Comunicarea n cadrul grupului

Comunicare reprezint ntiinare, tire, veste, raport, relaie,

legatur. Cam acestea ar f sinonimele care ne sunt oferite de catre
dictionarul explivativ pentru comunicare. Dei pare simplu nelesul
comunicarii este mult mai complex i plin de substrat. Comunicarea
are o mulime de nelesuri, o mulime de scopuri i cam tot attea
metode de exprimare i manifestare. Nu exist o defniie concret a
comunicrii ns se poate spune cel puin c, comunicarea nseamn
transmiterea intenionat a datelor, a informaiei.
Ce se nelege prin comunicare
o provocare constant pentru psi!ologia social"
o activitate"
satisfacerea nevoile personale"
legtura ntre oameni, etc.
#ocietatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare,
dar este corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare.
$ste mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun,
comunitate, comunicare. %amenii traiesc in comunitate in virtutea
lucrurilor pe care le au in comun" iar comunicarea este modalitatea
prin care ei a&ung sa deina in comun aceste lucruri. 'entru a forma o
comunitate sau o societate , ei trebuie sa aib in comun scopuri,
convingeri aspiraii, cunostine ( o intelegere comuna ( )acelai spirit)
cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispoziii
emoionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a
raspunde la ateptri i cerine.
Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri
*. +ogic
,. 'araverbal
-. Nonverbal
Dintre acestea, nivelul logic .deci cel al cuvintelor/ reprezinta
doar 01 din totalul actului de comunicare" -21 are loc la nivel
paraverbal .ton, volum, viteza de rostire.../ si 331 la nivelul nonverbal
.expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc./.
1
Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicii, comunicarea
poate f efcace.
Daca insa intre niveluri exista contradicii, mesa&ul transmis
nu va avea efectul scontat.
4ipuri de comunicare
Comunicarea intrapersonala . $ste comunicarea n i catre
sine.
Comunicarea interpersonala. $ste comunicarea ntre oameni.
Comunicarea de grup. $ste comunicarea ntre membrii
grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu ali
oamenii.
Comunicarea de masa. $ste comunicarea primit de sau
folosita de un numar mare de oameni.
#copul comunicrii
5 sa atenionam pe alii.
5 sa informam pe alii.
5 sa explicam ceva.
5 sa distram.
5 sa descriem.
5 sa convingem, etc.
'entru a descrie numeroasele nelesuri ale comunicarii pe
care o folosim si o traim zilnic, folosim urmatorii trei termeni
a. 6orma comunicarii
$ste un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea, scrierea sau
desenul.
7ceste forme sunt distincte si separate una de alta asa de mult,
nc8t au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesa&elor.
7stfel, c8nd semnele sunt facute pe foaia de !8rtie potrivit
anumitor reguli .cum sunt cele ale gramaticii si ortografei/,
atunci noi cream cuvinte si )forma) scrierii.
b. 9ediul comunicarii
$ste un mi&loc al comunicarii care combina mai multe forme.
:n mediu adesea poate implica utilizarea te!nologiei asa ca
acesta este dincolo de controlul nostru. #pre exemplu, o carte
este un mediu care foloseste forme ale comunicarii precum sunt
cuvintele, imaginile si desenele.
c. 9edia
#unt acele mi&loace de comunicare n masa care s(au constituit
ntr(un grup propriu.
$xemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea,
cinematograful, ziarele si revistele. 4oate acestea sunt distincte
si prin modul prin care pot include un numar de forme de
comunicare. #pre exemplu, televiziunea ofera cuvinte, imagini si
2
muzica. 7desea termenul mass(media identifca acele mi&loace
ale comunicarii bazate pe te!nologie care fac o punte ntre cel
care comunica si cel care recepteaza.
+imba&ul este codul cu care este transmis informatia,
reprezint unealta comunicrii.
;n prima categorie intr limba&ul. +imba&ul reprezint codul
comunicrii,este liantul ntre cel ce transmite informaia
,emintor, i cel ce primete informaia, receptor. +imba&ul
determina forma comunicarii. $l este de trei feluri
+imba& scris.
+imba& verbal.
+imba& nonverbal.
<udecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci
procese de interactiune personala si interpersonala.
