Subiectul 55.

Diagnosticul imagistic al osteoartropatiilor

Conf. Dr. Elisabeta Fazakas, U.M.F. Iuliu Haieganu, Cluj-a!o"a
#!on$ilartro!atiile "u!rin$ unele afe"iuni ale a!aratului lo"o%otor, boli nonreu%atoi$e seronegati&e 'negati&e
la fa"tor reu%atoi$(, "u "orelatii "lini"e, ra$iologi"e si geneti"e si "are au ur%)toarele "ara"tere "o%une*
- absena fa"torului reu%atoi$
- !rezena sa"roileitei '"u sau fara s!on$ilita an"+ilozanta( ,i artritelor !eriferi"e
- "ara"terul fa%ilial, legat $e antigenul H-.-/01 sau a !rezenta unei boli $in a"est gru!
- se%ne "lini"e, $intre "are* leziuni !soriazi"e "utanate sau !e ung+ii, "onjun"ti&ita, ul"eratii !e %u"oasa
bu"ala, intestinala sau genitala, infe"tii genito-urinare, erite%a no$usu%.
2n a"est gru! sunt in"luse spondilita anchilozant, artrita psoriazic, sindromul Reiter, artritele asociate
entero!atiilor "roni"e '3CUH, boala Cro+n, boala 4+i!!le, sin$ro%ul /e+"et( ,i artro-osteita pustulotic.
Spondilita anchilozant 'ank5los6inte!enire, s!on$5los6&ertebra(
Infla%atie "roni"a !rogresi&a "e afe"teaza sino&iala si "artilajele arti"ulare !re$o%inant $e la ni&elul
s"+eletului a7ial 'arti"ulatii sa"ro-ilia"e, "oloana &ertebrala(, $ar si al "elui !eriferi" 'arti"ulatia "o7o-fe%urala, s"a!ulo-
+u%erala, %ana(, "ara"teristi"a %ajora a bolii fiin$ afe"tarea !re"o"e a arti"ulatiilor sa"roilia"e.
#!on$ilita an"+ilozant) a fost $es"ris) $e &on /e"+tere8 '9:;<(, #tr=%!ell '9:;1( ,i Marie '9:;:(. Fre"&ena
bolii este a!re"iat) la >,9? @n )rile euro!ene. /oal) %anifest) fa" %ai fre"&ent b)rbaii '/AF 6 BA9(, $e,i unele stu$ii
e!i$e%iologi"e afir%) o in"i$en) egal) @ntre se7e. /oala este aso"iata la ""a ;>? $in !a"ienti "u !rezenta in sange a
antigenului H-.-/01 sau altfel s!us un !urtator $e antigen H-.-/01 are ris" $e <>> $e ori %ai %are sa $ez&olte boala.
/oala $ebuteaz) la a$ultul tCn)r, @n jurul &Crstei $e 0>-<> $e ani, !rin $urere lo%bar) inferioar), "are se
a""entueaz) @n a $oua !arte a no!ii sau $u!a re!aus !relungit si se a%elioreaza "u %is"area 'sa"roileita(. Mult %ai rar
si%!to%ul $e $ebut este $urerea $orsal), entezita sau artrita !eriferi"). E&oluia este &ariabil), "u alternana !erioa$elor
$e e7a"erbare ,i re%isie. -a fe%ei atingerea &ertebrala este %ai rar) ,i e&oluia lent).
.nato%o!atologi" !ro"esul infla%ator in$u"e $ou) ti!uri $e leziuni*
entezita, $eter%in) eroziuni la inseria liga%entelor, ten$oanelor ,i "a!sulei arti"ulare, ulterior !ro$u"Cn$u-
se neofor%aie osoas). 'Reprezinta inflamatia entezelor de la nivel vertebral sau extravertebral, cu distructia
ligamentelor, tendoanelor si osului adiacent prin infiltrat inflamator, ce se vindeca prin depunere de os nou-format la
locul insertiei ligamentului sau tendonului. Enteza este zona de insertie pe os a ligamentelor, tendoanelor si fasciilor
fiind o arie cu stres mecanic mare, intens vascularizata si susceptibila la invazia bacteriana si depunerea de antigene.
Entezita vertebrala, exprimata prin inflamatia insertiei inelului fibros pe corpii vertebrali, duce la osificarea in final a
inelului fibros si aparitia sindesmofitelor, fiind principalul factor de scadere a mobilitatii coloanei vertebrale.
