Criza: definitii, caracteristici

Prof. univ. dr. Cristina Coman

 Criza: definitii
Definitiile crizei pot fi grupate in functie de mai multe elemente:

1. Factorul declanșator al crizei.

• - Criza este definită ca "un eveniment major, impredictibil, care poate conduce la
efecte negative; acestea pot afecta organizaţia în ansamblul ei, sau sectorial,
angajaţii, produsele, serviciile, starea financiară şi reputaţia acesteia" (L. Barton,
1993, p. 2).

• - Criza este “o situaţie cu consecinţe potenţial negative, care afectează o

organizaţie, o companie sau o întreprindere, precum şi publicurile, produsele,
serviciile, sau renumele acestora” - K. Fearn-Banks(1996, p. 1).

• - Criza este « un eveniment care afectează în mod grav operaţiile unei organizaţii,
eveniment considerat ca nedorit de către membrii acelei organizaţii" David W.
Wragg (1992, p. 265).
 Criza: definitii
• 1. Factorul declanșator al crizei. (continuare)
• - Criza este ”o luptă sau un conflict extrem de stresante cu un
mediu adversativ, marcată de un potențial periculos (…) care
poate duce la dezastre financiare sau pierderi de vieți
omenești, după care lucrurile nu vor mai fi niciodată ca
înainte” A. Center, P. Jackson (1995, p. 434)

• Din perspectiva acestor autori, criza apare ca o ruptură

produsă de evenimente neașteptate, ca o situaţie nedorită,
care poate distruge sau destabiliza o organizaţie.
 Criza: definitii
• 2. Perturbarea funcționării organizației.
• - ”O criza amenință obiectivele prioritare ale organizației, nu oferă decât un interval de timp
limitat pentru răspuns și este neașteptată și neanticipată” (Hermann, 1963, p. 62).

• - Criza este un punct de cotitură în evoluția unei organizații; dincolo de acest punct,
”organizația fie continuă să se mențină pe direcția de dezvoltare dorită, fie suferă un declin
serios al potențialului și performanțelor sale” K. De Greene (1982, p. 36);

• - Criza este ”o amenințare serioasă care va afecta structurile de bază, valorile și normele
fundamentale ale unui sistem social, care, datorită acestor presiuni și incertitudini, trebuie să
ia decizii cruciale” (J. Rosenthal, apud. P. Lagadec, 1994, p. 51).

• - Criza : ”un moment de instabilitate a organizației în care o schimbare radicală este

inevitabilă, care poate conduce fie la un deznodământ nedorit, fie la unul dezirabil și pozitiv”
S. Fink (1986, p. 15) . -
 Criza: definitii
• 2. Perturbarea funcționării organizației. (continuare)
• - “Criza organizațională este un eveniment sau o serie de evenimente specifice, neașteptate,
inedite, care creează un nivel înalt de nesiguranță și amenințare sau care sunt percepute ca o
amenințare pentru scopurile prioritare ale organizației” R. Ulmer et alii (2007, p. 7).

• - Criza se definește prin relația dintre probabilitatea mică de apariție a unui eveniment cu
impact major – de aceea crizele ”amenință obiectivele fundamentale ale unei organizații” R.
Heath (1997, p. 291)

• - Sintetizând primele două unghiuri de abordare, W.G. Egelhoff și F. Sen

(1992, p. 447) definesc criza drept rezultatul “ameninţărilor din mediu
corelate cu slăbiciunile organizaţiei; ea apare atunci când ameninţările din
mediu interacţionează cu slăbiciunile din interiorul organizaţiei”.
 Criza: definitii
• 3. Sistemul de reprezentări sociale.

• - Criza : « o anumită situaţie neaşteptată, care pune în discuţie responsabilitatea

întreprinderii în faţa marelui public şi care ameninţă capacitatea ei de a-şi continua
în mod normal activitatea« Patrick D'Humieres (1993, p. 272).

