PARTEA I

I. GENERALITATI - defnitie, clasifcare, date epidemiologice;

Genunchiul este cea mai mare articulatie importanta a corpului.
Prin poitia sa, prin rolul sau in !iomecanica statica si dinamica a
mem!rului in"erior, ca si prin sla!a sa acoperire cu tesuturi moi, el
este deose!it de predispus si #ulnera!il atat la traumatismele
directe, cit si la cele indirecte. Genunchiul su"era si in caul unor
imo!iliari impuse de tratamentul anumitor a"ectiuni sau
traumatisme.
Particularitatea recuperarii consta in strinsa interdependenta
dintre "unctia articulara si #aloarea anatomo-"unctionala a
musculaturii sale.
La genunchi intalnim toate tipurile de traumatisme si leari a
tuturor tipurilor destructuri articulare$
1. Leziuni ale partilor moi:
% Tegumente si tesut celular su!cutanat &contuii, plagi, arsurI';
% Tendoane si muschi &intinderi, rupturi, sectionari, deinsertiI';
% (ase si ner#i &rupturi, sectionarI'
). Leiuni osoase &deran*amente tra!eculare, fsuri, "racturI' ale $
% Epifelor "emurale, ti!iale sau peronale;
Rotulei.
+. Leiuni articulare
Plagi articulare;
% Rupturi ligamentare;
Entorse;
% Lu,atii;
Leziuni meniscale.
Ruptura de menisc este un accident sur#enit pe o meniscopatie
pree,istenta care a creat o degenerescenta, cu sau "ara depunere
de calcar. -e poate preenta ca ruptura longitudinala completa
&care este caracteristica mai ales meniscului e,terN' sau ca
ruptura o!lica sau com!inata cu deinsertie.
Genunchiul, prin poitia sa de articulatie intermediara a
mem!rului in"erior are un du!lu rol$
- asigurarea statica in momentul de spri*in;
- asigurarea ele#atiei piciorului in momentul !alansului pentru
orientarea piciorului in "unctie de deni#elarile de teren.
- Genunchiul *oaca un rol important in "oarte multe momente si
acti#itati uuale si pro"esionale.
II. ETI.PAT.GENIE / caue, mecanisme, anatomie patologice
0actorii #ulneranti care pot actiona asupra genunchiului sunt$
A) Factori mecanici;
1' 0actori fici;
C) Factori biologici;
2' 0actori chimici.
Anatomia patologica
Traumatismele f!rocartila*elor articulare sunt repreentate doar
de leiunile meniscale ale articulatiei genunchiului. Aceste leiuni
pot f singulare sau se pot asocia cu oricare alt tip de leiune
&entorse, lu,ati, "racturI'.
Leiunile meniscului compromit #asculariatia acestuia, ceea ce
e,plica de ce tratamentul conser#ator are putine sanse de
reusita, indicatia terapeutica raminind cea chirurgicala.
Leiunile de menisc sunt "ormatiuni f!rocartilaginoase,
#asculariate doar peri"eric in ona f!roasa. 3eniscurile au rol de
a creea o congruenta per"ecta intre condilii "emurali si platoul
ti!ial, de a creea o mai !una repartitie a presiunilor
intraarticulare, de a permite o mai !una alunecare a capetelor
osoase articulare.
Ruptura de menisc se poate prezenta ca:
% ruptura longitudinala &comple,A' caracteristica mai ales
meniscului intern;
% rupturi trans#ersale, caracteristice meniscului e,tern,
% ruptura o!lica
% com!inata cu deinsertia fe a coarnelor fe peri"erica.
3eniscurile sunt !ine ancorate &in special cel interN' la structurile
din *ur$ la "emur , la ti!ie, la rotula, ligamente incrucisate, capsule,
ligamentul lateral si intern. 3eniscul intern este cel mai e,pus
traumatiarii &456 din leiunile meniscalE', datorita f,itatii lui la
structurilor din *ur &mai ales la ligamentul lateral interN' ca si
presiunilor mai mari ce se e,ercita asupra lui prin condilul "emural
intern, prin care trece proiectia centrului de greutate a corpului.
E,ista trei mecanisme care ar produce rupturile meniscului$
% 7e,ie urmata de o e,tensie puternica asociata cu o rotatie a
genunchiului in timp ce ti!ia este f,ata, prin !locare la sol a
piciorului. La sporti#i !locarea piciorului la sol prin crampoanele
ghetelor este o caua "rec#enta &89 6 din rupturile de menisc
sunt intilnite la "ot!alistI'.
% Asocierea concomitenta a unei 7e,ii cu rotatie e,terna si #ag
"ortat, ceea ce deschide interlinia interna articulara si #a
incarcera meniscul, care #a f stri#it la e,tensia urmatoare.
% In cadrul unor traumatisme comple,e ale genunchiului, soldate
cu "racturi de platou sau cu rupturi de ligamente, incrucisate sau
laterale.
III. -I3PT.3AT.L.GIE -I :RITERII 2E -;-TINERE A
2IAGN.-TI:;L;I$
A' e,amenul clinic / semne su!iecti#e si o!iecti#e
1' in#estigatii paraclinice / e,. radiologic, pro!e de la!orator
-imptomatologia clinica este relati# comuna.
La racturi bolna!ul prezinta:
- durere intensa;
" tumeiere a genunc#iului;
- hemartroa a!undenta;
" impotenta unctionala$
- echimoa, mai ales in spatiul popliteu.
