tn acest caz,
pierderile de prpducpe, tn funcpe de specie au variat intre 50'*..'<>
j i 90i>/ci,
Un al doilca factor climatic tu roi mai pupn limiiaiiv dar care
iniereseaza pe cultivatori, este umezeala aerului. In masura tn care
umezeala intervine ca termoreguiator a| starii timpului, ea trebuie
luati in considerape. In acc-st caz, umezeala mai ales in vecinatatea
Dunirii ji a unor riuti din (ara, poate mari $i reduce temperaturile
scazute nocturne proveniic din radiape din timpul primaverii p
toamnei,
.\lp factor! meteorologici daunatori sfnt grindjna p vinturjle pu-
lernice, ctemente limitative in unele lucalitip pentru serele acope-
rite cu plaslic. In funcpe de frecven;a p. direcpile predominanie a
vinturilor de cadertle de grindina, se impuiie acordarea nnei atenpi
deosebite tipului de construcpe, orientarti serelor ^i adaposturi lor,
rezisten|ci mprastructurii ^i fixarii perfecte a materialului plaslic.
Zone cu frecven;a ridicata a grindinei intilnim fn baiintil legumi-
col Bu^an, Corabia, Alexandria, rurnu-Magurele p Bucurejri, Grui-
dinile din 16 iulie 1960 la Bucure^ti, 20 iulse 1%1, U iulie 1962
p 15 iulie 1963 la Buzau, 5 iulie 1962 la Smirdioasa-Zimnicca ^i
10 iulic 1964 la Corabia p allele au adus pagube mari serelor aco-
perite cu plastic.
In ceea cc privepe frecveni:a vintului pe dtrecpi, tn perioada de
primavara in sudul ^arii se disting doua frecven^e dominante : a
viniului de nord-est, rcprezentmcT invaziile de aer rece coborftc
prin zona cuprinsa inire curbura Carpaplor p gurile Dunarii }i
prin tlefilLul Jiului ^i Oliulu! ^i invaziile mai calde din nord-vest
venite fn lungul Dunarii. In Dobrogea p Jn estui Cimpiei Dunarii
esie free vent Criviiul, mai di uni t or fn luna martie. In Cfnipia
Tisei se intensifica vfntul cald de sud ^1 sud-vest in dauna celui
57
rece dc nord p. esl, Toamna, frecvenp'lc dominanie ramfn aceleap.
cu deosebirea ca tn estuI Cfmpici Duuiirii este mai frecvent viniul
cald tliri vest p sud-vest.
Din cele relatate reies o serie de concluzii importanic pentru
praciica Icgumicola. Astfel, in bazinelc din lungul Dunarii fn ge-
neral plantarea in cimp a plantelor lemiofile se poate face cu un
pericol redus dupa 25 aprilie. Totu^l fn zona locabtatibr Calafat,
Corabia p Turnu-Magurele plantarea este recomandabila p dupa
20 aprilie. Coiiopida p varza este indicat a se plama dupa 15
martie fn toate zonele analizate.
In condipi de protejare cu materiale plastice trebuie rtivi/ute
anumiie cpoci dc plantare. Dtipa tinele cercetari (M a n e s c u ^.a.,
l %3) pnoiejarea permite sa se fnceapa scoaterea plantelor la loc
dcfinltiv cu 2025 ^Qe mai devreme in funcpe de microclimatul
bazinului legumicol, Astfel In bazinul legLimieol Calafat la C..'\.F.-
Obtrpa de Sus in anul 196S Lomatele au fost plantatjs in sera
acoperita cu plastic la 25 martie, fn zona Segarcea la C.A.P. Goicea
Marc la 26 martie. In bazinul legumicol Alexandria, C.x\.P. 25
August" din Orbeasca a plantat la 14 manic, C.A.P, ,.16 Februa-
rie" Orbeasca la IS mariie, C. , \. P. Progrestil" Orbeasca la IS
martie p C.A.P, Cernctul-Mirzanepi la 19 martie. Tot in acest
bazin a he 6 cooperative au ie>ii in cfmp cu rcifnatele dupi 20 mar-
tie, C.,'\.P. Mariciiieni din bazinul legumicol Buziu in anul 1968
a plantat tomatele la 26 martie, obpnind rezultate foarte bune,
deji se pie ci in aceasta zoni, microclimatul esie cu totul dcvsebii
fa^i de zonele situate mai la sud,
Tinfnd seama de fretveniia elementelor meieorologice a inghepi-
rilor de primivara p de toamna, de conditiilc pedologice ^i bidrice
facem o deiimiuiire a celor mai fa%'orabile zone pentru estinderea
culturilor extratimpurii tn serele-solar p adaixssturile temporare
joase, dupa aim urmeaza (fig, 28) ;
zona 1 foarte favorabila, cuprinde partea de sud a judetelor
Mehedinp, Dolj, Olt, Teleorman, sudul si centrul jude^ului llfov,
tu soluri ujoare, aluvionare, fertile ^i CLI surse de irigatic din riuiile
apropiate p Dunare ;
zona it ll-a, foarte favorabila cuprinde pariea centrala a
judei,cior Bihor, Arad p. Timij ;
zona a 11 l-a, foarte favorabila tuprinde partea centrala din
judetui lalomi^a p partea de sud-est din jtide^ele Brail a, Gala(i cu
solurile de lunca u^ar e, fertile p cu apa dc irigape din rtiiri <i\
Dunare ;
58
/ > - ' * ^ . - ' - - " " Wf i - X , .
.''. p- e Lv
? L V L C A R J J 4
Fig. 2S Zonele favnrafcile pentm cultura legnmelor In sere p adiptiFitiari sdlare
zona it fV-a, favor;bjla cuprinde partea sud-csiita a judepikii
Consiani;a cu soluri grele, cu snrse de irigape din apa freatica p
canalul magistral din Dunare ;
ztma a V-a, favorabila cuprinde partea de sud a jude^clo'-
Argej, Dimbovi^ia, Prahova, Buzau p Vrancea p pane a de nor-vest
a fudc^elor lalomi^a, Galap, Braila p Constanta cn soluri de lunca
u^oare san grele brun roscat dc padure, cu surse de iriga^ie suti-
ciente, asigurate din riuri.
MICftOCLtMATUL IN ADAPOSTURI SI SERE
HEGinUL TERMIC
In adaposturi. Cercetarile Inlreprinse in diferite locali-
t i p din ; ari , Buzau, I^alnita, Craiova p Bucurepi arata ca micro-
climatul fn adaposiurile acoperite cu mase plastice depinde fn prl-
raul rfnd de conditiile metcorologice din zona respcctjva, oricntarea
adaposturilor in raporc cu vfntul dominani p. n a tura soluiui. Din
observapile inregistrale va constaiat ca adaposturile acopieriie til
plaslic lasa si pai rundi u^pr radiapilc solare p repn caldura acu-
mulaia fara pierderi mari daioriti etanjciiapi aproape totals a
construcpilor. Adaposturile ofera posiblliiaica sa se realizeze o pro-
tejare a plantelor irapotnva temperaturilor scazute p a brumelor
tfrzii dc primavari. Observapile comparative efeciuate la ora 7
dimineapi asupra temperaturii aerului de la suprafata soluiui tn
ziiclc mai friguroase, de exemplu fn ziua de 23 aprilie, au avut
urmatoarele valori i in cjmp deschis 0,4""C, in adaposturile aco-
perite cu pelicula de poliamida 20,2"C, iar ia cele acoperite cu
polietilena 16,8' C. Temperatura minimi din interior inregistreaza
valori mai ridicate fa^a dc minima din exterior cu 23^0, iar
temperatura maxima cte^te cu 10H^C fa;a de temperatura m.i-
xima din exterior. S-a constatai ca Jn adaposturile nnde s-a folosit.
pcniTu aeoperire material plastic mai vecni, tcmperatura maxima
fnregistrati a fost mai scazuil cu 23C fa(a de adaposiurile aco-
perite cu plastic nou,
Temperaturile maxime ale aerului fnregisirate in adiposturi la
suprafata soluiui pot depi^i martoru] (leren descopcrii) cu 14'^C,
fnsa excesul de caldura poaic fi inlaturat printr-o aerisire raponala.
Pentru aceasta se recomanda orient area adiposturilor cu lungimea
coamei pe direcpa dominanti a vintului, Microclimaiul fn adapos-
60
^Iitfitkpiffr
Fif. 29
Mefsul lEmpcraturii mijiocii in seria
bloc cn plastic
turile din plastic mai de-
pinde ^i de volumul aces-
tora, eficienta termica
fiind mai buni la nn \ 0-
lum mai mare.
Tcmperatura minima
la suprafa|a soluiui, com-
parativ Cu parcela nepro-
tejata crepe de la so-
Inrile grele catre cele
ujoare, fiind mai mare pe
actslea din urma, oh tar
in condipile unui regim ^i
termic nefavorabil In at- ^'^
raosfera libera. Astfel, di-
feren^ele de temperaturi
fa^a de martor au fost
ifi general de 0,1l^C
pe sol brun roscat de pa-
dure (Baneasa) ^li de 1
4'"C pe sol aluvionar u^or
(Buziu), pentru o temperatura normali a aerului ?[ s-a menlinut
fntre O,!2''C pe sol u ^ r fntr-tin regim termic racoros (1^1 ni p),
P e r j u n a r u ^i col, (1962) arata ca temperatura soluiui inre-
gistraia la adindmea Je 10 C7n .a fost fn general mai ridicaia sub
pelicula de polietilena deceit tn parcela martor cu 0,12'^C, d;ir
excepponal a atins p o diferen^i de 3'"'C. Diferenl;ele de 2,13"C,
obpnute inir-un procent destui de ridicat in conditiile soluiui de
tipul bruii-rojcat de padure (17o,,'o) scot tn evi dent eficienta ter-
mica mai buna, !n cazul pmtejarii lor cu plastic, a solurilor grele
fati de cele u^oare. Pe solurile u:j-oare s-au obpmit dlferente dc
2,13''C numai fntr-un procent dc 3**./|> ^i aceasta in caz ci tem-
peratura aerului a fost normala (Buzau).
hi iereie-ioiar (fara incalzire}, Fiind exploatate de la sffrptui
lunii martie sau InceputuI lunii aprilie, serele-solar suit supuse va-
rtatiilor de temperattira din exterior. Orice modificiri ale ace.stui
element meteorologic fn atmosfera, atrage dupa sine schimbari mai
mici sau mai mari tn interiorul serei (fig. 29). Inregistrarile facute
arata diferen^e tntre temperaturile medii din seri p exterior.
Observatiile efectuate asupra temperaturii medii fn aer la ora 7
arata ca tn interiorul serei-solar se realizeaza 22''C pina la 27"C
61
f i g.
i S ! $ f 7 ^
30 Mcfsul tcmpcraVuiii iniaimc In s ^ a bl ot $i sera i ndi vi dual i
T Jn yiti 1AIA\ 2 111 sera individuali; J tn iimosltri
fneepfnd din a doua decada a lunii aprilie ^j in cursul lunii mai. In
esterior s-au in registrar valori mai scaiute, cuprinsc intre 4C p
15C. Diferen\a de temperatura fntre interior p. exterior e m.^i
mica la incTputuI lunii aprilie, dupa care ea se mare^te la tnccpii-
tul lunii mai.
Valorile extreme ale temperaturii In sera-solar prezinta aspecic
spec if ice (fig. 30), Asifel temperaiura minima este cu 2'^C pfna
la 5' C mai ridicata, fa^a de aceea a aerului exterior. In It^itura
cn acea.sta, P o p e s c u (196S) a inrep^istrat cii tcmperatura nii-
ni mi arc valori mai ridicate in scra-bloc cu un volum de aer de
sod1 l.H m^ decfi tn sera individuala cu un volum de 150 m"
aer. Aceste date slut foarte neccsare pentru a stabili epoca optima
de plantare tn funct'c de ripul constnicpei. Rcferiior la teroperi-
tura maxima, diferen;e1e sfni evidente fnire sera p exterior, atin-
gtnd valori de 6'^C pina la lO^C. tntre ilpurile de sera bloc p seri
individuala, diferentele jxtt atinge 23^C.
Temperatura soluiui ejie influcntata direct de radiapa solari care
cade pe suprafa;a acestuia, de mi^carea tn slraturile adiacente ale
62
soluiui, de cvaporarea apei, de pregatirea terenului p de plantde
cultivate, S-a constatat ci in serele cultivate cn plante fnalte p
semiinahe, tomate, ^incte, ardei, diferentelc de temperatura fntre
sera p exterior ating valori de 1,4-'C ptna la 3,3'-C. Daca urma-
rim evoiuiia temperaturii soluiui in decursul a 12 ore diferentele
apar mai mari, mai ales fn allele cu soare.
In cazul culiurii dc dovlecei, pepeni !ji castravep, temperaiura
soluiui prezinta diferente foarte mici tntre sera ^i exterior. Accasi-i
se j?xplica prin faptul ca plantele acopera complet tcrenul p mi
lasa sa pairunda radiaiia solara. Plantele de casiravcp cu frunze
mari constituie un ccran care primepe energia radiata de pelicula,
din care o parte o reflecti din nou in sera.
In regisirarile efectuate asupra temperaturii aerului ^j soltdul din
sere, arata ca prin acoperirea mai devreme a serelor solar cu plas-
lic, se realizeaza o incilzire mai rapida a spapului cultivat ^i a
soluiui, ceea ce permite plantarea rasadului in condipi bune, Men-
tinerea unci temperaturi mai ridicaie in solul din sera favorizcaza
absorbpa mai inien.sa a subsianjfelor nutritive de catre planie,
prinderea totala la plantare, grabirea vcgetapei p fructificarii,
ftEGIMUL fiADIATIV
Luminozitaiea p radiatia. Dupi cum se pie maieria-
lele plastice sint loarte iraiisparente peniru lumina solara. Fa
aceasta coniiibuie^ ^i faptul ca elcmentele constructive ale serelor
acoperite cu plastic, avind de suportat o fncarcatura mica au di-
mensiuni mai reduse, ceea cc scade foarte mult din procentul de
umbrire in seri. r>e5i maierialul plastic este transparent, lasa sa
ireaci mai muiti lumina numai cind este perfect curat. In cele
mai multe cazuri fnsa serele acoperite cu plaslic au o iluminare
egala cu cea a serelor acoperite cu sticla sau cu putin mai redusa,
datorita inlluentei pulberilor ^i condensului ce se depun pe peli-
cula _(fig.^ 31)._ Mersul luininozitatii in sera coplaza pe cea din
exterior, in afara de cazurile ctnd intervine pozipa spropirilor
care reduce din lumtna.
Pentru radia^ia solara s-au obpnui date care atesta reducerea
acestui element in sera acoperita cu plastic, comparativ cu at-
mosfera (fig. 32). Diferenta tntre radiapa fnregistrati in sera ^^i
cca exierioari sc ridica la valori de OJ0,2 cal.''cm^ min, intre
ortle 7 - 1 1 ji 0,20,4 caL'cm''' min, fntre ora 13 16. Din canzj
proprietipior dielectrice ale materialelor plastice, pe suprafata lor
63
i S
S V .--
1 S 9 n n ^ f-f jff ^ /?
Fig. 31 Mersul luminozit^ti' '* ^' seriina
ei t cr i oar a smt at rase
pulberile de diferite fe-
luri, mai ales fn l ocal i t a-
pl e rurale, ceea cc reduce
iluminarea p radtavia care
pai r unde tn sera.
Regi mul de l umi na
poat e fl I mbuni t a pt pr i n
adapt area unei forme ci r -
culare a serelor, or i en-
l area pani cl or la sere, ca-
t r e punct el e cardinale ce-
le mai favorabile. S-au
l uat in st udi u sere de
diferite forme p cu di -
verse orieniari ale coa-
mei ; - V ^i N- S. S-a cal -
culat in procent e ilutninarea la nivelul exterior construcpei p ilumi-
narea fn interiorul acesteia. Din da tele obt i nui e se constata ca_ se-
rele din poliesteri de forma scmicirculara au cea mai mare ilu-
mi nare i nt eri oara (83','o),
fata dc sera de forma tri- //p
ungbi ul ara (Ni sen
1966). Cea niai redusa
i l umi nare la ambele orien-
tari se const at a la sera
cu pant el e sub un unghi
de 15"". Tnfluenia orlen-
tarji serelor se eviden^ia-
za mai mul t In serele cu
forme circulare sau cu
pant e avi nd i ncl mapa dc
45- x\stfel R o z o V
(,1964) const at a ca Iti zi-
lele CO cer senin, ziua la
orele 10 p dupa orele 15,
Iluminarea p radiavia glo-
bal a este mai mare in a d i -
post uri l c ori ent at e nor d-
sud, coni parat i v cu ada-
posturile orien late vesi-est.
a?
In mdi!^f!$lara'
-fn sirs gsspcfiiii^psliekkn,,
i S S ^ I I !Z i$ ft !S ^ 17 i,
Sr3
Fig. 33
J
Mersul radi apei Kolare global*
in zi Srenina
sffl on ptjstk; I wrU eii sclcli; i - ataaorffri
64
Calitatea luminii ^i fotoselectivitatea. Se jtie ca radiapa viiibila
joaca un roi important tn viata plantelor, actionind In mod frec-
vent asupra fotosintez.ei clorofiliene, creperii, fructificarii, morfo-
gcnezei, formarii de pigmenp p. de viiamine, Cercetarile efectuate
tn vitro, la lumina naturala sau electrica, au scos tn eviden^a ac-
punea diferitelor domenii ale spectrului radiatiei solare asupra pro-
ceselor fiziologlce p biochimice din plante,
Pentru ridicarea productiei fn sere nu sfnt suficicme metodele
agroiehnice, este necesar sa se urmare3.sca intensificarea procesului
de fotosintezi. In acest sens sint deosebit de valoroase materialele
plastice, care a Li prop rie tati fotoselcctive evidente descbizind posl
bilitap considerabile tie marire a productiei legumicole ^i de ridi-
care a calitipi ci.
Cunoa-^terea profunda a transparenp-i optice p procentului dc
transmiterc a radiatiei fn diferite domenii ale spectrului are o im-
porianfa deosebita peniru dirijarea procesului de fotosintc^a, Este
ctinoscnt ca acesta a,re loc sub actiunea radiatiei cu lungimi de und?
cuprinse intre 0,38C,76 microni. In acest sens esie foarte impor-
t ant i ^i acpuuea radiatiei fiziologice ultraviokte p infraro^ii.
La insiitittul dc fizici agricola din Lsiningrad, s-au studiai trei
tipuri de materiale plastice sub forma de pdicule ; acetat, polieti-
lena p poliamida (perfol). Din cxpcrientele efectuate a reiept ca
toate peliculele slut transparente in proportie de 8990*Vo la ra-
zele din partea vizibila a spectrului solar. Comparativ cu sticla
peliculele lasa sa treaca razele ultravioleie active biologic cu lun-
gimea de un*la de 0,295 microni. In ceea cc privepe partea infra-
Tops a specirului, pelicula de acetat se deosebepe pntin dc sticla,
iar pelicula de poliamida este mai transparenta, Pdicula de polie-
tilena este foarte transparenta pentru razele infraropi.
Tr anspar ent materialelor suple dupa o folosire indelungata tn
teren se modifica sensibil,. Astfel tn limp de doua luni de exploatare
peliculele fp reduc transparenta la razele ultraviolete cu circa 20%.
La materialele plastice rigide modul de iransmitere a radiatiei
solare este diferit. Astfel polistirenul lasi sa treaca radiapa solara
tn proportie de 90"/[:i in domeniul cuprjns fntre 0,761,7 microni,
fa^i de sticla tare asigura o treccre a razeior tn proportie de nu-
mai &2*/H>. Poliesterul armat, esic in general pupn transparent la
razele ultravioleie ( 0, 3- 0, 35 microni), iar in ceea ce privejte
penetrabilitatea tn partCa vizibila a spectrului (0,38- 0,76 microni)
este pu^in inferioara sau egala cu cea a sticlei. Materialele rigidc
S Culcuii Ic^jaclar ^ c. l I J ^ 5
sfnt transparente pentru razele infraropi (0,762,0 microni) iar
pentru cele cu lungimi de unda de 2,53,5 microni sint op ace.
Un deoscbit interes prezinta cercetarile facute fn ultimii ani dc
Fa v i l l i (1966) asupra foioselecrivitipi materialelor plastice.
Studiindu-se iransmiterea radiatiei fiziologicc la materialele plas-
tice color ate diferit, s-a constatat ca aceasta variazi tn functle de
unghiul de incidenta al razei de lumina p colorapa data prin pig-
mentii folositi tn procesul de fabric are. Colorapa maierialelor suple
reduce tn general penetrabilitatea radiatiei vjzibile tntr-un procent
de 1254"/(j. In ceea ce prive^tc materialele rigide, diferentele
tntre placile incolore p cele coloraie sint mult mai reduse. S-a
stabibt ca 111 domeniul radiatiei infraropi cu lungimea de unda dc
ptna la 1,5 microni se evidentiazi tn unele caznri o reducere a
capaciiatii tic transmitere a luminii, iar la lungimi tie unda mai
mari dlfere^Hele dispar complet.
Inregistrarile biometrice facute tn serele expcrimcniale arat i o
crcjtcre vegetativA actentuata a plantelor de loniatc sub pelicula
colorata fn albastru p ropi. Dc menponat ca sub jwlicula albastra
crejterea a fnceput imediat dupa plantare, iar sub pelicula rope la
3d zile du]>a plantare, ceea ce a determinat ji diferente sensibile dc
productie la tomate, planta cu care s-au initial experimentarilc.
REGIMUL DE UMEZ EAL A
Din observatiile efectuate sc observa ci umezeala reU-
tiva a aertilui fn serele acoperite cu plastic este mai ridicati decfi
In atmosfera p tn serele acoperiie cu sticla (fig. 33). Astfel, tn
cazul cultivarji tomatelor, cfnd In exterior temperatura atinge va-
lori foarte ridicate ^i umezeala foarte scazuta. In sera cu plastic
umezeala variaj^a Inire 6595'^.''o- Valorile cele mai ridicate s-au
tnreglstrat tntre orele 7S ^i 186 iar cele mal scazute fnirc
1216, Intre umezeala din sera de plastic 51 cea din sticla dife-
renprle ating valori reduse (5150/0), cele mai mari tnregistrJndu-se
tntre orele 184. Tn sera de castrave^i, umezeala In regis i rat i In
cursul perioadei de vegciatie ]a ora 7 urmeaza 0 curba uniforma
la nivelul de 8OO/0, cu Uijoare scaderi.
In ceea ce privejte mersul umezelii relative a aemlui fn cursul
zilei, se evidentiazi faptul ca ea urmeaza mersul temperaturii csrfc-
rioare p iitterioare, !n orele de dimineata p noapiea fiind ridicata,
iar jn orele de la amiaza scazuta. In serele bloc umezeala este mai
redusa tntre orele 818, .fnregistrtnd valori dc 50''/o80"/oi iar fn
66
i2 m ^ ZS ^ S2
Fig. 33 Mersul umezelii relative a aertituj
serele individualc tip lu-
nel tntre orele 18'4, a-
tinglnd valuri de 6G*i/ft
95 ,.'<).
In modificarea umezelii
aerului din sera mai tre-
buie avup fn vedere p
alti factor!. Astfel uda-
rile free vente pe brazde
sau prin aspersiune mai
ales, care au loc In con-
ditii de temperatura mo-
derata, tiuc la ridicarea
conpnutului tn vapori cu
1,5--21,1 g/m^ mai mull
decit fn sera fari udari.
Volumul diferit de aer al
serelor, a duce modifican
!n umezeala absoluia p relativa. In acesi sens ' f e k 1 e c v (1966)
a sludiat umezeala absoluia th sere cu suprafete diferite ^i velum
dc aer diferit. Din rezuliaiele oi^tinute a constatat ca continutui
\\\ vapori de apa este eel mai sca^ut fn orele cfe la amiaza
(1219), fn zilele senine. In sera se constata o mirirc a umidi-
tatii absolute, cotuparativ cu cea din teren descopcrii, tare fn
perioada .10 marrie 15 mai alin|;e o difcrenta de 1,07 g/m*,
iar in intervahil'de 20 mai 30 iume de 0, 5- - ! g/m',
Pentru maxe rial ele plastice suple, ca polietilena p policlorura de
vinil, .specifics este formarea unui condens pe suprafata interioara
a pellculelor care acopera sera. Cflnden.satia se produce sub forma
unor picaturi mai mari sau mici, care la un inoiiieiit dat pot forma
fi un strat (ftlon) subtire (fig. 34).
In acest sens s-a calculat cantitatea de condens tn g/m^ care se
tomieaia fntr-o .sera pe suprafata de 125 m- cu un volum de
170 m*, acoperita cn pelicula de polietileni fn grosime dc 0,15 mm
(tabelul 5), Din dittele taJbelulni se constata ca la ora 8 se for-
meaza un condens putemic iar la ora 17 acesta scade la valori
ncicmnificativc. Exista o corelatie directa Intre nivelul tempera-
turii serului, umezelii relative din sera ji condensului dti. pe pelicula.
Este piui, prin analogic tu stiprafetele metalice, ta filmul de
condens format la suprafata peliculei din plastic tmpiedica trece-
67
lea caldurii- Condensui
influenteaza direct coefi-
cieniui de convenpe, tn
masura mal mare daca
este sub forma de film si
fn masura mai mica daca
este sub formi de pica-
turi. S-a constatat ca fil-
mul de t^jidens reduce
palrundcrea radiapei so-
lare lotale p infrarofii In
seri p din sera (IVl a -
n e s c u 1965, \V a 1 -
k e r 1965 p C o t -
t e r , W a I k e r 1966).
Din observatiile facute s-a constatat ca la panouriie sau prelate lc
care acoperi serele, rasadnitele ji adaposturile temporare cu fnal-
limca de 0,500,70 m, in lipsa cnrenplor de aer, picaturile rezul-
tate din condensarea valorilor de apa se mentin pe pelicula fi nu
cad pe plante sau sol. In sere cu o fniltime de 1,82,20 m din
cauza curenplor de aer exieriori care mi ^ i pelicula, picitnrilc cad
pe planie sau sol. S-a mai observat ca In momentul dnd se for-
meazi un filtru continuu pe pelicula, adica picaturile se contopesc
datorita pozitiei verticale a acoperijul ui, condensul se scurge in
mod continuu, mai ales noaptea p diminca^a, cizind pe plante.
Fig. 34 Formarea condensului pe lata in-
tcrioari a peliculei de polietileni
ToMul S
Condensul format |t partea interioari a p*lioull da pollettleni
On
S
IS
17
Jtaieri
21,1
27,5
25, S
Umsxcata ila. %i
a aemlui In Bia
35
m
54
pe p^icuti
40
15
2
M
Condensarea pe pelicula prezinta aspecte poz.itivc dar p negative.
Pentm plantele Ic^uniicole, tn mod deosebit pentru castraveti con--
densul poate fi folosit ca o sursa de irigare p meiipncrca unei
umezeli ridicate a aerului in timpul perioadei de vcgetatle. Asifel
pelicula care acoperi rasadai^a sau adapositil se scutura cu mtaa
sau mccanic, prin vibrare fn fiecare dimineati p scara, ceea^ cc
face ca picaturile dc condens sa cada pe plante, de unde apoi se
e vapor a, O parte din ele In caznl unei condensatii puiemice, cad
pe sol p ridica umezeala acestuia. t n sere aceasta operatic este di-
ficil dc executat, lotup condensul influen^eaza pozliiv umidiiatea
aimosferica fi cbiar pe cea din soL
Meupnerea condensului pe peUcula in zilele senine cu tempera-
turi tn exterior de 25" 45'"'C, duce la arsuri pe planie, fn momen-
tul catlerii picaturilor pc frunzele acestora.
eiLANTUL ENERC^FTIC (TERMIC p RADSATIV) IN SEltE SI ADAPOCTURI
Radiatia solara care pairunde tn sere sufcra modificari
esentiale, ce se produc in buna parte o dat i cu trecerea ei prin ma-
ierialul care acopera consiructiile. Bilantul radiativ fi caloric din
interiorul serelor este influentat de radiapa solara care contribui-
la schimbul general de caldura, dc mijcarik de aer, transpiratia
plantelor fi cvaporarea apei din sol. l..a aceste fenomene complexe
participi temperatura fi umiditatea, cvaporarea fi condensatia,
plantele, solul, constructia ^i instalapile sale.
Folosirea bilantului energetic in proiectarca consirucpilor legu-
micole, cbiar fi a celor mai simple are o importanta deosebita. Cu
ajurorul bilaiiptltii energetic puiem sesiza cele mai mici modificari
ale climatului din SLTC, rasadni^e p adaposturi, pentru a stabili
schimbul cone ret dc caldura tn apropier?a soluiui, inire sol fi aer
fi la nivelul acoperifului. important este fapiul ca bilantul ener-
getic da posibilitatea determinarii concrete a pierderilor de eildura,
O dat i cu extindcrea serelor tncilzite primavara timpuritt, me-
loda bilantului energetic va trebui larg folositi in constructia se-
relor acoperite cu plastic tncilziie de soare sau fnzestrate cu instj-
latii peniru coiiditionarea aerului.
In acest sens s-au facut numeroase cercetari, Astfel N i s e n
(19621966) a studiat evolutia radiatiei totaie, fu'lanpil radiativ
in funcvie .de forma fi orlentarca serelor. L a k e ^j.a. (1966) a con-
statat ca iranspiratia plantelor In serele de plastic esie fn corelatie
directi cu radiapa solara.
69
R o j a n s k a i a si K o l i a s o v a (1960) fi B o u c h e t fi
D a m a g n e ; : (1967) au cercetat ccl mai complet pina acum bi-
lantul energetic din serele fi adaposturile acoperite cu plastic. In
acest sens s-au cfcciuat experiente In dc! ungate cu ajutorul unci
aparaluri modcrne dc investigape, astfel ta fn uncle cazuri, fn afara
de formuk'Ie empirice, s-au pumt stabili expresii caractcristicc. Toti
acepi autori sfnt de jtcord ca microclimatul serei de plastic este a
functle a tuturor comjjoncnielor ce fac parte tlin bilantul energetic
(radiapa solara, temperatura, schitnbul de ci l duri , cvaporarea fi
condensarea), lntre aceste elemeiite are loc o Inieractinne continua.
I LANTUL RADI ATI V
Pentru cakulul bilantului radiativ trebuie avut In ve-
dere bilantul energetic la suprafata soluiui fi la suprafafa peliculei
care acopera sera, fufnd fn considcrare atft fata txterioara eft >!
fa|a inter to ara a peliculei din plastic. In acest sens trebuie repmit
ca din radiatia directa p infraro^ie care trece prin plastic, n part r
este rcflecTaia inapoi tn exterior, iar o parte este reflcctata catre
sol, unde este absorbita imediat. Radiapa infrarofie absorbita de
sol este re flee lata dc acesta fi cedata peliculei de plastic, de unde
sc reflecti din nou fn exterior.
-Aceste schimbiri fi modificari ale radiatiei infraro^ii care in
limpul zilei pairund in sera tar noapica ies din sera, provoaca sca-
derea temperanirii p implicit racirea aerului. De aceea unii spe-
cialipi sint de acord cu faptul de a atribui radiatiei infrarofii un
fol hotaritor In modilicarca temperaturii fi microdimatului in sc
rcle acoperite cu plastic.
In legatura cu bilanjul radiativ, R o j a n . s k a i a p K o l i a s e v a
(I960) In urma unor studii efeciuate cu ajutorul unci aparaturi de
Inregistrare perfcctionate, demonstneasfa, cSt pelicula fiind transpa-
renri la radiapa infra.rofie favorizcaza racirea sau fncal/.irea ae-
rului de sub pclicLila dc polietilena ^i aduce modificari escnpalc jn
microclimat. .Astfel sub adapo.sturile acoperite cu plastic, tn noptilc
senine racirea aerului p sciderea temperaturii este uneori mai pu-
ternica decft In exterior sau egala. In timpul zilelor cu insolatie
puternica, fn sol sub plastic temperatura sc ridici la valori foarte
ridicate, acumulfndu-se camiiati mari de caldura. Diferente 5I mo-
dificari ale radiapei se fnregisireaza constant fntre terenul protejat
cu plastic 51 eel neprotejat. Rezulta ci pentru incalzirea construetii-
7 0 " ' . .
lor desiinate cultivirii legumelor primavara timpuriu, sursa prin-
eipala o constituie radiatia solari,
tn serele ^1 adaposturile incalzite, datorita radiatiei solare solul
acumuleai:a o cantitate de caldura care se adauga la caldura radiata
dc conduciele Incalzitoare, O data cu mirirca cantitapi de ci l duri
consumul ei crcftc atft prin evaporate cit fi datorita fluxului tur-
bulent din sol, Sc constata ci pe terenul tncalzit acoperlt cu polie-
tilena de^,! temperatura .soluiui este mai mare dccit in terenul aco-
pcrit dar nefncalzit, diferenta de temperatura fn aer este foarte
tnica. Aceasta cnostaiare a dus la concluzla ca incalzirea soluiui
nu este suficienta penirti a putea creea conditii optime de tempera-
t uri plantelor cultivate.
