I.S.D.R.

ISTORIA DREPTULUI ROMANESC

CURS 1
ORGANISMELE SOCIALE SI NORMELE DE CONDUITA ALE GETO-
DACILOR IN EPOCA PRESTATALA
Geto-dacii fac parte din cadrul neamului tracilor, despre care parintele istoriei
Herodot spunea ca e cel mai numeros dupa cel al inzilor. Tracii au patruns pe teritoriul
tarii noastre la sfarsitul neoliticului tarziu, in cadrul procesului de indo-europenizare a
spatiului carpato-danubiano-pontic. Ei sunt creatorii si purtatorii epocii bronzului pe
teritoriul tarii noastre.
In cadrul neamului tracic s-au cristalizat geto-dacii care sunt creatorii si
purtatorii epocii fierului pe teritoriul tarii noastre. Geto-dacii reprezinta cel mai
important neam tracic, atat din punctul de vedere al nivelului civilizatiei materiale si
spiritual pe care acestia l-au atins, cat si din punctual de vedere ai sistemului
organizarii politice pe care l-au construit. Cristalizarea geto-dacilor ca element etnic
distinct in cadrul neamului tracic a avut loc pe teritoriul tarii noastre, astfel incet putem
spune ca geto-dacii sunt autohtoni in spatiul carpato-danubiano-pontic. Aria geografica
de raspandire a neamului geto-dac a fost foarte intinsa, delimitata la nord de Carpatii
adurosi, la sud de !untii "alcanici, la vest de Tisa si la est de #istru. rezenta
statornica a triburilor geto-dace in acest areal geografic este atestata de izvoarele
istorice inca din secolul $I i.Hr. Istoriografia latina ii denumeste daci, cu referire la
triburile din interiorul arcului carpatic, iar istoriografia greaca ii denumeste geti, cu
referire la triburile e%tracarpatice. Este vorba de acelasi popor. Intrucat &trabo, in
'geografia(, afirma ca getii si dacii vorbeau aceeasi limba si constituiau acelasi popor.
Alaturi de informatiile oferite de autorii antici referitoare la modul de viata al
geto-dacilor, la nivelul lor de dezvoltare economica, precum si la formele de realizare
a conducerii societatii, informatii pretioase legate de viata geto-dacilor in epoca
prestatala le avem si din rezultatele descoperirilor arheologice, care intregesc imaginea
organizarii societatii geto-dace in Epoca restatala.
Cele mai importante referiri ale autorilor antici)
erodot) in cartea a I$ a a istoriilor sale, relateaza e%peditia regelui person
*arius, imparatul scitilor din steeple # ontice, desfasurata in +,- i.Hr. Toate
triburile trace intalnite in cadrul e%peditiei s-au supus regelui persan, cu
e%ceptia geto-dacilor, care au opus o rezistenta inversunata, fiind insa infranti
de armata persana, cu toate ca erau cei mai vite.i si mai drepti dintre traci.
Tuc!idide, in '/azboiul peloponesiac(, vorbeste despre uniunea de triburi
geto-dace a odrizilor din *obrogea, mentioneaza si numele a 0 conducatori ai
acestei uniuni de triburi, din sec $ i.Hr., &italches si &entes. Acest istoric arata
ca getii si celelalte popoare din *obrogea sunt vecini cu scitii, au aceleasi arme
si aceleasi obiceiuri.
1n autor latin, Po"#eiu$ Tro%u$, relateaza despre uniunea getilor dunareni,
condusa de /e% Histrianorum, care a .ucat un rol important in conflictul dintre
regale 2ilip al II-lea al !acedoniei si capetenia scita Ateas. Istoricii &trabo si
Arian descriu e%peditia lui Ale%andru cel !are la # *unarii, in anul 33+ i. Hr.,
,
ocazie cu care a fost cucerita una dintre cetatile geto-dace de pe malul stang al
*unarii.
1n istoric latin, Curtiu$ Lu#u$, in 'Istoria Ale%andri( vorbeste despre getii de
la # gurilor *unarii, care, in 304 i. Hr., au invins armata generalului
macedonean 5ofilion.
Istoricul Diodor din &icilia si olianos si geograful ansanias relatea6a
confictul dintre diadohul 7isimah si *romichete, capetenia unei uniuni de
triburi geto8dace, din campia munteana, conflict desfasurat intre 399 si 0:0
i.Hr. si care s-a terminat prin victoria capeteniei geto-dace.
Istoricul Iu$tiniu$ relateaza conflictul regelui geto-dac ;roles cu astarni si
povesteste despre pedepsele aplicate de rege soldatilor sai care initial fusesera
invinsi in conflictul cu astarni. Te%tele inscriptionatede la Histria mentioneaza
numele a 0 regi geti, 5amoldegicos si /omar%os, care in sec III i.Hr. isi
e%ercitau influenta asupra cetarilor grecesti de pe tarmul pontului Eu%iniu.
Istoricul Po"#eiu$ Drocu$ vorbeste despre incre"enta da&oru" #e
ru%o%o$ten rege" <cresterea puterii gero-dacilor sub regele /ubob intr-o zona
plasata in interiorul arcului carpatic=.
*in toate aceste mentiuni se desprind o serie de conclu'ii)
Geto-dacii reprezinta o populatie sedentara, care practica agricultura pe scara
larga, dispunea de cetati si asezari intarite si de armate puternice si bine echipate.
Geto-dacii au dezvoltat o stralucita civilizatie a fierului, mai ales in cadrul celei de-a
doua varste a fierului, laten, caracterizata printr-o puternica dezvoltare a mestesugului,
a productiei si a schim,bului de marfuri, ceea ce a dus la acumularea unor bunuri de
mare valoare pe care agresorii veniti de pretutindeni erau permanent tentati sa le prade.
2ormele de organizare si conducere sociala ale geto-dacilor prezinta trasaturile
societatii gentilice aflate pe ultimul stadiu de dezvoltare al ei) democratia militara a
triburilor si uniunilor de triburi. In cadrul acestui sistem de conducere sociala, organul
suprem de conducere a societatii este adunarea poporului in armata, care lua cele mai
importante decizii pentru viata colectivitatii, pe baza principiului ca cine isi risca viata
in lupta, trebuie sa si decida.
/egii mentionati de autorii antici nu sunt sefi de state, ci conducatori militari ai
unor triburi sau uniuni de triburi, alesi si revocati de Adunarea oporului, care le
stabilea si atributiile. &e manifesta tot mai accentuata tendinta acestor sefi militari,
spri.initi de arostocratia gentiloco-tribala de a-si permanentiza si consolida pozitia, de
a-si transmite calitatea cu titlu ereditar, plasandu-se deasupra Adunarii oporului, ceea
ce marcheaza tranzitia de la sistemul organizarii gentilice la sistemul organizarii
politice, adica de la comuna primitiva la stat.
Nor"ele de conduita
In epoca prestatala, relatiile sociale ale geto-dacilor erau reglementate prin
norme de conduita fara caracter .uridic, norme aplicate si respectate de buna voie de
membrii societatii si care aveau caracter religios pronuntat. 1nele obiceiuri sau cutume
fara caracter .uridic au supravietuit de-a lungul timpului, a.ungand pana in epoca
medievala, dovada incontestabila a continuitatii poporului roman. Astfel, herodot arata
0
ca fiii puteau cere si obtine de la parinti delimitarea partii care li se cuvenea din
proprietatea comuna, indiciu ca proprietatea privata se afla in plin proces de formare.
Alt indiciu) furtul reprezenta o foarte grava incalcare a regulilor de convietuire
sociala.
;bicei) inc!eierea con(entiilor, insotite de un ritual, compus dintr-un
.uramant, insotit de un anumit ceremonial, care aminteste de procedura infratirii din
Evul !ediu.
)ura"antul pe zeitatile din templu pe care trebuia sa-l faca slu.itorii regelui.
*aca regele se imbolnavea, se considera ca unul dintre supusii sai a .urat stramb >?
aflarea celui vinovat, asemanatoare in privinta dublarii numarului de ghicitori cu
institutia .uridica feudala a .uratorilor.
Ca$atoria) poetul !enandru, referitor la o epoca mai veche, arata ca unele
triburi trace cunosteau poligamia, dar informatii mai e%acte si pentru o epoca mai
recenta ne ofera poetul Horatiu care arata ca geto-dacii practicau cu strictete
monogamia. In societatea geto-daca prestatala, femeia avea o conditie sociala
inferioara barbatului, dovada in acest sens pedepsa aplicata de regele ;roles soldatilor
sai, invinsi in luptele cu bastarnii) efectuarea muncilor casnice ale femeilor lor.
Aceste reguli de conduita erau respectate in mod firesc si nu prin constrangere,
semnificativa fiind relatarea lui Aristotel) un neam tracic, agatursii, formulau regulile
de conduita in versuri si le invatau pe de rost cantandu-le. In acest sens, Iustinius arata
ca scitii respectau dreptatea in chip firesc, nu prin legi si Herodot mentiona ca inca de
pe vremea regelui persan *arius, getii erau cei mai drepti dintre traci.
*or"area $tatului geto-dac
&altul calitativ de la democratia militara la stat a fost rezultatul unor
tran$for"ari econo"ice si $ociale pe care le-a suferit societatea geto-daca)
dezvoltarea productiei si a schimbului de marfuri, ca urmare a utilizarii unor unelte
perfectionate si a cresterii productivitatii muncii, intensificarea circulatiei monetare si
aparitia si adancirea stratificarii sociale in societatea geto-daca, care a dus la formarea
claselor si categoriilor sociale. Acesta este conte%tul in care apare statul geto-dac ca un
instrument utilizat de patura celor bogati <clasa dominanta in societate= pentru a-i tine
in ascultare pe membrii saraci ai societatii.
&e contureaza cele + criterii #e %a'a carora di$tingeau intre organi'area
gentilica @ tribul $i cea #olitico-$tatala)
- Stratificarea $ociala
- Teritorial) presuspune ca apartenenta individului la comunitate nu se mai face
in functie de gradul de rudenie, ci de teritoriul locuit.
Acestia sunt factorii interni care au dus la formarea statului geto-dac si sunt
determinati. In afara lor au e%istat si factori e,terni, care au accentuat preocesul de
formare a statului geto-dac) slabirea puterii celtilor si ilirilor in luptele cu romanii,
precum si pericolul e%pansiunii economice si militare romane, statul roman cucerind
teritoriul *obrogei si stabilind limesul la *unare.
&tatul dac s-a format si s-a consolidat in cadrul indelungatei domnii a regelui
"urebista, despre care istoricul &trabon arata ca a pus capat luptelor interne care ii
divizau si ii slabeau pe geto-daci, i-a facut sa asculte de poruncile sale, intemeind o
3
mare stapanire, de a carei putere se temeau toti vecinii, inclusiv statul roman, aflat in
plina e%pansiune romana.
Regele %ure%i$ta a intreprins mai multe refor"e cu a.utorul marelui preot
deceneu, reforma #olitica presupunand unificarea prin mi.loace pasnice sau militare a
triburilor geto-dace. /eforma religioa$a) unificarea credintelor disparate ale triburilot
geto-dace intr-un sistem politeist unic si reforma ad"ini$trati(a) mutarea centrului de
putere al statului geto-dac din campia munteana in interiorul arcului carpatic,
intemeind o noua capitala, sarmisedgetusa.
ORGANI-AREA STATULUI GETO-DAC
;rganele centrale
Puterea $u#re"a) regele, varful nobilimii sclavagiste si al aparatului de stat. la
geto-daci, regalitatea nu era ereditara, desi au e%istat tendinte in acest sens, astfel incat
burebista si decebal erau fii de regi.
Ca o particularitate a succesiunii la tron in statul geto-dac) vocatie la tron o avea
si "arele #reot. Acesta .uca rolul unui adevarat vice-rege si completa cu puterea sa
religioasa puterea laica a regelui. Autorii antici iordanes si iocasius) marii preoti aveau
in statul geto-dac o putere aproape regala. ozitia pe care marele preot o avea in statul
geto-dac se e%plica si prin interesul regilor si varfului aristocratiei sclavagiste de a
acredita ideea originii divine a legilor, ca si la roma si ca atare preotii erau singurii in
masura sa interpreteze vointa zeilor, revenindu-le principalele atributii .udecatoresti.
!arele preot, in acest conte%t, era .udecatorul suprem in statul geto-dac. reotii
au constituit in statul geto-dac principalul factor prin intermediul caruia a fost elaborat
in sens formal si impus sistemul dreptului geto-dac.
;rganizarea centrala a statului geto-dac se completa cu o curte a regelui,
alcatuita din sfetnici si dregatori si organizata dupa model eremistic. In cadrul acestei
curti se contura si o ierarhie a dregatorilor, dovada ca acornion, dupa cum rezulta din
inscriptia de la dionisopolis, era primul sfetnic al lui burebista, iar vezinas era primul
sfetnic al lui decebal.
;rganizarea locala
Informatii in legatura cu organizarea locala le avem de la un autor antic suidas,
care mentioneaza ca pana la instaurarea dominatiei romane, in statul geto-dac, erau
unii impusi mai mari peste treburile agricole, iar altii din .urul regelui erau impartiti la
baza cetatatii.
&e desprind astfel doua conclu'ii)
- E%istenta a doua categorii de dregatori locali, dregatori cu atributii
administrative si dregatori cu atributii militare si de comanda.
- &tatul geto-dac era impartit in unitati ad"ini$trati(-teritoriale, iar agricultura
.uca un rol esential, dovada ca statul era direct interesat si implicat in
desfasurarea acestei activitati economice.
rincipala atributie a dregatorilor cu competente administrative era
supravegherea distribuirii periodice a loturilor de cultura in cadrul obstilor satesti sau
-
teritoriale, precum si a repartizarii produselor, ocazie cu care percepeau tributul
cuvenit statului.
ESENTA SI *ORMAREA STATULUI GETO-DAC
Din #unctul de (edere al e$entei, este un stat sclavagist incepator, cu
particularitati care il apropie de statele bazate pe modul de productie tributal sau
asiatic. In scurta sa perioada de e%istenta, cuprinsa intre domniile lui burebista si
decebal, statul geto-dac nu s-a putut desavarsi ca un stat sclavagist de tip clasic,
precum statele grecesti sau cel roman.
E%ista o #uternica $tratificare $ociala, pusa in evidenta de diocasius si
iordanes, care ne-au transmis denumirile claselor sic ategoriilor sociale in care era
impartit statul geto-dac. Clasele dominante erau) aristocratia sclavagista, ai carei
membri se numeau tarabostes sau pileati si patura saraca, ai carei membri se numeau
comati sau capilati.
*esi s-a practicat in unele domenii ale vietii economice, in special pe
latifundiile private ale tarabostilor, rel. sclav. nu s-au putut desavarsi in statul geto-dac,
astfel incat sclavagismul la geto-daci era unul incepator, sporadic, patriarhal, munca
sclavilor nu reprezenta baza productiei. Aceasta era asigurata de munca oamenilor
saraci, dar liberi, grupati in obstile satesti sau teritoriale. 7a aceasta se adauga si
monopolul regelui asupra minelor de aur, intregind astfel incadrarea statului geto-dac
din punctul de vedere al esentei in categoria statelor bazate pe modul de productie
tributar.
*ORMA
&tatul geto-dac a fost o monarhie cu pronuntat caracter militar ................
Imparatul *omitian i-a recunoscut lui decebal calitatea de rege, acordandu-i
diadema regala, in calitate de conducator al unui stat clientelar /omei. In ceea ce
priveste caracterul militar, acesta nu este o dovada de primitivism, ci este o consecinta
a permanentului pericol e%tern cu care statul geto-dac s-a confruntat inca din
momentul constituirii sale.
DREPTUL GETO-DAC
Concomitent cu formarea statului geto-dac, a aparut si dreptul geto-dac,
normele .uridice au luat loc obiceiurilor ne.uridice din epoca democratiei militare.
Ace$ta $-a for"at #e . cai/
- 1nele dintre obiceiurile sau cutumele ne.uridice din perioada democratiei
militare, acelea care erau convenabile si utile claselor dominante au fost
preluate si sanctionate de stat, devenind obiceiuri .uridice
- In conditiile noi ale organizarii politico-statele, prin repetarea unor
comportamente corespunzatoare noilor realitati economice si sociale sunt
instituite noi obiceiuri .uridice
- e langa dreptul cutumiarAnescris, care imbraca forma obiceiului, in statul geto-
dac s-a elaborat si un $i$te" de legi care nu ne-a parvenit pe cale directa, dar pe
care autorii antici il mentioneaza. &trabos si iordanes afirma ca legile, in epoca
lui "urebista, care pretindea ca i-au fost inspirate de zei , sunt transmise din
+
generatie in generatie pana in secolul $I i. Hr. rin aceste legi, nu s-a realizat o
simpla codificare a obiceiurilor, deoarece, spun autorii mentionati, legile
respective cuprind porunci ale regelui, ele cuprind norme de drept noi. In mod
deliberat, in procesul de legiferare, burebista a facut recurs la autoritatea
religioasa pentru a se face ascultat de popor si pentru a dubla autoritatea de stat
cu cea a religiei, in asigurarea respectarii legilor.
Institutiile dreptului geto-dac nu ne-au parvenit in mod direct, deoarece te%tele
acestor legi nu s-au pastrat. utem reconstitui insa in linii generale fizionomia
principalelor institutii .uridice pe baza unor izvoare istorice, precum si pe baza
urmelor pe care aceste legi le-au lasat asupra dreptului de mai tarziu. Cea "ai
i"#ortanta in$titutie a dre#tului geto-dac e$te cea a #ro#rietatii0 In materia
proprietatii, geto-dacii au cunoscut doua forme de proprietate)
a= Pri(ata
b= Co"una de(al"a$a a obstilor satesti sau teritoriale
a= E%istenta proprietatii private este atestata de un autor antic, cripton, care
mentiona ca in statul geto-dac e%ista mari proprietari de pamanturi si vite.
$anzarea sclavilor pe pietele Imperiului /oman era o practica frecventa.
;biectul proprietatii private il constituiau vitele si sclavii, iar titularii erau
tarabostes.
b= In ceea ce priveste proprietatea comuna devalmasa, fizionomia acesteia ne-a
parvenit, prin intermediul odelor poetului roman horatiu. *in versurile lui,
rezulta ca pamantul obstii satesti sau teritoriale nu era impartit, ci era stapanit in
devalmasie de membrii obstii, ca de altfel si recoltele stranse de pe aceste
terenuri. Cultivarea se facea conform sistemului asolamentului bienal. Terenul
de cultura era impartit in loturi, acestea fiind atribuite membrilor obstii prin
tragere la sorti, in folosinta individuala pe termen de , an, iar la sfarsitul anului
se redistribuiau familiilor din obsti prin acelasi sistem al tragerii la sorti.
Aceasta activitate era supravegheata de dregatorii avand atributii administrative.
CURS +
2oarte importanta in dr geto-dac este institutia casatoriei, despre care ne
vorbeste Herodot aratand ca aceasta imbraca forma unui contract de cumparare a sotiei
de catre barbat de la parintii acesteia, femeia aflandu-se intr-o stare de inferioritate in
raport cu sotul sau. AceastB pozitie sociala a femeii este confirmata si de poetul
;vidiu, care descrie muncile casnice pe care trebuiau sa le efectueze femeile geto-
dace.
Informatii pretioase referitoare la familia geto-daca avem din odele poetului
Horatiu din care se desprinde concluzia C familia gd era monogama, si din care avem
informatii referitoare la institutia dotei, institutie de straveche traditie getodaca, fapt
confirmat prin pastrarea in lb romana a unui termen de sorginte gd, sinonim cu cel de
dota, acela de (zestre(. Tot Horatiu precizeaza C principala zestre a femeii gd era
virtutea acesteia.
4
In materia dr penal, principalele institutii ale dr gd vizau apararea statului si a
proprietatii private. E%ista putine mentiuni concrete in aceasta materie, dintre acestea
mentionam faptul ca adulterul era pedepsit cu moartea, asa cum rezulta din odele lui
Horatiu.
e planul dreptului procesual, desi din pct de vedere formal atributiile realizarii
.ustitiei fusesera preluate de statul gd, in multe situatii, in special in cazurile de
vatamare corporala, continua sa se aplice vechiul sistem al razbunarii sangelui, o
forma a .ustitiei private.
;rganizarea activitatii de .udecata era una din principalele preocupari ale
statului gd, Iordanes precizand ca marele preot si rege Comosicus era .udecator
suprem. #u stim daca aceasta atributie a sa de .udecator suprem o e%ercita in virtutea
calitatii de rege sau in cea a calitatii de mare preot.
Informatii referitoare la materia dr procesual gasim si in poeziile lui ;vidiu,
care atesta utilizarea duelului .udiciar, o alta forma de .ustitie privata, pentru
solutionarea unor litigii.
e planul dreptului international avem informatii ce atesta rolul pe care preotii
gd il .ucau in cadrul ceremonialului ce insotea incheierea tratatelor internationale.
Organi'area de $tat a #ro(inciei ro"ane dace0
Cu toate ca romanii au cucerit cea mai mare parte a terit locuit de gd, cu
e%ceptia Crisanei, !aramuresului si a # !oldovei, nu intregul teritoriu cucerit a fost
inclus dpdv administrativ in provincia romana *acia. Astfel & !oldovei, Coltul &E al
Transilvaniei <;lt-Carpati=, precum si Campia !unteana, au fost incluse dpdv
administrativ in rovinicia /omana !oesia Inferioara. /estul teritoriului cucerit a
format provincia *acia care, de-a lungul stapanirii romane, a suferit o serie de
reorganizari succesive. Astfel intre ,94-,,D, pana la moartea lui Traian, *acia a
constituit o provincie unitara in cadrul Imp /oman. #oul imparat, Hadrian, in intre
,,D-,0-, prima reorganizare administrativa a provinciei *acia) Abandoneaza &
moldovei si cea mai mare parte din campia munteana, greu de aparat, si imparte
provincia *acia in 0) dacia inferioara <coltul &E al transilvaniei si ;ltenia= si *acia
&uperioara <celelalte teritorii ale fostei provincii unitare=.
In ,0-, Hadrian creeaza la # de Aries si de !uresul superior, o noua provincie
*acia, desprinsa dion dacia superioara, pe care o denumeste *acia orolisensis.
1ltima reorganizare a provinciei e realizata de Imp !arc Aureliu, intre ,4E-,4:.
Astfel, !arc Aureliu uneste *acia &uperioara cu cea inferioara, formand *acia
Apulensis si desprinde apoi "anatul, formand *acia !alvensis. orolisensis e tinuta in
granitele sale e%istente inainte de aceasta reorganizare.
Organele centrale de conducere ale Pro(inciei ro"ane Dacia0
Era o provincie imperiala, nepacificata, administrata direct de catre imparat
printr-un reprezentatnt al sau, numit 7egatus Augusti ropraetore, recrutat dintre
membrii ordinului senatorial de la /oma si de rang consular <fost consul la /oma=.
rin urmare, acest guvernator avea Imperium roconsulare <puterea de comanda a
consulului=, el putea comanda mai multe legiuni romane. /esedinta acestui guvernator
D
si capitala *aciei se aflau la Colonia 1lpia Traiana Augusta *acica &armizegetusa.
*upa ultima reorganizare, in *acia &uperioara, conducerea era organizata de un
7egatus augusti propraetore, recrutat tot dintre membrii ordinului senatorial, dar de
rang praetorian <fost praetor la /oma=, avand dreptul de a comanda o sg legiune
/omana <a FIII-a Gemina=. /esedinta sa se afla la Apulum, acolo unde stationa si
respectiva legiune. Capitala provinciei, insa, ramane la Colonia 1lpia Traiana.
In *acia Inferioara, conducerea era e%ercitata de un rocurator Augusti,
procurator prezidial sau praeses, recrutat dintre membrii ordinului ecvestru <ordinul
cavalerilor= si avea Ius Gladi, care ii conferea depline puteri civile .udiciare si militare.
Capitala provinciei *acia Inferioara si resedinta guvernatorului acestei provincii se
aflau la *robeta.
*acia orolisensis era condusa tot de un procurator prezidial, recrutat dintre
membrii ordinului ecvestru, capitala acestei provincii si resedinta guvernatorului fiind
la #apoca.
*upa ultima reorganizare a provinciei *acia, *acia !alvensis era condusa de
un rocurator Augusti <prezidial=, capitala si resedinta guvernatorului fiind la !alva,
iar in *acia orolisensis, atributiile de guvernator au fost preluate de comandantul
legiunii a $-a !acedonica, transferata din *obrogea in castrul de la orolisumG *acia
Apulensis era condusa de un legat imperial, purtand titulatura de 7egatus Augusti
opraetore *aciarum Trium, recrutat dintre membrii ordinului senatorial si de rang
consular, revenindu-se astfel la situatia inistiala intrucat, acest legat imperial, coordona
dpdv administrativ toate cele 3 provincii *acia.
1nitatea celor 3 provincii a fost intarita printr-o reforma realizata de Imp.
Ale%andru &ever, potrivit careia Colonia 1lpia Traiana devine !etropola celor 3 dacii.
1l alt organ de conducere la nivel central e Concilium riovince, Concilium *acare
Trium, infiintata de !arc Aureliu. Acest conciliu era o adunare provinciala, formata
din delegati ai oraselor din cele 3 porovincii dacia, care s eintruneau o data pe an la
Colonia 1lpia Traian, in palatul Augustarilor. !embrii acestei adunari provinciale erau
recrutati din cadrul ordinului ecvestru, precum si din cadrul ordinului decurionilor
<membrii senatelor municipale=. *elegatii prezenti la aceats aadunare alegeau un
presedinte al adunarii care era si preotul Cultului Imperial in *acia <sacerdos are
augusti=. Acest conciliu era insa un organ consultativ cu atributiuni limitate la
discutarea unor probleme de interes general ridicate de delegatii oraselor si
provinciilor si sustinerea intereselor acestora in fata administratiei imperiale. In acest
sens membrii acestei adunari puteau formula anumite plangeri adresate imparatului in
legatura cu eventualele abuzuri ale magistratilor provinciali. In realitate, principala
atributie a lui concilium privinciae era intretinerea cultului imperial si a cultului /omei
in scopul intaririi loialitatii si devotamentului provincialilor fata de autoritatile romane.
Organi'area financiara a #ro(inciei Dacia.
Administrarea finantelor provinciei *acia se realiza de catre un procurator
financiar cu sediul la Colonia 1lpia Traiana, unde se centralizau toate datele privind
impozitele si celelalte venituri ale provinciei. rocuratorul financiar era subordonat
legatului imperial al *aciei, fiind recrutat dintre membrii ordinului ecvestru, si avand
in subordinea sa un intreg aparat fiscal alcatuit din functionari inferiori. Aceasta
E
situatie s-a mentinut si dupa prima reorganizare in *acia &uperioara, iar dupa a doua
reorganizare si in *acia Apulensis.
*aca postul regatului imperial era vacant, conducerea interimara era atribuita
acestui procurator financiar, ca vice guvernator.
In *acia inferioara, *acia orolisensis si *acia !alvensis, atributiile financiare
erau e%ercitate de procuratorii prezidiali ai acestor provincii, iar in *acia orolisensis,
dupa ce atributiile guvernatorului au fost preluate de comandantul legiunii a +-a
!acedonica, activitatea financiara a fost incredintata unui procurator financiar special.
In vederea stabilirii impozitelor, din + in + ani se realiza un recensamant al bunurilor si
persoanelor, de catre magistrati specializati, denumiti *umviri Cvint $enales.
Impozitele erau de 0 categorii)
- *irecte @ tributa
- Indirecte @ vectigalia
*in prima categorie faceau parte tributul soli <impozit funciar, se platea nu numai pe
terenuri, ci si pe cladiri, si se mai numea stipendium=, tributum capidis <impozit
personal, platit nu numai de catre cetatenii romani, ci si de catre peregrini @ strainii=.
Impozitele indirecte)
- +H pe mosteniri, eliberari de sclaviG
- -H pe vanzarile de sclaviG
- ,H vanzarile altor bunuriG
- 0,+H pe circulatia bunurilor si persoanelor.
1ltimul impozit era perceput in cadrul unor oficii vamale denumite &tationes,
amplasate la granita provinciei si in interiorul acesteia, si care erau conduse la inceput
de niste sclavi imperiali. Apoi aceasta activitate a fost arendata unur Conductores, si
mai apoi a fost incredintata unor procuratori vamali recrutati dintre membrii ordinului
ecvestru.
In ceea ce priveste organizarea armatei, pe teritoriul *aciei au stationat mai multe
legiuni de-a lungul stapanirii romane)
- I Adiutrics
- III 2alavia 2eli%
- $ !acedonica
- FIII Gemina @ singura care a stationat de la inceputul cuceririi romane si pana
la retragerea aureliana.
7egiunile dispuneau de un teritoriu propriu, utilizat pt nevoile lor economice, iar
locuitorii acestui teritoriu erau obligati sa efectueze servicii in folosul armatei romane.
In afara legiunilor, in *acia au mai stationat si trupe au%iliare, care erau de 0 categorii)
cohorte si alae. *e asemenea, detasamente mi%te, denumite #umeri.
:
Organi'area locala a #ro(inciei Dacia0
rovincia *acia dpdv local era structurata in unitati administrativ-teritoriale de 0
categorii)
- Asezari urbane
o Colonii @ centre urbane puternic romanizate, ma.oritatea locuitorilor
fiind cetateni romani, ce se bucurau de plenitudinea dr civile si politice.
1nele beneficiau de Ius Italicum) fictiune .uridica in virtutea careia terit
acestor colonii erau asimilate cu solul italian astfel incat locuitorii lor
puteau e%ercita asupra pamantului dreptul de proprietate Iviritara, apana.
e%clusiv al cetatenilor romani. Titularii acestui drept erau scutiti de plata
impozitului funciar.
o !unicipii @ centre urbane mai putin romanizate, avand o pozitie
inferioara in raport cu celelalte centre urbane, ma.oritatea locuitorilor lor
avand un statut .uridic intermediar, intre cetateni si peregrini, adica erau
latini fictivi <se bucurau de conditia .uridica a latinilor coloniali, fara a fi
rude de sange cu romanii=. In perioada stapanirii romane, distinctia
destul de clara intre colonii si municipii incepe sa se estompeze, pana
cand se a.unge la o nivelare a statutului .uridic al oraselor in provincia
romana *acia.
- Asezari rurale
o Asezari organizate dupa model roman
adus @ agi - satul amplasat pe teritoriul unei colonii, locuit in
ma.oritate de catre cetateni romani.
$icus @$ici @ satul situat in afara teritoriului unei colonii, locuit
in ma.oritate de catre necetateni, latini si pergerini.
Categorii speciale de asezari rurale
&tationes @ punte vamale postale de paza si control unde se
incasa impozitul de 0,+H pe circulatia bunurilor si
persoanelor.
Canabae @ asezari rurale din .urul castrelor romane, locuite
de mestesugari, negustori, familii si rude ale soldatilor
romani.
o Asezari organizate dupa model autohton @ obstile satesti A teritoriale.
,9
;rganizarea coloniilor si municipiilor era unitara fiind realizata e%clusiv dupa
modelul /omei, si fiind asigurata e%clusiv de catre cetatenii romani. *e aceea Auliu
Geriu <autor antic= spunea ca romanele din imp /oman erau mici efigii ale /omei.
Conducerea suprema a coloniilor si municipiilor era realizata de catre consiliul
municipal <senatul municipal=, asemanator senatului de la /oma. !embrii acestor
senate municipale alcatuiau ordinul decurionilor. #umarul membrilor senatului
municipal varia intre 39 si +9 si era stabilit in actul de infiintare a orasului, in functie
de numarul cetatenilor romani ce locuiau in orasul respectiv. !embrii senatelor
municipale erau alesi din + in + ani de catre *umviri Cvint $enales, ei fiind recrutati
dintre cetatenii romani 'in genium( <provenita din parinti care au fost intotdeauna
liberi= de peste 0+ de ani, si avand o avere de cel putin ,99.999 sesterJi. Erau preferati
aceia care indeplinisera magistraturi municipale si sacerdotale.
7a vremea respectiva, ordinul decurionilor atinsese apogeul in imperiul roman,
dovada ca intr-o inscriptie descoperita la *robeta, el este denumit ;rdo &plendisimus.
&enatele municipale e%ercitau cele mai importante atributii privind conducerea si
administrarea oraselor, intre care solutionarea problemelor edilitare, cinstirea persoanei
imparatului in viata si a conducatorilor provinciei, organizarea spectacolelor si a
.ocurilor publice, atributiuni administrative si fiscale precum si alegerea magistratilor
municipali si sacerdotali.
Tot un organ de conducere al oraselor il constituiau magistratii municipali. In
cadrul magistraturilor municipale, pe primul loc se aflau magistratii superiori, care in
colonii se numeau *umviri Iuredicundo, iar in municiipii Kuatroviri Iuredicundo.
Acestia e%ercitau atributiuni administrative, e%ecutive si .udiciare. Alti magistrati
municipali erau edilii, insarcinati cu aprovizionarea pietelor, intretinerea strazilor si
cladirilor si asigurarea politiei orasului, precum si Ivestori insarcinati cu administrarea
finantelor si a bunurilor orasului.
In subordinea acestor magistrati municipali se afla un intreg aparat de
functionari si slu.basi marunti, denumiti aparitores.
!agistratii sacerdotali mai erau numiti si preotii municipali. Ei erau alesi de
catre decurioni, fiind organizati in cadrul unei ierarhii in varful careia se afla ontife%,
recrutat dintre decurioni, apoi 2lamines <preotii zeilor principali= si Auguri <preotii
inferiori=.
*upa ordinul *ecurionilor se afla ;rdinul Augustarilor. Augustarii sunt
persoane care nu indeplineau criteriile necesare pentru a accede la decurionat si la
magistraturile municipale. Augustarii erau alesi pe viata de catre decurioni si aveau ca
principal obiectiv intretinerea cultului imperial in provincia *acia, sens in care ei
trebuiau sa contribuie cu donatii banesti acordate orasului si sa contribuie la realizarea
lucrarilor edilitare. Augustarii se constituiau intr-o asociatie la nivelul intregii
provincii, cu sediul la Colonia 1lpia Traiana, unde rezida si conducatorul lor suprem,
numit &acerdos Arae Augusti si care era si presedintele lui Concilium rovincie.
Al treilea ordin in cadrul ierarhiei orasenesti il constituiau Colegiile. Acestea
sunt asociatii cu caracter profesional, religios, funerar, avand ca scop a.utorarea
reciproca a membrilor lor, cum ar fi Colegiul !estesugarilor, #egustorilor. Colegiile
profesionale erau organizate dupa model militar, membrii lor fiind grupati in decurii si
centurii si erau conduse de un refectus sau !agister, si puse sub protectia unei
personalitati a orasului, denumita atronus sau *efensor.
,,
Asezarile rurale.
; categorie speciala) statiunile balneo-climaterice. In *acia e%istau 0 categorii de
localitati cu regim .uridic si organizare speciale.
- *omeniile imperiale <atrimonium Cezaris= in cadrul carora se aflau
e%ploatarile aurifere din muntii apuseni.
- Teritoriul pendinte de legiunile romane.
Dre#tul in Dacia Ro"ana0
*reptul aplicat in *acia are un profund caracter statutar, consacrand un statut
.uridic deferit pentru diversele clase si categorii sociale.
,. Cetatenii romani) se bucurau de plenitudinea drepturile civile si politice. Cu
e%ceptia dreptului de proprietare Iviritara, pe care il e%ercitau doar cetatenii
romani care locuiau in coloniile investite cu Ius Italicum. In concret, cetatenii
romani se bucurau de o serie d edrepturi civile si politice)
a. Ius &ufragi @ dreptul de a alege
b. Ius Honorum @ dreptul de a candida la o magistratura
c. Ius !ilitiae @ dreptul de a face parte din legiunile romane
i. Ius comerci @ dreptul de a incheia acte comerciale.
ii. Ius conubi @ dreptul de a contracta o casatorie valabila potrivit dr
civil
iii. 7egis Actio @ dreptul de a utiliza mi.loacele procedurale dr civil
pentru realizrea drepturilor lor subiective si a pretentiilor lor
legitime.