La lu,atii !olna#ul preinta dureri spontane care se intensifca la
incercarea de 7e,ie a gam!ei. Palparea arata relie"ul rotulian
deplasat, iar in locul rotulei o depresiune in "undul careia se
<alpeaa condilul si trohleea "emurala. Genunchiul poate f !locat
in e,tensie sau in usoara 7e,ie. Lu,atia rotulei se reduce
ortopedic, dupa care se pune un !urlan de gips. ;neori se
inter#ine chirurgical e,ecutind o palectomie.
La ruptura de menisc, !olna#ul preinta o durere #iolenta, !rusca
insotita de impotenta "unctionala imediata. ;neori apare !loca*ul
articular, hidrartroa este aproape regulata, iar hemartroa este
destul de "rec#enta.
:riteriile pentru sustinerea diagnosticului sunt$ clinice, radiologice
si paraclinice.
Inspectia sta!ileste$
- tipul constitutional greutatea pacientului si aduc unele preciari
pri#ind ortostatismul si mersul pacientilor cu sechele la mem!rele
in"erioare;
- poitia sau atitudinea segmentului leat;
" deormari articulare;
- aspectul tegumentului si al tesutului su!cutanat;
- culoarea tegumentului care poate f modifcata de echimoe,
staa #enocapilara, ischemie, hiperemie.
Palparea este unul dintre criteriile clinice care sta!ileste$
- temperatura tegumentelor care indica procese in7amatorii in
caul tegumentelor calde sau algoneurodistrofi in caul
tegumentelor reci;
- gradul de suplete al pielii si tesutului su!cutanat urmare al starii
de uscaciune sau umiditate a pielii;
" punctele dureroase la presiune;
- pulsatia arteriala.
Prin palpare se mai poate sta!ili de asemenea, continuitatea
osoasa, mo!ilitatea anormala, articulara sau osoasa, crispatiile
tesutului osos sau ale celui cartilaginos.
3asuratorile in a"ectiunile aparatului locomotor se "ac comparati#
&mem!rul sanatos / mem!rul a"ectaT' si repreinta alt criteriu
clinic. 3asuram circum"erinta articulara, circum"erinta
segmentului &crescuta in edem si staa in atrofI' ca si in lungimea
mem!rului sau a segmentului de mem!ru traumatiat.
1ilantul articular este de asemenea, un criteriu clinic si consta in
masurarea unghiurilor de miscare articulara &testing-ul articulaR'.
-tatica si mersul se studiaa prin aprecierea statica monopolara si
!ipolara a mersului care, ca produs dinamic, permite e#identierea
coordonarii si a mo!ilitatii articulare in cadrul unghiurilor utile si
tuturor "ortelor musculare ale mem!relor un"erioare.
%&. E&'L()%E *% PR'+,'*)%C
Prognosticul pentru genunchiul operat depide de "elul si
gra#itatea leiunii, dar este de regula "a#ora!il, recuperarea
genunchiului operat find totala daca tratamentul este !ine ales si
corect aplicat. E,ceptie "ac persoanele in #irsta la care pot aparea
procese de osteoporoa si osteoscleroa.
&. )RA)A-E,)
)ratament igieno"dietetic
Tratamentul igieno-dietetic in cadrul genunchiului operat nu este
specifc.
2aca !olna#ul, are un surplus de strat adipos este !ine sa nu
consume lipide sau glucide&piine, "ainoase, ahaR' deoarece
articulatia si asa su"erinda #a f ingreunata si mai mult de
greutatea pro#enita din consumul acestor alimente.
Recomandam deci, !olna#ului, in perioada spitaliarii consumul
de proteine principale cum ar f$ carne, &sla!A' farta, oua, lapte si
!rineturi.
:el mai important rol il au #itaminele prin$
- #itamina A, care a*uta la regenerarea celulelor din organism, la
#indecarea ranilor, cresterea reistentei la in"ectie;
- #itamina = are actiune antihemoragica;
- #itamina : care asigura "unctionarea normala a #aselor
sanguine;
In general tre!uie e#itate e"orturile pro"esionale si poitia
ortostatica prelungita.
Tratamentul proflactic consta in e#itarea e"orturilor mari si
!ruste, mai ales la sporti#ii de per"ormanta, la #irstnici &care au
un grad a#ansat de degenerare a elementelor articularE', la copii.
Tratament medicamentos
3edicatie antalgica si antiin7amatoare este administrata cind
durerea are intensitati mai mari$ infltratii cu ,ilina cu>sau "ara
hidrocortion &decit in caul unor "orme dureroase limitate, mai
ales la insertia tendoanelor la !urse sau muschI'.
Infltratia intraarticulara se aplica doar in procesele articulare
in7amatorii.
In in7amatia articulara repausul si postura articulara rela,ata e
prima atitudine a recuperatorului in "ata unei articulatii in7amate,
cu sau "ara lichid articular.
:rioterapia determina o hiperemie acti#a &dupa o prima si scurta
"aa de #asoconstrictiE', scade #itea de conducere pe ner#,
scade acti#area receptorilor cutanati &e"ect antalgi:'
scade spasmul muscular.
Alte proceduri cu rol antalgic si antiin7amator sunt$
parafna, ultrasunetele si undele scurte.