In adai>osturile fari fncabire. In caz de fnghc( nocturn, tcmpe-
ratura scade uneori sub valorile inregistraie fn exterior. Acest fc-
nomen dc inversiune termica tnregistrai fntre adapo.si fi terenul
neprotejat, se ctpHca prin transparent^ plasticuiui pentru radiapa
de lungime mare de unda emka de sol p planie. B r u n f,a. (1966)
fi C a b a l l e r o f.a. (1967) explica fenomenul amintit prin ac-
tiunea vintului, iLirbutenta aerului In interior fi lipsa dc etan^iiate
a adiposlurilor. D o n a u d fi P e r f u n a r u (1968) arata ca In
noptlle cu fnghet natura soluiui accenniea:?a inversiunea termica,
Astfel, pe solurile ufoarc cu putere radiativa mare, inversiunea este
mai iniensiva decit pc cele grele, .Sub pelicula de polietilena apli-
cata direct pe sol, pentm mulcire, inversiunea devinc loarte
frLicvcnta,
In adaposturile acoperite cu polietilena au loc modificari ale bi-
lan pilul termic, ale caror cauze nu sfnt Inca bine stabilite, dar
care conduc la ridicarea excesiva a temperaturii.
In legatura cu aportul diferitelor componente ale bilanpilui ler-
mic la creaiea unui microclimat favorabil plantelor adt i vai e sub
plastic, R o z o v (1964) consiata tn experientele efectuate la Aca-
demia agricola din Moscova ca In decursul a 24 ore, fluxul tui'bu-
lent in aer ^i caldura de evaporare sfnt mai reduse sub plastic dectt
In terenul neprotejat. In timpul zilei fluxul tk caldLira este mai
mare sub plastic, iar celelalte doua componente sfnt mai mici CD^
valoare, afa dupa cum reiese fi din datelc tabckilui 6,
B o u c b e t ^i D a m a g n c z (1967) au studiat teonetic ^l practic
schimbul de caldura prin peliculi fi conducpe^convectie p rolul
lor tn bilanpil termic fi eel energetic. In acesi sens au slabilit ca
marimea fluxului de caldura in cazul serelor acoperiie cu plastic
poate sa fie mai mare sau mai mica tn funcpe de modul de fixare
7t
Tabelul 6
Bi l ant ul tormic M radl j i ti v sub adIKposturt dt n palietireitS $1 I n t eren
de$coprit (Cal/cm^,i'h)
[tlupa R. o r o >
Vgkiiaatel*
BiiaJi^ul nul l j t i V
f i s b a n
(klUldA
[^llC,
l&td
BJIaitSuJ tenJc
Radi -
Ei l an-
A;
f^dfilti*
Flfisuf
cdtdui'^
In ]
rile da
cdldui^l
pnt r i i
cvapo-
r er e
IfLuEul
t l i l l Mf -
tesLl a t
Sa aifz
Ad^pC^t d i n pol i ci i l ei i a
Teren descoperit
4
S
12
B
44
31
36
2
82
ei
2
Ad4lHt di n pal i ct i l cnl
Teren deacoperit
Adi post fJin polietilenS,]
Tcrefl degcoperit
L a
122
100
24 o r e
4&7
169
220
175
- ^l 45
-{-194
D i n TU
113
97
475
461
o c t u i
176
144
- a
- i - mi
-1-220
36
28
118
89
!3
57
17
42
90
109
46
ea
44
20
al peliculei, de sistemul de Incalzire fn Interior fi de etanjcitatea
constructiei. In serele acoperite cu polietilena sau P.V.C. perforat
bilantul caloric, va prczt^nta valori foarte diferite fata de serele
acoperite cu polietilena tnireagi.
La pierderile de caldura cauz:ate de reflectia p pierderea radia-
tiilor cu lungimi mari de unda se adaugi fi pierderile prin conduc-
pe-cc?nvectie. Dupi cum se pie, acestea sfni conditionate de dife-
renta de temj>eratura din interiorul fi exterior ul serelor ^i de re-
zistenta termica a peliculei acoperiuiare din material plastic,
Cercetarile efectuate d e V o g e l , I - a n c h o w fi H e l s s n e r
(1961) au demonstrai ca rezisten^.a termica se poate reduce folosind
doua strattiri dc polietilena sati, afa cum se aplica tn unele ^ r i ,
un strat de policlorura de vinil fi un strat de polietilena. Acest
lucru este valabil p peniru serele de slicla unde pierderile de ci l -
duri pot f] reduse simtiior folosind captuprea peretilor cu pelicula
72
-i'-rc
'S-^S'C -2' i~-rc
Fi, 35 ~ Teinl>cratuia in serele p ad&porturilft solar, in funcpe de tempera-
tura eTterioarS p num^rui de ^n\'el ttoare
a in adSpostJ * in St*4
de polietilena. In acest caz valorile radiapei directe solare care
intra in sera scad de la 95--1C6 Kcal/cmV24 h la serele cu un
singur strat de polietilcna, la 6d Kcal/cmV24 h la serele cu 2 stra^
luri de p(}lietilena, ci:ea ce tnseamna o reducere de .15- 4O0/0-
In scbimb se constati tnodificari esentiale ale regimuluj termic.
Temperatura aerului In serele cu doua straturi de polietilcna esu;
cu 2,58,0C mal mare comparativ cu serele acoperite cu un strat
de polietilena.
Tdfiefwi 7
Coiuumul de ciLlduri (mil Kcat) necesar pentru menflner^a In seri a unei
temperaturi de -|- II C
(dupa Vogel ^i Hci ssner )
Data flbwrviifwi
2431 o c t o mb r i e
17 Tuoienlbrie
ComEumwl de i;ltJur3. la serS
en tiptusi- \ *=" '^P"4i-
492 j m,
505 42$
Difcumla
46
79
CaQSddltll
r^|Xl4t
(lii%Haira
1(1
I S
73
Capt upr ca serelor se face pe toata suprafat a sau numai pe pe-
repi laterali. Di n dat el e i nst i t ut i i ht i de te^umicitltttra di n Grombee-
rcn reiese ca pr i n aplica rea acesiui procedeu, consumul LIC cal dura
se reduce simtitor, iar t cmperat ura se ridica cu cfteva grade dupa
cum se const at a di n tabelul 7.
Cercetarile fi cut e fn Japoni a .fi fn l ara noastra la St apunea ex-
peri ment al a Bu2i u in diferite tipuri de sere ^i adi posi ur i cu aeo-
peri re sjmpla p dubl a, a scos fn eviden^a faptul ca la o t empera-
tura ext eri oara de - -7' ^C, t n adapostul cu o singura pelicula sc
realizeaza .5'^C, iar fn adi post ur i l e cu doua pelicule 1 . . . 2"' C.
In sere situatia este di feri t i (fig, 55). Pent ru peri oada mai cald.f,
di n ^aprilie, prot ej arca dubla a serelor ridica tern ptir at ura cu 1,2"C
pt na la 1,9'-'C, ccea^ ce pent ru zilele cu fngheturi ujoare de
1. , . 2^C este suficicnt pent ru a salva culturile.
E I B LI O G Ft A F r E
1- Bo u d i e t^ R., D j i n a g n e z . J. fitude c?icorctiq tie du bilin d'cncf-
gie id serrrs. 4-eme CoD^res ln\%. dti Chluf., c- 1* climit. Parii, mil
1^7,
2, Co ' Ee r , _D. \, ; Wi l f c e r , J. ]V. Glifnati: liyiniditj,' ititfrreU-
ijonshipe in plaitk grccnliouse, tn Proc, Amur. Sor. hortir. Science", 89,
1%6,
3. C e k u n o v a , Z. 1, Lspdl?:ovanic plionok di k virijcivitiia TIS*(I?
J ijvoscei. In Priineiienl/C sinieiic^inili plionok v ovo^CfvoJstvc' , Selhoz-
glii?., Moskv*, 1^59.
i, Ca b a l i e r o , A.; Andres, J.; Agnilj, J,, flurbuJ, M. Stiuatiotis qui
conduisent _A. dt-s tOTiipcfMurK plus faibl sous plastiquei qn'n I'eM-erifur.
In Ti;thnit,il ComnjunLciiioiw of E.S.H.S." no, 9, Simpo7.ium ^Pksiici.
on Crops", Torino, \A1^ Novetnber, 19i67.
5, M a n e a c u , B. ; _ p o n a L i < J , A. P e r j u n a . r u R u K .i n d r a U-
nc(e rei ul t i i c .prtvtntt frecvcnf,% iMlpL-ratn rflo!- sc^Z^Wf tn bazindc I eau
miooje din siidill p sud-L'stul Cimpiei -Dmnarii. fn LCrari sttinfifici
I.C.H.V.- vd, IV, 3Vcure^t[, 1*64.
6, Dd n a t i d , A. j P c r j u n a r n i t n ^ i i n d r a PrfTetiirea p comba*
Cerei bni mdor fi i nghejiuri lor -de nnapie In lesumicnllnira ^i fKHnicu-h u rJ,
Edttura A^ro-silvica, Eeufe.fTi, I95S.
7, Fa v i l l i , R. ^ MaccrU' plasiisi-bL- a foco s*leiiivitk specif tea per 1,1
SOpertura del| serre. In Maierk plastiiihe ed elastcmner]", nr. 3, 1%.
S. Ga c , A. A prt>pOs des phiiomines thermique^ d.lns les ^errei. In
Revue Horticttlc" nr, 2 27(1, 1967.
9, G a v r i l o v , N. I. Ispolzovinie wrfnecinoi cnerghii v t a^i ^i onOm
grunte. Moskovski rabucii. Moskva, 19Ki3.
ice
74
10. L i k e , L. G. ; N e i l e , F. E. ; Po^s cj a w li,a i T*, J. D. ; E d -
vwAr d^, B, 1, Seasons variation in rbe iraiti^iriTion of greenhouse
pdsncs. In Aricelisjraf ,MeiJ3orolo;y'"j 3, y.H, 1966.
11. Ma ' t i e ^ e w, B. Qu!lques aspects iiu iniL-3Mjditn.it tians Jcs abris en
piasiiq^ie. In Thtvkal Cominuiireations of 1.S.H.S, nundwr 9". Simpo-
zium Plasiic5 on cfcfis", Crfl(ps undef i>!asiks", Torino, .14-'17 Novem-
Lor, 1967.
12. Ni s t n , A. Conrriburinn a T^tude d ipropritTC^ des materiaux de
reeouvreniftnt des constructions horticoles ec 4es consequences de lewr uci-
Jisscion. In Builecin Inst, AgrOn., Stat. RcchercSc GcmblDux", XXVI I ,
23. 1959.
13. R o 7. n V , ^ . F, Lduci^onie illkroalima t a pod plionocinimi ukrit iaini
na 51)1 neci nom obfljreve, tn Prymnie polrllWfn'rii plionok Ov o^pvodst I'f'.
1 zdaCefsti'O Kci1oc", MosStva, 196+.
1^. R o i a n J k a i a , O. D, ; Ko l i a s e v a , V, A. TeisIoTot balaas t
mKrOfJlimat utepliiMiovo grunt i pri ispo]z[>vinii Jiohebih nknttii in polieii-
,leili>voi -plionk!. In Slxjrnik trndov pe igronomicesltui fiiike", Vipusk
S, Mosfeva, 1^60.
15. T c k i e e v , G, Folosirea serrfor din polietilena pentru producerea
tomatntor fimpnrii. In ^Consf^ruirea iciitiuBci iniernajionalS. Cultura It-
gumelor un sere." Cenfrtil de dotumenrafe agtii<ol3, Buetiir-sjrt, 17 stof,
IW^.
16. Y o g e l , G. ; L a n c h O w, j , ; H c i s s n e r , A. ; Die Verwendunt;
von Poly ashy lenfoJ ie zur T nnenveirkkf eidunj; vOn Gcwiichshausern. In Der
Deufsclie garcetkbau". Heft 10, 1961.
[V
AGROTEHNICA GENERAL A IN ADAPOSTURI JOASE
SI SERE
ALEGEREA TERENULUI ^! LUCRARI LE SOLULUI
A legere^ p pregatirea terenului fn conditii optime con-
stituie o lucrare de prima necesitate. Sint indicate terenuri cu soluri
u^oare, Juto-nisipoase, fertile, permeabjle, cbiar cu o mica panta
pentru scurgerea apelnr p cxpuse la soare, Se vor evita terenurile
eu citces dc apa, reci, infeciatc dc bob p. daunatori, tn special de
nematozi ^i rozatoare. Sim de preferat terenurile adapostite natu-
ral, situate pe terasa a doua a rturilor, ceea ce permite incalzirea
lor mai rapida in primavara, Se vor evita terenurile din vecina-
tatea imediaia a rinrilor, care sc incalzcsc greu primavara iji cu apa
freatica la adtncime mica.
In vederea plantari) culturilor se acorJa o aten|ie deosebita lu-
craril soluiui. Se ^tie ca plantele leguinicole cultivate prin rasad,
fie ca au sistemul radicular crescut pe vertieala Jn sol sau aproape
de suprafata soluiui, esploreaza un volum mare de substrat nutri-
tiv. Specifica tcrenurjlor cultivate cu legume este folosirea rcpetatg
p intensiva a ii'igaTJei, ceea ce conduce la tasarea puternica a stra-
tuLii aralsil, redueind capacitatea de aerape a soluiui,
Terenurile destinate plantelor legumicole cite bine sa sc mobi-
lizezc la adincimea de 3033 cm. tn unele cazuri se recomanda
folosirea sub sober ului, la adincimea de 5070 cm in func^ie de
sol, ^ l e f a n [19(J6) rclateaza ea Jn S.U.A., pe solurile mai
grele, se practica des fund a rea terenului la adtncimea de 1,25 m
realbtndU"se o afinare puternica, tn profunzimea soluiui. In urma
76
cxeeutarii lucrarii de desfundat s-a constatat o penetrate mai ra-
pitla a apei p crejterca viguroasa a radacinilor la plantele cultivate^,
Pe terenurile ujoare, de natura aluvionar-nisipoasa nu este indicata
folosirea subsolicrului, aratura cu plugul fiind suficienta, pentru
ntobilizarea stratului arabil.
Dupa aratura de toamna sau primavara se efectueaza o lucrare
cu. grapa, pentru nivelarea brazdelor. Pentru marun;irea terenului,
merninerea unei aeratii puternice ^i asigurarea unei stari ridicate de
aftiiare a s>t}lului .la 'adtncimea de 20--25 cm. In numeroase ;ari
se fobse^te freza, iar Jn lipsa acesteia dlscuitorul. Lucrarea se exe-
cuta primavara tnainic de plantare cu o deosebita eficacitate pen-
tru reali2area unui pat nutrlliv favorabil plania-rilor.
Practica uniiit(ilor cultivatoare de legume arata ea pe terenu-
rile pc care se constmiesc sere solar sau se monteaza adaposturi
temporare trebuie executate pJna la plantaTC, eel pupn _doua lu-
crari cu cultivatorul ^i g''apa, pentrn tlistrugerea buruienilor si
menpnerea soluiui tn stare aftnata. In ca^ul ca terenul este baia-
lorit din iarna, trebuie sa executam In primavara cu eel pu^n
12 saptattiini tnainie de plantare o aratura superficiala la adtn-
eimca de 15IS cm. Aratura sc grapeaza imediat ^i sc niveleaza,
Nivelarea terenului se cxecuta tn funcjie tie relief ul terenului
si de gradul lui de denivelare. Se folose^ie nivclatorul N.T,-2,&3
dupa diberarea terenului de plante premergatoare p dupa o prea-
labila aratura facuta in scopul mobilizarii terenului la suprafata.
Pentru a evita aderarea pamtntului pe lama nivelatorului ^i a se
realiza o ni vela re ctt mai perfecta este biiis ca lucrarea sa se efec-
tueze pe un teren pupn umed.
O con dit! e escnpala pentm ob^inerea unor produced mari an
de an, este inj;ri^area de baza cu gunoi de grajd semidescomptts,
tn corpora rea se efectueaza sub aratura adtnca o data cu Jngraj^a-
mintele rninerale.
Din cercetarile tnireprinse la Imtitntid de cercetari pentru le-
gimi'icuhara ft floricultura, la Ciolpani-Ilfov cu diferite sisteme de
ingrajare a culturilor dc legume a rclefit ca cele mai bune re^ub
tate se ob(in ctnd folosesc scheme ^tiinpfice de aplicarea Ingraja-
mintelor tu funcpe de spedile cultivate. La tomate p vinete culti-
vate pe un si l brun-r05cat de padure, 20.10 tone/lia gunoi de
grajd s-a aplioat o data cu aratura de toamna iar pdmavara prin lu-
crarile pregatiioare ale soluiui fn vederea planta rii 300- 400 kg.'ha
superfosfat p 100150 fcg/ha sare potasica._Pc sol aluvionar pro-
ducpa cca mai mare s-a obpnut la admiiiistrarea din toamna a
77
r
600 ks superfosfat ^i 300 kg ^ r e potasica la hectar, tnsopiH in
primavara la aratura superfidala sau la lucrarea soluiui cu discu!
sau cultivatorul la adincimea de 1215 cm de aplicarea a
25G--300 kg/ha a^otat de amoniu,_ 150200 kg/ha superfosfat p
80 kg/ha sare potasica. La var,?a timpurie cultivata pe soluri alu-
vionare, pentru ingra^area dc baza s-a constatat ca cele mai indicate
doze de fn graham ime sfnt; 20 t,''ha gnnol de grajd tn amestec cu
400 kg/ba_ azotat de amoniu, .320 k^' ba superfosfat p 150 kg/ha
sare potasica administrate toate o data cu lucrarile tie pregaijre a
terenului pentru plantare fn primavara, Prin fncorporarea acestor
do^e de fngrajaniinte tn doua straturi ale soluiui (G10 cm ^i
i^25 cm) s-a obpnut un spor de producpe de 3 .^00 kg^'ba f ap
de incorporarca obijnuita fntr-un singur strat.
La cartofii limpvrii s-au dat 40 t/ha gunoi de grajd tn comhi-
nape cu 130 kg azotat de amoniu, 220 kg superfosfat ^i 100 k^
sare potasica la bee tar.
La casiravep'i cultivap tn a sol amen te legumicole dupa tomate
Sngra^ate varianta la care s-au dat 250 kg azotat dc amoniu,
450 kg superfosfat p. 125 kg sare potasica la beetar, a rcalizat o
producpe de 38 70Q kg/'ha eu un spor de 9 100 kg fa;a de varianta
netngrapta.
Insuficienva gunoiiilui de grajd ne obliga sa apelam la alte surse
de fngra^amitite, dintre t:are cele mai bune rezultate le dau com-
posturile din restitri vegetale ^i tngraja min tele verjzj.
Compostarea resiurilor vegetale se realizeaiia astfel : ' vrejurile
de plante rccoltate din _cJnip tnainte de a se usca se toaca p. se
aijaza tn platforme 'special amenajate cu lapmea de 4 in p tnal-
pmea de 2 m fn straturi de 2550 cm. Pentru fiecare strat se
adauga un strai de gunoi de gra id proaspat gros de 1015 em ^i
superfosfai^in cantitate de 350 kg la 20 m ^ de compost. Fiecare
strat j c uda cu apa pentru a produee o umettare suficienta p uni-
forma a jimestecului. IJI iim]>ul coinpostarii platforma se desface
*ii se lopaieaza fn vederea aerfsirii ^i amestecarii eft mai bine a
componenielor, pentru a grabi dcscompuncrea ce are loc tn acesie
condipi tn circa 6 luni.
incorporfnd fn sol can li tare de 20 t.'ha cotnpost fn amestec cu
200 kg/ha superfosfat s-au ohpnui producpi medii de tomate din
HibriJul no. 10 X Bizon, de 3S ^lOO kg la hectar pe un sol brun-
rojcai de padure p de 47 400 kg/ha pe un sol aluvionar.
Cercetarile efectuaie demonstreaza posibilita;ile mari de ai fn-
corpora materia organica fn sol prin folosirea tngrajaminielor verzi
In amestec cu 500 kg azotat de amoniu, 400 kg superfosfat p
lOd kg sare potasica la hectar,
Trefmie avut fn vcdcre ca fn legumicultura deosebit de impor-
tania este ac(iunea remanenta a tngra^amintelor atii fn cadrul
asolamentului ctt p In cazul culturilor succesive executate fn ace-
la^i an. Astfel, solul se fertilizeaza in condipi optime, iar acolo
unde este pKJsibil, sc face o economisire a ingra^amintelor. In acesi
sens re;(tthatele obpnute fn experien^ele rigums organizate au scos
tn eviden^a o apreciabtla ac^iune remanenia a fng raja min tclor
realizindu-se peniru fiecare kg de tngrajamtnt, substan^a aetiva
pe Ifnga un spor de 43 kg produse la prima culttira de totnate
tiinpurn ;^i nn spor de 74 kg produse la euliura a doua de varza
de toamna tn cadrttl succesiunii studiate.
PROTEJAREA CONSTRUCTIILOR
. Pentru protectia adaposturilor p serelor contra vin-
turilor de primavara ^i toamna este bine sa se foloseasca micro-
relieful p elemeniele de protejare naturala. Rezultate eficiente s-au
obpnut pdn ainplasarea serelor in vaira satului la C.A.P. Dom-
ne^ti llfov, CA. P, Goicea Mare p C.A.P. Goicea Mieii
Dolf, unde vfntunle n-au cauzat pagube,
Pentru cons true ^iile pc suprafete mari se vor folosi perdele na-
turale din arbori sau arbujti, perdele de nuielc impletite, coceni
^i porumb, stuf, tulpini de floarea soarelui. Acest pioccdeu este
aplicat de cultJTatorii din bazinul legumicol Vidra pentru pro-
tejarca adaposturilor de vtntul dominant care bate din nord. La
C.A.P, Poroschia - - Alexandria serele solar au fost amplasate
k mat^Inea unei perdele forestiere care fn ai-ua dc IC aprilie
I9fi9 s-a dovedit foarie eficace. La o viieza a vintului de
100 km/ora serele au r,imas Intacie, in scbimb . k cooperative'e
fnvecinatc a provocat pagube apreciabik deoareee nu s-au luat
masuri de protejare a construcV^lor.
tnfiintarea perdelelor forestiere fn cadrul sectorului de sere-solar
fi adaposturi temporare trebuie facuia cu griia, plantfnd specii care
cresc repcxie p pot da o anumita cantitaie de lemn peniru ne voile
unita^ii. Lapmea henzii protectoare trebuie sa fie de 1 sau 2 rinduri
de arbori constituind astfe] un tampon tn caka vjntului tn ime-
diata vecinatate a serelor. Aceste perdele nu scrvesc pentrtt con-
servarea soluiui p reducerea evaporoi ranspi ra^ in plantapi, de-
79
aceea se recomanda sa fie sintplc ^i ctt mai economice- tn ceea ce
privejte tnalfiniea perdelelor, dupa verificarile facute in diferite
unitap cultivatoare, poate sa varieze tntre 25 m fti func^ie de
tnalpmea const rucpilor. Perdelele se pot rep eta tn cadrul com-
plex ului de .sere-solar planitndu-se pe drumurile de acces princi-
pale la distanja dc 200 m uncle de altele,
Deoarece perdelele forestiere ^-i pcrdclcle executate din rcsturi
de plante, pun probleme dificile legale de ocuparea terenului agri-
col, de lipsa materialului ji tie cosuil lor, ctiltivatorii din Italia,
Franfa p. Spania se orienteaza spre o noua metoda de protejare
cu ajutorul perdelelor din plastic (brisvent), Acestea sint Tie plase
Tab^Svi s
Efectut unei perdeld d prtfle la D. cultura de fasofe verdfi $1 tarnsite
In condlfll l i r a i r i gar e
(dups F o n g e r o n i e )
P-jmAiile
Etemeufele
climatice
Tomat t
prodiic^ia k^
Fasole.
prodiittJa t g
SO
Haitor
Yiteaii liiedic a
vintului pe
t i {m/s)
E.X.P. (inm.g)
tiioiate de fl<saje
Vpi ploaie
Total
foalnte de ploaie
Dnpi ploaie
Total
2 ^
(100)
7,9
(IW)
10,2
39.e
50,0
1S,8
10,0
34,8
Prol^jat
1,2
(43)
5,3
(66)
2t;,S
17,2
43,3
2,7
1.0
3.7
Piferfliita T- P
1,6
(57)
2,7
(34)
4-1^,1
^ 2 2 , 6 1
e,7
- 1 3 , 1
18,0
; * ] , !
executate din materiale plastice freloii) cu orificii de diferite ma-
rimi, fie panouri din pelicula de polietilena. Pic se fixeaia pe su-
por(i mctalici Sau din ienrn fiind mobile p se monteaza fn veci-
natatea adaposturilor, perpendicular pc direcpa vintului dominant
Perdelele din plasa de plastic pot fi semipermeabile sau imper-
meabile p Ju funcpe dc aceasta, actiunea lor este diferita. Fiind
mobile ^i u^oare se pot muta din loc tn loc, dupa direc^ia vtniuluf
dominant. Inalpmea lor variaza fntre 1,55 m. Efectui perde-
lelor din plastic este redat fn tabelul 3 unde se prezinta rezulta -
tele ob^inute de F o n g c r o u z e , citat de Gu y o i (1967),
FOLOSIREA TERENULUI
Legumicultura sub plastic prin specificul p particula-
ritaple ei este o ramura cxclusiv iniensiva ^i nu poate fi conceputa
fara folo.sirea iudieioasa a terenului din constructiile destinatc cul-
tivarii diferitelor specii de legtime in perioada rece a anului. Din
datele literaturii de specialitate rezulta ca succcsiunea culturilor
asigura o aparitie mai ilmpurie a produc(iei fn primavara 51 0
prelungire a ei in toamna. In acest fel se poate satisface nece-
sarul de legume Jn perioadele ctnd culturile de vara nu au inirac
fn productie, cxtinzJnd sortimentul de legume,
Perioada de folosire a construcpilor este con di pons la de faptul
daca ele stnt Incalzite sau netncalzite, de micro-dim a tul local p
modul de cultura-
SUCCESIUNEA CULTURILOR i N SERELE Jl ADAPOSTURI LE
INCALZITE
Serele acoperite ctt plastic pot fi folosite atft pentru
producerea rasadurilor de legume necesarc culturilor timpurii din
cfmp, ctt ^i pentru cultura fortata a tomatelor cu port pitic, a
castraveplor, conopidei, salatei, paclagclelor vinete, ridichilor de
luna, etc. In acest sens in perioada 1%1 1%5 s~au studiai dife-
rite moduri de folosire a spatiului cultivat in sere dupa schema
prezentata tn tabelul 9.
Crnpa 1 reprezinta serc-bloc Incalzite tn tot timpul perioadei
de vegeiape, grupa a ll-a sere fncalzite numai primavara, tn ci-
& =. Cutiuei ksurador c It.) ^ |
Tabeiut 9
Model de suce1un a cul t i i ri l or Tn r t I nci l xi t e. amper i t eci i |la9ttc
C n p a }t ftETi
G r u p a I
Sera I
ScT-i 11
1
^eia III
ti r u p a a Il-a
Sera IV
Sera V
Sera VI
O r u p a a Ill-a
Sera VII
Sera VIII
^i cul t ur e
Saccesiunca I j
T^Hnate
Tomate
Succcsiunea a Il-a ;
Tomatt;
Crizanlcme
Suceosiuiiea a I l l - a;
Kori (garoafe)
Sucoesiunea a IV-a:
Caatrave^i
Ridiclii
Suctcdunea a V-a:
Tomat*
Salata
Snccesiunea a Vl-a;
Tomate
HidichJ
Sttccceiun^ a Vll-a:
Castra,v4i
SuCCeaiunca a Vl l l - a :
Ciuperci
Castravie(i
Ae iMltEviLDS
VITITUI
. ITV
IVI
IXXII
Vi nVIII
I I I VI I
XI VI I
I I VI
I X - I
IIVI
XI XI I
XI I
I I I VI I
I X- " I
IIvr
Ptvioaila
de racoitara
XIXtl
IVvr
rvVI
XII
XIV
VVII
VI r
VVII
I
VVII
Xxn
11
VVil
X I - l
1V.-VI
82
clul I de producpe ^li grupa a l l l - a sere-tnmulptor destinaie pro-
ducerii rasadului de legume, incalzite tot anul.
Analizind daiele din tabelul 9 se constata ca serele 1, 111, VIII
sint ocupaie de culturl o perioada mai lunga din timpul anului,
comparativ cu serele II, IV, V. Corespunzator cu aceasta 51 peri-
oada de recoltare este mai mare.
Coiiiparind rczultaiele privind modul dc folosire a serelor fn
corclapa directa cu succesiunilc efectuate, s-a constatat ca la grupa
1 spatiub se uiilizcaza in ten si v fn serele 11 p III, Astfel succe-
siunea a l l l -a indica un procent de folosire a apapului cultivaE cu
KS",/:;,, Jn/o p 18/y fa;a de succesiunile I p U in cazul zilclor pro-
ductive ^i dc llo/o ^i 23i3'>i'a In cazul zilclor de recoltare.
/ ^ grupa a ff-a diferentcle sini reduse variind intre 5,8S,3o.'o
in cazul zilelor productive ^.i 2,2''/i, fn cazul .xilelor de recoltare.
La aceasta s^rupa apare un procent redus al zilelor de recoltare,
datorita fapuilui ca toamna, recoltarea se face fn doLia reprize
la inicrvale scurte de timp, De asemenea numarul redus de zile
productive p procentul scaztit de folosire la acesie sere, se explica
prin faptul ca in perioada dc primavara se cultiva mat ales specii
prcicnpoase la caldura, iar toamna verdeturi, specii cu o perioada
scuria de vegeiape, mai pntin pretcnpoase la caldura.
La grupa a lU-a de sere spa(iul cLiliivat se folose^fte in pro-
porpc de 74'j80,0*/o, cu o diferenta de 5,0''/o intre sere. Perioada
de recoltare a sera Vlll (succesiuiica rasad I castravep) nepre-
zinta doar 17,8a/j> datorita faptului ea se produce rasad. Succc-
siunea ciuperci -I- castravep din sera VIII permite sa se obpna
un procent mai ridicat de zile de recoltare, cu 31,50/0 mai mare
fa|:a de succcsiunea VII, datorita celor doua culturi de ciuperci
p. castravep.
Din modid de folosire al serelor analizate se constata ca rczul-
tatele economico-financiare stnt diferite in func(ie de succcsiunea
eiiliuritor. .'\stfel, la grupa a Il-a de sere succesiunile cu flori se
e^'idcnpaza prin benefieii cu .^3*,''* mai mari, comparativ cu s-uc-
cesiunea tomate -t- tomate, Corespunzator sc obpn valori ridi-
cate p Jn eeea ce prive^te rata rcntabiliiapi, care este cu 1725^'(i
mai mare la succesiunile cu flori fa^a de succcsiunea cu tomate.
La grupa a Il-a, re^iuliatc bune sc ob(in la succesiunile tomate -)-
verdeturi, care ad tic un beneficiu cu 11 ^.''u mai marc co niparaiiv cu
sTiccesiunea castravep -\ verdc^uri. Rata rentabilita^ii este m,^i
mare cu 12D/n la succesiunile tomate -|- verdepiri, Ju ceea ce pri-
vcjtc producpa obpnuta la unitatea de suprafap ea este mai ridi-
83
cata cu 200''/o tn serele de castraveti tximparativ cu serele de to-
mate, dar valorificarca ci se face mai tfrziu p la un pre^ mai
scazut.
La grupa a l l l -a prin beueficiul mare p rata rentabilita|;ii ridi-
cata se evidenpa^a succcsiunea Vi l l (ciuperci -\- castravevV
Succesiunile cu flori in dfara avantajelor de ordin economic, in
unii am prezinta p avantaje de ordin agroEchnic. Sc ^lic ca dupa
un nuniar de ani de exploatare serele cu tomate, vinete p. ardei,
dau protlucpi mai scazute, cu toate miisurile luaie Jn ceea ce
privL^ie fcrtilitatea. .Acest fenomen este legat de obo5eala" solu-
iui, procCs complex Jnca pu^in smcliat, S-a constatat ca cultivarea
alteniaiiva a florllor p legumelor reduce simptor acest fenomen,
ceea ce are irepercusiimi favoralnle asitpra produepei,
Tubelul Iti
Modul de Tolas ire al adaposturi 1
fluUiicHsr
FHLoailii de
tX.K\ VMt
ar t e mp or a r e ( i i c^l xi t e
IiEiio^jilii l i t
% de fahMire
cuiltLvit
Salata
Ccaiji atufat
CastravL'p
Su c c e s l u t i e a Ii
Salata
Viiraa ch iticr^cisc.l
Vhlt'tt;
t
Salata
Ceajifi. sttifftt
Arflei luU:
SaliiU'L
t;e.apa si0fill
Ardi'i iifras
'
?ialatii
Itidichi - .
X - I
I HI
I I I VI I
S t i t t t ' s i u n t a
XI I
i r i n
I I I VI I
S i i c c c s i u n e a a
XI I
II III
I I I - VI I
S H c c c .! i u n e a a
?; -II
I I - I I I
Hi Vi l
XT I -I
Ul
VVII
a I l - a :
XI I I I
I I I
IVVXI
t t l - a ;
XI I , II
I I I
VVl l
IV-a;
x i r , 11
VVII
ft Li t c <r s i u n c a a V-a :
X11
I I I I I
I I I VI I I
XI I . I I
I I I
V- v i i
Sft,0
89.&
mfi
fifi,S
89,5
S4
Terenul incalzit fie cu biocombustibil, fie cu apa calda sau
abur, adapostit intr-un fel sau adtul cu pelicule sau laminate din
mase plastice, se folose^ie pentru culturi timpurii dc legume, tn
spccjal dc tomate timpurii, castravep p pepeni galbeni p tn mai
mica masura pentru cultura timpurie a salatei, verzei p conopi-
dei.^ Pentru a evidenpa avantajele rotapei unor culturi pe tere-
nurile incalzite s-au efectuat experiente cu numcrtia.se specii le-
gumicole (tabelul 10).
Din datele acestui label reiese ca perioada tie recoltare la nia-
joriiatea varianielor esie cuprinsa fntre lunile octombrie ^i iulie,
ea fiind mai scurta in ciclul I de producpe ^i mai lunga (7090
zile) la ciclul II de producpe. Prclunginea perioadei de recoltare
sc poate realiza prin c^alon^rea senianatului din 10 in 10 zile.
Daca ne referim la indicatorii ce caractcrizeaza cficienpi. eco-
nonitcii a succesiunilor sub adaposturile temporare, s-a constatai
ra producpa este ridicata, obpnfndu-se sporuri de 27290ffy la
variantele 1 ^1 V comparativ cu variantele II, III p IV. Benefieii
ridicate sc ob^in la succcsiunea II (salata -{- ceapa stufai I- ardei
iute), dupa cum urmeaza succcsinnile 0 1 p 1 (salata, ceapa, varza
chinezeasca, ardei gras), Benefieii reduse dau succesiunile IV ^i Vj
tn care culturile principale Ie constituie tomatele fi casiravcpi.
Aceste rczuliate sfnt confirmate p de indicatorul rata rentabi-
lita^ii, care la succesiunile I, II ^i III este cu 19,5 -52,60..'a mai
ridicata fa^a de .succesiunile IV ji V.
Rezultatele positive sau negative ob^inutc comparativ la dife-
ritele succesiuni sc explica printr-o serie dc influence. Plantarea
timpurie, recoltarea mai devreme cu 2030 zile, cbeltuielile reduse
ai exploatarea p fntrcpnerea culturilor p. pre pi rile mai avanta-
joase, elcmente care Influen^eaza putemic beneficiul p concura la
ridicarea sau reducerea ratei rentabilita^i.
SUCCESIUNEA CULTURILOR TN SERELE SI ADAPOSTURSLE
NEINCALZITE
Practicarea culturilor succesive p asociate de legume