CURS .
Cetatenii romani utilizau in raporturile dintre ei normele dreptului civil, iar in
raporturile cu necetatenii normele dreptului gintilor.
7atinii aveau un statut .uridic intermediar intre cetateni romani si peregrini
bucurandu-se in acest sens de o parte din drepturile civile si politice ale cetatenilor
romani. Astfel ei aveau ius comerci, ius comudi in anumite cazuri, precum si legis
actio dintre drepturile civile precum si ius sufragi, dintre drepturile politice. #u aveau
insa ius honorum si ius militie.
7atinii din dacia erau latini fictivi, in sensul ca aveau conditia .uridica a latinilor
coloniali, insa nu erau rude de sange cu romanii. In perioada stapanirii romane a
*aciei , statutul de latini devenise o e%ceptie, aplicandu-se unui numar redus de
,0
persoane, ca urmare a tendintei de generalizare a cetateniei romane. 7atinii utilizau Ln
raporturile dintre ei, precum Mi Ln raporturile cu cetBJenii romani Mi cu peregrinii
normele dreptului ginJilor.
Cea de-a treia Mi cea mai numeroasB categorie socialB a *aciei romane o
constituiau peregrinii, Ln aceastB categoriei intrNnd marea masB a populaJiei autohtone,
supusB Ln urma cuceririi romane. *acii erau peregrini dedidici, deoarece se opuseserB
cu forJa armelor cuceririi romane, iar ca urmare ei nu semai bucurau de dreptul lor
naJional, anterior cuceririi romane. eregrinii utilizau Ln raporturile cu cetBJenii romani
Mi cu latinii, precum Mi Ln raporturile dintre ei, normele dreptului ginJilor, oar peregrinii
obiMnuiJi utilizau Ln raporturile dintre ei Mi cutumele locale <leges morsIve
peregrinorum= Ln mBsura Ln care aceste cutume nu contraveneau normelor de drept Mi
principiilro .uridice romane.
*in e%aminarea categoriilor sociale ale *aciei Traiane, rezultB cB dreptul
ginJilor este dreptul comun tuturor acestor categorii sociale. 2ormele .uridicie
Lntemeiate de dr ginJilor, deMi diferite de cele ale dreptului civil produceau totuMi efecte
.uridice valabile chiar dacB acestea erau imperfecte On raport cu cele ale dreptului civil.
&pre e%emplu cetBJeanul roman se putea cBsBtori cu o peregrinB potrivit formelor
dreprului ginJilor, LnsB nu avea manus asupra soJiei <puterea maritalB conferitB de
dreptul civil= Mi avea o patria potestas imperfectB asupra descendenJilor.
On contractele Lncheiate Lntre cetBJeni ML peregrini se utiliza forma scrisB LnsB nu
ad validitatem potrivit e%igenJelor dreptului civil, ci ad probabtionen. 7itigiile civile
dintre cetBJenii romani Mi peregrini erau deduse spre .udecatB tribunalelor romane din
provincie pe baza ficJiunii .uridice cB peregrinul este cetBJean roman <si civis romanus
ese=. Ius gentium, ca diviziune a dreptului privat roman, est emult mai evoluat Ln
raport cu dreptul civil LntrucNt nu presupune forme solemne Mi gesturi rituale, iar
elementul subiectiv al voinJei umane reprezintB elementul central al instituJiilor sale @
dreptul ginJilor se caracterizeazB printr-un Lnalt grad de abstractizare Mi subiectivizare.
On procesul convieJuirii autohtonilor daci cu romanii, cele trei rNnduieli .uridice
@ ius civile, ius gentium Mi cutumele locale @ s-au apropiat pNnB la contopire, dNnd
naMtere Ln condiJiile specifice *aciei, unui sistem nou de drept pe care Ll denumim
$i$te"ul de dre#t daco-ro"an. On cadrul acestui proces de sintezB .uridicB, evidenJa
principalB a avut-o dreptul roman, LnsB Mi normele dreptului geto-dac au e%ercitat la
rNndul lor o anumitB influenJB asupra dreptului roman, mai ales Ln direcJia LnlBturBrii
formalismului din actele .uridice Mi generalizBrii principiului bunei-credinJe.
Princi#alele in$titu1ii 2uridice ale dre#tului a#licat 3n Dacia #ro(incie ro"an40
Institutia proprietatii
rincipala instituJie este cea a proprietBJii. /eferindu-ne la proprietatea asupra
pBmNntului trebuie sB precizBm cB Ln *acia romanB e%istau 0 forme de proprietate
asupra solului.
,= roprietatea cviritarB
a. Era e%ercitatB de un numBr redus de persoane, cetBJenii romani ce
locuiau Ln coloniile Lnvestite cu Ius Italicum, acea ficJiune .uridicB care
,3
asimila solul acestor colonii cu solul Italiei, el fiind e%clus de la plata
impozitelor.
0= roprietatea provincialB
a. Era e%ercitatB de celilalJi provinciali asupra celorlalte categorii de
terenuri.
b. otrivit unei strBvechi reguli din dreptul roman, pBmNnturile cucerite de
la duMmani terceau Ln proprietatea statului roman, cu titlul de ager
#u%licu$, LntrucNt Pogorul public( duMmanii /omei nu puteau avea
niciun drept. On fapt aceste terenuri erau date Ln folosinJB provincialilor
care plBteau Ln schimb uni impozit funciar, tributum solis sau
stipendium.
c. OntrucNt aceastB stBpNnire a provincialilor asupra terenurilor primte Ln
folosinJB era dificil de Lncadrat Ln dreptul public, .urisconsulJii romani ai
epocii clasice au cButat sB o defineascB pe baza ideilor Mi instituJiilor
.uridice e%istente, considerNnd cBprovincialii e%ercitBasupra acestor
terenuri posesia Mi uzufructul Mi cB pot fi asimilaJi pNnB la un punct cu
titularii de drepturi reale. On realitate LnsB provincialii e%ercitau asupra
acestor terenuri un veritabil drept de proprietate pe care doctrina
modernB a denumit-o proprietate provincialB. Astfel provincialii puteau
transmite aceste terenuri prin acte inter (igo$ utilizNnd tradiJiunea ca
mod de dobNndire a proprietBJii, care este un act de drept al ginJilor. *e
asemenea ei puteau transmite aceste terenuri Mi pentru cauzB de moarte,
prin testament. TotodatB, dupB modelul uzicJiunii din dreptul civil, a fost
creatB pentru proprietarii provinciali o instituJie specialB denumitB
#rae$cri#tio longite"#ori$, pe care .urisconsulJii aul Mi !odestin o
numeau #rae$cri#tio longe#o$e$ioni$0 Ea se deosebeMte LnsB de
uzucatiunea din dreptul civil Ln mai multe aspecte)
i. On privinJa termenelor) la uzucatiune termenele erau scurte) , an
pentru bunurile mobile Mi 0 pentru cele imobile. 7a praescriptio
longitemporis, termenele sunt lungi) ,9 ani Lntre prezenJi <Lntre
persoane aflate Ln acelaMi oraM, iar mai apoi Ln aceeaMi provincie=
Mi 09 de ani Lntre absenJi <persoane aflate Ln oraMe diferite iar mai
apoi Ln provincii diferite=.
ii. On privinJa efectelor) uzucatiunea din dr civil este o prescripJie
achizitivB, ea duce la Lmplinirea teremenului, la dobNndirea
dreptului de proprietate asupra bunul respectiv., fiind un mod de
dobNndire a proprietBJii. raescriptio longitemporis este o
,-
prescripJie e%tinctivB, efectul ei este respingerea acJiunii Ln
revendicare a proprietarului de cBtre posesor, dupB Lmplinirea
teremenului prescripJiei, LnsB dacB posesorul la rNndul lui pierde
bunul dupB Lmplinirea prescripJiei, nu Ll mai poate revendica.
iii. raescriptio longitemporis admite .oncJiunea posesiilor Mi nu
necesitB .us titlu <iu$ta cau'a5Mi buna credinJB.
On epoca post-clasicB a fost creatB Mi o prescriptio longisimitemporis <prescripJa
celei mai lungi durate=, al cBrei termen era de -9 de ani Ln timpul domniei LmpBratului
Constantin cel !are, redus ulterior la 39 de ani Ln timpul lui Teodosie II Mi care se
aplica Mi bunurilor imperiale precum Mi bunurilor bisericii, fiind tot o prescriptie
e%tinctivB. Qustinian, Ln cadrul politicii sale unificatoare, a sprimat distincJia dintre
fndurile italice Mi cele provinciale, Ln sensul cB Mi solul Italiei a fost supus impozitelor,
Mi a unificat pe cale de consecinJB uzucatiunea cu praescriptio longitemporis, creNnd
urmBtorul sistem) bunurile mobile erau uzucapate printr-o posesie de 3 ani, dneumitB
u'u$ catio0 "unurile imobile erau uzucapate printr-o posesie de ,9 ani intre prezenJi Mi
09 Lntre absenJi, denumitB praescriptio longitemporis. On ambele situaJii erau cerute
.ustul titlu sau iusta cauza posesionis Mi buna credinJB.
rescripJia avea un caracter achizitiv. Qustinian a menJinut Mi praescriptio
longisimitemporis cu urmBtoarea fizionomie) dacB posesorul era de bunB credinJB Mi nu
a intrat Ln posesia bunului prin mi.loace violente, dobNndeMte proprietatea printr-o
posesie de 39 de ani. *acB posesorul este de rea credinJB sau dacB a intrat in posesia
bunului prin mi.loace viloente, prescripJia este e%tinctivB, Ln sensul cB poate dupB o
posesie de 39 de ani sB respingB acJiunea Ln revendicare a proprietarului, dar nu poate
dobNndi dreptul de proprietate asupra terenului. Acest sistem a fost creat de Qustinian
printr-o constituJiune imperialB Ln anul +0E. 2igura .uridcB a proprietBJii provinciale a
dat naMtere pe planul tehnicii de reglementare .uridicB unor atribute Mi determinative
.uridice care au putut fi utilizate cu succes mai tNrziu, Ln vedere consacrBrii proprietBJii
divizate de tip feudal.
; altB formB de proprietate e%istentB Ln provincia romanB *acia este
prorprietatea peregrinB. eregrinii au fost principalii parteneri de comerJ ai romanilor
care, pragmatici fiind, au fost nevoiJi sB recunoascB aceastB formB de proprietate
LntrucNt peregrinii nu aveau ius comeric, iar ca urmare nu puteau e%ercita dreptul de
proprietate cviritara. roprietatea peregrina se aplica si asupra altor bunuri decat
pamantul si era ocrotita prin mi.loace .uridice create dupa modelul celor aplicabile
proprietatii cviritare. &pre pilda, actiunea in revendicare era acordata si peregrinilor, fie
cu suprimarea din formula actiunii a sintagmei Pe% iure cviritium(, fie prin
introducerea in formula actiunii a unei fictiuni .uridice si anume fictiunea ca peregrinul
este cetatean roman. &i civis romano ese.
Actio furti Mi actio daunum<actiunile ce sanctionau delictul de furt si delictul
pagubei cauzate pe nedrept= au fost acordate si peregrinilor cu aceesi fictiune .uridica.
,+
Institutia casatoriei
Casatoriile intre peregrini erau admise, fiind totodata admise si casatoriile dintre
cetatenii romani si peregrini si avem in vedere colonistii romani in special soldati care
se casatoreau cu femei autohtone, si totodata au fost admise in favoarea peregrinilor
institutiile tutelei si adoptiunii fraterne, aceasta din urma dand nastere institutiei
feudale a infratirii.
Institutia succesiunilor
&uccesiunea putea fi deferita prin testament sau, potrivit legii, peregrinii puteau
testa intr-o forma specifica, anume testamentul oral, care a dat nastere in feudalism
testamentului denumit Pcu limba de moarte(. Totodata, peregrinii aveau si testament in
factio pasiva, asa incat ei puteau veni la succesiunea cetatenilor romani.
Institutia obligatiilor
Aceasta a cunoscut in dacia romana o reglementare amanuntita si evoluata
intrucat epoca stapanirii romane a daciei s-a caracterizat la nivelul imperiului roman ca
o perioada de ma%ima inflorire a productiei si schimbului de marfuri. In acest conte%t,
obligatiile si cu precadere cele contarctuale sunt supuse unui regim .uridic e%trem de
comple%, rezultat din impletirea unor elemente de drept civil cu elemente de drept al
gintilor si cu obiceiuri locale, ca o e%presie a sintezei .uridice daco-romane. 2orma,
elementele si efectele contractelor ne indica faptul ca o serie de rguli si principii ale
dreptului privat roman au fost deviate de la menirea lor initiala capatand in conditiile
economico-sociale specifice daciei noi functii si noi finalitati.
E%presia acestui proces o reprezinta unul dintre cele mai importante documente
ale dreptului privat roman, din categoria te%telor epigrafice, tripticele din transilvania,
sau tablitele cerate din transilvania. Ele au fost decoperite intre ,DE4 si ,E++ la
algurnus maior, rosia montana de astazi, intr-o mina de aur parasita. &e prezinta sub
forma unor tablite de lemn de brad legate cate 3, fetele interioare ale tablitelor , si 3
precum si ambele fete ale tablitei 0 sunt usor scobite si acoperite cu un strat de ceara
pe care s-a scris cu a.utorul unui stilet. Istoricul acestor tablite l-a realizat marele
romanist german Theodor !onsen, care a elaborat si o editie critica a tripticelor
<Corpus inscriptiorum latinarum aparuta la $iena=. !onsen pleaca in e%plicarea
istoricului tripticelor de la faptul ca ultimul act continut in triptice este datat 0: mai
,4D, data la care romanii se aflau in razboi cu marcomanii. entru acest motiv, !onsen
sustine ca populatia acelei asezari ar fi parasit localitatea, ascunzand cele mai
importante acte ale colectivitatii in mina de aur si ca nu s-a mai intors, localitatea fiind
abandonata. #u putem accepta aceasta e%plicatie deoarece, dupa cum se stie,
e%ploatarea aurului din muntii apuseni era principala procupare a administratiei
romane in dacia. !ai lesne de presupus este faptul ca doar acel membru al
colectivitatii care a ascuns tablitele in mina nu s-a mai intors, astfel incta acestea nu au
mai putut fi recuperate. &-au descoperit 0+ de tablite cerate din care numai ,- sunt
lizibile si au putu fi descifrate. Ele contin o serie de acte .uridice si anume - contracte
de vanzare, 3 de munca, 0 de imprumut, , de societate, , de depozit, un proces verbal
prin care se constata desfiintarea unei asociatii funerare, lista cheltuielilor efectuate
pentru organizarea unui banchetprecum si obligatia unei persoane de a plati o datorie.
,4
Princi#alele contracte continute in tri#tice0
Intr-un contract de imprumut, creditor este o femeie peregrina <Anduena lui
"ato=G potrivit dr roman, peregrinii nu aveau ius comerci, iar pe de cealalata femeile su
iuris in dreptul roman erau puse sub tutela perpetuB a agnaJilor lor, fiind considerate
obstaculate dpdv intelectual. Aceasta inseamna ca acest act nu corespunde e%igentelor
dreptului roman, ci ca el a fost incheiat cel mai probabil potrivit unei cutume locale.
Intr-un alt contract de imprumut figureaza o simpla conventie de buna credinta
din care se naste obligatia debitorului de a plati dobanzi. otrivit dreptului roman,
obligatia de a plati dobanzi nu se naste dintr-o simpla conventie debuna credinta, ea se
naste fie dintr-o stipulatio sortis et uzurarum <stipulatiunea capitalului si a dobanzilor=,
fie printr-o stipulatio uzurarum alaturata lui mutum, contratcul de imprumut de
consumatiune. rin urmare nici acest act .uridic nu respecta e%igentele dreptului privat
roman.
1n alt contract continut in triptice este unul de depozit. Este vb de o forma
e%ceptionala de depozit, anume depozitul neregulat , actul fiind incheiat insa cu $co#ul
de a #ro%a o o%ligatie i'(orata cel "ai #ro%a%il dintrun act anterior0 Totodata, din
e%aminarea actelor continute in triptice, constatam ca stipulatiunea in virtutea
caracterului sau abstract si a functiei sale generale a fost utilizata pentru realizarea
operatiunii .uridice a imprumutului atat cu privire la capital cat si cu privire la dobanzi,
precum si pentur realizarea operatiunii .uridice a garantiilor, desi la epoca respectiva
<plina epoca clasica= dreptul roman crease acte .uridice speciale prin care se realizau
atat operatiunea .uridica a imprumutului cat si operatiunea .uridica a garantiilor.
Intr-un contract de munca muncitorul se anga.eaza sa munceasca intr-o mina,
constractul continand o clauza potrivit careia el accepta sa nu fie platit pentru zilele in
care fara vina sa nu poate sa presteze serviciile inchiriate. Constractul de munca este o
varietate de locatio operarum <locatiune de servicii=, care la randul sau este una dintre
formele .uridice pe care le poate imbraca locatiunea. artile contractului de locatiune
de servicii sunt locato <cel ce isi inchiriaza serviciile= si conductor <cel care inchiriaza
serviciile=, proprietarul minei. 2ata de fizionomia contractului de munca din triptice,
problema care se pune e aceea a suportarii riscului in contract. /iscul in contract, prin
definintie este sistemul potrivit caruia una dintre partile contractante trebuie sa-si
e%ecute obligatia desi cealalta parte contractatnta nu si-o mai poate e%ecuta fara vina
sa. Contractul de locatiune de servicii, in general, si contractul de munca in special,
sun ambele contracte sinalagmatice, care genereaza obligatii in sarcina ambelor parti
contractante. /egula care .oaca in privinta riscului in contract in contractele
sinalagmatice este aceea ca riscul se suporta de catre debitorul obligatiei imposibil de
e%ecutat.
Aceasta regula a functionat si in dreptul roman vechi in locatiunea de servicii,
numai ca in dreptul roman clasic, regula se schimbase, riscul fiind preluat de catre
conductor <patronul minei=, in sensul ca patronul minei ar fi trebuit sa-l plateasca pe
muncitor si pentru zilele in care acesta nu putea sa munceasca datorita unei impre.urari
care nu era din vina lui. <inundarea minei= &i totusi, printr-o clauza speciala inserata in
cuprinsul contractului, locatorul accepta sa nu fie platit si sa preia riscul in contract
prin derogare de la regula dreptului roman clasic. Aceasta derogare se e%plica prin
,D
polarizarea sociala accentuata a statului roman si discrepanta imensa de pozitie
economica dintre partile contractante, conte%t in care muncitorul este nevoit sa accepte
aceasta clauza , contractul avand pentru el caracterul unui veritabil act de adeziune.
CURS 6
In tripticele din Transilvania sunt continute si - contracte de vanzareG in ceea ce
priveste forma acestora, ea se abate de la e%igentele dr roman clasic intrucat in dr
roman, contractul consensual de vanzare care se forma in mod valabil prin simplul
acord de vointa al partilor contractatante genera o serie de efecte) obligatia
vanzatorului de a pastra si preda lucrul, obligatia vanzatorului de garantie pentru
editiune
;bligatia vanzatorului de garantie pentru viJi
;bligaJia cumparatorului de a plati pretul vanzarii.
Toate aceste efecte se nasteau in mod automat in momentul realizarii acordului
de vointa dintre parti cu privire la obiectul vanzarii si cu privire la pretul vanzarii. Intr-
unul din actele de vanzare avem clauze diferite pt fiecare dintre aceste efecte. Astfel
gasim o clauza de cumparare, o declaratie referitoare la pret, clauze distincte privind
obligatiile de garantie pentru emisune si pt viJii, precum si o declaratie a garantului.
Intr-o alta tablita cerata avem un contract de vanzare care este semnat nu numai
de catre martori, ci si de catre parti si garanti. &ub acest aspect, in dreptul roman a
e%istat o anumita evolutie in sensul ca la inceput actele erau redactate in forma
obiectiva, in sesnsul ca ele erau semnate numai de catre martori, iar din a doua
.umatate a epocii clasice, pe fondul influentelor orientale, actele au inceput sa fie
redactate in forma subiectiva. In sensul ca ele erau semnate numai de catre parti. Ca
atare, fizionomia contractului din triptice, semnat si de catre martori si de catre parit si
de garant ne indica faptul ca ne aflam intr-o etapa intermediara de trecere de la forma
obiectiva, la cea subiectiva a actelor .uridice.
Intr-o alta tabliJB, operatiune .uridica a vanzarii se realizeaza atat prin
mancipatiune, cat si prin contractul consensual, numai ca niciuna dintre conditiile de
forma ale mancipatiunii nu este indeplinita, iar aceasta fizionomie a operatiunii
.uridice a vanzarii a nascut in literatura de specialitate numeroase controverse, multi
autori socotind aceasta operatiune .uridica ca o curiozitate greu de e%plicat. Altii au
sugerat faptul ca ar fi vorba de o eroare terminologica, in sensul ca in mod gresit
partile au utilizat cuvantul mancipatiune in locul cuvantului traditiune. Alti romanisti
au sustinut ca mancipatiunea e nula, insa operatiunea .uridica a vanzarii se realizeaza
in virtutea contractului consensual, insa aceasta e mai degraba o constatare decat o
e%plicatie. &unt si unii autori care afirma ca pentru mai multa siguranta, partile au
utilizat atat mancipatiunea
Adevarata e%plicatie a acestei Pcuriozitati( poate fi data numai din perspectiva
metodei dialectice de cercetare a fenomenului .uridic roman. Astfel, in dreptul roman,
mancipatiunea este un mod de dobandire a proprietatii, un act de drept civil, supus ad
validitatem unor forme e%trem de riguroase si complicate, iar contractul consensual de
vanzare este un act de drept al gintilor, iar ca atare liber de forme, insa el nu e un act
,E
translativ de proprietate, ci un act generator de obligatii, in sensul ca din contractul
consensual se naste obligatia vanzatorului de a transmite cumparatorului linistita si
utila posesiune a bunului <(a7ua" #o$e$ione" trad(ere5. e de alta parte, daca
e%aminam fizionomia contractului de vanzare din legea tarii <dr nostru feudal nescris=,
constatam ca acest contract este consensual translativ de proprietate) operatiunea
.uridica a vanzarii din triptice este dovada de necontestat a sintezei .uridice daco-
romane in sensul ca alaturarea mancipatiunii contractului consensual are caz
semnificatie perioada de tranzitie de la dreptul roman clasic in forma sa pura, la
dreptul national al romanilor <legea JBrii=, perioada de tranzitie in care functiona din
punct de vedere .uridic, un sistem de drept nou rezultat din sinteza randuirilor .uridice
romane si autohtone, anume dreptul daco-roman.
*e altfel, din e%aminarea formei actelor continute int riptice, precum si in a
elementelor si efectelor lor si totodata din e%aminarea conditiei .uridice sau a statutului
.uridic al partilor care l-au incheiat, se desprinde ca o concluzie de ansamblu faptul ca
aceste acte nu sunt intrutotul conforme nici cu e%igentele dreptului roman, nici cu
obiceiurile locale, iar acest lucru se e%plica prin faptul ca ele au o fizionomie proprie
de natura sa le confere o identitate proprie, ca acte .uridice de drept daco-roman.
ORGANI-AREA SOCIALA SI NORMELE DE CONDUITA IN PERIOADA
CUPRINSA INTRE RETRAGEREA AURELIANA 8+91 : +91; d0r05 SI
SECOLUL <III
Aceasta perioada coincide cu etnogeneza romaneasca si cu afirmarea obstei
satesti sau teritoriala ca unica forma de organizare sociala a populatiei daco-romane.
/etragerea Aureliana, insemnand retragerea aparatului administrativ superior roman, a
armatei romane si a marilor stapani de latifundii si sclavi, a facut sa inceteze dominatia
romana asupra daciei doar din punct de vedere formal. !area masa a populatiei daco-
romane a ramas pe loc, iar teritoriul fostei dacii romane, precum si zonele locuite
anterior de dacii liberi, au ramas in continuare in sfera de influenta romana, caci
imperiul roman a continuat sa maifeste un interes deosebit pentru fostele sale posesiuni
de la nordul dunarii, considerate o zona de protectie a limesului roman.
*ar influenta romei asupra daciei chiar si dupa retragerea aureliana nu s-a
limitat doar la aspectul militar, ci a avut in vedere si relatii de natura economica,
influenta culturala, toate acestea facandu-i pe unii autori sa vorbeasca despre o asa-zisa
recucerire a daciei.
In ceea ce priveste popoarele migratoare care au traversat spatiul carpato-
danubiano-pontic, ele au e%ercitat asupra acestui teritoriu o influenta pur nominala,
deoarece dpdv al evolutiei sociale, migratorii se aflau ei insisi in stadiul democratiei
militare si au sfarsit prin a fi asimilati de autohtoni care le erau superior nu numai dpdv
democratic, ci si sub aspectul gradului de civilizatiei.
Acesta este cadrul istoric general in care s-a derulat etnogeneza romaneasca,
proces istoric e%trem de comple%, care a parcurs 0 etape)
Etapa romanizarii autohtonilor daci si formarii poporului daco-roman,
inceputa chiar inaintea cuceririi romane, si care a durat pana in sec $I d.Hr. <
a continuat si dupa retragerea aureliana=.
,:
Etapa formarii poporului romNn ca un popor cu o identitate proprie, etapa
care s-a derulat intre sec $I si $III d.Hr.
Etnogeneza romNneasca are 0 componente) romanizarea si crestinarea.
/omanizarea reprezinta sinteza etnica si lingvistica dintre colonistii romani si
autohtonii geto-daci, care a dus la formarea unei populatii romanice si a unei limbi
romanice, sinteza careia i se adauga sinteza .uridica si institutionala a celor 0 populatii.
Crestinarea, proces ce debuteaza in sec III d.Hr. si care a dus la formarea unui
popor nascut crestin, spre deosebire de toate celelalte popoare vecine care au fost
crestinate ulterior. Invaziile popoarelor migratoare nu au perturbat procesul
etnogenezei romanesti, intrucat dominatia lor s-a e%ercitat de la distanJB, LnsB unele din
aceste popoare, in special slavii, au e%ercitat o anumita influenta in cea de-a doua
etapa a etnogenezei romanesti.
In ceea ce priveste organizarea sociala a populatiei daco-romane, trebuie
precizat ca dupa retragerea aureliana asistam la un fenomen de ruralizare a vietii
sociale, trastaura comuna tuturor provinciilor imperiului roman. e acest fond,
populatia daco-romana isi continua e%istenta in formele traditionale de organizarea
sociala, anume obstile satesti sau teritoriale, care devin acum unica forma de
organizare sociala in spatiul carpato danubiano pontic.
;bstea sateasca sau teritoriala se afla la mi.locul distantei dintre obstea gentilica
si stat, in sensul ca ea pastreaza anumite trasaturi ale obstei gentilice, dar are elemente
comune si cu organizarea de tip politic, dovada ca obstea sateasca sau teritoriala s-a
mentinut si dupa formarea statelor feudale romanesti de sine statatoare. Astfel, obstea
sateasca sau teritoriala pastreaza democratismul vechii organizari gentilice, schimband
doar criteriul apartenentei indivdului la colectivitate, din cel de sange in cel teritorial,
acesta fiind de altfel si elementul comun cu organizarea de tip politic.
e plan terminologic, in limba romNnB, s-au pastrat 0 termeni pentru
desemnarea obstilor satesti sau teritoriale, unul de origine latinB, cel de sat <#oa$tu= Mi
cel de cBtun, de sorginte tracB. Termeneul de sat desemneaza nu numai asezarea rurala
in sens geografic, ci si totalitatea locuitorilor acelor asezari, in sens demografic. Cu
privire la acest ultim sens a patruns in limba romNnB Mi un dublet slav, termenul de
obMte.
Caracterele obstii satesti sau teritoriale.
,= 1n prim caracter care decurge din insasi denumirea acestei forme de organizare
sociala, este cel TERITORIAL. ;bstea este prin definitie o asociatie de
gospodarii familiale, reunite pe baza unui teritoriu stapanit in comun. Termenul
care desemneazB teritoriul stapanit in comun este cel de moMie, de sorginte
tracB, si este sinonim cu cel de proprietate. entru a desemna partea care revine
fiecarui membru al obstei din teritoriul stapanit in comun, se utilizeaza termenul
de moM, din aceeasi familie de cuvinte, alaturi de care, in limba romNnB a
patruns si un sinonim de origine latinB, anume bBtrNn, care vine de la
(eteranu$, Mi care a avut la origine aceeasi semnificatie. *e aici si e%presia
intalnita la nivelul obstilor satesti teritoriale, si care se pastreaza si astazi in
limba romNnB, aceea de moM bBtrNn.
09
In afara acestor cuvinte au patruns Ln limba romNnB Mi dublete de sorginte slavB,
anume cuvintele (;cinB(, baMtinB sau dedinB, Mi care au sensul de proprietate
ereditara.
0= Caracterul agrar si pastoral. Acest caracter este determinat de indeletnicirile
traditionale ale stramosilor nostri, anume agricultura si cresterea vitelor. In mod
corespunzator teritoriul obstei satesti sau teritoriale se impartea in 0 categorii de
terenuri corespunzator destinatiei lor economice) cNmpul, terenul de culturB, Mi
pBMunea, care Ln sens larg cuprindea Mi pBdurea, terenul desemnat creMterii
vitelor.!area ma.oritate a membrilor obMtei se Lndeletnicea cu agricultura, LnsB
e%ista si un numBr mai redus de membrii ai obMtei, care se Lndeletniceau cu
pBstoritul Lntr-o formB pastoralB specificB poporului romNn Mi anume
transhumanJa.
Aceasta nu LnseamnB nomadism, asa cum au sustinut anumiti autori,
deoarece ea nu poate fi inteleasa in mod corect decat prin raportare la cealalta
indeletnicire fundamentala, agricultura Mi, intrucat aceasta activitate are un
caracter de stabilitate in obstea romaneasca tocmai prin destinaJia speciala
acordata unor terenuri aflate in potarul obMtei, Mi stBpNnite Ln devalmasie de
membrii obstei, destinatie care vizeaza desfasurarea acestei activitati
economice.
;rganizarea obstii satesti sau teritoriale.
;raganele de conducere ale acesteia erau)
- Adunarea generala
- &fatul oamenilor buni si batrani
- Alesii obstei.
Adunarea generala cuprindea pe toti membrii ma.ori ai obstei, ma.oratul fiind
fi%at in raport cu varsta intre ,E si 39 de ani sau in raport cu data casatoriei. 2emeile
participau la adunarea generala a obstei numai in situatia in care urmau sa se adopte
hotarari referitoare la bunurile lor.
Adunarea generala a obstei se numea tot obste, era convocata prin viu grai de la
om la om si se tinea la biserica in zilele de sarbatoare sau la casa obstei in zilele
lucratoare. Aceasta lua cele mai importante decizii pentru viata comunitatii si anume
acelea care priveau patrimoniul obstei, organizarea muncii in comun, rezolvarea
conflictelor dintre membrii obstei, transferul de bunuri si incheierea conventiilor intre
membrii obstei precum si organizarea si intretinerea bisericii si a cultului religios.
&fatul oamenilor buni si batrani ii cuprindea pe cei mai respectati mebrii ai
obstei. In general persoane in varsta, avand mare e%perienta de viata si un prestigiu
deosebit in cadrul comunitatii, iar acest organ de conducere avea atributiuni
.urisdictionale realiza .udecata de sub ste.ar.
0,
Alesii obstei erau persoane imputernicite cu e%ercitarea unor atributiuni
speciale, ei aveau diverse denumiri unele identice altele asemanatoare cu denumirile
dregatoriilor din statul feudal, ceea ce arata continuitatea poporului romNn. Cei mai
importanti alesi ai obstei erau %ornicul, care strangea contributiile membrilor obstei,
#o$telnicul, care se ingri.ea de biserica obstei, logofatul, stiutor de carte, care scria
actele obstei, ne"e$nicul, care se ingri.ea de gardurile Jarinii <pamantul stapanit in
devalmasie=, 2itarul, care pazea recolta Mi cel mai important dintre alesii obstei, 2udele,
termen de sorginte latinB care vine de la dumviri .uredicundo Mi Iuatroviri .uredicundo,
magistratii cu atribuJii .urisidcJionale ai coloniilor Mi muncipiilor.
Ei erau numiti si revocati de adunarea generala a obstei care le stabilea si
atributiile si isi desfasurau activitatea sub stricta supraveghere a adunarii generale, a.i.
in cazul indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor lor puteau fi inlocuiti din functie.
rin urmare criteriul pe baza caruia membrii obstei aveau acces la magistraturile din
cadrul obstei era criteriul competenJei.
CURS ;
#ormele de conduita ale obstilor satesti sau teritoriale in perioada obstei arhaice
<intre retragerea aureliana - 0D,-0D+ @ Mi sec $III=
Intrucat obstea sateasca era o comunitate de munca normele fundamentale de
conduita ale obstei s-au statornicit in legatura cu obiectele muncii si cu relatiile care se
stabileau intre membrii obstei in procesul muncii desfasurata in comun, aceasta in
stransa legatura cu cele 0 indeletniciri traditionale, agricultura si cresterea vitelor.
e baza acestor norme fundamentale de conduita s-au statornicit si celelalte norme,
cele relative la statutul persoanelor, familie, incheierea conventiilor si solutionare
diferentelor dintre membrii obstei.
Normele referitoare la proprietate.
&tapanirea e%ercitata de membrii obstei asupra terenurilor din hotarul obstei)
stapanire devalmasa si stapanire personalaAindividuala. Ambele forme de stapanire
sunt in esenta lor forme de apropriere a folosintei si ca atare nu trebuie confundate cu
proprietatea indiviza sau cu cea privata. &e aflau in stapanire devalmaMB padurile,
pasunile, islazurile, apele, turmele apartinand comunitatii, fondul de rezerva pentru
anii cu recolta slaba, moara satului precum si bogatiile subsolului. &tapanirea
e%ercitata de membrii obstei asupra acestor bunuri atragea imposibilitatea pt oricare
dintre membrii obstei de a instraina sub orice forma terenurile aflate in hotarul obstii.
Cea de-a doua forma de stapanire asupra pamantului in cadrul obstei, cea individuala,
are la baza munca proprie depusa de un membru al obstei pentru amena.area unui bun
care anterior se afla in devalmasie si care prin munca incorporata in el dobandeste o
valoare economica noua.
rima desprindere din fondul devalmas al obstei a fost terenul pe care membrii
obstei si-au intemeiat gospodariile <terenul de casa si gradina=. &emnul distinctiv al
trecerii acestor terenuri din stapanirea devalmasa in cea personala era gardul. 1n
proces asemanator l-a parcurs si terenul de agricultura, denumit JarinB sau raclB. Acest
teren era impartit in loturi distribuit familiilor din obste prin tragere la sorti, dar nu in
00
sistemul asolamentului ca in obstea geto-daca., ci odata pt totdeauna. Aceste loturi se
numeau sorti sau loturi matca deoarece ele dadeau posibilitatea celor care le stapaneau
sa utilizeze si celelalte parti din hotarul obsetei, stapanite in devalmasie cu ceilalti
membrii ai obstei.
Totodata membrii obstei puteau lua in folosinta proprie si anumite suprafete din
fondul devalmas prin defrisare, desJelenire, despBdurire, terenurio care purtau
denumirea de stapaniri locureMti.
;rice trecere a unei suprafete de teren din stapanirea devalmasa in stapanirea
individuala se facea cu aprobarea adunarii generale a obstei, obstea continuand sa
pastreze asupra tuturor terenurilor aflate in potarul sBu un drept superior de
supraveghere si control.