Tratament ortopedico / chirurgical
Tratamentul ortopedic "oloseste metode care #ieaa reducerea
de"ormatiilor sau a "racturilor prin mane#re e,terne si mentinerea
reducerii cu mi*loace e,terioare a segmentului a"ectat.
3o!iliarea ortopedica se realieaa cu a*utorul aparatului gipsat
a tractiunii continue. Imo!iliarea gipsata se aplica atit la "racturi
cit si in caul unor a"ectiuni care necesita punerea in repaus a
unui segment. In situatii postoperatorii se poate "olosi aparatul
gipsat si pentru corectarea si mentinerea corectiei unor de"ormari
congenitale sau do!indite. In caul esuarii tratamentului
ortopedic, se indica tratamentul chirurgical.
Tratamentul ortopedic prin imo!iliare in aparat gipsat pe o
perioada de +-? saptamini este recomandat in "racturile de rotula,
"ractura supra si intercondiliana si "ractua de platou ti!ial. In
"racturile cu deplasare se recomanda insa tratamentul chirurgical.
3ersul cu spri*in #a incepe dupa circa doua luni.
:hirurgia ortopedica s-a e,tins treptat depasind in preent,
indicatiile clasice din cadrul traumatologiei.
Inter#entiile chirurgicale ortopedice se pot clasifca ast"el$
- .peratii care se adreseaa elementelor angrenate ale artroei si
care au un scop simptomatic paleati#;
- .peratii care inlocuiesc articulatia / artroplastia totala;
Genunchiul poate f operat pentru repararea unor leiuni
traumatice ca$
A) Rupturi de menisc .oarte des intilnitE);
1' Leiuni ale genunchiului la,, post-traumatic;
C) ractura supra si intercondiliana;
2' 0ractura de platou ti!ial;
E) Lu/atii ale genunc#iului.
Pentru resta!ilirea miscarilor ale genunchiului se poate e"ectua o
artroplastie a genunchiului, operatie ce consta in inlocuirea pe
cale chirurgicala a unei articulati cu o protea metalica.
Artroplastia este o operatie complicata, mai ales prin posi!ilitati
multiple de in"ectii, em!olii gaoase, 7e!ite, in"undarea
platourilor ti!iale, paraliii ale sciaticului popliteu e,tern.
Artroplastia se preinta su! doua "orma$ protea partiala sau
totala .
Proteele preinta si mari !enefcii, ca re"acerea "unctiei
mem!rului in"erior prin reducerea durerii si recistigarea
mo!ilitatii, cel putin partial si a capacitati de mers.
Ruptura de menisc are indicatie operatorie ma*ora, deoarece
instalarea procesului degenerati# al genunchiului este accelerata.
3enisccectomia este o operatie intra-articulara prin care se
realieaa curatirea genunchiului de o serie de elemente
anatomice, inclusi# in indepartarea meniscului rupt. 3eniscul rupt
poate f indepartat in intregime sau numai "ragmente rupte, in
locul ramas li!er "ormindu-se un un nou menisc din tesut f!ros.
2upa operate, genunchiul este strins intr-un pansament
compresi# pentru a impiedica hemartroa si este imo!iliat pe
atela.
Reeducarea incepe a doua i dupa operatie cind piciorul se a7a pe
atele. La inceput se e,ecuta contractii iometrice pentru
c#adriceps a7at in e,ces. :ontractiile c#adricepsului se #or repeta
de 8-9 ori la fecare ora, pina cind muschiul de#ine sufcient de
puternic. In acest moment se "ac ridicari ale mem!rului in"erior cu
atela cu tot. 2aca tratamentul a "ost !ine e"ectuat, dupa @5-@8
ile se o!tine o musculatura !una si se poate trece la mers. ;ni
autori recomanda inceperea mersului dupa ?4 ore de la operatie,
mentinind atela.
%n e/ercitiile de mers se !a urmari:
- ca piciorul sa fe intins din genunchi, in "aa de spri*in anterior;
- sa se corectee tendinta de leganare laterala pro#ocata de
teama de a calca pe piciorul operat;
- sa se corectee inclinarea trunchiului tinind !ratul din partea
piciorului operat in sus pe linga cap;
2upa +5 ile de la operatie, mersul tre!uie sa fe corectat,
intirierile find de multe ori pro#ocate de gra!a de a merge cu un
picior insufcient pregatit si dureros.
PAR)EA A %% 0A
@. PRIN:IPIILE -I .1IE:TI(ELE TRATA3ENT;L;I 10T
.!iecti#ele tratamentului !alneofiterapeutice sunt$
A' reducerea durerii, care este "actorul determinant in cadrul
recuperarii deoarece gonalgia ingreuneaa sau "ace imposi!ila
aplicarea programului recuperator;
1' o!tinerea sta!ilitatii, care este de "apt principala "unctie a
genunchiului;
:' o!tinerea mo!ilitatii;
1) coordonarea miscarii membrului inerior.
Remo!iliarea articulara repreinta o!iecti#ul principal al
recuperarii sechelelor articulare posttraumatice si postoperatorii.
3o!ilitatea articulara se realieaa prin miscari pasi#e si acti#e.
Rolul principal al mo!iliarii articulare este ace?la de a de#olta
a!ilitatea miscarilor. -ta!ilitatea articulara se o!tine prin
tonifcarea musculaturii. Pentru toniferea musculaturii se e,ecuta
e,ercitii iometrice, miscarii de reistenta si se aplica di#erse
metode ortopedice.