Entezita extravertebrala determina aparitia eroziunilor si ulterior a osteosclerozei si spiculilor ososi mai evidenti la
nivelul tuberozitatii ischiadice, crestei iliace, simfizei pubiene, trohanter, tendon achilian(.
sinovita, "are este %ai !uin agresi&) "o%!arati& "u "ea $in !oliartrita reu%atoi$), insa ase%anatoare "a
%e"anis% +isto!atologi" 'microtrombozare vasculara si aparitia de vase de neoformatie la nivel sinovial, cu
proliferarea necontrolata de cauza inflamatorie a sinovialei, care sub actiunea monokinelor si prostaglandinelor duce
la afectarea si distructia cartilajului, osului subcondral, capsulei si ligamentelor, in faza tardiva formandu-se tesut
fibros, cu anchiloza(D
.lte afe"tari aso"iate in s!on$ilita an"+ilozanta sunt*
oligoartrite asi%etri"e, !re$o%inant la ni&elul %e%brelor inferioare siAsau "o7ite bilateraleD
afe"tari o"ulare 'u&eita anterioara(D
afe"tare intestinala '"olita ul"erati&a, enterita regionala(D
afe"tare "ar$ia"a 'insufi"ienta aorti"a, blo"uri .E(D
afe"tare !ul%onara 'fibroza !ul%onara, interesan$ lobii su!eriori(D
afe"tare renala 'glo%erulonefrita %ezangiala(D
afe"tare neurologi"a 'sin$ro% $e "oa$a $e "al(.
.rti"ulatia sa"roilia"a este afe"tata "onstant si !re"o"e, %o$ifi")rile ra$iologi"e a!aran$ si%etri". Initial a!are
osteo!oroza sub"on$rala, %argini arti"ulare i%!re"is $eli%itate "u largirea a!arenta a s!atiului arti"ular. Ulterior a!ar
eroziuni sub"on$rale ale fetelor arti"ulare '"u as!e"t $e %argine $e ti%bru(, ur%ate $e s"leroza sub"on$rala si
!roliferarea osoasa, initial la ni&el ilia" a!oi si sa"rat, !entru "a tardiv sa a!ara fuziunea, "u $is!aritia s!atiului arti"ular.
Modificarile radiologice $in s!on$ilita an"+ilozanta sunt gru!ate @n %ai %ulte stadii*
- sta$iul >* as!e"t ra$iologi" nor%alD
- sta$iul I* as!e"t ra$iologi" !osibil anor%alD
- sta$iul II* s"leroz) %arginal)D
- sta$iul III* s"leroz) %arginal) ,i eroziuniD
- sta$iul IE* $is!ariia s!aiului arti"ular, "u an"+iloza.
9
E7a%enul CF e&i$eniaz) $istribuia $ise%inat) a leziunilor. E7a%inarea I3M este su!erioar) @n a!re"ierea
%o$ifi")rilor s!aiului arti"ular ,i a osului sub"on$ral, !rin a!ariia leziunilor in +i!erse%nal F0A#tir si +i!ose%nal F9,
ga$olinofile. #"intigrafia are &aloare @n fazele in"i!iente, !rera$iologi"e ,i la s"+eletul i%atur.
-a ni&elul "oloanei &ertebrale leziunile initiale a!ar fre"&ent in seg%entul tora"o-lo%bar, se e7tin$ si%etri" si
"ontinuu 'spre deosebire de sindromul Reiter si artrita psoriazica unde sunt asimetrice si pe sarite(D sunt $es"rise leziuni
in"i!iente ,i a&ansate. -eziunile in"i!iente al")tuies" spondilita anterioar. ."easta in"lu$e*
- veretebre ptrate 'sGuaring( Hprin eroziuni la nivelul insertiei inelului discului fibros, cu reducerea proeminentei
unghiului vertebral in portiunea anterioara si laterala, urmata de formarea de os nou priostal pe marginea anterioara
a corpului vertebral, dand aspect de vertebra patrata;
- unghiuri luminoase 's+ining "orner( H micile eroziuni de la nivelul marginii anterioare a corpilor vertebrali, duc
in perioada de vindecare la osteoscleroza in jur, dand aspectul radiografic de unghi stralucitor leziuni Romanus);
- sindesmofitoza initiala la ni&el F99--0, ulterior generalizat) H determinata de osificarea conturului extern al
inelului fibros, initial ca mici spiculi verticali, apoi ca punti osoase, reducandu-i motilitatea, cu aspect de coloana de
bambus diagnostic diferential cu ostefitele din modificarile degenerative! sindesmofitele sunt fine, dispuse vertical,
cu spatiu articular normal, pe cand osteofitele sunt grosolane, dispuse orizontal, cu spatiu articular ingustat".
Far$i& se !ot "al"ifi"a toate liga%entele !ara&ertebrale 'liga%entele longitu$inale anterioare ,i !osterioare,
liga%entele galbene, liga%entele su!ra ,i inters!inoase(, $eter%inCn$ as!e"te "unos"ute "a in de tramvai!-
ligamentele galbene sau in de tramvai cu linie electric!-ligamentele galbene #mpreun$ cu cele supra %i
interspinoase. Mo$ifi")rile $is"ale !ot fi !rezente relati& rar, "onstCn$ $in $efe"te "ir"u%s"rise !Cn) la $istru"ii
e7tinse.