tn serele solar duce la realizarea unor producpi ridicaie la uni-
tatea de suprafata p la obl;inerea unor veniiuri insemnate, ceea
ce permite rectiperarea cheltuieiilor efectuate cn const rue (ia tntr-un
singur an.
85
TdbeM } }
Model de succfisiune A cul t uri l or t n erel e^ol ar
(dupa P o p i l i a r ^i P o p e s c u )
Sui^t^f-xiunttt;
To ma t e
Faaol c pasl &i
Sp a n a e
To t a l
Toma t t ;
Toma t t ;
Salata
Total 1
Tomate
SalaUt
To t a l
Vi net R
To ma t e
Cea.pk e t uf a t
To l a !
Vi i i ot t !
Fas ol e fi&stAi
Sal aUi
To t a l
Uovl ecci
To ma t o
Ccapg b-tufat
To t a l
t : : ast r avot i
To ma t e
Salata
Total
Pepeni g*lbeni
Tomate
SpaJi ac
JotaL
Fasolfi pai i t ai
T o ma t e
t;c!apa s t u l a t
- To t a l
plantiilutilL 9111
siiaiuatulnJ
1 I V
a VI 11
S XI
1 I V
26 VI I
5 XI
1 V
4 TX
fi XL
10 I V
2 VI I
6 X I
10 I V
I S VI I I
S I X
12 I V
26 VI I
4 X t
13 I X
26 VI I I
. 5 XI
13 I V
'2 v i n
4 IX
^
S I V
26 VI I
5 XI
Dal tt\mfii
[:{i9Uri
24 V
11 I X
26 I I I
24 V
20 I X
5 I V
24 V
20 X
27 I I I
E3 VI
20 I X
27 I I I
^ V i
e I X
5 I V
, ,
10 V
20 TX
26 H i
lit V
, 29 I X
S I V
21 VI
20 I X
26 I I I
24 V
20 I X
28 I I I
P ^ U ultiincj
jfC^IUri
11 VI I
,> XI
26 I I I
11 VI I
4 I X
I S I V
I I VI I
I X
30 I I I
22 VI I
4 I X
3 I V
22 v r i
3 XI
15 I V
JU Vl
:i XI
2(i I I I
2a VI
4 I X
j I S I V
16 VI I
4 I X
36 Tt l
10 VI
,1 X
31 111
ritichietla
54230
I43S0
24000
92610
54230
3 I MS
10350
96422
54230
13f?00
15420
S3250
4S0SS
2S4H0
93605
46690
143S0
lO&IM
72110
42300
33540
t 16060
71S0O
S1300
30420
103SO'
97070
IS64it
30420
24000
7:40iiS
IfiSOO
43820
16060
1 67680
(eatl^ats
tn %
eu,8
12,4
17, 3
100
61, 6
14,4
23. i !
100
62, 4
7. 9
29. 7
lOO
5I , S
14. 0
. 33.e
100
S6, 5
13. 5
30. 0
10*
43, 4
!^,2
3H,4
!Ott
i 50. 8
16.0
31, 2
100 .
46, 3
25, 1
28, 6
lOO
S7, 7
20, 3
42, 0
! 00
!.
86
In cazul cepei de stufat s-a obpnut un venit dc peste iCO 000 lei
la hectar, iar producpa a fost realizata Inainte de aparipa ei
din culturile norniaie dc dmp. Bcncficiile ridicaie ob^inute la
majoritatea succesiunilor de legume fndrcptafcsc sa se recomande
o gamii cit mai variaia de legume pentru piai,a ^i un sortiment ctt
mai bogat dc soiuri timpurii p firzii,
tn tabelul II sfni redate rczultaiele obpnute dc Stapunea ex-
perimentala Ijalnita de l-* o p i 1 i a n p P o p e s c u (196B).
Ucusebit de valoroasa apare experien^a ctx>pefativelor din
l i . P. _ Ungara, unde serele se folosesc fn trei cicluri anuale ; doua
de primavara ^i unui de toamna, cultivtndu-se gulii, ceapa verde,
lomaie, ardei grai^i ^i conopida.
In eadrui Snuiunii experimcntale legumieole-Buzau, U r a g u t
(1967) a e-itperimentat folosirea succesiva a adaposturilor joase pe
-^"* cuhuri intr-un an, acopcrind plantele nuniai in perioada cu
temperaturi critlce p aiiiphtslnd celelalte culturi pe suprafete de
teren tnvecinate. Datorita microclimaiului favorabil In final s-a
obpnut n producpe totala iji timpurie ridicata. Aceleaji experienie
au fost conEinuaie la sta^tuniic csperinientale icgumieolc l^alni^a,
la Cluj si la Institui.ul de cercetari de leguniiculuira ^i floricul-
tura" Buctire^ii.
Eficienta economica a culturilor succesive protejaie, fata de cele
neproteiatc, se expritna in sporul de venit ol^inut, care a ajuns
la 5 611 Icv'ha la Bucure^ci ^i 50 209 leL/lia la Isalnita. l-a^a de
martor, eel mai mare venit s-a obpnut la l5alnii;a, rcalizindu-se
un spor de IHn/o,
Succes-iunilc de culturi eu rezultatelc cele mai bune sint sa-
lata -|- casira%'cvi timpurii -}- fa.soie sau varza de toamna, care la
I^alniija, Bucure^ii p Buzau au dat sporuri constaute aiii Sa pt^-
ducpe {.^9u/o, 490/Q j i 6S<>/o) cii p benefieii (IH^./o, Ib^/^ p Wo).
La Cluj, intr-o zona mai rece unde s-au faeut succesiuni din doua
culturi, rezultate bune s-au obpnut cu conopida timpurie -1- cas-
irave(i de loanina p ridichi dc luna -5- tomate lirapuriij cu un spor
de venit de 91/^, p i>7^hi.
PREVENIREA %\ COMBATEREA BOLILOK SI DA UNA T ORI L OR
Prevenirea ^i combaterea bolilor {i tiaunaiorilor in se-
rele p adaposturile acoperite cu pla.stic constituie una din pro-
blemcic csenpale in unitaple de producpe legumicol!. Influenza
87
negaiiva a bolilor ^i a daunatori lor se rasfringe ani Indelungap
asupra produepei dc legume, produei^nd pagube ntari daca nu ic
iau masuri de lichid a rea foe a rel or de Infecpe ^i infestarc. Tra ta-
me nteic trebuie sa aiba iti general un caracter profilactic, iar ma-
surile de combatere pentru unele boll sau unii daunatori trebuie
iuate inainie dc semanat sau plantat, Aceasta indicape se refcra
la seniintc p material saditor, construcpi, unelte, utilaje p in spe-
cial la pamSntui nutritiv pentru semanaturi ^i repicaturi.
Masurilc dc combatere chimica ifi termica a bolilor ^i daunato-
rilor nu pot avea efeci deplin !tn timpul perioadei de veguta^ie
daca nu se respecta urmatoarele reguli :
distrugerea resturilor vegetale ^i arderea lor rn locuri spe-
cial amenajate ;
deiiinlectarea unelielor de lucru 51 a uiilajului marunt ;
de^in fee tarea pamtntului 51 mrauiiei la suprafata p In
adincimc.
IGIENA CULTURAL A
Respec tarea regulilor de igicna sc impune riguros, de-
oarece trebuie redusa ctt mai mult rezerva biologica a paraziplor
din sol, dc pe unelte, utilaje ^i elenientek de construcpe. K.ota(i,i
culturilor, Indepartarea imediaia a plantelor virozate sau culti-
varea soiurilor libere de viroze constituie procedee de prevcniic
a bolilor. S-a constatat ca mozaicul castrave^ilor poate trece la
tomate, ardei ^i petunii, ceea cc impuiie ca serele specializatc sa
fie folosite ctr culturi pure, fara amestecarea diversclor specii,
Pentru a.:iolare) este aecesar sa se pastrezc anuniiie distance tntre
diferiteic sere culiivaie cu ]:slante supuse bolilor virotice. Pentru
a nu transporta pe haine agenpi patogeni, se va repartiza la lucru
fiecarui muncitor ctte o sera sau un tronson, Sc recomanda ca
iratamentele sa fie aplicate cu reguhiritate ani indelungati, mai
ales cele pentru sol. Este jtiui de exemplu ca fuzarioza sau putre-
zirea coletului sc mentine fn sol 23 aui p numai tratarea cofi-
secutiva In acejti ani poate lichida focarul de infecpe, Folosirea
foarfecelor la lucrarile de taiere In verde sau defoliere, spalarea pe
mfini cu sapun trisodic atunci cind se fac observapi asupra plan-
telor virozate sint alte masuri dc igicna culiurala.
De asemenea nu este lipsli de interes ca Inainte dc plantaie sa
se faca un control riguros asupra tuturor rasadurilor p. sa se depis-
tcze plantele debile, cu aspect virotic, pentru a fi tnlaturate. In
S 8 ' \
acest^scop mariie uniiau euhivaioare de legume formate din Fran| d,
.Vn^ha, Olanda, U.R.S.S. apeleaza la specialifti fitopatologi care
periodic, in perioada de produccre a rasadului ^i tn timpul veee-
lapei dupa planiare, controleaza ^i fac testari asupra evcntualelor
foe a re cu plante viroticc sau atacate de ake boli-
Pentru cultura legumelor sub plastic combaterea prin tiata-
tnentc termice si chimice este in suficienta. In cazul unor boli ca
i_^i=^rioirele, cladosporioza sau daunatori ca nematozii, care nu pot
h lichitiap imediat, ci dupa ani fndekingap p cu cheltuieii niari,
se preconizcaica sa .se gaseasca alte eai de combatere. In afara de
lolosirea unor biopreparate, cu efect la daunatorii legumelor din
grupa verzeis oamenii de ^liin^a au ere at soiuri re zis tente la l>oli
^i daunatori. .Astfel in Olanda au fost obtinute soiurile de tomate
MoiircEist "RR p Bouset, sekctie din soiul Moncvmaker, primul
rezisteiit la Ctudospor'ntrn, iar al doilea la VerticUlinrn p Clado-
sporiurn. Un interes deosebit prezinta hihridul ginoic de castravep
l.cvo, de tip cornijon, rciistent la mozaic ?i fainare.
La StavLunca experimentala Monifavert din Eran^a ji Sta^lunca
experim*ntala Ualni^a-Craiova, se lucreaza la crearea unor soiuri
de totnate si castravep rezisiente la nematoii. Tot la l^jalnita un
^rup de cercetatori au obpnut linii de vinete p. ardei gras rczis-
tente la Verticillitmi,
In serele dc legume se a5ea2a ladi^e cu rumegu^ la inirari p
ie^iri. Se m^ai pot folosi foi din material plastic spongios. Attt la-
di\cle ctt si inaterialul plaslic se ^mbiba tu fiecare KI CU O sniuvie
de creolina eu o concentrape de 3<i/o sau formalina dc 2,5'J.'o, Orice
persoana care intra sau iese din sera este obllgata sa-^i ^tcarga ^tn-
caltamintea cu acest dezinfcctant. Dc asemenea este bine ca per-
sonalul care lucreaza In sera sa poarie alta tncal^aminte pentru a
se evita orice raspindire a unor agenp patogeni p mai ales a
nematozilor.
_ Masurile agroiehnice juaca un roi evident \n prevenirea bcililf.f
^i daunatorilor, dar o data focaml declan^at numai o interventic
pe cale chimica !1 poate lichida. In pre^e^t este pus la dispozipa
cultivatorilor un sortinient variat de subsianfe fitofarmaceutice cu
proprietap diferite, ceea ce face ca aplicarea lor sa fie foarte di-
ferita, A l e x a n d r i (1968) atrage atenpa ca tratamentul chimie
este metoda cca mai dificila, datorita rcmanen^ei ^i toxicitapi prc-
paratelor, peturu consumatori. Concenirapa, timpul de pauza 51
toleranta constituie caracteristici principale de care trcbitie sa se
m
pna seama tn folosirea substantelor fitofarmaceutice indicate pentru
comljatcrea bolilor ^i daunatorilor fn sere.
Modul de i^licare a substantelor fitofarmaceuiicc constituie un
alt^ aspect In protec(ia plantelor din sere. Stropirea lor cere can-
titapi mari de apa, cu un volum mare dc for^e de nuinca, timp
indelungat, iar eficacitatea nu este intoideauna evidenta. Introdu-
eerea generaiorilor dc aerosoli a dat rezultate exccpponale fn com-
baterea fainarei p altor boli. Industria precotiizeaza sa produca
p.reparatc care sa se preieze la noua tehnica.
DEZINFECTIA SEMINfELOR
fratameniele care se recomanda a fi aplicate semni-
Telor, au rolul dc a prcveui aiacul de boli fn faza cind ele se
easesc t npamt nt p are loc procesul dc incolpre ^i riisarirc. Pentru
dezinfecpa semin^elor tnainte de semanat tn sere sau adaposturi
se propun o gania larga de preparate de la sulfatul de cupru la
sublimatul coroiiv in concenirapi foarte reduse. Cele mai bune
rezultate insa le da prcparatui t-hinosol (hjdrosiuolcina) sub forma
de solupc de OJ.yf, timp de .^0 minute ^i zjneb, captan sauTMTD,
pulbere fn doze de 25 g la 1 kg samfnia,
DEZINFECTAREA UN ELTE LOR ^\ CONSTRUCTtEl
Pentru dezinfectarea uneltelor, ghivccelor, cutiilor de
semanat, !u fiecare unitate se atnenajeaza o camera cu un ^opron
pentru prepararea soliipei p fierberea apei, Tratamentul se face
prin scufundarea uneltelor p cutiilor tn solupe de formalina fn
con cent rape de 2,.')''/* sau sulfai de cuprti 2- -30,/o. Cbivecele sc
fieri* tiit^fi de 1 ora tntr-un vas cu apa la temperatura de
90lOO^C;. In ca^ul ctnd se practica tncal zi rea cu ahuri se ]>oate
construi o_ camera de dezinfectare, tugropaia sau la suprafa|a so-
luiui, cu diincnsiunde de 2 X 4 m 51 fnalpniea de 2 m,
Deztnfectarea rasadni^elor sc face de regula cu sui fat de cupru
h\ conccntrap'e de 2,-V, sau formalina (40<'/(,) tn roncentrapc dc
2,5*/fl^(250 ml la 100 1 apa). Se mai recomanda crmlina 0,2Q/,)
simpla sau fn amestec cu 1 kg petrol, 2 kg var 51 10 1 apa. Re;?ul-
tate bune dau de asemenea preparatele Bi-58 tn concenirape de
0,2*/<,_ ^i T-Icclouox tn dtiza de 2 kg la 1O0 m- sera. Cu aceste
solupi se stropesc stflpii de sustinere, panouriie, conductele de tn-
90
calzire ^i solul la suprafata, folosind pompa carosabila cu htr-
tune lungi sau pompa dc spate cu l and.
tn sere, deifinfectarea parplor constructive treijuic facuta cu
cea mai mare atcnpe, datorita prezetnei frecvcnte a sporilor de
ciuperci ji a paianjenului ro^u, care traie^te peste. iarna fn cra-
paturi, orificii sau pe clemeniele de construcpe.
TRATAREA PAni NTUl UI NUTRITIV SI MRANryEI
Dezinfectarea partii constructive a serelor ^i rasadni-
tclor ircbuie intregiil cu dezinfuctarea pammEului nutritiv tn
adtncime, Solul p mrani^a constituie sursa priiicipala de infectare
p infestarc cu o serie intreaga de boli p daunatori. Pentru com
batcrea acestora industria a pus la dispoiipe preparate de mare
eficacitate. Astfel pentru tratarea mraru^ei se utillzeaza germl-
sanul p ceccsamul tn conccntrape de 0,6<>.'fl, folosind 10 I solupc
ia m-, Preparatele Brassicol ^i Tridiii se introduc fn sol, sub forma
dc praf ctte 40 g la m^. De as<.'menea se indica pentaclorben-
zcnul lu tteza de iO m/m*' cu o pau^a dc 10 zile, ')'otu,^i cele
mai bune rezulraic le <la formalina (40"..''ii) tn concenirape de 2,5o/j|,
ctte l Ol l a mS.
Pamintui tratat cu solutii, sc acopera dupa stropin: cu o pre-
lata de polietilena timp de 2} zile pentru a evita^ cvaporarea
solupei p reducerea cfectului ci dezinfcciant, Dupa iratamem,
pamfntul se lasa sufa actiunea substantelor 6- -14 zile, timp in care
ele isi fac cfcctul p se pierd, Dupa aceea se poate semaria sau
planta fara nici un pericol pentru culturi.
1n ulrimii ani, tn sere, au fost depistap nematozii care ataca
in mod deosfbit radacinile plantelor de tomate p castravep. Me-
toda aplicata ptna acum, de a Schimba pamintui dupa fiecare aiac
de ncniatozi implica cheltuieli foarte rnari. Cercetarile facute au
scos fn evidcn|a o serie dc preparate de mare eficacitate tn com-^
b^tenea nemdiozebr. Acestea se caractcrizeaza prin fiiotoxicitate
redusa, votatilitate ^i remanents mare, Cel mai frecvent In prac-
tica stnt folosite nematocide ca i Nenvagon, D-D, Vapam p Bassa-
mid sub forma de pulbere san solupc.
Sera se Snchide pe toata perioada acpunii nematocidelor iar cn
citeva zile tnainte de plantare se mai sapa tnca o data pamintui
pentru a asigura smpra^iierea vaporilor de DD sau Vapam.
91
In linipul vegetapei se poate introduce tn sol, la cuib, numai
preparatid IVemagon in dozelc urmat oare; pentru castravep, ri-
dichi, conopida 5,48,8 g/m^ peniru tomate 3,7S,7 g/m^ O
serie de legume ca salata, vineiele, ardeinl p pepenele galhen nu
suporta Nemagonul dupa plantare p tn timpul vegetapei.
COMBATEREA BOULOft IN PERIOADA DE VEGETATIE
In serele acoperite cu plastic, toate bolile cauza te de
diverfi agenti patogeni Ejasesc conditii foarte favorabile p sc dez-
voltS rapid ^1 cu iniensiiatc maxima, productnd pagube mari, care
tn unele cazuri compromii producpa.
La tomate ; pa tarea bruna a frunzelor (Cladoiporiimi fuhstm),
mama tomatelor (Phytophthora infeiCam), septorioza (Septoria ly-
copcrsicijt caderea plantelor {Phytbyum de baryanttin), altemarioaa
(AlternaTta porr'i var. solani), putregaiul negru (Macrosporium to-
mato), nuicegaiul ccntijiu {Boirytis sp.) putregaiul alb cu sclerop al
plantdor {Sclerotin'ia sclerottorum), of dire a plantelor (V erticiUiutn
Fniariuvi) bacteriozc p vi.roze.
La castraveti : putregaiul alb cu sclerop al plantelor (Sclero-
tin'ia sclerotttniiin), ofilirea plantelor (Fmarium sp.) man a (Pereno-
plainiopara cit.bemi,';).
La salata : inana (Bremia lactucae) muccgaiul cenu^iu (Botrytis
sp.}, putregaiul alli cu sclerop al plantelor (Sderotima sclero-
tiortmi).
Inainte de plantare, rasadurile de legume, ta deoscbi cele de cas-
travep %l solano-fructoase se irateaza cu o solnpe de Captan in
concentrape de 0,2'i/o sau cu sulfat dc cupru Clo.'ti, Plantele ti-
nere se pensuleaza ptna la colet cu solupc timp de cfteva secunde,
p numai dupa aceea se planieaza. Piirtea aeriani se strope.?te cu
zeama boideleza sau Carbadin tn con centra pe redusa de 0,9^19. In
faza de rasad se combate caderea rasadului"', cea mai frecvenia
boala care sc manifesta prin aparipa unor pete brune la baza tui-
pinii. in mod obligator plantele bolnave se inlatura ji se face o
aerisire j>utjernica a spapului cultivat, urmarindu-se scadcrea umi-
ditapi, Ghjvccele p. locul unde au stat plantele se dezinfectcaza
cu stilfat di cupru in concentrape de 2,5'yo.
In cultura tomatelor, dintre boli, cea mai pagnbitoare ;i mai
extinsa este paiarea bruna a frunzelor de tomate (CUdosporiitm
fidvutn), Atacul este mult mai puternic p mai intens fn serele
92 ,
acoperite cu pelicula decft fn cele de sticla, afectfnd pe Itnga frunze
p pepoli, infloresceni;ele, florile ifi fructele tincrc.
Atacul eel mai frecvent ^i mai intens se tntflne^te pe frunzele
din partea superioarii ^i mijlocie ale plantei. Aceasta se datore^^te
faptului ca picaturile rezultate din condensul vaporilor de apa
pe polietilena cad pe aceste frunze, iar conidiile (sporii) au con-
dipi prielnice pentru germinapc ^i infecpe. Din observatiile facute,
frecvenia frunzelor atacate pe plantele infectate a variat intrif
33,8i>,/i5 ^i 76,8''.''B, .iar intensitaica aiacului pe foliolc tntre i3^;'n
P 40,80/,.
Dinire soiurile Seelandia, Maiieymaker, Nr. 10 X Bizon p
Allround, eel mai atacat e&ie Allround. Aceasta se explica prin
faptul ca soiul are frunzele aproape erecte ^i mai^inile foliolelor
Indreptale spre fapa superioara a frunzelor ceea ce formeaza an
fel 'de jgheab untie se meniinc o umezeala a aerului ri-dicata timp
Indelungat, favorabila pentru germinarea sporilor p producerea in-
feepilor.
Deoarece umezeal-a aerului ^i tcmperatura sint fattorii prin-
cipal! ce acponeaza direct asupra ciupercti, ace^tia^ trebuie sa fie
astfel dirijap fncit .sa fmpiedice de^voltarea bolii. Acolo unde
boala a aparut, umezeala relaiiva a aerului ircbuie coborfta l.i
dS^/a, care este favorabila plantei dar nefavorabila parazitului.
Scaderea umezelii se face prinir-o aerisire puternica. Udarea plan-
telor este bine sa se efectueze prin irigare subierana, iar In lipsa
acesteia prin brazde ascunse.
Este de dorit ca fn sere sa se menpna o temperatura optima pen-
tru cre^terea ^i dezvoltarea plantelor fara diferente prea mari de
la zi la noapte, pentru ca In acest caz plantele transpira mult {i
pe suprafata frunzelor sc tlcpuii picaturi care favoriwaza germi-
narea sporilor. In zilele senine sc poate ridica temperatura pfna
la .VO35"C pe o perioada scurta de timp, care este nefavorabila
peniru ciuperca.
In combaterea chimica a bolii rezultate bune s-au obviiiui prin
stropirc aplicata plantelor cu Linocarma^in 0,2o/i:i, Zineb, Carba-
din- ^i Aspor til (Toncentratie de 0,3^/(i, .In cazul unui aiac de durata
^i frecvenia mare, eKperie(i\ek facute la Institutul agronomic din
Bucure^ti arata ca stropirilc tn numar de ->4 cu Linocarmaziiv
Cl,Jo/cj asockt cu Nogos 8,1"/Q, la interval dc 45 zile, reu^sc sa
reduca din atac,
93
!n sere .se manifest! ^i atacul de Septoria, boala care se conibaie
prin SI rop iri cu Zineb 0,2u/o, stropirile aplictndu-se fn numar de
23 ptna la reducerea din frecven|a atacului.
Toniatele cultivate stht atacate puteirnic dc viroze care dau
modificari prof unde frunzelor, Virozelc se combat In timpul peri-
oadei de vcgetape a plantelor prin aerisire puternica a spapului
cultivat, fnlaiurarca plantelor bolnave sau a unor parp din plante,
Pentru lichidarea focarelor de Streak este necesar ca trecerea de
la temperatura diurna la cea nocturn a p in vers sa se faca lent,
fara diferente mari, iln sere, cullura de tomate este atacata puternic
de maladia vaseulara care se manifesta prin subperea coletului la
plantele fn vfrsia ^i ofilirea acestora- In combaterea acestei boli
rezultate bune da Permidinul 0,2^/,) sub forma de stro]>iri fn jurul
coletului, pe sol ^i pe planta, fara a atinge frunzele ^i fructele.
In culturile de vinete ^i ardei s-au constatat atacuri de fainare
care se manifesta sub forma unor pete car cub re, cu diametrul de
13 cm, care tn final au culoarca eafenie sau cenu^ie-bruna ^i se
stabilesc pe fa^a interioara a frunzelor ( Mc g r u N a d J a 1965).
Crcjterea masiva a conidioforilor ^i a conidiilor este prezenta prin
pete albe. Se propune combaterea prin stropiri cu Caratan 0,1",'a
sau r.a,rbadin In concenirape (le 0,2DJ^/a.
Dcasemenea s-au depistat in sere o serie de viroze la plantele
de ardei ( F r a z i l a E l i s a b e t a , 1964), Astfel la ardeiul iute
aduce pagube mozaicul ardeiului, provocat dc virusul tutu nului. In
urma atacului planta afectata f^i tiiceieaza cre^terea, frunzele se
fngalbencsc, iar lastarii ramfn mici ?i fngro^ap. Fructele capaia
pete_de ouloare bruna p in final se usiica, O alta maladie este
pi I ici rea ardeiului gras provocaia de virusul mozaiculuj casira-
veplor. Plantele infectate au frunzele mici, de forma alungita, cu
pete de culoarc bruna, iar tufa ramlne redusa p cu flori sterile.
Combaterea este prevenuva p curativa, folosind metodele clasice.
Prevenirea ^i combaterea bolilor daunatorilor la solano fruc-
toase esie complex a ^i trebuie facuiii constant, dupa un program
jndicios a lea tui t (tabelul 12),
In cultura castrave^ilor inttlnim o boala frecventa (fainarea,
care se combate eu Caraiau 0,1 */y - 100 g la idO 1 apa), Pentru
a avea cfect imediat, tratamentul trebuie executat fn siadiul inipal
al bolii, la aparipa primeior pete in condipile unei temperaturi mo-
derate de 1820'^C, deoansce pe timp cald se produc arsuri pe
plante. Speciali^tii din R. F, a Germanjei recomanda Morestanu^
prep a rat eu acpunea proiectoare foarte buna ^i acpunc curativa.
94
rabehl J
Pro^rsmut de j )revni r $1 combatere a bot i l gr f i di uni t or l l ar
b solara-fructoase
PixigBas
2e,iv
30.IV
s,v
20.V
lO.V
20.V
3(1.V
J2. IS
VI
-SO.IV
10,VI
1S.VI
20 VI
30.VI
7.vn
15.VII
Prtparit
Zi i t ub
Cartsator!c
Tedl t i n
Zineb
Xanoc^irTrtafLii
Lirocarma?.Ui 4-
t:aTbet(rK
Nogt R
Lirotarmasin-I-
Nogos
LiriDcarma^iii
Ll nocarmazi Ti -f
No^ os
CffiocentfA-
0.2%
0,15%
&.2%
0,2%
0.3%
0,3% +
0.1%
0.15%
0,1%
0,3 %-F
0,1%
0.3%
0,3% 4-
0,1%
0.1%
Dosa (DIU.
JIcJ In hii
2; oo I
2500 1
2 500 i
2700 1
4000 1
4000 1
5000 1
5m 1
9000 1
5000 1
sum 1
3 000 1
Preytottv
silu tCiilliiteje
rreventiv
Co mb a t s r e
Pr c v t i l t i v
Preventiv
(ToinbatuFt:
Coflibatere
Co mb a t e r e
Comtiatere
Cor oba t r r n
Comba t ur u
Combatere
Combatere
Iwul fi pLuita at 3-
C9(4 SH infwtata
Cladffliporiuni
fulvum -1- Sep-
toria la tomate
Purici verai
vinete -|- ardei
Pa.iajijeniil
T o ^ v i n e t e
Cl adoRpor i i i m
fuUTi m -|- Se p -
t o r i a l a t oni i i t c
CladoKporium
lulvtim la to-
male
Cl adospci Ti um
f nKi i m -|- miiii-
ca a i bk sciii. 1-A
t unl i t t e
P y r i t i vMi i l a
ardei
Purki vers! la
ardei
Cl ados por i u m
f nl v um l a t o -
ma t e
Cladosporium
lulvum la. to-
mate
Clai(lci!>.riorium
flllvTim, pur l ed
ve r z i , mu s c u -
I Hc s er a
Purici verii la
ardei
95
La I.A.S. Arad se aplica anual un i rat a ment complet de combaie-
rea fainarii (tabelul 13),
La castravepi din sere mai apare mozaicui, care este o boala
produsa de un virus, patarea bruna a castraveplor ^i Sclerotinia
sclerotiorum care se combate prin igiena, fnlaturarea plantelor p.
fructelor bolnave, mentincrca ?n sera a unui regim moderat de
temperatura p mai ales de umeLreala, Sclerotinia se poate lichida
prin tratamentul cu Maneb sau Captan C,2*'.''a sub forma de s-iro-
piri la colet p. pe suprafap soluiui.
Tabtlut t l
pr vgr amul apl kS^i i t rat ament el dr pntrti combj i terea faolilor ^i d l u n l -
t or i l i i r In cul tura d caft ravefi
1.11B4
l ami ari c
Februaric
Mflrtlc
Aprilie
Mai
luTiie
ProduEui iotnait
Carat an
Eeatox 50 sau
Fblidol
Caratan
Ecatox 50
Pl i et i capt ot i
Caratan
Ecfttox
Caratan
EcatQX
Phejicapton
Carat an
EcatoTC 50
[Conetn-
t Ht i *
%
ti.lO
0.03
O.OS
0.10
0,06
0,15
0,10
O.OG
0, 10
0, 06
0,15
0,10
<i,m
Q3iitita.te-7L dc- suJuLlu
Ln.'O stiDpLrc- t ; ha
lOOO
1000
-
3O0O
se ameslcca Cu
aolupa de Ca-
ratan
lOOO
40(H)
sc amcatci^a in so-
\ii\'n: pent m Ktro-
pi t
50l.)0
se dk In airnistee
t u Koltipa
2000
0000
se ria tn ame5ti;c
Ca Hotu(La dc
Caratan
HuHla. aiLU diiuutorlj
mtcfl tifofa 5 Rpl[s4
Fainare
Afide
12 stropiri
Fainare
Afide
Paianjenul t o ^
34 stropiri
F.tinare
Afidc
4 stnipiri
Fainare
AftdL-
K^ianjenui roj u
4 gtroptri
Fi i nar e
Afide
4 slrop-lrl
96
!n serele cultivate cu castravep', s-au fnregistrat fenomene dc
ofiliie a plantelor. Ofilirea se manifesta atft tn faza de rasad,
imediat dupa repicat, eft p, dupa plantare, Boala este provocate
de ciuperci patogene din genurile Pytittm p Pusariuin atacfnd
progresiv baza tuipinii, care putrezejte. Pentru prevenirea bolii se
recomanda tratarea semin^elor cu snblimat 1% timp de 2 minute
p aplicarea de trataineme plantelor fn perioada de vegetape cu
Captan sau Faltan In concentrape dc 0,20,3o/(j. Rezultate bune
da pensularea tuipinii la intervale de 10 :rile cu Captan 0,2 -0,5*/ii,,
COM SATE REA DAUNATORILOR I M PEFllOADA DE VEGETATIE
In cazul In care partea constructiva p lufa plantelor
fnainte de plantare nu stnt tratate chimie, fn timpul perioadei d?
vegetape apar o serie de daunatori foarie perlcnlo.^i, care pot pro-
duce pagube insemnate, Este vorba dc paianjenul roju, paianje-
aul de frunze (perioada verde) musculipi alba,
Daca nc referim la paianjenul ro^u, atacul se m;uiifesia adeseori
la culturile de castravep, vinete p ardei, Combaterea sc face prin
stropiri fn numar de 23 ori, cu Tedion 0, ^U sau Phencaptan
0,0S'3/o. Aparipa puricilor ver2i irebuie sa iiigrijorcze pe culuvatori,
deoarece combateiiea Ior esie destui de dificila. Se apeleaza la tr-i-
tameate eu Malanion (Carbetox) 0,15''.Vi- Ctnd rezultatele nu stnt
eficiente, tratamentul se repeta cu acelaji produs !n concentrape
de 0,2*/tf, dupa o prcalabiia spalare a frunzelor eu un jet puternic
de apa, Dupa aceea se mai fac doua iratamentc cu Ma la tion (Car-
betox) 0,15"/o p Nogos Ojo,,'o, pfna la lichidarea definitiva a foea-
rului de infestape, Este indicat ^i Parathionul care, ca p Malationul
acponeaza numai la temperaiLtri de peste 15".
Trebuie avut tn vedere ca ambele preparate stnt Titotoxice pcn-
tni; castravep ^i tomate, de aceea se aplica cu deosebiu attnpe
^i grija. Mai pupn fitoioxice sint doua preparate : Ecatox ^i Folidol,
folosite frecvent In combaterea acarienelor i^i afidelor in culturile
de castravep,
t n serele acoperite cu plastic, la culturile de castraveti ^i vinete,
a fost tiepistat paianjenul eomun. In uniia atacului frunzele se
depigmenieaza putemic, plantele se usuca, iar producpa scade cu
2540o/o. Studiile facute arata ca primul tratameni trebuie efec-
tuat cind densiiatea numcrica medic pe frunza atinge 0,20,3
paianjeni, iar ultimul tratament se aplica cu 20 zile tnainte dc re-
coltare, F.fectuarea a trei tratamente Liduce un spor dc prod^ictle
? Cu k u m icHamcloT c. 113 <^J
de 4 OC-0 kg fructe, fa^a de plantele netratate, iar costul aplica rii
tratainentctor se ridica la 450 lei/lia.
Folosirea coraposturilor din vrcjtiri vegetak p turba fn can-
titap din ce in ce mai mari, conduce la infestarea cu miriapozi.
Acc<,iia ataca frunzele ^i radacinile plantelor tinere de castraveii
imediat dupa plantare, Atacul puternic al miriapozilor invizibiii
provoaca stagnarea cre^terii, ofilirea p piiicirea plantelor. A 2 e 11
(1966) care a tlcpisiat colonii frecventc de mirjapozi fn serele din
R. D. Germana recomanda combaterea cu preparatui Bi-58 in
concen tragic de 0,750,P/y, aplicat sub forma de 5olupe ptna la
adtncimea de 510 cm. Solutia se admanistreaza num^aj fn zon.i
de plantare, fn tot cursul anului ori de di e ori este nevoie. Dis-
trugerea rlaunatorilor este de lOOo/n, Preparatui Hexaclorciclo-
hexan este interzis a fi folosit, deoarece fiind foarte toxic, pro-
voaca leziLini inari pe radacinile ^i tulpinilc dc castravep.
In culturile lejg^umicole, pagube mari aduce de asemenea co-
ropi^ni^a mai ales tn prima perioada de la plantare. t n combalere.i
acestui daunator se folose<fie Llndanul, pulbere fn doza dt-
100 k^/'ba saLi emulsie 1 JVv,
r,a culturile de salata se tnttlnesc melcii fara cochiUi (Lturtas:)
care se combat cu produse pe baza dc metaldehida aplicate tu
doi;a de 35 graun^e./m ^, pe solu) umed.
Observatiile facute asupra combatcrii daunatorilor tn serele aco-
f
ierite cu plastic, arata ca iratamentele trebuie aplicate cu^regu-
aritate ^i la timp, <leoarccc numai tn aceste condipi se lichideaza
orice focar. Substanlcle chimice trebuie folosite tn combinape cu
procedee agrotehnicc p dirijarea factorilor de mediu
B.OTECTIA LUCRATORI LOR ^I CONS UMAT ORI L OR
Pitotoxicitatea mare a unor substance impune ca doKa-
rea lor sa fie facuta cu aienpe dupa prescrippilc date de fabrici
p cercetare, aplictndu-se diferit Sn perioada de vegetape. Pentru