Normele referitoare la relatiile de munca.
Intrucat obstea este o comunitate de munca cu stapanire devalmaMB asupra
pamantului ea organinizeaza desfasurarea indeletnicirilor fundamentale ale membrilor
sai. &-au conturat astfel o serie de reguli de conduita referitoare la procesul muncii)
,. reguli ce reglementau repartizarea campurilor de cultura.
0. /eguli ce reglementau stabilirea felului culturii pentru fiecare lot .
3. /eguli ce reglementau timpul de desfasurare a muncii <pornirea plugurilor=
-. /eguli referitoare la distribuirea produselor pentru consumul personal al
membrilor obstei si pentru fondul obstei.
+. /eguli referitoare la pornirea turmelor pentru pastoritul comun.
4. Impartirea produselor turmei comune
D. &tabilirea locurilor si a perioadelor de pasunat.
E%istau norme de conduita ce reglementau anumite activitati care implicau o
specializare a membrilor obstei, mestesugurile. In aceatsa materie regula de baza este
indreptatirea mestesugaerilor de a fi singurii distribuitori ai produselor lor, pe care le
puteau valorifica in cadrul obstei.
Normele referitoare la statutul persoanelor.
rincipiul fundamental este egalitatea dintre toti membrii obstei. Ea este
determinata pe de o parte de stapanirea devalmasa a pamantului si de participarea
tuturor mebrilor obstei la procesul muncii. Evidentierea unora dintre membrii obstei
<e%) cei ce faceau parte din sfatul oamenilor buni si batrani= se facea pe baza calitatilor
acestora. Aceasta egalitate intre membrii obstei si-a pus amprenta asupra tuturor
celorlalte norme de conduita statornicite la nivelul obstei satesti.
Normele referitoare la familie si casatorie.
In perioada obstei arhaice aceasta era compusa din familii mici alcatuite din
03
parinti si copii, caracterizate prin egalitatea in drepturi a tuturor membrilor familiei
asupra patrimoniului acesteia, egalitate determinata de munca in comun depusa de
membrii familiei in cadrul gospodariei casnice. Aceasta egalitate in drepturi a generat
obligatii reciproce de intretinere pe de o parte intre parinti si copii, pe de alta intre soti.
rincipiile traditionale ale familie daco-romane s-a imbogatit sub influenta
crestinatatii.
Casatoria se inchie prin liberul consimatamant al partilor si ceremonie
religioasa, iar divortul era admis la cererea oricaruia dintre soti, intre acestia e%istand
deplina egalitate in privinta motivelor de divort pe care le puteau invoca.
Normele referitoare la mostenire si obligatii.
In materie succesorala, descendentii aveau egala vocatie succesorala la
mostenirea mosiei familiei, fiind totodata recunoscut si dreptul de mostenire al sotului
supravietuitor. In ceea ce priveste materia obligatiilor, membrii obstei aveau deplina
capacitate da a incheia conventii si invoieli libere de forme, cea mai raspandita fiind
vanzarea, care evoluase sub influenta bizantina devenind consensuala translativa de
proprietate.
; alta conventie larg raspandita era schimbul dat fiind caracterul natural al
economiei.
Normele referitoare la raspundere si solutionarea diferentelor dintre membrii obstei
/aspunderea membrilor obstei pentru faptele ilicite cauzatoare de pre.udicii
precum si solutionarea diferendelor dintre membrii obstei se realizau pe baza
sistemului solidaritatii rudelor, a legii talionului si a compozitiunii.
&olidaritatea obstei se manifesta in cazul in care spre pilda obstea trebuia sa
raspunda pentru daunale cauzate de membrii sai unor obsti invecinate. In ceea ce
priveste materia procedurii, instantele erau aceleasi atat pentru cauzele civile cat si
pentru cauzele penale si anume .udele si sfatul oamenilor buni si batrani. Aceste
instante aveau competenta de a cerceta litigiile deduse spre solutionare in fata lor si de
a pronunta hotarai care sa contina sanctiuni la adresa membrilor obstei, mergand pana
la e%cluderea din colectivitate. e plan probator, se contureaza inca din aceasta
perioada o serie de probe fundamentale in practica .udiciara romaneasca, anume
.uramantul cu brazda si proba cu .uratori, ceea ce arata continuitatea poporului romNn
si pe planul institutiilor sale .uridice.
;bstea sateasca sau teritoriala este cea mai simpla forma de organizare sociala
pe criteriu teritortial a unei colectivitati umane, ceea ce nu e%clude insa posibilitatea ei
de a se incadra in forme teritoriale mai vaste. Este vorba despre uniunile de obsti sau
confederatiile de obsti denumite uneori si obsti de obsti. Aceste uniuni de obsti se
constituiau spre pilda din necesitati de aparare sau din necesitati economice <mai buna
e%ploatare a unui versant de munte=, insa obstile componente ale federatiei isi pastrau
organele de conducere si normele de conduita. Confederatia de obsti avea la randul sau
un organ de conducere, marele sfat, alcatuit din reprezentantii obstilor componente si
care aveau o serie de atributiuni cum ar fi rezolvarea problemelor matrimoniale
comune, solutionarea litigiilor dintre obstile componente, stabilirea contributiei
fiecarei obsti componente si organizarea sistemului comun de aparare. In virtutea
0-
autonomiei obstile componente continuau sa solutioneze prin organele proprii de
conducere toate problemele lor interne.
A#aritia #ri"elor for"atiuni #olitice feudale ro"ane$ti $i for"area $tatelor
feudale ro"ane$ti0
Incheierea procesului etnogenezei romanesti in secolul $III a dus la afirmarea
poporului romNn ca un popor cu o identitate proprie, care a folosit apelativul romNni
pentru a se desmna, apelativ .ustificat atat prin traditia colonistilor romani, cat si a
autohtonilor geto-daci ca locuitori ai unor teritorii care au facut parte din teritoriul
roman. Acest apelativ nu a fost folosit numai de poporul romNn, ci si de popoarele
straine, imparatul bizantin Constantin orfirogenetul ii numeste pe locuitorii din
spatiul carpato-danubiano-pontic pentru a-i deosebi de barbari, iar popoarele vecine
folosesc diverse apelative pentru a-i desemna pe romNni, precum acelea de vlahi,
volohi, olahi, termeni prin care acele popoare ii desemnau pe locuitorii imperiului
roman, ceea ce inseamna o recunoastere implicita a originii romane a popornului
romNn.
In perioada feudalismului timpuriu <sec IF @ FI$=, la nivelul obstilor au avut
loc o serie de transformari economice si sociale care au dus la inlocuirea vechii
egalitati dintre membrii obstei cu stratificarea sociala de tip feudal si totodata la
inlocuirea normelor de conduita fara caracter .uridic cu norme .uridice care consacrau
noile relatii de productie de tip feudal.
*in randul membrilor obstei si in special dintre alesii obstei s-au ridicat
anumite elemente care, profitand de pozitia detinuta in obste, au acaparat treptat
teritoriul obstei, devenind aristocratia formatiunilor prestatale feudale romanesti in
curs de constituire si embrionul urmatoarei clase a nobililor feudali.
E%istenta acestor mari proprietari feudali e ilustrata documentat in diploma
cavalerilor ioaniti <,0-D=, care ii desemneaza pe acesti stapani feudali drept maiores
terre. In cadrul stratificarii sociale de tip feudal, la celalalt pol al societatii se aflau
taranii dependenti pe care diploma cavalerilor ioaniti ii denumeste rustici valahi.
Aceeasi duploma precizeaza ca feudalii romani se bucurau din partea taranilor
dependenti de foloase, slu.be si venituri, cele 3 forme ale rentei de tip feudal.
e acest fond al stratificarii sociale de tip feudal au aparut si s-au organizat
incepand din sec : dupa hristos pe intregul spatiu carpato-danubiano pontic formatiuni
prestatale de tip feudal, desemnate prin termenii generici de JarB Mi cNmpu-lung.
Acesti termeni desemnasera anterior uniunile si confederatiile de obsti. In ceea
ce priveste termenul de tara, el este un termen de origine latina patruns in vocabularul
de baza al limbii romane cu sensul de organizare politico-statala, si nu cu sensul
material de pamant, ca in celelalte limbi romanice. entru sensul material avem in
limba romana cuvantul pamant care e tot de sorginte latina <padumentum=, chiar si
atunci cand tara are sensul secundar de pamant, refeirea este la teritoriul unei
organizari de tip politico statal. Aceats adenumire generica de tara este completata cu
diverse determinative care identificau formatiunile prestattale de tip feudal dupa o
serie de criterii.
- Criteriul geografic <tara hategului=
0+
- Criteriul etnic <terra vlahorum=
- Criteriul etnico-geografic <tara brodnicilor @ tara locuitorilor de la vaduri=
- Criteriul persoanei conducatorului acelei formatiuni <tara lui litovoi=
*enumirile tarilor care contin vechi termeni toponimici si hidronimic atesta
vechimea si continuitatea populatiei romanesti pe acele teritorii. *enumireile cu
caracter etnic sunt si ele importante deoarece sunt date de popoarele vecine si confirma
incheiera procesului etnogenezei si formarea unui popor cu o identitate proprie.
*enumirile care fac referire la persoana conducatorului sunt si ele semnificative
deoarece atesta trecerea d ela stadiul d eobsti si uniuni de obsti la organizarea statala
de tip feudal. Tot sub aspect lingvistic, in limba romana, alaturi de termenul tara e%ista
si termenul de .upB, care este de sorginte tracB <diurpaneus= si e%ista 0 dublete, unul d
eorgine germanica <cnezat= si termenul de voievodat care este de sorginte slava. Aceste
dublete i-au determinat pe unii autori sa sustina in mod eronat ca institutiile politice
care sunt desemnate prina cesti termeni nu sunt de origine romaneasca, ci de sorginte
straina, anume slava, adica romanii ar fi preluat aceste institutii de la slavi, ele nefiind
creatii ale poporului roman.
Aceasta afirmatie este eronata intrucat analizand institutile cnezatului si
voievodatului la romani si la slavi observam continutul deosebit fundamental. Astfel in
ierarhia feudala slava, termenul de cneaz este sinonim cu cel de principe, iar cel e
voievod cu cel de duce. $oievodul e subordonat cneazului si nu are atributiuni
.udecatoresti. 7a romani dimpootriva, voievodul este mai mare peste o confederatie de
cne.i, si continua pe un plan superior atributiile .udecatoresti ale .uzilor si cne.ilor.
Aceste formatiuni statale de tip feudal aveau un aparat propriu prin care isi
e%ercitau atat functia interna, tinerea sub ascultare a masei taranilor, cat si functia
e%terna, aceea de aparare impotriva atacurilor straine. E%istenta acestui aparat e
ilustrata tot de diploma ioanitilor, care il denumeste aparat razboinic <aparatus belicus=.
Insa functia e%terna a acestor formatiuni statatle de tip feudal era foarte greu de
realizat datorita insuficientei mi.loacelor militare si economice de care acestea
dispuneau.
&-a impus de la sine uniiunea acestora in organisme statale de anvergura pentru
a face fata atacurilor popoarelor vecine. Acesta este conte%tul istoiric in care s-au
constituit statele romanesti de sine statatoare, cu o particularitate in privinta
transilvaniei, in sensul ca in interiorul arcului carpatic, patrunderea treptata a triburilor
maghiare dinspre Campia pananonica incepand cu sec FI a impiedicat formarea unui
stat feudal de sine statator, situatie in care s-a constituit doar un voievodat la
transilvaniei, dependent de coroana maghiara. Insa voievozii transilvaniei, dintre care
multi de origine romana au reusit sa impuna o larga autonomie a voievodatului, care s-
a manifestat de multe ori ca un regnum distinct de regnum hugarie. 2ormarea statelor
feudale romanesti de sine statatoare este rezultatul transformarilor interne care au dus
la formarea relatiilor de productie de tip feudal si a claselor sociale specifice
feudalismului, fiind influentata si de conte%tul politic e%tern, ceea ce confirma teza
celui mai mare istoric al nistru, nicolae balcescu potrivit caruia feudalitatea
04
romaneasca este rezultatul unui proces intern si nu al unui descalecat sau al unor alti
factori de natura e%terna.
*or"area dre#tului feudal ne$cri$0 Legea tarii0
In perioada obstei arhaice, la nivelul obstilor satesti sau teritoriale e%ista un
intreg set de norme de conduita fara caracter .uridic, care erau aplicate si respectate de
buna voie de membrii colectivitatilor respective deoarece reprezentau interesele
comune ale acestora. Aceste norme nu aveau un continut de clasa si nu erau dotate cu
o sanctiune statala, sanctiunea cu care erau dotate aceste norme fiind una obsteasca.
Insa transformarile acestea au determinat si transformarea acestor norme de
conduita obstesti in norme .uridice, proces care a presupus intrunirea cumulativa a
doua criterii)
,. #ormele au dobandit un continut de clasa in sensul ca ele nu mai ae%primau
interesele generale ci interesele clasei dominante.
0. #ormele au dobandit o sanctiune statala, adica s-a constituit un aparat
specializat de constrangere prin care membrii comunitatii erau sanctionati
pentru incalcarea preceptelor normelor respective
&ub aspectul formei, aceste norme .uridice imbracau forma obiceiului .uridic
sau cutumei .uridice, ceea ce dimitrie cantemir denumeste prin sintagma ius non
scriptum. Cunoasterea acestui drept nescris este posibila pe baza documentelor scrise
interne si e%terne din perioada in acre acest drept nescris a fost in vigoare.
*ocumentele e%terne insemnand documentele cancelariilor straine privesc dreptrul
nostru feudal nescris ca pe un drept personal. Este si firesc deoarece strainii, atunci
cand desemnau dreptul feudal nescris aveau in vedere caracterul etnic al poporului
roman, insa noi romanii, atunci cand am desemnat si desemnam dreptul nostru feutal
nescris, il denumi legea tarii sau obiceiul pamantului, termenul de pamant fiind in
acest conte%t sinonim cu termenul de tara. #oi privim dreptul nostru feudal nescris ca
pe un drept teritorial.
CURS =
Tra$aturile legii tarii
1n prim caracter este caracterul sau unitar. &emnificativ in acest sens este
utilizarea termenului generic de tara, desi diferitele formatiuni prestatale de tip feudal
aveau diverse denumiri pentru a putea fi localizate si identificate. Caracterul unitar al
legii tarii s-a pastrat si dupa intemeierea statelor feudale romanesti de sine statatoare,
pastrandu-se in acest sens si denumirea unilizata pt desemnare dreptului nostru feudal
nescris. 1nitatea de continut a legii tarii este e%presia pe planul determinismului
dialectic a conditiilor economico-sociale identice si a cadrului unitar in care s-a format
si anume, obstea sateasca sau teritoriala si reflecta totodata unitatea etnica si lingvistica
a poporului roman pe intregul spatiu carpato-danubiano-pontic.
0D
Al doilea caracter este caracterul teritorial sau imobiliar, care rezulta chiar din
denumirea dreptului nostru feudal nescris, conceput ca fiind sistem de drept al unei
societati organizate din punct de vedere politic in tari, altfel spus, legea unui teritoriu
organizat din punct de vedere statal. Ca atare, legea tarii se deosebeste de dreptul
popoarelor migratoare, care are un caracter personal. Aceasta caracteristica a legii tarii
se reflecta pe planul continutului ei, insensul ca institutia centrala a legii tarii este
institutia proprietatii, aceasta cunoscand o ampla si riguroasa reglementare.
Al treilea caracter este caracterul sau original si din acest punct de vedere,
putem afirma ca legea tarii este o creatie originala a poporului roman, izvorata din
modul de viata al acestui popor si dezvoltata la nivelul obstilor satesti sau teritoriale si
apoi la nivelul formatiunilor prestatale de tip feudal. Influentele straina e%ercitate
asupra institutiilor legii tarii nu au stirbit cu nimic originalitatea acesteia, ele
manifestandu-se doar la nivel terminologic, unde o serie de termeni straini au patruns
in vocabularul de baza al limbii romane ca dublete ale termenilor originari de sorginte
traca si latina.
In literatura de specialitate au e%istat o serie de teorii privind originea legii tarii,
care pot fi clasificate in doua categorii, teorii moniste, cum ar fi teoria originii pur
romane a legii tarii sau teoria originii pur trace a legii tarii si teorii dualiste, cum ar fi
teoria originii daco-romane a legii tarii. Au e%istat si opinii ramase izolate in literatura
de specialitate, cum ar fi teoria originii pur slave a legii tarii, sau teoria originii
germane a legii tarii, insa toate aceste teorii negli.eaza creatia .uridica a poporului
roman, care in opinia acelor autori, pare a-si fi construit un sistem de drept numai din
mosteniri si influente din dreptul altor popoare, insa e%plicatia acestei viziuni se afla in
metodologia utilizata de acei autori, este vorba despre metoda metafizica. Autorii in
cauza reduc dreptul la un continut ideatic si urmaresc prin comparatii, sa stabileasca
filiatia ideilor si primordialitatea unora in raport cu celelalte. Aplicand aceasta metoda
la cercetarea originii dreptului nostru feudal nescris, acei autori au solutionat problema
in sensul ca ori de cate ori au constatat asemanari intre dreptul nostru feudal nescris si
dreptul altor popoare, au considerat in mod invariabil ca este vorba despre un
imprumut, asa cum arata si unul dintre cei mai importanti adepti ai metodei metafizice,
george fotino, care mentiona ca dreptul romanesc este original numai in ceea ce nu
prezinta vreo asemanare cu vreo insitutie straina, caci in caz contrar, este vorba in mod
incontestabil despre un imprumut.
&-a a.uns astfel, ca, in prea.ma celui de-al doilea /azboi !ondial, sa se admita
in literatura noastra .uridica, clasificarea institutiilor legii tarii in 3 categorii, institutii
mostenite din dreptul roman si geto-dac, institutii imprumutate si institutii originale, in
care erau incluse doar acele institutii care nu puteau fi incadrate in vreuna dintre
celelalte doua categorii.
#u putem admite acesta conceptie asupra originii legii tarii, deoarece ignora
raportul dialectic de determinare a supra structurii de catre baza economica si nu
e%plica, spre pilda, asemanarile dintre dispozitiile legii tarii si reglementarile din
dreptul unor popoare cu care romanii nu au fost in contact de-a lungul istoriei. Aceste
asemanari se pot e%plica numai prin e%istenta unor conditii economico-sociale
asemanatoare, care au determinat aparitia unor reglementari apropiate sub aspectul
continutului normativ. e de alta parte, de ce nu am putea admite ca, in cazul unor
asemanari, intre dreptul nostru feudal nescris si dreptul popoarelor vecine, imprumutul
0E
a fost in sens invers, adica s-a realizat din dreptul romanesc in dreptul popoarelor
respective.
Concluzia este aceea ca legea tarii este o creatie originala a poporului roman si
s-a format in cadrul unui proces istoric comple%, prin elaborarea unui sistem de norma
.uridice, plecand de la sinteza .uridica daco-romana si continuand cu influentele
e%ercitate pe planul formei, de catre unele popoare vecine.
Tot in literatura de specialitate au fost formulate diverse opinii privind
continutul normativ al legii tarii, sens in care unii autori au sustinut ca legea tarii
reglementeaza doar dreptul de proprietate, altii au apreciat ca legea tarii este un drept
al agriculorilor si pastorilor, altii au considerat ca legea tarii reglementeaza organizarea
cneziala si voievodala cu care poporul roman a aparut in istorie. Cerecetarile
sociologice desfasurate in perioada interbelica de *imitrie Curst si continuata dupa
razboi de prof Henri &tahl si etre anaitescu, au evidentiat .ustetea tezei marelui
nostru istoric, #icolae "alcescu, care arata ca multa vreme, obiceiul pamantului a tinut
loc si de constitutie politica si de condica tivila si de condica criminala. Altfel spus,
legea tarii este un sistem de drept atotcuprinzator, care reglementeaza intreaga materia
a dreptului public si privat.
Di$#o'itiile de dre#t #u%lic din legea tarii > Organi'area de $tat a 0000000000000000000 $i
Tarii ro"ane$ti in e#oca feudali$"ului de'(oltat
Org centrale ale $tatului feudal $unt do"nul? $fatul do"ne$c $i dregatorii0
*omnul
Este organul suprem al puterii de stat si varful ierarhiei feudale in cadrul
sistemului relatiilor feudale de vasalitate. *omnia este o institutie romaneasca
originala, care a aparut in stransa legatura cu formarea statelor feudale romanesti de
sine statatoare, ca o treapta superioara de evolutie a formatiunilor prestatale de tip
feudal. Ea nu are un corespondent in statele vecine, iar termenul care o desemneaza
vine de la latinescul dominus, stapan. Aceasta semnificatie arata conceptia feudala
potrivit careia domnul este seful unui stat independent, care nu recunoaste o autoritate
superioara si este totodata si stapanul acelei tari in sens teritorial. Institutia domniei s-a
cristalizat prin preluarea unor traditii de la nivelul formatiunilor prestatale de tip feudal
si prin preluarea unor trasaturi ale monarhiei bizantine, care pastrau amintirea
organizarii politice romane, aveau ca fundament ideologic crestinismul ortodo% si
contineau premisele necesare pentru centralizarea puterii de stat si apararea
independentei de stat. *omnul poarta si titlul de mare voievod, ceea ce sublinia latura
traditionala a institutiei, in sensul ca in calitate de mare voievod, e%ercita prerogativele
de conducator al armatei si .udecator suprem. Ca sef de stat, domnul are o serie de
atributiuni de natura politico-administrativa, militara, .urisdictionala si legislativa.
&ub aspect politico-administrativ, domnul era cel care stabilea organizarea
administrativ-terit a tarii, ii numea si revoca pe dragatori, batea moneda, e%ercita tutela
asupra bisericii, avand dreptul de a-i confirma pe mitropoliti, episcopi si
0:
ecumeni,incheia tratatele de alianta si comerciale cu celelalte state, declara starea de
razboi sau de pace.
e plan militar, comanda armata in calitate de conducator suprem, inclusiv
steagurile marilor boieri.
e plan .udecatoresc, avea atributiuni foarte intinse, era .udecatorul suprem al
tuturor locuitorilor, putand pronunta inclusiv pedeapsa cu moartea si confiscarea
averii, putand delega o parte din atributiunile sale dragatorilor si putand sa confere
dreptul de .urisdictie boierilor si manastirilor investite cu imunitati pe domeniile
acestora. Hotararile .udecatoresti ale domnului se bucurau de autoritate de lucru
.udecat, de forta .uridica, numai pe timpul domniei acetuia, si domnii urmatori puteau
re.udeca procesele si schimba in tot sau in parte hotararile date de domnii anteriori. *e
regula, domnul .udeca procesele, impreuna cu sfatul domnesc, apeland in acest fel, la
obligatia de concilium, pe care boierii o aveau in cadrul sistemului relatiilor feudale de
vasalitate.
In ceea ce priveste planul legislativ, vointa domnului era considerata lege, iar
activitatea de legiferare a domnului imbraca forma hrisoavelor legislative, care
cuprindeau norme cu caracter general, si nu doar norme de aplicare a dispozitiilor legii
tarii, la cazuri individuale. Aceste hrisoave incep sa apara la sf sec al ,4-lea. *in
e%aminarea atributiilor domnului, rezulta ca aceasta insitutie se caracterizeaza prin
confuziunea de atributii pe care domnul le detine in cele mai diverse domenii.
&istemul succesiunii la tron
Cel reglementat de legea tarii este un sistem original, mi%t, denumit sistemul
electivo-ereditar. 7atura electiva isi are originea la nivelul obstilor satesti sau
teritoriale, unde functiona principiul alegerii celor cu functii de conducere, de catre
adunarea generala a obstei, principiu care s-a perpetuat si la nivelul uniunilor de obsti
si confederatiilor de obsti si apoi la nivelul formatiunilor prestatale de tip feudal, in
cadrul carora voievodul era ales de adunarea cne.ilor. 7atura ereditara a sistemului isi
are originea tot la nivelul obstilor satesti sau teritoriale in tendinta alesilor obstei de a-
si permanentiza functiile si pozitia si de a le transmite cu titlu ereditar, tendinta care s-a
perpetuat, imbracand un caracter institutional, la nivelul formatiunilor prestatale de tip
feudal, conducatorii acestora, .uzii, cne.ii, .upanii, transmitandu-si domeniul si pozitia
cu titlu ereditar. *in imbinarea acestor 0 principii, cel al alegerii si cel al ereditatii, s-a
conturat sistemul electivo-erediar, prin care se realiza succesiunea la tron in tarile
romane, legea tarii stabilind ca poate fi ales domn acela care indeplineste in mod
cumulative 3 conditii)
,. Cum zice Grigore 1reche, sa fie din os domnesc. Inseamna ca trebuie sa fie
ruda in linie directa sau colaterala, legitima sau nelegitima, pana la orice grad,
cu oricare dintre domnii anteriori
0. &a fie roman crestin ortodo%
3. &a nu fie insemnat fiziceste
rin alegere se stabilea care din cei cu vocatie succesorala devine domn.
Alegerea parcurgea doua etape, investitura data de tara < prin tara se inteleg boieri, cler
si conducatori militari= si a doua etapa, incoronare, ocazie cu care poporul era instiintat
asupra alegerii facute. Acest sistem electivo-ereditar, fiind cel din dreptul nostru feudal
39
nescris, era considerat de starile sociale feudale, ca fiind unul legiuit si ca atare, cei
adusi pe tron, potrivit acestui sistem, cu respectarea lui, erau considerati domni din
mila lui dumnezeu. *impotriva, cei care a.ungeau pe tron cu nerespectarea
dispozitiilor legii tarii privind alegerea domnului, erau considerati uzurpatori, fiind
desemnati prin termenul peiorativ de domnisori. Acest sistem, ca orice sistem
insitutional, si-a creat propriile mecanisme de autoreglare, fie in directia influentarii
laturii elective, fie a laturii ereditare. &pre pilda, se creaza institutia asocierii la tron, la
domnie, pentru a se influenta latura ereditara. *omanul isi asociaza inca din timpul
vietii unul dintre fii la tron. Cealalta institutie e cea a recomandarii, pe care o face, spre
sf vietii, adunarilor, pt a ghida alegerea unei anumite persoane. 7egea tarii a creat si
sistemul regentei sau institutia regentei, e%ercitata pe timpul minoritatii domnului, de
catre mama sa, impreuna cu unul dintre marii boieri. Analizand sistemul electivo-
ereditar, reglem de legea tarii, putem constata ca el prezinta o serie de avanta.e, dar si
unele dezavanta.e, in comparatie cu alte sist de succesiune la tron <polonia sau europa
apuseana=. &istemul permite accesul la tron al unor rude mai idnepartate, dar care au
reale calitati de conducator, in dauna unor rude apropiate, dar care sunt fie varstnice,
fie incapabila sa conduca.
&istemul este insa dezavanta.os, intrucat sfera persoanelor cu vocatie la tron
este uneori prea larga, generand competite acerba intre pretendenti, fiecare spri.init de
o fractiune boiereasca, iar unii dintre ei solicitand si spri.inul unor puteri straine.
7uptele interne pentru tron au slabit tarile romane si au facilitat instaurarea dominatiei
otomane. *upa instaurarea dominatiei otomane, pe fondul stingerii vechilor familii
domnitoare si al slabirii autoritatii domnesti, boierii au reusit sa impuna alegerea ca
domn a unor e%ponenti ai intereselor lor, mergand pana intr-acolo, incat au conditionat
alegerea domnului de asumarea de catre candidat a unui anga.ament uneori scris, de
respectare a privilegiilor boieresti, ceea ce !iron Costin denumeste 'tocmeala( sau
'legatura(. Treptat, pe masura intaririi dominatiei otomane, alegerea devine pur
formala, pe primul plan trecand investitura data de sultan. 1neori, aceasta acoperea
viciul .uridic al alegerii unor persoane care nu indeplineau toate conditiile prevazute de
legea tarii, de e%p despot voda nu era roman crestin ortodo%. Aceasta, desi capitulatiile
incheiate intre tarile romane si poarta prevedeau in mod e%pres ca domnul urma a fi
ales potrivit vechilor randuieli si doar confirmat sau recunoscut de poarta. Toate aceste
precedente au deschis calea numirii directe a domnilor de catre poarta, in timpul
regimului turco-fanariot.
&fatul domnesc
Este un organ de conducere central al statului feudal, functionand pe langa
domn, prin interm caruia se realizeaza participarea boierilor la conducerea statului.
&fatul domnesc este alcatuit din reprezentantii marii boierimi si ai inaltului cler, fiind
convocat la datele si in locurile fi%ate de domn si prezidat de acesta. #umarul
membrilor sfatului domnesc a variat, de-a lungul timpului, fiind cuprins intre ,0, la
inceput, apoi a crescut pana la 0+ de membri.
rincipalele atributiuni ale sfatului domnesc sunt)
3,
- intarirea alaturi de domn a tuturor actelor .uridice privind transferul proprietatii
feudale, dand garantia sfatului privind respectarea drepturilor si e%ecutarea
obligatiilor izvorate si respectiv, asumate prin acel act.
- A doua atributie e asistarea domnului la .udecarea tuturor pricinilor, civile si
penale, sfatul dandu-si parerea asupra fondului pricinii si acordul cu solutia
pronuntata de domn.
- In al 3lea rand, garanta impreuna cu domnul, respectarea actelor e%terne, in
special a tratatelor de vasalitate. ; alta atributie e de a-i acorda domnului sfat in
toate celelalte probleme ale vietii de stat in care era consultat.
*in e%aminarea atributiilor lui, rezulta ca este un organ de stat cu caracter
consultativ <din punct de vedere formal .uridic=, pentru ca compozitia si rolul sfatului
domnesc au cunoscut o anumita evolutie. ana la .umatatea sec ,+, in sfatul domnesc
intrau doar boierii de tara, adica mrii stapani de domenii feudale investite cu imunitati
feudale, care sunt denumiti in hrisoave, .upani, in tara romaneasca si pani, in moldova.
Ei aveau armate proprii si aparate proprii de slu.itori, la fel ca domnii. In aceasta
perioada, puterea sfatului domnesc era atat de mare, incat el, practic, cenzura
activitatea domnului, domnul nu putea lua hotarari de unul singur, ci numai impreuna
cu sfatul domnesc, o dovada in acest sens este impre.urarea ca numele boierilor din
sfat apare alaturi de numele domnului, in formula introductiva a hrisovului domnesc,
iar in partea finala a hrisovului, alaturi de pecetea domneasca, apar sigiliile sau pecetile
marilor boieri din sfat. /olul sfatului domnesc era nu numai de a fi un organ cu
caracter decizional, ci si de a-l forta pe domn sa respecte obligatiile asumate. Aceasta
situatie era fireasca in primele timpuri dupa intemeiere, intrucat, in memoria marilor
boieri, membri ai sfatului domnesc, era vie amintirea faptului ca statul feudal se
formase de fapt prin unirea feudelor lor, astfel incat, prin pozitia detinuta in sfat,
boierii doreau sa-si apere vechile pozitii economice si politice, consacrate si sub aspect
formal-.uridic, prin sistemul imunitatilor feudale.
!ai tarziu, insa, situatia s-a schimbat, in sensul ca statul feudal romanesc, ca si
celelalte state feudale din europa, cunoaste un proces de centralizare, de intarire a
autotitatii domnesti si pe acest fond, in sfat incep sa patrunda boierii de slu.be, care
sunt numiti si revocati de domn si se afla sub controlul direct al acestuia. Astfel incat,
la sfarsitul secolului ,+, in sfatul domnesc sunt numai dregatori. &chimbandu-se
componenta sfatului domnesc, se schimba si rolul acestuia, in sensul ca sfatul
domnesc, devine, dintr-un organ decizional, unul consultativ. Asa incat, membrii
sfatului domnesc devin simpli martori chemati sa ia act de vointa domnului. *upa
instaurarea dominatiei otomane, boierii profita de slabirea puterii domnesti si
acrediteaza ideea ca domnul trebuia sa respecte parerea data de sfat, introducandu-se
astfel, in tarile romane, un autentic regim nobiliar.
*regatorii
*regatorii sunt inalti demnitari ai statului feudal, numiti si revocati de domn, care
e%ercitau atributiuni admin, .udiciare si militare, in cadrul aparatului de stat. 7a
origine, dregatorii, asa cum arata si numele lor, au fost persoane care e%ercitau anumite
atributiuni legate de persoana domnului in cadrul curtii domnesti. Treptat, pe masura
30
centralizarii puterii de stat si eliminarii imunitatilor feudale, dregatorii au patruns in
sfatul domnesc si au preluat in numele domnului conducerea efectiva a vietii de stat.
&istemul dregatoriilor s-a conturat in tara romaneasca si moldova in timpul domniilor
lui !ircea cel "atran si Ale%andru cel "un. El este asemanator, in cele doua, atat
datorita caracterului unitar al legii tarii, cat si datorita elementului comun avut in
vedere, sistemul dregatoriilor bizantine. 7a investirea in functie, depuneau un .uramant
de credinta fata de domn, nu erau remunerati, dar erau miruiti de domn pt dreapta si
credincioasa slu.ba, li se concedau veniturile unor tinuturi si puteau primi daruri de la
subalterni. *regatorii erau de 0 categorii) marii dregatori, membri ai sfatului domnesc
si micii dregatori, cei care nu faceau parte din sfatul domnesc.
CURS 9
!arii dregatori membri ai sfatului domnesc
In tara romaneasca, in ierarhia dregatoriilor, pe I-ul loc se afla banul, aparut ca
ban de severin la origine, devenit apoi ban al craiovei. In competenta banului intrau
administratia, armata si .urisdictia zonei din dreapta oltului. &ubalternii sai purtau
denumirea de banisori, iar in competenta sa intra si dreptul de a pronunta, ca si
domnul, pedeapsa cu moartea.
1n alt mare dregator, membru al sfatului domnesc e logofatul. In ambele tari
romane, era seful cancelariei domnesti si purtatorul marelui sigiliu cu care erau intarite
hrisoavele domnesti. Tot in competenta logofatului intra solutionarea proceselor cu
privire la domeniile boieresti ereditare.
1n alt mare dregator, membru al sfatului domnesc este vornicul, conducatorul
slu.itorilor curtii domnesti si cel care se ingri.ea de paza granitei. In tara romaneasca,
competenta teritoriala a vornicului se e%ercita doar asupra zonei din stanga oltului.
Atributiile sale pentru zona din dreapta, revenind banului. Iar in moldova e%istau 0
vornici) vornicul tarii de sus si marele vornic al tarii de .os. Acesta din urma avea o
pozitie asemanatoare banului in sensul ca era primul dregator in ierarhia dregatoriilor
din moldova. Totodata, in moldova, vornicii erau si comandantii ostirilor din zonele
respective.
1n alt mare dregator, membru al sfatului domnesc era postelnicul, sfectnicul de
taina al domnului, cel care se ingri.ea de relatiile e%terne ale tarii.
1n alt mare dregator, membru al sfatului domnesc era spatarul, purtatorul spadei
domnesti si comandantul cavaleriei, iar uneori, in timp de razboi, comandantul intregii
armate. In moldova, domnul ieremia movila a creat dupa model polon o noua
dregatorie, hatmanul, care a preluat atributiile militare ale vornicilor.
1n alt mare dregator, membru al sfatului domnesc este vistiernicul, cel care se
ocupa de strangerea veniturilor tarii si asigurarea m.loacelor financiare necesare pentru
intretinerea curtii domnesti, pentru intretinerea armatei, iar dupa instaurarea dominatiei
otomane, pentru e%ecutarea obligatiilor financiare fata de poarta, adica plata tributului
si a celorlalte sume de bani datorate portii.
*in secolul al ,E-lea, veniturile tarii s-au separat de veniturile domnului,
moment in care s-a infiintat o noua dregatorie, camarasul, care avea in competenta sa
gestionarea veniturilor si cheltuielilor camarii domnesti.