-eziunile articula"iilor posterioare sunt $eter%inate $e sino&ita %o$erat agresi&) ,i $e entezita "a!sulei
arti"ulare. ."estea !ot antrena anchiloza, "u fuziunea suprafe"elor osoase. -eziuni ase%)n)toare !ot e7ista ,i la ni&elul
arti"ulaiilor "osto-&ertebrale.
2ntr-un sta$iu a&ansat "oloana $e&ine osteo!oroti"), rigi$), "u accentuarea cifozei dorsale, tergerea lordozei
lombare ,i hiperlordoz cervical. 2ntr-un !ro"ent re$us se !ro$u"e eroziunea a!ofizei o$ontoi$e ,i sublu7aia C
9
-C
0
.
Ie a"est teren !ot sur&eni fra"turi la trau%atis%e %inore, %ai fre"&ent "er&i"al.
-a ni&elul tora"elui se !ot an"+iloza toate arti"ulaiile.
#!on$ilita an"+ilozant) !oate afe"ta toate arti"ulaiile a!en$i"ulare, $ar %ai fre"&ent sunt interesate arti"ulaiile
%ari, rizo%eli"e '$e la ra$a"ina %e%brelor - sol$, u%ar(.
Un alt ele%ent !atologi" @ntClnit @n s!on$ilita an"+ilozant) este entezita inflamatorie. ."easta !oate a&ea
lo"alizare &ariat), %ai fre"&ent afe"tCn$ calcaneul '!oate fi %o$ifi"are $e $ebut( ,i regiunea pelvian '"reste ilia"e,
is"+ionul, tro+anterele %ari(.
Jra&itatea bolii "onsta in fa!tul "a fiin$ in"ore"t tratata e&olueaza s!re an"+iloza generalizata.
Artrita psoriazic
/oala $ebuteaza in jurul &arstei <>-<B $e ani, ""a 9>? $in !a"ienti !rezentan$ initial artrita inaintea leziunilor
"utanate !soriazi"e, in 0B? $in "azuri "ele $oua entitati !atologi"e a!aran$ si%ultan, iar in ""a KB? $in "azuri
!soriazisul !re"e$e artrita.
Irinte fa"torii etio!atogeni"i sunt in"ri%inati* fa"tori genetici 'agregarea fa%iliala a bolii(, fa"tori imunologici,
infectiile, traumatisme.
2n artrita !soriazi") leziunile !eriferi"e sunt i%!ortante ,i sunt $es"rise ur%atoarele for%e $e boala*
9. #rtrita interfalangian distal este for%a ti!i"), $ar rar @ntClnit) 'B?(
,i "are se aso"iaz) "u !soriazisul ung+ial. ."east) entitate !oate fi greu $e $ifereniat $e artroza erozi&).
0. $ligo-artrita asimetric 'a!are in 1>? $in "azuri( !oate a&ea ten$in) !arti"ular) $e interesare ra$ial)
'arti"ulaiile unui $eget(. De obi"ei sunt afe"tate intai $egetele %ainii si !i"iorului, "u!rinzan$ %ai !utin $e B arti"ulatii.
Datorita ingrosarii tesuturilor %oi !oate "reea as!e"tul $e $eget in "arnat.
<. #rtrita simetric ase%)n)toare !oliartritei reu%atoi$e, i%!li"a arti"ulatiile %ainii si !i"iorului interesan$
%ai ales arti"ulatiile $istale, !u%nul, glezna, afe"tarea fiin$ si%etri"a.
L. #rtrita mutilant $eter%in) un as!e"t !arti"ular, $e teles"o!are sau @n lorniet)al $egetului, $eter%inat $e
osteoliza "u alterarea arti"ulatiei. 'lornieta, "onfor% $e7online.ro, este* bino"lu %i" folosit la &izionarea s!e"ta"olelor(.
B. %pondilita si sacroileita, tin$e sa afe"teze asi%etri", fiin$ ase%anatoare "u "ele $in sin$ro%ul 3eiter.
Entezo!atia $in artrita !soriazi") are lo"alizare fre"&ent "al"anean), la inseria a!one&rozei !lantare, ten$onului
,i bursei retroa"+iliene. 2n fazele a"ti&e se aso"iaz) ,i eroziuni.
Mo$ifi")rile e!ifizei ung+iale sunt aso"iate leziunilor ung+iale ,i artritei interfalangiene $istale. ."estea
"onstau @n eroziuni 'a"ro-osteoliz)( ,i rea"ii +i!erostozante.