*tabilitatea articulara inseamna de apt:
- o articulatie indolara;
- o articulatie f,ata pe o musculatura puternica;
- o articulatie prote*ata de mo!ilitati anormale prin capsule si
ligamente interne.
Prin programul de recuperare a genunchiului operat, se urmaresc
patru o!iecti#e esentiale$
A' Indoloritatea;
2) *tabilitatea;
:' 3o!ilitatea
1) Coordonarea;
A' Indoloritatea se o!tine prin$
- administrarea unei medicatii antiin7amatorii si si antialgice
generale;
- crioterapia sau termoterapia & dupa caA';
" electroterapia;
- roentgenterapia;
" repaus articular;
- inter#entii chirurgicale.
2) *tabilitatea genunc#iului are doua aspecte:
- sta!ilitate pasi#a / sta!ilitate ortostatica;
" stabilitate acti!a 0 stabilitate in mers;
-ta!ilitatea pasi#a, mai ales in caul genunchiului operat "ara
succes, poate f o!tinuta cel putin partial prin$
- toniferea musculaturii sta!iliatoare a genunchiului;
- cresterea reistentei ligamentare;
- e#itarea cauelor care a"ecteaa genunchiul ca$ o!eitatea,
ortostatism si mers prelungit, mers pe teren accidentat, 7e,ie
puternica, 7e,ie / e,tensie li!era, in momentul trecerii de la o
poitie de repaus la ortostatism, etc.
- aplicarea unor ortee care sa preia sta!ilitatea laterala sau
posterioara a genunchiului
-ta!ilitatea acti#a se realieaa prin toniferea muschilor
interesati, respecti#$
- muschiul c#adriceps, care sla!este semnifcati# chiar dupa o
imo!iliare de ?4 de ore. Pentru toniferea c#adricepsului se
e,ecuta contractii iometrice si e,ercitii cu contrareistenta$
- muschiul tensor "ascia lata se tonifca prin 7e,ii si e,tensii ale
soldului, din decu!it lateral.
:' 3o!ilitatea genunchiului operat, este limitata. Pentru redarea
mo!ilitatii genunchiului operat se urmareste reducerea 7e,um-lui.
-i cresterea amplitudinii 7e,iei. In timpul imo!iliarii genunchiului
dupa operatie, se pot "ace mo!iliarii pasi#e constind dintr-un
comple, de procedee terapeutice, care se schim!a alternati#, ca$
- tractiuni continue sau e,tensii continue, utiliate pentru
corectarea unei poitii #icioase articulare asociate cu caldura
pentru a usura durerea re!ela articulara pentru scaderea presiunii
interarticulara;
- tractiunii discontinue, care se aplica in timpul noptii sau in
perioada de repaus;
- mo!iliare pasi#a asistata, care se e,ecuta in relac,are partiala
sau totala de care =inetoterapeut in toate sensurile, cu miscarii
ample articulare;
- mo!iliarii autopasi#e, care sunt o com!inatie de e,ercitii pasi#e
"oarte des utiliate, deoarece pacientul are posi!ilitatea sa le
repete de mai multe ori pe i;
- mo!iliarea acti#a e,ecutata de pacient, care constituie !aa
=inetoteraoiei recuperatorii pentru redorile articulare post-
traumatice.
3o!iliarea acti#a se "ace in scopul cresterii treptate a
amplitudinii, miscarii in toate planurile de mo!ilitate a articulatiei.
-e e,ecuta miscari ritmice de 7e,ie / e,tensie ale piciorului si
e,ercitii gestice uuale pentru readucerea "unctionala a
genunchiului. -e nai e,ecuta mecanoterapie si scripetoterapia.
Recuperarea integrala a !olna#ilor operati de menisc se !aeaa
pe un program recuperator !ine condus. Postoperator, genunchiul
este mentinut in e,tensie @5 ile cu o atela gipsata.
Recuperarea incepe a doua i dupa inter#entie si consta in $
- contractii iometrice c#adricepsului, din ora in ora;
- imo!iliarii ale piciorului;
- ridicarii pasi#e ale piciorului cu genunchiul intins, incepind dupa
+-? ile de la operatie;
- e,ercitii de 7e,ie ale genunchiului la marginea patului, dupa
scoaterea !anda*elor;
" mers cu baston din a 13"a zi de la operatie.
Recuperarea continua cu$
" electroterapie antalgica si antiinlamatorie;
- toniferea c#adricepsului;
" masa4 coapsa"gamba$ cu e!itarea genunc#iului;
- mo!iliarea articulatiei;
" crioterapia;
2in saptamina a +-a se incepe urcatul si co!oritul scarilor.
Procedurile "olosite pentru recuperarea genunchiului operat sunt
urmatoarele$
5. )RA)A-E,)(L PR%, 6%1R' " )ER-')ERAP%E
& tehnica, e"ectE'
BI2R.TERAPIE
-e intelege prin hidroterapie aplicarea in scop proflactic si curati#
a unui numar #ariat de proceduri, care au la !aa apa la di"erite
temperaturi si su! di"erite stari de agregatie, ca si unele tehnici
strans legate de aceasta.