33
Tot din sfatul domnesc mai faceau parte, paharnicul, cel care avea in gri.a
pivnitele domnesti, stolnicul, cel care administra camarile domnesti si comisul, cel
care administra gra.durile domnesti.
*intre dregatorii care nu faceau parte din sfat, mentionam) armasul, cel care
e%ecuta sentintele penale pronuntate de domn, satrarul, ingri.itorul corturilor domnesti
pe timp de razboi, clucerul, cel care aproviziona curtea domneasca cu grane si aga,
care era comandantul pedestrimii, apoi a devenit comandantul garzii domnesti.
*in e%aminarea sistemului dregatoriilor din tarile romane si din e%aminarea
competentelor dregatorilor, rezulta ca si acest element institutional al statului feudal se
caracteriza prin confuziunea de atributii.
Organi'area financiara a Tarilor Ro"ane
*arile erau de 3 categorii)
- *ari in natura sau i.mele domnesti, denumite zeciuiala in tara romaneasca si
deseachina in moldova
- *ari in munca, denumite slu.be sau robota
- *ari in bani, categorie in care intra impozitul personal pe cap de locuitor, apoi
ta%ele pentru utilizarea unor bunuri publice si ta%ele de inlocuire a unor dari in
natura sau in munca
Cea mai importanta dare in bani era impozitul personal pe cap de locuitor,
denumit dare in tara romaneasca si da.die in moldova, pentru ca apoi sa se
generalizeze termenul de sorginte turca de bir. Initial, boierii si manastirile nu erau
obligati sa plateasca bir, insa din secolul ,4 si aceste categorii sociale au fost impuse la
plata birului. 2oarte importanta este procedura de stabilire a birului. Era asa numita
procedura a cislei, constand in stabilirea unei sume globale pe grup fiscal <obste sau
sat=, repartizata pe unitatile impozabile, gospodariile satenilor, de catre functionarii
specializati numiti rabo.ani, in functie de puterea economica a fiecarei unitati
impozabile, apreciata dupa numarul de vite. #i s-a pastrat un asemenea document, un
catastiv de cisle din vremea lui petru schiopul, potrivit caruia taranii erau impartiti in
raport de cuantumul birului datorat in 0 categorii)
- Taranii saraci, care plateau un bir mic
- Taranii de istov, care plateau un bir mare
&tabilirea birului pentru boieri si manastiri se facea in functie de intinderea
mosiilor cultivate si de numarul taranilor dependenti. *upa instaurarea dominatiei
otomane, tarile romane au fost obligate in virtutea capitulatiilor incheiate cu poarta sa
plateasca anual tributul sau haraciu, la care se adaugau si alte obligatii banesti, al caror
numar si al caror cuantum a crescut continuu, inclusiv contributii suplimentare atunci
cand imperiul otoman se afla in razboi cu alte state.
3-
Organi'area ar"atei
In primele timpuri dupa intemeiere, marii boieri stapani de domenii feudale
investite cu imunitati intretineau pe domeniile lor contingente militare proprii cu care
participau, in virtutea obligatiei de au%ilium, ce intra in continutul raportului .uridic de
vasalitate la oaste, la chemarea domnului, in caz de razboi. /olul domnului in acea
perioada era acela de a coordona in lupta steagurile marilor boieri, adica aceste
contigente militare ale vasalilor sai. Incepand din secolul al ,+-lea, pe fondul
centralizarii puterii domnesti, domnul isi creeaza o oaste proprie, compusa din mici
feudali, vasalii sai directi, curteni si slu.basi ai curtii domnesti. Tot in componenta ostii
celei mici intrau si tarani liberi, recrutati in schimbul unor avanta.e acordate de domn.
Trupele domnesti erau organizate pe criteriul teritorial, formand steaguri pe .udete si
tinuturi si aflandu-se sub comanda vornicilor in moldova, a vornicului si a banului in
tara romaneasca.
*in secolul al ,D-lea, ca urmare a aparitiei si perfectionarii armelor de foc, apar
si contingente de militari profesionisti, adica de mercenari, denumiti si lefegii. Insa
intretinerea acestor trupe era e%trem de costisitoare. In cazuri de mare prime.die, se
ridica la lupta asa numita oaste cea mare a tarii, la care participau toti cei capabili sa
poarte arme, inclusiv taranii aserviti. *upa instaurarea dominatiei otomane, armata
nationala intra intr-un proces de declin, a.ungandu-se in epoca fanariota, ca ea sa se
reduca la trupele de graniceri si garda de arnauti a domnului.
Organi'area %i$ericii
"iserica ortodo%a a fost in epoca feudala, principalul spri.in ideologic al statului
feudal, in sensul legitimarii puterii de stat feudale si tinerii in ascultare a taranimii
dependente, dar totodata a .ucat si un rol foarte important in apararea independentei
statale, fata de statele vecine, care sub prete%tul propagandei catolice, urmareau in
realitate subordonarea tarilor romane. *atorita rolului sau, biserica ortodo%a romana s-
a bucurat de spri.inul constant al statului feudal, domnii acordand manastirilor intinse
mosii cultivate cu tarani dependenti. *upa intemeierea statelor feudale romanesti de
sine statatoare, asistam la un proces de organizare ierarhica a bisericii ortodo%e, care la
origine era subordonata din punct de vedere spiritual patriarhiei de la ohrida, cea din
tara romaneasca si mitropoliei haliciului, cea din moldova. 7a scurt timp dupa
intemeierea tarii romanesti, domnul nicolae ale%andru infiinteaza mitropolia ungro-
vlahiei, care recunoaste dependenta spirituala de patriarhia de la constantinopole, fiind
infiintate totodata si o serie de episcopii ortodo%e, la severin, apoi ramnicu valcea si
buzau. In moldova, in timpul domniei lui ale%andru cel bun, episcopul sucevei, iosif,
devine mitropolit al moldovei si recunoaste, la randul sau, dependenta fata de
patriarhia de la constantinopol. &i in moldova se infiinteaza episcopii ortodo%e la oma,
husi, radauti.
Totodata, domnii romani au spri.initi si biserica ortodo%a din alte tari, in special
bisericile de la muntele athos, prin donatii directe si inchinarea unor manastiri
romanesti catre acestea, avand ca efect cedarea unei mari parti a veniturilor
manastirilor romanesti catre manastirile straine. *e-a lungul timpului, acest fenomen a
luat o amploare considerabila, fapt care a avut o serie de consecinte negative din punct
3+
de vedere economic, date fiind si abuzurile clerului strain. *atorita acestui fapt,
incepand din secolul ,D, domnii romani au inceput sa restranga inchinarile, a.ungandu-
se la desfiintarea lor totala prin legea secularizarii averilor manastiresti, data in timpul
domniei lui ale%andru ioan cuza.
Organi'area ad"ini$trati(-teritoriala a tarilor ro"ane
Atat in tara romaneasca, cai si in moldova, e%istau mari subdiviziuni
administrativ-teritoriale, care nu erau unitati administrativ-teritoriale propriu-zise, ci
mai degbraba reminiscente din perioada anterioara intemeierii statelor feudale
romanesti de sine statatoare. In tara romaneasca e%istau zona din dreapta oltului, aflata
sub autoritatea banului si zona din stanga oltului, aflata sub autoritatea vornicului. Iar
in moldova, e%istau tara de sus si tara de .os, fiecare aflata sub autoritatea unui vornic.
Insa unitatile administrativ-teritoriale propriu>zise erau in tara romaneasca .udetele si
in moldova tinuturile, precum si localitatile urbane si localitatile rurale, satele. 7a
origine, atat .udetele, cat si tinuturile erau conduse de dregatori locali, iar din secolul al
,+-lea, dupa centralizarea puterii domnesti, in moldova, peste aparatul de dregatori
locali de la nivelul tinuturilor se suprapun dregatorii domnesti, iar in tara romaneasca,
conducatorii .udetelor isi e%tind autoritatea si asupra aparatului slu.itorilor domnesti.
7a randul lor, tinuturile erau impartite in ocoale, iar mai tarziu, in tara romaneasca,
.udetele au fost impartite in plasi, cele din zona de campie, iar cele din zona de munte,
in plaiuri.
;rasele erau unitati administrativ-teritoriale care se constituiau ca niste
comunitati libere, avand o organziare proprie, precum si o anumita autonomie.
Teritoriul orasului era structurat in 3 zone)
- $atra orasului, perimetrul construibil, cuprinzand zona de cladiri
- Hotarul orasului, cuprinzand terenurile cultivate de oraseni
- ;colul orasului, alcatuit din satele arondate orasului respectiv
Toate orasele se aflau sub stapanirea domnului, temeiul .uridic al acestei
stapaniri reprezentandu-l mosia domneasca pe care se afla amplasat orasul. E%ista o
mcia deosebire intre moldova si tara romaneasca) in moldova, domnul putea sa
dispuna in mod liber de ocolul orasului asupra caruia locuitorii e%ercitau doar un drept
de uzufruct, in timp ce in tara romaneasca, domnul nu putea dispune de terenul din
ocolul orasului, decat daca il rascumpara de la oraseni. ;rasele erau conduse de un
aparat administrativ format din 0 categorii de dregatori)
- 7ocali) .udetul in tara romaneasca si oltuzul in moldova si ,0 pargari
- Aparatul de dregatori domnesti
&atele erau de 0 categorii)
- &ate libere
- &ate aservite
&travechea organizare a obstilor satesti sau teritoriale s-a pastrat si dupa
intemeiere, insa multe dintre atributiile organelor de conducere a obstilor au fost
preluate de catre aparatul de slu.itori domnesti, mentinandu-se dreptul de protimis
pentru terenurile din hotarul obstei, precum si raspunderea colectiva in materie fiscala
34
si penala si totodata, intr-o oarecare masura, .urisdictia sfatului oamenilor buni si
batrani.
Organi'area de $tat a (oie(odatului Tran$il(aniei
7a venirea lor in Transilvania, ungurii au gasit de.a formate atat stratificarea
sociala de tip feudal, cat si relatiile de productie de tip feudal. Totodata, ei au gasit gata
elaborate formele de proprietate specifice feudalismului si institutiile politice feudale,
in cadrul carora pe prim plan se afla institutia voievodatului. Intrucat la patrunderea lor
in transilvania, ungurii se aflau in stadiul de organizare sociala al democratiei militare
si nu aveau institutii proprii de tip feudal, au preluat institutiile feudale ale romanilor,
utilizandu-le apoi ca instrumente de reprimare a populatiei romanesti autohtone si
ma.oritare. *upa cum rezulta chiar din documentele cancelariei maghiare, inca din
secolul :, pe intregul teritoriu al transilvaniei, ca si in campia panonica, erau
constituite numeroase formatiuni prestatale de tip feudal romanesti, cnezate,
voievodate, tari, conduse de nobili romani, iar in procesul de supunere a transilvaniei,
intre nobilimea romana, pe de o parte si nobilimea desprinsa din randul cuceritorilor,
pe de alta parte, s-a dat o lupta avand ca obiect acapararea de catre nobilii maghiari a
drepturilor si privilegiilor nobililor romani, precum si deposedarea acestora de feudele
lor. Constatand ca datorita inferioritatii lor numerice nu pto e%ercita o stapanire
efectiva asupra transilvaniei, ungurii au procedat la colonizari masive cu sasi si secui,
insa in ciuda acestor eforturi, nu au reusit sa schimbe componenta etnica a transilvanei,
populatia romaneasca ramanand in continuare ma.oritara.
In procesul de supunere a transilvaniei de catre maghiari, putem distinge 0
etape)
- &ec ,0-,+, in care nobilimea romana este mentionata in izvoare, alaturi de cea
maghiara, precum si de conducatorii sasilor si secuilor. #obilii romani au
continuat in aceasta perioada sa e%ercite pe teritoriile pe care le conduceau si pe
care uneori le aveau si in proprietate atributiuni administrative, fiscale, militare
si .udecatoresti, aceasta si datorita faptului ca aparatul administrativ central al
voiedovatului nu era pe deplin consolidat.
- Insa, din a doua .umatate al sec al ,+-lea, mai e%act dupa ,-3D, drepturile
feudalilor romani au fost incalcate sistematic, acestia din urma fiind in final
e%clusi, impreuna cu intreaga populatie romaneasca de la viata politica a tarii
prin celebrul Punio trium nationum(, care a stat la baza organizarii politice a
transilvaniei, timp de aproape ,999 de ani. In acest conte%t, si-au pastrat
privilegiile doar un numar foarte mic de nobili romani, cei care au acceptat
trecerea la catolicism si maghirizarea, ceilalti decazand treptat in randul micii
nobilimi si apoi in randurile taranimii dependente. #obilimea cuceritorilor era
desemnata prin termenul generic de nemes, ei alaturandu-i-se si o nobilime
ecleziastica, alcatuita din inaltii prelati ai bisericii catolice, titulari de domenii
feudale si care alaturi de politica de e%ploatare de tip feudal, duceau si o
sustinuta politica de reprimare nationala a romanilor ortodocsi, considerati
schismatici. Taranii dependenti se numeau iobagi, initial aveau posibilitatea de a
se muta de pe o mosie pe alta, in anumite conditii, ulterior,ca si in tara
3D
romaneasca si moldova, au fost legati de glie. In transilvania insa, e%ploatarea
feudala a fost mult mai intensa, deoarece s-a impletit cu reprimarea nationla a
populatiei romane. E%ista si o categorie de tarani liberi numiti .eleri, dar aceasta
era redusa numericeste in raport cu tara romaneasca si moldova.
Organele centrale ale (oie(odatului Tran$il(aniei
In timpul voievodatului, a avut organe centrale proprii de conducere, potrivit
organizarii sale autonome ca entitate statala distincta, in cadrul regatului maghiar. In
secolul al ,0-lea, dominatia maghiara se e%ercita numai asupra partii de nord-vest a
transilvaniei, restul teritoriului fiind condus de cnezii, voievozii si .uzii romani.
$azand ca nu pot supune transilvania numai prin forta, maghiarii au fost nevoiti sa
accepte formele traditionale de organizare feudala ale romanilor si sa colaboreze intr-o
prima etapa cu nobilimea autohtona. In acest conte%t, s-a constituit voievodatul
transilvaniei, prin e%tinderea la scara intregului spatiu romanesc intracarpatic a unei
insitutii politice romanesti si anume, cea a voievodatului.
rimul voievod al Transilvanei mentionat documentar este 7eustachiu, in anul
,,D4. $oievozii transilvaniei, desi formal erau vasalii regelui maghiar, au fost
dintotdeauna e%ponentii intereselor feudale locale si ca atare, au cautat permanent sa-si
largeasca atributiile si sa inlature dominatia maghiara. 1nii dintre ei au si reusit sa
transforme transilvania intr-un regnum distinct de regnum hungarie, reusind pe alocuri,
sa si intervina in luptele legate de ocuparea tronului maghiar.
CURS @
;rganele centrale ale voievodatului - continuare
$oievodul transilvaniei
- Atributiuni .udecatoresti, administrative, militare
- e plan administrativ, il numea pe vice-voievod, ii numea pe conducatoriii
comitatelor si dregatorii transilvaniei
- Convoca congregatia generala a nobililor, pe care o si prezida
- e plan .udiciar, era .udecatorul suprem al transilvaniei, insa atributiunile sale
erau ingradte de autonomia comitatelor, a scaunelor sasesti si secuiesti, de
privilegiile acordate bisericii catolice, de calitatea de suzeran a regelui maghiar
si de faptul ca domnii tarii romanesti si moldovei detineau in transilvania
intinse feude
Incercarile regilor maghiari de a-i limita atributiile au esuat, astfel incat din sec
al F$-lea, raportul de forte a inclinat in favoarea voievodului, acesta devenind si
comite al secuilor si e%tinzandu-si astfel, .urisdictia si asupra comitatelor secuiesti.
3E
e plan militar, era comandantul armatei din transilvania, calitate pe care a
pastrat-o pana la sfarsitul voievodatului, dat fiind rolul pe care transilvania l-a .ucat in
apararea ungariei impotriva turcilor si tatarilor.
In e%ercitarea atributiilor sale, era a.utat de un aparat de dregatori asemanator
cu cel din tara romaneasca si moldova, insa mai putin evoluat datorita pozitiei de
subordonare a transilvaniei fata de regatul maghiar, precum si datorita largei autonomii
de care se bucurau unitatile administrativ-teritoriale, astfel incat, in transilvania, abia
in epoca principatului s-a constituit un sistem complet de dregatori la nivel central.
Cei mai importanti dregatori ai transilvaniei erau vice-voievodul, notarul
voievodal, care era seful cancelariei voievodale, avand atributiuni asemanatoare cu ale
vornicului si .udele curtii voievodale.
Alt organ de conducere la nivel central) congregatia generala a nobililor
<congregatio generalis nobilium=
Era o adunare pe stari a nobilimii comitatelor, clerul, orasenilor si taranilor
liberi proprietari de pamant. *in compunerea congregatiei au facut parte la inceput si
nobilii romani, ultima congregatia la care acestia au fost mentionati fiind cea din ,0:,.
1lterior insa, romanii au fost e%clusi de la viata politica a transilvaniei si ca atare, au
fost eliminati din congregatia generala a nobililor, situatie consfintita de iure prin unio
trium nationum, prin care s-a prevazut ca in componenta congregatiei intrau doar
reprezentantii celor 3 natiuni privilegiate, maghiarii, sasii, secuii. #u era un organ de
stat cu activitate permanenta, ci era convocata periodic de catre voievod si se intrunea
de regula la turda.
Atributiile congregatiei erau .udiciare, administrative si fiscale. *at fiind
caracterul autonom al voievodatului transilvaniei, nicio masura luata de dieta maghiara
nu se aplica in transilvania daca nu era insusita si de congregatia generala a nobililor.
Organi'area locala a (oie(odatului tran$il(aniei
Este o imbinare a structurilor politico-administrative a romanilor, e%istente inca
inainte de cucerirea maghiara si care au supravietuit si in cadrul voievodatului cu
elemente de organizare locala imprumutate de maghiari din sistemul feudal german.
Astfel, in zonele locuite e%clusiv de romani, subdiviziunile administrativ-teritoriale
erau districtele romanesti, conduse de cne.i, voievozi si .uzi. In regiunile unde printre
populatia ma.oritara romaneasca, au patruns si maghiarii, subdiviziunile administrativ-
teritoriale erau comitatele, impartite in plasi. Comitatele erau conduse de un comite,
a.utat de un vice-comite, iar plasile erau conduse de pretori. Acestia erau alesi de catre
adunarea comitatului la care participa nobilimea locala. In zonele unde au fost
colonizati secuii s-au organizat unitati administrativ-teritoriale distincte, scaunele
secuiesti, acestea avand un caracter unitar. Ele au fost preluate de secui de la vechile
scaune de .udecata ale romanilor, s-au organizat treptat, a.ungand la D scaune secuiesti
in sec al F$-lea, fiecare scaun era condus de catre un capitan, avand atributiuni
administrative si .udecatoresti, a.utat pe planul atributiunilor .udiciare de un .ude
scaunal. Cele D scaune secuiesti formau unversitas siculorum cu centrul la odorhei,
condusa de un comite al secuilor, numit de regele maghiar si care actiona ca
reprezentant al acestuia. Insa, din secolul F$, voievodul transilvaniei devine si comite
3:
al secuilor. In teritoriile unde au fost colonizati sasi s-au organizat tot dupa modelul
scaunelor de .udecata romanesti un numar de : scaune sasesti, care alcatuiau obstea
sasilor <universitas sa%onum=, cu centrul la sibiu. In fiecare scaun, conducerea era
asigurata de un .ude regal, numit de regele maghiar, a.utat de un vice-.ude si de un
.ude scaunal, acesta din urma ales de localnici. *in secolul al F$-lea, comitele sasilor,
care la origine era numit de regele maghiar este ales de comunitatea locala.
In ceea ce priveste orasele, orasele din transilvania se bucurau, fata de cele din
tara romaneasca si moldova, de o mult mai larga autonomie, datorita dezvoltarii lor
economice. ;rasele erau conduse de catre un .ude, a.utat de un consiliu alcatuit din ,0
.urati, numiti burghe, alesi pe termen de , an, de comunitatea oraseneasca, din randul
patriciatului orasenesc. Atributiile administrative, fiscale si militare ale organelor de
conducere a oraselor, erau fi%ate prin actele de privilegii acordate acestora. In fiecare
oras e%ista si un reprezentant al autoritatii centrale, un .ude regal.
In ceea ce priveste satele, si-au pastrat stravechea si traditionala forma de
organizare, fiind onduse de cne.i, care aveau atributiuni .urisdictionale marunte, insa in
transilvania, spre deosebire de tara romaneasca si moldova, sate libere s-au mentinut
doar in regiunile de granita.
In ceea ce priveste organizarea financiara a transilvaniei, dat fiind caracterul
autonom al voievodatului, obligatiile fiscale fata de regele maghiar erau inferioare
obligatiilor fiscale fata de nobilimea din transilvania. In timp ce taranii liberi aveau
obligatii fiscale doar fata de stat, cei aserviti aveau si fata de nemesi si biserica
catolica, e%primate prin cele 3 forme ale rentei feudale. entru iobagi era gospodaria
iobageasca. rincipala obligatie fiscala fata de stat era venitul camarii <lucru in
camere=, care era prestata initial in natura, apoi in bani. Totodata, taranii trebuiau sa
plateasca si o renta funciara, o dara funciara, numita teragiu, care ulterior a fost e%tinsa
si asupra orasenilor, devenind o dare generala. In situatii e%ceptionale, in caz de
razboi, regele maghiar putea impune si dari suplimentare, denumite subsidia. Taranii
romani aveau in plus o obligatie, numita cvingva gesima ovium <a +9-a oaie=. &ecuii
erau scutiti de dari, datorita obligatiilor militare pe care le aveau, cu o singura e%ceptie,
erau obligati sa plateasca asa numita dare a boilor, fiecare secui proprietar trebuia sa
dea regelui, cu prile.ul incoronarii, cu prile.ul primei casatorii si cu prile.ul nasterii
primului copil, cate un bou. In ceea ce-i priveste pe sasi, ei plateau o dare speciala,
darea sfantului martin, deoarece se platea de sf martin, dupa calendarul catolic,
cuantumul acestei dari fiind de +99 de marci de argint. ;rasenii plateau o dare
speciala, cens sau colecta.
In ceea ce priveste organizarea bisericii, biserica ortodo%a din transilvania, ca si
cea din tara romaneasca si moldova, a cunoscut un proces de organizarea ierarhica,
care insa nu s-a putut desavarsi ca urmare a cuceririi maghiare, insa a continuat sa-si
desfasoare activitatea neintrerupt, asigurand continuitatea credintei religioase a
populatiei romanesti autohtone si ma.oritare. e fondul cuceririi maghiare, biserica
catolica, sustinuta de nemes si de regii magiari, a fost investita cu intinse domenii si
imprtante. *i.mele datorate bisericii catolice erau obligatorii nu numai pentru
maghiari, ci si pentru romanii considerati schismatici. Insa regele maghiar detinea un
-9
control direct asupra bisericii catolice, avand dreptul de a-i numi si destitui pe inaltii
prelari si dreptul de a controla veniturile bisericii.
Organi'area ar"atei
*ata fiind autonomia transilvaniei, e%istau 0 armate) a voievodului transilvaniei
si a nobililor locali.
Armata voievodului transilvaniei, cu care participa la chemarea regelui
maghiar, in calitate de vasal al acestuia, era alcatuita din marii dregatori, conducatorii
comitatelor si slu.itorii acestora, contingentele de ostasi echipate de orase si
contingentele militare ale feudalilor laici si ecleziastici, acestia trebuind sa participe, in
virtutea obligatiei de au%iuliu, cu un numar de ostasi proportional cu intinderea
feudelor lor si numarul taranilor aserviti.
*aca armata voievodului trebuia sa participe atat la razboaie de aparare, cat si
la cele duse in afara granitelor, cea a nobililor locali participa doar la razboaiele de
aparare. In secolul al F$-lea, in timpul domniei voievodului sigismund, armata
transilvaniei a fost reorganizata potrivit sistemului banderiilor > contingente militare
cu insemne militare distincte. otrivit acestui sistem, dregatorii transilvaniei,
comitatele, scaunele sasesti si secuiesti, precum si orasele, trebuiau sa intretina
banderii sau contingente militare proprii.
In$titutiile legii tarii din do"eniul dre#tului #ri(at
I0 PROPRIETATEA
In materia proprietatii, caracteristicile evului mediu au determinat anumite
particularitati la nivelul acestei institutii, in sensul ca proprietatea medievala in general
si cea asupra pamantului in special are o structura divizata, ierarhizata si comple%a.
Caracterizarea.
rin imbinarea stapanirii devalmase cu cea personala, precum si prin
coe%istaneta mai multor forme de proprietate, in functie de titularul dreptului de
proprietate, fiecare dintre aceste forme avand un regim .uridic deosebit, dupa pozitia
sociala a titularului. *eci, in feudalism, proprietatea nu este absoluta, ca in dreptul
roman, ci este divizata, legea tarii consacrand in acest sens un dominium iminens care
apartine domnului, un dominium utile, care apartine boierilor si celorlalti proprietari,
precum si un drept de folosinta al taranilor aserviti asupra loturilor pe care acestia le
lucrau.
Dominium iminens
Este dreptul de proprietate suprema, apartinand domnului, ce poarta asupra
intregului teritoriu al tarii, drept pe care domnul il e%ercita, in calitatea sa de sef a
statului feudal si de varf al ierarhiei feudale. Cu alte cuvinte, dominium iminens este
ceea ce denumim noi astazi domeniul public al statului. El nu trebuie confundat cu
proprietatea domneasca, care este domeniul privat al domnului si care include acele
-,
bunuri, in general mosii, pe care domnul le stapaneste ca orice alt mare proprietar
feudal. In virtutea calitatii sale de titular al lui dominium iminens, domnul e%ercita o
serie de prerogative)
,. Are un drept superior de supraveghere si control asupra intregului teritoriu al
tarii.
0. Culege mostenirile vacante astfel incat mosiile si robii ramasi fara stapan prin
decesul proprietarului lipsit de mostenitori, revin domnului
3. Ia in stapanire bunurile nimanui, care sunt de 0 categorii)
- ustii, cele care nu au apartinut vreodata unei persoane
- ustiite, care au apartinut unei persoane, dar au fost abandonate de catre aceasta
-. *omnul incuviinta nobililor feudali desprinderea unor portiuni de teren din
terenurile pustii si pustiite si trecerea lor in stapanire personala prin intemeierea
de sate, care se numeau slobozii, datorita scutirilor de dari acordate cu ocazia
infiintarii satului.
+. *omnul lua in stapanire mosiile confiscate de la boierii vinovati de hiclenie
<tradare=
4. Acorda donatii boierilor credinciosi pentru dreapta si credincioasa slub.a si
manastirilor in scopuri pioase.
D. Acorda imunitati feudale boierilor si manastirilor cu privire la mosiile pe care
acestia le stapaneau.
E. Incuviinta toate actele .uridice de transfer al dreptului de proprietate asupra
pamantului si robilor, ocazie cu care partile actului .uridic respectiv faceau asa
numita dare a calului sau dare a cupei dadeau domnului un cal bun sau o cupa
din metal pretios.
:. E%ercita dreptul de pradalica. Este dreptul de retract sau de revocare a donatiilor
facute. 1neori, in cuprinsul actului de donatie, se insera mentiunea Ppradalica
sa nu fie(, adica donatia se facea fara drept de retract, insa beneficiarul donatiei,
in schimb, trebuia sa faca darea calului sau darea cupei.
,9. In calitate de titular al lui dominium eminens, avea dreptul de a percepe di.me,
munci si bir, in folosul domniei, adica cele 3 forme ale rentei feudale.
Dominium utile
In principal apartinea domeniului manastirilor si taranilor liberi. Cea mai
importanta forma de e%primare a sa este marea proprietate feudale, proprietate
completa asupra pamantului si incompleta asupra taranilor dependenti si s-a format
anterior intemeierii statelor feudale romanesti de sine statatoare, prin acapararea de
catre unii dintre alesii obstei a pamantului obstei si transofrmarea celorlalti membri ai
obstei in tarani dependenti. !area proprietate feudala este continuatoarea din punct de
vedere istoric a stapanirii e%ercitate de cne.i, voievozi si .uzi asupra formatiunilor
prestatale de tip feudal in epoca feudalismului timpuriu. !odul .uridic originar de
dobandire a marii proprietatii feudale a fost mostenirea, careia i s-au adaugat, duap
intemeierea statelor feudale romanesti de sine statatoare si moduri .uridice derivate si
anume dania domneasca si dania particulara, vanzarea, schimbul, precum si infratirea
pe mosie. Insa, in paralel, boierii si manastirile si-au e%tins poprietatile feudale si prin
moduri ne.uridice, pe cale violenta, prin cotropire, pe care legea tarii o denumeste
-0
Psila(, adica prin acapararea cu forta a pamanturilor taranilor si incalcarea
stravechiului drept de proprietate al acestora asupra terenurilor respective.
In functie de titularul sau, marea proprietate feudala imbraca 3 forme)
,. roprietate domneasca
0. roprietate boiereasca
3. roprietate manastireasca
,. Cuprinde bunurile personale ale domnului, pe care acesta le stapanea ca orice
alt membru al clasei feudale, intrucat domnul era in acelasi timp si un mare
boier. !ai apartineau domnului sub numele de camara domneasca si anumite
venituri care i se cuveneau pe timpul e%ercitarii domniei, venituri care erau
separate de veniturile tarii.
0. Isi are temeiul .uridic in mostenire si in dania domneasca. !ostenirile erau
intarite de domn si se numeau oci, dedina sau bastina. Instrainarea lor, a acesotr
bunuri ereditare, se realiza cu respectarea dretului di protinisRRRR a rudelor.
*ania domneasca se acorda pentru serviciile militare aduse domnului sau
pentru indeplinirea unor dregatorii in cadrul aparatului de stat. Ea avea la baza
raportul .uridic de vasalitate dintre domn si boierii beneficiari. In ceea ce
priveste daniile domnesti, regimul lor .uridic a cunoscut a numita evolutie.
Astfel, pana in prima .umatate a secolului al F$-lea, beneficiarul daniei
domnesti avea asupra mosiei donate un drept temporar, limitat la durata
domniei donatorului si uneori si a succesorului acestuia. Insa, din a doua
.umatate a secolului al F$-lea, beneficiul daniei domnesti devine ereditar,
dreptul de retract e%ercitandu-se doar in cazul savarsirii infractiuniid e viclenie,
adica de incalcare de catre boieri a obligatiilor care le reveneau in cadrul
raportului .uridic de vasalitate.
CURS A
roprietatea manastireasca
3. &pre deosebire de cea boiereasca, a aparut dupa intemeierea statelor feudale
romanesti de sine statatoate, principala sursa fiind donatia, care imbraca fie
forma daniei domnesti, fie forma daniei particulare. Aceste donatii se faceau in
scopuri pioase, pentru ca donatorii sa fie trecuti in pomelnicul bisericii si aveau
totodata caracterul unor donatii cu sarcina, in sensul ca manastirea donatara
avea obligatia de a nu instraina daniile primite si de a utiliza veniturile obtinute
de pe urma mosiilor donate in scopuri caritabile, sub sanctiunea revocarii
donatiei pentru neindeplinirea sarcinii.
!area proprietate feudala, indiferent de titularul sau, avea o structura bipartita,
in sensul ca se compunea din rezerva feudala si loturile date in folosinta taranilor
aserviti. Acestea se numeau delnite in tara romaneasca, .iredii in moldova si sesii in
transilvania. ; institutie care insotea adeseori marea proprietate feudala este institutia
imunitatii feudale, denumita ohaba in tara romaneasca si uric in moldova. Imunitatea
feudala se acorda prin hrisov domnesc si conferea titularului sau largi drepturi de
administrare politica, de .udecata si de comanda militara asupra populatiei de pe
domeniul feudal respectiv si totodata, dreptul de a face comert, scutire de plata oricarei
-3
dari fata de domnie, precum si dreptul de a percepe diferite venituri in folosul e%clusiv
al titularului imunitatii. *in continutul imunitatii feudale, rezulta ca boierii si
manastirile investite cu imunitati se bucurau de o anumita independenta politica, in
sensul ca dregatorii domnesti, ca reprezentanti ai aparatului de stat feudal, nu aveau
competenta pe domeniile investite cu imunitati.
Astfel incat, pe aceste domenii, functiile statului erau e%ercitate de catre
titularul domeniului feudal si al imunitatii, prin intermediul aparatului propriu de
slu.itori. Imunitatiile feudale au aparut imediat dupa intemeierea statelor feudale
romanesti de sine statatoare, in conte%tul in care feudalii aveau o putere economica si
politica superioara domnului si ca atare, doreau consacrarea si pe plan .uridic a
privilegiilor lor de a conduce sub toate aspectele, inclusiv politic, populatia de pe
domeniile care le apartineau. Totodata, consacrarea si e%tinderea sistemului
imunitatilor feudale, a fost determinata si de impre.urarea ca la inceputurile statului
feudal aparatul de stat era slab dezvoltat si ca atare, administrarea domeniilor feudale
nu se putea realiza decat prin intermediul aparatului propriu de slu.itori de care
dispuneau feudalii.
In hrisoavele domnesti de acordare a imunitatilor feudale, se intrebuinteaza
doua tipuri de formule sacramentale) o formula scurta, in tara romaneasca ) Psa-i fie de
ocina si de ohaba(, iar in moldova ) Psa-i fie uric cu tot venitul(. 2ormula dezvoltata
specifica in amanuntime continutul imunitatii acordate. 7a inceput, se utiliza de regula
formula scurta. Treptat, pe masura centralizarii puterii domnesti, incepe sa se utilizeze
tot mai mult formula dezvoltata, detaliata, de acordare a imunitatii. entru ca treptat,
imunitatiile feudale, nu mai au un caracter general, ca la inceputurile statului feudal, ci
dobandesc un caracter e%ceptional. *e aceea era necesara utilizarea formulei detaliate,
pentru ca activitatile si privilegiile respective sa fie scoase din competenta generala a
dregatorilor domnesti. E%aminand formulele dezvoltate de acordare a imunitatilor
feudale, constatam ca acestea nu aveau un caracter uniform, ele fiind mai largi sau mai
restranse de la un boier la altul, de la o manastire la alta, dupa gradul in care domnul
intelegea sa-l investeasca pe beneficiarul imunitatii cu e%ercitiul unor atributii politice
si sa il ratifice cu anumite foloase economice.
*upa centralizarea statului feudal si intarirea puterii domnesti, precum si dupa
cristalizarea aparatului dregatorilor domnesti, imunitatiile feudale au inceput sa fie
restranse treptat, iar dregatorii domnesti au inceput sa preia de la marii feudali
e%ercitiul drepturilor politice asupra populatiei de pe domeniile respective. &pre
e%emplu, se limiteaza dreptul de .udecata al boierilor si manastirilor la pricinile
marunte, drepturile militare ale acestora sunt ingradite, pe fondul dezvoltarii productiei
si al schimbului de marfuri, se restrang pana la desfiintare drepturile acordate boierilor
si manastirilor de a percepe ta%e pe circulatia bunurilor si persoanelor, precum si alte
venituri.
*in e%aminarea sistemului imunitatilor feudale, rezulta ca marea proprietate
feudala investita cu imunitati oglindeste confuzia dintre drepturile private si drepturile
publice proprie societatii feudale de la inceputurile acesteia.
; alta caracteristica a proprietatii feudale si mai cu seama a proprietatii
boieresti este consacrarea stapanirii in comun a mosiilor de catre cetele de boieri care
faceau parte din aceeasi familie cu scopul pastrarii unitatii economice a domeniului
--
feudal si unitatii politice a imunitatii feudale acordate prin evitarea iesirii din
indiviziune.