Diferena $intre artrita !soriazi") ,i !oliartrita reu%atoi$) este o infla%aie lo"o-regional), %ai %ult "a o si%!l)
sino&it), "u interesarea ra$ial), +i!erostoz) $iafizo-%etafizar) ,i tu%efa"ia tesuturilor %oi, "are $au $egetului un
as!e"t @n "arnat.
0
&spectul radiologic*
ingrosarea tesuturilor %oi falangiene $istaleD
eroziunile osoase* "ele %arginale sunt insotite $e s"leroza a$ia"entaD "ele $in regiunea "entrala a
arti"ulatiei $u" la subtierea e!ifizei, "u as!e"t $e !en"il in "u! 'to" in "ali%ara(D
leziuni osteoliti"e, "an$ sunt i%!ortante $u" la artrite %utilanteD
resorbtia falangei $istale 'a"roosteoliza(D
s"leroza osoasa $e la ni&elul falangelor, "u as!e"t $e falanga $e fil$es.
Sindromul Reiter
/oala a!are $u!a un e!iso$ $e infe"tie uro-genitala, afe"teaza in s!e"ial barbatii '$e B-9> ori %ai fre"&ent(, se
aso"iaza "u antigenul H-.-/01 si se "onstituie $in triada* artrita, uretrita si con&unctivita. Clini" se %anifesta "u
febra, li%itarea %is"arilor arti"ulare si %ialgii.
2n sin$ro%ul 3eiter %o$ifi")rile au o $istribuie fre"&ent oligo-articular asimetric ,i "onstau $in artrit ,i
entezit, "u %ini%) osteo!oroz) sau "u +i!erostoz) !ara-arti"ular), uneori e7uberant).
-o"alizarea este !re$o%inant la ni&elul %e%brelor inferioare ':L? $in "azuri(, iar $ebutul este a"ut, "u
osteo!oroz) interesCn$ @n s!e"ial arti"ulaiile %etatarso-falangiene ,i interfalangiene ale +alu"elui. Mo$ifi")rile
s"+eletului a7ial !ot $o%ina as!e"tul "lini". #a"roileita a!are @n 0>? $in "azuri ,i este fre"&ent unilateral) sau
asi%etri"), afe"tarea si%etri") nefiin$ @ns) e7"lus). Me%brele su!erioare !ot fi afe"tate, $ar %ai rar.
Mo$ifi")rile &ertebrale sunt %ai !uin se&ere. #in$es%ofitele sunt fre"&ent unilaterale, asi%etri"e, %ai groase,
la oare"are $istan) $e "oloan) sau !ornes" $in %ijlo"ul "or!ului &ertebral '!arasin$es%ofite(. Interesarea arti"ulaiilor
intera!ofizare !osterioare este rar).
&spect radiologic*
osteo!oroza ju7taarti"ulara,
eroziuni,
rea"tie !eriostala 'liniara sau lamelara in for%a a"uta a bolii si %ult %ai dezvoltata, neregulata in for%a
"roni"a(,
for%are $e os nou la ni&elul entezitelor '!inteni "al"aneeni a!ar !rin osifi"area insertiilor ten$inoase(,
$a"tilia sau $egetul in "arnat !oate a!area $atorita tenosino&itelor fle7orilor(,
sublu7atia si $efor%area arti"ulatiilor %etatarso-falangiene '$enu%ita si deformarea 'aunoiss(,
genun"+i "u e$e% i%!ortant, li"+i$ sino&ial, $ise"tie si ru!ere $e "+ist !o!liteal,
sa"roileita uniAbilaterala,
osifi"ari !ara&ertebrale asi%etri"e in for%a $e &irgula la ni&elul "oloanei tora"ale inferioare si lo%bare.
Artro-osteita pustuloas (SAPHO)
.rtrita !ustuloas) "u!rin$e un gru! !oli%orf $e afec"iuni inflamatorii articulare i osoase aso"iate in"onstant
"u $i&erse afe"iuni "utanate, @n !arti"ular "u pustuloz palmo-plantar ,i "u acnee sever. u este aso"iata "u
!rezenta antigenului H-.-/01.
Mo$ifi")rile ra$iologi"e sunt un a%este" $e osteit) !er%eati&), +i!erostoz) rea"ti&) ,i a!oziie !eriostal).
-a "o!ii se lo"alizeaz) !referenial la ni&elul "la&i"ulelor, $ebutCn$ @n !oriunea intern) a "la&i"ulei "u o
leziune !osibil liti") la @n"e!ut, "are ulterior se aso"iaz) "u +i!erostoz), in"lusi& a!oziii !eriostale @n !erioa$a $e
a"ti&itate.