om subsiantele fitofarmaceutice sfnt foarte loxice, tn unele ca-
mr i pot fi morutle sau provoaca raoiri ale organelor. I^c aceea
unele substance (Ecatox, Folidol) se folosesc pfna la o saptamina
tnainte de recoltarea fructelor, iar Detoxul dupa fnflorirea plan-
telor, Pararionul se folose^te numai i n primele faze de vegeia^ie, iar
Aldrinul este interzis,
98
O mare atcnpe trebuie data protecpei oniului tn timpul lu-
c rului cu preparatele fitofarmaceutice, Temperatura ^i umezeala
ridicaia din serele acoperite cu plastic aduce modificari tn limpul
de pauza, in remanenia reziduurilor ^i tn acpunc toxica, uneori
diferite de cele constatate in serele cu sticla, care se poi sol da cu
accidentc ^ravc. Dc aceea lucratorii din sere vor avea cosium de
proiecpe ;fi majti, Strojiirile se vor face de lucratori spccializap
numai tu orele de tlimineafa (5^^7) sau seara ( 17- 19) , tn lipsa
persona Iului de serviciu.
B I B L I OG R A F I E
1. A l e x a c d r i , A. ProduSL- elliniice (ji iltetalF noi pealru Lttnititcrra
biiilor ^ dS.iii!i^orilar de le^unie. In Revista de liorittiikura >i viiiciJ-
turii- nr. 1 1%8,
2. A z * l ( , G. GufkenKiTjicr recfityj^iiing auKwefeJti, lgi ^Deuische Gartner
Pwc", lft, nr. 30, ]9iA.
3. D r a ^ u t h G h, Ftjlosirca loccc^iva a adaposiurilor din pnlicirlcna
la mat muttc culturi tlin icela.;t an, .In RtrvisCa dc hortlculcLtri ^i vtEJcuJ'
tura" nr. 3, l' %7.
4. F r i f t l ii E i i ^ A b e t. a -^Vi roade fdeii^ki ^ 'miisuri de comfcaii-rea Ior.
In Gfaidina, Vi ji LLvWa", nr, 1, 1W4,
5. M a i c r, I, Fijalonarcj prwiuc^ift df Segunn.- itii IRomStiiii, In ^ e v i s t a
dc hoTriculrura $i vki cuhura" nr, l i , I'idS.
6. M a n e s c u , B. Contributti .la stiiiljul frilosiril intcnsivg a seecior, ra-
sadnifelor fi sdapCuturiJuT temporal:. In Stiiflil 51 ccrcerari economice",
v d . 11, 1966.
7. M u r I A a: O V , T, ; K a r t ,1 ] O V , T. SrCn-nirjSnO iprOUL-ivam: na kult]-
viponiif joorujenia or polietikti. In N*iJCtiit Tiudove" Tom. Xl i l Kn. 2,
S, F'niriiui: Plowrfiv, )9*K4,
S. N e g r u N i t t i a rain*resi viaetelor ..fi comfcaierea ei, l a GriidHia,
Via ji Lt vi Ja", nr, fi, I %3,
9, P o p 1. t i an, I.5 Po p e s i c i u , H. ; Scheme de culniri legumicole Sn
solirii. In JlrvivSa de Horciiciulciiiri }i Vitictilrnra", nr, 11, l<9i'i.
\Q, Po. p*S*U. , H. Di ri j art l cOruJitiiior de mediu iJn ailirii, In ,JleviEra
de HonieuJnirS ^ Viiioaltur.^i*, nr. 1.1, I %S.
I I . ^r e- f uj i , N, Lf^umkuiurr* In S.U.A. B<lmir4 Agro-Stivica. Eeic-a-
rc^Ti, i*6fi,
V
CULTURA SPECIALA A LEGUMELOR
CULTURA TOMATELOR
Cultura tomatclor se praeiaea tn sere-bjoc, sere-tunel
individuale p. adaposturi joase. In |>erioada de primavara ^i toamna.
tn cazul incalzirii spapului cultivat, cultura se poate extinde p in
perioada cu temperamri scazute tn ejcterior. Avjnd in vedere im-
portant;! economica a tomatelor, acestea se cultiva pe suprafete
mari in serele-bloc pentru satisface rea paepi interne ^i exportului.
Tomatele cultivate sub plastic continua producpa din serele tn~
calzite, permi^nd e^Ionarea legumelor in caiiiitap tiiarite dupa
10 iunie, cfnd se constata reducerea substanpala a recoltarilor din
serele de iarna. In cadrul acestei c^alonari, tomatele apar primele
fnccpind de la 25 mai 5 iunie, dupa care urmeaza vinetele *!
ardeiul la interval de 2535 zile, Incalzirea u^ar a a serelor din
plastic permite plantarea mai timpurie cu 2010 aile ^i incepcrea
recol tar ii din 1015 mai.
SOIURIUE CULTIVATE
Pentru condipile climatice specif ice construcpilor aco-
perite cu plastic se aleg soiurile de mare pro ducti vltate i cu fructe
dc calitate superioara. Pentru adaposturile joase temporare tip tu-
nel ^i serelc'bloc fara incalzire sint indicap hibrisni Nr 10 X Bizon,
Argej-408, Export II, si soiurile Vitamina ^i AT^C^-A:2H care, da-
IOC . . .
rorita perioadei diferite de vegetape, asigura o e^alonare a pro-
duepei timpum tn penoada 25 inai 1 august.
Observapile efeciuate asupra tnfloririi, avortarii florilor p fruc-
tificarii acesior soiuri p liibrizi, arata o buna adaptabilitate la
conditiile de microclimat specific din adaposturile mici, a hibrizilor
E.xpori II ^i Arge^ 4d8, .-Xcejiti bibrizi au avut un nttmar mediu
de flori fn cele irci infltwescen^e superior hibridului nr, 10 X Bi-
zon p eel mai redus procent de flori avortate (l?"/!.,). Hibrizii
s-au remarcat p printr-o rszisten^a mai mare la bolile cripio-
gamicc.
Tabeiut 14
Rexultat de prociucfie la hi bri zi i f i soi uri l e de t cmat e di n $erele^solar,
ci cl ul I, I99
SCJul
N 10 X
Biron
(martor)
H.40e-1
H. Expor t II
Ai^e? 43-2
najiiat
B aprilie
S aprilie
8 aprilie
IB aprilie
R et Dit lire li
buepul
16 iunje
16 Iunie
19 iunie
28 iunie
Sfltfit
2B iulic}
2B iulie
28 iulie
2S luliei
rviducjla a^/ta
TirtatS
29780
34985
40290
;i4!*HS
riju-
piirJe
vtni ia
IDVII
20277
2285S
22060
1&1&5
Vakiarei.
plRKlll)ii:i
totaiti
Hi %
100,00
117.47
133,2!&
117,47
Datele privitoare la producpe (tabelul 4) arata ca hibridul
nr. 10 X Bizon poate fi depajit sau egalat fn ce privejte producpa
extratimpurie, De asemenea se consiaia ca rezultate bune da soiul
Arge5-42S, ale carui frticie sc pot recolta tntre 2S iunie 28 iu-
lie, chiar In condipile unei plantari tnttrziate.
Hibridul Export 11, s-a evidenpai printr-un procent ridicat de
fructe din calitatea extra (79,S*/o), cu o greutate medie optima
{S3 g) fructe uniforme, sferice ^i cu o culoarc ro^ic aprinsa. Frtic-
lele acestui hibrid se mai remarca printr-un conpnut ridicat in
substan^ uscata ifiS7%), precum ^i o buna rezistenta la trans-
port.
101
, %- S/ , ' ^/ A' '
^ffr^l f/i /
Stsisfidti
r _ . ,
1
1 -H
1
1
1 H !
1 , , , . .
Mf: m-g38MM-ivwwmm^f ^-^ mi 23 w
Sasftrs^
Fig, 36 DesfS^nrarea fenofazelor la soiurile de t omat * cul t i vat e
in serele a&opcritc cu plastic
In anul 1966, a fost verificat sub adajMSturi de plastic p hi-
bridul Vitamina care in anii anteriori tn cfmp descliis s-a evi-
denpat printr-un ritm rapid dc coacere _a fructelor, friicte uni-
forme deosebit de dense, cu continut ridicat tn subsian^a uscaia.
{7^7,S**,/ib) si fn Vitamina C Plantarea acesmi hibrjd, in doua
epoci, la 10 s" ^^ aprilie, a dus la rezultate de producvie mult
diferite. El a tnirecut martorul Nr. 10 X Bizon numai cind a fost
plantat mai timpuriu ?i anume cu 133o/y la producpe timpurie ^i
cu 26,5u/rj la producpa totala, Fructele de calitate extra au _ fost
tn proporpe de 76,5<*/o comparativ cu 3b,2^^lr, la nr, 10 X Bizon,
E,itperienic efectuaie fn anii 1966 ^i 1967 la CA. P. Goicea Mare
pe suprafapt de 0,5 lia au scos tn eviden;a valoarea deosebita a
liibri^iior Export II p Vitamina pentru culturile ^extratimpurn
practicate sub adaptisturi ^i sere-solar din plastic ncincalziie, (Pc-
treseu 1967).
Hibridul Arge^-408-1 ^i 40S-2 sc cvidenpaza prin fructifieare
uniforma p abundenta, Primul fruct arc tendin^a de tncrepre.
Cireutatca medse a fructului este dc 63 g cu un conpnttt fn sub-
102
stanta uscaia de 7,lo/t> Din totalul produepei de fructe 80*/* au
fost caliiaiea I,
Pentru serele din plastic tncabite iarna, s-a studiat comporta-
rea a trei soitiri : ,M1 round. Moneymaker ^i Seelandia. In ce pri-
ve jte desfa^urarea fenofazelor nu sc observa diferente semnifica-
tive- Se constata ca soiurile Moneymaker p Allround stnt cu pu-
vin mai timpurii dectt soiul Seelandia luat drept martor (fig._ 36).
Acest avantaj se pastreaza tn continuare la legat ^'i fructifieare,
unde difercn(a atinge 4- 7 zile.
Daca ne referim la aparipa prirndor inflorescente se^ observa
ca fntre soiurib Allround, Monymaker ^i Seelandia exista o dife-
reina de 10 zile, iar la uUimele infloresccnve de 46 zile, tntre
soiul Allround p Moneymaker nu sfnt diferente in ce prive^te du-
rata tnfloririi.
In ce priveifte numarul de flori, se constata ca acesta este aproape
egal la toate soiurile, fn schimb numarul de fructe este mai _ridicat
Ja soiul Allround, fapi care a dus tn final la o producpe mai
marc (tabelul 15), Trebuie relevat faptul ca procentul de fructe
Tpbelul f i
Reitultatl prtvind producfja $1 vaJ&area ei la MiurHe d tmat
din 9erel Tncllzlta
1
SoimiOe
Seelandia (martorj
Allround
Moncjinaker
r^DdmcSis IntaU 1
kg/m-
13,17
14,30
12,46
%
100
100,3
94 ,S
PHKlTWiil
kg/rt"
S,05
5,21
5,24
tbllplMtiii
%
too
101,0
103,7
V^li^^uca
pr<>(lijiitiei
r%port3EA l a
100
105,7
101,0
legate ^i recolta te la inflorescen^ele T, a 11-a p a I Il-a a fost mai
mare la soiurile Allround ji Seelandia, tn timp ce la soiul Money-
maker se constata un procent mai ridicai tn- inflorescenjele III,
I\ ' , V 5ii VI. Cet trtai mare numar de fructe pe planta s-a constatat
la Allround, fapt ce se reflecia %i tn producpa obpnitta.
Soiul Allround s-a remarcat printr-o cre^terc viguroasa, avtnd
o fnalpme medie de 151 cm pfna la inflorescenta a Vl l l -a p un
103
numar mai mare de frunze. Soiurile Seelandia p Moneymaker au
avut o_ tnalpme egala, de 14H cm, insa lungimea intemodiilor
a tliferit, distan^a intre inflorescence fiind de asemenea inegala.
In ce prive^te atacul bolilor nu s-au constatat diferente tntre
soiuri, AstfeJ frecvenia atacului de mozaic comun (Nicotians vi-
rus 1) a fost de J*/#, aar de frun2a de feriga*^ (Cttcitmis virus 1)
de 5**/(i. Trebuie menponat ca tn condipi dc umezeala ^i de tcm-
peratura ridicaia tn serele acoperite cu plastic sc cvidenpaza un
puternic atac dc patare bruna a frunzelor Jn proportie de 1525o.''ft
eel mai putemic fiind atacat soiul Allround,
Anali^fa reztiltatelor de producpe arata ca tn anul 196fi pri-
mele fructe s-au recoltat la 26 aprilie la soiurile Seelandia si
Moneymaker 51 la 3 mai la Allround.
In anul 1 %7 , recol tari Ic au tnceput mai devreme cu 7 zile la
Moneymaker ^i cu 4 2He la Allround, comparativ cu martorul
SeelantHa. Soiul Allround a dai o productie totala cu S,3*,V mai
mare f ap de soiul Moneymaker p. cu 3,7'>h comparativ cu soiul
Seelandia, Structura productiei arata ca la toate soiurile studiate
fructele de calitatea extra ^i T au predominai ; soiurile Allround
p Moneymaker au tnsa fructe mai uniforme, care se prctcaza la
sortarea mecanica, ceea ce constitute un avantaj superior fai[a de
solul Seel audita.
PRODUCEREA RASADULUI
111 funcvie de sisteniul de cultura, semanatul sc efec-
tueaza la epoci diferite, dupa cum urmeaza ;
pentru culturile din iulie^octombrie in serele solar semana-
tul se face in ultima decada a lunii mai, iar pentru cultura din
august decembric tn sere fncalzite semanatul se face fn a doua
decada a lunii iunie ;
pentru cultura din ianuarie^lunie in sere incalzite semana-
tul se face la tncepuiul lunii noienibrie, iar pentru sere p ada-
posturi cu tn calzire redusa, la sftr^ru] lunii decembrie ;
' peniru serele-solar p. adaposturile joase temporare se seamana
la sfirjitul lunii ianuarie p tacqiutul lunii februarie,
Seminfele se supun unor condipi diferite de temperatura, cu
scopul de a grabi rasarirea p a mari rezistenta la frig a plantelor
cultivate. Tn acest scop semintele se umetieaza tn apa timp de 24
ore, iar dupa aceea se supun alternantei la temperaturi de 03'''C
limp de 12 ore p la temperaturi de 1517C tot timpul de 12 ore.
104
Dupa aceasta etapa semintele se lasa la incolprc tn decursul a 23
zile, la temperatura de 2023''C,
Pentrn epocite de plantare tlin iarna i primavara, semanatul
se cxecuta tn sere-tnmulptor p rasadnite, tn ladiie sau, pe sol,
direct in pamfntul nutritiv de pe sielaje, acordindu-se o grija deo-
sebita regimului de temperatura p umiditate, Dupa aparipa plan-
tmelor, la 57 ^ile de la semanat, temperatura .serelor se reduce
la 1518"C in timpul zilei p la 10--12"C tn timpul noptii, Acest
regim se mentine rimp dc 78 zile In condipi de iluminare mo-
derata, ceea ce evita alunglrea plantelor. Dupa acest interval de
timp temperatura aerului se ridica din nou la 20- -22''C ziua p
12H^'C noaptea, pfna la aparipa primeior frunze adevarate,
Repicatul solano-l rueloaselor se efectueaza de regula in rasadnite
fncalzire cu biocombustibil, Unele inireprinderi agricole dc stat
repica fn rasadnite incalzite prin conducte cu apa calda. S-au
facut incercari de a produce rasadul prin repicari fn cadrul coin-
plexelor mari de sere. Rezultate bune a dat repicatul rasadului
fn sere-tunel din plastic incalzite prin conducte cu apa calda sau
cu aer cald. Expericn^ek efeciuate de noi !n primavara anului 1969
sfnt edifica'toare fn acest sens. S-a stutfiat comparativ rasa-
^ . , Jabelu! 16
Reiulcite d biQinetrie care firivK risadul de tomate produs Tn sera
din plastic ;i Tii sera din sti^ila
(I2.IV.I%9)
tadii-aliwLl
Grcutatea prtjasp&tfi a radacinilor (g)
tn^l^inea i-^lsadului (cm)
NumSjnl de Jmnze
Nnmarul dc boboci florali
Data sjHiriitiei primei inrfJorcaccnto
(?J pi Mt i g
13.70
13.00
a,70
5.3
I I V
Saa afispsiiti
cu itkia
27,30
2S,65
a,70
5,5
I,IV
105
dul produs tn sere din plastic ^i in sere din sticla, Din analizai
celor doua moduri de obpnere a rasadului au rcicijit o serie de
constatari foarte utile pentru practica le^umicola (talielul 16).
Rasadul produs sub plasi.ic se pre^rinta viguros, cu o fnaltiinc
medie de IS cm p o grosime de 0,51 cm, de culoarc terde t!eschi.i,
cu frunze mari, tn numar mediu de S,70 pe plants. Prima inflorus-
cen^a a aparut dupa frunza h~-7,, constatindn-se fn medic la data
de 11 apnlie un numar de ,5,S b()bori pc planla. S-a ohservat de
asemenea ca la 5C*Vy din plante tncepuscra sa se desfaca bobocii.
Fadnd corelapa dinire partea aeriana p radacini la rasadul dc
tomate produs In diferite medii nu se consiata diferente csentiak-
Din datele prezentate se observa ca la serele acoperite cu plastic
se poate produce un rasad dc calitate cu tusu^iYi biolo^icc superi-
oare. S-a constatat ca pe o suprafata de 650 ni- sere cu plastic
s-au produs SO mii rasad uri revenind 123 fire m-. Cxn sumul dc
combustibil pentru fiecare fir de rasad in perioada 10 febmarie
12 aprilie a fost de 0,20 1/m^ revenind 0,S0,10 lei/planta,
Rezultate bune Jn ceea ce prive^tc producerea rasadului de le-
gume fn serele acoperite cu plastic s-au lylrpnut ji la Caicdra de
Icgiimiculuira" de la Uruvcrsitatea de honichltUTa din Budapat a.
Jn acest scop au fost folosiie rasadnite cu doua plante acoperite cu
sticla, incalzite ai biocombustibil, adaposturi tunel p ,sere-tuncl
acoperite cu plastic incalzite, Pentru rasadul repicat s-a semanat
la 23 februarie, iar pentru eel nerepicat la 9 martie (S o m o s
T u r i 1967).
Imediat dupa repicat, plantele s-au udat putemic ^i s-au uiiibrit
timp de 1 2 zile pina s-au prins bine, Temperatura aerului piha la
scoaterea, rasadului s-a mentinut la nivelul de IS22"'C ziua ^i
1517''C noaptea, iar umezeala relaiiva a aerului inire *y0 65i*,'i)-
O con d itie obligate rie In aceasta perioada a consiiLuit-o ventilarea
puternica p periodica, pentru reducerea temperaturii ^i cxcesului
de umezeala care favorizeaza aparipa diferitelor boli,
Regimul dc temperatura indicat este valabil ^i pentru rasadul
destinai culturilor de primavara plantate tn sere-solar ^i adaposturi
temporare, cu deosebirea ca irebuie calit la finele perioadei de ve-
gciatie, asigurindu-se tn acest scop temperaturi joase.
Rasadul sc uda la interval de 25 zile, hi funcpe de starea
^'Cgetativa, consumfndu-se 510 I de apa calduta la 1 m^. Se fac
3 ingra=iari suplimeniare dupa cum urmeaza : prima la 10 zile
dupa repicat, cu S g azotat de amoniu, 15 g superfosfat ^i 10 g
sare potasica; a doua la 20 zile dupa prima, cu 10 g azotat de
106
amoniu, 20 g superfosfat ^i 15 g sare potasica p a ireiia, la 40 zile
dupa prima, cu 10 g azotat de amoniu, 30 g superfosfat p 25 g
sare potasica, Dozefe de ingrafaminte indicate se dizolva tn 10 1
apa caldura pentru 100 Fire rasad,
l a tomatele ce se cultiva tn serele-solar p adapositurile joase,
cu 15 zile fnainte de plantarea rasadului se intensifica calirea lui
prin adaptarea treptata la conditii asemanatoare cu cele din cimp.
Calirea se efectueaza prin ridicarea treptata a panourilor sau pre-
latei, la inceput in perioada calda a zilei }i apoi treptai tn tot
cursul zilei, Dupa 45 zile panouriie p. prelatcle .se tin deschisc
ati I ziua ctt ^i noaptea, lasind plantele expuse la toate schimba rile
dc temperaiura, Uneori, fn perioada de call re a rasadurilor sc
poate tniimpla ca temperatura exterioara sa scada peste noapte
sub zero grade p diniineata sa sc observe ca plantele stnt atinse
de bruma. In asemenea cazuri se recomanda stropirea imediaia cu
apa rece a ra.iadului, folosind stropitori sau un furtun cu site mai
fine ji umbrirea temporara a plantelor ca sa nu fie expuse actiunti
directe a razeior solare,
Pentru a olm^nui plantele cu uscaciunea din sol, acestea se uda
cu o cantitate mica de apa rccc, eel mult o data la 46 zile-
Xumai cu o seara fnaintea planiarii fn cfmp, rasadul se uda bine
peniru ca sa fie scos mai u p r p cu pamfni eft mai mult in furul
radacinilor,
Cu ctt sc face calirea la o temperatura mai scazuta, la o ume-
zeala redusa ^i lumina puternica, cu attt plantele se vor prinde mai
repede, vor rezisia maii bine la plantarea in ctmp p vor da recolte
mai timpurii. Rasadul calit fn primele zile dupa rasarirea plantelor
la lemperatura de 7lO^C, iar dupa aceea la 16^C, poate rezista
la inghepiri de 1"C. Un astfel de rasad calit contine multa
substan^a uscata ^i pierde apa tn cantitap' mai mici, dectt un rasatl
necalit.
Trebuie menponaie de asemenea expericnteic care privesc repi-
carea rasadului de tomaic fn adaposruri joase fncakite, comparativ
cu repicatul in rasadnite obl^nuitc. Analizind caracteristicile bio-
logice ale rasadului de tomate din soiul Cruntovii gribovski, din
grupa soiurilor timpurii, se constata ca intre variante nu exista
diferente setnnificative, gretttatca proaspata si uscaia a plantelor
prezinta diferente mici. In limitcle 0,132,42 g ^1 0,650,22 g,
Suprafata f oli ara esie cu pu^in mai mare la rasadurile din rasati-
nita, cu diferenta de 12,120,9 iar prima inflorescenta apare mtii
devreme la plantele din adapostul acoperit cu plastic, ceea cc se
107
explica prin regimul de iluminare mai ridicat p. temperatura
variabila.
In consecinta, sub plastic se poate obpne tin rasad pentru toate
sistemele de cultura, care sa sc caraeterizeze prin crc^terea vigu-
roasa, cu tul pina scurta continut bogat de clorofila ^i zaliaruri
(tabelul 17).
Ttibelui 17
Factorii biodriinld la rlsadul de tomate produs sub plastic
Tipul COjUtructisi
Ea.-sartniti^ cu i nci i l zi ni
Ada pos t ajGoperit cu r ei on
?i i uc a l i i t t c h n i c
AdSpoSt a c ope r i t t u pol i c-
t i l enA j i Ineft l zi t t e hni c
% de sab-
rtjfitl usca-
lit ir ^lat^Ml
Cf i t l l t ^
7 M
7,20
7,30
CloKifLla
0,2252 .
0,1254
0,2146
Caibea
oceanic
160,1
141.8
120,2
Suma
3iSiarait\ot
%
2,9a
S.40
3,76
AKrt total
. 4,SI
4,S4
5,12
Raiadul necesar piantarti in serele-solar la tncepuml lunii aprilie
^i^ iulie p tn serele de sticla tncalzite la tiiceputui lunii august,
rasadul se poate produce in sere inmulptor din plastic, in acest sens
sint cdificatoare nezuliatele obtinute de noi 2 ani consecutiv la
C..'\.P. Otopeni din raza ora^ului Biscurc^ri.
Pentru semanat sc prcgate^te un amestec de pamjnt format din
o parte pa mint de telina, doua parti mranita si o parte nisip. I.a
amesieeul de pamint se adauga 1,5 kg superfosfat p 2,0 kg sare
potasica la fiecace m^, dtipa care acesta sc uniformizeaza.
In sere se Jntinde pe toata suprafata soluiui o pelicula de polieii-
lena, peste care se ajaza pamintui fnir-un strat de 57 cm,
Scopul peliculei de polietilcna ajezata sub amestecul de pamtnt,
este de a mentine umiditatea ridicata un timp mai indelungat ^1
de a feri plaututele de infectarea cu unele boli ^i atacul unor
daunatori din soL Panvfntiil se a^aza usor apoi se executa sema-
natul manual. Ptna la rasarit se asigura o temperatura mai ridi-
cata (23''C, 25'^C) :^i 0 umezeala a aerului stificienta, R a sari tul are
loe in 56 zile.
lOS
601
"j oi i | oc| i4
J0|TJOaungp tr3jajiequjo:> 'aojunpESEj uajeeEjSui 'sDp e.ijd luurui
-as P-s p-"uj,i inzt3 ui \UCA 'iiAi.|d 'lEpn : aimuiitjO apj tu^s m[np
-vsvi lodu li Jo|ijna^u|m3S ^^Jids as ajtJ jjtifuSuj ap a| ijgjjiij
Ejidsa as nu pnpfSEJ sisasv iptujuj \ m s[ EIUJUJ
-ES ap EOim itm sj^iijUEO o suj puisopj 'aiinpv'SPJ nj i$ en pf
licpsE u^ *iJnpU|a U| jniEU^tuss 33BJ 3S 'etruoUunuj rjmrj5dujr>i
iSuiit [nios 3JEJ uj |niU3Uioui UI Q '33nsr|d ,i]ei.f,TiEUi na ,iiijndo5e
utl as 3|ijnityis ' 3(^0^-^X ic] .iSunfe IUD p ; ap vaiupujpt! [ in|nj
-OS Ejniieisdtuoi pup tuid '3[iz 9 ap duin jtuBitias ap aiuwu^
icm iruii|
[nmd^jui 'ai[ijdt utm| jniiSiys ts] ^nuj as ijunens aoisjni: e.up
-rSajj[ 'uiqajS nj |-np-uj|3AUi i.*: Edes UD |niuiuiEd auiq puilunjiGiu
'aioAJu 3p ?suitun[ tJ lu ^' i sp u^m-ijEj na i.iniwjs asai^Ssid 3S wi?:>
i d 'it:jsoji3dns ttf/3Ti| oSf f^^ saijssuiE uj ' et|/i QE ^^p amuuiej uj
pbrjS 3p lounS UD EuiuFOj uip it*iejSu| {UJaj {os u,"* 'iiisod;cpB 30|
un 33,>|ii 3s dous is33& u^ '^iisieid [trpaiietu n.^ siEfsiOJd paa opzcjtj
3d snpoid i | aiBod |npBS|j dut p utp PJPA. ^p sfiim^nj wj.tusj
'Siedis: ,ip m;s ri|iL[es-ojc? ladtuod |njOj
-nlE nJ '|mnt{ no Eiupadns EJEOJ sd l apsi pd Esaidojas uud pjss
t:ajijqiun ^inasx.i as 'injnpcsej v3.[i<Sun{ii 3:Jtipojd. M nu v. UJiiiad
*cpifOfJ3d ^isB.iDB ul Esiuiaand t sj d ptiitj E3Jtniuun}j "isaas ,i|e |i-J?d
spqtUE Ul unsEjd 3p pi epj t l ii3Ji?3ipu niid ^m^sx,-! ,-w E3JEJUU3^\
JOiEzundsajioa Ttiu i p gHittin[ iS J.IE UJ E|E,iz5Uin 'Ejuitj^dm,!!
ep lutSaa un inui-ltwui sintpn 'Ejeiu,imiplns ESJESBJSU} ^3U; | Sfj
"jUi/[ f r 3i p ainqij]
-sip 3S 3,1 siciuuBLi 'Edc I 001 ^'[ ^^wviod 3Jes S OO^ 'lEjsojJadns
3 '00 'muomc' ap leaozE 3 OOl "IP ^n?uwoj 3iln|rK o ns ntaidaj
Bj ,ip npz Ol8 5p pAJaiui Bj 3:>BJ as Jo|iJnp^sieji e34E4pSti|
-Ui? 5' io' t SU|LUPJ ES .i|Buop
-3[p03 3|3zunjj E| Euid mjmu|uiEd |n|3Aiti B] 3p BH l^"^Jlse sS^p as
iF^idaa 3p B.iuii.''ui.pY -sjiupjpiJ ^diu as nu i^s e? .itiuaje Bliniu ns
33ej as joj liiuaiEOSs '3|iq.reu3is aunoj lujs ,^pin^nE[d M3JE03( J
'D-iO?Kl ^P i;jiiJf:j3dur3a B| BUjd
iz||DU| 3S w 3p [ndoos na 'jBatdsj 3p amitun gjrz EAoip ns enjES
EJK UJ sup-e atnqaii Aiaiiinti' imujLU.Ej SnS.sumJ ns lujtuEd sp
jaisottiB uip EZEanoii3.ij|,uos 3S a.^iiiJinu gpssAjtjr) EAiiiutjap TOJBI
-uB|d B| Bu|d nEjs 3panie|d 3pun tus SXg sp SAfiuinu 3J3Att{H ui
,naB) ,is [niESida'g '3|tmop,i|iios apznujjf j3[duiCO sripsap UE-S puis
iniusiuouj UJ '[niB3id,iJ. EZEaniss|3 ss si pt svi ^dnp s|iz 01g i-j
Pfna la rasarjre semanatura se pue atft ziua ctt p noaptea aco-
periia cu adapostul din material plasdc. Dupa ce plantele an
rasarit, ziua se aerise^te pe cit posibil mai intens p uda tul se face
moderat. Qnd timpul sc incajze^te, atit ziua cit ^i noaptea, stra-
turile cu rasaduri se descopera, pufndu-se astfel ptna la plantare.
Tn aceste conditii rasadul afunge sa fie bun pentru plantare dupa
3C40 zile de ]a scmauai,
COMDlJifLE DE PLANTAHe '
Epoca de plantare. Tn cultura legumelor cultivate in
rasadnite, sere-solar, sere-mcalziic .jfi adaposturi temporare pre-
zinta o mare importania epociie de plantare, in alegerea carora
trbuie tinut seama de cerintcle plantelor fa^a de conditiile de
mediu. Pentru a stabili epoca optima de plantare s-au efectuat
diferite e.tpcrien\e atit la noi in tara cit ^i in alte tari. De un
real folos este de asemenea practica unitat'^or cultivatoare de
tomate.
Pentru cuJtura de toamna-iarna din serele incalzite, plantarea
tn jurul datei dc 1 augnsi da cele mai eficiente rezultate, permjtfnd
inceperea recoltarilor la 15 octombrie. In ceea ce prive^te cultura
tn sere-solar, experientele eftcctuate la G.A.P, Oiopeni sn.\ dovedit
ca epnca optima de plantare este perioada 110 iulie, cu desfa^u-
rarea recoltarilor intre 20 sepiembrie ^i 30 octombrie, o data cu
venirea primeior ingheiuri (tabelul IS).
' " Tuitful 18
Pr oduct i a qbt i nut l In IffS la t o ma t e , t n ser a- sol ar C. A. P. Ot ope ni
Bucurftlr pent r u epoci i e de pl ant ar e va r a ' t oa mi l i
Epwak; do
pbmt ai ^
1 iulie
JA i uli e
20 iulic.
Num^rnt
kndki
J L Ettici
[>]!ll]t^
S,60
4,23
9,92
t f i)rjfi3j 111
Jl|l^:flil
rfr fni(^.
pIlLllLi
^,1(1
4,07
3,65
J-
fructe
fl0,0
95.0
90,0
Kcoltana
I noi put
i d. i x. f i a
i 6. i x. f i e
20.IX.6S
Sfl l ^t
24X.sa
ao.x.ea
30.X.68
Pn>ifllC-
t al i
kj n/ i n' I
3,54
3,18
3,05
110
In urma unor studii
efectuate tn perioada
1962 1966, s-a ajuns la
concluzia ca tn st'rele bi-
ne tncalzite, pentru cul-
tura de iarna, epoca op-
tima de plantare esie in
luna ianuarie. interes de-
osebit prezinta tnsa plan-
tarea tn serele dotate cu
instalatii simple de incal-
zire. In acest scop s-au
efectuat experiente cu
soiul Moneymaker ia
C.A.P.-Otopeni, lufndu-se
tn studiu doua eiTOci dc
plantare t 20 februarie p.
4 martie,
Peniru a demon stra e-
ficienta acestor tncercar",
pe baza datclor tnregls-
traie s-au fniocmit ;gTa-
fice cu dinamica recolta-
rilor pe epoci de plantare
p inflorescence, in care s-a
stabiki inccpuiul p sfir-
ptai recoltarilor (fig. 37).
Din analiza graficelor
reiese ca fructele din In-
florescenta T la epoca I
(20 februarie) au tuceput
sa fie recol tate .pe 11 mai.
La epoca a Il-a de plan-
tare (5 martie) la inflores-
centa I, s-a fnceput recol-
ta tul la 30.V, ^i s-a ter-
minal pe 20.VI. La ce-
lelalte 3 inflorescente
y^/s'
^'
3-
S-^
'S- 3l7- mw _ WW d^W
hfhpesst nhl
^
B-
,
Jitfli^prsiXfrisE
IQii 2 m ^Yf
litffoiteseeitfi i
^
y ^
Bt^ mY7 3S/
Fig. 37 DiBamica rocolt3ijlor pe iflfloi'fs-curi (e
In fiinc^E dc ^ocil* do plautaru,
Hibridnl NIO x Biion
/ - cpqca 1 ai UI ; 2 - t pot j I Lj , 5,111
i l l
recoltarea s-a temiinat aproape in acela^i timp la ambele epoci cu
exceppa inflorcscentei, a doua de la epoca I de plantare.
Pentru a stabili eficienta economica a epocilor de plantare s-a
calculat i>entru anul 196S valoarea producfiei toiale ji timpurii
la m- in funcvie de preturile de valorificare (tabelid 19).
Tvbettii 19
Productia fi valoarea el Ijt epoctle {! iarnS-primilvari tn IWi, la tomate,
soiul Moneymaker, la C,A,P. Otopeni Buctirejti
plaataie
32.11
4. I I I
lis recalLat
1I . V- ^9. V1
22,V29.V1
totali (ksjimt)
&,530
&,42S
Pns ai mt i i
tiiDpiirir
{Kel-^'i
1,962
1,69a
Valoarea
t o tall!
(Iri/-)
fe,0
S7,ii
Va l Mr n
^IJlJULtiCL
iLu^puxit
(kt / ai l
14.23
I0,3S
In serele-solar tomatele se planteaza in jurul datei de 1 aprilie.
Aceasta epoca poate fi deplasata cu 10 zile tnainie sau dupa
1 aprilie in functie tie zona de cultura, starea timpului ^i tempe-
ratura soluiui. Tn acest sens o serie de cooperative agricole de pro-
ductie ca : C.A.P.-Goicea Marc, judetul Ol t , C.A.P.-Obtr^la, Ju-
detul Mehedinti, C.A.P.-Maracineni, Judetul Arges 5i C.A.P.-Co-
paceni, Judetul llfov au plantat lntre 2530 martie, ceea ce le-a
permis sa fnceapa recoltarea in primele zile ale lunii iunie. CA. P, -
Tfrgovi-jie plantind la 3 aprilie a putut sa execute prima recoltare
la 25 mai, iar C.A.P .-Co rue tul din Judetul Teleorman p C.A.P.-
t,Progresul" din Orbeasca-Teleorman, planttnd fntre 15 -19 marrie
in anul 1^68, au desfajurat recoltarea fn perioada 14 mai
30 iunie.
Rezultate eiocvente au fost obtinute in anul 1968, intr-o ejtpe-
rienta cu douii epoci de plantare, la 14 mariie p 5 aprilie, efectuata
tn sere tior incalzite, culiivtnd bibridul N'r. 10 X Bizon. Din
observapile Iuate se constata ca o inflorescenta s-a deschis complet
in 56 zile, legatul unei infloresceufe a dtirat 45 zile, iar for-
matul fructelor dintr-o inflorescenta tn 67 zile. Prima inflo-
rescen^ a aparut pe data de 22.IV la epoca I (14.111) p pe lO.V
la epoca II (5.IV).
112
.Analizind in continuare datele obtinute reiese ca numarul eel
mai mare de fbri, fructe legate ^i fructe formate se afla tn inflo-
rescenjcle superioare la toate epociie de plantare. La inflorescenta T,
a epocii i (14.111) recolta tul a inceput la 30 mai ^i s-a terminat
la 25,V, iar la epoca II (5.IV) a inceput la 10 iunie p. s-a ter-
minat la 30.V'L Productia obtinuta a fost de 6 kg fructe pe m-
(tahelul 20).
Tabeiut 20
praduc^iK ^1 vtHoMv* ei la epociie de pfajttarca d pr l mi v ar i di n serele
sofar da tQTnate, hi bri dul N ID "-. Bi vi n, C.A.P. Ot openi , 19^
lIjMca
14.III
5.IV
Pet i aads.
dc IC0lt3t
20.V27.VJ
30.V29.V1
I f oi Juf t t i
lOl2l3
fUKj'm'I
6 , 4 1 2
6,135
ProdueSia
limcHirii;
l . I ^