; alta forma de e%primare a lui dominium utile este proprietatea taraneasca. Ea
prezinta caracteristici diferite, dupa cum este vorba de proprietatea taranilor grupati in
obsti sau de proprietatea taranilor care nu fac parte din obsti, pe de o parte, sau dupa
cum este vorba despre proprietatea taranilor liberi sau de cea a taranilor aserviti, pe de
alta parte.
roprietatea taranilor liberi grupati in obsti
;bstea libera avea un teritoriu impartit in vatra satului, unde se aflau
gospodariile satenilor, proprietatea personala a acestora, campul de cultura, unde se
aflau loturile apartinand membrilor obstei, de asemenea proprietate personala a
acestora, si celelalte terenuri aflate in hotarul obstii, care erau stapanite in devalmasie
de membrii obstii) pasuni, paduri, fanete, ape. 2iecare membru putea, cu aprobarea
obstii, sa desprinda anumite portiuni de teren din cele stapanite in devalmasie si sa le
amena.eze prin munca proprie, dandu-le o valoare economica noua. !unca
incorporata in aceste terenuri reprezenta temeiul .uridic al trecerii terenurilor
respective din proprietate devalmasa in proprietate personala. Cea mai veche
desprindere din fondul devalmas a fost vatra casei de locuit si a curtii, apoi lotul de
cultura din tarina, apoi alte categorii de terenuri. ;bstea a pastrat un drept superior de
supraveghere si control asupra tuturor terenurilor aflate in hotarul obstii, inclusiv
asupra acelor terenuri aflate in proprietatea personala a membrilor obstii.
E%presia .uridica a acestui drept superior de supraveghere si control este asa
numitul drept de protimis sau dreptul de precumparare si rascumparare. E%ercitiul
acestui drept se realiza astfel) daca vreun membru al obstii dorea sa vanda un teren
aflat in hotarul obstii, trebuia sa-si faca cunoscuta intentia la 3 targuri succesive.
Ceilalti membri ai obstii, rude si vecini, avand in aceasta ordine de prioritate un drept
de precumparare sau de preemtiune. *aca niciun membru al obstii nu-si e%ercita
dreptul de precumparare, cel in cauza putea vinde terenul unui strain de obste, insa
aceasta vanzare nu era pura si simpla, ci era o vanzare sub conditie rezolutorie,
constand in aceea ca daca in termen de un an, vreun membru al obstii se razgandea,
putea sa rascumpere terenul intorcand cumparatorului pretul platit si devenind astfel,
proprietarul acelui teren. Termenul de un an curgea de la data la care acel membru al
obstii aflase despre e%istenta operatiunii .uridice a vanzarii.
roprietatea taranilor aserviti grupati in obsti
Teritoriul obstii aservite apartinea stapanului feudal, insa taranii aserviti isi
pastrau dreptul de proprietate personala asupra gospodariei si uneltelor de munca si
aveau un drept de folosinta asupra loturilor de cultura, avand si posibilitatea de a face
anumite imbunatatiri funciare asupra unor alte categorii de terenuri, pasuni, paduri,
fanete, platind insa o zeciuiala stapanului feudal, intrucat aceste operatiuni erau
realizate pe terenul propritate a acestuia.
-+
roprietatea taranilor liberi care nu erau grupati in obsti
&e e%ercita asupra gospodariei, vitelor si uneltelor de munca, precum si asupra
unei suprafete de pamant de cultura. 7egea tarii a consacrat, in afara proprietatii
taranesti, si cea a mestesugarilor asupra atelierelor si uneltelor lor, precum si cea a
robilor asupra salaselor si asupra uneltelor de munca confectionate de acestia.
*ispozitiile legii tarii cu privire la statutul .uridic al persoanelor
Are un profund caracter statutar, prin dispozitiile discriminatorii pe care le
consacra, in raport de pozitia sociala a diferitelor clase si categorii sociale. In varful
ierarhiei sociale, se aflau boierii care aveau capacitate .uridica deplina, se bucurau de
toate drepturile si privilegiile si erau singurii care e%ercitau conducerea politica a
satului feudal. Totodata, boierii erau singurii care erau titularii dreptului de proprietate
feudala, investita cu imunitati. 7a origine, calitatea de boier a fost indisolubil legata de
stapanirea unei mosii care se transmitea din generatie in generatie, impreuna cu acea
calitate. Treptat, s-a produs si o stratificare a boierimii in boieri de tara si boieri de
slu.be, pe de o parte, in boieri mari si boieri mici pe de alta parte. Institutia boieriei, ca
si institutia proprietatii boieresti, este anterioara formarii statelor feudale romanesti de
sine statatoare, semnificativ in acest sens fiind e%istenta sitagmei boier de tara, care era
acordata marilor stapanitori de domenii feudale, fostii conducatori ai formatiunilor
prestatale de tip feudal, prin unirea feudelor carora luasera nastere statele feudale
*upa intemeiere si dupa centralizarea statului feudal, apar boierii de slu.be sau
dregatorii, recrutati din randul unor elemente apartinand unor categorii sociale
inferioare, astfel incat calitatea de boier a dregatorilor decurgea din functia e%ercitata
si nu era efectul stapanirii vreunei mosii, desi domnul ii miruia pe boierii de slu.be, pe
dregatori, cu danii domnesti pentru dreapta si credincioasa slu.ba, danii avand ca
obiect fie mosii, fie concedarea veniturilor unor tinuturi. &pre sfarsitul feudalismului,
calitatea de boier devine indisolubil legata de e%ercitarea unei functii in cadrul
aparatului de stat si nu mai este conditionata de stapanirea veunei mosii. &e elaboreaza
si un statut scris al boierimii, prin care se reglementeaza acordarea titlului de noblete
subsecvent incredintarii unei dregatorii. Tot in varful ierarhiei sociale feudale se afla si
clerul, care avea, ca si boierii, o situatie privilegiata, fiind ... sa participe la treburile
tarii in cadrul sfatului domnesc, precum si in cadrul adunarilor starilor feudale, precum
si atributia de a .udeca anumite procese. In plus, clerul avea si atributiuni de drept
canonic, conform ierarhiei bisericesti si monahale.
;rasenii
#u erau o patura sociala omogena, in sensul ca erau impartiti in aristocratia
oraselor sau patriciatul orasenesc, altfel spus orasenii bogati, care stapaneau case in
targuri si terenuri in ocoalele targurilor, acestia bucurandu-se de toate drepturile si
privilegiile, ba mai mult, in moldova, participau chiar si la alegerea domnului. urmau
apoi orasenii propriu-zisi, adica mestesugarii si negustorii, ce aveau obligatii fiscale
individuale fata de domnie.
Cei care se ocupau cu agricultura pe mosia orasului si care puteau fi oameni
liberi sau obi.
-4
;rasenii alcatuiau o comunitate libera care beneficia de o anumita autonomie,
dar care se afla totusi, sub autoritatea dregatorilor domnesti ai orasului. &e bucurau de
dreptul de a participa la conducerea si administrarea orasului, puteau dispune in mod
liber de bunurile lor si isi puteau rezolva diferendele pe cale .udiciara. &fera drepturilor
si libertatilor prasenesti era precizata in actul de infiintare a orasului, precum si in
actele de privilegii acordate de-a lungul timpului, de catre domn.
; alta categorie sociala) taranii liberi.
uteau fi tarani liberi cu pamant, grupati in obsti, denumiti razesi in moldova si
mosneni in tara romaneasca, apoi tarani liberi cu pamant, care nu faceau parte din
obsti, numiti cne.i sau .udeci si tarani liberi fara pamant denumiti saraci sau siromahi.
Taranii liberi cu pamant aveau un statut .uridic asemanator orasenilor, relativ la
administrarea satelor si la dreptul de dispozitie asupra bunurilor care le apartineau.
Alta categorie sociala) taranii dependenti.
&e aflau in stare de rumanie, in tara romaneasca, vecinie in moldova si iobagie
in transilvania. &tatutul lor .uridic era determinat de dreptul de proprietate incompleta
pe care stapanul feudal <domnul, boierii sau manastirile dupa caz= il aveau asupra lor,
in sensul ca puteau fi vanduti odata cu mosia pe care se aflau. Acest statut .uridic
cuprindea urmatoarele drepturi)
- *reptul de a dispune de produsele si veniturile care le ramaneau dupa
satisfacerea obligatiei de plata a rentei feudale
- *reptul de proprietate asupra gospodariei si uneltelor de munca
- *reptul de folosinta asupra delnitei, asupra suprafetei de teren de cultura pe
care o detineau din proprietatea feudala
- *reptul de a dobandi in proprietate loturi de pamant si chiar tarani aserviti,
evident cu acordul stapanului feudal
- *reptul de stramutare de pe o mosie pe alta dupa indeplinirea obligatiei de plata
a rentei feudale, drept care a fost insa suprimat in secolul al F$I-lea
2uga taranilor dependenti de pe mosie, fara respectarea conditiilor de
stramutare, dadaea dreptul feudalilor de a-i readuce cu forta pe mosie. E%ista si
obligatia corelativa a feudalilor pe ale caror mosii se refugiasera taranii dependenti, de
a-i remite stapanilor lor. Taranii aserviti erau e%clusi de la e%ercitiul drepturilor
politice. Ei puteau sa isi schimbe statutul .uridic si sa dobandeasca calitatea de oameni
liberi prin iesirea din rumanie. /umania, ca regula era imprescriptibila. 2ormele
.uridice de iesire din rumanie sunt)
- Iertarea de rumanie, un act cu titlu gratuit, facut de stapanul feudal fie inter
vivos, fie mortis cauza <testament=
- /ascumpararea din rumanie, cea mai uzitata forma .uridica de iesire din
rumanie, datorita avanta.elor pecuniare pe care le aducea stapanului feudal
- Hotararea .udecatoreasca pronuntata in favoarea taranilor in procesele cu
boierii, procese care aveau ca obiect constatarea faptului ca taranii fusesera
aserviti cu sila
E%istau si cai ne.uridice de iesire din rumanie < de facto =. *e e%emplu,
-D
- arderea titlurilor boierilor de catre tarani.
- Apoi, asa numita cnezire sau .udecirea cu sila, adica situatia in care, prin forta,
taranul dependent isi aroga statutul de om liber.
- 2uga de pe mosie
- rascoala
forme de cadere in rumanie, care la randul lor puteau fi forme .uridice si forme
ne.uridice.
2ormele .uridice sunt)
- donatia, prin care taranul liber se inchina cu sufletul si cu averea sa stapanului
feudal
- contractul de vanzare, prin care taranii isi vindeau libertatea, din ratiuni de
ordin financiar
- contractul de imprumut de consumatiune, avand ca obiect o suma de bani,
obligatie garantata cu libertatea datornicului si hotararea .udecatoreasca,
pronuntata de data asta in favoarea boierilor, in procesele cu tarani, avand ca
obiect statutul .uridic de dependenta al acestora din urma
Toate titlurile .uridice emanau de la cancelaria domneasca si erau intarite de domn si
de sfatul domnesc.
Cai ne.uridice de cadere in rumanie)
- falsificarea titlurilor de catre boieri
- cotropirea sau sila, adica aducerea cu forta a taranilor in starea de tarani
dependenti
In legatura cu statutul .uridic al taranilor dependenti, a e%istat o opinie
formulata in literatura .uridica de care profesorul constantin giurascu, care sustinea
e%istenta unui asa numit drept rumanesc <zacon vlaschi=. rofesorul pleca de la ideea
ca vlahii erau o categorie sociala inferioara, confundandu-se cu taranii aserviti. In
opinia profesorului, vlahii sunt robii eliberati care dobandesc statutul .uridic de tarani
dependenti, iar dreptul care reglementeaza regimul lor .uridic este tocmai acest drept
rumanesc. Ca atare, profesorul face distinctia intre legea tarii, care se refera la toti
romanii priviti ca o entitate etnica si zacon vlaschi, dreptul rumanesc, care
reglementeaza numai statutul .uridic al taranilor aserviti.
Aceasta opinie nu poate fi primita, deoarece ea este contrazisa de documentele
medievale, de hrisoavele domnesti, din e%aminarea carora rezulta in mod indubitatil ca
termenul de ruman are 0 acceptiuni)
- un inteles etnic
- un inteles social
iar sensul in care este utilizat acest termen decurge din conte%tul frazei.
CURS 1B
/obii
; alta categorie sociala, al carei statut .uridic era reglementat de legea tarii.
#ormele care stabileau conditia lor .uridica formau asa-numitul holopskoe pravo. *in
punct de vedere .uridic, robii erau lipsiti de libertate, erau considerati obiecte ale
-E
dreptului si nu subiecte de drept, insa, spre deosebire de sclavii din antichitate, aveau
anumite elemente de capacitate .uridica, in sensul ca se puteau casatori, puteau stapani
in proprietate salasele si uneltele de munca, confectionate de ei si era recunoscuta
rudenia atat pe linie directa, cat si pe linie colaterala. In functie de titularul dreptului
de proprietate asupra lor, puteau fi)
- *omnesti
- "oieresti
- !anastiresti
Starea de robie, ca si sclavia din antichitate, era imprescriptibila, insa puteau fi
eliberati din starea de robie de catre stapanii lor, devenind oameni liberi. Aceeasi
situatie e%ista si in cazul in care o persoana era luata in robie intr-o tara straina si apoi
eliberata si se intorcea in tara de origine. Asupra robilor, stapanii aveau un asa-numit
drept de corectie, spre deosebire de antichitate, unde stapanii de sclavi aveau asupra
scavilor, ius vitae necisIue.
&trainii
&tatutul lor .uridic era reglementat in amanuntime, ei beneficiind de o conditie
.uridica foarte apropiata de cea a pamantenilor, in special daca erau crestini.
*impotriva, strainii necrestini aveau un statut .uridic restrictiv. Astfel, strainii se
puteau stabili in orase si targuri, puteau face comert, se puteau organiza in comunitati
proprii, puteau avea propriile lacase de cult si puteau beneficia de o serie de alte
drepturi in masura in care domnul intelegea sa le acorde prin asa-numitele acte de
privilegii. *e asemenea, strainii se puteau naturaliza, adica se puteau impamanteni, fie
prin acordarea unei dregatorii de catre domn, fie prin casatoria cu o pamanteanca.
*upa naturalizare, ei dobandeau statutul .uridic al pamantenilor, beneficiind de toate
drepturile civile si politice. Totodata, strainii beneficiau de un regim fiscal distinct si
nu puteau dobandi in proprietate pamant, teren. &trainii care nu erau crestini si cu
precadere mahomedanii nu se puteau aseza pe pamant romanesc si nu puteau ridica
lacasuri de cult, avand totodata si interdictia de a dobandi bunuri in proprietate. Toate
acestea erau prevazute in mod e%pres in capitulatiile incheiate de tarile romane cu
inalta poarta dupa instaurarea dominatiei otomane.
II0 RUDENIA
Este o relatie speciala dintre persoane, izvorata fie dintr-o origine biologica
comuna, avem in vedere rudenia de sange, fie din anumite principii religioase si avem
in vedere rudenia prin alianta sau afinitatea, fie din tainele botezului si cununiei si
avem in vedere rudenia spirituala, adica legatura dintre nasi si fini.
In ceea ce priveste rudenia de $ange, ea poate fi pe linie directa, suitoare, adica in
ascendent, coboratoare, adica in descendent si de alaturi, adica in colateral. 2iecare
dintre aceste forme ale rudeniei de sange are grade sau trepte de rudenie calculate dupa
numarul generatiilor care se interpun intre respectivele persoane. In legea tarii, rudenia
-:
de sange genera drepturi si obligatii de a.utor reciproc si de intretinere si re#re'enta
te"eiul 2uridic al "o$tenirii. *e asemenea, rudenia de sange, este in legea tarii un
impediment sau o piedica la casatorie.
Rudenia #rin alianta $au afinitate0 Este legatura dintre un sot si rudele celuilalt sot.
Rudenia $#irituala, potrivit dispozitiilor legii tarii, puternic influentate de dreptul
canonic, genera efecte la fel de puternice ca si rudenia de sange.
7egea tarii mai consacra inca doua forme de rudenie, rudenia izvorata din adoptie sau
infiere si rudenia izvorata din infratire.
III0 CASATORIA
otrivit legii tarii, casatoria nu este un contract civil, ci ea se incheie printr-o
serie de formalitati religioase stabilite de biserica ortodo%a, altfel spus, ea imbraca
forma benedictiunii religioase. 7egea tarii prevede totodata o serie de etape
premergatoare incheierii casatoriei si anume)
- $ederea in fiinta <cunoasterea viitorilor soti=
- 1rmarea de vorba <tratativele dintre parintii viitorilor soti=
- Intocmirea foii de zestre
- "inecuvantarea parintilor
In ceea ce priveste 'e$trea, este o institutie de sorginte geto-daca, intrucat la
origine ea era un drept al ambilor tineri si reprezenta echivalentul muncii depuse de
acestia in gospodaria familiei. 5estrea se constituia prin strigari publice facute in
timpul serbarii nuntii si reprezenta baza materiala a viitoarei familii. 7a zestre se
adaugau darurile de nunta, pe care tinerii casatoriti le primeau de la alte rude, precum
si de la prieteni si care intregeau baza materiala a acestei noi familii. Incepand insa din
secolul al F$II-lea, zestre isi pierde semnificatia initiala, devenind un drept doar al
viitoarei sotii si transformandu-se, treptat, intr-un fel de afacere pentru viitorii soti,
denumiti vanatori de zestre.
7egea tarii reglementeaza si o forma atipica de casatorie, asa numita casatorie
cu fuga, care se realiza printr-un simulacru de rapire a viitoarei sotii de catre viitorul
sotm cu scopul de a forta binecuvantarea parintilor.
In afara rudeniei, mai e%ista un i"#edi"ent tipic feudal la ca$atorie si anume
stare de robie a unuia dintre viitorii soti, care atragea automat, caderea in robie si a
celuilalt sot, astfel incat copiii rezultati dintr-o asemenea casatorie erau si si robi.
7egea tarii prevedea totodata posibilitatea desfacerii casatoriei prin divort, consacrand
egalitatea dintre soti in privinta motivelor de divort pe care acestia le puteau invoca. ;
procedura .udiciara subsecventa divortului era asa-numita imparteala sau alegere, altfel
spus, parta.ul bunurilor.
I<0 *AMILIA
Este grupul format din rudele cele mai apropiate, avand ca nucleu pe parinti si
copii. 2amilia romaneasca a preluat traditiile familiei geto-dace, astfel incat ea avea un
+9
caracter demografic, spre deosebire de familia romana, care avea un caracter
aristocratic, astfel, legea tarii consacra deplina egalitate a sotilor, astfel incat ambii soti
e%ercitau puterea parinteasca asupra copiilor, avand obligatia de a-i intretine si prote.a.
Ca atare, la moartea sotului, sotia putea e%ercita singura puterea parinteasca asupra
copiilor minori.
&i intre soti e%ista deplina egalitate, precum si drepturi si obligatii reciproce de
intretinere, iar daca sotul nu-si indeplinea obligatia de intretinere, fata de sotie si copii,
era sanctionat cu o pedeapsa infamanta prevazuta de legea tarii, si anume darea prin
targ sau darea pe ulita.
<0 ADOPTIA
Copiii adoptati aveau statutul .uridic al copiilor biologici si se numeau copii sau
fii de suflet.
<I0 MOSTENIREA
Transmiterea bunurilor pentru cauza de moarte de la defunct la succesorii
acestuia poarta numele in legea tarii de mostenire, iar succesorii se numeau
mostenitori. Acesti termeni de mostenire si mostenitor fac parte din familia de cuvinte
a cuvantului mos, de origine traca, din care deriva si termenul de mosie, acesta avand
sensul de proprietate ereditara. !ostenirea putea fi deferita fie pe cale legala, potrivit
legii si atunci se numeste mostenire ab indesta <fara testament= sau putea fi deferita
prin testament si atunci se numeste mostenire testamentara.
!ostenirea legala se deschide in 3 situatii)
- *aca defunctul nu a lasat testament
- *aca defunctul a lasat testament, dar el nu este regulat intocmit, nu este valid, e
nul
- *aca defunctul a lasat testament, el este regulat intocmit, este valid, dar nu
produce efecte .uridice <este caduc=
In materia mostenirii legale, legea tarii consacra egala vocatie succesorala a copiilor
legitimi cu cei adoptati, atat baieti cat si fete, atat la bunurile de bastina, cat si la
bunurile de cumparatura.
*e la aceasta regula, e%ista o importanta e%ceptie in tara romaneasca, si anume
faptul ca proprietatile ereditare denumite ocina, bastina sau dedina, nu pot fi culese
prin mostenire decat de catre baieti, functionand in acest sens asa-numitul privilegiu al
masculinitatii, iar fetele culegea echivalentul valoric al partii care li s-ar fi cuvenit din
bunurile ereditare in bani sau in bunuri de cumparatura <bunurile dobandite de autor
prin acte inter vivos=. 2etele isi primeau partea din mostenire sub forma de zestre,
obligatia de inzestrare revenind parintilor in moldova si fratilor in tara romaneasca.
In ceea ce priveste copilul natural, adica adica copilul nascut in afara casatoriei,
el avea vocatie succesorala doar la succesiunea mamei, potrivit principiului roman
mater semper certa est, adica mama este intotdeauna sigura.
7egea tarii prevedea totodata ca in situatia copiilor vitregi, succesiunea se
defera pe linii, adica copiii vitregi vin doar la succesiunea parintelui comun, impartind
dupa caz linia paterna, sau linia materna, dupa cum sunt consanguini, adica sunt frati
numai dupa tata sau uterini, adica sunt frati numai dupa mama.
+,
7egea tarii prevede si mostenirea prin reprezentare si consacra dreptuld e
succesiune al sotului supravietuitor in concurs cu copiii.
!ostenirea este o devolutiune universala, in sensul ca se transmit de la defunt la
mostenitori toate elementele patrimoniului, adica atat activul, cat si pasivul, atat
bunurile si creantele, cat si datoriile.
Cea de-a doua forma de mostenire este "o$tenirea te$ta"entara, care se
deschide atuncic and defunctul a lasat testament, el este regulat intocmit, adica valid si
isi produce efectele, adica nu este caduc. Testamentul putea fi redactat in forma orala,
numit in legea tarii testament cu limba de moarte, sau in forma scrisa, numit in legea
tarii diata. Ambele forme de testament se realizau in prezenta martorilor. *iata era
utilizata de un numar restrans de persoane, adica doar de catre stiutorii de carte. Cea
mai utilizata forma de testament era cel redactat in forma orala.
; particularitate a testamentului medieval este posibilitatea inserarii in
cuprinsul acestuia a unui blestem pentru a asigura respectarea vointei testatorului. rin
testament, se putea realiza si o e%heredare, adica o dezmostenire.
; alta particularitate, preluata din dreptul roman este valabilitatea substitutiunii
fidei comisare, care este interzisa in dreptul modern si prin care disponentul, testatorul,
impune fiduciarului, adica legatarului, sa pastreze bunurile primite si sa le transmita la
moartea sa unei alte persoane, denumite fidei comisar sau substituit, indicata tot de
catre disponent.
<II0 MATERIA OCLIGATIILOR
7egea tarii consacra ca izvoare de obligatii contractele si dedictele, punand
accent pe raspudnerea personala. Insa, traditionala solidaritate a obstii satesti sau
teritoriale, precum si anumite interese ale statului feudal au facut posibile si forme de
raspundere colectiva, cum ar fi raspunderea colectiva in materie penala, fiscala si
despagubirea de la altul.
/aspunderea colectiva in materie penala este o reminiscenta a vechilui sistem al
razbunarii sangelui, potrivit caruia familia victimei isi putea e%ercita dreptul de
razbunare asupra gintii sau familiei faptuitorului. 1lterior, a fost inlocuit cu cel al
compozitiunii voluntare, adica al intelegerii de dezdraunareRRR, suma de bani platita
avand atat caracterul de despagubire, cat sic el de ispasire a faptei comise. *upa
aparitia statului, sistemul compozitiunii voluntare a fost inlocuit cu cel al
compozitiunii legale, statul fiind acela care fi%eaza cuantumul despagubirii. Inainte de
constituirea statelor feudale, obstea, prin organele sale de conducere, cerceta si
sanctiona infractiunile savarsite pe teritoriul sau de catre membrii obstii.
*upa intemeiere, obstea pastreaza dintre vechile atributii numai aceea de a-l
cauta si identifica pe faptuitor, predandu-l slu.basilor statului, denumiti gonitorii din
urma. In cazul in care obstea nu-l putea preda pe faptuitor, trebuia sa dea urma, adica
sa indice gonitorilor din urma locul prin care faptuitorul a parasit hotarul obstii. *aca
nici acest lucru nu era posibil, intreaga obste raspundea pentru fapta comisa pe
teritoriul sau, fiind obligata sa plateasca o amenda fi%ata de stat. Imposibilitatea
taranilor de a plati amenda ducea la aservirea obstii. In cazul in care fapta fusese
savarsita pe un domeniu feudal investit cu imunitati, identificarea si sanctionarea
+0
faptuitorului era de competenta e%clusiva a stapanului feudal si aparatului sau propriu
de slu.itori.
A doua forma de raspundere colectiva este cea in materia fiscala. A fost o forma
de aservire a obstilor satesti sau teritoriale, intrucat sistemul fi%arii si colectarii
impozitelor era, dupa cum am vazut de.a, sistemul cislei. Taranii din obste trebuiau sa
plateasca si pentru cei fugiti si pentru cei insolvabili, astfel incat ei trebuiau sa
implineasca intreaga cisla. In caz contrar, obstea urma sa fie aservita de catre domn sau
de catre un boier, in contul datoriei.
Cea de-a treia forma de raspundere colectiva este despagubirea de la altul, care
era utilizata in ma.oritatea statelor feudale, inclusiv in tarile romane. In dreptul
modern, daca una dintre partile unui contract este straina, constrangerea acesteia de a-
si e%ercita obligatia asumata prin contract se realizeaza pe baza conventiilor incheiate
intre state, precum si in cadrul asa-numitei proceduri a e%eIuatur-ului, adica sistemul
potrivit caruia o hotarare pronuntata de o instanta asupra unui cetatean strain devine
e%ecutorie in statul caruia acest cetatean ii apartine. Astfel, creditorii romani primesc
din partea domnului dreptul de a-si realiza creantele pe care le au fata de debitorii
straini pe seaman conationalilor acestora, aflati in trecere prin tarile romane. *upa
e%ecutarea silita a conationalului, acesta primea din partea autoritatilor din tarile
romane toate dovezile privind e%istenta creantei si modul in care se realizase
e%ecutarea silita. Astfel incat, la intoarcerea in tara de origine, acest conational al
debitorului se putea intoarce impotriva acestuia, evident cu concursul autoritatilor din
tara de origine, pentru a recupera ceea ce a platit pentru el, in mod silit. 7a fel se
proceda si in situatia inversa, in care debitorul era roman.
2ormele de raspundere personala, in legea tarii, sunt contracte. *intre acestea,
cel mai important si cel mai amanuntit reglementat este contractul de vanzare. &pre
deosebire de vanzarea romana, care este consensuala generatoare de obligatii, vanzarea
in legea tarii este consensuala translativa de proprietate, iar elementele contractului de
vanzare sunt consimtamantul, obiectul si pretul.
CURS 11
A5 Con$i"ta"antul
Este manifestarea de vointa a uneia dintre partile contractante in sensul dorit de
cealalta parte contractanta. Trebuie sa reflecte vointa liber e%primata a partilor, adica
trebuie sa fie dat de buna-voie si irevocabil. Atunci cand consimtamantul este vitiat,
contractul este nul. Cel mai raspandit vitiu de consimtamant in practica medievala era
(iolenta pe care legea tarii o denumeste sila. !otivele economice pentru care una
dintre parti era nevoita sa vanda nu erau considerate vitii de consimtamant. Intrucat
contractele de vanzare se incheiau in prezenta martorilor, dolul si eroarea, ca vitii de
consimtamant erau foarte rar intalnite in practica. 7a vanzarea pamantului, pe langa
consimtamantul partilor, era necesar consimtamantul rudelor si vecinilor e%ercitat sub
forma dreptului de protimis daca era vorba despre un teren aflat in hotarul obstii. *aca
era vorba despre o proprietate feudala sau despre un rob, actul de transfer a proprietatii
trebuia intarit prin hrisov domnesc, prin urmare, era necesar si consimtamantul
+3
domnului. pentru obtinerea consimtamantului domnului si pentru evitarea e%ercitarii
de catre acesta a dreptului de pradalica, partile contractante faceau darea calului sau
darea cupei.
C5 O%iectul
Trebuia sa fie un bun susceptibil de a fi instrainat, adica un bun aflat in comert,
adica aflat in circuitul .uridic civil. Cel mai important bun era pamantul, iar apoi, in
ierarhia importantei bunurilor, urmau robii si taranii aserviti, evident, acestia din urma
vanduti numai impreuna cu mosia. rin urmare, o particularitate a vanzarii feudale,
fata de vanzarea moderna, este aceea ca fiinta umana putea forma obiect al
contractului de vanzare. In afara cazurilor de.a mentionate, avem si situatia in care
taranii liberi erau nevoiti sa isi vanda libertatea pentru a procura sumele necesare platii
datoriilor lor.
C5 Pretul
*e cele mai multe ori, era fi%at in bani, insa datorita caracterului natural al
economiei, e%istau situatii in care pretul era fi%at in alte bunuri, astfel incat observam
ca in practica medievala se facea confuzie intre contractul de vanzare si cel de schimb
<permutatio rerum=. retul se putea plati integral fie in momentul incheierii
contractului, fie vanzarea se facea cu rest de pret ce trebuia platit pana la un anumit
termen, sub sanctiunea rezolutionarii contractului pentru nee%ecutare. /ezolutiunea
contractului intervenea si in caz de evictiune, adica atunci cand cel care a cumparat era
deposedat pe cale .udiciara de bunul dobandit, evictiunea se numea in legea tarii val,
spunandu-se ca in acest caz, bunul a fost cumparat Prau(, adica a fost cumparat de la
neproprietar. artile puteau prevedea in cuprinsul contractului daune interese
conventionale in cadrul unui pact comisoriu. &ub aspectul formei, contractul de
vanzare se putea incheia in forma scrisa sau verbala, intotdeuna in prezenta martorilor,
iar uneori si in prezenta chezasilor <garantilor personali= si a aldamasarilor
<aldamasarii sunt martori preconstituiti=.
CONTRACTUL DE DONATIE
In legea tarii, acesta este un contract real, el se incheie in mod valabil prin
acordul de vointa al partilor insotit de remiterea materiala a lucrului. 1nul dintre
elementele sale este intentia donatorului de a-l gratifica pe donatar. In cazul daniei sau
donatiei domnesti, intentia de a gratifica, a domnului, avea in vedere fie rasplatirea
boierilor fideli pentru dreapta si credincioasa slu.ba, fie a.utorarea unor manastiri in
scopuri pioase. In cazul daniilor sau donatiilor particulare, intentia de a gratifica avea
in vedere anga.amentul donatarului de a-l ingri.i pe donator si de a-l inmormanta
potrivit daniilor crestinesti. Ca atare, de cele mai mutle ori, donatia sau dania
particulara, avea caracterul unei donatii cu sarcina. *aniile particulare facute catre
biserica aveau in vedere scopuri filantropice, iar manastirea donatara nu avea dreptul
sa instraineze bunurile primite cu titlu de donatie sub sanctiunea revocarii acesteia.
1n alt element al contractului de donatie este o%iectul. &i in cazul donatiei feudale, ca
si in cazul vanzarii feudale, avem aceeasi particularitate, in sensul ca obiect al donatiei
il putea constitui fiinta umana, este vorba de rob, despre taranii donati odata cu masina
+-
si despre taranii liberi care, spune legea tarii, se inchinau cu sufletul si averea lor, adica
isi donau libertatea si averea stapanului feudal. *onatiile care aveau ca obiect mosii si
robi trebuiau, ca si vanzarile, sa fie intarite prin hrisov domnesc.
CONTRACTUL DE IMPRUMUT
0 forme)
- I"#ru"ut de folo$inta <comodatul=, mai rar intalnit
- I"#ru"ut de con$u"atiune, denumit mutuum, care era frecvent intalnit in
practica medievala. *e regula, acest contract avea ca obiect o suma de bani,
fiind un contract unilateral, in sensul ca el genereaza obligatii numai in sarcina
uneia dintre partile contractante, in speta, in sarcina imprumutatului, care
trebuia sa ii restituie imprumutatorului suma imprumutata impreuna cu o
dobanda pe care legea tarii o denumeste P%a$(. *ata restituirii imprumutului era
fi%ata de regula intr-o zi de sarbatoare sau o alta zi importanta. 7egea tarii
permitea si anapocismul, adica dobanda la dobanda, numit P%a$ #e$te %a$(.
entru garantarea e%ecutarii obligatiilor contractuale, legea tarii prevedea 0 forme de
garantie)
- Garantia reala, denumita P'alog(. 5alogul consta din bunuri mobile si
imobile, in special robi si mosii cultivate cu tarani dependenti, munca acestora
putand fi utilizata de catre creditor in contul dobinzilor, la suma imprumutata.
Acesta putea imbraca doua forme)
o -alog fara ter"en) creditorul putea intra la scadenta in stapanirea
bunurilor zalogite si sa le foloseasca pana la plata datoriei.
o -alog cu ter"en) daca la implinirea termenului, debitorul platea datoria,
el raspumpara bunurile zalogite, iar daca nu platea datoria, se putea
prevedea in actul de zalogire ca acesta devine statator, adica bunurile
zalogite intrau in proprietatea creditorului, in contul creantei sale. *aca
nu se prevedea in actul de zalogire ca bunul devine statator si avand in
vedere ca aproape intotdeuna valoarea bunului zalogit era mai mare
decat cuantumul creantei garantate, se proceda la evaluarea bunurilor
zalogite si vanzarea lor catre o persoana straina sau chiar catre creditor,
retinandu-se din pretul obtinut cuantumul creantei si accesoriilor
acesteia, iar diferenta era data debitorului.
- Garantia #er$onala, denumita Pc!e'a$ie(. Garantii personali sunt persoane
care se obliga fata de craditor sa plateasca ei datoria debitorului daca acesta nu
va plati la scadenta. rin urmare, chezasii sunt debitori accesorii. Ei sunt tinut
solidar pentru plata datoriei garantate, iar garantul care a platit tot are actiune in
regres in contra cogarantilor sai, pentru partea contributiva a fiecaruia din
datorie si totodata, are actiune in regres si impotriva debitorului principal.
*aca debitorul era falit si nu fusesera constituite nici garantii reale si nici
garantii personale, se declansa o procedura speciala de e%ecutare silita denumita
Pcura"a(, in cadrul careia bunurile debitorului insolvabil erau evaluate sau, cum
spune legea tarii, Ppretuite( si apoi vandute la licitatie publica, creditorii indestulandu-
se proportional cu valoarea nominala a creantelor lor.
++
CONTRACTUL DE DEPO-IT? CONTRACTUL DE MUNCA? LOCATIUNEA
DE LUCRARI
1na dintre cele mai comple%e institutii feudale reglementate de legea tarii este
institutia infratirii, care reuneste trasaturi ale familiei, testamentului si contractului. A
fost larg raspandita la multe popoare, in perioada de trecere de la comuna primitiva la
stat. e fondul slabirii legaturilor gentilice, bazate pe rudenia de sange si izolarii din ce
in ce mai accentuate ale indivizilor, acestia incearca sa inlocuiasca rudenia de sange cu
o rudenie creata pe cale artificiala, prin infratire, aceasta fiind o invoiala formala de
a.utor reciproc, insotita de o procedura constand in amestecul catorva picaturi din
sangele celor care se infrateau. Aceasta procedura este un e%emplu tipic de simbolism
.udiciar, in sensul ca amestecul artificial al sangelui avea semnificatia imitarii rudeniei
de sange. *e-a lungul timpului, conceptia, ritualul si efectele infratirii s-au schimbat
sub impactul noului cadru de organizare sociala de tip statal, sub impactul religiei
crestine. Astfel, infratirea dintre peregrini, larg raspandita in statul roman si pe cale de
consecinta si in dacia romana si avdn la baza precepte ale religiei crestine, a fost
interzisa de imparatul pagan diocletian in anul 0E+ d.Hr. in epoca feudala, apare o
noua forma de infratire si anume, fratia de arme, care se realiza intre cavaleri, cu
scopul de a-si acorda spri.in reciproc in savarsirea unor fapte de arme.