-a a$uli lo"alizarea fre"&ent) este sterno-"osto-"la&i"ular), "u osteos"leroz) e7tins) @n %anubriul sternal, ar"ul
anterior al !ri%elor "oaste ,i "la&i"ulele, !utCn$ interesa ,i arti"ulaiile %anubrio-sternale. Interesarea !el&i-ra+i$ian)
este relati& fre"&ent), a!)rCn$ nu%ai la a$uli. -a ni&elul "oloanei leziunile !ot fi uni sau %ultifo"ale ,i "onstau $in
eroziuni ale !latourilor &ertebrale, "on$ens)ri &ertebrale e7tinse %arginal, %ergCn$ !Cn) la as!e"t $e &ertebr) $e
i&oriu 'a$i"a $e fil$es, alba(. -a ni&elul arti"ulaiilor sa"ro-ilia"e a!ar eroziuni sub"on$rale, +i!erostoz) e7tins) "u
for%are $e !uni osoase ,i an"+iloz).
-eziunile !eriferi"e afe"teaz) la "o!ii ,i a$oles"eni %e%brul inferior, fre"&ent tibiaD iar la a$uli lo"alizarea
este &ariabil). -eziunile arti"ulare "onstau @n %ono sau oligoartrit) tranzitorie sau re"i$i&ant).
Artropatii metabolice (cu microcristale)
Artrita gutoas
.rtrita gutoas) 'uri"a( a fost $es"ris) !entru !ri%a $at) @n e!o"a %o$ern) $e F+o%as #5$en+a% @n 9:K< ,i
re!rezint) o afe"tiune i$io!ati"a sau se"un$ara %etabolis%ului !urini", "u $e!unerea "ristalelor $e urat %onoso$i" @n
esuturile arti"ulare si !eriarti"ulare 'tesutul "onjun"ti& $in %e%brana sino&iala, "artilaj arti"ular si liga%ente( "u
a!aritia tofilor gutosi, $ar ,i $e!unere @n %e$ulara renal).
/oala este %ai fre"&ent) la se7ul %as"ulin, "u un ra!ort /AF 6 0>*9, !ri%a %anifestare a bolii a!arCn$ @n jurul
&Crstei $e B> $e ani.
<
#unt $es"rise $ou) for%e $e artrit) gutoas)* artrita acut recidivant ,i artropatia gutoas cronic.
'odific$rile radiologice sunt $iferite @n fun"ie $e for%a "lini")*
2n artrita acut, "are afe"teaz) %ai fre"&ent arti"ulaia %etatarso-falangian) a +alu"elui, a!are
tu%efa"ia !eriarti"ular) ,i osteo!oroza sub"on$ral). .!aritia s!ontana a $urerii, e$e%ului ( inflamatiei
articulatiei metatarso-falangiene a halucelui 'podagra( este inalt sugesti&a !entru guta, fiin$ "el %ai
"o%un $ebut al bolii.
2n artropatia cronic, "are a!are la B-9> ani $e la !ri%ul ata", afe"tarea este %ono sau !oliarti"ular),
asi%etri") ,i a!ar %o$ifi")ri $istru"ti&e osoase si $e "artilaj, $eter%inate $e !rezena tofilor,
+i!erostoz), !re"u% si $efor%are a sege%ntului res!e"ti&.
-o"alizarea este fre"&ent) la ni&elul !i"ioarelor, %Cinilor, "oatelor ,i genun"+ilor ,i rar) la ni&elul ,ol$ului,
u%erilor, arti"ulaiei sa"ro-ilia"e sau sterno-"la&i"ulare.
'odific$rile (esuturilor moi "onstau @n tu%efa"ia e7"entri") sau asi%etri"), a&Cn$ $i&erse $i%ensiuni,
$eter%inate $e !rezena tofilor, "u as!e"t o%ogen sau "u "al"ifi")ri '!eriferi"e, neregulate(.
'odific$rile spa(iului articular sunt &ariabileD %ult ti%! r)%Cne !)strat, a!oi se @ngusteaz) unifor%, @n unele
"azuri a!are an"+iloza '%ai fre"&ent interfalangian ,i %eta"ar!ian(. .naliza flui$ului sino&ial e&i$entiaza !rezenta
"ristalelor $e urat %onoso$i".
'odific$rile osoase @%bra") $iferite as!e"te. Eroziunile ,i "+istele, "auzate $e $e!ozitele tofa"ee, au lo"alizare
intra ,i !araarti"ular), e7"entri")D &izibile "an$ %asoara $e !este B%%. ."estea au for%) rotun$)-o&alar), @n a7ul lung
!aralel "u osul, "u $eli%itare net), s"leroas). Msteo!oroza li!se,te %ult ti%!, iar "al"ifi")rile intraosoase sunt
$eter%inate $e tofii "al"ifi"ai. 3ar a!are fin) rea"ie !eriostal) "u as!e"t $antelat, No&er+anging %argin ,i l)rgirea e!i-
,i $iafizei. Msteofitoza este se"un$ar) artro!atiei $egenerati&e, a!are tar$i&, iar lo"alizarea la ni&elul %e$iotarsian "u
as!e"tul "ara"teristi" $e N!i"ior s")%o,at are &aloare $iagnosti").