Vdtosrnit
ppadur ^r i
tDtJill?
(Iri^m-)
39,0
37,0
VaEodKa
inndujc^&i
EiinpuriB
I ci j Wj
2.34

Plantarea in rasadnitele %i in terenul incalzit prtn conducts cu
apa calda sau aburi se face in a doua jumatate a lunii februarie, iar
in rasadnitele cfc.biocombustibil in prima decada a lunii martie.
Virsta rasadulm. In sistemul actual de producere a materialului
saditor In XACd, noasira, virsta rasadului (considerata de la rasa-
rire) variazii mult de la o unitate cultivatoare la alta p anume '
de la .^5 zile la 69 zile. Tn medie, din obser\'atiilc facute de nol
tn mai multe unitap cultivatoare, rasadul produs in rasadnite cu
biocombustibil are o virsta de 6075 zile, iar eel produs in sera
inmultitor 45 zile. Rasadul prea tmbatrtnit influcn(.eaza negativ
productia timpurie, constattndu-se pierderi de pina la 23*,''^ iar
rasadul plantat tinar prelunge^te perioada de vcgetatic p tndeosebi
formarea primei inflciresccnte. Din punct de vedere economic men-
tinerea rasadului un timp prelungit in sere sau rasadnite, ridi-:!
consumul dc combustibil ^i cbeltuielile cu for^a de munca p tmpie-
dica folosirea intensiva a spapului cultivat,
Pentru a stabili virsta optima de folosire a rasadului trebuie
facuta o corelape exacta tntre data senianatului, repicatului ji
Cwj Euj i Ecaumclar
c l t i
113
plantatului. .\stfel, semanatul in rasadnite cu biocombustibil !n
prima jumamie a lunii ianuarie 51 repicatul tn 15 februarie prclun-
ge^te virsta rasadului prndus pfna la 71 zile, calculat de la semanat
sau 63 zile calculate dc la rasarit, Semanatul efectuat dupa 1 fe-
bruarie, mai ales tn serele inmultitor permite sa se scurieze vtrsia
rasadului ptna la 4CiS9 zile, calculate de la semanat, sau 35
54 zile, calculate de la rasarit,
t n perioada de primavara rimpurie, dupa cercetarile sovietice p
americane, rasadul tinar da productii man precoce p se cale^te mai
bine rezistintl la eventualele tngheturi. Siatiunea experimentala
legumicol a I^alnita-Craiova, plantind rasaduri de tomate din hi-
bridul Nr. 10 X Bizon la virsta de 40 zile a obtinut primele frticie
CO apte pe 25 iunie, cu 5 zile mai tfrziu decit fn cazul planta rii cu
rasad in vfrsta de 60 zile. Produttiii a fost egala la cele doua va-
riante, tusit calitatea ei a fost superioara la cultura obtinuta din
rasad tinar, avJnd totodata p un procent mai redus de fructe crete.
Temperatura soluiui. Cercetarile efectuate e^'identiaza faptul ea
creiSterea iniensiva $i marirea productiei este conditJonaia de acti-
vitatea sistetnuiui radicular, .^ctivitatea de absorbpe p de sjnteza
a radacinilor, in care se acumuleaza numeroase substante organice,
este strJns legata tie procesul de fotosinteza p dc transfonnare a
substan(elor tn aparaiul foliar. O data cu ridicarea temperaturii
in sol, in zona de actiune a sistemului radicular s? mare^te actlvi-
' tatea radacinilor de sintetizare p create circulflfa din frunze a
subslaimelor rezultate din fotosinteza, Esperien|ele fntreprinse in
numeroase ^arl araia corelatJa directa care exista tntre absorbtia
elementelor din sol p fotosinteza.
.Studiile tntreprinse in LJ.R.S.S. p S.LIA, referitoare la cfectu!
fncalzini soluiui la diferite adfncimi, la temperaturi de 20'^C, 25"C,
,VO''C p 35''C evidentiaza cre*;ierea productiei de la 7,1 kg pe m**
la varianta fncalzita la 20"C. la 1,3,9 kg/m^ la varianta incalzita
la 35'^C. Precociiatea recoltel este mai ridicata la varianta cn
35'^C, diferen(a fa|a de celelalte variante fiind de 2 - S zile. Se
remarca faptul ca la temperaiura dc 40'^C radacinile pier, !n
functie dc sursa de incalzire, in terenurile protejate cu plastic se
poate aplica una dm variantele indicate de bteratura de spe-
cialiuite.
La plantarea tn terenul protejat o atentic deosebita se acorda
asigurarii unei temperaturi care sa permita prinderea plantelor ^i
114 ' .' . .
apoi crejterea rapida a sistemului radicular In primele zile dc la
plantare. In serele incalzite se poate realij^a in sol o temperatura
dc 15, 25'^'C, in funcpe tie prezenta conductelor incalzitoare sau
fncalzirea prealabila a spatiului cultivat prin alte sisteme.
In serele-solar acoperite din timp cu plastic, tu perioada 15 mar-
tie 15 aprilie temperatura atinge 812"C In adtncimea de
10 cm ^i 6H'^C la adincimea de 20 cm. Pe masura ce radiapa
solara fn primavara se mare^te, are loc p. o incalzire mai accen-
luata a sol ului, care capteaza o parte din aceasta radiatie. Inceptnd
cu prima decada a lunii mai, temperatura soluiui ia adincimea de
20 cm poate sa atlnga 17- 20C. Regimul termic diferit in perioada
15 martie 15 aprilie p 20 aprilie 10 mai influenteaza direct
vegetatia culturilor de tomate.
.Acoperirea soluiui in serele p a-daposturile cu plastic, cu 10
15 zile inainte de plantare, permite ridicarea temperaturii cu
25"C fata de terenul neprotejat.
Suprafata de nutritie. Referiri speciale se impun a se face cu
privire la suprafata de nutritie p distanta dc plantare, care sfnt
corelaie cu modelarea lerenului. In aceasta privinpa specialisiii nu
au ajuns la recomandart unice, tlcoarcce sistema de majiiii este tnca
in claborare, iar expericnteic cu caracter agrorelintc sint in curs
de desfa^'urarc. ToiujI, incerctnd sa sintetizam rezultatelc obpnute
pfna acum ne vom opri asupra celor mai optime solutii de mo-
delare care permit executarea bipo sau mecanizata a lucrarilor tn
etapa actuala,
Pentru cultura tomatelor sub adaposturi temporare este indicata
modelarea terenului cu straturi tnaltate, dimensionate la 114X46 cm,
104x66 cm ji '.^4x^6 cm pentru ecariamentul iraciortilui L-400 p
sa^iului RR-0,9, Tn acest caz pc fiecare brazda se planteaza doua rin-
duri de tomate, ramfnind o suprafata de nutripe de 85-1-75X30 cm,
75-| -75x30 cm ^i 70-| -70x30 cm ceea ce inseamna un numar de
4055 mil plante la ha. Cercetarile facute la statiunile er.peri-
meniale Creaca p Buzau In anii 1963 -1965, arata ca plantarea
in rinduri duble de 8O-| -40x30 cm asigura o productie' lotala.
de 41,6 tone/ha din care 18,0 tone.lia (43,4'*/(K) productie timpurie
pina la 10 iulic.
Pentrn stabilirea distantelor p densitatii opiime fn adaposturile
joase, fn anul 1964 s-a organizat o experientS In conditii de pro-
ductie. S-au luat tn studiu patru variance ( 50x30 cm ; 50x40 cm :
40X30 cm p 40x40 cm), rezultatele de producpe fiind redate
115
in tabelul 21. S-a stabilit astfel ca plantarea fn rtnduri de
40x30 cm cu o desime de 5055 plante.'m^ asigura cea mai mare
productie timpurie ptna la lO.VIT, adica 16 378 kg.'ha.
Jubeiiit 21
Producfia de tamate tn functie d* di st ant de plantare $ numarul
da plante la ha
d^ ptaiit:in^
40 X 30 r SO
40 X m -i- Hrt
SO X ao -1- 80
so X 40 -f 8V
NUIUSC
ds pl a ul t
14) ll
, ' KSf}, ' i
41 ees
51 2S'i
38 461
Kt t oLt ar *!
iuMipnt
18 VI
17 VI
IS vr
IS VI
Sflpfit
22 VII
20 VII
20 vi r
23 VII
Pi pduct i ^ kK/Jii
Ta t J A
46 220
34 330
43 280
32 922
TiinpiizES
1^ Ut . Vl l
1 6 ^ /
13 042
IS 487
12 46tl
Ri l l i a t
t rj i Ms
<extra t CAI.
I (to ^il
. I J ^
59
57
ea
Dupa cum reiese din datele prczentaie, distan^ele de plantare
folosite tn cultura protejata cu plastic a tomatelor timpurii au fost
stabilite tintndu-se seama de necesiiaiea de a se obtine o productie
cii mas ridicata ji pentru a se reciipera cit mai mult din cbeltuielile
suplimentare facuic (>enirit protejarca cukurii, PJin aceste conside-
rente sub adaposturile joase temporare sc planteaza tn rinduri
duble, de 4050 cm distanta fntre rfndurllc duble, iar pe rind
30 cm. Daca ain folosi schema obi^nuita de planiare in rinduri
simple de 80 cm, cu 30 cm pe rind, care sc aplica la cultura ne~
protejiita, am avea sub adapost un singur rind, un numar de
40 000 planie la hectar, fata de 55 COO eft se realizeaza prin plan-
tare in rtnduri duble. In plus, plantarea fn rtndurl duble permite
folosirea eficienta a plasticuiui p. asigura obtiuerea unci peoductii
de 50 OCO60 OCO kg/ha fata de 20 00030 000 kg,/ha eft se obtin
in cttlturile neprotejate plantate la SOX 3d cm.
In serele solar se poate folosi p. distanta dc 80X30 eni. In serele
cultivate iarna se pastreaza suprafata dc nucripe de 60x40 cm ca
In serele clasIce acoperite cu sticla. t n rasadnite se adopta supra-
fata de nutritie de 50x35 cm, revenind 8 plants la un panou.
116
LUCRARfLE DE IMGRIJIRE
In sere p adaposturl-solar. In vederea ob^inerii unor
rinduri drepte, la plantare este necesar a sc face nvarcarca exacta
a rindurllor. Descbiderea brazdelor se executa cu ajutorul raritci
trasa de cai sau atacata la tractor. Pe suprafete mai mici este su-
ficieni sa se faca pe rfnd gropi cu ss.p3i. tnainte de plantare se face
tngra^arca pc rtnd sau la cuib cu 20 tone/ha mranita, in amestec
cu 100 kg/fia azotat de amoniu, 3dO kg/ha superfosfat ^i 80 kg/ha
sare potasica. Ingra^amintele dupa ce an fost aplicate se amesteca
cu pamintui cu ajutorul sapaligii. Dupa aceea se efectueaza un
udat puternic, pentru ca apa sa se infiltrezc pfna la adincimea de
15 cm, Prin udare fnainte de plantare, se asigura apa suficienta tn
sol fara a ridica umezeala atmosferica.
Plantarea se face tn pozltie oblica, cu virful plantei indreptat
spre mijlocul adapostului, pentru a lc feri vfrful de cre^iere de
atingerea cu pelicula de plastic, Daca virful de cre^tere se lipe^ts
de plastic, in caz de insolatie puiejaiica sau inghet se pot produce
arsuri. Daca vinturile devin puternice, fixarea adapostului se face
prin acoperirea mar^inilor adapostului din toate parple, iar daca
se intensifica foarte mult, se pun nuielc ^i peste pelicula de polieti-
lena, cite 35 buca^i la 10 m lungime dc adaposi.
Dupa plantare, nuielile care sustin pelicula de poltetikna se infig
in pamtnt ^i se face acoperirea plantelor cu pelicula de plasftc,
Marginea din partea vtnttilui dominant se acopera cu pamfnt, iar
cealalta se ancoreaza din loc in loc cu sJrme trecute prin capse
sau cu pamint, I-a capete, plasticul se fixeaza de t^ru^.
Conditiile de umezeala p temperatura mai ridicate sporesc peri-
colul atacului de boli %i acest fapt obliga sa .se dea o atcnpe mai
mare masurilor de protectie a plantelor. Stropirile in acest caz
trebuie sa se aplice din 10 in 10 zile, in mod preventiv, fneeptnd
cu a doua zi de la plantare.
La incL^putul perioadei de vegetape, ctnd timpul csic rece ji
bate vtntul, vendlarea se face numai prin deschiderea unui capat
al serei sau adapostului, iar tlaca vremea se incalzejte, de la ambele
capete. Cind timpul se tncalzejte p apare pericolul de supraincal-
zirf, sera p adapostul trebuie ventilate .^i lateral, Aceasta se face
prin ridicarea unei margini a serd sau adaposiului, totdeauna aceea
opusa vintului.
Irigarea ctilturii protejaie la inceput se face rar, pentru a nu se
ridica prea mult umezeala aerului sub adapost. tn perioada cal-
117
Fig. 3S Scoatere.a polietilenei de pe adaptjstu-
rikir cu idamtia
duroasa. irigarea sc e-
fectueaza mai des. U-
datul pc intervalul
tlintre benzi este greu
de rcalizat, deoarece
c-icesuJ de umiditate a
soluiui, imediai dupa
udare, impiedicii ma-
nevrarea adaposturilor
p. acoperirea lor cu pa
mint. In timpul iriga-
rii trebuie sa se evite
pe cit este posibil
niurdarirea cu noroi a
plasticuiui.
Udarea se recoman-
da sa se cfectueze pe
rigole, prin mfiltratie
cu ajutorul conducte-
lor san furtun urilor de
plastic, sau prm cir-
CLilatia libera a apei.
Dupa fiecare udare. In
moti obligatoriu, se va
efectua o pra^iila de a-
dincime, de ia 5 cm
la 15 Cm, pe moment
ce plantele inalnteaza in vegctatic^i sistemul radicular se extinde
pe verticala ^i orizoi>tala in sol.
iVlentiuerea plasticuiui pe cultura se face pfna ia 1520 mai.
Iar tn unii ani piiia la 1 iunie pentru ca cfectu! acesteia sa dureze
timp eft mai fndeiungat, Tomatele se tin acoperite ziua p noapiea,
pe timp rece sau moderat, iar in zilele calde se acopera numai
dupa masa la orele 1617 pfna la 89 diralneata, Cind peri-
colul tenr|iefaturilor scazute de primavara a trecut, plasricul se fn-
latura, plantele ramtiitnd descoperite ji pe timpul noptii (fig. 38),
In zilele cu radiatie puternica, in .serele cu plastic, cind sint
fnchise complet, se inregistreaza o crcsjiere a temperaturii in aer,
pina la 45"C. Temperatura tnccpe sa ca'asca de la orele 7 dimi-
neata, ajungind ca la ordc 1112 sa aiba valori maxime. In cursul
noptil sera piende foarte multa caldura, datorita proprletatllor
US
?
iellculei de plastic de a lasa sa treaca radiapa Infrarofie prin ea-
n aceste conditii, trebuie sa se regleze regimul de temperaiura
in timpul zilei pe toata perioada de vegetape. x\cest lucru se va
face printr-o ventilare judicioasa, permanenta p cu multa aientie.
tn zilele insoriie, cu o intensa insolatie, se va face fn sera o aeri-
sire putemicii, pentru eliminarea cxcesului de caldura, prin des-
chiderea panourilor sau prelatei. In timpul noptii p tn zilele fara
soare, se iau masuri de fnchidere totala a sere^, pentru a retlnc ctt
mai bine caldura.
Dirijarea ^i conducerea plantelor se aplica cu mutta aientie p
grija tn funcpe de epoca de plantare ^i sol. Hibrizii nr. 10 X Bizon
^i Export II se dirijeaza la 4 inflorescente cind plantarea se executa
dupa 14 aprilie ; la hibrizii Delicates, Vitamina p. Arge5-40ii, care
prezinta tufe viguroase, semiinalte, sc vor lasa 3 inflorescente ^i
se va execuia in permanenta o copilire severa ; iar la hibrizii 1-74
p r-64 care prezinta de asemenea o cre^tere viguroasa p lastarirc
puternica se lasa o tulpina principalacu 3 inflorescente si un copil
prefloral cu doua inflorescente. La .soiul de tomate Moneymaker,
plantele se dirijeaza la 34 inflorescente, fn functie de aparipa
tiigheturllor dc toamna p regimul de radiatie solara din aceasta
perioada,
Pentru a se staMli care este nutnarul optim de inflorescente, In
anul 1964 s-au tntreprins unele cercetari in cadrul I.A.S.-PIoiestJ.
Au fost experimentate 5 variante redate in tabelul 22. Din daiele
Jabtlul 22
Producfia de tomat* In funcfle d itumirul lnflore$ceiit>elQr |i pbnt^
Kumipd *! twEtnfesceii.Se
pc tulpiiia piineip4l4
InflorEsocn^e-S
I nf l or csccn( t ' - 3
Inaorescen|e-4
I ni l qnescci i t c- S
Rceoll^uea
tnteput
14 VI
18 VI
19 Vt
22 VI
Silr^it
2S VI
19 VI I
24 VI I
31 VI I
Pfoauetii (ki/lia}
Tniali
20 CIM
w .?tn7
46 1S3
47 79S
Tliupiirle
1* 10. v n
1305!
16 256
1S43S
15 330
Ftnluat
m
60
55
S2
119
tabelului se oi>serva ca Incepfnd de la inflorescenta a 4-a in sus,
productia timpurie scade cu o cantitate nefnsemnata, iar productia
totala nu create corcspunzator cu numarul etaielor (varianta 3 p 4).
Aceasta demonstreaza ca tn eta Jul 5 ^i mai departe, numarul fruc-
telor si marimea acestora scad. Dupa cum scot in evldenta rezul-
tatele obtinute, v;irianta cea mai eficienta este cu 3 51 4 inflo-
rescente care asigura o producpe timpurie p In cantitati mari. Dm
pun etui strict al precocitatii intereseaza foa-rte mult varianta ctt
doua inflorescente, la care fructele fneep sa fie recoltale cti 48 zile
mai devreme, comparativ cu celelalte variante.
Incercarile facute la C.A.P.-Obtr^Ia (Judetul Olt) cu numar
[lifer It de inflorescente pe plante, an aratat ca la par cele cu doua
inflorescente pe plante, recoltarea a inceput la 25 mai, iar la
parcela cu 4 inflorescente la 5 lunie.
In anii 19631%5 la Siatiunea experimentala tjreaca, s-au
studiat diferite procedee de taiere, clupii p. ctriiit, aplicate plan-
telor tie tomate din hibridul Nr, 10 X Bizon cultivate fn cimp
sub adapostul de polietilena, Prin aceasta operatic s-a urmarlt pe
de o parte infKtenta taienlor asupra capacltatii de emitere a copi-
lilor ^I a folosi rii acestora pentru productie, iar prin taierea dlfc-
renpaia a copililor tn cfmp sa se stabileasca capacitatea dc pro-
ductie sub aspect caniltativ jl calitativ. Variantele au constat fn
urmatoarele ; tulpina principals cu doua inflorescente ^i un copil
cu o inflorescenta ; tulpina prlncipala cu trei inflorescente p un
copil, cu tulpina prindpala p trei Inflorescente ?i tulpina prin-
cipala cu pairu inflorescente. In urma rezultatelor obtinute, attt
ca productie timpurie ctt ^i ca productie totala 51 valoare, varianta
cu 3 Inflorescente pe tulpina principala p o inflorescenta pe copil
de sub primul ctaj s-a dovedit superioara celorlalie variante,
Cercetari asemanatoare au fost efectuate In Universitatea Craiova
(B a I a $ a $i V 0 I c a n (1962) p B a l a ^ a , C h l l o m R a d u
(1969), scottndu-se In evldenta faptul ca dirijarea p conducerea
tomatelor cu tulpina i>rincipala p cu un copil esie cea mai indi-
cata. H 0 m m e 1 R. J. cercetind maj mitlte meiode de taiere, a
constatat ca atunci ctnd planta are pe linga tulpina principala si
un copil al carui virf se clrne^te, se realizeaza veniiuri su]>erioare
cu ld"/o mai mari, in comparatie cu cele carora 11 se lasa numai
tulpina principala. C h i p m a n n E. W., referindu-se ia tomatele
timpurii ijrecizeaza ca sc poi grabi cre^torea ^I maiurarea fruc-
telor, formfnd tufa inainte de plantare tn cimp prin tnlaturarea
120
vfrfului de cre^tere al plantelor dupa 1727 zile de la semanat,
lasind la tufa 12 inflorescente.
Experlcntele facute de noi fn anul 196S au aratat ca in cultura
de toamna trebuie sa e.itiste o corelatie directa Intre epoca de plan-
tare ^i numarul dc inflorescente. Daiele. obtinute demonstreaza ca
fn cazul planiarilor la 1 itilie, dupa care urmea^a loamne cu in-
gheturi rlmpLirli, cele mai bune rezultaie le dau plantele dirijate la
3 inflorescente, cotnparaiiv cu cele dirijate la 4 fi 5 Inflorescente.
La epoca din 15 iulie, s-au putut obtine primele producpi numai
Programul de fertilixare In serele-sa Iar cultivate cu tomate
FEIUI ia^^ajBlA taiul
Cj i i i ti l atfi a
4. I V
20 I V
6 V
20 V
5 VI
30 VI
r
Siiperloslat -t- sare petasicS.
Azot at de amonm
Sttpf:ll<>.H.(ilt
Sare potasicfl.
tngrJijamiuE comMnat NKP
Infrl^fl-Tntpt cojnpUcc (Kristalinl
SnpsifoEtat
Azot at de amoniu
Tngra^ml i l t combinat NPK
Aiiotat de amjoflii]
SnperiosfiLt
Sare potasi<;4
500-
200
300
200
eoo
200
20D
200
eoo
300
250
100
121
de la plantele conduse la 3 inflorescence, celelalte nu s-au mai copt
din cauza timpului nefavorabil.
Programul sle ingra^are a terenului in perioada de vegetatie
a plantelor se alcatuie^tc tn mod ^jtiintlfic, tn functie de starea
plantelor, tipul soluiui p gradul de ferrillzare, avind in vedere
ca pc parcurs sa se aduca coreciurile necesare, Astfel se fac tngra-
.^rl cu IC tone'ha tngra^amJnt organic lichid (must de grajd) jn
alternanta cu tngrajamintcle mmerale, Dupa daiele statistice medii,
tngra^ammtcle minerale vor fi administrate in urmatoarele doze :
azoiat de amoniu 650 kg, superfosfat 3SC kg, sare potasica 300 kg
p sulfat de magneziu 80 kg/ha. In momentul legarii primeior frucie
se executa o ingrajare cu 100 kg azotat de amoniu, 200 kg super-
fosfat ^i 50 kg sare potasica,'''ha. La IC zile dupa aceasta jngraijarc
sc aplica o Irigare ^i t ngrapre cu 4 -6 tonc'ha gunoi de grajd
proaspat dat tn apa de udare.
Administrarea ingrajamlnielor organice tn apa de iri gat ie se
efectueaza prin ajezarea gunolulul de grajd tntr-o groapa facuta
fn canalul de distribuire a apei, jar p^e 'masura ce substantele nutri-
tive a2 spala, groapa se coinplcteaza cu noi cantitap de gunoi de
grajd. Un ejtemplti de fertilizarc fazlala este redat tn tabdul 2,1,
Recoltarea fructelor se face de preferlnta atunci cind stnt fn
pfrga, pentru a u;ura create rea fructelor ramase pe planta, Se trece
prm parcela zilnic, iar fn perioada foarte calduroasa dc doua ori
pe zi pentru a nu se pierde nici un fruct bun pentru export, De
mentionat ca prima recoliare tucepe tn sera-solar cu 1012 zile
mai devreme dectt in adaposturile joase temporare ^i cu IS zile mai
timpuriu fata de terenul neprotejat, Recoltarea produepei se e^-
loiieaza peniru serele-solar tntre 30.V -15.VII, pentru adaposturile
joase fntre lO.VI15.VII "^i pentrLi terenuri neprotejate tntre
28.Vi15.V11I, In ceea ce prive^te volumul productiei totaie si
timpurii, aceasta variaza tn medie tntre 20 000- 4d 000 kg/ha in
fuucfie de modul de protejare (fig, 39),
Se constata dc ascmnea faptul ca producpa timp Line realizata
tn sera-solar pfna la IC iulie depaje*;te productia culturii neprotejate
cu peste 25 000 kg/ha, Cultura tn adaposturi joase reallzjeaza o
productie exrratimpurle ctt cca, 5.500 kg.'''ha mai marc decft te-
renul neprotejat-
Tomatele timpurii protejaie cu adaposturi joase au a sign rat pro-
ductii sporite de 26 OCO52 COO kg/ha si o eficienta economica
spnrita. tn conditiile actuale, cu toate ca pretul materialului pla!itic
este ridicat, se obpne o diferenta apreciabila de venit fata de cut-
122
Tomfh.
&7l i t r r 0i
luli's
'un
Fig. S& Mersul ailnic al recoltirikhr {a} p mersul decadal
f'Sj ds tomate di n cultura protejata tU adApOStlU'i
fj livrftrilor
tura neprotejata. Aceleaji rezultaie eficiente se constata tn coope-
rarivele ajjrlcole care au construii sere-solar.
In rasadnite p adaposturi incalzite. O data cu aparitia primor-
diei primei inflorescente se eleciueaza plantarea, la tlecarc cuib
revenind numai cfte o plania. Se adminlstreaza la fiecare cuib ctte
1/2 kg mranita, 10 g azotat dc amoniu <;i 20 g superfosfat. Dupa
ce pamintui .s-a fncalzlt bine, se pra^ejte adtnc pentru a se aerisi
p apoi se trece la plantat.
Dupa planiiure, rasadul se uda cu apa la tcmperatura de IS20C,
udatul factndu-se cu cantitap mai mici de apa p numai In jurul
radacinii plamelor, nu $i pe intervalul dintre rinduri, peniru a
Impicdica cre^terea umezelii relarive a aerului din interiorul ra-
sadnitei.
Pjna la tnflorire este necesar sa se mentina un regim tie umidi-
tate tn sol p aer. In perioada eoacerii fructelor uda rile se inten-
sifica pentru a grabi coacerea fruciclor. In orice caz. udatul trebuie
facut cu grija, deoarece pelicula de plastic prin etan^jtatea _sa
mare mentine o umiditate ridicata a soluiui fi a aerului din spatiul
cultivat.
Udatul se executa dupa nevoie, cu canritap mici de apa alegtn-
du-se in acest scop zilele mai calduroase pentru ca rasadnita sa se
poata acrtsi ^.i solul sa se poata zvtnta dupa udai. Nu se reco-
manda ca udatul sa se faca in zilele friguroase, cu vtnt rece, cfnd
nu se pot aerisi rasadnitele ji adaposturile.
125
Deoarece in rasadnitele p adaposiurile cu plastic caldura sc pas-
treaza mai bine p temperatura create intr-un timp mai scurt dectt
in rasadnitele acoperite cu sticla, o grija deosebita trebuie acordata
I'entilarii. Aceasta se face cit mai des pentru a nu permite ridi-
carea temperaturii peste 2d''C in zilele noroase p 2528^C tn
zilele ru soare, dar nici sa scada sub KS'^C,
In nopple cu temperaturi scazute, rasadni^a ^i adapostul trebuie
tnchlse ctt mai bine pentru a nu se pierde caldura. In zilele cu
soare, ctnd temperatura aerului atinge 1520''C, inceptnd cu ora
910 diniineata, adapostul se descopera pe jumatate, iar pe ma-
sura ce aerul exterior sc mcalze^te ptna la 2023'^C plasricul
se da complet la o parte de pc plante. t n felul acesta aerul dc sub
adapost se improspatcaza, iar solul prime^tc caldura suplimentara
de la soare. La orele 1415 dupa amiaza, ctnd temperatura scade
sub 1520C, cultura se acopera din nou cu plastic.
!n zilele cu temperaturi scazute sau noaptea pe part,ea inferioara
a peliculei dc plastic se formeaza un condens foarte putemic, ceea
ce contribuie la crejterea umezelii relative a aerului, crelndu-sc
conditii prielnice [x^ntru aparitia diferitelor boli, Un jiericol deo-
sebit il prezinta nedescoperirea la timp a plantelor tn zilele cu
soare. Temperaturile ridicate de 3545"^C ce se ob^in sub plastic
pot provoca plantelor arsuri, o evaporare Cxccsiva a apei de Catre
frunze, avortarea florilor, stagnarea in crepere ?i dimiuuarea pro-
ductiei, Stropirea plasticuiui cu spuma de defecatie reditce ra-
diatia solara,
Pe masura cc timpul se incalze^te descoperirea rasadmtclor 51
adaposiurilor sc face la tnceput numai ziua, iar mai lirziu ji tn
cursul no]>tsi. In momentul cind pericolul brumelor a trecut, pa-
nouriie ^i prelatele se siring, se curata p se pastreaza in locuri
umbrite p racoroase,
Pentru a obpne productii timpurii este foarte importanta asi-
gurarea unui regim de nutritie Judicios alcaiuii. In perioada eoa-
cerii fructelor este necesar sa se puna acceniul pe nutritia cu tngra-
samintc azoto-potasice p superfosfat, comfalnata cu udari repetatc
la intervale egale. .Aceasta contribuie la diminuarea procesului de
imbairlilire a frunzelor ^i la grabirea eoacerii fructelor. De ase-
menea din cauza temperaturii mai ridicate ^i iluminarii mai puter-
nice ce sc realizeaza sub plastic, procesul de fotosinteza fiind mat
Intens, sc recomanda ingraprea culturilor pentru asigurarea unei
cre^leri viguroase a plantelor ^i pentru obpnerea unci productH marl
^"1 de cabiaie.
1 2 4 .
In rimpul perioadei de vegetatie se fac 34 ingra^ari cuj ngra-
^mi ut e organice fi minerale in mod alternativ. Ca ingrafaminie
minerale se folosesc : superfosfat 35 g, azotat de amoniu 15 g, sare
potasica 10 g la 10 Utri apa. Din aceasta solutie se da cfie 1 litru
la fiecare planta pina la aparitia celcl de a doua inflorescente,
dupa care ingra.jamintelc sc adminlstreaza cu ajutorul rigolelor des-
chise paralel cu rindul de plante.
Dirijarea p conducerea plantelor se fac pe spa I i eri din sirma
sau fire dc relon, montafi pe araci din lemn sau tulpmi dc f loa rea-
soarelui, Spallerul este format dintr-o singura sfrma, avind inal-
p'mea medie de 0,5 m. Plantele cultivate in rasadnite se conduc
la o singura tulpina cu tnaltimea de 0,5 m p doua ramificapi. .Se
lasa in total 7 inflorescente, 3 pe o ramificatie p 4_ pe cealalta
ramificatle. In adaposturi plantele se conduc la o nilplna cu 4 in-
florescence.
In perioada de vegetatie se fac lucrari curente de prafit p affnat
solul, combaterea bolilor p daunatorilor, eliminarea frunzelor fmba-
trinite ^I bolnave.
Apliand cu strictete aceste indicatii, se pot obtine producpi
mai timptirll cu 23 siaptamini dectt se obtin fn mod oblfnuit de
la culturile din ctinp.
In ra.sadnitele ?i adaposturile tncalzite cu apa calda sau abut-
acoperite cu plastic se obtin productii la nivelul celor obtinute sub
sticla. t n adaposturile tncalzite cu gunoi de grajd, se pot realiza
productii timpurii (inclusiv rccoltarile din 10 iulic) de 4,000 kg/m-
fata de 2,100 kg,''m- pe teren netncilzjt p neprotejat. Veniiul
rcalizat la m- de cultura eremite consjdcrahil, inregistrfnd un spor
dc 46'^/fl fata de cultura obi^nuiia.
In rasadnitele i^i adaposturile tncalzite cu gunoi de grajd ^i aco-
perite cu plastic, primele recolu: s-au facut tn jurul daicl dc
1520.V. Dupa cum rezulta din experientele efectuate se obtin
p productii mai mari, fn medic cu 7,81^/1;,, comparativ cu rasadni-
tele cu sticla, Toate acestea contribuie ca .-atoarea productiei reali-
zate sa fie cu 19,4*,''fl, mai mare pentrtt culturile efectuaie in rasad-
nite acoperite cu polietilcna, fata de cele acoperi^te cu sticla.
In sere tncalzite. Ca p in serele de silcla, cultura tomatelor tn
serele acoperite cu plastic se poate efectua in doua cicluri : dc
I ami-prima vara ^i de toainna-iarna.
Considerind ca dezinfectarea soluiui a fost facuta din vara, in
vederea plantatului, solul se sapa la casma la adtncimea dc 3C
35 cm. Daca se consiata ca solul nu este suficient de bine aprovl-
125
zionat cu substante nutritive, o data cn sapatura se in chid tn sol
^i 68 k%,'m- giftioi de grajd, 10 g superfosfat, 2 g azotat de
amoniu fi 3 g sare potasica peniru fiecare rn*.
Pichetatul tn vetlerca plantatului se face la distant a dc 60SO cm
intre rinduri ^i 30 40 cm pe rind, distanta mare dinire rtnduri
permittnd executarea in conditii optime a lucrarilor agrotehnicc,
Cu o zi tnaititea plantairil se descbid cuiburile dupa care acestea
se umplu cu apa, fara ca dupa plantare sa se mai faca udatul, afa
cum se obi^-nuicjtc in serele de sticla. In felul acesta pe Ifnga faptul
ca in sera se realizeaza un grad de umiditate mai redus, fn so] se
pastreaza un volum mare de aer, fapt care forteaza plantele sa-ji
dczvolte un sistem radicular puternic fi pivotant cu posibilltati de
A-p asigura umezeala chiar din si rat urile mai adtnci ale soluiui,
Deoarece in serele acoperite cu material plastic, spre deosebire
de cele acoperiie cu sticla, umezjeala relativa a aerului este tn tot-
deauna mai ridicata ; fn vederea rcfloicerii acestei umiditati, o aientie
deosebita trebttic acordata aerisi rii serei. Attt pentru reducerea
condensului din interiorul serei ctt fi pentru asigurarea plantelor
cu un volum de aer mereu retmprospaiat. Ventilarea se face folo-
sind orice rimp prielnic din timpul "zilei, Iniensiutea ei crescfnd
o data cu temperatura. In conditii normals de ventilare, tempera-
tura din inieritorul serei ircbuie sa fie tn cursul zilei de IS22' ' C
ar noaptea de 1618"C.
Udatul plantelor cultivate trebuie executai cu multa grija !a
intervale rare 'p cu cantitap mai mici de apa. Primul udai al cul-
turilor se executa la 1015 zile dupa plantare, Pentru a mentine
fn permanenta sokd ;^vfn'tat la suprafata, utlatul sc face numai prin
rigole deschisc, care se niveleaza pc masura ce apa se infillreaza
in sol, $anvinile sc fac la inceput mai putIn adfnci fi la 1015 cm
dcpartare de rlndurilc dc tomate, iar pe masura ce timpul se tncal-
z,e^te ^i plantele cresc, ijant-urile se adtnccsc tot mal mult, Inceptnd
din a doua jumatate a lunii aprilie, udatul culiurii sc face mai des,
cu norme mari de apa. Din aceasta perioada itdatul sc executa pc
rigole adfnci, deschisc pe intervalul dintre plante, in mod alicr-
nativ, din doua in doua rinduri.
Lucrarile de prafjt, copilit, legal, ctrnlt, aplicarea fngrafamin-
lelor pe fazele de vegetatie s^tut asemanaioare cu acele care se
aplica ia culturile dc tomate in serele <le sticla.
In cultura de loamna-iarna, tn perioada de dupa plantare ptna
la venirea brumelor, serele din material plasric sfnt descoperite,
ceea cc permite ca plantele sa profile din plin de conditiile uatii-
126 ,
rale. In felul acesia plantele
t^i asigura fructificarea a eel
pu(.in 34 inflorescente.
tngrijirile ce se dau plan-
telor tn cursul lunilor august-
septembrie fi ptna la jumataiea
lunii octombrie, constau din co-
pilit, legal, stroi^ii, pra^it fl
udat.
Incepfnd din luna octombr'c
ciml timpul tucepe sa se ra-
ceasca p se apropie pericolul
brtimelor, panouriie se montea-
za pe sera, astfel ca la sosirea
primeior nopti reel de toamna,
pLtntelc sa fie adapostitc, iar
instalatia dc incalzire sa poata
intra in fuuctiuiie (fig, 40). In
felul acesta se obtin plante vi-
guroase fi sanatoase, cu o Iruc-
tificatie de lOdo/u a primeior
inflorescence, inceptnd cu pri-
ma jumState^a lunii noicmbr'e ^-^^ ^^J _ c^itur^ de tomato m serJL
plantele sc cfmesc la 45 in- incalzite, acoperite cu plastic
florcscen|;c, iar temperatura .sc
nienpne la 2225 C pentru a asigura coacere a fructelor. Venti-
larea se face eft mai des, pentru a reduce umezeala relativa a aeru-
lui, liar Lidaittl culturii o data cu sosirea rimpului rece se face din
ce tn ce mai rar.
In cultura de iarna-primavara se obtine o producpe de 89 kg,'m-
in cazul planiarii la 10 -20.1 fi 45 kg/m* ctnd plantarea se face
tn 10 20.11. In perioada de toamna recoliaui! incepe la 15.X,
iar la 25,X11 cultura se desfiinteazi p. sera se pregateftc pentru
o noua cultura.
CULTURA VINETELOK $1 A ARDEIULUI GRAS
Vinetele fi ardeiul ocupa un loc aparte tn grupa plan-
telor legumicole cultivate sub plastic. Cultura lor se practica In
perioada martie-iulie In sere, rasadnite fi adaposturi incalzite, iar
127
in perioada aprllie-iulle in serele fi adaposturile solar fara Incal-
zire, ceea ce asigura o rentabllltate ridicata a culturilor.
Cercetarile efectuate in diferite t^^i fi practica unltatilor culti-
vatoare din tar a noastra, au scos in evldenta marea capacitate a
vinetelor p a ardeiului de a fructllica in condipile sped fiee plas-
ticuiui, la temperaturile ridicate din timpul verii. Cultura sub plas-
tic grabefte fructificarea fi recoltarea cu 1530 zile fa\a dc cultura
neprotejata, realizindu-se cantitap marite de produse pe piata.
SOIURILE CULTIVATE
In prezent cultivatorii dispun dc un sortiment variat
de vinete fi de ardei gras, cu valoroase insufiri blologice fi cu pro-
duse de calitate superioara. Studiul diferitelor soiuri fi hibrizi dc
vinete eteotuat de un grup de cercetatori ( l o r d a c l i e s c u ,
D r a g u t fi C r i s t e a , 196S) evidentiaza comportarea saiis-
facatoarc a acestora sub plastic. Productiile totaie cele mai ridicate
le da bibridul Bucurcftene x Shin Koko, cu 41 4C0 kg.'ha, urmat
dc soiul Bucurejtene cu 34 2C0 kg,''ha. Sporuri la producpe tim-
purie obtine acelafi hibrid Bucurcftene x Sbin Koko, urmat dc so-
iurile Danubiana fi Pana Corbului, De fapt ultimul soi este evi-
dential fi de cultivatorii din C.'V.P, Domne^ti, situata in raza Mu-
nlcipiulul Bucurejtl,
tn anui 1969 In serele cu plastic s-au verificai 4 soiuri de vinete
fi 6 soluri de ardei gras, rezultatele obtinute fiind redate fn ta-
belul 24. Plantarea s-a efectuat tn decada a doua a hinii aprilie, iar
recoltarea s-a desfafurat Intre 1 iulie fi 5 august, Dintre soiurile
studiate se evidentiaza la vinete Pana Corbului p Bucurei^iene, iar
la ardei Galben uriaf, RomSnesc-69 fi Verde uriaf.
PRODUCEFtEA RASADULUI
Vinetele fi ardeiul cer o aientie deosebita tn respectarea
telmologiei fi asigurarii cu caldura optima In perioada dc crCfiere
a rasadului. De aceea rasadul sc produce tn sere-inmultitor, unde
se face semanatul p in sere-tunel acopcri.te cu plastic unde se exe-
cuta repicatul. tn unele cazuri se apeleaza la rasadnite incalzite.
Pentru cultura din februarie martie, efectuata In sere incalzite,
semanatul sc face in ultima decada a lunii deccmbrie sau in prima
decada a lunii Ianuarie. Pentru cultura din aprilie, pra cti cata in
12S
Tabelul 24
Pri adi i c|:i a h i b r i z i l or f l ci i i t rl f r de vi nette si art f ei sr as c u l t i v a t !
I n ser el e- sol ar i n anul I 9M
&pH:L4i ^i soLur i l t
Prodactiss t vl i \ i
k j ^
Vi n e t e
A r d e i g r a s
FrodiieS'J timpufie
i f j bt
%
Bucure^^tene (aiartor)
DelicJa
Damibiada
Pana Ctirbului
27 390
11370
I I 940
31 187
1W1,00
41,30
43.39
113.86
4225
4290
3S0O
6 955
100,00
1 0 1 , ^
92,30
164,61
Galben Timpuriu
(martor)
Galben Urio^
Buciii-e^tcan-lll
Uriaf de Calilornia
Romanesc 6&
Verde t f r i a|
18 336
40 0
316S6
17 430
39 000
35 SSO
100.00
214,6-4
IjSa.ll
32.53
207.01)
ISO.iSO
9 62,1
IS 550
11 900
10 125
'21 625
13 375
100,00
199,60
133,60
105,2
224,70
139.00
sere-solar p tn adaposturi joase, semanatul este indicat sa se faca
In ultima decada a lunii ianuarie ^i in prima decada a lunii fe-
bruarie,
Inainte de insamlntare, semintele sc dezinfecteaza tntr-o solutie
de permanganat de jwtasiu In conceniratie de lo/o rimp de 10 mi-
nute, dupa care sc scot fi ,se introduc imr-un vas cu apa curata,
spaltndu-se de mai multe ori. Se pot trata fi cu solutie de subliniat
fn concentratle de 0,03Vfl- dmp de Id minute, dupa care obliga-
toriu se spala de erteva ori cu apa rece. Dupa acest tratament
seintntele se afaza pe un geam tn sirat subtire pentru a se zvtnta.
9 GuSiojB JtjTiintJar c, I t J
129
Pentru semanat se folose^te un amestec de pamint compus din
2 par(i mranita, o parte ^elina fi o parte nisip,
Dupa semanat temperatura tn sere-tnmultitor se mentine la
2528"C, pentru a se grabi incoltii'ea semintclor, Dupa aceea se
urmarcfte momentul cind au rasarit plantele pentru a sc ridica
geamul fi a reduce temperaiura la 18 -20C. Umezeala aerului se
men\ine sca'zuta, ceea ce contribuie la obtinerea unui rasad de
buna calitate,
Dupa aparitia primei frunze adevarate, plaututele se repica in
punj:^] de plastic cu diametrul de B X f* cm in care se pune pamtnt
nuiritlv. Inainte dc repicat pamintui se uda peniru a ufura
aceasta operatic p plantele se introduc in pamint pina la cotile-
doane in scopul forniarll de radacini advendve, Dupa repicat,
serele sau rasadnitele se acopera ;ji se tiu umbrite timp de 8 zile.
Imediat dupa repicat tcmperatura sc reduce la 2224'"'C tn
zilele senine, la 192r' C in zilele noroase fi la 15l / ^C noaptea,
pina cind plantele repicate se prind bine. Dupa aceea temperatura
se ridica fi se mentine la 2224''C.
Udatul se face eu furtunul sau stropitoarea, folosind apa cu
lemperatura cuprinsa fntre 1 g20'C, Aerisirea se executa