• - Criza apare atunci cînd “întregul sistem este afectat, în aşa fel încât existenţa sa
fizică este ameninţată; în plus, valorile de bază ale membrilor sistemului sunt
ameninţate într-o asemenea măsură, încât indivizii sunt obligaţi, fie să realizeze
caracterul eronat al acestor valori, fie să dezvolte mecanisme de apărare împotriva
acestor valori” (T.C. Pauchant, I.I. Mitroff, 1992, p. 12).

• - Criza este ”o ruptură care afectează fizic sistemul ca un tot unitar și îi amenință
principiile de bază, conștiința de sine și nucleul existenței sale” T.C. Pauchant, I.I.
Mitroff, (1997, p. 7) .
 Criza: definitii
• - O. Lerbinger (1997, p. 4) oferă o perspectivă care scoate în prim plan valorile
organizației și reprezentările publicului despre organizație (reputația organizației):
”criza este un eveniment care aduce sau are potențialul de a aduce unei organizații
o imagine proastă și care, prin aceasta, îi pune în pericol profitabilitatea,
dezvoltarea sau chiar posibilitatea de supraviețuire”.

• - A. Muchielli (1993, p. 22-23) arată că întreruperea funcționării organizației

conduce la slabirea sistemului de management și la dezagregarea coerenței
organizației, ceea ce generează stări emoționale la nivelul membrilor organizației și
al colectivității: demoralizare, zvonuri, crize și căderi nervoase, reacții de disociere
etc. Astfel, ”criza unei întreprinderi este o stare socio-organizațională a
colectivității, caracterizată prin apariția de fenomene psihologice. Aceste
fenomene declanșează erupția puternică, greu de controlat, a sentimentelor și
emoțiilor în relațiile de muncă și în viața colectivă”.
 Criza: definitii
D.W. Guth, C. Marsh (2000, p. 386-387; vezi și L. Barton, 1993, p. 2, K. Fern-
Banks, 2002, p. 4) arată că problemele cu care se pot confrunta
organizațiile sunt
- date de evenimente sau situații banale,
- cel mai ades predictibile;
- ele se încadrează în intervale de timp scurte,
- nu stârnesc atenția publicului
- nu solicită eforturi deosebite pentru a putea fi rezolvate

- P. Mayer (1997, p. 60) definește criza exclusiv ca fen psihologic. ”Prin criză
socială în interiorul unei organizații se înțelege o situație trăită psihologic
într-un mod devastator de un număr semnificativ de actori ai organizației”
 Criza: caracteristici
T.C. Pauchant și I.I. Mitroff (1992, pag. 12) disting între:
• a) incidente: evenimente care afectează fizic numai un subsistem al
organizaţiei, fără a amenința funționarea globală a instituției
Ex. o defecțiune a unui utilaj sau a unui ansamblu de utilaje, chiar dacă
conduce la unele pagube, este un incident: întreruperea curentului electric
sau a aprovizionării cu apă pentru o periodă de timp, crează probleme, dar
este numai un incident;

• b) accidente: acestea afectează fizic întreaga organizaţie, solicitînd uneori

întreruperea activității pentru remedierea lor,

Ex: explozia unui cuptor într-un combinat siderurgic, prăbușirea unei galerii
într-o mină, blocarea circulației pe o autostradă în urma unui carambol
 Criza: caracteristici
• c) conflicte: sunt evenimente care afectează sistemul de referințe
simbolice ale unei organizații, dar nu pun sub semnul întrebării valorile ei
fundamentale: o dispută între liderii unei organizații, un protest al
consumatorilor, o amenințare cu greva etc;
Ex: o dispută între liderii unei organizații, un protest al consumatorilor, o
amenințare cu greva
• d) crize: acestea afectează fizic și simbolic întreaga organizaţie și pun
radical sub semnul întrebării valorile ei de bază.
Ex: descoperirea E-coli în toate produsele unei fabrici de lactate,
 Criza: caracteristici
- P. Lagadec (1994, p. 23), distinge între trei moduri de funcționare ale unui
sistem:
a) starea de normalitate, organizația evoluează în limitele unui echilibru
general, care îi asigură un ritm de dezvoltare normal;