Mo$ifi")rilor osteoarti"ulare se aso"iaz) "al"uloza renal).
#spectul radiologic)
Initial a!are tu%efiere asi%etri"a $e !arti %oi, $istensia "a!sulei arti"ulare, "u a"u%ulare $e flui$, fara
afe"tare osoasa.
Ulterior a!ar eroziuni osoase %arginale situate in afara arti"ulatiei sau ju7taarti"ulare, ulterior
in"onjurate $e s"leroza.
Far$i& a!ar %ulti!li tofi interososi, "u re$u"erea s!atiului arti"ular, $efor%ari arti"ulare "u sublu7atii,
$e!ozite "al"are in tesuturile %oi.
Condrocalcinoza articular
Con$ro"al"inoza arti"ular) este $eter%inat) $e !rezena "al"ifi")rilor la ni&elul "artilajului +ialin ,i a
fibro"artilajului arti"ular, !rin $e!unerea $e cristale de pirofosfat de calciu intra- sau !eriarti"ular, afectand cartila&ul
hialin si fibros( tesutul sinovial si capsula. . fost $es"ris) $e Oitan ,i #itaj @n 9;B1, iar M"Cart5 @n 9;K0 a i$entifi"at
"ristalele $e !irofosfat $e "al"iu $i+i$rat, re"tangulare, $e B-9> P%, birefringente la lu%ina !olarizat).
#unt $es"rise %ai %ulte for%e ale bolii* !ri%iti&), fa%ilial) ,i se"un$ar), aso"iat) altor afe"iuni '$iabet, gut),
artroz), +i!er!aratiroi$is%, +e%o"ro%atoz), et"(. #i%!to%atologia "lini") este &ariat)* 9>-0>? $in "azuri e&olueaz)
asi%!to%ati", 9>-0>? $ebuteaz) "u "riz) $e !seu$o-gut), <B-K>? au e&oluie !seu$o-artrozi"), 0-K? !seu$o-
reu%atoi$), iar >-0? !seu$o-neuroartro!ati". .nato%o!atologi" sunt e&i$eniate $e!ozite $e %i"ro"ristale @n stru"turile
arti"ulare ,i !eriarti"ulare, !re"u% ,i alterarea "artilajului ,i a osului sub"on$ral.
Radiografia simpl i examenul *+ e&i$eniaz) "al"ifi")rile arti"ulare ,i !eriarti"ulare*
la ni&elul "artilajului +ialin a!ar $ou) as!e"te*
unul este "el $e lizereu opac, "ontinuu sau $is"ontinuu, !aralel "u osul sub"on$ral, $e "are este se!arat
$e un s!aiu liber $e 9-0 %%D
"el)lalt as!e"t fiin$ granular fin, $is!us $e-a lungul osului sub"on$ral.
in fibro"artilaj a!are as!e"t $ifuz, neregulatD
@n sino&ial) a!ar !laje o!a"e, fluu "onturateD
"a!sula a!are "u "al"ifi")ri fine, liniareD
in ten$oane, burse ,i liga%ente "al"ifi")rile sunt liniare @n a7ul ten$onului, la oare"are $istan) $e osD
tesuturile %oi !eriarti"ulare sunt rar interesate, a&Cn$ as!e"t $ifuz, flu $eli%itat.
.rtro!atia @%bra") $oua as!e"te* pseudoartrozic ,i pseudoartritic.
#rtropatia pseudoartrozic a!are bilateral, "u @ngustarea s!aiului arti"ular, s"leroz) ,i "+iste sub"on$rale,
osteofitoz) %arginal). Diferenierea $e artroz) se fa"e !rin*
@ngustarea s!aiului arti"ular, "are este lo"alizat), asi%etri")D
osteofitoza, "are !oate li!si, $ar !oate fi ,i e7uberant)D
L
s"leroza sub"on$ral), "are este fin), regulat), e7tin) !e a%bele &ersante, "u as!e"t $e fotografie
retu,at)D
"+istele, "are uneori a!ar @naitea @ngust)rii s!aiului arti"ular, sunt gru!ate sau @n,irate sub"on$ral ,i !ot
fi &olu%inoase, "u as!e"t !seu$otu%oralD
$istru"iile se&ere ,i !rogresi&e, i%itCn$ neuroartro!atia.
#rtropatia pseudoartritic "onst) @n @ngustarea global) a s!aiului arti"ularD alterarea su!rafeei arti"ulare
'eroziuni, angrenarea e!ifizelor( ,i e&oluie s!re $istru"ii i%!ortante.