aproape zilnic, pentru ca umezeala relativa a aerului sa nu fie
mai ridicata de 606b/(,r
Pentru a obtine un rasad vip^uros fi sanaf.os se aplica 2i tu-
grafari suplimentare. Prima in gra ^a re sc e.-iccuta dupa 20 zile de
!a repicat, iar celelalte la interval de 10 zile intre ele. Ingraja-
mintele chimice tn doze de 1014 g NPK la 10 1 apa, se admi-
nlstreaza sub forma de solutie.
Rasadul care se planteaza in serele-solar se calcfte treptat,
adapifndud la tcmperatura din exterior cu 1015 zile fnainte de
plantare,
CONDiyil DE PLANTARE
Epoca de plantare trebuie aleasa astfel tncit sa asi-
gure o ejalona-re judicioasa a recoltarii. Peniru aceasta epoca de
plantare trebuie sa cuprlnda o perioada de timp cit mai inde-
lungata din primavara, tn acest sens, in serele cu instalatii de
caldura calculata la pierderi de 250 kcal/m^ h plantarea se face tn
130
prima jumatate a lunii februarie, iar tn serele cu tncalzire mai
redusa fi in adaposturile Joase incalzite numai In sol, plantarea
se face tntre 20 februarie 10 niartie. In serele-solar este in-
dicata plantarea In doua epoci p anume la 1 fi 20 aprilie. In func-
tie de starea timpului. tu adaposturile joase, temporare, plantarea
se efectueaza la 20 aprilie,
Pentru a stabili epoca optima de plantare a vinetelor in serele-
solar, in anul 1968 la Siatiunea experimentala Buzau s-a efectuat
un studiu cu 3 epoci de plantare ; 5 aprilie, 12 aprilie fi 1S aprilie.
Din rezultatele obtinute se constata o influenta evldenta a epocilor
de plantare asupra crefterii fi dezvoltarii plantelor de vinete. Ast-
fe] j fnaltimca piantes crcfte in raport cu cpoca de pbmtare, fiind
mai mare la prima cpoca (34,5 an) fi mai imca la epoca 111-a
(28,.3 cm), diferenta dintre variante marindu-sc catre sfjifitul peri-
oadei de vegetatie. La tnceputul perioadei de vegetatie numiirul de
frunze esie acelafi la toate cele irei epoci, Lar dupa 30 m;ii plan-
tele din prima epoca au cu doua frunze mai mult dectt cele dju
epoca a Il-a de plantare.
Analizind daiele din label ul 25 se observa ca productia tim-
purie cea mal mare, de 2300 kg,''m ^ s-a ob^inut la plantele din
prima epoca de plantare (5. IV) comparativ cu plantele din epoca
ll-a de plantare (12. IV), cu J,52C kg/m* ^i plantele din varian-
tele martor (18. IV) care au dat numai 0,900 kg/n? ^, IVebuie re-
marcat laptul ca valoriflcarea vinetelor factndu-se mai timpuriu
pretul mediu de livrare a fost mai mare, iar valoarea rccoliei a
fost mai ridicata.
La stabilirea epocii de plantare de catre fiecare unitate culti-
vatoare trebuie avuta in vedere In afara temperaturii medie fi
minime ale aemlui, tcmperatura soluiui. Aceasta trebuie sa fie
peniru serele Incalzite, de 1719'''^C, pentru a se a-sigura grabirea
crefterii ji fructificarii. In serele fi adaposturile-solar, tcmperatura
aerului irebuie sa atinga 1517''C, numai dupa aceea puitndu-sc
trece la plantare, Acoperirea terenului cu plastic tnainte de plan-
tare contribuie la ridicarea tcmperatttrii cu 35^C, cornparativ
cu terenul neprotejat.
Protejarca dubla a plantelor fn sera-solar cu un rind de ada-
posturi joase, ptna cind trcce pericolul fngheturilor, constituie o
metoda eficienta pentru asigurarea permanenta fi constanta a pro-
ducti il or timpurii tie vjucte fi ardei, la sftrfitui lunii mai tncepu-
131
Fig. 41 " Cultura vimetelor protejata in adSposttiri fi 9re
tul lunii itinie. Aceasta dubla protejare consta in instalarea unui
tunel in interiorul serel-solar tip bloc (fig, 41).
Efectui pozltiv al dublel proiejari se datorcftc faptului ca in
cursul perioadei de vegetatie temperatura dju adapostul teiupo-
rar este de 34C mal ridicata dectt temperatura din sera, ere-
indu-sc conditii mai bune pentru creftetea fi fructificarea plan-
telor,
Cercetarile efectuate tn domeiwul dublel proiejari la vinete, la
Statiunea experimentala Buzau, scot in evldenta o serie de feno-
mene iniercsantc, CU atit mai mult cu ctt acestea sint corelate cu
epociie de plantare, -'Vstfel din dinamica anall^ci aparitici florilor,
rcztilta ca la plantele din i-arjanta dublu protejata, epoca a ll-a
de plantare (18. IV), primele flori au aparut cu 10 zile mal tSraiu
(30 mai) decit la plantele din prima (5. IV) p a doua epoca de
plantare (12,TV), I.a varianta siroplu protejata, florile de la plan-
tele din epoca a ireia apar tot cu Id zile mai tJrziu dectt la
plantele din prima fi a doua cpoca de plantare. Ca fenomen ge-
neral rezulta ca la varianta simplu protejata, florile p fructele apar
mai tfrziu tn medie cu 10 zile fata de plantele din variant! dublu
protejata (fig. 42). Cu toate ca peUcula de polietilena dc la vari-
anta dublu protejata s-a ridicai pc data de 1 mai, cKfcrentcIe pri-
vind crcftcrca fi fructificarea plantelor din cadrul celor doua va-
riante s-au menpnut tn continuare.
In ceea ce prlvefte recolta timpurie, se observa ca la plantele
din prima epoca, varianta dublu protejata, productia este mai mare
132
?3-
* .,
^ j b SC i ^ i<^
Fig. 42 lafleritul }l rructi(ii;:arta la viaete Su functie dc protejare
i pfatejlal alen^lu; b ftt)ttji.t dublu
Tabelul IS
I nf t ut nf a p r a t j ^ i i si mple ^i duble $1 Apocll d t pl ai i tar
a^upr^ produC^i^i de vlnte
Vziieu I'd,
EjMca I
5 aprilie
EpocA a l l - a
12 aprilie
Epoca a I I I - *
18 aprilie
gubvaiEBiita
Simplu protejat
Dublu prot ej at
Simplu prat e j at
Ehitdu prat cj at
Simplu protej.it
Dublu prot ej at
I'KMJucl.La timpurie
CantitBtc* l i m'
t-K
1,5^5
3i02S
1,180
1,&70
0,77S
%
100.0
190,6
100,0
158,4
100,0
1,040 1 134.2
Vdli^^rra
praducSJei
tWfmi)
16,15
38,40
12,00
21,SO
7,9S
io,eo
CU 90,80/D, b epoca a doua 58,4*/^, iar la epoca a ireia cu 34,2*/o
decft la varianta simplu protejat (tabelul 25).
Obdnerea unei productii cu 7 zile mai devreme la prima cpoca
fi cu 5 zile la epoca a doua de plantare, ia varianta dublu prote-
jat fata de varianta simplu protejat, a determinat o mai buna va-
lorificare a productiei.
plantarea vinetelor p ardeiului se face fn rinduri simple sau
duble. 1-A vinete suprafata de nutritie este de 60 X +0 cm sau
70 + 55 X 40 cm cu distant^ de 70 cm Jntre benzi, ceea ce asi-
gura 40 00045 000 planie..'ba. La ardeiul gras fi iute este necesara
0 suprafata dc nutritie de 40 X 20 cm tn caz til rindurllor simple
sau de 70 -\- 50 X 20 cm tn benzi, realizfndu-se astfel o densi-
tate de SO OOO^Q 000 planie/ha.
La. planiare se ,-idminisireaza 10 t/ha mranita, 100 kg,''ha azo-
tat de amoniu, 2C0 kg/ha superfosfat fi SO kg.''ha sare potasica
distribulte la cuib p amestecate uniform cu pamintui, dupa care
se executa udatul, Pe solurile reel se da la fiecare cuib 12 litri
apa, Daca Solul este cald udaiul se efectueaza pc rigole prin in-
fsltratla apei, folosind cantitati moderate, in afa fel tnctt sa se
umecteze bine solul in locul unde se planteaza.
134
P o p a (1968) recomanda tngrafarea diferentiaia pc specii, in-
dictnd pentru ardei 170 kg.'''ha azotat de amoniu, JOO kg/'ha .super-
fosfat fi 160 kgj^'ba sare potasica, iar pentru vinete 150 kg/'ha azotat
de amoniu, 300 kg'ha superfosfat fi 120 kg^ha sare potasiica.
LUCRARILE DE IhlGRIJlRE
In rasadnitele p. adaposturile incalzite in sol. Dupa
plantare udatul se face cu norme mici de apa, numai tn zona rada-
cinilor, tragindit-se pamint zvtniai in jurul plantelor, dupa ce apa
s-a Infilirat In sol de pe intervalul dintre rinduri. tn acest scop, se
deschid cu sapa sau rari|;a fanturi din doua In doua rinduri. Ri-
golele deschisc sc umpJu cu apa ^i pe masura ce apa se infiltreaza
tn sol, ele se niveleaza, astfel ca in urma solul raruiine zvtntat. O
astfel de irigare se repeta la fiecare doua saptamlui, iar deschi-
derea fanturitor pentm irigare se face altcmatlv pe iniervalul tn-
vecinai. Defi vinetele fi ardeiul sint plante care reclama umiditate
normala fi pernaanenta In sol, umezeala aerului prea ridicata Ic
este daunatoare, mai ales tn perioada inflorjtulul. Sc recomanda
ca 0 data cu conrrolul tempcrarurii care nu trebuie sa depafcasca
32^'C ziua, dar nici sa scada sub IC'^C noapiea, aerisirea sa se faca
ori de ctte ori timpul pcnnite acest lucru,
CoDtrolul icmperaturii trebuie intcnsificat paralel cu incalzirea
ilmpului, deoarece pelicula de polietilena asigurfnd o eianjeitate
mare, tcmperatura din interior se ridica loarte repede puitnd atinge
valori de 354C^C, Aceasta temperatura ridicata, tnsotita fi de
un coiMfcns puternic, poate duce la Imbolnavirea p compromiterea
culturii. Pentru a prelniftnpina aparifia bolilor se va acorda o
aten^ie mai marc stropirilor, care se repeta din 10 tn 10 zile.
tn cursul perioadei de vegetatie solul se Ingrafa cu must de ba-
leg;4?fr in proportie de 1,''1C ^i cu o solutie de iiig raja min te mine-
rale complctate in concentratle de I'^/y, compusa din Ci,5"/( super-
fosfat, 0,30,''a azotat de amoniu fi 0,2'./a sare potasica. Din aceasta
solutie se admtniscreaz,? 11,5 I la fiecare planta. Prima ingrafare
se face la 15 zile dupa plantare, iar a doua cu 25 zile mai tfrziu.
Mobilizarea soluiui se face dc 45 ori. In luna iulie sc proce-
deaza la mttlcirea soluiui afezind pe suprafata acestuia un strat
de balqgar paio-s de taurine fn grosime de ,T4 cm san a *unei,
folil de plastic uzat In vederea asigurarii in sol a unei umezeli
constanie.
135
RccoltatuI fncepe in prima jumatate a lunll mai p durcaza daca
tultura ^este bine intretinuia, pina tn a doua jumatate a lunii iu-
lie, obtinindu-sc 4 -5 kgy'm * cu condii^a c;\ pe timpul verii cul-
t-ura sa fie bine fngrijita, Siudiindu-se comportarea vinetelor p
A ardeiului gras fn diferite tipuri de construetii reiese ca cele aco-
perite cu plastic asigura productii totaie ^i itrzjj la nivelul rasadni-
tei cu sticla mata considerata drept martor (tabelul 26),
Tabelul 26
Rexultaite de jiroducfJe la cul t ur a vi net el or %' i ardei ul ui Tn di f er i t e t i pur i
de adapost ur i
(SucurcfiCi IMJI96S)
l*^ULluc^a t ot 4l
ysi^'-
1/^t^
Valwrta
li/ iii'
PrndiielJ* tJmpisrl* pljii
la lS,V,f,
li*;in
% i e\ i
V L n o t e , H o i u l D a n u b i a n a
Adapost simplu t i p tunel
Adi poat dtiblu t i p t une!
,'\diptit duMu tip uort
R4sjidnitS, eu pt ast i t
l i i si ul i i i t i cu sticia fmar-
tor)
4,S0
4,SB
4,96
5,10
4,70
95.7
loe.s
103,I>
iio,a
100,0
^, 1
3S,8
43.4
35.0
2,19
2,50
a,4o
2,70
2.10
. I r d e i g r a s , s o i III R o m j l n e s c 69
Simplu-tip tunel
Dublu-tip til nel
Dublu-tip cort
Ri s adni t i cu plastic
nasadnita cu sticia
ma rtor)
3,100
3,400
3,100
3.400
3,700
&4,0
92.0
S4,0
92.0
100,0
3e,3
42,6
AB,A
44,0
72,0
2,000 1
2,300
2,100
2,400
2,E10[.I (
104,3
119,0
i i 4, a
129,0
100,0
70,0
ftO,0
73,0
S2,7
lOO.U
In sercic p adaposturile solare lucrarile de aftnare a soluiui se
fac imediat dupa plantare cti scopul de a se crca un regim de ae-
ratie, de umiditate ^i tcmperatura, necesar crefterii fi dezvoltarii sis-
temului radicLilar al plantelor. Prima lucrare de aftnare a soluiui
se executa dujpa 1015 zile de la plantat. La fnceput lucrarile de
aftnare se efectueaza superfidal, deoarece sistemul radicular nu
este prea dezvoUat, Mai iJrziu fnsa, cind sistemul radicular tncepe
136
sa creasca, lucrarile de afinare a soluluj se executa la adincimea
de 15--20 cm.
Udatul este o lucrare de o deosebita importanta pentru cultura
de vinete fi ardei, deoarece apa joaca un marc roi tn i-Iata aces-
tor plante, contrlbuind la soltibillzarea substantelor nutritive, la
vehicularca lor fn interiorul plantei fi la ufUrarea reaciiilor chi-
niico ce au loc In cadrul metabolism ului plantelor, De asemenea,
regimul de apa influenteaza distribulrea radacinilor fn sol p crcf-
terea partilor vegetative, Totufi nu trebuie sa se faca exces dc
apa dm urmatoarele considerente ;
crefterea umidltatii determina o crcficre Itixuriania fi creeaza
conditii favorabile dezvoltarii bolilor crlptogamicc ;
udarea escesiva poate sa disiruga structura soluiui fi sa de-
termine putrezirca radaciuii.
Tabetal 1
Prosranml if fertiliiar la vJnee* ;fi ardei gras
rwhiada
d apMcar<
4 IV 1969
20 I V 1989
6 V 1969
30 V l9f3Si
25 V 1 9 ^
30 V 1969
10 VI 1989
lngT^<ubtle
-'ts'jotat rte amoniu
^uperlaslat
Sare potasica
Azotat t3 aaioniu
SupMltiSfilt
Sare potasieA
Tn^Tijimlnt combinat NPK
tngra^amSnt compleSc (KriStalin)
Superfoslat
Sare potasica
lngra^iiinlnt combinat NPK
lllgfS,.j&mtnt t:nmbinat NPK
Tngni ^ml nt ccvmpEex (KristalinJ
Azotat dc amoniu
Superfoslat
Sare potasicA
Dnza t^ ba
t iff
50
60
30
30
120
50
70
30
100
200
100
50
SO
30
137
De aceea, la tnceputul perioadei de vegetatie se uda la 34 zile
folosind cantitati mai mici de apa, ce se marcsc pe masura dezvol-
tarii plantelor. De asemenea, o data cu incalzirea timpului udatul
se executa din doua tn doua, zile, Irigatul se face prin rigole des-
chisc, cu ajutorul furtunului sau conductelor de plastic. Rigolele
se deschid din doua tn doua rinduri ^i se adtncesc pe masura cc
plantele crejc ^.i sistemul radicular pairunde mai adinc in sol.
Ingrifarea suplimentara asigura sporuri insemnate de recolta,
Dc aceea. In timpul perioadei dc vegetatie se flplica un program
de fertilizarc, Astfel, prima tngra^are suplimentara se efectticaza
dupa 25 zile dc la plantare, cind plantele au format un numar
de 67 frunze, tngrajamintele se adminlstreaza dupa un pro-
gram (tabelul 27), tinpra'jiiindu-sc uniform prin ire rfndurllc de
vinete ^i ardei, apoi se incorporcaza cu o pra^ila. A doua In-
grafare se face dupa 30 zile de la prima fngrlfare, Ingrafa mini ele
se administreaza. tn doza de 250 kg s.uperfosfat fi ICO kg sare
potasica la hectar o data cu apa de irigat.
Pentru a obtine rezultate bune, copiliuil se face fnainte ca lasta-
rii sa fi crcscut mai mult de 35 cm, tn orele de diinlneata,
Cind lastarii sint i urge scents, rupindu-se cu mai multa ufurinta,
Ranile provocate prin copilire trebuie sa fic eft mai mici, pentru
a se clcatriza cit mai rapid fi pentru a nu deveni focare dc in fee-
tic pentru ciuperci.
La vinete se vor lasa cite 912 fructe pe planta, pe 34 las-
tari, Iar la ardeiul gras 1012 fructe, cu indicatia de a fi ctrniie
vtrfurde dc creftere pentru a se produce o marire a fructelor ra-
mase. In cazul obtine rii unei productii extratimpurii dc mare pre-
cocitate, la vinete se recomanda a sc'lasa 46 frucie pe 23 las-
tari. Lastarii fara rod se elimina aifi la vinete cit ^i la ardei.
La vinete se face defollcrea tnlatitrindu-sc frunzele ingalbenite
fi cele bairtne de la baza tuipinii, Prin defoliere se realizeaza o
aerisire_ nvii buna a plantelor, Iar radiatia solara ajunge mai bine
la flori fi fructe. Dc asemenea, la stropit se folosefte o cantitate
mai mica dc solutie, iar rccoliatul se ejcecuia mai ufor.
In timpul perioadei de vegeiaiie sc fac 4 stropiri cu Lyroiion in
concentratle de 0,08% -0,1 "y'o, impotriva puricilor de frunze. Can-
titatea dc solutie ce se da la Inceput este mai mica, cresctnd pe
masura dezvoltarii plantelor.
Dirijarea factorilor de mediu joaca un mare roi in obtinerea
unci prodiicdi ridicate, atit calitariv ctt ^i cantitariv, Se aLX>rda o
aientie deosebita reglarll temperaturii, care este un factor ini-
138
"<
portant de vegetatie pen-
tru cukura fortata a vine-
telor fi ardeiului. Regla-
rea temperaturii se face
atii in functie de fazele
de crejtere ale plantdor
ctt -p in functie de ra-
diatia solara, Acest lucru
se impune cu attt mat
mult cu oit in sera aco-
perita cu material plas-
tic ziua se acumuleaza
multa caldura, tempera-
tura a tinfnd valori dea-
supra limitei frziologice.
O atentie dt^osebita se
acorda reglarii tennpera
turii din serele dublu pro-
tejaie. In primele doua
decade de la plantare pe-
licula de polietilena dc la
varianta dublu protejat se
men vine tn tot cuprinsul
zilei. Incepind cu a ireia
decada, in irilele tnsorite,
intre orele 1115 plan-
tele sc descopera,
Temperatura in zilele tnsoriie variaza lntre 2026'^C la va-
rianta simplu protejata fi intre 23 p Zft'^C la varianta dublu prote-
jata, iar in zilele noroase tcnupcraiura este mai scazuta cu .35'^C.
Umezeala relativa a aemlui in sera-solar este mult mai ridicata
decit in exterior, Crejterea umezelii relative a aerului are loc 5.1
pe seama evaporarii apei din sol de la irigarea plantelor. Umezeala
se mentine intre 75 SOo/a,
In scopul meniinerii unci temperaturi optime fi a Inlaturarii
esccesului de umezeala, d t fi pentru zvintarca frunzelor se face o
aerisire judicioasa. La inceput, cind temperatura aerului din ex-
terior este mai scazuta. aerisirea se efectuesza mai rar fi pentru
putin limp. Din momentul cind temperatura exterioara incepe sa
creasca, aerisirea se face zilnic fi puternic prin demontarea pa-
Fig. 43 CultnrS. de vinet* in sra t ancl fa)
p 1,1 ardei graS lu sera hloc (bj
B9
nourilor laterale. fara sa se creeze
curentl puiernici dc aer care ar dauna
plantelor, Incepind cu data de
20 mai, panouriie vor fi demoniatc
^i afezate smb un fopron. Trebuie
mentionat ca vinefcle fi ardciul re-
zista la temperaturile ridicate din
serele-solar fi in conditii de ume-
zeala ridicata dau productii mari
(fig. 43).
Culturile dc vinete fi ardei gras,
attt dc pretentloase la caldura, tn
sere fi adaposturi solar inregistreaza
rezultate dc productie spectaculare.
Astfel, primele rccoltari s-au efec-
tuat fn bazinul Buzau la 6 Iulie, tn
bazinul Bucurefti la 28 mai fi fn
bazinul Greaca la 18 iunie. In ani
cu diferite coiiditn climatice. Evident este fapiul ca valorificarca
fructelor de la aceste doua culturi protejaie, fncepe cu circ;*
2 5 - 3 0 zile fata de cultura in diTcp fara proiejarc, Trebuie n"-
marcat faptul ca ia cultura protejata recol tari le se icnnina fn jurul
datei^ de 117 august aiunci ctnd fn cfmp .plantele au tnceput sa
fructiflce (fig. 44),
TobetuS 23
Inflitfiitta protejirii cu adiipasturi tmporar joase asupn producfiel
4t vijiete fi ar dei ^r as (Sta^iunU experimental] Graca, [96!X I93]|
i-'ig. 44 Dinamica prciductici
la o culturi de vinete protejatA
I pfMejati; 5 - ncpiotflili
Speda
Vi ne t e
Ar dei
gr ag
Hdul
d<j culttiri
F^ri protejare
Protejat
Fi r i i pr ot e j a r e
Pr o t e j a t
pUntarii
30 VI
" 20 V l *
SO IV
20 IV
prinu;!,
so VI
IS VI
25 VI
15 VI
Prwluella
l ot al a Eriitiv*
25 300
33 200
as 750
45100
100
im
too
168
Ximptuile
pln^lalDVlI
(kg/ha)
5 000
15 900
6 7S0
15 350
140
Adaposturile joase temporare, cu tot gabaritul lor redus fi cu
exploatare oarecum dificila, asigura productii sarisfacatoarc fi o
frtictlficare timpurie, dupa ettiu rezulta din tabelul 28.
Serele stnt fi tnai eficiente pentru cultura vinetelor fi ardeiului
gras, Astfel la C.A.P, Domnefti tn anul 1968 la vinete s-a inrc-
^istrat o productie totala de 15 675 kg p. timpurie de 7 7CC kg/'ha,
iar la ardei gras o productie totala de 12 114 kg fi timpurie de
6 057 kg,/ha, Productiile obtinute foarte timpuriu p tntr-un interval
redus de timp au pertnis sa se realizeze o Valoare a productiei de
140 000218 000 leL^ia.
CULTURA CASTKAVETILOR
Dintre culturile legumicole cultivate fn serele acoperite
cu plastic, casxravctii dau rezultate foarie bune. Temperaturile
ridicate fi umjditatca marita creeaza un microclimat deosebit, apro-
^ a t de eel tropical, ceea ce duce la crefterea luxurlanta fi la
fructificarea deosebita a acestei specii legumicole, Fiind o planta
terinofila, semanatul sau plantarea tn cfmp, tn condi(lilc din t^ra
noastra, se face dupa 10 niai, iar recoltarea se prelunge^ic ptna in
auRust. Plasricul, da tori tii avantajelor pe care le prezinta, da posi-
billiaiea planiarii fi protejarii mai de timpuriu cu 1015 zile.
Cultura castravetilor sub plastic sc practica tn sere fl rasad-
nite incalzite fn perioada martie -iuuic, iar in serele fi adaposiurile
solare in perioada aprilieiulie, realizindu-se asifel o efalonare a
productiei primavara timpuriu fi tirziu.
SOIUWLE CULTIVATE
In cultura din serele incalzite, rezultate bune au dat bl-
bri2li Delta, M-10, M-60 p Sporti, care asigura recolte de 15
18 kg/m^ fi soiul Spotrezistlng, care se caracterlzeaza prin fructe
de calitate superioara fi prccocitate ridicata. Se remarca faptul ca
sufc plastic liibrizii ^i soiurile cu port iiialt au o cre^tcre foartyc
luxurianta, cu frunze mari, ceea ce impune o aientie deosebita Lt
tngrafat fi udat,
Pentru rasadnitele fi adaposturile incalzite s-a studiat dc catre
C o b i l a f (1969) un sortiment variat de hibrlzl fi soiuri, dinire
care se remarca In mod evident prin productia timpurie Lspeb
141
X Arad fi Nick's Norma, I,a product!* totala rezultate bune dau
soiurile Nick's Norma cu 12,5 kg fi Torpedo cu 11,15 kg/'m-.
Soiul Arad s-a mentinut la nivelul de 9,37 kg.'m *. Daca ne referim
la calitatea fructelor se constata ca cele mai corespunzatoare stnt
soiurile Long Green prolific. Torpedo, Arad fi Nick' s Norma cu
fructe lungi de 2630 cm fi 300500 g greutate medic, ceea ce
le situeaza in catcgoria extra fi I.
In serele fi adaposturile solar se recomanda solul Arad pentru
planiarlle din aprdie fi soiul BIstrlia pentru plantarlle din mai
sau in anii cu primaveri calduroase. l o r d a c b e s c u fi D r a -
g u t (1966) studiind comportarea celor doua soiuri ainintite sub
adaposturi joase temporare, au ajuns la concluzia ca soitil Blstnta
se adaptcaza mai bine ia cultura timpurie sub plastic comparativ
cu Boiul Arad, ceea ce se vede si din rerultatele care privesc pro-
ductia (tabelul 29). Din cercetarile efectuate anterior de noi a re-
Tnbelul 29
Product !* abf i nut i la soi uri l e de cast ravefi sub odi pot t ur J acoper i t e
cu pol i et i l eni
(dupi i o r d a t h ^ s C U O l ^ a f.a.)
Viiiairtele
De , \ rad cult, pro-
tejatA
De Arad neprote-
j at a
Pe Bistrj^a-cultr&
prot ej at a
DE Bistrita-neprote-
j a t i
Frcduii;:^ tat^ii [tell")
AijioSuta
30 300
17 100
38 500
24 000
Kdatlv
i
71
100
100
Prodwetia UmpiiriS
HIi'*
14 200
2 400
2) 100
6900
%ain tntaiS.
47
14
55
29
Icfit ca soiul Arad se cultiva mai bine fn adaposturi cu tncalzire
tn sol, jn lunile februarie fl aprilie ctnd radiatia solara este mai
redusa dectt kiuile maiiulie.
PRODUCEREA RASADUL UI
Semanatul pentru toaie sistemcle de caldura se face
Sn sere-Inmultitor, semlfngropate sau de suprafata. Repicatul ra-
sadului pentru culturile din serele, rasadnitele ^i adaposturile in-
calzite se efectueaza fn sere-inmul\iior acoperite cu sticla sau tn
142
sere-tunel acoperite cu plastic. Pentru plantele din serele p ada-
post urite-solar repicatul rasadului se c.tccuia fn sere-tunel din
plastic incalzite fi in rasadnite. Respe-citnd aceste indicatii culti-
va lo rii vor putea obtine la o vfriia optima un rasad de calitate
superioara, Imbatrinirca rasadului de castraveti duce la fnttr-
ztcfCa fi luIcfOrarea rccoliclor, Hpoca optima de semanat este In-
ceputuI lunii ianuarie pentru culturile din serele ^i rasadnitele in-
calzite fi sftrfitui lunii februarie pentru culturile din serele ^i
adaposturile-solar,
Pentru producerea rasadului de castraveti sc folosefte un ames-
tec format din o pane pamfnt fi o parte mranita, pregatit fnca din
toamna, la care se adauga 1,5 kg superfosfat fi 2,0 kg sare pota-
sica la fiecare m*, Se practica fi semanatul tn ladi^e cu rumeguf
de rafinoase, Pentru neutralizanea fi sierilizarca rujuegufului se
procedcaza la udarea rcpotaiii cu apa calda. De la semanat pfna la
rasarire (45 zile) in aer se mentine o temperatura dc 24--28"C,
atit ziua cit fi noapiea. Liiediat dupa rasarire sc pnscedcaz:a la
scadcrea temperaturii fi la dife rent ie rea dintre zi p. noapte. Ast-
fel fn cursul zilelor cu soare sc asigura temperatura In limitele
de 2224''C, noaptea de 1920''C, iar tn zilele noroase se reduce
cu 2''J"C fata de temperatura din zilele cu soare.
Deoarece cultura de castraveti reclama. umiditate ridicaia In
sol, fn perioada de producere a rasadului se uda periodic ori de
cite ori este nevoie, evitind fnsa excesul de apa care este daunator.
Udarea SE face nutnai pe marginea ghlvecelor cu apa calda, la
leniperaiura de 3022"^^.
Repicatul se face la 34 zile dupa rasarire, cind se descbid
complet frunzele cotiledonalc, tn ghivece de pamint ans sau tn
pungi de plastic cu diameirul de 10 cm. Cu 12 zile tnainie dc
repicat, amestecul dc pa mini se transporta in sera-Inmultitor pen-
iru a se prcfncalzi, Adincimea de repica re sc alege astfel ca de
la nivelul pamfntului ptna fa frunzele cotiledoanelor sa ramjna
1,01,5 cm. Pamtniul se afaza in ghivece in afa fel incit acesia
sa se fidice putin in jurul tuipinii. Din observatiile facute admi-
nistrarea fngrafaminielor in faza de rasad aduce sporuri de pro-
ductie. Incepind cu a 810 zi de la repicai, tn siadiul ctnd planta
are 12 frunze adevarate, se aplica o ingrafare cu must dc ba-
legar sau urina, tn concentraik: de 1: 10, Cantitatea de solu|,ie folo-
siia este dc 30 I la 1 OOC plante. A doua ingrafare se face la 6H
zile dupa prima, ctnd deja a aparut fi a treia frunza adevarata,
iar a treia ingrafare se cxecuia imediat dupa primul ciupjt. In-
143
gra>aminie]c chimice se adminlstreaza fn urmatoarele doze la 10
litri apa pentm 200 planie : 15 g azotat de amoniu, 30 g superfos-
fat fi 10 g sare potasica.
In cet a oe privefte starea fitosanltara, rasadul trebuie bine su-
praveghcai, deoarece poate fi tifor disirus din cauza atacttlui dc
aphlde p fainare. Peniru aceasta se aplica o stropirc cu polisulfura
de bariti 0,3''/Q, .In timpul stropirii rasadului tinar, tcmperatura se
nlen^inc la 2021"C, deoarece s-a constatat ca temperaturile mai
ridicate pot provoca arsura frunzelor,
Mobilizarea pamfntului in ghivece se face de cite ori este nevoie,
cu mare atentie, evitind distrugerea radacinilor, care stnt dispuse
fn plan aproape orizontal tn cautarea unei cantitati eft mai marj
de aer. Se pracrica rarirea rasadului deoarece acesta crescind tncepe
sa se untbreasca rcciproc fi sa se stfnjeneasca, ceea ce ar duce la
un rasad neuniforin fi necorespunzator planta rii.
Mentinerea umiditati" tn ghivece fi evitarea in acelafi timp a
tasiiril pamfntului prin udari repctajte, se realizeaza prin mulcire
cu mranita fntr-un strat subtire, fcrlnd baza tulpinitii fi frunzele,
dcHiarece acestea sfni sensibile fi mranita le poaic ande.
Cunoscfnd faptul ca la castraveti prin citipire favorizam apari-
tia lastarilor de ordin superior, sc executa aceasta lucrare fnca din
faza de rasad fi se continua in faza de cultura, Primul ciupit se
apbca in faza dc rasad, dupa a 3-a frunza adevarata, astfel ca It
subsuoara frunzelor sa creasca dot lastari laterali.
CONDiJll DE PLANTARE
Epoca de plantare. In serele fi rasadnitele Incaliiie
epoca optima de plantare este prima decada a lunii mariie, iar
in serele fi adaiwstu rile-so Iar, ultima decada a lunii aprilie sau
prima decada a lunii mai.
Pentru a se stabili epoca oprima de plantare a castravetilor tn
serele-solar, la Siatiunea estperimentala Argef, in anul 1968 s-au
efectuat cercetari cu urmatoarele epoci ; 15 aprilie, 23 aprilie, >
mai fi 14 mai (martor). Analizind observatiile privitoare la dina-
mica de crcftere a lastarilor principali in diferiic epoci de plan-
tare, se constata ca ritinul de crcftere al lastarilor din epoca I,
plantata la 15 aprilie, este mai lent dectt in epoca a 2-a, plan lata
la 23 aprilie, De asemenea lungimea medic a lastarilor din epoca
a 2~a este mai mare dupa 13 zile de la plantare, faja dc lungimea
lastarilor din epoca 1 la 21 21 le dupa plantare. Ritmul diferit
144
de creftere al lastarilor de castraveti la cele doua epoci analizate,
se explica prin conditiile diferite de temperatura tn care s-au
planiat, Epoca a 2-a, plantata la 23 aprilie, gasefte tn timptil ve-
getatie! conditii de lemperatura mai ridicaie. La epoca a 3-a ft a
4-a, plantate pe 5 mai fi respectiv pc 14 mai, in urma masurato-
ritor efectuate tot dupa acelafi numar de zile (21 zile) s-a consta-
tat ca lastarii au dcpafii cu mult valorile obtinute la primele
variante, fiind necesar clupitul acestora pentru a putea lavoriza
fructificarea.
'iVebuie evidentiat faptul ca numarul de fructe pe planta cstc
aproape dublu ta primele epoci fata de martor. Explicatia consta
tn faptul ca epoca 1 (15 aprilie) fi chiar epoca a 2-a (23 aprilie)
au avut o perioada de vegetatie mai lunga (7580 'Ah) dectt
celelalte, respectiv dectt martorul (14 mai), Tn acest caz este evident
faptul ca fructificarea a fost tnai bun,l fn perioada de recoltare mai
mare (26 zile).
In ceea ce privefte fenologia plantelor In diferite epoci de plan-
tare, s-a observa I ca numarul zilelor de ta semanat pfna la rasarire
precum fi pina la aparitia primei frunze normale nu prcilnia di-
ferente, deoarece s-au rcspeciat viguroi conditiile de lemperatura
^i datele calendarisiice pentru producerea materialului saditor, Nu-
marul zilelor dc la semanat pina k> plantarea la locul definitiv
prezinta o variatie de la 5 la 7 zile, Rasadul din epoca I fi a ll-a
a avut la plantare 39 zile, adica a fost normal dczvoluu, avind 3
frunze fi fiind fn laza de aparitie a lastarilor de ordiuul 1.
La epociie plantate pe 5 fi 14 mai, virsta rasadului a fost mica
deoarece a avut contHtll de vegetatie mai bune. Asifel iluminarea fl
temperatura ridicata au fortat ope rati a de ciuplre fi respectiv emi-
terea lastarilor de ordiuul I.
,A,nalizindu-sc perioada de la plantare la recoltarea primeior
fructe se observa o diferenta pe epoci, Perioada cea mai lunga de
la plantare la recoltare s-a inregistrat la epoca I (15 aprilie) adica
cu 11 zile mai marc fata dc epoca din 14 mai (martor). Urnicaza
tn ordine epociie din 16 aprilie p. 5 mai, cu o diferenta de 45
zile fata de martor, Dupa turn s-a constatat, diferenp In plus kt
epoca din 15 aprilie se daiorefte in primul rind conditiilor dc
temperatura dm aer p dm sol tn interiorul serei, care a avut valori
mai scazuie fata dc perioada urmatoare, tn care s-au Incercat epo-
ciie din 514 mai.
O diferenta mai mare tntre epoci se observa daca se anailzeaza
durata in ^ilc de la semanat la recoltarea primeior frucie, Astfel,
10 Culturi JcgumfilDr c. 11} 14"^
' Si '
7
f
S
3
2
^ ^
p n
r,' ! ' . ^
i m
Tig, 45 Inllucnta epocilor de plantare
asupra productiei dc castraveti
la varianta plantata la 15
aprilie de la semanat ptna
la recoltarea primeior fructt
au trecut 80 zile, tn timp cc
la varianta plantata pe 14
mai (martor) au trecut nu-
maj 64 zile. !n varianta
plantata pe 23 aprilie au
irecui 74 zile de la semanat
la recoltat, adica cu 12 zile
mai muh fata dc martor.
.'\nallza planiarilor facute
pe cpoci de planiare la soiul
BIstrita, fn sera-solar (fig.
45) arata ca cea mai ridi-
cata productie de castraveti
s-a obtinut la cpoca f
din 15 aprilie fi epoca
a 11-a din 23 aprilie, care
au dat 8,430 fi respectiv
S,2S0 kg/m-, sporul de productie fata de manor fiind de 295
300"/^. Din calcuiele facute asupra rezultatelor la aceste doua va-
riante, a reicfii ca sporul medlei CKpericntei fata de martor este
foarte semnifleativ.
Plantarea castravetilor din diferite epoci in sera-solar determina
0 productie diferentiaia cantitativ fi decalaia fn timp, Cantltatilc
dc fructe obtinute la 15 iunie demonstreaza ca cea mai martc pro-
ductie la unitatea de suprafata s-a reaiizat la epoca I, (15 aprilie)
fi cpoca a Il-a (23 aprilie) de la care s-au recoltat tn 20 zile
3.070 kg/m-. In epoca a Il l -a (3 mai) s-au recoltat numai
0,270 kg/m*, Virful de productie la epociie 1 fi a 11-a s-a reaiizat
ptna b 21 iunie, t^ind volumul fructelor recoil ate a atins circa
751/0 din productia totala. Fata dc manor sporul este mare la
primele doua epoci.
Suprafata de nutritie. Pentru plantele cultivate in serele tncal-
zite sau in serele-solar unde sc folosesc soiuri cu port Inalt este
necesara o suprafata de nuirltlc de 2O0 X 120 X 50 cm, realizfn-
du-se o densiiaie de 12 000 plante la hectar. In rasadni(e cu ada-
posturi incab.Iie sau nefncalzite, unde sc folosesc soluri cu tul-
pina ttrfioare, sint recomandate rlndurlle simple cu distanta de
146
f Fig. 4C ' Modul lie plantare a castravetilor in stjrele tu plastic fi Incalzite
1 2 0 x 4 0 cm revenind 27 OOO30 000 plante la hectar sau rtn-
durile duble 70 -j- (5fl 4- 50) X 60 cm, revenind 30 000 plante la
hectar. tn toate cazurile se planteaza o singura planta la cuib.
Plantarea castravetilor in cultura de iarna in sere, rasadnite fi
icren fncalzlt este obligato.riu sa sc faca fn pamtnt incalzit la tcm-
peratura de 2225'"C, In serele >cu conducte tn sol problema este
rezolvaia eficieni, trebuie avuta grija tnsa de dirijarea temperaturii.
In lipsa conductelor incalzitoare se folosefte gunolul dc grajd bine
incalzit. In acest scop se fac rigole cu adincitnea tie 2535 cm
unde se afaza biocombustibilul iar dupa aceea se pune un strat
de pamint de 20--25 cm (fig, 46),
Expericntele efectuaie la castraveti cu soiurile de Arad fi de
Bistrita, au aratat ca rasadul e bine sa alba la plantare maximum
34 frunze, pentru a nu avea dupa planiare o suprafata prea
mare de evaporare fi prinderea sa se faca tn conditii bune, Se
obtin rezultate bune p cu rasad ciupit la 23 frunze adevarate.
Inainte dc plantare se face marcarea rindurllor, apoj ; fac cuibu-
rile fi se dau 10 tone mranita tn amestec cu 100 kg ikzatAi de amo-
niu, 150 kg superfosfat fi 50 kgVha sare .potasica administrate la
cuib, tnainte de plantare, ras,\dul se stropesc sau se imbaiaza cu-
fundfndu-se pina la colet fntr-o solutie de zeama bordeleza proas-
pat pregatita, tn concenrratie dc 0,5*^/0 la care .se adauga 50 cm^
Ekatox-20, Daca dispunera de preparatui Carbadin, este mai bine
sa-l folosim pe acesta tn concentratle de 0,3*/*-
147
La plantare se fa'ce udarea in cuib fi se afaza ghlvecclc pre-
sfndu-le de fundul gropii, apoi se trage paiuiut uscat, formtndu-se
in jurul plantei un mufuroj ptna la nivelul primei frunze,
Plantarea 4c face cu cole tul la 57 cm sub nivelul soluiui, dupa
care se uda bine cu 35 litri apa !a fiecare planta, Pentru a mic-
fora posibilltatlle de tmbolnavire a plantelor, tn jurul fiecarci
plante se face un guler, presartudu-se pe o raza de 10 cm cenu^ de
lemn sau nisip, Este bine ca pentru plantare sa se aleaga zile no-
roase peniru ca sa nu sc arda frunzele, iar tn zilele cu soare puter-
nic sa se umbreasca plantele cu bucatj de ziar,
LUCRARILE DE I NGRI JI RE
In serele tncalzite. Numeroase cercetari au conflrmat
parerea ca tn serele acoperite cu plastic cultura fortata a castrave-
tilor dati rezultaie bune. Temperatura mat ridicata constanta p.
uniform dlstribuiia prin conducte tn aer ^i sol precum fi umiditatea
relativa a aemlui in permanenta mai mare (85 ')0^/D) creeaza con-
ditii foarie favorabile pentru crefterea fi fructificarea plantelor dc
castraveti,
Pentru ca plantele sa suportc ritmul de vegetatie impus de con-
ditiile de mediu create, tu serele acoperite cu materiale plastice,
la 10 zilc dupa plantare, se aplica prima tngriifare a plantelor,
Aceasta se face cu o solutie pregatita din gunoi de grajd de caba-
line fl taurine fn amestec cu apa tn concentratle de 1:10, din care
se da la fiecare planta 1, 5-2 1; la interval tie 15 zile se face a
doua tngrafisre cu o solutie de ingrafaminte minerale din 2C0 g
azotat, 4Cd g superfosfat fi 100 g sare potasica la 100 I apa, din
care se da 11,5 I la fiecare planta.
Ingra^rea plantelor in timpul vegetatiei se practica in continu-
are la inter\'ale de 10 -15 zile folosind alternatjv solupi de in-
grafaminte organice fi minerale, Pe masura cc plantele cresc con-
centratia .sol uti dor de ingra^minte minerale se marCfic la li*,'f),
iar a tngrafamjnielor organice la l,/5. Akaiuirea tinui program
judicios de fertilizarc pe tot timpul jjerioadel de vegetatie fi apli-
carea lui siricta constituie un mijloc eficient de ridicare a pro-
ductiei (tabelul 30).
Tn motnentul aparitiei primilor lastari laterali se face legarea
plantelor de fpallcrul din sir ma sau din fire de relon.
In prezcnt, s-a renuntat la poziiia verticala a plantelor fi s-a
adoptat pozitla oblica, care permite aplicarea lucrarilor de tn-
14S
Tabetui 30
Proframul de fertiiizare la cultura castravefilor
(dupa Bc n g u l e s c t i ^i Mai er )
D j t i
12 II
1310 II
2026 II
3 7 " S III
612 III
131& III
2026 OI
27 2 IV
3 9 TV
10,-^.] 6 IV
172S IV
3430 IV
3 S V
015 V
1632 V
23^9 V
1 S VI
(112 VI
1319 VI
Cinijlilca ill i ^ ,nia Mntiniit wmficiat
Atolal
' aioni
50
50
50
75
75
75
73
75
75
75
50
Sulfst
lit emoniti
50
SO
50
SO
75
75
75
75
75
75
75
75
SO
Enpwfnsfat
50
50
50
100
100
lOO
100
100