"1usul cu aburi
2usul cu a!uri consta in proectarea #aporilor supraancaliti
asupra unor regiunii limitate. Tehnicianul tre!uie sa fe atent ca nu
cum#a sa stropeasca !olna#ul cu picaturi de apa fer!inte
pro#enite din condensarea #aporilor pe "urtun si pe portiunea
metalica a dusului. Este ne#oie ca instalatia pentru dusul cu a!uri
sa fe pre#auta cu dispoiti#e de separare a apei de condensare
si cu supraancalitoare pentru a!uri. Inainte de a aplica *etul de
#apori asupra !olna#ului, tehnicianul si-l proecteaa pe palma
pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa fer!inte.
2urata dusului cu a!uri este de +-9 minute se poate sa fe dat ca
procedura de sine statatoare, poate sa preceada o !aie generala
sau se poate asocia cu masa*.
La s"arsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de @4-
)55 .
3odul de actiune$ dusul cu a!uri are o actiune puternica asupra
circulatiei, pro#ocand hieremie si resor!tie locala.
-2usul-masa*
Acesta consta in aplicarea mat multor dusuri roeta la
temperatura de +4-?55 ,concomitent aplicandu-se si masa*ul,
con"orm tehnicii o!isnuite. Pentru aplicarea lui e,ista instalatii
speciale cu ?-9dusuri #erticale, in roeta, situate unul langa altul,
care se pun simultan sau separat un "unctie. In lipsa unei instalatii
speciale, se poate e"ectua si cu un dus mo!il, la capatul caruia se
aplica o roeta. 2urata masa*ului este de 4-@8 minute.
1olna#ul este culcat de!racat complet pe un pat special de
lemn. -e deschid dusurile si in timp ce apa curge pe corp,
tehnicianul e,ecuta masa*ul con"orm tehnicii cunoscute.
3odul de actiune$ dusul-masa* pro#oaca o hiperemie importanta,
mai ales in regiunea tratata; are un important e"ect resor!ant si
tonifant.
-1aia Cinetoterapeutica
Este !aie calda, la care se asociaa miscari in toate articulatiile
!olna#ului. -e e"ectueaa intr-o cada mai mare ca cele o!isnuite,
care se umple D cu apa la temperatura de +9-+E5 : si mai rar
+45 .
1olna#ul este in#itat sa se urce in cada si, timp de 8minute, este
lasat linistit. 2upa aceasta, tehnicianul e,ecuta &su! apA' la toate
articulatiile, toate miscarile posi!ile. Tehnicianul sta la dreapta
!olna#ului.
Toate aceste miscari se e,ecuta intr-o perioada de timp de
8minute. 2upa aceea !olna#ul sta in repau, dupa care este
in#itat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician.
2urata !aii este de )5-+5 minute, dupa care !olna#ul este sters si
lasat sa se odihneasca.
3o!iliarea in apa este mai putin dureroasa din caua rela,arii
musculare care se produce su! in7uenta apei calde si
pierderii greutatii corpului con"orm legii lui Arhimede.
-1aia cu masa*
Intr-o !aie umpluta apr.+>? cu apa la temperatura de +9-+F5 : se
e,ecuta masa*ul asupra regiunii indicate, prin tehnica cunoscuta.
Aceasta si !aia Cinetoterapeutica este indicata in redorile
articulare cu tendinte la anchiloa.
)ER-')ERAP%E
"Compresele cu aburi
A#em ne#oie de$ doua !ucati de 7anela, o !ucata pana simpla
sau un prosop, o pana inpernea!ila, o galeata cu apa, la
temperatura de 95-E5G.
-e plaseaa pe regiunea interesata o 7anela uscata peste care se
aplica o !ucata de pana sau prosopul muiat in apa fer!inte si
!ine stors, iar peste aceasta se aplica cealalta 7anela. Totul se
acopera cu !lua inpernea!ila sau se aplica un termo"or.
2urata totala a procedurii este de minim )5 de minute si de
ma,imum 95 de minute.
3odul de actiune$ resor!ti#, analgeic, antispastic.
-Inpachetarea cu parafna
-e ia o cantitate potri#ita &apro,imati# @85-)55 G' si se topeste
intr-un #as la temperatura de 98-E5G; in asa "el ca sa mai ramana
cate#a !ucati netopite, in scopul e#itarii supraincalarii. :u
a*utorul unei pensule late de 4cm. se pensuleaa regiunea.
Grosimea stratului este de 5,8-@cm. Peste stratul de patafna se
aplica !ucati de #ata sau 7anela si apoi se acopera regiunea cu
patura.
2urata inpachetarii este de )5-95 minute. Inlaturarea parafnei se
"ace cu usurinta din cauatranspiratiei care are loc su! stratul de
parafna. Procedura se termina cu o spalare la temperatura de )5-
))G.
3odul de actiune$ are o actiune locala si pro#oaca o incalire
pro"unda si uni"orma a tesuturilor. -upra"ata pielii se incaleste
pana la +4-?5G. La locul de aplicare se produce o hiperemie
puternica si transpiratie a!undenta.
-;ngerile cu namol
1olna#ul complet de!racat sta cate#a minute la soare pana i se
incaleste pielea, apoi se unge cu namol proaspat complet sau
partial. -e e,pune din nou timp de )5-95 minute, pana cand
incepe namolul sa se usuce. In acest inter#al de timp #a purta o
compresa rece la "runte iar capull ii #a f aparat de soare cu o
palarie sau um!rela.