-o"alizarea la ni&elul genun"+ilor se @ntClne,te @n :B-;>? $in "azuri, interesCn$ toate stru"turile '%ai fre"&ent
%enis"ul e7tern( ,i toate inseriile. .s!e"tul este $e artro!atie $istru"ti&) "u "+iste &olu%inoase, $eza7are arti"ular) ,i
!rezena $e "or!i str)ini intraarti"ulari. 2n "azul %Cinii ,i "ar!ului sunt interesate in s!e"ial arti"ulaiile
%eta"ar!ofalangiene II ,i III, "u "al"ifi")ri @n liga%entul triung+iular ,i @n "artilajul +ialin '!ira%i$al-se%ilunar(,
!re"u% ,i "u @ngustarea s!aiului arti"ular 'ra$io-s"afoi$ian, s"afo-tra!ezian(. -a ni&elul bazinului 'si%fiza !ubian),
arti"ulaie "o7o-fe%ural)( ,i a u%)rului as!e"tul este $istru"ti&, "u artoz). 2n "azul "oloanei &ertebrale a!ar "al"ifi")ri @n
inelul fibros ,i liga%ente, $ar ,i %o$ifi")ri ase%)n)toare s!on$ilo$is"itei infe"ioase.
Artritele cu microcristale de apatit
.rtritele "u %i"ro"ristale $e a!atit) sunt $eter%inate $e !rezena s)rurilor $e fosfat $e "al"iu bazi", "u "ristale
re"tilinii ar"ifor%e, $e B>-0B> Q, @n"urbate, $es"rise $e M"Cart5. E7ist) $ou) for%e ale bolii* i$io!ati") ,i aso"iat) altor
afe"iuni '"olagenoze, I3C +e%o$ializat), et".(
. Clini" a!are as!e"t $e monoartrit acut, leziuni poliarticulare 'si%ultane, su""esi&e( sau artropatie
distructiv. Fre"&ena $e a!ariie a bolii este egal) la "ele $ou) se7e, iar &Crsta $e a!ariie este la L>-1> $e ani.
3a$iologi" se e&i$eniaz) calcificrile periarticulare, "u as!e"te &ariabile* subiri, flu $eli%itate A $ense,
o%ogene, net $eli%itate A liniare, "ir"ulare. E&oluia a"estora este fie nes"+i%bat) ti%! @n$elungat, fie $e "re,tere, "u
%o$ifi"area for%ei ,i lo"ului '%igrare $in ten$on @n bursa a$ia"ent)( sau "+iar s")$ere @n $i%ensiuni ,i $is!ariie. Msul
subia"ent !oate a!are nor%al, osteo!oroti", neregulat, "u "+iste sau s"leroz).
-o"alizari lezionale*
"ea %ai fre"&ent) este la ni&elul umrului, "u "al"ifi")ri @n ten$onul su!ras!inosului. )entru identificarea
acestora se efectueaz$ radiografia um$rului cu bra(ul #n rota(ie extern$ sau intern$, as!e"tul !utCn$ e&olua
s!re artro!atie $istru"ti&) 'Mil8aukee s+oul$er(. *cografia %i +R' pun #n eviden($ ruptura rotatorilor %i
calcific$rile periarticulare.
-a ni&elul coatelor se e&i$eniaz) "al"ifi")ri @n liga%entul "olateral, la ni&elul "on$ilului +u%eral %e$ial ,i
lateral, inseriei tri"e!sului sau bursei ole"raniene.
In lo"alizarea carpian ,i $e la ni&elul mainii este @nt)lnit) interesarea fle7orului "ar!i ulnaris, a arti"ulaiilor
%eta"ar!o-falangiene ,i a jon"iunilor ten$o%us"ulare.
In "azul soldului ,i pelvisului leziunile se lo"alizeaz) la ni&elul tro+anterului %are sau inseriei gluteale, a
%arginii a"etabulare ,i a tro+anterului %i".
-a ni&elul genunchilor intereseaz) liga%entul "olateral intern 'sindromul )ellegrini-,tieda(, "el !atelar ,i "a!ul
fibulei.
In "azul gleznei ,i piciorului sunt afe"tai fle7orii +alu"elui, fas"ia !lantar) ,i ten$onul a"+ilian.