/itualul infratirii se spiritualizeaza, in sensul ca formele pagane sunt inlocuite
treptat cu forme crestine si infratia devine o fratie de cruce. Ea era practicata atat de
catre boieri, cat si de catre tarani. In cazul boierilor, amestecul sangelui a fost inlocuit
de o slu.ba religioasa la biserica, insotita de impartasirea din aceeasi paine, iar in cazul
taranilor, taietura pentru obtinerea picaturilor de sange se realiza in forma de cruce. In
general, infratirea dintre tarani imbraca forma unei infratiri haiducesti, indreptate
impotriva e%ploatarii feudale. Insa, dupa fondarea statului feudal de sine statator, apare
o noua forma de infratire, infratirea #e "o$ie. Aceasta se realizeaza printr-un act
scris, emanand de la cancelaria domneasca, act in care se consemneaza declaratiile de
infratire ale celor care se infrateau, facute in fata domnului si a sfatului domnesc. &pre
deosebire de toate celelalte forme de infratire, infratirea pe mosie duce nu numai la
stabilirea unor relatii personale intre cei infratiti, ci si a unor relatii patrimoniale cu
privire la anumite bunuri asupra carora cei infratiti constituie anumtie drepturi, acesta
fiind, de altfel, scopul declarat al infratirii. ;biect al infratirii il puteau forma orice fel
de bunuri, insa principalul bun il constituia pamantul. *e aici si cea mai raspandita
forma de infratire, cu efecte patrimoniale si anume, infratirea pe mosie sau infratirea
pe ocina.
E%ista doua forme de infratire pe mosie)
,. rima, in care toti cei infratiti isi unesc ocinile
0. A doua, in care infratirea se realizeaza doar pe ocina uneia dintre parti
Conditia esentiala pentru a putea intra in raporturi de infratire era aceea de a fi
proprietar. In actul de infratire, se stabilea cui apartinea sau apartineau ocina sau
ocinele asupra careia sau carora se realiza infratirea.
,. rima forma de infratire avea doua momente)
a. !omentul unirii ocinilor
+4
b. !omentul asezarii celor infratiti pe ocinile astfel unite
0. Avea un singur moment al constituirii sale si anume, momentul asezarii celor
infratiti pe ocina unuia dintre ei.
*in punct de vedere al modului in care se realizeaza, se nasc raporturile de
infratire, infratirea poate sa fie directa sau indirecta. Infratirea este directa atunci
cand raporturile se stabilesc intre toti participantii la infratire. Infratirea este indirecta
atunci cand cel care constituie infratirea nu intra in raporturi de infratire, ci doar aseaza
ca frati alte persoane pe ocina sau pe ocinile sale. Combinand acum cele doua criterii
de clasificare a infratirii, putem spune ca infratirea prin unirea ocinelor este
intotdeauna directa si produce ca efect .uridic crearea unei stari de coproprietate intre
cei infratiti, astfel incat acestia devin coproprietari ai ocinelor aduse in infratire, dar nu
in cote proportionale cu suprafata adusa, ci in cote indivize egale.
Infratirea prin asezarea ocinelor poate fi directa sau indirecta. *aca este
indirecta, doar cei asezati devin coproprietari asupra ocinelor sau ocinei pe care s-a
realizat infratirea. &copul economic al infratirii pe mosie era crearea unei mosii mai
mari si ca atare, mai puternice din punct de vedere economic. Insa infratirea produce si
efecte .uridice atat in materia succesiunii, cat si in materia proprietatii.
In materia succesiunii, ea este utilizata mai frecvent in urmatoarele cazuri)
- In tara romaneasca, se infrateau fetele cu baietii pentru a li se conferi si fetelor
vocatie succesorala a bunurilor ereditare ale parintilor lor
- *aca proprietarul unei mosii nu avea mostenitori, sau in tara romaneasca, daca
avea numai fete, putea sa recurga la o infratire directa cu alte persoane pe
mosiile unite sau numai pe mosia sa, sau putea recurge la o infratire indirecta,
pe mosia sa, a fetelor cu fiii altor persoane sau altei persoane.
- *e asemenea, prin infratire, puteau fi chemate la mostenire in consurs cu
descendentii, cu fiii si alte persoane pe care cel care realiza infratirea avea
interesul sa le favorizeze. Acestea sunt cele mai frecvente aplicatii in materia
succesiunii.
In materia proprietatii)
- Infratirea este un mod de dobandire a proprietatii, pe langa contractele
translative de proprietate. In actul de infratire, se putea prevede fie ca
transmiterea proprietatii catre cei infratiti se realizeaza ipso iure in momentul
infratirii, fie ca ea se va face mortis cauza, la data decesului a celuia care a
constituit infratirea. Transmiterea imediata a proprietatii putea fi afectata de
modalitati, spre pilda, putea fi afectata de o sarcina constand in anumite
obligatii ale celor infratiti fata de cei sau fata de cel care le-a transmis averea.
- Infratirea pe mosie a fost utilizata de catre boieri si ca un instrument .uridic de
aservire a obstilor satesti sau teritoriale, in sensul ca boierul se infratea cu unul
dintre membrii obstii, devenind ruda cu acesta si vecin cu ceilalti membrii ai
obstii, calitate in care putea e%ercita dreptul de protimis, acaparand astfel
pamanturile obstii.
CURS 1+
+D
DISPO-ITIILE DE DREPT PENAL DIN LEGEA TARII
In materia dreptului penal, legea tarii contine dispozitii cu caracter
discriminatoriu consacrand un tratament diferit in fata legii penale in raport de pozitia
sociala a faptuitorului sau a victimei astfel incat aceleasi fapte si pedepse sunt
apreciativ aplicate diferit in functie de categoriile sociale de apartenenta.
; alta trasatura a reglementarilor penale din legea tarii) se pastreaza vechile
reminiscente ale vechiului sistem al razbunarii private, ale legii talonului, desi statul
feudal a luat masuri sistematice de reprimare prin introducerea amenzii pentru cei care
apelau la ele.
Cea de-a treia trasatura) sistemul rascumpararii pedepselor care ii favorizau pe
cei legati.
Infractiunile se numeau (ini. &e clasificau) vini mari <grave= si vini mici.
$ini mari) infractiunile indreptate impotriva statului feudal. e primul plan @ hetlenia
avea subiectul activ calificat <doar boierii o puteau savarsi= @ incalcarea obligatiilor de
drept si .... fata de domn. edeapsa era invariabil moartea, singura ce nu putea fi
rascumparata si pedepsa complementara a confiscarii averii care era data boierilor .....
Infractiune grava @ osluC <neascultare= neindeplinirea indatoririlor pe care
taranii aserviti le aveau fata de stapanii feudali. Era pedepsita cu amenda sau moarte si
confiscarea ocinelor.
Infractiunile indreptate impotriva persoanei) omuciderea @? moarte <putea fi
rascumparata=G infractiunea de lovire <vini mici= -? amenda in vite <gloaba= G
infractiuni impotriva religiei si moralei feudale) erezie, viol, bigamie, viol, adulter -?
moarte.
Adulter ) zestrea sotiei vinovate intra in proprietatea sotului
Infractiunile ...... impotriva .ustitiei <vini mici=) marturia mincinoasa <limba
stramba 7T=, denuntul calomnios <sudalma cea mare= @ aceeasi sanctiune care ar fi fost
aplicata celui denuntat daca denuntarea era adevarata -? insulta <sfada= -? amenda.
Infractiuni indreptate impotriva proprietatii <vini mari=) furtul cu o varianta
normativa furt fata RRRR <flagrant= care era pedepsit cu spanzurarea la locul faptei.
$arianta simpla @ amenda G talharie -? moarte.
&istemul sanctionator <7T= @ pedepse)
2izice) fideritele variante ale pedepsei cu moartea
..................................
ecuniare <amenzi=
Infamante ) atrag aprobriul public) taierea limbii, purtarea pe ulita
DISPO-ITIILE LEGII TARII CU PRI<IRE LA PROCEDURA DE )UDECATA
e plan procesual, 7T are un caracter unitar in cele 3 tari romane,
reglementat .......
Instante de .udecata)
;bsti) .... si sfatul oamenilor buni si batrani
;rase) .udet sau soltuz si cei ,0 pargariG conducatorii tinuturilor si .udetelorG
marii vornici, vornicul <stanga oltului= si banul <dreapta oltului= in T/
+E
Anumite competente specializate aveau si alti dregatori. Toate celelalte
categorii de institutii aveau competenta generala in materia ........... in materia .udiciara
competentele boierilor si manastirile cu privire la domeniile stapanite daca erau
investiti cu imunitati feudale. Competenta de .udecata era precizata in hrisovul de
acordare a imunitatii.
&fatul domnesc @ instanta superioara, .udeca pricinile mai grele si plangerile
celor ................... neavand caracterul unor cai de atac proprii .... fiind indreptate
impotriva persoanei dragatorului in cauza
*omnul - .udecator suprem pentru orice pricina in prima sau ultima instanta si
re.udeca orice proces. Qudeca singur sau impreuna cu &fatul domnesc, fie in capitala,
fie in orice alta localitate pentru ca .ustitia feudala avea caracter ..........
........ -? trepte de .urisdictie sau principiul autoritatii de lucru .udecat, ducand la starea
de nesiguranta pe plan .udiciar. 7egea Tarii consacreaza mecanisme pentru a pune caat
prelungirii procesului si ingradea posibilitatea redeschiderii lor.
!ecanisme)
....... <legatura= nu inpiedica direct redeschiderea, dar obliga partea care doreste
acest lucru sa depuna o suma de bani in vistierie. In aplicarea unor hotarari se preciza
ca cel care doreste sa redeschisa procesul trebuia sa plateasca acea suma.
2ierie @ partea care castiga procesul depune apriori o suma de bani si in schimb,
domnul garanteaza ca nu va aproba redeschiderea procesului.
*esi in secolul F$III se introduce sistemul modern al amenzilor .udiciare prin
care este sanctionata culpa procesuala a partii care redeschizand procesul cade in
pretentie. Acele amenzi .udiciare se numesc gloa%e.
;rganele cu atributii .urisdictionale e%ercita si atributii administrative, ceea ce
contravine proncipiului separatiei puterii in stat. din e%aminarea sistemului
institutional de .udecata, vedem ca e%ceptand institutiile de la nivelul obstii
satesti, ........... .ustitiei este e%ercitat de clasa feudalilor.
&e desprinde ideea in privinta conceptiei de la baza ideii .udiciare ca .udecata
trebuie sa se realizeze dupa lege si dreptate sau dupa dreptate si biceiul tarii. &intagma
'lege si obiceiul tarii( desemneaza 7egea Tarii, iar cuvantul dreptate desemneaza
morala, constiinta .uridica a societatii feudale.
7egea Tarii contine dispozitii foarte importante in materia probelor. $echiul
drept feudal consacra atat reguli si mi.loace de proba din timpul feudalismului, cat si o
serie de reminiscente din societatea gentilica care in conditiile epocii feudale
dobandesc continut si forma noua, astfel incat aplicarea lor este asigurata de forta
coercitiva a statului. ersistenta acestor forme anterioare feudalismului se e%plica prin
caracterul natural al economiei feudale si prin dainuirea unor vechi forme economice
<e%p) proprietatea devalmasa=. *in punctul de vedere al formei lor, probele pot fi)
;rale) cele mai uzitate, la inceputul epocii feudale. /eprezinta mi.locul comun
de probatiune pentru ca...... e%istente anterior formarii statului nu puteau fi
demonstrate altfel si pentru ca slava raspandire a stiintei de carte facea din ele o
necesitate. Acestea sunt) proba fierului rosu, .uramantul cu brazda in cap, probe cu
.uratori, probe testimoniale.
roba fierului rosu ) modul de utilizare a putut fi constatat dintr-un document
denumit '/egistrul de la redea(, tinut de preotii catolici de la resedinta episcopala de
+:
la .... <,09E-,03+=. Au fost consemnate note referitoare la un numar de 3E: de pricini
solutionate prin aceasta proba. In situatia in care .udecatorul nu putea pronunta o
solutie datorita sustinerilor contradictorii ale partilorsi absentei altor probe, trimiteau
partile insotite de prestare la Episcopia Catolica de la ;radea pentru a fi supuse probei.
&e proceda la oficierea unei slu.be, invocandu-se divinitatea pentru ca aceasta sa arate
de partea cui este dreptate, dupa care se dadea unei parti, martorilor sau chezasilor sa
poarte o bucata de fier inrosit in mana pe o distanta de D,E pasi. !ana era banda.ata si
banda.ul sigilat. *upa E zile se proceda la desigilarea si desfacerea si e%aminarea
mainii. *aca rana era vindecata, se socotea ca afirmatiile celui supus probei erau
adevarate, iar hotararea se pronunta pe cale de consecinta. In caz contrar, cel in cauza
facuse afirmatii mincinoase, iar partea pentru care depusese marturie sau pentru care
garantase era considerata vinovata. ............ era vindecata, alte circumstante erau
socotite semne de ...., neprezentarea la termenul fi%at pentru administrarea probei sau
e%aminarea mainiii, violarea sigiliului.
E%aminand natura proceselor consemnate ca fiind solutionate prin aceasta
proba, observam ca ma.oritatea, peste 099, au ca obiect fapte de natura a aduce
atingere proprietatii feudale, cu mai multi acuzati tarani iobagi sau alte elemente ale
unor categorii sociale inferioare. Aceste parti erau supuse probei si nu inaltul cler sau
nobilii, chiar si in situatia in care se stabilea ca unul ar fi trebuit sa se supuna probei,
putea desemna un reprezentant, de regula un taran iobag care sa fie supus probei in
locul sau >? ca aceasta proba avea vadit caracter discriminatoriu, fiind rezervata
categoriilor sociale inferioare. E%ista si alte elemente care confereau caracterul
partinitor sau neconcludent) nu se preciza pana la ce temperatura trebuie incalzit
metalul, rezistenta fizica a persoanei era hotaratoare, dupa cum e%istau retete
preventive pentru efectele arsurii.
Quramantul cu brazda in cap) rolul pamantului <o divinitate= il .uca in
desfasurarea acestei probe. Cel supus probei pronunta in .uramantul in care invoca
pedeapsa .uramantului <divinitatea= daca .uramantul se va fi dovedit fals. In moldova
se punea o brazda pe cap <...=, in Tara /omaneasca se punea brazda intr-o traista <...=.
aceasta proba era utilizata cu rpecadere in procesele referitoare la stabilirea hotarelor.
Cei care .urau se anga.au sa arate adevarul...... incon.urau limitele cu brazda asupra lor.
*in fizionomia probei >? ca nu este crestina, ci de sorginte geto-daca, pentru ca in .....
zeitatilor geto-dace, zamol%e, zeitatea pamantului, era zeul suprem. amantul are
puteri purificatoare atat in sens material, cat si spiritual, adica ii a.uta pe cei care spun
adevarul si ii sanctioneaza pe sper.uri. *e aici si e%presiile incetatenite in vocabularul
limbii romane 'sa-i fie tarana usoara(, 'nu-l mai rabda pamantul(. In cazul acestei
probe, e%ista un dublu simbolism .udiciar) pamantul reprezinta divinitatea, iar capul
este cea mai importanta parte a corpului.
&ub influenta crestinismului, proba s-a spiritualizat, brazda -? evanghelie. *upa
formarea statului feudal, proba a dobandit caracterul de clasa, astfel incat era rezervata
dpar taranilor. e masura formarii si dezvoltarii proprietatii feudale, boierii si
manastirile erau tot mai interesati in utilizarea acestei probe pentru delimitarea
proprietatii lor, astfel incat nu se multumeau doar cu martori intamplatori, ci recurgeau
la cei preconstituiti - .... purtati de-a lungul hotarelor si batuti <...= si calugariti pentru a
tine minte hotarele si a depune marturii intr-un eventual proces.
49
roba cu .uratori @ institutia .uratorilor a fost un mi.loc de proba care prin
particularitatile sale contrazice ideile moderne referitoare la ... trebuie sa distingem
intre pricinile penale si cele civile. In materie penala, .uratorii sustin prin .uramantul
lor ... unei parti, aratand ca este demna de crezare. Quramantul .uratorilor are caracter
subiectiv, nu ... la stabilirea adevarului, ci a bunei reputatii a persoanei pentru care se
depune respectivul .uramant, fiind unul de credibilitate. In procesul civil, acesta este
unui de veridicitate, are caracter obiectiv, .uratorii depun .uramantul dupa ce in
prealabil cercetasera personal situatia de fapt si drepturile partilor litigante. ana la
aparitia pravilelor <dreptul feudal scris=, proba cu .uratori a fost cel mai raspandit
mi.loc de proba, fiind utilizata ca mi.loc de proba pentru solutionarea oricaror procese.
roba cu .uratori era denumita de catre dreptul feudal nescris 'lege(. rin proba cu
.uratori puteau fi combatute chiar si inscrisuri. Aceasta proba era de sorginte geto-
daca, originea sa se afla in .uramantul pe .... regale. Quramantul prestat de un numar de
.uratori putea fi combatut doar de .uramantul prestat de un numar dublu de .uratori. In
epoca gentilica .... era compus din rudele celui pentru care se depunea .uramantul.
Apoi au intrat ceilalti membri <vecinii=.
roba era acordata de domn prin hrisov domnesc in care se folosea sintagma 'i-
am dat lege(. artea putea lua legea si sa accepte prestarea probei sau putea sa o defere
partii adverse. Cand domnul incuviinta administrarea probei preciza si numarul de
.uratori, care erau indicati nominal in anumite situatii <.uratori pe ravase=. Quratorii
trebuiau sa fie de o seama cu cel pentru care .urau <7egea Tarii=, aceeasi categorie
sociala. *epunerea .uramantului avea caracter solemn din punct de vedere religios si
.uridic. Era depus pe evanghelie in fata imputernicitului domnesc cu supravegherea
efectuarii probei. Continutul si forma trebuiau sa fie identice cu cele ale partii din
proces pentru care se depunea .uramantul respectiv. Greseala cuvintelor ducea la
anularea probelor. *aca .uramantul era depus cu respectarea tuturor formelor cerute de
dreptul obisnuielnic, imputernicitul consemna desfasurarea probei intr-o carte de
.uramant cu ......................... domnul pronunta hotararea in sensul celor aratate in
.uramant, partea spri.inita de .uratori castiga. 7egea Tarii) 's-a apucat de lege( @ partea
castigatoare. *aca partea careia i se incuviinteaza proba nu o putea administra, pierdea
procesul) 'a ramas de lege(. artea adversa putea cere contraproba cu numar dublu de
.uratori, 'lege peste lege(. *aca .... era ..... formelor prescrise de dreptul obisnuielnic,
prima hotarare era anulata si se dadea una noua conform noului .uramant. Cel anterior
era socotit fals, primii .uratori erau considerati sper.uri si erau... #umarul ma%im de
.uratori <7egea Tarii= era -. *aca domnul dorea sa favorizeze o partea, stabilea
numarul ma%im pentru ca partea adversa sa nu faca ...
&i aceasta proba a dobandit caracterul de clasa astfel incat .uratorii puteai fi recrutati
doar din randul boierilor, fiind dezavanta.oasa pentru tarani cand trebuia administrata
aceasta proba in procesele cu boierii.
CURS 1.
roba testimoniala
!artorii sunt persoane care au cunoscut e%propri sensibus <cu propriile simturi=
anumite fapte si impre.urari despr care relateaza in fata instantei in vederea solutionarii
4,
procesului. *epozitiile martorilor se dadeau sub prestare de .uramant in biserica, iar
preotii dadeau anafe"e impotriva celor care depuneau marturii mincinoase. Chiar
daca depozitia martorului era data sub prestare de .uramant, forta probanta a probei
testimoniale era inferioara probei cu .uratori. *e multe ori partile litigante recurgeau la
conversiunea probelor in situatia in care spre pilda la termen nu puteau fi adusi toti
.uratorii, cei prezenti erau audiati in calitate d emartori. ; categorie speciala de martori
o reprezentau aldBmBMarii, acestia fiind martori preconstituiti, adica persoane prezente
la incheierea anumitor contracte care asistau partile la stabilirea clauzelor contractuale,
si care ulterior puteau fi audiati ca martori intr-un eventual litigiu legat de interpretarea
si e%ecutarea contractului.
Aldamasul este o institutie de sorginte geto-daca, avand deci unc aracter pagan, si o
dubla semnificatie, una religioasa si una .uridica. &ub aspect religios, dupa incheierea
contractului, persoanele care asistasera la realizarea aportului de vointa intre parti
invocau divinitatea pentru ca aceasta sa binecuvanteze intelegerea partilor. Invocarea
se facea in cadrul unui ritual, din care s-a pastrat pana in zilele noastre obiceiul ca
aldamasarii sa bea vinul impreuna cu partile. Consumarea acestui aldamas avea insa si
o semnificatie .uridica, si anume marca momentul realizarii acordului de vointa, cel al
incheierii contractului. Atunci cand intelegerea partilor imbraca forma scrisa, in
cuprinsul inscrisului se treceau alaturi de numele partilor contractante si numele
aldamasarilor, precum si momentele din cadrul procesului realizarii acordului de
vointa la care acestia asistasera. &e mentiona de asemenea in cuprinsul inscrisului si
valoarea aldamasului consumat, precum si partea contractanta care a suportat
cheltuiala.
robele scrise.
Inscrisurile folosite ca mi.loace de proba in procesul medieval erau de doua categorii)
- ;ficiale, cele care emanau de la cancelaria domneasca
- rivate, cele care emanau de la ersoane particulare
Actele domnesti purtau diverse denumiri, cea mai uzitata fiind aceea de hrisov, iar
inscrisurile emanand de la particulari purtau denumirea de zapise.
Dre#tul feudal $cri$0
ravilele bisericesti.
*atorita organizarii sale ierarhice si rolului .ucat de factorul ideologic al
societatii feudale, biserica ortodo%a romana a fost in masura sa elaboreze un sistem de
norme de conduita aplicate pe intreg teritoriul locuit de romani, uzand de autoritatea sa
spirituala, precum si de spri.inul acordat de statul feudal. In vederea consolidarii
statului feudal si intaririi autoritatii domnesti, domnii romani erau interesati sa
introduca noi reglementari .uridice cu caracter uniform, in masura a modifica
dispozitiile legii tarii care prezentau o serie de particularitati regionale. Astfel au fost
elaborate pravilele bisericesti, care au avut un caracter oficial, fiind intocmite din
ordinul domnului sau mitropolitului si pe cheltuiala acestora. *ispozitiile pradelor
40
bisericesti erau obligatorii atat pentru clerici cat si pentru laici, atat in domeniul
religios propriu-zis, cat si in domeniul .uridic, aceatsa deoarece in conceptia autorilor
de pravile, dispozitiile de drept civil, penal si procesual tineau tot de domeniul religios.
e de alta parte intrucat biserica ortodo%a romana se afla sub autoritatea
spirituala a patriarhiei de la Constantinopole, domnii si mitropolitii romani au respectat
intrutotul o regula demult consacrata, anume aceea ca pragmele se intocmesc numai
dupa izvoare canonice bizantine. Intrucat procesul crestinarii populatiei dacoromane si
apoi a populatiei romanesti a inceput inca din epoca dominatiei romane si a continuat
si dupa retragerea aureliana, in vocabularul religios al limbii romane, spre deosebire de
celellate limbi romanice, cuvintele esentiale sunt de sorginte latina) biserica, cruce.
atrunderea masiva a slavilor la sudul dunarii, in cea de-a doua etapa a procesului
etnogenezei romanesti, care a generat ruperea romanitatii nord-dunarene de
romanitatea sud-dunareana, ruperea contactului direct al populatiei romanice de la n
dunarii cu imperiul bizantin, a facut ca inca din feudalismul timpuriu influenta
bizantina sa se e%ercite pe filiera slava. In acest conte%t, limba slavona a devenit limba
cancelariei domensti si a cultului religios ortodo% roman.
Insa limba slavona era apana.ul unui numar mic de ininitiati, poporul si o parte
insemnata a boierimii nu cunosteau limba slavona, motiv pt care de la .umatatea
secolului al ,4-lea, pragmele au inceput sa fie redactate si in limba romana, iar apoi
numai in aceasta. reagmele bisericiesti fie cau au fost redactate in slavona sau in
romana, au fost initial multiplicate sub forma manuscrisa, iar dupa descoperirea si
raspandirea tiparului au inceput sa apara pragmele tiparite, din sec ,D. Cele mai
importante pradile in limba slavona au fost)
- pramila de la targoviste, elaborata la ,-+0 de crBmBdicul *ragomil, din porunca
lui $ladislav al tarii romanesti,
- cea de la manastirea utna, ,+E,, aceasta avand te%t interliniar, in romana si
slavona.
- !anastirea bistrita din moldova, elaborata la ,4,E,
- !anastirea bistrita din oltenia, ,E44.
-
-
Cele mai importante izvoare ale acestora au fost nomocanoanele parintilor
bisericii <literatura patristica=, legislatia imparatilor bizantini <bazilicale, prohironul,
epanacoga=, o lucrare e%trem d eimportanta, &intagma alfabetica a lui matei vlastares,
,33+ la salonic.
Cele mai importante in lb romana)
- Apostolilor, ,+49 @ ,+40 si la brasov, de diaconul Horesi. Ea se mai numeste si
pradila de la Ieud, dupa nu,mele localitatii din maramures unde a fost descoperit
singurul e%emplar al acestei pradile care s-a pastrat.
43
- ravila aleasa, ,430, in moldova, logofatul eustratie care a utilizat in elaborarea
acestei pradile nomocanonul lui mihail mala%os, pe care l-a si tradus din limba
greaca in limba romana.
- radila de la bobora sau cea mica, tiparita in tara romaneasca in ,4-9 din
porunca domnitorului matei basarab in 0 editii identice, una pentru tara
romaneasca, cu o prefata scrisa de mitropolitul teofil al tarii romanesti, si o
editie pentru transilvania, prefatata de mitropolitul ghenadie al transilvaniei.
Continutul acestor pradile este eterogen intrucat alaturi de te%te cu caracter
.uridic se afla si te%te ne.uridice, din cele mai variate domenii. &pre pilda) e%trase din
lucrari religioase, date istorice despre sinoadele bisericesti, si despre parintii bisericii
autori de pradile. Tabele de calculare a timpului, cronici, diverse formulare pentru
intocmirea unor acte samd.
7a randul lor, dispozitiile cu caracter .uridic nu sunt sistematizate pe ramuri si
institutii de drept, astfel incat dispozitiile de drept civil alterneaza cu dispozitii de drept
penal cu drept procesual.
rin continutul lor mistic si prin discriminarile sociale pe care le consacrau,
pravilele bisericesti au contribuit la consolidarea relatiilor de tip feudal. e de alta
parte, avand in vedere izvoarele folosite la elaborarea lor, pravilele au marcat inceputul
procesului de receptare a ideilor si institutiilor .uridice romane, asa cum fusesera ele
adaptate la realitatile feudale de catre legislatia bizantina. *in momentul aparitiei
dreptului feudal scris, influenta romana asupra dreptului romanesc s-a realizat pe cale
indirecta, adica pe filiera bizantina. Tot prine %aminarea continutului pravilelor
bisericesti putem constata ca ele au un continuta semanator, mergand pana la identitate
in toate cele 3 tari romane, iar aceasta unitate de continut demonstreaza caracterul
unitar al dreptului nostru feudal scris ca o consecinta fireasca a unitatii de conceptie, a
tuturor autorilor de pravile. ravilele bisericesti au avut si o finalitate practica in sensul
ca ele erau destinate sa se aplice in activitatea instantelor de .udecata. Cu toate acestea
e%ista putine documente care sa ateste faptul ca hotararile .udecatoresti erau date in
baza pravilelor, insa acest fenomen se e%plica prin aceea ca hotararile date in domeniul
dreptului penal sau in domeniul dreptului familiei imbracau de cele mai multe ori
forma orala iar daca se dadeau totusi in forma scrisa nu indicau capul de pravila <te%tul
din pravila pe care se bazau=. *e cele mai multe ori asemenea hotarari nu erau pastrate
de parti intrucat nu e%ista un interes in acest sens, dimpotriva, in procesele referitoare
la proprietate, hotararile se dadeau intotdeauan in forma scrisa si cu indicarea capului
de pravila iar partile erau e%trem de interesate in pastrarea unor asemenea hotarari,
intrucat ele reprezentau dovada dreptului lor de proprietate, avand caracterul unor
titluri de proprietate. Ca atare asemenea hotarari s-au pastrat, ele avand finalitate
practica a pravilelor bisericesti. 1n e%emplu este hotararea continuta intr-un hrisov al
domnitorului ale%andru iliaM prin care a fost solutionat procesul dintre florica si maria,
florica fiind fiica legitima a lui mihai viteazaul, iar maria cea naturala, cu privire la una
din mosiile ce apartinusera domnitorului. rocesula fost castigat de fiica legitima,
florica, iar in cuprinsul hotararii care s-a pastrat, se mentioneaza te%tul din pravila pe
baza caruia s-a dat aceasta solutie.
4-
Hrisoavele legislative.
Hrisoavele domnesti au fost la origine acte cu caracter individual, acte prin care
se aplicau dispozitiile legii tarii in cazuri concrete, particulare. *e la sfarsitul secolului
al ,4 si inceputul celui de-al ,D-lea, incep sa apara si in tarile romane hrisoave
legislative, acte domnesti care contin norme, dispozitii, cu caracter general, aplicabile
tuturor subiectelor de drept aflate in situatia premiza a normei. 1nele dintre primele
hrisoave legislative este asezamantul lui !ihai $iteazul, ,+:+, in care se prevedea
Pcare pe unde va fi sa fie rumNn in veci.( Istoricii au interpretat dispozitiile acestui
asezamant intr-o maniera simplista, a.ungand la concluzia falsa ca prin acest
asezamant mihai viteazul a dispus legarea de glie a taranilor dependenti. ; asemenea
interpretare nu poate fi acceptate deoarece ea ignora conte%tul istoric in care a fost dat
acest asezamant. In ,+:+ se afla in plina desfasurare campania otomana a lu !ihai
$iteazul, tara romaneasca era invadata de trupele otomane, conte%t in care o mare
parte a populatiei, inclusiv taranii dependenti, se refugiasera in zona din dreapta
oltului. In aceatsa con.unctura, boierii olteni care erau principalii sustinatori politici si
financiari ai lui mihai viteazul i-au impus acestuia adopatrea acestui asezamant prin
care in realitate se modifica dispozitiile legii tarii care anterior lui !ihai statuasera
legarea de glie a taranilor dependenti in sensul ca taranii dependenti refugiati pe
mosiile din dreapta oltului ramaneau legati de glie pe acele mosii iar stapanii lor nu-i
mai puteau urmari si readuce pe mosiile de pe care fugisera.
!ai mult decat atat, asezamantul din ,+:+ creeaza o noua categorie de tarani
dependenti, asa numitii rumani de legatura, taranii liberi refugiati pe mosiile din
dreapta oltului care prine fectul asezamantului raman legati de acele mosii. *ispozitii
asemanatoare au fost adoptate si in moldova de catre domnii stefan tomsa si miron
parovschi. Asemenea interventii de natura legislativa a domnitorilor romani s-au
inmultit in secolele urmatoare pe masura centralizarii puterii domnesti si intaririi
statului feudal.
ravilele laice
Ele au fost adopatate la mi.locul secolului al ,D-lea, aproape simultan si cu un
continut asemantor in tara romaneasca si moldova. Adoptarea lor a fost o necesitate
pentru puterea de stat centralizata de a interveni rapid cu reglementari in domeniile in
care aceste reglementari noi se impuneau, ca urmare a modificarilor intervenite pe plan
economic si social. "oierii erau in egala masura interesati in adoptare aunor astfel de
reglementari, deoarece asa cum precizeaza cornicarul grigore ureche, acolo unde nu-s
pravile din voia domnilor multe strNmbBtBri se fac, adica se refera la interpretarea d
emulte ori arbitrara pe care domnii o dadeau ispozitiilor legii tarii.
In moldova, in ,4-4, logofatul eustrachie a elaborat din porunca domnului vasile lupu
cartea romaneasca de invatatura care este prima codificare cu caracter laic din istoria
dreptului romanesc.
Ea a fost tiparita la iasi, la tipografia manastirii 3 ierarhi. Titlul acestei pravile
este semnificativ) cartea romaneasca de invataturi. In primul rand titulatura pravilei ne
arata ca ea este o lucrare originala, romaneasca, izvoarele avute in vedere la elaborarea
ei fiind codificate intr-o viziune proprie, ceea ce ii confera lucrarii caracterul unei
4+
sinteze originale. Ea nu are un caracter compilator. In al doilea rand, tot din
e%aminarea titlului lucrarii, rezulta ca termenul de invatatura nu are un sens didactic, ci
un sens .uridic si anume acela de dispozitie obligatorie, de porunca domneasca, care
atrage sanctiuni pentru cei care nu asculta de aceste invataturi.
Izvoarele care au stat la baza elaborarii acesteiopravile au fost nomos
ghiorghicos <legea agrara bizantina, elaborata in timpul domniei imparatului leon
isaurul=, apoi lucrarea unui celebru penalist italian, prospero farinaci <farinacius=,
intitulata pra%is et teorice criminalis.
CURS 16
In tara romaneasca la ,+-0 din porunca domnului matei basarab al tarii
romanesti, contemporan si rival cu vasile lupu al moldovei, a fost elaborate de catre un
calugar, daniil panoneanul, ulterior mitropolit al transilvaniei, o pravila asemanatoare,
denumita indreptarea legii, sau pravila cea mare. Ea a fost tiparita la targovise si are o
prefata de mitropolitul stefan al tarilor romanesti. si titlul acestei lucrari este
semiindicativ, indreptarea legii, el vine sa sublinieze scopul acestei pravile si anume
acela de a influenta comportamentul uman prin dispozitii legale noi. Cuprinsul acesteia
este mai amplu decat cel al pravilei moldovene, fiind alcatuit dintr-o versiune
munteneasca, la care se adauga nomocanonul lui mihail mala%os, iar in partea finala
pravila contine o serie de probleme de interes general dintr-o serie de domenii
ne.uridice, medicina, filosofie, gramatica, drept canonic. In ceea ce priveste cuprinsul
.uridic al celor 0 pravile, este asemanator si se refera in principal la reglementarea
relatiilor din agricultura, precum si la materia dreptului penal, dispozitiile de drept
civil si procesual fiind reduse din punct de vedere numeric. *in punct de vedere al
tehnicii de redactare, cele 0 pravile sunt structurate in pricini, glave si zaciale, adica
sectiuni, capitole si articole.
ravilele au o structura bipartita, prima parte reglementeaza relatiile feudale din
agricultura, consacrand legarea de glie a taranilor dependenti, dreptul stapanilor
feudali de a-i urmari pe taranii fugiti si a-i readuce pe mosii, interdictia pentru ceilalti
boieri de a-i primi pe taranii fugiti si obligatia de a-i preda stapanilor lor, apoi obligatia
de plata a rentei feudale sub cele 3 forme ale sale, obligatie care revenea taranilor
dependenti si corelativ, dreptul stapanilor feudali de a-i pedepsi pe taranii care nu-si
e%ecuta obligatia de plata a rentei. Totodata prima parte a pravilelor contine dispozitii
referitoare la paza hotarelor, a recoltelor, a bunurilor agricole, precum si dispozitii
relative la cresterea vitelor, schimburile de teren, construirea pe terenul altuia etc.
artea a doua a pravilelor cuprinde institutiile de drept penal, civil si procesual.