b) perturbarea, se produce atunci când apare un eveniment accidental; acum

se naște un dezechilibru ușor, pe care organizația îl anulează prin sisteme
specializate;

c) accidentul major, un dezechilibru puternic, ce nu mai poate fi controlat și

remediat prin mijloacele obișnuite – aceasta este criza..
 Exemplu
• Spre exemplu, în cazul filialei Union Carbide de la
Bhopal, India:
– funcționarea obișnuită a fabricii de produse chimice pentru agricultură
reprezenta starea de normalitate;
– unele defecțiuni ale echipamentului de siguranţă, ale unei unități de
răcire sau ale unui aparat folosit pentru a îndepărta impurităţile din
gaze, reprezintă perturbări;
– deoarece aceste defecțiuni au fost superficial reparate, explozia unei
conducte, care a condus la câteva mii de morți și zeci de mii de
persoane intoxicate constituie acel accident major, care prin
dezechilibrul creat a generat criza de la Bhopal.
 Criza: caracteristici
• Caracteristicile crizei
O. Lerbinger (1997, p. 7-9) identifică trei caracteristici esențiale:
• - Caracterul neașteptat: crizele apar brusc, luând prin surprindere organizația; nu pot fi
anticipate cu precizie:
• Ex . : Johnson&Johnson

• - Nesiguranța: datorita caracterului neașteptat al crizei, managerii au tendința să ia decizii

grăbite sau bazate pe informații incomplete;
• Ex. :Exxon-Valdez

• - Comprimarea timpului: datorita erupției neașteptate a crizei, datorită nesiguranței pe care

ea o instaurează, datorită presiunilor publicului, managerii nu beneficiază de foarte mult timp
pentru a evalua situația și a lua decizii; de aici derivă multe greșeli de comunicare, care
conduc la declarații greșite, contradictorii, la inventarea de ”țapi ispășitori”, la refuzul de a re
• cunoaște realități evidente de frica de a nu compromite instituția etc;
• Ex. : TAROM, Balotesti
 Criza: caracteristici
• Caracteristicile crizei

Steven Fink (1986, p. 16) consideră că o criză se individualizează prin:

• - escaladarea în intensitate a amenințării, aducerea organizației în atenția mass

media și a oficialităților,
• - blocarea operațiunilor normale ale organizației,
• - deteriorarea imaginii pozitive de care beneficia organizația în ochii publicurilor ei,
• - afectarea activității uzuale a organizației.

P. Lagadec (1993, p. 32-33) propune formula celor 3D:

- ”deferlement”, revărsare de dificultăți
- ”dereglement”, dereglementare
- ”divergence”. divergențe
 Criza: caracteristici
• Constantele crizei
Caracterul de ruptură, greu predictibil al crizei:
“Criza este un eveniment major impredictibil, care poate genera efecte negative” (L. Barton,
1993, p. 2);
“Crizele sunt produse de evenimente cu o mică probabilitate de a se produce, dar care
generază efecte majore...” (K.E. Weick, apud. W.G. Egelhoff, F. Sen, 1992, p. 444);
•
Necesitatea schimbării: criza produce mai întâi un efect negativ şi impune modificări care, pe
termen lung, pot fi pozitive:
“Criza este o stare de lucruri sau o perioadă instabile, care solicită o decizie de schimbare,
care poate produce, fie un rezultat în cel mai înalt grad nedorit, fie un rezultat în cel mai înalt
grad dorit şi pozitiv” (S. Fink, 1986, p. 5);
“Crizele sunt evenimente majore, cu un potenţial negativ, care afectează atât organizaţia,
compania sau ramura industrială, cât şi publicul, produsele, serviciile şi renumele acestora.”
(K. Fearn-Banks, 1996, p. 1);
 Criza: caracteristici
• Constantele crizei
Lipsa de informaţii sigure referitoare la cauzele şi desfăşurarea crizei:
“In mod special atunci când mediul organizaţiei este complex şi nesigur, managerii au
dificultăţi în a obţine suficiente informaţii referitoare la factorii de mediu şi în a anticipa
evoluţiile acestuia” (O. Lerbinger, 1997, p. 8);