Alte artropatii metabolice
Ocronoza este $eter%inata $e $e!unerile $e al"a!tona 'a"i$ul +o%ogentizi"( @n "artilajul arti"ular, "u a!ariia
$egeneres"enei artrozi"e, fiin$ aso"iata al"a!tonuriei 'boala urinii negre(, "an$ al"a!tona !rezent in "antitate foarte
%are in sange se $e!une !e &al&ele "ar$ia"e, in rini"+i sub for%a $e "al"uli, fiin$ e7"retat in urina, $eter%inan$
+i!er!ig%entarea a"esteia. -o"alizarea osteo-arti"ulara este &ariat), interesCn$ coloana lombar i dorsal inferioar(
simfiza pubian( articula"iile sacro-iliace i articula"iile mari ale membrelor. Mo$ifi")rile sunt re!rezentate $e
#ngust$rile discurilor intervertebrale, calcific$ri masive, dense, ocup-nd discul #n #ntregime, eventual osteoporoz$,
precum %i osteoscleroz$ subcondral$, cu pun(i interosoase, imit-nd sindesmofitele.
Hemocromatoza este !ro$us) $e $e!unerile $e +e%osi$erin) @n sino&iala ,i "artilajul arti"ular, !re"u% ,i $e
$e!ozitele $e !irofosfat $e "al"iu intraarti"ular. #unt interesate %ai fre"&ent articula"iile metacarpofalangiene II i III(
carpul( genunchii( soldurile( umerii i discurile intervertebrale. Mo$ifi")rile ra$iologi"e "onstau @n* artrita subacut$
sau acut$ pseudogutoas$", artropatia cronic$ %i asocierea elementelor de artroz$, condrocalcinoz$ si osteoporoz$.
Artropatia din boala Wilson este fre"&ent asi%!to%ati"), a!are "a o artroz) banal), "u leziuni $e
"on$ro"al"inoz) la ni&elul arti"ulaiilor !eriferi"eD "oloana fiin$ res!e"tat).
2n hipercolesterolemia familial a!ar 7anteloa%e @n tendoane, e&i$eniate ra$iografi" ,i e"ografi" "a ,i
mase nodulare calcificate, asociate cu eroziuni juxtaarticulare subperiostale. .epunerea cristalelor de colesterol #n
sinovial$ determin$ artralgie simpl$, oligo- sau poliartrit$.
B
Oxaloza, !ri%ar) sau se"un$ar), este $eter%inat) $e $e!unerea "ristalelor $e o7alat $e "al"iu. 3a$iologi" se
e&i$eniaz) benzi radioopace transversale metafizare, #n oasele late %i vertebre. /$rgirea metafizelor metacarpienelor,
metatarsienelor %i a falangelor produce aspectul degetelor #n b$( de tobo%ar. Fra"turile !atologi"e !ot a!are "a ,i
"o%!li"aii @n for%ele tar$i&e. De ase%enea !ot fi !rezente "al"ifi")ri @n esuturile %oi, @n s!e"ial la ni&elul esutului
sub"utanat al $egetelor.
Maniestri osoase cauzate de ingestia de metale !i metaloide
Intoxicaia cronic cu fluor. Fluorul are !ro&enien) +i$ro-teluri") sau @n "azul trata%entului "u fluor a
osteo!orozei. Mo$ifi")rile $eter%in)*
- a!ariia tra%elor osoase @ngro,ate, "u trabe"ulaie grosier) $eter%inate $e osteos"leroz)D la ni&elul s"+eletul
a7ialD
- l)rgirea neregulat) a "o%!a"tei oaselor lungiD
- entezo!atie "al"ifi"ant)D
- "al"ifi"area %e%branelor interosoase ,i a unor liga%ente.
Intoxicaia cu aluminiu. .!are la !a"ientii "u I3C, tratai "u +e%o$ializ), la "are se e&i$eniaz)
osteoporoz( osteomalacie ,i osteoscleroz @n ban$) sub"on$ral) la ni&elul &ertebrelor.
Intoxicaia cu plumb. Ilu%bul !ro&ine $in &o!sele. De!unerea lui $eter%in) la "o!ii o band radioopac ,n
regiunea metafizar( ,n contact cu cartila&ul de con&ugare( cu grosime propor"ional cu durata intoxica"iei i care
dispare dup sistarea aportului- -a a$uli into7i"aia nu $eter%in) %o$ifi")ri ra$iologi"e osoase.
Intoxicaia cu bismut. .!are la !a"ienii sifiliti"i tratai "u bis%ut ,i "onst) @n a!ariia osteoporozei cu
tasare vertebral( a necrozei capului femural i a fracturilor colului humeral.
Intoxicaia cu cadmiu. Ca$%iul are !ro&enien) !rofesional) ,i $eter%in) osteomalacie.
Bibliografie:
9. #utton D.* Fe7tbook of 3a$iolog5 an$ I%aging H #i7t+ E$ition, E$. C+ur"+ill -i&ingstone, &ol. 9, !ag. BB-B:.
0. R. M* -are$o, J. Mor&an, M. 45bier* I%agerie ostSo-arti"ulaire, Fla%%arion, Iaris, 9;;:.
K