In materia dreptului civil, persoanele fizice denumite obraze se impart in slobozi si
robi. !a.oratul este fi%at la 0+ de ani, insa raspunderea pentru faptele prorii intervine
de la varsta de ,E ani. /udenia, casatoria si familia sunt reglementate pe baza celorasi
principii ca in pravlilele bisericesti, s eintrodice institutia logodnei, dupa modelul
bizantin ca o etapa premergatoare casatoriei. &e recunoaste sotului un intins drept de
corectie asupra sotiei, mergand pana la pedepse fizice si inchiderea ei in manastire.
&unt recunoscute pentru prima data anumite efecte .uridice, concubina.ului, cum ar fi
spre pilda pierderea averii de catre concubina infidela asemanatoare cu pierderea
44
zestrei de catre sotia vinovata de adulter. In materia bunurilor se recunoaste si se
asigura o protectie sorita proprietatii imobiliare, iar intre modurile de dobandire a
proprietatii se recunoaste ca un mod originar o varinata a ocupatiunii numita
defrisarea. In schimb uzucapiunea nu era recunoscuta ca fiind un mod de dobandire a
proprietatii, astfel incat actiunea in revendicare putea fi introdusa oricand. In materia
succesiunilor se prevedea ca mostenirea putea fi deferita prin testament, intocmit in
forma scrisa si numit zapis, sau in forma orala si numit cu limba de moarte, sau putea
fi deferita potrivit legii si atunci se numea mostenire sau succesiune ab intesta.
Erau instituite anumite capacitati de a testa) capacitatea persoanelor condamnate
pentru infractiuni care aduceau atingere moralei, dupa cum erau instituite si anumite
nedemnitati succesorale, adica incapacitati de adobandi prin mostenire, cea mai
semnificativa si pastrata si astazi fiind imposibilitatea de a mosteni pe care asasinul si
fiii sai o au fata de mostenirea celui asasinat. Clasele de mostenitori legali erau
ascendentii, descendentii si colateralii pana la gradul :. Copiii naturali veneau ca si in
lgea tarii doar la succesiunea mamei lor. Copiii erau mostenitorii rezervatari cuantumul
rezervei disponibile stabilindu-se in functie d enumarul copiilor.
In ceea ce priveste materia obligatiilor, reglementarea acesteia are la baza
principiul rapsunderii individuale. Erau considerate izvoare de obligatii tocmelile
<contractele= si delictele. entru validitatea contractelor se cerea ca vointa partilor
contractante sa nu fie viJiatB prin silB <violenta= sau amagire <viclenie=. Actele .uridice
puteau fi incheite personal sau prin reprezentanti numiti ispravnici sau pristavi.
rincipalele contracte reglementate erau vanzarea, inchirierea si imprumutul. &unt
consacrate aceleasi garantii reale, zBlogul, si personale, chezaMii.
; reglementare ampla si e%trem de moderna cunoaste materia dreptului penal.
Ina ceasta materie pravilele laice utilizeaza cele mai avansate principii, categorii si
concepte .uridice. Infractiunile erau denumie vini sau greseli, fiind clasificate dupa
gradul lor de periculozitate sociala in vini mari si vini mici. Este reglementata pentur
prima data infractiunea flagranta numita vinB de fata si aratata. entru calficarea
infractiunii erau avute in vedere mai multe criterii)
- ozitia subiectiva a faptuitorului <gNndul faptasului=
- 7ocul si momentul savarsirii faptei.
- &e introduc categorii .uridice noi, precum tentativa, concursul de infractiuni,
complicitatea si recidiva.
- entru prima data sunt reglementate cauze care inlatura raspunderea penala)
starea d enebunie sau legitima aparare, ordinul superiorului, varsta sub D ani.
- *e asemenea sunt reglementate cauze care atenueaza raspunderea penala
<circumstante atenuante=) varsta sub ,9 ani, batranetea, starea de manie, starea
de betie, anumite infirmitati fizice.
4D
- *e asemenea sunt reglementate cauze care agraveaza raspunderea penala)
calitatea de boier in cazul infractiunii de viclenie, sau calitatea de ruda in cazul
unor infractiuni indreptate impotriva moralei.
In ceea ce priveste sistemul sanctionator s ementine pedeapsa cu moarte sub
diferite forme ale sale. E%istau apoi pedepsele privative de libertate, pedepsele
infamante, ca o noutate pedepse cu caracter religios, precum neingroparea, sau
ibterdictia de a intra in biserica, si pedespele pecuniare <amenzile=, denumite gloave.
In cazul anumitor infractiuni se aplica si pedeapsa complimentara a confiscarii
averii) viclenie, viol, incest etc. 7a stabilirea pedepselor, .udecatorul avea o foarte
larga posibilitate de apreciere, el putand pronunta si schimbarea pedepsei aplicata
initial sau chiar iertarea de pedeapsa. &e spunea in pravile ca Pvoia giudeJului era
foarte larga(. radilele contin si dispozitii cu un vadit caracter discriminator, in sensul
ca ele recomanda e%pres ca pedepsele fizice sa nu se aplice boierilor si clericilor, iar
daca s-au pronuntat asemenea pedepse ele sa fie inlocuite cu amenda sau surghiunul la
manastire. Calitatea de boier era suficienta in conceptia autorilor pravilelor pentru ca
.udecatorul sa pronunte o pedeapsa mai usoara.
e planul dreptului procesual, pravilele prevad e%istenta a doua categorii de
instante, laice si bisericesti. #u functiona principiul specializarii instantei, astfel incat
acestea .udecau atat pricinile civile cat si cele penale.
In materie penala, actiunea putea fi introdusa nu numai de victima faptei penale
ci si de alte persoane carora legea le recunoaste in acest sens legitimare procesuala.
&pre pilda parintele putea introduce actiune pentru copil, logodnicul pentru logodnica
respectiv sotie, stapanul pentru sluga. In cazul savarsirii anumitro infractiuni, precum
cea de viclenie si infractiunea de falsificare de moneda, denuntarea faptei era
obligatorie. In ceea ce priveste mi.loacele de proba din procesul penal, ele erau)
martorii, .uramantul, inscrisurile, la care se adauga mi.loace de proba noi, e%pertizele
si prezumptiile, acestea din urma fiind denumite presupusuri, semne sau LnJelesuri.
Totodata se utiliza si tortura pentru a obJine marturisirea Lnvinuitului daca
acesta initial nega savarsirea faptei, insa e%istau probe in sens contrar. $aloarea
marturiilor, era apreciata diferit de catre .udecator, in functie de pozitia sociala a
martorului. ravila spune in acest sens ca boierii trebuie crezuti mai mult. #ici
pravilele laice nu recunosc principiul autoritatii de lucru .udecat, dar se introduc
anumite anumite termene de prescriptie pentru dreptul la actiune in sens material.
Dre#tul $cri$ in Tran$il(ania
I0 Organi'area de $tat a tran$il(aniei in ti"#ul #rinci#atului autono" de#endent
de Turcia0
Intre anii ,+-, si ,4E3, transilvania a fost organizata ca un principat autonom
aflat sub suzeranitatea imperiului otoman, iar ungaria a fost desfiintata ca stat. ; parte
formand paMalNcul de buda, cealalta fiind ane%ata de habsburgi. ;rganele centrale ale
transilvaniei in aceasta perioada au fost principele transilvaniei, dieta transilvaniei, si
consiliul intim al principelului transilvaniei.
4E
rincipele transilvaniei era ales pe viata de catre dieta si confirmat de sultanul
otoman, insa ca si inc azul celorlate 0 tari romane, de foarte multe ori turcia nua
respectat aceast aregula si l-a numit direct pe principele transilvaniei fara o alegere
prealabila din partea dietei. *ieta transilvaniei intrunita la turda in anul ,+-0 a stabilit
crearea principatului transilvaniei ca stat autonom tributar turciei, si a conditionat
alegerea principelui de catre dieta transilvaniei de asumarea de catre acesta a
obligatiei, de a respecta privilegiile nobilimii celor 3 natiuni privilegiate si ale celor -
religii recepte, respectarea lui uni trium natiorum precum si a legilor votate de dieta.
rin aceasta, in transilvania a fost instaurat un autentic regim nobiliar. Cu toate
acestea, atributiile principelui transilvaniei erau mult mai largi decat atributiile
voievodului, in sensul ca principele transilvaniei era seful administratiei principale,
numindu-i si revocandu-i pe functionarii publici, conferea titlurile d enoblete, incheia
conventii cu alte state, declara razboi si incheia pacea. Totodata era comandantul
suprem al armatei si .udecatorul suprem, avand dreptul de a gratia si de a comuta
pedepsele. El devine acum si titular a lui dominium eminens. e plan legislativ,
principele avea dreptul de a convoca dieta transilvaniei, avea drept de initiativa
legislativa, precum si dreptl de a aproba sau respinge legile votate de dieta.
*ieta transilvaniei, spre deosebire de vechea congregatie generala a nobililor,
era un organ de stat cu activitate permanenta, ale carei sedinte se tineau la alba iulia
de regula, dar si in alte localitati acolo unde era convocata de principele transilvaniei.
7a lucrarile dietei paritcipau reprezentantii nobilimii, comitatelor, scaunelor sasestis si
secuiesti, oraselor, ai celor - religii recepte, precum si mari dregatori ai transilvaniei.
2oarte important de subliniat este ca membrii dietei erau recrutati numai din randul
celor 3 natiuni privilegiate, natiunea romana fiind in continuare e%clusa de la viata
politica a transilvaniei.
Consiliul intim, cel de-al 3-lea organ de stat, e un organ nou creat in vremea
principatului, cu scopuld eclarat de a-l sfatui pe principele transilvaniei in toate
problemele vietii de stat. In realitate, insa, consiliul intim este o creatie a regimului
nobiliar instituit in transilvania, cu scopul real de a e%ercita un control permanent
asupra activitatii principelui transilvaniei, evident in interesul clasei feudalilor.
Consiliul intim era compus din ,9-,0 membri, recrutati dintre varfurile
nobilimii transilvaniei, asa-zisii magnati, cei care detineau cele mai inalte dregatorii in
stat. In consiliul intim se afla si un reprezentant al bisericii catolice. !embrii
consiliului intim erau remunerati pentru activitatea pe care o desfasurau.
In ceea ce priveste organizarea fiscala, veniturile statului se imparteau in 0 categorii,
,. provenite din operatiuni monetare si din ta%ele asupra e%ploatarii minelor si
salinelor. Acetste venituri se aflau la dispozitia principelui transilvaniei
0. rovinciale, provenite din impozitul platit de fiecare gospodarie, si care erau
destinate platii tributului sau haraciului catre inalta poarta.
;rganizarea armatei
Toate categoriile sociale aveau obligatii militare, nobilii trebuiau sa participe cu un
numar de soldati proportional cu numarul iobagilor pe care-i stapaneau, sasii si secuii
4:
aveau obligatii militare specifice, iar taranii din regiunile de granita se bucurau de
anumite inlesniri fiscale in schimbul obligatiei de a asigura paza hotarelor.
&e constata ca un fenomen nou cresterea semnificativa a numarului de mercenari, aflati
sub comanda directa a principelui transilvaniei. Transformari importante se produc in
aceasta perioada pe planul organizarii bisericii. "iserica oficiala a statuGui a ramas
biserica catolica, insa pe fondul reformei religioase ce cuprinsese intreaga europa,
alaturi de biserica catolica au fost recunoscute ca religii oficiale in stat religiile
reformata, calvina si luterana. Acestea, impreuna cu religia catolica, formau cele -
religii recepte ale transilvaniei.
"iserica ortodo%a era in continuare considerata schismatica si nerecunoscuta
oficial d ecatre stat, insa ca un element de noutate, ea incepe sa se organizeze ierarhic,
fiind create episcopii ortodo%e intr-o serie d elocalitati ale transilvaniei, precum si o
mitropolie ortodo%a la alba iulia pentru toti romanii din transilvania. !itropolitii
ortodocsi ai transilvaniai au fost la inceput hirotonisiti in serbia, iar apoi in tara
romaneasca la targoviste. In scurtul interval de timp in care a fost principe al
transilvaniei, mihai viteazaul a spri.init activ biserica ortodo%a din transilvania,
scutindu-i de dari pe preotii otodocsi, si infiintand o mitropolie ortodo%a a bBlgradului,
vadului, silvaMului, fagarasului, maramuresului si tarii unguresti.
A5 Dre#tul $cri$ in Tran$il(ania in e#oca (oie(odaului $i a #rinci#atului autono"
de#endent de Turcia0
In Evolutia dreptului scris in transilvania in aceasta perioada e%ista e%ista mai
multe dendinte)
,. Cea a factorilor locali de a consolida autonomia voievodatului
0. olitica centralizatoare promovata de regii maghiari
3. Tendinta populatiei ma.oritare romanesti de a-si apara traditiile si institutiile
.uridice consacrate de legea tarii, inclusiv prin codificari ale vechilor obiceiuri,
realizate sub presiunea populatiei romanesti si recunoscute oficial de statul
maghiar.
In acest conte%t, dreptul scris al transilvaniei s-a constituti in 0 sisteme .uridice)
,. *reptul romanilor transilvaneni, ce a imbracat forma legii tarii si a codificarilor
realizate pe baza legii tarii. Acesta este sistemul de drept preponderent, cel putin
in epoca voievodatului
0. &istemul .uridic discriminator pentru romani, impus de reprezentantii celor 3
natiuni privilegiate, si de statul maghiar, incepand din secolul al ,+-lea, sistem
prin care romanii au fost e%clusi de la viata politica a tarii, precum si de la viata
.uridica. Acest din urma sistem nu a fost niciodata recunoscut sau asimilat de
populatia romaneasca ma.oritara.
D9
*reptul scris in epoca voievodatului contine decretele regilor magiari, unio
trium natiorum, si statutele tarii fagarasului.
*ecretele regilor maghiari au fost adoptate in special in periooada de inceput a
voievodatului, si contin dispozitii relative la privilegiile nobilimii, obligatiile taranilor
iobagi, organizarea financiara, .udecatoreasca si a armatei. Ca e%emple de asemenea
decrete regale, avem decretul regelui andrei al 0-lea din ,000, decretul regelui carol
robert de an.ou, decretulr egelui ludovic I si decretum maius, ,-E3, matei corvin
CURS 1;
7a baza dreptului scris al Transilvaniei se afla 1#I; T/I1! #ATI;#1!,
intelegerea dintre nobilii maghiari conducatorii sasilor si secuilor privind e%cluderea
popoarelor romanesti de la viata publica a Transilvaniei astfel incat conducerea politica
sa fie e%ercitata doar de catre reprezentantii acestor natiuni privilegiate.
1n alt element al dreptului scris in Transilvania in epoca voievodatului este
tri#artitul lui <er%oc'i0 Este o colectie de drept elab intre ,+,--,+,D din porunca
regelui maghiar vladislav III de .uristul &tefan $erboczi. *atorita evenimentelor
politice care au urmat, soldate cu disparitia statului maghiar aceasta lucrare nu a fost
promulgata oficial, ea ramanand la stadiul de luc cu carcat privat insa datorita valorii
sale .uridice s-a a plicat in practica instantelor de .udecata pana la ,E-E, aplicarea ei
fiind consacrata si prin diploma din ,4:,. Asa cum rezulta din titlul ei lucrarea este
structurata in 3 parti.
- prima parte @ privilegiile nobilimii
- a doua parte @ procedura de .udecata
- partea a treia reglementeaza statutul .uridic al taranilor iobagi consacrand
legarea de glie a acestora precum si statutul .uridic al oraselor libere.
1ltima parte componenta a dr scris al Transilvaniei este reprezentata de
&TAT1TE7E TA/II 2AGA/A&171I. Este o legiuire cu caracter de codificare
deoarece cuprinde principalele institutii ale 7egii Tarii intr-o forma sistematizata. Tara
2agarasului a fost mult timp o feuda a domnitorilor Tarii /omanesti insa la sfarsitul
sec ,+ ea a fost inclusa in 1#I$E/&ITA& &AF;#1! > comunitatea sasilor. Aceasta
a insemnat o incalcare a drepturilor romanilor din Tara 2agarasului si a dus la reactia
acestora materializata intr-o serie de rascoale desfasurate intre ,+93-,+9E.
rintre revendicari se numara si aceea a codificarii vechilor obiceiuri romanesti
revendicare care a fost satifacuta in ,+9E prin intocmirea statutelor T2. &tatutele au
fost redactate in limba latina facandu-se mentiune atat in preambul cat si in partea
finala despre faptul ca ele au fot date la propunerea romanilor. &tatutele redau intr-o
formula fidela si concentrata obiceiurile .uridice romanesti insa normele de drept penal
alterneaza cu normele de drept civil.
&pre pilda, in materia persoanelor statutele consacra si ele stratificarea sociala
de tip feudal si discriminarea e%istenta intre diferitele categorii sociale. #obilii romani
erau desemnati prin ternemul de ";SA/;#E& iar taranii prin termenulde /1&TICII
$A7AHII.
D,
In materia casatoriei este prevazuta necesitatea consimtamantului parintilor in
caz contrar casatoria putandu-se incheia cu fuga insemnand un simulacru de rapire a
viitoare sotii de viitorul sot si plata unei amenzi simbolice.
;bligatia de inzestrare a fetelor revenea parintilor, iar in absenta acestora
aflatilor ca un cororal al pricipiului masculinitatii care domina materia succesiunilor si
in Tara /.
In materia succesiunii, reglementarea era f ampla ) daca un boier murea fara
descendenti putea duspune prin testament de o treime din bunurile mobile, iar
imobilele si celelalte 0A3 din averea mobiliara reveneau seniorului sau. *aca o alta
persoana murea fara descendenti de se% masc fetele dobandeau doar bunurile mobile si
T din valoarea pamantului, dupa o estimare a acestuia.
*e asemenea, statutele T2 consacra infratirea pe mosie precum si cele mai imp
aplicatiuni ale acesteia si anume inlaturarea privilegiului masculinitatii si schimbarea
ordinii succesorale.
Cea mai amanuntit reglementata este materia dr penal domeniu in care sunt
sanctionate cele mai imp fapte penale, iar dintre acestea cele mai grave erau
considerate E/E5IA, I#CE#*IE/EA, 2A7&I2ICA/EA *E !;#E*A,
I#&1/ECTIA I!;T/I$A A1T;/ITATI7;/ toate acestea fiind sanctionate cu
E*EA&A CAITA7A.
*in analiza dispozitiilor statutelor T2 rezulta unitatea de continut si aplicare a
7T in toate cele 3 T/ inclusiv in Transilvania unde oprimare nationala a romanilor a
fost o constanta a politicii conducatorilor ransilvaniei recrutati dintre reprezentantii
celor 3 natiuni privilegiate. In acest conte%t este remarcabil faptul ca, cu doar 3 decenii
inainte de incetarea dependentei Transilvaniei fata de 1ngaria autoritatile erau nevoite
sa recunoasca si sa codifice obiceiurile romanesti acestea pastrandu-se astfel intr-o
forma nealterata.
DREPTUL SCRIS AL TRANSIL<ANIEI IN EPOCA PRINCIPATULUI
DEPENDENT DE TURCIA
*upa caderea 1ngariei la !;HACI dieta Transilvaniei intrunita la &ighisoara
in ,+-9 a hotarat ca pe viitor Transilvania se va conduce dupa legi proprii iar legile din
1ngaria inceteaza sa se mai aplice in principatul Transilvaniei cu e%ceptia
T/IA/TIT171I 71I $E/";C5I. *e asemenea *IETA de a &ighisoara a statuat ca
si pe viitor unio trium natiorum ramane fundamentul dr public al rincipatului dr
avand un caracter profund discriminatoriu pentru romanii ma.oritari si autohtoni.
Intrucat de-a lungul e%istentei principatului dependent de turci *ieta a adoptat un nr f
mare de legi pt a acoperi vidul legislativ cauzat de incetarea aplicarii legilor maghiare
s-a simtit nevoia sistematizarii legilor adoptate de *ieta intr-o ordine cronologica si
incorporarii lor in colectii de legi. Au aparut 0 colectii de legi )
1. rima cuprinde legile adoptate de *ieta intre ,+-9-,4+3. Ea a fost elab in timpul
domniilor celor 0 principi /AC;T5I fiind denumita APPROCATAE
CONSTITUTIONES REGNI TRANSIL<ANIAE ET PARTIUM
UNGARIAE EIS DEM ANEDARUM
D0
2. 7egile votate de *ieta intre ,4+--,D+3. Ea a fost elab in timpul domniei
principelui !IHAI si se intit COMPLIATAE CONSTITUTIONES REGNI
TRANSIL<ANIAE ET PARTIUM UNGARIAE EIS DEM ANEDARUM
3. 1lterior colectiile au fost reunite intr-una singura denumita APPROCATAE ET
COMPILATAE CONSTITUTIONES REGNI TRANSIL<ANIAE ET
PARTIUM UNGARIAE EIS DEM ANEDARUM0
In cadrul acestei colectii legile sunt grupate dupa criterul cronologic si al
obiectului de reglementare. &ub acest ultim aspect sunt evidentiate urmatoarele
domenii principale )
- dreptul canonic
- organizarea de stat
- privilegiile feudalilor
- procedura de .udecata
- domeniul administrativ
Toata acesta legislatie este marcata de tendinta promovarii intereselor celor trei
natiuni privilegiale si ale celor - religii recepte. In acest sens sunt f amanuntit
reglementate obligatiile taranilor iobagi fata de nobili, fata de biserica si fata de stat.
Taranii romani erau considerati tolerati si suportati pro tempore, iar preotii romani erau
asimilati taranilor aserviti sub aspectul statutului .uridic.
&emnificativa in titulatura acestei colectii este utilizarea cuvantul /EG#1!
utilizat in Transilvania, termenul desemnand la epoca respectiva un stat suveran.
In afara acestor colectii de legi dreptul scris al Transilvaniei in timpul
principatului dependent de Turcia a cuprin si statutele municipale sasesti adoptate intre
,+D9-,+E9 in adunarile sasilor si aprobate de principele Transilvaniei in ,+E3, lucrare
care contine f multe dispozitii din materia obligatiilor intrucat sasii transilvaneni care
dominau patriciatul orasenesc din Transilvania erau cei mai legati de productia si
schimbul de marfuri.
1n alt element al dreptului scris al Transilvaniei il reprezinta &TAT1TE7E
;*;/HEI171I si &TAT1TE7E 5A/A#*171I adoptate in virtutea autonomiei
locale de care beneficiau aceste unitati administrative.
DREPTUL SCRIS AL TRANSIL<ANIEI IN EPOCA PRINCIPATULUI
DEPENDENT DE AUSTRIA
Infrangerea imperiului otoman a marcat inceputul declinului dominatiei
otomane in Europa si contraofensiva casei de Habsburg. In ,4E3 Transilvania devine
vasala Austriei, situatie acceptata de *ieta intrunita la 2agaras care a stabilit ca si pe
viitor alegerea principelui Transilvaniei se va face potrivit vechilor reguli.
In ,4:, se adopta diploma leopodina prin care este consacrat noul statut .uridic
si politic al Transilvaniei recunoscut si pe plan international in ,4:: prin pacea de la
UA/7;VIT5 Tot in ,4::, Mi!ai A#afi al doilea renunta la drepturile sale in
favoarea imparatului Austriei, iar acesta la randul sau se obliga sa respecte autonomia
Transilvaniei. Imparatul Austriei era si principe al Transilvaniei. &ituatia este
consfiintita in ,D00 prin pragmatica sanctiune care stabileste ca alegerea principelui
D3
Transilvaniei se va face potrivit regulilor care guverneaza succesiunea la tronul
Austriei.
ORGANIAREA DE STAT A TRANSIL<ANIEI
Transilvania devine principat in cadrul Imperiului Habsburgic, #rinci#ele
Tran$il(aniei este imparatul Austriei reprezentat in principat de un guvernator den
presedinte al deputatiei tarii, conducatorul administratiei civile a principatului precum
si de un general, comandantul militar al armatei din Transilvania care uneori cumula si
calitatea de guvernator sit in care era den presedinte al guvernului.
G1$E/#17 T/A#&I7$A#IEI > G1"E/#I17 care isi desf activitatea sub stricta
supraveghere a CA#CE7A/IEI A17ICE *E 7A $IE#A in cadrul careia e infiinteaza
in ,4:+ o ca"era aulica tran$il(ana0
Alte organe centrale )
- C;!I&A/IAT17 TA/II care controla aprovizionarea militara
- TE5A1/AT17 pt probleme fiscale
e planul org religioa$e intervin importante modificari in sensul ca in ,4:D
&I#;*17 "isericii ;rtodo%e din Transilvania reunit la Alba-Iulia la convocarea
episcopilor Teofil si Atanasie Anghel hotarasc in principiu unirea cu /oma, cu "iserica
/omano-catolica, situatie care nu a fost acceptata de toti credinciosii ortodo%i din
Transilvania produncandu-se astfe o &CHI&!A in cadrul "isericii ;rtodo%e din
Transilvania. Cei care au accepat unire cu /oma au sperat in promisiunile imparatului
Austriei in sensul recunoasterii natiunii romane ca a patra natiune a Transilvaniei
alaturi de cele 3 natiuni privilegiate si totodata au sperat in promisiunile imparatului
Austriei privin scutirea preotilor uniti de obligatiile feudale, scutire care se promitea a
fi e%tinsa si asupra taranilor uniti.
In acest sens imparatul 7E;;7* a dat si *iploma Leo#oldina ce nu s-a
aplicat in Transilvania in mod efectiv fiind respinsa de *ieta astfel incat toate aceste
promisiuni au ramas pe campie fapt care a atras reactia romanilor uniti, acestia ducand
o lupta continua pentru recunoasterea dr ce le fusesera promise sub conducerea
episcopului Ioan Inoc!entie Micu. 1rmas al lui 7eopold imparateasa !A/IA
TE/E&A a dat curs cererilor formulate de romanii uniti si printr-un /E&C/IT
I!E/IA din ,D-- a reconfirmat recunoastrea natiunilor romane ca natiune a
Transilvaniei insa cu serioase limitari in sensul ca aceasta recunoastere era valabila
doar pt nobili si clerici si viza nu a - a natiune a Transilvaniei, romanii fiind cosiderati
lipituri la cele trei atiuni privilegiate.
DREPTUL IN TRANSIL<ANIA IN EPOCA PRINCIPATULUI DEPENDENT
DE AUSTRIA
*upa ce Transilvania devine parte componenta a Imperiului Habsburgic toate
legiuirile feudale aplicate anterior < unio trium, tripartitul, approbatae et compilatae=
sunt reconfirmate de imparatul Austriei prin art , al *oplomei 7eopoldine din ,4:,.
In ,4:3, printr-o rezolutie alvintiana se infiinteaza in cadrul cancelariei aulice de la
$iena camera Aulica Transilvana.
D-
In ,D00 prin pragmatica sanctiune se e%tind asupra Transilvaniei regulile care
guvernau succesiunea la tronul Austriei.
&i in epoca principatului dependent de Austria *ieta a continuat sa legifereze de
f multe ori in contradictoriu cu legislatia austriaca, aparand cu inversunare, interesele
locale si ale celor 3 natiuni privilegiate. &pre pilda, *ieta din ,D,- a fi%at pt iobagi -
zile de claca pe saptamana iar pt .eleri 3 zilede clacaAsapt. Insa aceste hotarari au fost
amendate de imparateasa !aria Tereza printr-un rescrip imperial din ,D-D si printr-un
nour rescrip din ,D4: insa aceste acte imperiale nu au fost aplicate efectiv in
Transilvania deoarece au fost respinse de *ieta.
ORGANI-AREA DE STAT SI DREPTUL IN TIMPUL REGIMULUI TRUCO-
*ANARIOT
/egimul a debutat in Tarile /omane, in ,D,, in !oldova, dupa caderea lui
Cantemir, in ,D,4 in Tara /omaneasca, dupa mazilirea lui "rancoveanu si a durat pana
la rezolutia lui Tudor $ladimirescu din ,E0,.
In cadrul acestui regim e%ista + eta#e )
1. *e la instaurare <,D,,= pana la pacea de la U1CI1U-UAI#A/*QI <,DD-=.
Asistam la apogeul dominatiei otomane asupra Tarilor /omane, domnii fiind numiti
direct de catre poarta si integrati in erarhia administrativa otomana prin asimilarea lor
cu pasii cu trei tuiuri. Ei erau recrutati din randul elem fanariote si se comportau ca
niste arendasi ai T/ organizand spolierea acestora in folosul portii, in conte%tul unui
strict monopol otoman asupra comertului e%terior al principatului.
2. *e la pace pana la ,E0,. *upa pace dominatia otomana asupra Tarilor /omane
intra intr-o faza de declin insa alatrui de puterea suzerana care ramane Imperiul
;toman se afirma ascensiunea /usiei, aceasta devenind putere protectoare si
e%ercitand o serie de ingerinte in organizarea Tarilor /omane sub preteztul apararii
crestinismului.
1n element pozitiv al acestei face este inlaturarea monopolului otoman asupra
comertului e%terior al principatelor acestea fiind astfel atrase in circuitul economic
european ceea ce a contribuit la dezvoltarea prod de marfuri si a comertului, la aparitia
si dezvoltarea noilor relatii de producite de tip capitalist.
E<OLUTIA DREPTULUI IN PRIMA *A-A E REGIMULUI TURCO-
*ANARIOT
Intrucat prima faza a regimului a reprezentat apogeul dominatiei otomane
activitatea de elab a dr in acesta perioada nu a avut un caracter semificativ. Au fost
elaborate totusi unele pravile noi )
#;!;CA#;#17 71I GHE;/GHE *I# T/AE51#T intocmit in Tara
/omaneasca in ,D39 din porunca domnului #icolae !avrocordat <primul domn
fanariot=, acesta cuprizant drept canonul G
!A#1A71I *E 7EGI elaborat de marele paharnic !IHAI7 2;TI#; din
ordinul d-lui #icolae /acovita, o lucrare in 3 volume ce cuprinde drept laici si
D+
canonic, dispozitiile fiind sistematizate pe ramuri de drept. Ca element de
nouate aceasta pravile cuprinde pt prima data dispozitii de dr comercial.
Izvorele care au stat la baza elaborarii acestor pravile au fost )
- bazilicalele
- legiuirea agrala bizantina > nomos gheorghicos
- sintagma alfabetica a lui !atei $lastares
- HEFA"I"717 lui C-TI# A/!E#;;7
- 7EGEA TA/II
&e remarca si influenta rusa prin traducerea si tiparirea in limba romana a
instructiunii imparatesei Ecaterina II a /usiei.
rima faza a regimului turco fanariot este dominata si pe planul evolutiei
dreptului de personalitatea lui C-tin !avrocordat. Acesta desi domn fanariot era o
persoana de o mare cultura care a incercat sa guverneze T/ dupa model apusean in
spiritul absolutismului iluminat. In conte%tul in care in aceasta persioada durata medie
a domniei era de 0 ani 0 ani si .umatate C-tin !avrocordat a avut ,9 domnii < 4 in Tara
/ si - in !oldova aproape alternative insumand 00 de ani de domnie ceea ce pt epoca
fanariota a fost o performanta neegalata=. 2aptul ca a domnit alternativ in Tara / si
!oldova l-a a.utat sa realizeze reformele privind organizarea si functionarea statului in
mod similar in cele doua principate.
/eformele intreprinse de !avrocordat pana la ,D-9 au fost cuprinse intr-un
asezamant dat in ,D-9 si publicat in apusul Europei, lucru nemai cunoscut pana atunci
in revista !E/C1/ *E 2/ACE in ,D-0.
Refor"ele realizate prin acest asezamant sunt )
,. &e prevede scutirea de dari a preotilor si manastirilor, limitarea dreptului de
.udecata al clerului si introducerea epitropiilor la manastiri pentru administrarea averii
acestora.
0. Este elaborat un nou statut al boierilor, calitatea de boieri decurgand din slu.ba
indeplinita in cadrul aparatului de stat si nu din stapanirea asupra pamatului. "oierii se
impart in 0 categorii ) marii boieri numiti ";IE/I $E7ITI si urmasii lor denumiti
#EA!1/I. Acesita erau scutiti de toate darile. Cea de a doua categ @ boierii mici
>!A5I7I erau scutiti de o parte din dari.
3. C-tin !avrocordat a realizat o importanta reforma admin prin introd a doi
ispravnici la conducerea .udetelor si tinututilor, unul cu atributiuni administrative si
unul cu atributiun .urisdictionae. Totodata a fost introdus sistemul remunerarii
dregatorilor.
-. !avrocordat a realizat o importanta reforma pe plan fiscal @ a suprimat unele
dintre dari si a unificat toate celelale dari intr-una singura numita &A!A
;"&TEA&CA, platibila in - sferturi. 1lterior cuantumul acestui impozit unic s-a
triplat, a.ungandu-se la ,0 sferturi. Totodata a fost creat fondul special destinat
remunerarii dregatorilor denumit CA&A /A&1/I7;/.
+. !avrocordat a realizat si o refor"a $ociala, numai ca pe cat de progresiste au
fost celelalte pe atat de retrograda era cea realizata pe plan social, in sensul ca
!avrocordat a interiz stramutarea taranilor dependenti de pe o mosie pe alta si a
introdus noi prestatii in munca in sarcina acestora insa fara a preciza cuantumul. Ca
urmare situatia sociala si financiara a taranilor dependenti s-a inrautatit atat de mult
D4
incat a generat un proces de fuga in masa de pe mosii, multi dintre taranii dependenti
refugiindu-se la & *unarii in Imperiul ;toman unde beneficiau de un regim fiscal mai
suportabil.
Intre ,D-,-,D-4 fenomenul de "EQE#IE > fuga in masa de pe mosii a taranilor
dependenti a dus la in.umatatirea nr de birnici, ceea ce ameninta baza fiscala a statului.
!otiv pentru care la , martie ,D-4 C-tin !avrocordat, pe atunci domn al Tarii / a dat
un hrisov prin care taranii care fugisera de pe mosii se puteau intoarce beneficiind de o
serie de avanta.e si anume )
- &cutirea de dari timp de 4 luni
- lata unei dari dupa cele 4 luni in cuantum de + tale platibila in - sferturi
- 7i se oferea posibiliatea de se aseza pe orice mosie
- Aveau obligatia de a lucra pt boieri doar 4 zile Aan
- Erau eliberati din starea de rumanie < starea de dependenta= pe baza unui
certificat emis de divanul domnesc, iar fostii stapani nu-i mai puteau urmarii si
readuce pe mosiile de pe care fugisera.
Acest asezamant avea insa un viciu .uridic si anume nu preciza data pana la
care taranii dependenti fugiti de pe mosii trebuiau sa se intoarca pentru a beneficia de
prevederile aseamantului. Ca atarea fenomenul be.eniei nu numai ca nu a fost stopat ci
s-a amplificat, taranii dependenti ramsi fungind si ei de pe mosii pentru a se putea
intoarce si beneficia de dispozitiile aseamantului de la , martie ,D-4.
In aceasta sit !avrocordat a dat la + august ,D-4 un nou asezamant care prevedea
eliberarea din starea de dependenta a tuturor romanilor, stapanii feudali fiind invitati
sa-i elibereze fara plata. In caz contrar taranii dependenti isi puteau rascumpara
libertatea platind ,9 tale.
In ,D-:, pe cand era domn al !oldovei C-tin !avrocordat a dat la , iunie un
hrisov prin care a prevazut eliberarea gratuita si neconditionata a tuturor vecinilor,
adica a taranilor dependenti din !oldova.