2upa aceasta o scurta !aie in lac sau in mare, se #a sterge, se #a
im!raca si se #a odihni la um!ra sau intr-o camera, apro,imati# o
ora.
3odul de actiune$ ungerile cu namol isi !aeaa actiunea pe
elementul termic alternant, rece la inceput, apoi cald, datorita
incalirii namolului la soare si din nou rece, datorita !aii din lac si
reactiei #asculare la aceasta; al doilea element este repreentat
de actiunea specifca a su!stantelor resor!ite in organism.
+. TRATA3ENT;L PRIN ELE:TR.TERAPIE &tehnica, e"ecT'
Electroterapia este aceea parte a fioterapiei, care studiaa
utiliarea actiunii di#erselor "orme ale energiei electrice asupra
organismului, cu scop curati# sau proflactic.
A.:urentii de *oase "rec#enta
:urentii diadinamici
:urentii diadinamici utiliand aplicatia tran#ersala a electroilor
&articulatia intre cei doi polI' pre"erand "ormula$
A' di"aat f,, care reulta din suprapunerea a doi curenti
mono"aati cu un decala* de H perioada. (ar"urile impulsurilor
sunt asemanatoare insa ramanand la un anumit ni#el, de unde
reulta o cur!a asemanatoare cu aceea a unui curent continuu
peste care se suprapun @55 de impulsuri, de "orma H
sinusoidala.
1' perioada scurta, in care, la inter#ale regulate de @ secunde, se
alterneaa !rusc mono"aatul f, de 85 de impulsuri pe secunda,
cu di"aatul f, de @55 impulsuri pe secunda. 2urata este de un
minut.
:' perioada lunga este o "orma speciala de suprapunere a doi
curenti de 85 impulsuri. Alternanta dintre mono"aat si di"aat, in
caul perioadei lungi, se "ace intre + si @5 secunde. 2urata este
de )minute.
Apoi se "ace in#ersarea polilor cu repetarea "ormulei. -e "ac @-+
aplicatii pe ii.
Curentii )rabert
-unt curenti cu impulsuri de "reg#enta @?5 B, impuls ) ms,
paua 8 ms, la care tot catodul este electrodul acti# antalgic.
2urata tratamentului este de @8-)5 minute, cu crestere treptata a
intensitatii. -e repeta de @-) ori pe i.
Atat curentul diadinamic, cat si curentul Tra!ert determina o
puternica senatie, cu aspect #i!rator, o e,citatie a
mecanoreceptorilor tesuturilor de su! electroi. E"ectele antalgice
se e,plica tocmai prin aceasta senatie.
:urentul gal#anic
Prin actiunea hiperemianta pe care o are este utiliat in
"enomenele in7amatorii articulare. Acest e"ect #asodilatator nu
este dependent de nici unul din cei doi poli, find preent si la
catod si la anod. -e utilieaa intensitati mici, la pragul de
sensi!ilitate. Asocierea unor su!stante cu e"ecut antiin7amator,
su! "orma iono"oreei, este o!isnuita, dar "ara a se putea "ace
#reo apreciere asupra su!stantei si mai ales a cantitatii acesteia.
La anod, se aseaa solutia de :l):a, -.?3g; de hidrocortion
etc.; la catod, salicilatul de sodiu; la am!ii poli 0enil!utaona. -e
utilieaa durate mari, )5-+5 minute pentru o sedinta.
2.Curentii de medie rec!enta
E"ectul analgetic al curentilor de medie "rec#enta se o!tine
utiliand mai ales "rec#entele de @5555 B si "orma modulata de
scurta perioada la )55 modulatii pe secunda, pe care e#entual le
reduce pe parcursul sedintei.
:a "orma particulara de aplicare a curentiilor de medie "rec#enta
este inter"erenta in pro"unimea tesuturilor a doi curenti
sinusoidali de medie "rec#enta care realieaa prin inter"erenta un
curent de *oasa "rec#enta. -e incon*oara articulatia cu patru
electroi ai aparatului utiliandu-se in general, ca "ormula
antalgica$ manual @55>ps /8 minute, spectru 5-@55>ps /@5minute,
manual @55>ps /8 minute.
;tiliarea curentilor de medie "rec#enta ca procrdura antalgica
apare mai ales in caurile in care pielea preinta o sensi!ilitate
deose!ita nu ar suporta aplicarea curentilor de *oasa "rec#enta.
C. Curentii de inalta rec!enta
:urentii de inalta "rec#enta sunt curenti alternati#i, a caror
"rec#enta este in medie mai mare de 855555 oscilatii pe secunda,
a caror limita in"erioara este de @55555 B, iar limita superioara
de +55555555 B.
*e utilizeaza in practica:
A) (ndele scurte
:u electroi de sticla sau 7e,i!ili, cu doi electroi sau cu un
electrod &mono2', doand dupa dorinta intensitatea e"ectului
caloric, de la senatia de caldura puternica &doa I(' la
su!senatia termica &doa I sau doele recI', in "unctie de starea
locala articulara. :u cat procesul in7amator articular este mai
intens, cu atat doa de ultrascurte #a f mai redusa &doele I-II'.
2urata tratamentului este #aria!ila pana la @8-)5 minute.
1' ;ndele decimetrice si microundele
-unt emise de un dipol su! "orma unui "ascicul de unde
electromagnetice &ca la radaR' directionat spre ona de tratat.