=nteractiunea simbolica subliniaza importanta limba&ului, ca
mecanism fundamental in devenirea sinelui si &udecatii.
'ersonalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic
fecarei persoane i o distinge ca individualitate" felul propriu de
a f al cuiva.
Comunicarea are o foarte mare in>uen asupra
personalitaii deoarece in ziua de azi individul se defneste in
functie de ceilali iar comportamentul reprezinta o constructie a
persoanei in interactiunea cu ceilalti. =nteraiune atrage
concomitent comunicare.
#inele se construieste in interactiune cu ceilalti. =n felul
acesta, defnirea unei situatii nu este niciodata strict individuala,
desi apare astfel" in acelasi timp, nici individul nu este doar o
oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare
si raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de
a se crea personalitati puternice. Comunicarea este c!eia
individului spre societate i integrarea n aceasta.
+ipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta faa de grup,
ec!ipa, societate, etc.
Daca luam n discutie termenul de grup observam caci,
c!iar societatea din care facem parte este un grup. ?rupul
nseamna reguli, reputaie, el, munca n ec!ip, etc . #ensuri
determinate de interanctiune deci de comunicare. 7tata timp cat
exista o buna comunicare exist i un randament maxim, ns
dac aceasta lipsete se poate a&unge la disensiuni sau, c!iar
mai ru.
6unctionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua
care conecteaza diferite parti ale sale si(i asigura coerenta.
Nuanta pe care o introduce @lumer ar putea c!iar surprinde )%
3
retea sau o institutie nu functioneaza in mod automat datorita
unei dinamici interioare sau unui sistem de cerinte ea
functioneaza pentru ca persoanele a>ate in diferite puncte fac
ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum defnesc
situatia in care sunt c!emate sa actioneze)
7rta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate
cu care ne nastem. Noi nvatam sa comunicam. De aceea trebuie
sa studiem ce nvatam ca sa putem folosi cunostintele noastre
mai efcient. %rice comunicare implica creatie si sc!imb de
ntelesuri. 7ceste ntelesuri sunt reprezentate prin )semne) si
)coduri). #e pare ca oamenii au o adevarata nevoie sa )citeasca)
ntelesul tuturor actiunilor umane. %bservarea si ntelegerea
acestui proces poate sa ne faca sa fm mai constienti referitor la
ce se nt8mpla c8nd comunicam.
$ste o alta lectura a comunicarii si semnifcatiei sale legata
de data
aceasta de procese sociale de adancime, cum ar f conservarea
identitatii si coeziunii, exercitarea functiei vitale de integrare
sociala, de mentinere si consolidare a unui !umus psi!ologic
comun. =n nici una dintre ipostazele sale ma&ore, societatea
.comunitatea umana/ nu poate exista fara comuni(care nici in
cea de dobandire a unei experiente comune .care presupune
dialog/, nici in cea de transmitere a zestrei culturale, nici in
construirea acor(dului asupra unor probleme si dezlegari.
comunicarea semnifca mult mai mult decat sc!imbul si
raspandirea de informatii" comunicarea creaza si mentinea
societatea.
Ae>ectii si maxime
)$ n zadar sa vorbesti celui care nu vrea sa te asculte.)
9. $minescu
)Cuv8ntul este sunet si culoare, e mesagerul g8ndului uman.)
4. Bianu
)C8t de puternice sunt cuvintele drepte. )
@iblia
)Cuvintele sunt cele mai puternice droguri folosite de omenire.)
AudCard Dipling
4
)'ana de scris este mai puternica de c8t sabia)
#!aEespeare
)Ca sa pregatesti o buna cuv8ntare spontana ti trebuie mai mult
de trei saptam8ni. )
9arE 4Fain
)#crierea la persoana a treia deseori ne permite sa ne ascundem
n spatele organizatiei. )
G. #c!Fartz
)'recizarea ntelesului termenilor este cea dint8i precautie care
se ia n orice discutie.)
'. '. Negulescu
)% cuv8ntare fara scop specifcat este ca o calatorie fara
destinatie.)
Aalp! C. $medleC
4A=47 D7N(7+$H7NDA:
Referat luat de pe www.e-referate.ro
Webmaster : Dan Dodita
5