Lipsa de timp pentru luarea deciziilor:

“Caracterul neaşteptat al crizei, împreună cu nesiguranţa, agravează dificultăţile de decizie
prin faptul că este nevoie să se ia hotărâri rapide pentru ca situaţia să nu se deterioreze şi mai
rău” (O. Lerbinger, 1997, p. 9)

Crearea unei situaţii de stress: în timpul crizei apare o

“stare socio-emoţională a colectivităţii, marcată prin fenomene psihologice – reacţii de auto-
apărare, demoralizare, disociere, zvonuri” (Alex Mucchielli, 1993, p. 23)
 Criza: caracteristici
• Constantele crizei

Lipsa unor cadre (teoretice şi procedurale) eficiente de evaluare a crizei:

“Criza pune sub semnul îndoielii cadrele de referinţă ale unei organizaţii, conducând la o
prăbuşire a ceea ce oferă, în organizaţie, stabilitate şi coerenţă în modurile de previziune şi de
evaluare a mediului şi acţiunilor” (C. Roux-Dufort, 1998, p. 167);
“Criza nu este o îndepărtare de la norme, de la o situaţie de referinţă, de la obiectivele fixate
sau de la moduri de comportament. Criza este în mod fundamental o punere sub semnul
întrebării a acestui univers de referinţă...”(E. Plottu, 1998, p. 146);

Caracterul nesigur al soluţiei şi al deciziei care ar trebui luată pentru rezolvarea acestei stări:
“Criza apare atunci când organizaţia pierde controlul asupra operaţiilor ei şi suportă efectele
negative ale acestui fapt” (R. Heath, 1997, p. 294);
“O situaţie cu care se confruntă indivizii, grupurile sau organizaţiile, pe care nu pot să o
stăpânească prin procedurile normale, de rutină... “ (S. Booth, 1993, p. 86
 Criza
• Oportunitati generate de crize
Meyers susține că o criză oferă șapte tipuri de oportunități de care o organizație poate beneficia:

• - criza naște eroi: dacă ea este bine gestionată, atenția publicului se focalizează asupra acelor
persoane care s-au remarcat în momentele respective; ex. Traian Basescu, Gigi Becali

• - criza accelerează schimbarea: sub presiunea crizelor, organizațiile accelerează ritmul

schimbărilor; exemplu ar fi corporațiile petroliere, Odwalla

• - criza scoate la lumină dificultățile latente: in situații de criză, organizațiile sunt obligate să
abordeze frontal problemele latente și să le caute rezolvarea; exemplu,

• - criza duce la dezvoltarea de noi strategii: după ce depășește o situație de criză, o

organizație poate descoperi modalități mai eficiente pentru atingerea obiectivelor, poate
întrezări șanse noi de valorificare a potențialului ei; ex.Tylenol
 Criza:

• Oportunitati generate de crize

• - Criza permite crearea de sisteme de prevenire: experiența dureroasă, este un dascăl bun;
după o criză o organizație învață să monitorizeze cu mai multă atenție mediul intern și extern
și să recunoască semnalele prevestitoare ale unei crize;

• exemplu, prăbușirea burselor din 1987, s-a datorat și unei reacții necontrolate a programelor
de claculator: în momentul în care au înregistrat mai multe evaluări negative ale tendințelor
economice, softurile specializate au declanșat automat numeroase comenzi de vânzare a
acțiunilor, ceea ce a dus la devalorizarea lor și blocarea tranzacțiilor; în urma acestei crize
guvernul SUA a fixat reglementări precise privind limitele activităților bursiere coordonate
automat prin programe de calculatoare;

• - Criza amplifică competitivitatea firmei: după un asemenea eveniment și după toate

măsurile de ameliorare a activității, organizația este mai puternică.
 Criza
• Oportunitati generate de crize
R. Ulmer et alii (2007, p. 150), arată că, dacă organizațiile vor încerca să se se concentreze asupra
învățarii organizaționale eficiente (”effective organizational learning”) atunci o criză le oferă
următoarele oportunități:

• - organizațiile ar trebui să trateze eșecul ca pe o oportunitate pentru a recunoaște o potențială

criză și pentru a o preveni în viitor;

• - organizațiile pot evita crizele, învățând din eșecurile și crizele altor organizații;

• - trainingul personalului și planningul organizațional ar trebui să pună accentul pe păstrarea

unor experiențe și lecții anterioare, astfel încât să facă din memoria organizațonală o prioritate
a acțiunilor lor;

• - organizațiile trebuie să fie dispuse

• să uite acele proceduri învechite și ineficiente, dacă vor să învețe strategii mai bune de
gestiune a crizei.
 Sinteză
• caracterul de ruptură, greu predictibil al crizei:
“Criza este un eveniment major impredictibil,
care poate genera efecte negative” (L. Barton,
1993, p. 2); “Crizele sunt produse de
evenimente cu o mică probabilitate de a se
produce, dar care generază efecte majore...”
(K.E. Weick, apud. W.G. Egelhoff, F. Sen, 1992,
p. 444);
 Sinteză
• necesitatea schimbării: criza produce mai întâi un efect
negativ (din perspectiva funcţionării uzuale a sistemului) şi
impune modificări care, pe termen lung, pot fi pozitive: “Criza
este o stare de lucruri sau o perioadă instabile, care solicită o
decizie de schimbare, care poate produce, fie un rezultat în
cel mai înalt grad nedorit, fie un rezultat în cel mai înalt grad
dorit şi pozitiv” (S. Fink, 1986, p. 5); “Crizele sunt evenimente
majore, cu un potenţial negativ, care afectează atât
organizaţia, compania sau ramura industrială, cât şi publicul,
produsele, serviciile şi renumele acestora.” (K. Fearn-Banks,
1996, p. 1);
 Sinteză
• lipsa de informaţii sigure referitoare la cauzele
şi desfăşurarea crizei: “In mod special atunci
ând mediul organizaţiei este complex şi
nesigur, managerii au dificultăţi în a obţine
suficiente informaţii referitoare la factorii de
mediu şi în a anticipa evoluţiile acestuia” (O.
Lerbinger, 1997, p. 8);
 Sinteză
• lipsa de timp pentru luarea deciziilor:
“Caracterul neaşteptat al crizei, împreună cu
nesiguranţa, agravează dificultăţile de decizie
prin faptul că este nevoie să se ia hotărâri
rapide pentru ca situaţia să nu se deterioreze
şi mai rău” (O. Lerbinger, 1997, p. 9)
 Sinteză
• lipsa unor cadre (teoretice şi procedurale) eficiente de
evaluare a crizei: “Criza pune sub semnul îndoielii cadrele de
referinţă ale unei organizaţii, conducând la o prăbuşire a ceea
ce oferă, în organizaţie, stabilitate şi coerenţă în modurile de
previziune şi de evaluare a mediului şi acţiunilor” (C. Roux-
Dufort, 1998, p. 167); “Criza nu este o îndepărtare de la
norme, de la o situaţie de referinţă, de la obiectivele fixate
sau de la moduri de comportament. Criza este în mod
fundamental o punere sub semnul întrebării a acestui univers
de referinţă...”(E. Plottu, 1998, p. 146);
 Sinteză
• caracterul nesigur al soluţiei şi al deciziei care ar trebui luată
pentru rezolvarea acestei stări: “Criza apare atunci când
organizaţia pierde controlul asupra operaţiilor ei şi suportă
efectele negative ale acestui fapt” (R. Heath, 1997, p. 294); “O
situaţie cu care se confruntă indivizii, grupurile sau
organizaţiile, pe care nu pot să o stăpânească prin procedurile
normale, de rutină... “ (S. Booth, 1993, p. 86); “Ea este
intrarea brutală în universul riscului; creşterea complexităţii
are drept corolar creşterea incertitudinii” (M.N. Sicard, 1998,
p. 15).