-unt metode radiante cu care putem incali tesuturile pe
pro"unimi #aria!ile in "unctie de tipul emitatorului, de distanta
acesruia de tegument, de doa*, de durata tratamentului.
C ) (ltrasunetul
Aplicarea indirecta a curentul de inalta "rec#enta prin
trans"ormarea acestuia in oscilatii mecanice prin #i!ratiile unui
ctistal pieoelectric. ;ltrasunetul determina e"ect caloric dar si o
e,citatie #i!ratorie, care actioneaa asupra proprioreceptotilor si
curentii de *oasa "rec#enta. ;tiliam doa*e reduse &5,?-5,4I>cm
patratI', in "unctie de ona tratata, asociind si e"ectul de
sono"orea &unguent cu Bidrocortion si e#entual si alte
antiin7amatoriI'. 2urata este intre +-@5 minute.
1. Radiatia inrarosie
In a"ara de lumina solara, care este deose!it de !ogata in radiatii
in7arosii si care este utiliata in terapeutica su! "orma asa /
numitei helioterapii.
Aplicatiile de radiatii in7arosii in terapeutica se pot "ace in doua
moduri$ in spatiul inchis, su! "orma asa-numitelor !ai de lumina
proceduri intense termoterapice sau in spatiu deschis, in aer li!er,
su! "orma asa-nummitelor aplicatii de sollu,.
In !aile de lumina se realieaa o incalire a aerului pana la
temperaturi ridicate &95-E5-45G'.
In "unctie de scopul urmarit, !olna#ul #a sta in !aia de lumina
intre 8-)5 minute. 2upa e,pirarea timpului prescris se aplica
!olna#ului o procedura de racire partiala.
Eectul radiatiilor inrarosii :
Radiatiile in"rarosii au actiune calorica. Ele actioneaa asupra
circulatiei din derm pro#ocand o #asodilatatie su!capilara,
intensifcarea schim!urilor dintre celulele de cresterea
"enomenelor osmotice si cresterea de!itului sang#in.
?. TRATA3ENT;L PRIN 3A-AJ
Prin notiunea de masa* se intelege o serie de manipulatii manuale
#ariate, aplicate la supra"ata organismul in scop terapeutic sau
igienic.
Este important ca, inainte de a incepe masa*ul, sa se controlee
starea tegumentului !olna#ului urmarindu-se in special ,
e#entuale in"ectii ale pielii care contraindica masa*ul, precum si
e#entualele echimoe.
2urata unei sedinte #ariaa intre 8-@5 minute iar "rec#enta este
de o!icei de o sedinta pe i. 2urata tratamentului poate f intre )
si ?-9 saptamani, uneori chiar mai mare, ca in a"ectiunile
ortopedice.
E"ectele fiologice ale masa*ului sunt$
- actiune sedati#a asupra durerilor de tip$ musculare sau
articulare;
- actiune hiperemianta locala, de in!unatatire a circulatiei locale
care se mani"esta prin inrosirea tegumentului si incalire;
- inlaturarea lichidelor de staa;
- stimularea "unctiilor aparatului circulator si respirator;
- e"ecte "a#ora!ile asupra starii generale a !olna#ului, cu
in!unatatirea somnului, indepartarea o!oselii musculare;
" cresterea metabolismului;
- cel mai important mecanism de actiune este cel re7e,.
1escrierea anatomica a genunc#iului
-upra"etele articulare ale articulatiei genunchiului apartin epifei
in"erioare a "emurului, epifei superioare a ti!iei si patelei.0i!ula
nu ia parte la alcatuirea acestei articulatii.
-e o!ser#a ca$
A' supra"ata articulara a epifei distale "emurale, repreentata
prin cei doi condili, este cur!ata inapoi si de aceea partea sa cea
mai mare este situata inapoia a,ului osului;
1' fecare condil este orientat o!lic si a,ul sau de in#artire este
o!lic de sus in *os si din spatiul intercondilian inspre "ata
cutanata;
:' condilul medial este mai proeminent decat cel lateral;
2' condilul medial se a7a pe un plan in"erior celui lateral;
E' pri#ind din profl se o!ser#a cum raa de cur!ura a celor doi
condili descreste dinainte inapoi &in partea anterioara ea are
apro,imati# ?8 mm, iar in cea posterioara @9 m3', ceea ce "ace
ca supra"ata articulara a condililor sa apara nu ca un segment de
cerc ci ca o cur!a spirala;
0' condilul medial e mai ingust si mai lung &apro,imati# @5 m3'
decat cel lateral &apro,imati# 4 m3';
G' cei doi condili di#erg dinainte / inapoi, ast"el ca diametrul
trans#ersal al e,tremitatii in"erioare "emurale este mai mare in
partea posterioara decat in cea anterioara. :ondilii "emurali sunt
acoperiti de un cartila* hialin, gros de )-+mm.