100
10
100
lOO
200
200
200
200
200
200
WO
too
100
Sutlil lie
30
30
30
30
30
30
'.an
30
30
30
30
uat
filSUSi t
2
2
2
2
2
i
tretinere, aerisirea mai buna, cjrculatia l a recoltare fi pat rundcrea
radiatiei solare la frunze fi fructe tn cant i t at e mai smare {fig, 47).
Lllrijarea fi conducerea pl ant el or se efectueaza la o singura t ul -
pi na, care se ciupcfte fn functie de soi, Astfel solul Spot resisting
se prct caza la eittpiri dese pent ru a st i mul a apari t i a lastarilor la-
terali la care se lasa 23 fructe i n functie de vlgoarea lor, Hi -
brizii Insa se dirijeaza astfel : pc t ul pi na pri nci pal a pt na la
5070 cm i nal t i mc lastarii laterali se ciupcfc la o frunj?a, fara a
lasa fructe j fntre 70120 cm la fiecare lasiar se Lisa o frunza ^
un f r uct ; i nt r e 12C200 cm se la.sa doua frunze fi doua fructe.
Ci nd pl ani cl c au ajuns la acoperif nu se mai ciupesc daca sfnt
viguroase ; t n caz cont rar se t n| at ur a.
149
Fig. 47
Asportul nnsi culturi de casti'aveti
t n sera tunel inc&Uit^
Regimul termic se rs-
gletiza fn functie de faza
de creftere fi de starea
rimrpulul- Ca regula gene-
ral a, noaptea, cfnd este
oprlta absorb (ia bioxidu-
lui de carbon fi acumula-
rea de substante organice,
temperatura se reduce.
Dupa plantare se asigurS
urma tor ul ni'vel de tem-
peratura ; in zilele senine
24 ~2S"C, in zilele no
roaije 20 - 22''C, iar noap-
iea 1819''C.
Aerisirea serelor se face cu prudenta, mai ales tn zilele eu ger.
Cercetarile efectuate scot tn evldenta faptul ca scbimbarea brusca
de temperatura fl umiditate dauneaza plantelor. In aceste cazuri
frunzele se tngalbenesc, crefterea se oprefte, sistemul radicular pu-
trezcfte, De aceea temperatura limita pentru castraveti in sera este
de lO'^C, dar numai pentru o perioada scurta de timp. In zile
senine datorita radiatiei puternice, daca frunzele ating pelicula
de polietilena, se produc arsurj pe frunze, temperatura se ridica
la 45"'C, iar umidiiatea la lOOC'/o, ceea ce conduce la reduceioa pro-
ceselor fiziologice fi biochimice. Stropirea plasticuiui cu spuma de
defecatie sub forma de solutie, creeaza in sera un mkroclimal;
moderat.
Recolta tul fructelor fncepe la 5560 zile dtipa plantare ^1 se
repeta din doua in doua zile, Productia obt' nuta fn serele cu plas-
lic este mai timpurie cn 810 zile fi mai marc cu circa 60*1/0 fata
dc productia castravetilor culilvati tn serele acoperite cu sticla.
In conditii de agrotehnica comuna, in perioada 19601968 la
Bucurefti, la castraveti! cultlvati tn serele acoperite cu plasde (plan-
tarea la 20.IV) s-a obtinut o prodijctie meuie de 20,0 kgAn^ fata
de lH,d kg/m* ctt a fost la castravetii cultlvati tn serele acoperite
cu Slicla, in care plantarea s-a facut tn luna februarie.
Ill rasadnite fi adaposturi incalzite, dupa plantare, In jurul fie-
carei plante se face un mufuroi, udtndu-se apoi cu apa la tem-
peramra de 2023"C tn cantitate de 11,5 I. Deoarece solurile
tncalzite pe cale tebnica se usuca foarte repede, in luna aprilie
se uda de 23 ori pe saptamina, iar din luna mai udatul se fac^
150
aproape inlnle. Viep castraveti! stnt plante care reclama muka
umiditate in sol fi acr, udatul se face cu cantitad mai reduse de
apa, deoarece condensul format pe partea infcrioar,^ a peliculei
cade sub forma de pica run pc plante fi sol, atunci cind plasticul
este lovit ujOr.
O grija deosebita trebuie sa s<; acorde controlului temperaturii
dupa plantare, deoarece aceasta in rasadnitele acoperite cu peli-
cula crcfte re-pede. Aerisirea rasadniielor fi adapositirilor se face
in afa fel fncti lemperatura sa nu depafCasca 2830"C, dar nici
sa S'Cada sub iO'''C.. De asem-enea, prin aerisire se va urmari sa nu
se creeze variatii brusce fi marl dc temperatura Sn interiorul rasad-
niiei fi adapostului la nivelul plantelor. In luna aprilie fi prima
lumatatc a lunii mat. In dmpul zilelor frumoase p calduroase plan-
tele se dezvelcsc, iar peste noapte se t i " acoperite, pina la 20 mai
1 iunie, cfnd plasticul se strfnge fi plantele ramin in continuare
descoperite fi pe liinpul noptii-
Cercetarile tntreprinse arata ca pentru cultura castravetilor in
rasadnite fi adaposturi pc terenurile tncalzite, un pericol prezinta
diferenta mare de bempcratiira tntre sol p aer mai ales tn zilele cu
radiatie puternica, ce urmeaza dupa z-Ile noroase. La temperaturi
mari in aer fi scazute tn sol, radacinile cresc slab, frunzele asimi-
lea^a puternic sub influenta radiatiei solare, i\cumularea substan-
telor fi apei din sol se face fncet, ceea ce duce la ofilire, din cauza
nutrltiei insuficiente. Toate acestea pot fi evltate daca temperatura
soluiui este mai ridicata cu 23'^C decft tn aer,
l^entru obtinerea unor productii eft mai mari cultura de castraveti
se tngrafa tn timpul perioadei dc vegetatie de 56 ori, alternfnd
folosirea ingrafa min tel or organice c~u cele minerale. Dupa adminis-
trarea tngrafaminielor organice se prafCfie, se niufuroieftc fi se uda
din CO in oe mai des fi cu nontne mai mari de apa pe masura ce
timpul sc incalzcfte. Centra bolilor p daunatorilor se fac sapta-
minal stropiri, cu solutie de Ecatox 0,05*f/o fi sulf muiabil sub forma
de solutie 0,20/0.
Inainte ca plantele sa acopere intreaga suprafata de teren se
procedeaza la acoperirea soluiui cu un strat de 45 cm mranita
sau plastic, pentru a impicdica tiscarea terenului fi cvaporarea
apei din sol,
Deoarece crefterea ^i dezvoltarea plantelor de castraveti cultl-
vati sub plastic este foarie intensa, pentru -ca plantele sa poata
fi proicjatc rimp de aproape 40 zile de la plantare, este necesar
ca pe masura ce cresc ramurile dc schciet sa fie dirijate pe lun-
151
gimca adaposturilor, iar lastarii laterali sa fie ciupiti peste 12
frunze de la primul fruct legat. Ciupiiul plantelor fi dirijarea
lastarilor se face tn afa fel Incfi suprafata terenului sa fie cit mai
uniform acoperita cu vreji,
Pentru a feri frunzele plantelor sa atinga pelicula de polietilcna
care tn limpul nop(ilor cu temperaturi scazute tngheafa fi pro-
voaca arsuri frunzelor p lasuarilor, pe mastira dirijaril Ior, lastarii
se apropie de pamfnt cu aJuiorul unor cirllge dc strma. Tot cu
aeexsta ocazie se face marcotarea, care consta tn acoperirea raniu-
rllor dc schelet cu pamtnt fin, cu gunoi dc 67 cm, aagurtn-
du-se asifel un numar mai mare de radacini suplimentare.
Recoliaiul castravetilor cultlvati sub plastic se face cu 67 zile
mai timpuriu decft sub sticla, Primele rccoltari tncep tn prima
decada a inccpuiului lunii mai fi continua pina la sftrjiitil lunii
iunie. Dupa cum se consiata din datele tabelidui Si in adaposturile
Jabetat 31
Slnteza rezul t at el or db producfi e la castravefti cul t l vafl p t eren i rt c^l i i t
$1 In rSsadnife
(Bticurejti ISii6i (%S)
TipoJ dc Adp<Kt
IfOducfL^ tuljsln
tgym'
V;ilu:L^iL
pf<jJue-
).il
: (ktvok')
Prnduotiji [imp t>fi)i l.VI-
Ks/ni'
Adai>DSt aimpln t i p tuilcl
Adapost dubla t i p tunel
A(ia.p<)st t i p cort
RSsadnitSi cu plaslic
EasatinitJl Cu slicla
(martorj
%. dill
produt-
|ia
tOll!i
5,70
0,10
5,800
6,200
8.00
71.3
77,1
72,S
77, S
too
34,2
,W,B
34,S
3*,2
33,00
Hj4.e
e9,o
65,7
72,0
100
i,m
5,20
4,80
5,30
7,00
65,7
74,3
08,5
75,7
100
80.7
85.0
S2,7
82,8
montate pe teren tncalzit fi in rasadnite cu plastic se obtin rezul-
tate foarte bune, datorita faptului ca conditiile de mediu care sc
realizeaza in interiorul acestor adaposturi sint foarte favorabile
plantelor de castraveti.
In sere fi adaposturl-solar. Cu nos ctnd cer in tele plantelor fata
de conditiile dc mediu se urmarcfte realizarea unui microclimat
favorabil pentru o buna cre^iere fi fructifieare. In prima parte
152
a perioadei de cultura, dupa plantare, temperaiura fn aer sc men-
tine In medic iutrc IK fi 22'"C, In cursul lunii maj fi iunie, tempe-
ratura se ridica In raport cu radiatia solara, Avfnd fn vedere ca
plantele cresc fi se dezvotu bine tntre temperaturile de 25 fi 28'"C
se dirijeaza acest factor conform cerintelor plantei folosind mai
nuihe procedee, .\sifel fn zilele cu soare, temperatura tn interiorul
solarului se ridica tncepind de la or,i ^, Prin studii s-a stabilit
momentul acrlsirii tn jurul acestei ore, pentru a evita tnregistrarea
unor valori de temperatura mai mari dectt cele indicate, Pentru
aerisire se ridica ferestrele cu atentie, peniru a nu se forma curenti
de aer claunatori plantelor. Ferestrele stnt confectionate tn afa fel
incIt sa se deschida tn sus, factnd posibil a o aerisire diferentiata
prin marirea descbiderii. In zilele cu radiatie puternica mentinerea
temperaturii optime sc face prin pulverizarca apei io aer fi udarea
plasiictilui, iar in zilele noroase fi red, sera se mentine inchisa.
In perioada de vegetatie o deosebita atentie trebuie data reali-
zarii in sera a unei umezeli corespunzatoare, atit tn acr ctt fi in
sol. La tnceputul culturii udatul se face la intervale de 5 zile cu
0 cantitate de apa de 23 l.hn'^. In timpul fructificarii udatul S
cfeciucaza la interval de 23 2ile, iar eantitatea de apa se marcftc,
ajungind la 810 bW.
Dupa plantare lemperatura apei dc udat trebuie sa se apropie de
temperatura din sera. In lunile mai-iunle se foloscfie pentru udat
apa la ternperatura obifnuiia a serei.
Pentru mendnerca umiditadi se efectueaza mulcitul cu mranita
sau plastic fi sc tndcparteaza buruienile marl consumatoare dc apa.
Fructificarea sc dirijeaza prin aplicarea ciupirilor dupa urma-
torul sistem (fig. 48) ;
ciupirea 1 se face dupa frun2a a 3-a adevarata (faza de rasad)
formtndu-ss doi lastari de ordiuul I ;
ciupirea a Il-a se aplica lastarilor de ordlnul I dupa a 7~JL
frunza ;
ciupirea a Il l -a se executa la lastarii de ordiuul II p chiar III,
dupa 12 fructe, _
In functie de vigoarca plantei se tnlatura lastarii sterili, deoa-
rece accftia consuma din substanteje nutritive necesare plantei, in
dctrimciuul fructelor. O data cu efectuarea dupitului se rup p
ctrceii, frunzele uscate fi jmbairfnlte, precum fi cele atacate de boli
fi aphide, Aceasta lucrare se efectueaza odata la 23 zile, folo-
sind un briceag bine ascutit.
153
Fig, 4S Modul de dirijare al plantelor de castraveti in adaposturile joase
Tn functie de cerintcle plantei fa^a de substantcle nutritive fi
in functie de fazele de vegeiatie, in urma unui studiu fizico-chimjc
al soluiui se stabilcfte felul ingrafatnintclor cc trebuie aplicate,
cantitatea ^i momentul optim pentru Ingrafare. Ingrafarea cu urina,
prin care se asignra plantej azotul fn stare ufor asjmilabila se face
in perioada de crcfierc continua a plantelor fi aparitia primeior
fructe. Solutia se prcgatcft? intr-un butoi cu capacitatea de 600 I,
folosind proportia de I ; 10. Se uda pe toata suprafata, admi-
nistrtnd 4 1 la planta. In faza fonnarii fi crefterii fructelor sc
adminlstreaza succesiv su4>erfosfat 50 kg/ha fi azotat de amoniu
200 kg/ba, priu tmpraftiere la sol, ferind frunzele plantelor, In-
gra^rilc s: repta la 710 zile in functie de siarea plantelor fi
mersul frucdficarii.
Din cattza udarilor repetate solul se batatorcfte fi nu mai este
asiguraia o buna aerisire a sistemului radicular. Dc asemenea bu-
ruienile stinj&nesc buna creftere iji dezvoltarca plantelor, fiind ne-
cesara distrugerea lor. Pentru aceasta .se mobilizeaza .solul intre
rinduri de cite ori este nevoie, cu foarie multa grija. La tnceputul
culturii lucrarea se repeta la intervale mat mici de rimp fi se efec-
tueaza superficial. Pe masura ce plantele emit lastari fi ocupii
terenitl, mobilizarea soluiui se face din ee fn cc mai rar pina ctnd
sc in ire rupe total.
154
Cultura castravetilor tn sere-solar fi adaposturi temperatura con-
stituie tnca un mijloc de ridicare a productiei fi este o metoda
eficienta, afa cum confiniia rezultatele obtinute la Statiunca c^ipi:-
riineniala Greaca (tabelul 32), In acest sens sint foarte concludente
Tcbelul 32
Prctductla de cai t raveff, cul t i vat ' ^ti adi past urt solar joase, t i p t unel
(Sta^iuriea experi ment * I a tireaqa, |?fiS)
CulLux^
Prot ej at a
>'epTotjata
PlJi(ia urtali
l^fhe.
38 500
16 750
%
230,4
100,0
Piwhiffta tkdnpturie
kg/ t a
5 3S0
1 850
tu-
^89,7
100,0
rezultatele obtinute la C,,\,P,-Romanaf, Judeful Salaj, intr-o cul-
tura de castraveti pe suprafata de 4 ha, protejata cu adaposturi
joa.sL' temporare. La o densliatc dc 20 dOO plante/ha cooperativa
a obtinut o productie de 45 OOC kg/ha, valorificata la 269 000 lei,
Recoltarea s-a efectuat tntre 5 mai fi 15 iulic. Cbeltuielile de pro-
ductie au fost tn valoare de 70 9S0 lei la hectar iar beneficiul de
206 979 lei la hectar. Rata rentabilitatil, indicatorul economic cdi-
ficaior, s-a ridicat la 291,5'5/ij ceea ce scoate In evideni,a eficienta
economica foarte ridicata a protejarii castravetilor.
CULTURA PEPENILOK GALBENI SI VEtlZI
Cultura pepcnilor galbeni se poate efectua tn sere tn-
calzite sau nefncalzite ^ tn adaposturi temporare joase, ceea ce
da posibilitatea grabirii vegetatiei, fructificarii ^i maririi produc-
tiei timpurii de fructe. Fata de cultura neprotejata, cultura sub
plasric intra pe rod eu 2530 zile mai devreme,
Soiurile. Pentru cultura sub plastic se recomanda numat soiu-
rile dmpurii, cu creftere vcgetaiiva rapida fi fructifieare Imediata,
avfnd 0 scnsibiliiaic redusa la temperatura ridicata din sere. Din
studiile facute la LA.S.-Nazareea s-au evidentiat soiurile Tur-
155
UbeSaf 33
Rexultat* privind producfUde pi^enl galbeni pe soiuri p inetoile d cultura
{l,A,S. Naiareea, IM9>
SDIUI
Turlteslan
(martor)
CoiUiOara Un g a -
riei
Hale's Best
Honey Rotfc
Cant al up t-hor
I'opiJlatia lotala
ile j^uliiiT^
Proiejat
Neprotejat
Protejat
Neprotejat
Pratcjat
Neprotejat
Protejat
Neprotejat
Protejat
Neprotejat
I=roi*jat
Ne pr ot e j a t
PrijdiKtla
Totila
34 875
30 61S
59S4S
4 6 1 ^
44 639
32 194
48 614
33 141
64 617
43 700
32 61S
22 113
%fa(iae
100
100
m
1S2
145
92
158
SS
211
122
100
63
pSni 11
l,VIII
20 58S