Toate aceste reforme au dus la modernizarea statului si au marcat inceputul
procesului de trecere de la statul feudal la statul burghez.
rin reforma sociala a incetat starea de dependenta feudala in T/. /aporturile .uridice
dintre tarani si boieri nu mai aveau o baza legala pentru ca dispozitiile legii tarii care
statuau starea de dependenta feudala fusesera abrogate. /aporturile .uridice dintre
boieri si taranii deveniti clacasi au acum o baza contractuala, adica o conventie, o
invoiala incheiata intre stapanul mosiei si taran prin care tranul foloseste o parte din
mosie, platind di.ma la recolta obtinuta si fiind obligat totodata sa munceasca un
numar de zile pe an pentru boier. /ezulta deci ca daca de iure situatia taranilor s-a
imbunatatir de facto ea s-a inrautatit semnificativ deoarece taranii clacasi erau nevoiti
sa accepte orice clauze contractuale indiferent cat de defavorabile ar fi fost acestea, iar
pana la indeplinirea obligatiilor asumate taranul nu putea parasi mosia, iar daca o facea
putea fi readus cu forta pe mosie. Ceea ce pana la !avrocordat era stabilit prin lege
acum se stabiliea prin conventia incheiata intre boieri si tarani. &-a stabilit si un nr
minim de claca precum si un #A/T sporit < nartul > cantitatea de munca care trebuia
prestata intr-o i de claca astfel incat datorita nartului de multe ori numarul zilelor de
claca se dubla.
DD
rin reformele ui !avrocordat starea de dependenta de tip feudal nu a fost
defiintata cu totul ramanand in continuarea categoriile scutelnicilor si poslusnici care
aveau obligatii fiscale doar fata de boier fiind in stare de dependenta personala fata de
acestia si nu aveau obligatii fiscale fata de stat.
SCUTELNICII erau cei care indeplineau in cadrul curtii boieresti anumite munci care
necesitau o calificare.
POSLUSNICII erau persoane care indeplineau in cadrul curtii boieresti anumite
munci care nu necesitau o calificare speciala.
DREPTUL IN CEA DE A DOUA *A-A A REGIMULUI TURCO-*ANARIOT
ravilele sunt in continuare in esenta lor feudale dar e%sta anumite
particularitati importante atat asupra contitunului cat si sub aspectul formei.
&ub aspectul continutului, inzoarele bizantine care anterior aveau o pondere
covarsitoare la elaborarea pravilelor pierd importanta de odinioara in fav pp .uridice si
institutiilor .uridice e%trase din codurile burgheze europene.
In al doilea rand asistam la o codificare a obiceiului pamantului si o
sistematizare a lui pe institutii .uridice. *e asemenea, se inregistreaza progrese pe
planul sistematizarii si tehnicii de reglementare .uridica.
e planul formei, pravilele adoptate in cea de a doua perioada a regimului
turco-fanariot sunt bilingve @ ele sunt redactate atat in limba romana cat si in limba
neogreaca.
1n element care particularizeaza aceste pravile fata de pravilele din perioada
anterioara este atentia deosebita acordata procedurii de .udecata. entru ca dupa pacea
de la U1CI1U-UAI#A/GI ca urmare a inlaturarii monopolului otoman asupra
comertului e%terior al T/ acestea sunt atrase in circuitul economic european, si asistam
la o multiplicare fara precedent a raporturilor comerciale intre tarile romane si tarile
europene. In acest conte%t prin reglementarea amanuntita a procedurii de .udecata
domnii romani au vrut sa evite situatia in care se afla Imperiul ;toman supus
regimului capitulatiilor prin care rezidentii straini se bucurau in imperiu de imunitate
de .urisdictie pe motivul ca procedura otomana era inapoiata. Astfel incat litigiile
dintre otomani si rezidentii straini erau solutionate nu de catre tribunalele otomane ci
de reprezentantele diplomatice ale statului caruia ii apartinea rezidentul strain implicat
in acel litigiu. Aceasta inseamna o stirbire nationala a suveranitatii statului otoman.
Astfel pravilele adoptate in cea de a doua faza a regimului turco-fanariot prin
dispozitiile de procedura e%trem de avansate pe care le contineau voiau pe de o parte
sa arate ca tarile romane sunt tari crestine si nu fac parte integranata din Imperiul
;toman si ca au o procedura de .udecata moderna evitandu-se astfel aplicarea
regimului capitulatiilor.
ravilele adoptate in aceasta perioada pot fi clasificate in doua categorii )
,. #;!;CA#;A#E si 7EGI1I/I 7AICE "I5A#TI#E
- nomocanonul lui A#TI! I$I/EA#1 intitulat W capetele de porunci X care
fusese tiparit prima data la ,D,- si este retiparit la ,DE+.
- Traducere in limba romana ralizata de T;!A CA/A a he%abiblului lui C-tin
A/!E#;C171&.
DE
0. /A$I7E #;I sunt de doua categorii )
- #ra(ile care i"%raca caracterul unor coduri la randul lor $unt de doua
categorii )
acelea care nu au fo$t #ro"ulgate oficial ramanand la stadiul de lucrari
cu caracter privat ) A#*ECTE7E 71I T;!A CA/A reprezinta o
lucrare intocmita din ordinul domnului Ale%andru !oruzi in ,E94. Era o
lucrare proiectata in 3 parti ) partea , despre pers, parte 0 despre lucruri,
partea 3 despre actiuni. Insa paharnicul Toma Cara nu a realizat decat
prima parte. ; alta lucare a fost !A#1A71I Q1/I*IC A7 71I
A#*/;#ACHE *;#ICI elaborat la ,E,- de catre unul din cei mai
mari pravilisti romani. Este primul cod civil roman. 7ucrarea nu a fost
promulgata oficial deoarece Andronache facea parte din miscarea
carbunarilor, ostila domnului de atunci &CA/7AT CA7I!A si se afla si
in rivalitate cu alti doi mari pravilisti ) A#A#IA C15A#;& si
C/I&TIA# 27ECHTE#!ACHE/, acestia fiind prote.atii domnului
&carlat. 7ucrearea s-a aplicat de facto in practica instantelor de .udecata
pana la adoptarea codului civil Ale%andu Ioan I @ Codul Civil /oman.
cele care au fo$t #ro"ulgate oficial / /A$I7ICEA&CA C;#*ICA,
C;*17 CA7I!AH &I 7EGI1I/EA CA/AGEA#
raviliceasca condica @ ,ED+- din ordinul domnului Ale%andru Ipsilanti dar a
intrat in vigoare la ,DE9 dat opozitiei Turciei. Izoarele ) 7T, "asilizalele, .urisprudenta
<povetele=, doctrina .uridica moderna. #u cunoastem autorul insa cel prezumtiv este
E#ACHITA $ACA/E&C1. A fost elaborata in 0 editii in limba neogreaca si romana
si s-a aplicat de fact pana la aplicarea legiuirii caragea si de iure pana la adoptarea C
Civ.
Codul calimah a fost elab din initiativ adomnului &caralt care a infiintat in acest
sens in ,E,3 doua comisii de .uristi, una insarcinata cu redactarea versiunii in limba
neogreaca alcatuita din C/I&TIA# 27ECHTE#!ACHE/, Anania Cuzanos si
Andronache *onici. Comisia insarcinata cu elab in limba romana era alc din ) Cristian
27, etrache A&ACHI si *amaschin "o.inca. Izvoarele acestei pravile sunt 7T,
legislatia bizantina, codul civil francez de la ,E9- si codul civil austriac de la ,E,,.
Codul calimah are 0E30 de articole, structurate intr-o parte introductiva cu 0- de
article, 3 parti pr-zise si anume ) partea I - despre dritul persoanelor G partea II @
despre dritul lucrurilor G parte III @ despre imarginirile ce privesc dritul peroanelor
dimpreuna cu al lucrurilor 8 doua ane%e care contin regulile aplicabile concursului
creditorilor si licitatiei.
In partea introductiva se precizeaza ca acolo unde pravila nu prevede se vor
aplica dispozitiile 7T. Altfel spus, 7T era dreptul comun in toate materiile.
7egiuirea caragea, a fost adoptata la indemnul lui Ioan Gheroghe Caragea si a intrat in
vogoare la ,E,E. Autorii acestei pravile sunt Atanasie Hristopol si logofatul #estor
acesta din urma fiind mare logofat al dreptatii < un fel de ministru de .ustitie= si primul
roman prof de dr la sc domneasca.
roiectul acestui cod a fost apoi revizuit, de stolnicii C-tin si Ionita "alaceanu.
Legiuirea caragea este structurata in 4 parti )
despre obraze
D:
despre lucruri
despre tocmeli
despre daruri si mosteniri
despre vini
despre ale .udecatilor
7egiuirea caragea are un caracter ecletic ea cuprinzand un cod civil, unul penal
si un cod de procedura avand prin urmare si un caracter eterogen.
- legiuiri cu caracter $#ecial - cele mai imp legiuiri sunt )
SOCORNICESCUL RISO< 819@;5 si PONTUL COIERESCULUI
81@B;5
&obornicescul hrisov cuprinde doua hrisoave acordate de A !avrocordat ) unul
prin care li se interzicea boierilor sa foloseasca acte mestesugite de vanzare,
danie sau schimb pentru a acapara pamanturile taranilor fara a se dispune insa
nimic cu privire la validitatea actelor intocmite anterior. Al doilrea hrisov dat in
,E4+ prin care se asigura unitatea familiilor de robi, interzicandu-se vanzarea
separata a acestora.
ontul boierescului @ ,E9+ @ ale%andru !oruti @ reglementa relatiile dintre
mosie si tarani cercasi stabilind nr zilelor de claca precum si nartul.
CURS 1=
PRA<ILELE ADOPTATE IN CEA DE-A DOUA PERIOADA A REGIMULUI T-
*
Ele sunt in continuare in esenta lor feudale, dar e%ista anumite particularitati
importante, atat sub aspectul continutului, cat si sub aspectul formei. &ub aspectul
continutului, izvoarele bizantine care anterior aveau o pondere covarsitoare la
elaborarea pravilelor, pierd importanta de odinioara in favoarea principiilor .uridice si
institutiilor .uridice e%trase din codurile burgheze europene. In al doilea rand, asistam
la o codificare a obiceiului pamantului si o sistematizare a lui pe institutii .uridice. *e
asemenea, se inregistreaza progrese pe planul sistematizarii si tehnicii de reglementare
.uridica. Iar pe planul formei, pravilele adoptate in cea de-a doua perioada a regimului
t-f sunt bilingve, in sensul ca ele sunt redactate atat in lb romana, cat si in lb neo-
greaca. 1n element care particularizeaza aceste pravile, fata de pravilele din perioada
anteriora este atentia deosebita acordata procedurii de .udecata, pentru ca dupa pacea
de la ......... , ca urmare a inlaturarii monopolului otoman asupra comertului e%terior al
TArilor /omane, acestea sunt atrase in circuitul economic european si asistam la o
multiplicare fara precedent a raporturilor comerciale intre Tarile /omane si tarile
europene.
In acest conte%t, prin reglementarea amanuntita a procedurii de .udecata,
domnii romani au vrut sa evite situatia in care se afla imperiul otoman supus regimului
E9
capitulatiilor, prin care rezidentii straini se bucurau in imperiu de imunitate de
.urisdictie, pe motivul ca procedura otomana era inapoiata, astfel incat litigiile dintre
otomani si rezidentii straini erau solutionate nu de catre tribunalele otomane, ci de
reprezentantele diplomatice ale statului caruia ii apartinea rezidentul strain implicat in
acel litigiu. Aceasta insemna o stirbire substantiala a suveranitatii statului otoman.
Astfel, pravilele adoptate in cea de-a doua faza a.... , prin dispozitiile de procedura
e%trem de avansate pe care le contineau, vroiau pe de o parte sa arate ca Tarile /omane
sunt tari crestine si nu fac parte integranta din Imp ;toman si ca au o procedura de
.udecata moderna, evitandu-se astfel aplicarea regimului capitulatiilor.
ravilele adoptate in aceasta a doua.... pot fi clasificate in doua categorii)
,. nomocanoane si legiuiri laice bizantine
0. pravile noi
,. !entionam nomocanonul lui Antin Ivireanu, intitulat Ycapetele de porunciY, care
fusese tiparit prima data la ,D,- si este retiparit acum, la ,DE+ si apoi, avem o
traducere in limba romana, realizata de un foarte cunoscut pravilist, Toma Cara, a
he%abiblului lui Ctin AremenopolosRRRRRR
0. In ceea ce priveste pravilele noi, ele sunt de doua categorii, pravile care imbraca
caracterul unor coduri si legiuiri cu caracter special. ravilele care imbraca caracterul
unor coduri, la randul lor, sunt de doua categorii) in prima categorie intra acelea care
nu au fost promulgate oficial, ramanand la stadiul de lucrari cu caracter privat si a
doua categorie, cele care au fost promulgate oficial.
*in prima categorie, mentionam )
andectele lui Toma Cara, reprezinta o lucrare intocmita de acesta din ordinul
domnului Ale%andru !oruzi, in ,E94. Era o lucrare proiectata in 3 parti, partea I
despre persoane, partea a II-a despre lucruri, partea a III-a despre actiuni. Insa
paharnicul Toma Cara nu a realizat decat I-a parte.
; alta lucrare ramasa la stadiul de lucrare privata a fost Y!anualul .uridic al lui
Andronache *oniciY, elaborat la ,E,-, de catre unul dintre cei mai mari pravilisti
romani, este primul cod civil roman. Insa lucrarea nu a fost promulgata oficial din 0
motive)
- pentru ca A.*. facea parte din miscarea carbunarilor, o miscare progresista, ostila
domnului de atunci, &carlat Talima
- A.*. se afla in rivalitate cu alti 0 mari pravilisti, Anania Cuzanos si Cristian
2lechtenmacher, acestia fiind prote.atii domnului.
E,
7ucrarea s-a aplicat de facto in practica instantelor de .udecata, pana la
adoptarea codului civil Al.Ioan I.
CODURILE PROMULGATE O*ICIAL
,. ravilniceasca condica, 0. Codul Calimar, 3. 7egiuirea Caragea
,. a fost elaborata la ,DD+, din ordinul domnului Ale%andru Ipsilanti, dar a intrat in
vigoare la ,DE9, datorita opozitiei Turciei. Izvoarele acestei pravile sunt 7T,
"azilicalele, .urisprudenta sau povetele, doctrina .uridica moderna <!ontesIuieu si
"ercalia=. #u cunoastem autorul acestei pravile, insa autorul prezumtiv este Ienachita
$acarescu. A fost elaborata in 0 editii, in lb romana si in lb neo-greaca si s-a aplicat de
facto pana la adoptare 7egiuirii Caragea si de iure, pana la adoptarea codului civil
roman sau codul Al. I. I.
0. A fost elaborat din initiativa domnului !oldovei, &carlat... , care a infiintat in acest
sens, in ,E,3, doua comisii de .uristi, una insarcinata cu redactarea versiunii in limba
neo-greaca, alcatuita din Cristian 2lechtenmacher, Anania Cuzanos si Andronache
*onici si una insarcinata cu redactarea in limba romana, alcatuita din C.2., etrache
Asachi si *amaschin "o.inca. Izvoarele acestei pravile sunt 7T, legislatia bizantina,
codul civil francez de la ,E9- <al lui #apoleon= si codul civil austriac de la ,E,,. Are
0930 de articole structurate intr-o parte introductiva cu 0- de articole, 3 parti propriu-
zise si anume) partea I despre dritul persoanelor, partea a II-a, despre dritul lucrurilor si
partea a III-a, despre inmarginirile ce privesc dritul persoanelor, impreuna cu al
lucrurilor si doua ane%e, care contin regulile aplicabile concursului creditorilor si
licitatiei. In partea introductiva a codului se precizeaza ca acolo unde pravila nu
prevede, se vor aplica dispozitiile 7T, altfel spus, 7T era dreptul comun in toate
materiile.
3. A fost adoptata din ordinul domnului Tarii /omanesti, Ioan Gh. Caragea, la ,E,E si
a intrat in vigoare la ,E,:. Autorii acestei pravile sunt Atanasie Hristopol si logofatul
#estor, acesta din urma fiind mare logofat al dreptatii si primul roman profesor de
drept la scoala domneasca. roiectul acestui cod a fost revizuit apoi de stolnici Ct si
Ionita "alaceanu. 7egiuirea Caragea este structurata in 4 parti)
- I) intitulata Ydespre obrazeY, adica despre materia persoanelor
- II) intitulata Ydespre lucruriY
- III) Ydespre tocmeliY, adica despre materia contractelor
- I$) Ydespre daruri si mosteniriY, adica despre donatii si materia succesiunilor
E0
- $) Ydespre viniY, adica materia dr penal
- $I) Ydespre ale .udecatilorY, adica despre materia procedurii de .udecata
/ezulta deci ca aceasta are un caracter ecleptic, ea cuprinzand laolalta un cod civil,
primele - parti, unul penal <$= si unul de procedura <$I=, avand si un caracter
eterogen.
LEGIUIRILE SPECIALE
Cmimp) ,. &obornicesul hrisov, din ,DE+ si 0. pontul boierescului, din ,E9+.
,. cuprinde de fapt doua hrisoave date de Al. !avrocordat, unul din ,- aug ,DE+, prin
care se interzicea boierilor sa foloseasca acte mestesugite de vanzare, danie sau schimb
pentru a acapara pamanturile taranilor, fara a se dispune insa nimic cu privire la
validitatea actelor intocmite anterior si al doilea, dat la ,0 sept ,DE+, prin care se
asigura unitatea familiilor de robi, interzicandu-se vanzarea separata a acestora.
0. dat in ,E9+ de domnul Al. !oruti, reglementa relatiile dintre mosieri si taranii
clacasi, stabilind numarul zilelor de plata, precum si nartul.
CURS 19
Princi#alele in$titutii din #ra(ile
Instituitia propietatii
*reptul de proprietate evolueaza in directia dega.arii prop feudale de stravechiul
drept de folosinta al taranilor, inceput prin reforma lui C-tin !avrocordat. 7egiuirile
adoptate in cea de-a 0a faza a regimului turco-fanariotcmarcheaza trecerea de la
conceptul prop divizatecde tip feudal la conceptia prop absolute, precizandu-se ca
atributele prop pot fi impartite intre doua persoane dintre care una are dritul fiintei
lucrului <nuda proprietate= si cealalta persoana dritul folosului lucrului <uzufructul=,
dar ele se pot reuni si asupra unei singure persoane si atunci dritul propreitatii este
desavarsit sau absolut.
Aceeasi tendinta se desprinde si din te%tele care prevad ca raporturile .uridice
dintre boieri si tarani se stabilesc pe baza unui contract de amfiteoza, asa cum prevede
7egiuirea Caragea, de unde rezulta ce aceste raporturi nu mai au o baza legala, ci una
contractuala. Aceasta inseamna o recunoastere indirecta al dreptului absolut de
proprietate al boierilor asupra mosiei, iar transmiterea folosintei unei parti din mosie
catre tarani in baza contractului de amfiteoza nu aduce atingere cu nimic dreptului
absolut de proprietate al boierilor. Acest drept s-a e%tins si asupra padurilor, ceea ce
inseamna ca utilizarea fondului forestier de catre tarani pt satisfacerea cerintelor
proprii nu mai este gratuita, ei fiind obligati sa plateasca o ta%a, denumita zeciuiala,
asa cum se prevede in 'asezamantul pentru pentru paduri si dumbravi( dat de domnul
Ale%andru !oruzi.
E3
In materia proprietatii au e%istat unele ingerinte din partea domnilor fanarioti,
acestia prropunand sa desfiinteze stravechiul drept de proprietate, atat al boierilor, cat
si al taranilor si sa acapareze pamanturile acestora pentru a le distribui cilentelelor
politice. *e e%emplu, cu ocazia discutarii proiectului Codului Calimach, in &fatul de
obste al tarii, domnul &carlat Calimach a pretins ca la origine toate pamanturile au fost
ale domnului, data fiind calitatea sa de titular al lui dominuiun emines, si ca atare, nu
poate e%ista proprietate privata fara hrisov de danie domneasca, astfel incat toate
terenurile stapanite fara hrisov urmau sa treaca in stapanirea domnului. &fatul de obste
al tarii a respins aceasta interpretare si pretentiile domnului fanariot aratand ca, potrivit
7egii Tarii, sunt domnesti numai terenurile pustii si pustiite, dar chiar daca am admite
ca la origine toate terenurile au fost domnesti si au a.uns in stapanirea taranilor si
boierilor fara hrisov de danie, ele oricum au devenit proprietatea ecestora prin efectul
prescriptiei celei mai lungi durate, cu termen de -9de ani, care se aplica si imobilelor
domnesti.
ersoanele
Clasificarea persoanelor se facea dupa noroc in slobozi, robi si sloboziti. Taranii
care munceau pe mosiile boierilor erau denumiti clacasi sau locuitori. 7egislatia
acestei perioade da e%presie intereselor boierilor de a mari continuu numarul zilelor de
claca. *e e%emplu, ravalniceasca Condica prevede minim 4 zile, ma% ,0 zile de
claca. 7egiuirea Caragea prevede min ,0 zile si cu nart sporit. &e constata totodata
cresterea impresionanta a numarului scutelnicilor si postslu.nicilor, adica cei care se
aflau in stare de dependenta personala fata de boieri si nu aveau obligatii fiscale fata
de stat, ceea ce a determinat adoptarea unor masuri de stopare a acestui fenomen care
ameninta baza fiscala a statului. In ,E,-, s-a stabilit in Tara /omaneasca ca in niciun
.udet, numarul scutelnicilor si postslu.nicilor nu poate fi mare decat numarul birnicilor.
/obii erau asimilati lucrurilor, recunoscandu-li-se o capacitatea .uridica limitata in
masura asigurarii anumitor interese ale proprietarilor lor. *e e%emplu, robii puteau sa
apara ca reprezentanti ai stapanilor in raporturile acestora cu alte persoane.
In ceea ce priveste persoanele .uridice, acestea sunt reglementate in capitole
disctincte, fapt e%plicabil prin aparitia si dezvoltarea noilor relatii de productie de tip
capitalist. &unt denumite tovarasii in ravalniceasca Condica si 7eguirea Caragea, si
persoane moralicesti in Codul Calimach. ; categorie aparte de persoane .uridice,
distinct reglementate, sunt societatile comerciale, denumite tovarasii negutatoresti, cu
privire la care pravilele acestei epoci reglementeaza modul de formare al capitalului
social, administrarea sociala, raspunderea societarilor, precum si participarea acestora
la impartirea castigurilor si, in sfarsit, stingerea tovarasiei.
2amilia, rudenia, casatoria
Aceste insitutii sunt inspirate in mare masura din dreptul bizantin.
/udenia poate fi de sange si duhovniceasca <prin botez=. /udenia de sange era de 3
feluri) Codul Calimach zice suitoare dreapta linie <in ascendent=, pogoratoare dreapta
E-
linie <in descendent=, laturalnica linie <colaterala=. /udenia de sange era de sus, de .os
si de alaturi in 7.Caragea.
In materia casatoriei, sunt interzise casatoriile intre crestini si necrestini si intre
slobozi si robi. Totusi C.Calimach prevede) sunt slobozi copiii din relatia unei
persoane slobode cu un rob. 7.Caragea admite sep aratia de corp a sotilor <despartirea
in fapt=. In materia zestrei este consacrata regula pretuirii bunurilor miscatoare
<mobile=, cu e%ceptia bunurilor de sinesi miscatoare <mobile prin natura lor - robii si
animalele=, cu efectul ca in situatia inapoierii zestrei, sotul raspunde pentru valoare
fi%ata in momentul pretuirii. ; e%ceptie este consacrata de ravalniceasca Condica,
care prevede ca in cazul robilor de zestre, sotul trebuie sa restituie sotiei tot atatea
suflete <robi= cate a primit in foaia de zestre. Adulterul sotiei ducea la pierderea zestrei,
acesta trecand in proprietatea sotului, iar sotia vinovata era inchisa in manastire. E%ista
o distinctie) in Codul Calimach se prevedea ca daca din casatorie nu au rezultat copii,
intreaga zestre a sotiei adulterine revenea sotului, iar daca acesta timp de 09 de ani nu-
si lua sotia inapoi de la manastire, acesta ramanea acolo pe viata. 7egiuirea Caragea
prevedea ca doar .umatate din zestre revine sotului fara ca sotia sa mai poata fi inchisa
in manastire si stabilea aceeasi sanctiune si in cazul sotului vinovat de adulter. In ceea
ce priveste obligatia de inzestrare, Codul Calimach arata ca ea revine parintilor si
bunicilor, iar 7egiuirea Caragea si ravalniceasca Condica stabilesc ca obligatia este in
sarcina fratilor, ca un corolar al privilegiului masculin.
Codurile reglementeaza si institutii noi dupa modelul celor mai avansate legiuiri
europene) insitutia tutelei <epitropia=, curatelei <curatoria= pt administrarea bunurilor
copiior minori siAsau orfani. *omnul &carlat Calimach a infiintat .udecatorii
epitropicesti pe langa episcopiile din /oman si Husi, aflate sub supravegerea unei
comisii epitropicesti de pe langa !itroppolia de la Iasi.
; alta institutie este adoptia, denumita infiala si este reglementata raspunderea
civila si penala, la baza careia este asezat principiul raspunderii personale.
ravalniceasca Condica precizeaza ca sotia nu raspunde pt datoriile si comertul sotului
si nici pt faptele penale ale acestuia savarsite fara participarea ei, dupa cum nici
parintii nu raspund pt actele si faptele de comert savarsite de copiii lor, care nu mai
sunt nevarstnici si nu se mai afla in intretinerea lor.
In materia succesiunilor, mostenirea poate fi deferita potrivit legii, adica fara
testament sau potrivit testamentului intocmit de defunct. In materia succesiunii legale
aveau vocatie succesorala cele 3 categorii de rude de sange pana la gradul E, precum si
sotul supravietuitor. *aca sotul supravietuitor vine in concurs cu copiii, dobandeste o
parte virila cat a unui copil in uzufructG iar daca vine in concurs cu celelalte rude sau
copii ai acestuia rezultati dintr-o casatorie anterioara dobandeste o cota indiviza de ,A4
pana la ,A3 din mostenire in proprietate. In lipsa altor rude, sotul supravietuitor culege
intreaga mostenire, iar daca defunctul nu are rude sau sot supravietuitor, succesiunea
este declarata vacanta si este culeasa de stat. !ostenirea robului fara urmasi revine
stapanului acestuia. &unt consacrate institutia rezervei succesorale, denumita partea
legitima, precum si institutia trimiriei, denumita partea sufletului care inseamna ca ,A3
din mostenire este destinata cheltuielilor de inmormantare si pomenire a defunctului.
Intre legiuirile celor doua tari romane e%ista si unele deosebiri. *e e%emplu, Codul
Calimach prevede ca deschiderea succesiunii se face si in cazul declararii mortii civile,
pe care o numeste moarte politiceasca. ravalniceasca Condica si 7egiuirea Caragea
E+
consacra privilegiul masculin, apoi Codul Calimach prevede ca vin in concurs cu
copiii legitimi si copiii naturali, in timp ce 7egiuirea Carage confera copiilor naturali
vocatie succesorala doar la succesiuna mamei lor, insa toate legiuirile prevad ca fetele
care au fost inzestrate nu pot sa ceara sinisfora <colatio dotis= pt a veni la mostenire,
dar nici nu pot fi obligate la aceasta. Codurile prevad si posibilatea dezmostenirii
<dezheradarii= pt cazuri determinate) comportament imoral, neingri.irea pe caz de
boala, acuzarea pe nedrept in materie penala etc.
!ostenirea testamentara se defera prin testament in forma scrisa <diata= sau in
forma verbala in fata a + martori. Codul Calimach prevede ca anumite persoane
<femeile, robii, saracii= nu pot fi martori la intocmirea testamentului.
In materia obligatiilor, spre deosebire de pravilele anterioare, 7egiuirea Caragea
prevede multe dintre principiile de baza ale contractelor, iar Codul Calimach, care este
superior ca tehnica de reglementare, dezvolta o adevarata teorie generala a obligatiilor,
consacrand ca izvoare de obligatii legea, tocmeala <contractul= si vatamarea pricinuita
cuiva <delictul=. Atat 7egiuirea Caragea at si Codul Calimach clasifica tocmeala dupa
forma lor in scrise si nescrise <prin viu grai=. Codul Calimach distinge intre tocmeli
unilaterale si bilaterale, dupa efectele pe care contractele le produc, adica unilaterale
generand obligatii doar in sarcina uneia dintre partile contractante, tocmeli bilaterale,
generand obligatii in sarcina ambelor parti contractante. Conditiile de e%istenta si
validitate a contractelor sunt capacitatea, cosimtamantul, obiectul si cauza.
Capacitatea <vrednicia persoanelor= este reglementata in amanuntime de Codul
Calimach care afirma principiul ca tot omul se socoteste vrednic de a-si castiga drituri,
insa dupa randuielile hotarate de catre legi. Aceste legi restrangeau capacitatea
persoanelor, potrivit discriminarilor de tip feudal atat pt drepturile politice cat si pt
drepturle civile. Erau considerati nevrednici sau incapabili cei condamnati pt o
infractiune grava pe timpul e%ecutarii pedepsei.
Consintamantul, potrivit 7egiuirii Caragea, trebuia sa fie lipsit de sila si viclesug,
adica nevitiat.
In ceea ce priveste obiectul, potrivit Codului Calimach, acesta trebuia sa fie in
comert, adica in circuitul .uridic civil.
Cat priveste cauza, 7egiuirea Caragea produce, dupa modelul Codului #apoleon,
principiul cauzei licite, potrivit caruia tocmeala impotriva pravilelor si a naravurilor
celor bune nu se tocmeste, adica sunt nule contractele avand o cauza ilicita sau
imorala.
In materia contractelor, ravilniceasca Condica reglementeaza contractul de
imprumut in amanuntime, iar 7egiuirea Caragea si Codul Calimach reglementeaza
toate celalte contracte. Cel mai amanuntit reglementata este vanzarea, corespunzand
nivelului de dezvoltare la care a.unsesera la vremea respectiva relatiile de schimb. &ub
aspectul formei, vanzarea se poate realiza sub forma scrisa sau orala, forma scrisa,
potrivit 7egiuirii Caragea, fiind obligatorie la vanzarile de imobile si robi. &unt
instituite anumite incapacitati de strainare <de e%, ecumenii cu privire la averea
manastirilor pe care le administrau= si incapacitati de dobandire <necrestinii nu aveau
dreptul de a cumpara mosii=, reglementate de Codul Calimach. 7a vanzarea mosiilor si
a robilor trebuia respectat dreptul de protimis. Era reglementata si posibilitatea anularii
vanzarii pt leziune, atunci cand pretul este inferior .umatatii valorii de circulatie a
bunului, iar cumparatorul nu dorea sa completeze pretul pana la aceata linie.
E4
In materia contractului de donatie, se prevad cauzele de revocare a donatiei, de
e%. atingerea adusa de catre donator persoanei sau averii donatorului si erau
reglementate darurile de logodna, de dinaintea nuntii si cele de-a doua zi dupa nunta.
In ceea ce priveste contractul de imprumut, sediul materiei pt acest contract se afla
cu precadere in ravalniceasca Condica. &unt reglementate mentiunile contractului,
obligativitatea incheierii acestuia in forma scrisa, necesitatea prezentarii a cel putin 3
martori pt a se edita o tagaduire ulterioara a inscrisului de catre debitor. *aca debitorul
nu platea la scadenta, creditorul se adresa instantei care hotara vanzarea bunului
zalogit la mezat, adica la licitatie publica, creditorul urmand a se indestula din pretul
estimat, iar daca imprumtul era garantat cu chezasi <garanti personali=, chezasul avea
beneficiul de discutiune, adica dreptul de a-i cere creditorului sa-l urmareasca mai intai
pe debitorul principal si numai daca acesta e insolvabil, sa se indrepte impotriva sa in
limitele insolvabilitatii debitorului principal.
ravalniceasca Condica reglementa si institutii noi) cambie, denumita polita sau carte
de imprumutare, si imprumutul cu dobanda, dobanda fiind fi%ata la ma%im ,9H pe an
cu interzicerea anatocismului, insa aceste reglementari nu au stopat practic acordari de
imprumuturi cu dobanzi camataresti, ba mai mult, s-a incetatenit practica tinerii la
munca a taranilor debitori de catre creditorii lor in contul dobanzilor sumelor
imprumutate.
1n alt contract reglementat este de locatiune cu numeroasele variante ale
acestuia ) ,. contract de arenda, avand ca obiect mosiile G 0.contract de inchiriere,
avand ca obiect un imobil cu destinatie de locuinta. 7egiuirile prevad un drept de
protimis al copartasilor la incheierea sau arendarea unui bun stapanit in indiviziune si
sunt reglementate si variante ale arendei) contractul de amfiteoza si contractul de claca.
In ambele sunt reglementate obligatiile taranilor clacasi, cuantumul di.melor, al zilelor
de claca, nartul, interdictia clacasilor de a efectua amena.ari fara acordul stapanului,
precum si dreptul acestuia de a lua in proprietate bunurile efectuate de clacasii fugiti
de pe mosii sau cei morti fara mostenitori legali.
*reptul penal citit din carte
;rganizarea .uridica si procedura de .udecata
Instantele erau constituite ca organe colegiale, ierarhizate si specializate in cadrul
unui sistem al institutiilor de .udecata stabilite de ravalniceasca Condica.
7a primul nivel se afla '.udecatoria dupa langa .udete(, compusa dintr-un
.udecator, un logofetel <grefier= pt tinerea condicilor si 0 functionari marunti pt
celelalte treburi ale instantei. Ispravnicii .udetelor isi pastrau dreptul de a .udeca
singuri sau impreuna cu .udecatorul.
7a nivelul al doilea se aflau departamentele. 7a "ucuresti erau 0) unul cu E
.udecatori, celalalt cu D, iar la Craiova @ o .udecatorie alcatuita din - boieri .udecatori,
avand competenta in materie civila. 7a Iasi se afla departamentul al doilea pt pricine
civile mai mici si *ivanul .udecatoresc pt cele mai mari.
In materie penala, la "ucuresti functiona *epartamentul $inovatiilor, denumit
criminalian. 7a Craiova functiona o institutie similara compusa din 3 boieri iar la Iasi
e%ista un *epartament al Afacerilor Criminale.
ED
t procesele cu elemente de e%traneitate, in Tara /omanesca functiona
*epartamentul &trainelor ricini, iar in !oldova *epartamentul Treburilor &traine.
t infractiuni cu caracter politienesc <contraventii= e%ista &pataria si Agia la
"ucuresti <&pataria pt contraventii savarsite in mahalale, iar Agia pt cele savarsite in
centrul orasului=.
7a al treilea nivel se afla *epartamentul $elitilor "oieri si *ivanul ;lteniei de la
Craiova. &ub aspectul competentei functionale, aceste institutii .udecau in prima
instanta pricinile dintre boieri si ca instanta de apel, apelurile impotriva hotararilor
date de celelalte departamente.
7a ultimul nivel se afla *ivanul *omnesc ca insitutie suprema condusa de domn.
In materie procesuala, legiuirile adoptate in cea de-a doua faza a regimului turco-
fanariot contin urmatoarele dispozitii mai importante)
- introducerea condicilor de .udecataG
- obligativitatea redactarii si motivarii hotararilor, cu aratarea capului de pravila <a
te%tului de lege prin care se spri.ina solutia=G
- introducerea sistemului reprezentarii in .ustitie prin mandatari, numiti vechili si prin
avocati, numiti vechili de .udecatiG
- introducerea condicii siretilor <un inceput de cazier .udiciar=G
- introducerea sistemului recuzarii .udecatorestiG
- introducerea obligativitatii publicitatii opratiunilor imobiliareG
- introducerea termenelor de prescriptie a actiunilor si a termenelor de optiune
succesoralaG
- legiferarea unor proceduri speciale, cum este cea a falimentului sau arbitra.ului.
EE