37 42S

ZI 106

11 208

15 825
.-^
15 112

% din
plITldlK|i4l
IlKtam
07

63

47

43

42

47

kestan, Comoara Ungariei fl Ilale' s Best, care au dat productiile
timpurii cele mai mari pina la data de 1 august (tabelul 33),
Producerea rasadului se face in aceleafi conditii ca fi la cultura
castravetilor, avtnd fn vedere sa se asjgurc o umezeala relativa a
aerului in jurul a 65*/(), Semanatul sc executa cu circa dO zilc
inainte de plantare, in funct'ie de timpul stabilit peniru aceasta
lucrare,
Plantarea sc efectueaza in ultima decada a lunii februarie, prima
decada a lunii martie tn serele Incalzite fi tntre 1520 aprilie
in serele fi adaposturile-solar, In functie de regimtil termic al
156
anului respectiv. Dc la plantare la prima recoliare sfnt necesare
5070 zilc, iar pina la ukima recolta 110120 zile.
La plantare, rasadul trebuie sa aiba 56 frunze adevarate, iar
lastarii secunda rl sa fie porniti, .Sup raf at .i dc nutritie se asignra
prm (hstante corespunzatoare de 50x50 cm pe doua rfnduri in
serele individuale fi de 100X50 cm In serele bloc.
Lucrari de ingrijjre tn sere. In limpul perioadei de vegeia|ie
se aplica lucrarile obifnuite care constau din udat, prafit, tngra-
fatul fazial fi combaterea bolilor fi daunatorilor, O lucrare obli-
gatorie este ciupitul plantei la 34 frunze fi ciupttul la.stariloi' dc
ordiiiul I dupa a 67 frunza. Prin aceasta operatic se favori-
zcaza ramificarea tufei p. obtinerea unui numar mai niare de lastari
dc ordiuul 3 fi 4, Pe lastarii de rod laterali se lasa un fruct cu
3 frunze. iln general numarul de fructe pc planta se limiteaza
la 56. Cfnd apar florile fcmele sc face lucrarea de polenizarc
In scopul favorizarii legaiului la primele frucie. In mod obifnuit
polenizarea la pepeni este facuia dc Insecic, insa tu perioada tn-
floririi primeior flori acestea inca nu zboara-
Tufele dc pcpcni sc rncntin in stare verticala, cu ajutorul fpajie-
rtilui din sfnna sau fire de plaslic, Legarea lastarilor de fpalicr sc
face la citeva zilc dupa plantare p. se asigura In mod constani In
tot timpul fructificarii, Pentru a evita putrezirca fi strlcarea fruc-
telor in contact cu solul umed se afaza sub ele bucati de geam,
earion, sau paic. Se executa dc a.semenea ciupitul, fnlaturarea cfr-
cellor p frunzelor uscate, rarirea fructelor, Ctnd fruciele au atins
marimea normala fi a iiKeput coacerea se adminlstreaza cantitati
mici de apa Intruclt excesul de apa tntlrzie coacerea frtictelor fi
depreciaza calitatea lo,r, Se fac 23 ingrafari cu ingrafaminte
organice sub forma dc solutie.
Lucrarile de ingrijire in adaposturi se refera In deosebi la for-
marea tufei prin operatille in verde. In acest sens, plantele sc
ciupesc in faza dc rasad la 23 frunze. Pe tulpina principala, Sa
Stlbsuoara frunzelor cresc doi lastari, care se ciupesc la 5- -6 frunzC,
Ostiiril fertlli dc ordin superior care cresc din acefda se ciupesc
la un fruct fi 12 fainze. iln adaposturi, cu un volum de aer
limitat, vigoarea plantelor este redusa, de aceea numarul de fructe
se timiteaza la 4ft pc fiecare planta.
Recoltarea. Pepenil cultiv.:iti sub plastic se recolieaza In perioada
20 iunie 18 Iulie obtlnlndti-se 57 kg.''m- fructe fn sere ^i
25 COO30 COO kg fructe la beclar in adaposturi, Printr-o buna
dirijare a factorilor de vegetatie fi tn special a lemperaiuiii prima
157
productie de pepeni galbeni din soiuj Turkestan s-a obtinut in
jurul datei de 20 iunie, cu eel putui 25 zile mai tnainte dectt fn
culturile oblfnuite de cimp. Din cultura dubln protejata prima
productie a iosi cu 7 zilc mai timpurie dectt tn cultura protejata
simplu, iar cultura din serele-solar a fost mai timpurie cu 12 zile
fata dc cultura proiejaia individual cu ptmgi de material plastic,
Tn conditiile anului 1967, la Siatiunea cxperimcniala Icgumicola
Ifajnita-Craiova pina la aparitia primeior productii tn cfmp, s-a
putut recolta o cantitate de 15 000 kg/ha din culturde efectuate
in serele-solar. Intr-o cultura efectuata la IA,S.-Xazarcea, plan-
tele protejaie au dat un spor de producpe cu 5 50Q kg/lia mai mare
comparativ cu plantele neprotejate.
In S,D.A., Franta fi Italia au tnceput sa se cultive fi pepeni
verzi sub adaposturi din plastic (fig. 49), obtlnlndu-se rezultate
bune fi tn productie.
CULTURA DOVLECELULUl
LegLima de primavara prin predilectic, avind calitati
gustative deosebite, dovlecelul nu ircbuie sa lipseasca din sortiment,
Cu 0 perioada scurta de vegetatie, fructifieare abundenta, care se
desfafoara tntr-un timp relativ redus fi o tehnologie siinpia aceasta
planta ar trcbuj extinsa pe suprafete mai mari, Cultivarea ei sub
plastic este necesara fi simpla cee^ ce tl ridica precocitatea, Ii
marcfte coiisider,ibil eficienta economica fi o scoate tlin catcgoria
legumelor mi no re".
Dovlecelul se cultiva in sere cu tncalzire sau fara fncalzire
(fig. 50), fn adaposturi joase fi sub clopote din plastic, in afa fel
ca sa asigure o valorificare Cfalonata a fructelor, din mai pina
in iulie.
Solurile folosite sint Fara vrej, seleetie romilneasca fi Cocozzela,
adus din Italia, recomandabil atJt pentru productie ctt fi pen-
iru gusi.
Producerea rasadului, peniru culturile extratimpurii se efec-
tueaza dupa aceea^i tehnologie ca la castraveti fl pepeni. Semanatul
se face tn jurul datei de 1 febmaiie tn sera-inmuliiior sau sera din
plaslic amcnajata in acest scop,
Plantarea cu ghivece nutritive se recomanda a se executa tn
ultima decada a lunii manic sau prima decada a lunii aprilie, la
distanta de 50X50 cm, Rasadul rrebuie sa fie viguros fi cu 4 frunze
formate.
15B
Fig, 40 Flante de pepeni proiejate cu plastic
F%. 50 Culttbri lie do vied tn serS, soiar
Lucrari de Ingrijire. Cultura se mentine acoperita ptna la sflr-
fiiul lunii mai In adaposturile joase fi pina la lichidarea el in sere.
O lucrare obligatorie la cuktira dovleccllor este polenizarea su-
plimentara, care se executa ca p. la pei>eni tntrucit Insectele nu
^boara in perioada tnfloritului p legatului primeior fructe, Daca
lucrarea se neglljca^a planta nu Icaga fructe dectt mai tfrziu dnd
incepe zborul inscctelor. Polenizarea de catre insecte mai este siin-
jenita ca fi la celelalte culturi de faptul ca cultura este acoperita,
iar insectele patrund cu greu in interior. Polenizarea suplimentara
se face foarte ufor la dovlecei tntrucit florile se deosebesc ufor ft
sint marl. Lucrarea consta din ruperea florilor barbatefti ^i atin-
gerea stigmatului florilor femele cu anterele de la florile barbatefti,
Pentru o buna fructifieare se aplica 12 Ingrafari orgaiio-minc-
rale, udari dupa nevoie fi se face mufuroirea in jurul plantelor,
Recoltarea are loc in perioada 10 mai 20 iunie, ceea ce
demonstreaza ca dovlecelul cultivat sub plastic realizeaza o pro-
ductie mai timpurie cu 30- -35 zile fata de culrura din ctmp. Se
obtine 0 productie de 45 kg,^m- fructe. Rezultatelc obt'nute tn
eimpul exj>erimental al Instltutului agronomic din lafi (H o m u-
t e s c u fj colab.) evidentiaza o recolta de 9 620 kg-'ha tn cazul
scmanaturll directe sub adapost fi 7 750 kg/ha Jn cazul planiarii
de rasad produs in brazde dc telina fi 20 8IC kg/ha cind plantarea
s-a facut tn cuiburi incalzite cu gunoi de grajd, cu rasad protkis
tn brazda da telina.
CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI SI VERDETURILOR
Microclimatul ce se creeaza sub plastic este foarte favo-
rabil pentru aceasta grupa de legume, deoarece se forteaza cref-
terea capatinilor fi inflorescentelor, iar umezeala aerului contribuie
la formarea unor frunze cu tcsuttirj foarie fine fi gustoase,
Culmra verzei, conopidei, gulioarelor, salatei, spanacului, pa-
trunjelului, cepei de stufat p. ridichilor de luna se poate efectua
tn sere fi a'dapostttri joase solar. Practica a demon strat ca rezultate
eficiente se obtin in ambele lip uri de construetii care se folosesc
rational fai perioada dc primavara p. toamna. tncalzirea ufoara a
serelor sau adaposturilor In perioada rece a anului, permite pro-
160
ducerea dc verdeturl jntr-un sortiment variat, la preturi acceslblle
fi tn conditii dc eficienta economica ridicata.
Practicarea acestor culturi da posibilitatea folosiril plasticuiui
de mai midie ori tn cursul acelulafi an.
CULTURA VERZEI
Soiurile uidicate pentru fortare trebuie sa fie din cele
mai timpurii; Dittmark forcing fi Prima recolta, care formeaza
Intr-un timp scurt capattni mici fi tndesate, dar de calitate supe-
rioara.
Pi-oducerca rasadului este condi^ionata de epoca de plantare.
Peniru plantarlle din ulrima decad^ a lunii februarie, semanatul
se executa in sere-irnuultiior In jurul datei de 1 ianuarie iar pentru
cele din prima decada a lunii martie semanatul se face la 1 fe-
bruarie. In perioada de creftere a rasadului sc dau ingrijirile nece-
sare, puntndu-se accent pe
aerisire, udat moderat fi 1-2
tngrafari cu azotat. Repica- ^
tui se recomanda sa se faca ' ^
tn rasadnite fi sere-tunel,
tu luna februarie fi in ada-
posturi joa,sc fncalzite, in
luna .martie.
Pbntarea se face la epo
die ainintite mai sus, cu ra-
sad fn ghivece nuiritive tn-
tr-un teren bine pregatit,
Rezultate bune a dat
plantarea pe biloane facute
din toamna, care In prima-
vara la p nam ele raze de soare
se 'tncalzesc puternic,
Modul de plantare optim
pentru cubura sub adapost
csie fn benzi de cite 3 rin-
duri. Intre benzi se lasa in-
tervale late de 0,500,60 m.
Tntre rinduri plantarea se p ^ 51 Plante de vsit& timpurie cul-
face la 0,.10 m iar pe rtnd tivate Sa adiposiuri joas*
Cu l t u r X EE^UEnElDr
161
0,40 m, astfel ca sa se asigure o denslrate dc circa 50 COO plante
la hectar, Oricntarea rindurllor se face pe directie est-vesi paralel
cu dircctia vtnturljor dominante. Aceasta are importanta destui de
mare pentru ca inOuen^a viniurilor este redusa iar degradarea peli-
culei esie aproape cxclusa.
Proiejarea culturii dc varza timpurie Incepe la 20 februarie ^i
dureaza pina la 1015 aprilie, adica tn medie 1820 zile (fig, 51).
Pelicula de material plastic se folosefte fn continuare la protejarca
culturilor de tomate timpurii pfna la 2025 mai,
Lucriri de ingrijire, Se executa 23 prafUe la interval de doua
sapiamini Intre eie, acordtndu-se o atentie deosebita mobilizarii
soluiui la adtncimea de 515 cm, pe moment ce plantele cresc.
In epociie timpurii de plantare prafltul la adfncime este necesar
peniru aerisirea terenului, eliminarea exccsulul de umiditate fl
tncali;lrea soluiui la nivelul ststemLllui radicular.
In functie de starea plantelor se exectvta doua tngrafari cu azotat
dc amoniu tn doza de 150250 kg/ba, care se adminlstreaza
odata cu apa de iri gat sau in timpul prafiiclor. Se recomanda fi
o tngrafare cu must dc grajd odata cu apa de Irlgai, fnainte de
formarea capatfmlor.
Productia. Recoltarea la cultura protejata se face mult mai
devreme, iar produciiile timpurii sint mai mari. Acest fapt esic
Ilustrat de datele din tahehtl J4, unde sfnt prczentaie rezultatele
obtinute de .Siatiunea experimentala Argcf-Piicfti.
La LA,S, 30 Deccmbrie, fn perioada 19651967, plantarile s-au
facut fn diferiti ani tn perioada 26 februarie 15 martie. iar
TtfbefuJ 3*
Productia da varx timpurie tn c&ndifli de proteiar^ ;i iteprotejare
(dupa C 0 b i J a ?)
Vflrijrt,?li;
Keprotejat
P r o t e j a t
Di i t J
pl an-
t i r i i
I I V
ZJI I I
RxOiltusee.
t a e e pm
6VI
33 V
Sflijlt
30 VI
IS VI
Prwluicllji
efrtiil*
fcs 1 %
3O2O0
24^74
100,0
75,1
lii 10 VI
k s
10 600
1SS65
%
100
17S
% CO-
dust l e
ttDHpiJiie
din pifl-
( n t i l i
35
76
162
recoltatui s-a reali:^at de asemenea diferentiat; fnceputul tntre
20 aprilie 16 mai fi sffrfltul tntre 22 mai 5 iunie, Indicatorii
economjci ob|,iuuti ta hectar pot fi reprczcnta^i astfel pe Intreaga
perioada de ctpcrimelUare ; productia medic 47 000ft5 OOO kg,
cheltuieli de productie 27 000- 84 000 lei, valoarea producdei
147 000287 OOd lei, pretul mediu de valorificare 2,664,41 lei
fi beneficiul ^3 300- 2C3 SOC lei- I.a C,A,P.-Domiiefii Bucurefti,
in amil 196S dc pc suprafata de 10 hectare varza s-a obtinut un
venit de 34^ 401 lei.
La C.A.P .-Ana dolcbioi Constanta varza ilmpurie a fost plan-
tata la 18 martie fi tinuta acoperita pina la 11 aprilie. Recoltatui
s-a efectuat inire 15 mai fi 5 iunie, obtinfndu-se o productie de
11 150 kg/ha realizata la o valoare de 47 370 lei.
CULTURA CONOPIDEI
Soiurile indicate pentru cultura protejata a conopidei
sint Timpurie dc Haga" fl Timpurie de Erfurt", Ultimul soi este
cu citeva zile mai timpuriu fi sc prefcra fata de altele,
Productia soiului esie buna, obtinindu-se tn culiura protejata
circa ,10 000 kg/ha, cu tncep crca recoltarilor de la 5 mai,
Plantarea tn cimp la epoca cea mai timpurie posibila, permisa
dc cerintcle biologicc ale plantelor dc conopida, este absolut ne-
cesara. Aceasta perioada tie planiare este Inccpuiul Itinii martie.
Pentru a produce un rasad avansat, care sa fie suficient dc dcz.-
voliat pcnirLi perioatla dc planiare menfionaia, semanatul irebuie
cfcciuat la sflrfitu] primei jumatati a lunii ianuarie. Un astfel dc
rasad, plantat la timp, asigura cele mai bune rei;ultate tn cultura
protejata a conopidei.
Din daiele Labehdui J J, redat dupa l o r d a c b c s c u O l g a
fi col. (196.^) se obsa-Tva ca prima cpoca de plantare (lO'.flf) asi-
gura o productie totala mai ridicata fi o productie timpurie mult
mai mare dc*ctt culrura neprotejata, la care plantatui s-a facut
la 30,111,
S-a obstrvaf ca adapostul din polietilena proteje^za mai bine
plantele de fnghet, umezeala aemlui ridicata fi condensul format
pe pelicula, <-ontribuic la sporirea rezistentei plantelor de conopida-
la scaderlle de temperatura din cultura protejata, decft cele din
163
cultura neprotejata, care sint expuse direct efeclului tngbctului fi
ulterior radiatiei solare.
In prima epoca dc plantare (10.Ill) cultura neprotejata a suferit
mult din cauza ingbetului, plantele s-au tngalbenit, au stagnat tn
Tabtial 35
Influen^ epocii de plantare fl a protejirtl cu plastic aiupra productil
de conoplcEi
EpOdJE. dfi p l t t a ^ e
Pliuitat la 10 ^11 prolejat (martor)
Pl aat at la 10 I I I neprotejat (martor)
Pl ant at ia 20 t i l l protejat
n a n t a t la 20 I I I neprotejat
Pl ant at la 30 I I I ^>n>tc]at
Pl aat at la 50 I I I neprotejat
Productta lotat
ke
31205
25 533
20 SOO
IS 070
IS 510
17 SOS
%
100
100
96,20
70,76
S9,31
6SS5
Productia tlmiHiik
H j %
12 650
2 SOO
7 400
6 300
6 800
3 000
100
100
SB,tie
234,40
S4,82
144,00
creftere prematur ca patina ^i au dat o productie timpurie fi totala
scazuta, fata de cultura protejata (2 500 kg/lia fata de 12 550 kg/ha).
Epoca a doua (20,111) nu a avut de suferit fi cultura neproicjatai
de la aceasta epoca nu are diferente attt de man fata de cea pro-
tejata {6 360 kg/ha fata de 7 400 kg,''ba). ^
L>istantele de plantare la conopida stnt aceleafi ca la tomate,
40-. -50 cm intre rlndurlle duble <iin inierjorul adapostului, XO cm
interval tntre rjndurilc din afara adaposmlul fi 30 cm pe rfnd,
Astfel se realizea:;ii o densliatc de 50 OCO 55 OOC plante la hectar,
care permite obtinerea unor productii sporite.
Prima lucrare Inainte de plantare este marcarea rfndurilor pentru
a Sc obtine rinduri eft mai drepte. Dupa m.ircare, sc deschid brazde
cu rarlta fi sc face fngra^^arca pe rtnd sau la cuib. Se pregatefie
164
un amestec de 20 tone de mranita, 150 kg/ha azotat de amoniu,
3C0 kg/ba superfosfat p lOO kg,/ha sare potasica, care se da pe
rind sau la ctilb.
Lucrari de ingrijire. Dupa plantare se face acoperirea adapos-
turilor din polietilena In a?a fel ca frunzele sa atinga ctt mai pufin
pcretele adapostului, Conopida trebuie ferita dc supralncalzire, prin
aerisirea cu atentic a adapostului,
Cultura de conopida poate fi atacata dc musca verzd, care se
combate cu prafuiri, attt in rasadnite eft fi In dmp, cu Lindatox
pulbere, 2030 kg/ha, tn functie de dezvoltarea plantelor. Pra-
fuirile se fac la interval de 10'15 zile, oprjnd lucrarile de com-
baiere la circa o luna tnainte de recoltare.
O lucrare importanta este irigarea culturii. Conopida are ne-
voie de umiditate ridicaia in sol (la plafonul dc 80",':) din capa-
citatea dc cimp pentru apa a soluiui respectiv) precum fi de o
umezeala atmosfcrlca ridicata. Aceasia se realizeaza prin Iflgari
saptaminale In perioada seceioa.Sii, iar tn perioada recoltarii de
doua Of! pe sapiamtna cu norme de .100 ni *..''ha.
Semanatul timpuriu fi plantarea rimpurie, precum fi fortarea
Sub adapo.sturi tlin polietilena provoaca formarea timpurie a ca-
patfnllor, cind masa foliarii fnca nu cscc suficicnt dczvoltata. Din
aceasta cauza, la conopida trebuie sa se dea doua Sau trei ingra-
fari cu 100150 kg.'ha azotat de amoniu fi 75100 kg.^ha sare
potasica. Daca infloresccntcle apar prea devreme, trebuie sa ne
siraduiiu ca prin irig,tri p ingrafare cu azoi sa obtincm o cref-
tere simultana a masei foliare cu capafina.
Adaposturile se \m pe cultura de conopida pfna la sffrfltul lunti
aprilie, Iar In anii reci fi pina la incepuiul lunii mai.
O lucrare .specifica in cultura conopidei este ferirea capatlnilor
de razele solare. Daca razele solare cad direct pe inflorescenta, pro-
voaca brunifjcarea capatlnilor, ceea ce scade calitatea productiei,
Pentru a preveni aceasia brunificare, trebuie sa legam frunze'e
fntr-un manimchi de rafie sau sa aco|"jerim rozeta prin aplccarea
fi rtiperea cfiorva frunze peste capatfna,
Cre^erea conopidei sub plastic este foarte puternica, tnaltimea
fi suprafata frunzelor la plantele protcjate fiind dubla fata de
cele neproiejate, Avansul obtinut prin protejarL'a culturii este foarte
mare fi tutreaga productie se valorlfica la bucaia, dnd preturile
sfnt foarte convffliabile.
165
Productiile obtinute
la cultura protejata
sint foarte timpurii,
asifel ca pfna la 12
mai, la epoca plantata
la 10 martie, se recol-
tcaza circa 23 405 kg
ia ha, iar de la marto-
rul nepr<'He)ai, plantat
la 30 manic, pfna la
aceasia data recollarile
.sint Infune,
In afara dc varza
fi conopida, gulioarcle
s: prctcaza. foarte bine a fi cultivate In adaposiurile joase, atit
fn perioada de primavara ctt fl in cea de toamna (fig, 52).
Fig, u2 i-'rotfjarea ^ ttlioaririor cu jjhistit
CULTURA : AL ATEI
Avind o perioada scurta de vegetatie salata se poate
planta fn serele-solar tnamtea culturilor mat prctentioase la tem-
peratura (|>epein, dovlecei, castravt'U etc.), Dc asemenea avtnd
portul mic sc poate planta intcrcalat prinire culturile dc vinete, ar-
dei, putfndu-sc recolta pfna la tlczvoltarea plantelor de baza.
Solurile cele mai corespunzatoare pentru cultur.i protejata sint
Timpurie dc Banai fi Polul Xord pentru plantarlle din toamna
fi Amplus fi Bdttner pentru plantarile cciratimpurii din prima-
vara, Soiul Urechiuf;.; nu a dat rezultate satlsfacaioare In cultura
dc loamna-primavara, deoarece la Icfirea din iarna leaga slab fi
produce capattni mici.
Producerea rasadului se face in brazde reci in luna septembrie,
pentru epoca de plantare din toamna, sau In rasadnite calde In
luna ianuarie-fcbiuarie pentru epoca dc primavara, In afa fel ca
dupa 30 zile rasadul sa fie gata.
Din succesiunea culuirilor protejaie, salata poate urma dupa cas-
traveti fi fasoiea dc toamna, fiind premergiiioare castravetilor tim-
purii, tomatelor, vinetelor fi ardeiului gras,
Epoca de plantare. Pentru ailtura protejata este indicata nu-
mai plantarea din toamna a sabtei. Plantarea din primavara, daca
esie fntfrzjaia, nu asigura obtinerea unei productii timpurii, care
166
sa jusilfice folosirea adaposturi ior fi a unui numar de lucrari supli-
nientare faiii de cultura obifnutta. Disiantele folosite la plantare
au fn vedere asigurarea unei densliati corespunzatoare la hectar
precum fi posibilitatea de a se instala adaposturile. De aceea plan-
tarea se executa in benzi de 4 rinduri la distanta de 20 cm^ iar
tntrt; benzi sc lasa un inierval de 40 cm. Pe rind se planteaza tot
la 20 em, Orientarca rfndurilor se face pe directia est-vest,
l-ucrari de ingrijire. In vederea grabirii formarii capavlniior,
dupa ieftrea plamelor din iama se face imccMat afinaiTCa soluiui,
tncorporindu-se totodata in sol 10-015C kg/ha azotat de amoniu,
Dupa aceasta lucrare sc luonieaza adaposturile din plastic pentru
foriarea salatei-
L>aca In timpul iernii adaposturile ramtn pe culrura, ele se de-
terioreaza ufOr din cauza vtnitirilor, zapczii sau a tnghctului, iar
plantele fiind In conditii de umezeala ridicate se imijolnavesc de
mana sau de putrcgai,
O lucrare de ingrijire importanta este asigurarea aerisirii ada-
posturilor pcnirii a preveni supralncalzirca fi ridicarea exagerata
a umezelii aerului care favorizeaza rasptndirea bolilor,
P o p l a c i n e l fl J o r d a c h e s c u O l g a (1965) arata ca in
ceea ce privefte efectui protejarii, se observa sporuri de productie
numai la plantarile de prim,i%'ara, iar la plantarile de toamna pro-
dtictia este mai mare nutnai la variantele neprotejate (tabelul 34),
Avantajul protejarii culturii consta fn limpurteraECa productiei care
se recolteaza cu 1213 zile mai devreme datorita crefii'rii mai
Tobelui 36
l*r<iilu<:tia d* salati In fumble d epoca ile plantare
(d(Jp3 P o p l i i c i n e l lii l o r < l ^ c h e c u O l g a )
Variautrlt
Ure<diiufe |>rotejat
Urechiufe neprotejat (martor)
Timpurile de Banat pmtcfal
Timpurie de Banat neprotejat
Polul Nord protejat
Polul Nord iii:protejat
k^lba
11300
13 200
14 600
If; 200
13400
14 200
l^odDcfJet
s
too
no
122
101
130
kg/ha
11(200
laioo
19 300
17 lOO
18 300
16 400
%
l Ui
too
147
130
133
12S
167
: ^t Si i . ' , . - i . i / ^Si ,
Fig, 53 ^- Plante de 3alat& ciiltreate
J -sub plast k i J tn tMCa tlKsoOperit
intense a plantelor sub adi^posturi (fig. 53). Productia mai scazuta
se explica prin accea ca plantele tn adajxasluri cresctnd mai intens
sfnt in folate, pe dnd plantele crescute ?n aer liber au capattni I e
mal mici, Insa mai fndcsaic
Recoltarea se face t^alonat din prima decada a lunii martie
pina la a doua jumatate a lunii aprilie pentru culturile plantate
din toamna, obtinindu-se o productie medic, de 1020 H>ne la
hectar.
CULTURA SPANACULUI
,Se folosefte soiul Matador, care se seaniana tntre 25
septembrie 15 octombrie, fntr-un teren bine pregatit. Se fac
doua tngrafari cu azotat dc amoniu, una fn toamna cu 150 k^ha
fi alta in primavara cu 200 kg/ha, Se iriga dc doua ori, dupa se-
manat fi in primavara, daca aceasia este seccioasa.
Plantele acoperiie o data cu venirea primeior zile calduroase
la sflrjiiul iernii, pot fi fortatc, ceea cc permite sa se rccolteze
foarte de timpuriu, Astfel fn primavara anului 196S, la CA. P,
16S
Anadolcbioi Constanta, recoltarea s-a facut intre 5 februarie
18 martie, iar la C.A.P. Palazul Mare Judetul Constanta
fntre 12 februarie 1 martie. Productia la hectar este de
8 00012 000 kg frunze.
CULTURA PENTRU CEApA VERDE
Producerea de ceapa verde se poaie praciica in sere
^i adaposturi incalzite, sere fi adaposiuri-solar fi tn teren descopc-
rii, dar protejat temporar primavara.
In vederea fortaril sc recotnaiida arpagic cu diamerrul pina la
4 cm care sc sorteaza fn preaiabll. Pentru crefterea mai rapida a
frunzelor tn mod obligatoriu virful arpagicului se talc circa 1/4
ceea cc da posibilitatea oxlgcnului sa intre fn caniitaie mai mare
la muguri. Se mai practical umectarea arpagicului cu apa calduta
la temperatura de 353S^C timp de 12 ore.
Arpagicul se planteaza fie direct in teren, fie dupa ce a fost
lasai dt cva zile la temperatura de 1822"C pentru a emitc radit-
cini fi primele frunze, Pentru a obtine productii mari, arpagicul
se planteaza unui Itnga altul, fara spafii libere,
Ca lucrari de Ingrijire tn mod obligatoriu se face fngrafarea cu
20 g/m* azotat de amoniu fi 10 g/m^ sare potasica tirmata de
udari succesive odata la 5 zillc. Tn conditii de sera fi adaposturi
tncalzite ceapa de stufat se poate recolta dupa 2,5- -30 zile de la
plantare (fig, 54) obtintn-
du-se circa 1520 kg/m-.
Tn serele fi adaposturile-
solar arpagicul se plan
teaza din loamna, iar tn
primavara se face acope-
rirea CH adaposiLiri timp
dc 1530 zile, Plantarea
in acest caz sc cxecuta
in rinduri simple sau tn
benzi. Se obtine o pro-
ductie de ^ circa 10 COO p,^ ^^ _ Ce.apa vcrdc iot^ta t adaposturi
kg./ha ceapa verde, joase sneaiiite m s^l
169
VI
EFICIENTA ECONOMICA A CULTURM LEGUMELOR
SUB PLASTIC
In ansamblul metodelor de producere a legumelor, fo-
losirea materialelor plastice ocupa un loc din cc fn cc mai im-
portant, Industria de materiale plastice se dez\'olta intens, cee-x
ce influenteaza ritmul de dezvoltarc a exinstructiilor destinatc le-
gumicui turii.
Costul scazut al constructiilor acoperite cu material plastic, ter-
mcnul scurt de recuperarc a Invesiltillor, Ufurinta tn exploatare,
poslbilltatilc mari pe care le ofera de a se ob(ine recolle extratim-
purii fi benefidi ridicate stnt elcmente valoroase care plcdeaza
pentru gcncralizarea In productie a serelor fi adaposmrilor, .'Nna-
liza economica facuta demonstreaza fi mai bine avantajelc folo-
siril plasticuiui in legumicultura.
EFICIENTA ECONOMICA A INVESTiyilLOR
Faptul ca nu exista tnca prolecie tip pentru construc-
tiile legumicole acoperite cu plastic, consumul dc materiale dlfera
fn Iimate foarie largi de la o unitate cultivatoare ia alta. Din aceasta
cauza se folosefte o gam'a larga de materiale puntru structura, tn
functie de posibilitaiile locale fi ale industriei.
Din analiza acestui aspect la un numar de 30 cooperative a
relefit ca peniru siilpii de sustinere se folosefte in primul rtnd CR,
In proportie de SCo/c, teava, rebutata de diferite dimensiuni iS^./ii,
170
otel-beton 2,5y^ p ciment 2,5/. Pentru acoperif^ se utili-
zcaza capriori din conducte metalice fi otel-bcion in mica masura
(cca, 10.i/,j) fl lemn de categorii inferioare 9C*yV
In fnnctie de solutile diferite din punct de vedere constructiv,
costul acestora variaza fntre 80 000 lei/ha la C.A,P, Cringul - Ju-
detul Teleortuan la o sera cu suprastructura ntimai dm bare dc
otel-beton, la 25,^ OOC lei./ha la C.A.P, (^ucea Mare, judetul Dolj,
cu suprastructura din teava metalica,
Pentru a stabili tipul eel mal economic dc sera s-a anabzat pon-
derea fiecarui material dc coiistructie pe suprastructuri fi infra-
structure. In acest sens, drepi model s-a ales o sera-bloc de uu
ha, cu stilpii din conducta metalica, capriorjl din ferme de otel-
beton, panouri acopcritoare din lemn fi fundatie dc ciment, S-a
constatat ca din tot consumul total de materiale cota cea mai mare
o reprezinta cheresteaua rafinoasa 79 m^/ha, fierul beton - -
85,500 kg.dia, tcava neagra 2 000 m/ha, polietilena 2 400 kg/'ha
fi ci men tul 9 2O0 kg/ha.
Din punct de vedere economie prezinta interes consumul de che-
resiea pentru suprasiructura. Kaportat la candtaiea totala de che-
restea, pentru panouriie de acoperif revine 53^/a (34 m%a ) , pen-
tru jgheaburi 43,2'Vo (42 m*/ha) iar pentru panouriie laterale
3,8/f, (3 mVha).
Daca sc analizeaza valoarea materialelor pc elcmentele construc-
tive reiese ca din costul total stflpii d.e sustinere reprezinta 22,25**/o,
fermele de acoperif 27,75o,/o, jgheaburiie 8,64"/, panouriie pentru
acoperif 19,44*/,,, plasticul 21,92/tt. Din totalul valorn manopern
pentru stilpii de sustinere s-a ohcltuit 23,44ft.'V pcnim fermele de
acoperif 24,4*/o fi pentru sudarea plasticuiui 14,06"./o. Rezultatele
analizei dau indicatii asupra posibilitatilor pe care lc are proiectan-
tul, ca prin solutii noi de prosectare fi esec-utic M reduci costunle
pentru executarea serelor bloc.
Pentru evidentlcrea efidcntei economice a investitrilor^ s-au ales
citeva tip uri de constrLictii, folosi ndu-se un sistem dc 4 indicator!,
redati in tabelul 37,
Investitia specifica variaza tn functie de tipul constructtei, Daca
la tipul eel mai simplu dc adapost investitia a fost dc 14 700 IciVha,
la scra-bloc cu panouri din lemn s-a ridicat la 229 000 lei/ha. Ana-
lizind ncoefideniul de eficienta economica", indicatorul care arata
171
ce valoare a productiei se obtine comparativ cu investitia facuta,
rez:ulta ca valorile ccle mai ridicate se obtin la serele cu supra-
fete mari, tntre care se nnmara sera-bloc cu suprastructura din otel-
beton.
Tabeiut 31
liidleatorii
rcoDomlcl
I n v^eiititia specif! -
<;5, {lei/m=)
Coel i ci ent pl l de
cf i ci enl 4 econo-
mi c ^
Ra t a r e nt a bi l i -
Ter mcni j l de r e -
CUlXTare ( ani )
Efi ci e n t ^ c d n Dmi c a a
Adlpo^turi joase li|>
Tunel
simplu
1.47
0,46
133
3/4
Tnin^t
a^bl n
1.80
0,3S
no
1
Cort
2,10
0,35
99
1
i nve s t l f t e i
IinfivdLlir,nl
bet on
u pirl:itfl
1S,20
0,fl
71
Sei9 iolar tip
Hlos d a
ottl betoa
01.1 prfl nt a
I0,.T
1.09
SI
1
E k Cc u
ptLSOni
dilt kmi l
<daLi]^
dtu )av
2-2,9
0,92
427
^U
Indicatorul termen dc recuperarc" este revelator in ceea cc
priycftc eficienta economica, mai ales fn conditiile cooperaiivelor
agricole de productie, Recuperarea cheltuieiilor in ilmp de 3 pfna
la 2K luni este deosebit de avantajoasa ji recomanda extinderea
acestor consirucfii in productie.
In ceea ce privcfte investitiile facute cu adaposturile joase, aces-
tea sint diferite fn functie de ijpul constructiei. Asifel, in ca2ul fo-
losiril unci supra s true turi din nuiele iiivesiitia se ridica la circa
12 OOd lei/ha. Adaposturile cu scheletul din rigle de lemn au dat
rcKuliate saiisfacaioare, pentru consiruirca lor pe 1 ha fiind nece-
sara 0 iiiyesiitie de 25 000 lei, Un tip de adapou tunel, executat
din arcuri de Ofel beton la CA. P. Mi^il fi I.A.S. >iazarcea a ne-
cesitat cheltuieli fn valoare de 35 OOO lei/ha, CA. P, Curtici din
Judetul Arad a folosit adapostul rip cort executat din' araci de
lemn fi sirma cu o investitie de 22 000 Ic-i/ha, care s-a dovedit eco-
nomic fi practic.
172
EFICIENTA TIPURILOk DE CONSTRUCJIE
Experimentarea comparativa a 4 tipuri de sere-soEar
p un rip de adipost simplu tunel tn anul 1^641966, a avtit scopal
sa elucideze problema daca tipul de sera influenteaza productia
de tomate, S-a folosit hibridul nr, 10 X Bizon, rezultatelc obtmute
fiind redaic tn tabelul 38.
Jabt l ul 3b
Influenta tipului de constructs ^upra prpduc^l*! d* tomite in anul 1969
Ttpiil <!e constructi*
Adapost t i p ttinel simplu fmartor)
Ser i l a r individnala t i p tunel
simplu
Sera solar individuala, l i p tnnel dublu
Serd solar individuala cu panouri
SerS, solar blae t i p tttnel cn prelata
SerS. sokr bloc CU panouri
froduclla totaW
kflts
351 100
SO 400
S7 100
40 700
57 700
SO SOO
%
100,0
128,9
14^,0
127,1
146,6
144.5
Pr4>duc|[a
pEnl 1:1
k.S.'Ti^
IftftOO
43 800
53 900
43 100
39 300
43 400
tEmpurie
10 Vl l
% ain
47
S7
94
BO
9
7B
Comparativ cu adaposturile joase, productia In serele-solar este
net superioar,a In toate variantele, reprezenttnd uu spor de 2747*,/Q,
De asemenea, se constata ca in ire serele-solar individuale fi serele-
solar bloc nu exista dlkrente marl in ceea ce prlvcftc productia
rimpurie recoliaia ptna la 10 iulie. Numai sera solar individuala
tip tunel lat a dat o productie mai mare, adica 94**,',) productie
timpurie din productia rotsala rccoltaia la bectir.
Pe calitati, productia nu se diferentiaz.a cn tipul de sera, Dife-
rentcle tntre variante la fructele de calitate extra sfnt cup rinse
tnire 24'*/o. In adaposturile joa.se procentul dc fructe de calitate
extra este cu 2022'^/o mai mic fata de serek-solar, I.a tipurile
de sere-solar individual, productia timpurie este mai mare la pri-
mele rccoltari fata dc serele-solar bloc, datorita conditiilor de lu-
mino^Itaie mai favorabile tn aceste tipuri.
Defi plantarea este foarte timpurie, cea mai buna proportie de
prindere, %,5'',''ft, se obtine tn ca2ul utilizarli sercior-solar tip bloc.
173
t n serele solar tip lunel se realizeaza o proportie de prindere de
92,5^1/(1, iar ctnd cultura este neprotejata, defi rasadul sc planteaza
tn ctmp tirz.iu, prinderea este de numai S7,5*'/o.
Din analiza economica efectuata, reiese ca la tipurile de sere
montate pe tocuri de rasadnite, valoarea investi tii lor pe m^ este
mai redusa fn comparatie cu rasadnita acoperita cu sticla, deter-
minind scurtarca cu peste 1 an a termen ului de recuperarc a in-
vestitiilor, .adaposturile montate pe teren Incalzit asigura cea mai
ridicata ren labi li tate, dfnd posibilitatea ca ranibursarea investitiei
sa se faca dupa un an de c.s:p loa tare, tn acelafi termen cu terenu-
rile protcjate, dar nclncablte,
I-a serele din plastic montate pe rasadnite, produc\ia globala
pe m* este mai marc cu circa 30'*/fl fa^a de rasadnitele acoperite
cu Slicla. La adaposiurile tnalte, recoltarea tncepe cu 1025 zile
mai devreme, decit In adaiwsturile joase, Aparitia mai timpurie
a productiei asigura o valorificare mai avantajoasa fl deci o efi-
cienta economica mai ridicata a cultuirli. Din analizele facute a
rciCfit ca cea mai mare rata a rcniabilitatJi, de 155)68*/, s-a
obtinut la serele bloc fi individuale, acest indicator atingfnd valoa-
rea de numai 4092I','H-) la celelalte tipuri de constructle.
Studiul comparativ efectuat de I Ma i e r {i960) la Insiitutul
de cercetari pentru leg;umicultura fj flori culttira" asupra a doua
sere, una acoperita cu polietilena, alia acoperita cu poliesteri on-
dulati, arata ca tn procesul dc exploatare serele din poliesteri so-
li ciiind cheltuieh mai scazute, au o eficienta economica mai ridi-
cata decit serele de sticla (tncalzite) fi serele din polietilcna, ne-
fncalzite. Din daiele prezentate dc autorul citat, rezulta ca in ci-
clul 1, la ailtura de lomaie rata rentabilitatil este de I6(i/a tn cazul
serelor din poli<;stcri, 122'Vft la serele din sticla fl IIT^.^V la serele
din polietilena. S-a stabilit ca fn serele din poliester se obtin pro-
duse la un pret de cost m,ai scazut cu 0,1 d - 4,h lei.,''kg comparativ
cu celelalte sere, datorita realizarii unOr productii ridicate fi a unor
clieliuicli inal reduse.
EFICIENTA CULTURILOR DIN ADAROSTURI LE JOASE SOLAFt
Sintetiztnd estpericnta de pina acum In folosirea ada-
posturilor joase temporare sc poate afjrma ca rezultatelc de pro-
ductie fi financiar-txionomice obtinute sint cdificatoare. Adapostu-
174
rile joase dau posiblliiaica protejarii culturilor cu port scund, de
tipul salatei, verzei, conopidei, sparanghelului, guliilor, care au ce-
rinte moderate fata de caldura, dar acoperite primavara tfi grabesc
vegetatia, Productia culturilor timpurii de prima aparitie (salata,
I'arza, conopida, sparanghcl) mult mai economica prin lolosirea
,adaposiurilor mici, decfi prin acoj^erirca cu sere.
CA. P, Lu[nca Noua" din Cuniti Judetul Arad, cultiva tn
fiecare an tomate sub adaposi uri joase, tip con, pe suprafete niari
de 612 ha. In diferiti ani la aceasta unitate plantarea s-a facut
intre ."J- -15 aprilie, tn functie de conditiile cbmaiite, cu 1520 zile
mai devreme decft culiura neproiejata. Din observatiile facute dc
C o d r e a nu (1967) a relcflt ca In anul 1965 prima recolta s-a
obtinut in adaposturi pe data de 17 iunie, iar In cultura fara pro-
tejare fn ziua dc ,)0 iunie, Perioada de recoltare a variat tntre 4.1
zile (17 iunie 26 iulie) la plantele cultivate sub adaposturi p
4S zile (30 iunie IS august) la cele neprotejate. Se evidentiaza
faptul ca la data de 2 iulie din cultura adapostlta s-au recoltat
1 514 kg pe 2i/ba fructe, iar din cultura neadaposrita numai 56 kg
pe zi/ha.
In ceea ce privefte productia totala de tomate la culttira prote-
jata, a fost de 24 118 kg/ba, iar la cukura neadaposrita de
25 120 kgi'ha, Productia livraia la export a fost de 16 159 kg/ha
la culiura adaposiira (eZ^/o) fi de 15 322 kg.'ha (61*/|.-,) la cea obif-
nuiia. Pretul mediu de livrarc a variat lntre 5,30 lei/kg la cultura
adapostlta cu folli de polietilena fi 3,23 lei/kg la cultura obifiiuita,
ceea cc a dus la obtinerea unui venit de 127 950 lei, la culiura
adapostita, fata de 81300 lei..''ha la cultura obi^nujta, S-a obtinut
un venit suplimenlar de 46 650 lei fi o rentabllltate a folosirii ada-
posturilor de 61,3'/o-
Kezultatelc favorabile adaposturilor joase le-a obtinut tn anul
1967 Siatiunea expert'meniala kgumicola Ifalnita-Craiova la care
s-au reaiizat 3B OOC kg frucie dc tomate la hectar, din care 22 500
{60>/fl) calitatea 1. Plantarea s-a efectuat la 17 aprilie, iar recol-
tarea s-a desfafurat Intre 20 iunie fi 27 julie. Aceste date sint
confirmate fi de practica C.A.P, Tfrgovifie, care de pe o suprafata
de 9 ha cu tomate, a obtinut 252 750 kg fructe cu o valoare de
463 215 lei, rccoltate tn perioada 10 iunie 26 iulie.
175
EFICIENTA ECONOMICA A CULTURILOR DIN SERELE-SOLAR
In ceea ce privefte serele acoperite cu plastic, acestea
fi-au dovedit marea eficacitate economica .fi locul bine definit pe
care fl ocupa in cadrul ansaniblului de efaloiijare al productiei legu-
micole. Cercetarile efectuate, fi pracrica unitatilor cultivatoare au
demonstrat ca serele-solar completeaza In mod substantial produc-
tia ex tra timpurie de legume, constituind o veriga necesara intre ra-
sadnitele fi adaposturile temporare tip tunel.
Cu toata diversi tatea de meiode agroiehnice, pin a In prezent
nu sint posibilltati ca plantatui legumelor termo file sa se poiita
efectua In a l l l - a decada a lunii martie, .Acest fapt era considcrat
ptna nu de mult ca uu marc rise, Folosirea serelor-solar inlaturi
acest rise permitfnd grabirea vegetatiei fi obtinerea de productii
sigure toceptnd cu sffrfltul lunii mai fi tnceputul lunii iunie,
Practica din ultimii ani a unitatilor ctiliivatoarc demonstreaza
ca serele acoperite cu material plastic ofera posibilltati mari pen-
tru largi rea sortimentului de legume. Tn cultura de primavara cul-
turile dc tomate, innete, ardei gras, fa sole verde, dovlecei, pepeni
galbeni, se compona bine, iar plantele Ifi grabesc fructificarea cu
circa 15 zile fatii de culturile nepix>tejatc, Incalzirea serelor cu
plastic prin conducte cu apa calda sau abur. asigura o ridicare a
temperaturii, ceea ce permite plantarea mai timpurie, din 2d fe-
fruarie 10 martie fi tncepe cea recoltarilor in a doua decada
a lunii mai,
Modul eficient tn care se folosesc serele poate fi Ilustrai de re-
zultatele obtinute la CA. P. Palazu Marc, Judetul Constant-a, Su-
prafata de 2,4 ha a fost cultivata in primul ciclu de productie
cu salata, spanac, tomate, vinete fi ardei, ceea ce a dat posibilitatea
valorlficarilor Cfalonatc pe piata orafuiul Constanta. Spanacul fi
salata semanate din toamna fi protcjate otiata cu aparitia prime-
ior iile calde de primavara au putut fi rccoltate la InceputuI lunii
martie fi aprilie cu valoriflcarea productiei la limita superioara.
Dupa spanac fi salata, pc acelafi teren s-au plantat lomaie fi vi-
nete, la care valorificarca s-a terminat pe 20 iulie ^i 31 Iulie,
In sere .s-au cultivat cu succes vinetele fi ardeiul, plantarea efec-
tufndu-se tn diferitele unitati culilvaioare la o epoca timpurie, tn-
tre 5 fi 15 aprilie, ceea ce a permis ca rccoltarile sa fnceapa fntre
15 fi 20 iunie, Datorita respectarii epocii de plantare, adop tate
la conditiile locale de clima, s-au putut realiza productii de;
15 000 kg/ha vinete fi ardei gras fi 5 OCO kg/ha ardei iute ia CA. P,
176
Constanta judetul Dtmbovita, 26 000 kgj'ha vineie fi 34 000
kg/'ha ardei gras la C^,A.P. Palazu Mare Judetul Cxmsianta,
45 000 kg/ha vincie la C.A.P, Bascov Judetul Argej. C,A,P,
Domncfti Jude(ul llfov, care dcservcftc piata Municlpiului
Rucurcfri, a reaiizat In anul 1968, dc pc suprafata dc 2,44 ha cu
vinete fl ardei gras, 401 44S lei, recoliarjle timpurii obtinlnd pre-
luri medii de 4,945,35 lei.
Studiile efectuate la Siatiunea experimentala agricola Arges,
arata ca protejarca culturii dc castrai-eti in scrc-solar, a dus la ob-
tinerea unei productii limpurii fneepfnd din 25 mai fi continu-
fndu-se fn luna iunie, Pc aceasia cale se compleiea^a golul crcat
In aprovizlonarca pietii cu acest produs, din perioada cfnd s-au
lichidat culturile extratimpurii din rasadnita fi n-au apiirui inca
cele din cimp, Venitul total, reaiizat la ni- dc cultura aiInge va-
loarea dc 33,51 lei din care un beneficiu de 26,55 lei, de unde re-
zulta gradul ridicai ai rentabilitatil culturii tn sera-solar.
Tabslut 39
Etltien^a economlci a culturii totnatfslor cultivate in serle solar
In anul I $(7
IildiC4twu Ec6iU>niLi
PrtHluttia
Dat a primei re>lta.Ti
Valtjb%rea proi;iiif.tipi
Clielluieli de prrntuctie
Pr<it lie cost
Beneliciul
Rat a rcnt abi l i t i t i i
U.ll.
kg/ ha
.
lei /ha
leifha
Inji.fha
l ei / ha
/.
St *t i T^ca Ex-peli-
mcvt;il^ l ^bi i l Ll -
Ciclul 1
cul l i ng
I V - V l l
46 OOO
2$ V
'r,t'2 410
E!I 000
1,&7
141410
155
CItlul 11
(^ultkirl
VI I . . . X
25 600

38 4fiO
2&2TO
MO
10 aiio
:ni
C. A, P.
Har e
a d d 1
CElllUtJt
I V- Vl l
36 400
S VI
226 2S0
oo rtoo
i,48
1:^13 950
ISO
Golems
-Ddj
Ckl ul 11
unlturil
V I I - X
23 400
- .
30 SOO
35 :my
o.fis
4S00
13,9
i n ceea ce privefte eficienta economica a serelor pe cele doua
cicluri de product'c, cercetarile efectuaie dc Siatiunile experiiuen-
lale fi pi'actiea unor cooperative agricole de productie ne dau
unele indicatii prctioase (tabelul 39). Astfel la cultura de tomate
primul ciclu, dc primavara, c.vie foarie eficieni cu o rata a rentabi-
12 Cultyf* Ij'tiiFnclDr
11;
177
litatii dc 155'/i> la Statiunca experimentala l^alntta p 150"/(i la
C.A.P. Goicea Mare. In ciclul de toamna rata rentabilitavil sc
reduce la 3d''/i, la Statiunca experimentala Ifalnita fi 13,9'.''o la
CA. P, CoiccaMarc,
B U L I O t i RAF I E
1, A n a s t A s i c , C Cultura IfgufncSor liiupurii in dmp protejat -ru pCtlif-
uha'A. Redfwua Revistclor JHgrieMc, ucuri:.^ti, 196,'t,
2, RSl n, 5, i , M. ; Ct i i i i o m P f { A gli J i ; Ra c f u , G r ; H o l d o t i , 11,
AupKtc privind ertjwrea productiet Je tomate tn MJarii ^ ctmp. In
R*vista Je HorricuUtira 51 Vi i i aJi i i r i " 11 r, 3, 1%9.
5. Ba , y e c , V, L'iiTipie^ di,4 mat-iii|c ptastico nelJs pfoduiioni- di-]
pomodoro in divfrw iondizionl dtmsttche dcHa Slavonia, In , . \ ni Coj5fessci
Inccrn, isuJle a^l i oi i i oni dtllc mitcric pjastitlie ill asftCCfllura", 19^6,
Italia,
4. C t - * i 4 i * s t u , 1. - Prot ci art i cu fdji de polietilenS a cukurtj de variSt
tinipuri*. In FoJasirea raaie^or plastice in lesumkuliurS", Rcdaeu* Revis-
t dor Agricole, Bli:urejti, 1966.
3, C o b J l a ? , B, Gnnn-iliutJi privind ^foJosirea miscJor plisticc in Ic^a-
turtt- Pfotejarea culturii dc v-irT,i timpurie. In Fo!osirca miselor plistl*.-i;
in ilcgiuniculturf". Rtdicti. ! Rcvistdor Agricole, Bucurefti, 1966,-
0, C a i i n i, E, La colcurA nmicipAlA .JeHc iuchc di zucchicri. In L'infor-
niatorio agrario", nr. 1620]f>Zi, I960.
7. D r a g u t , G h, ^- FolosirL-a poJierilenci l i protsjarej legumelor ptcifru
prelungirca pcriondfi de recoitare ptna toamna iirziu. fn ,Foloiii"e* HiAij'."-
lor pfaKici: in leguniiculturi". Redact la RevirteW Agricole, Jlucurcjti,
5. E r s n j a , V, - ^ Ranic o^ r t i pod sillteiiccikoii pllortkoi. In , Prod. KcJli.
sovfi, Moldavti, 11 (J), 19f^,
9. G u g c 11 h a n , E. Provisurischc Fdiertwberdajchung. In .Stttdtlent, Er-
Tverbsgarten, S, 1966,
10. I c t r d a c h e s c u , O l g a ; D f i g u t , G h . ; S i l v i a C r i s r a
Cultura sub adapwtufi de polietilena a unor loiuri ji Kibfi^i limpurii
de 1'inefL-, In .Rcvisca de Horitcaltura 51 Viiicujtura" nr, 1, 19<iS,
11. I o n e s - f t l , M. Rezukatcle obfinuie j * Kanatisle (timpurii an sera-solar
a C^, P, Siiuejti J.ud. llfov. In ^Reviaa de HoriicukurS 41 Viticul-
Uira' , nr. 3, 1?6S.
12, K r i J o v , D, A, ; l a n a t i e v , V, P, Ranfc ovcujci port plionltoi,
ladaielstvo Dombai", Doiicfk, !9&6,
13. L u n c a , T, u c i s Cultura fasolei prMejiUJl CU nilse plastice. In . Re-
vista de IlnrtictiUura ;i Viti^cuktu-a" nir, M, IWS,
14, M a i e r , L a u r i a n Orgaiit^Jirea prodta^iei de legume in lailarii. In
Reviita de T lor(k'u(tra iji V'iticuJuira", nr, 11, liih^.
15, M tl r I a ; O V , T. ; K a r t a I o v , D. Otslejdanc na , piper v po(ic-
cileuovi cirinjerii, lii ,Gr;tdinarstvo" I, (966,
17S
1^, P et a-ECU, C, Noi bibrilii timpurii de romate. In .GrSdina, Via 51
Llvada" nr, i , 1^66,
17. P o p ; i , T}, Masuri t ar e Asigura prciducui mri Ae vincce ji arilei lU
sol.wii, fn Rcvisa tie Hofticulcura ^i VitieulturS" nr, M, I96S.
IK, P o p. | a c i n c J , G, ; I o r<l a c h e s i ' u O l g a Culrura ilJatei Sub
^idapiisturi din polietilcna. In ,Rcvista Gfiidina, Via ^i Livada" nr, 9,
19. S0111OS. A. A fajla szcrope a .F^iia-vcTHkinilteteSSal liajtatott zbld^g
liovcnyck jiivedeltnezas^g^beil. A ,I-ippai JinOS" tt>d. iilesszak dliiadiisai,
l %t , szept, 5&7. BudL\pe-ST, I t b?. '
23. S o mo s . A. T u r i 1. A nsiianragfolii^ j.olcte^hajtatAs n ^ a a y l a-
piszcalata. Kertiszet h Sml^szet, 1967, 16 ^' F. 12. sz.
21, V o g c l , G. Hrgebniiie J.um T.reibkarH}ftei Anbau timer Plastot'olt'en-
zelten. In .Deutsche Garn' nbau", 13, 1966,
S U M A R,
P r f f a 13
I, Mstterialeh platlice folosite in h^umicaltHrS , , 5
Pritnclc cercetari ^i apllcatii . - . . . . . _ . . . , , , 5
Situatia .ajL'.tuala ti
Materialele plastice suple 7
Maierialfllc plKiice r i ^ e S
Degradaraa plasiieulul ji prevenirea lui . , , , . , . . . . 12
B i b l i o ^ r a l i c , , . , . . 14
11. TipVfi de COtlitrmisi fi imtalafii Je intHhirc, cmiditinnarr.i aerului
}i irigare . . . . , , . 15
Ad^pLMturl, Tssadnite }! sere leoperiic cu plaitic 15
AdSipOSIuri J0ke . l*i
K^sadniie 20
Serele . . . , . . . , 22
Pregatirea y, ingrijirca plasticuiui 31
Sistem dc i ncal zi re 36
I nst ai at i i pent ru ineabEire , , . . , , SS
Disrpoiiiiive pentru "ncSilzire , . , 42
Sistne ?i disspoziriye de ventilafie , , , , . . 44
181
Dii-pOiitlT* pentru producerea bioitidu'lui dc carbon 4S
Instalatii de irigare , . , , , 49
D i b l i c i g r a f i e . . , , , - - - ^^
111, Condifiile mLcrofiitDittiee , , . , . , . . 54
Microdimatui In ba^itiele legumicoie S4
Microclimattjil in adipOSHiri 5I SCrc ^
Regimul temiic . , . , , . , 60
Regimul radisuiv ^
RcgEAul de iimtital.'i , . . . . . . , , ^^
Bilanful energetic {termic ifi radiativ) In sere ji adapcJSluri , , ^
Bilantul radiativ . . . . , . , , - 7"
B i b l i o g r a f i e . , , , . . 74
IV, Agtolehnica gerieralM in adapoitltri 'jOfiie ji fere 7fi
Alf^erea terenului ^i iluL-rlril* soiului ' *'
Proiejaica, constructiilor . . , , , . , . . . . . . , . 7St
FolosiFCH'I terenului . , . . , , ^^
Suciiunea culturilor In sere fi adaptjsturile incitltite , , , , Hi
Succesiunea culturilor tn sencJc fi adaposturile neiilcHzice . . , SS
Prevenirea ji combaterea btjlilor ji d.^unScorslor , &'
Igicna cuiuirala . , , , , , . . . . SS
Deiiilfectia seniinjclar . . , , , , , , , . . . . . ^^
De'iiiifect.iTca uneltelor ^1 co:mnicuei - . . . . . . . 90
Tratarea pamintului nutritiv p mranitei , , . . . . . 91
Combaserea bolilor fn perioada de vej;elAtie S2
Combaterea d.^Uilikojilor tn perioada de vegewtic , , , ^7
Pnotectia luCrilOtilor ji consumalOrilor S8
E i b ! i 0 g r a f i e - ^
V, Cull am speciala a l esfnfl or - 100
Cuitura tOrtiaidor . , 100
Soluri cultivate , , 100
J^roducerea raiaduJui . , . . , . . . . 104
Conditii de plantare . . . . , , HO
Ij Kri ri l e de ingrijire . . , . , 117
Cultura vinetelor ji a ardeiului gras 1!37
Soiuri cultivate , . , , , , 12S
182
Proilucerca rasadului 12
Conditii de plantare , , , . . , , , . . . . . , , 130
l-uersldle rfe tngrijire , 13$
Cuttura castravetilor , , , 141
Soiuri cultivate . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
Pfoducerea rasadului . , . , 142
Condijii de plantiire , . , , . , , , . , , , . , 144
Lucrarile de Ingrijire , , , 14S
Cultura pcpenilor palbcni fi verzi , 155
Cultura dovlecclului , , . . . . ' 158
Cuitura legumelor din grupa verzei |i verdcturilor . . , , . 100
Cultura verriiri 161
Cultura cnnopidei , . , , . . . , 163
Cultura salarei , , , , . . , , 166
Cultura spanacului . . . . . . . . , , , , 16
Cultura penEru ceapa verde , , , . 169
VI, Eficienta economics a cultitrii Itgtmxehr sub ph'Aic 170
Efitienta economi<i! a investitiei , . . . . . , . , . , . 170
Eficienta tipurrlnr dc construetii , , , 173
Eficienja Cuhurilur din adaposturile joase Wjlitr . . . . . . . 174
Eficienta ecoiioniici a cu'lturilor din sercJe-ajlar 176
B i b l i o g r a f t i ? . . , . . 17S
Jfedaclor: ing. .SlLVlU TEODOEESCU
Tehnoredactor: DUiMlTRU MAJI LU
Dat i a ai l es !,l9i liTO, Bun de iiptLr tS.D-t.lS7}.
Api r at tO'O. Kirlie fipar i nat l Bl(<i sl m' . r or nt ai
l6iei^SS. Coti eiiiioriale /fl,*3 Ci>ii ' le iipaf it,if).
A 7S3t C, 2~ jivrtlrfL ttibtivteeiie muft 61tS,}tli,
C. i - pei(.' u liit!tioiieii& mici SSi.
Til>?rMl mii.-J.'.iil:i1 snh doinaiiHla
nr. ns U
litireprliiderea pcliera Ncfi
U Dteembrte !9ia",
UucisrcsU
"Vjn. i . * * Sir, Gritiore Alciandrcscu o' , Sh^Si.
* * ^* * " Republica Sutialisia Rciminia
? s
E D I T U RA CERES
Lei 6,50
^ A ^J o o /^Z^M^
- Bibliographic -
Cultura legumelor sub plastic ( La culture des li^gumes
sous plastique ).
par B* MSnescu
professeur h la Faculti* d'Horticulture de Bucharest.
Les matiferes plastiques ont pris une extension large
dans tous les pays producteurs de legumes, ouvrant de nouvelles
voies dens 1'agroteehnique des piantes maralchferes, apportant des
modifications sEsentielles dans le processus tftchnclogique. La
resistance & la traction, la souplesse, la transparence optique
Elevee, la commodity d'Stre facilftment manipulees, la menifere
simple d'exploitation, sont des qualites que les inatiferes plasti-
ques remplacent petit h petit le verre, le metal et le bois dans
les constructions destinies aux piantes maraich&res.
L'utilisation dea matiferes plastiques comme coaverture,
offre des conditions favorables pour obtenir des quantites accrues
de primeurs. La protection des cultures tardives d'automne donne
la possibility de prolonger la periode de recolte des legumes
et d'augmenter la production h I'unit^ de superficie.
Le present ouvrage a comme objectif la presentation,dans
un tout unitaire, des problfemes concernant la constructionjla
chauffage, le microclimat, l'utilisation du terrain et le tehhno-
logie des principales cultures marainh&res. Les chapitres qui se
^ef^^ent h I'agrotechnique speciale et b 1'efficacitt^ economique
des methodes de culture pr^senten,t une importance particuliere.
Pour 1'Elaboration du prf^sent ouvrange on a consult^ une
riche bibliographie de speciality, on a utilise les resultats
- 2 -
obtenus par les stations exp^rimentales et les entrepriaes agrico-
les specialisees dons la culture des legumes sous plastique,
Edit^ par Editura Geres , Bucureti, 197o ,18^ pages.