3eniscurile intraarticulare
-unt doua f!rocartila*e ce s-au de#oltat la peri"eria fecareia din
"osile articulare ti!iale. Rolul lor este de a contri!ui la o mai !una
concordanta intre supra"etele condiliene "emurale si "osele
articulare ale ti!iei, insufcient e,ca#ate. Pe sectiune #erticala,
fecare menisc preinta$
- doua "ete, dintre care una superioara, conca#a care raspunde
condilului "emural si alta in"erioara, plana, aplicata pe "osa
articulara corespunatoare ti!iei;
- o !aa &circum"erinta lateralA' ce raspunde capsulei articulare
de care adera;
- o creasta &circum"erinta medialA' cu mult mai su!tire si intinsa
inspre centrul articulatiei, de care ramane separata printr-o
distanta de 9 / 4 mm;
- cate doua e,tremitati$ una anterioara si alta posterioara, numite
coarne. 3eniscurile se insera pe platoul ti!ial e,clusi# prin
intermediul coarnelor. Ele sunt mo!ile si aluneca pe platoul ti!ial
in timpul miscarilor;
A' 3eniscul lateral are "orma unui cerc aproape complet; el este
intrerupt doar de o mica intindere la ni#elul eminentei
intercondiliene. -e insera prin cele doua coarne la ni#elul
eminentei intercondiliene.
1' 3eniscul medial are "orma unei semilune; are o intrerupere
mediala mult mai mare. Preinta insertii mai indepartate si
anume$ prin cornul anterior pe marginea anterioara a platoului
ti!ial, iar prin cel posterior pe aria intercondiliana posterioara.
:ele doua meniscuri sunt unite in partea anterioara printr-o KKKK
trans#ersala, numita Lligamentul trans#ers al genunchiuluiM.
0ormula mnemotehnica pentru "orma meniscurilor intraarticulare
este .e / :i &. e,tern, : interN'.
)e#nica masa4ului
3asa*ul genunchiului operat se e,ecuta prin cumularea unei serii
de mane#re ce se adreseaa la inceput musculaturii coapsei si
gam!ei urmind incalirea onei prin cresterea circulatiei sanguine
locale.
;neori e,te necesar sa se insiste asupra acestor regiuni datorita
procesului de hipotrofe musculara ce poate apare in timpul
imo!iliarii post operator. Asupra acestor regiuni ce se aplica
mane#rele de neteire si "ramintare, care au rol tonifant ma*or,
contri!uind la recuperare. 2upa aceea se trece la masa*ul propriu-
is al articulatiei genunchiului. 3aseurul se #a orienta asupra
capsului ligamentare care uneste cele trei oase$ "emurul, ti!ia si
rotul.
-e incepe cu mane#rele de introducere tinind genunchiul !olna#
in 7e,ie si neteind de la articulatia genunchiului in sus spre
muschiul c#adriceps care in a"ectiunile articulare ale genunchiului
preinta aproape intotdeauna o atrofe pronuntata. In continuare
se trece la "rictiune in sus, in *os, lateral sau circular. -e
procedeaa in "elul urmator$ se aplica policele pe am!ele margini
ale sacului capsularm cuprinind cu celelalte degete "osa poplitee,
intorcindu-se pe aceias drum, pana la tu!eroitatea ti!iei. In parte
in"erioara se e,ecuta "rictiunea mai mult in sens oriontal.
3asa*ul partii posterioare se "ace cu genunchiul 7ectat pentru a
patrunde cu degetul mediu si inde, linga tendoanele muschilor
7e,ari in pro"unime si "rectionind oriontal, #ertical si circular.
3asa*ul se incepe cu neteirea, dupa care urmeaa =inetoterapia.
3o!iliarea articulatiilor &CinetoterapiE'
In prima saptamana&9 sedintE'
Nprima i - contractii iometrice a le c#adricepsulului si
"esierilor ,7e,i , e,tensii din articulatia glenei
-7e,ii din :0&?86' , cu genunchiul intins ,a!ductii din :0 &)56'cu
genunchiul itins ,circumductii din :0 cu genunchiulintins &+ serii>8
saptamanI',miscarea este pasi#o-acti#a.
Na doua i - aceleasi e,ercitii din culcat la care se adauga cele din
stand &pacientul isi asigura sta!ilitatea ,tinandu-se de scauN '
-7e,ii din :0 ,a!ductii din :0 ,e,tensii din :0 ,toate aceste miscari
se e,ecuta cu genunchiul intins&+ serii>8 repetarI'-miscari acti#e.
Na treia i - acelesi e,ercitii ,acelesi poitii,carora li se adauga$
-din aseat la marginea patului ,=ineto mo!ilieaa cu multa
atentie articulatia genunchiului ,pana la punctulin care apare
durerea&se porneste de la o 7e,ie de +8' /miscarea pasi#a&+
serii >@5 repetarI',cu paua un minut intre ele
-din culcat costal pe partea sanatoasa ,a!ductii din :0, cu
genunchiul intins
-din culcat dorsal $7e,ia genunchiului cu alunecarea calcaiului pe
planul patului.In primele doua ile,miscare pasi#a ;
-mers cu a*utorul unui !aston :anadian
Na apatra i / pacientul este dus la sala de gimnastica
-din culcat dorsal $toate e,ercitiile in#atate,cu mentiunea ca
miscarile #or f e,ecutatea acti#,su! atenta supra#egherea a
pro"esorului,crescand numarul de repetari Lpompa*eMpe o minge
-din culcat costal a!ductii din :0 cu genunchiul intins;
-din aseat $7e,i >e,tensii,alunecari inainte-inapoi a pe o patina;
-din stand la spalier / toate miscarile din articulatia soldului cu
genunchiul intins$ridicarea piciorului operat pe prima
sipca,corpulramanand in spri*in pe mem!rul integru,si incercarea
de 7e,i din articulatia genunchiului prin proiectia trunchiului spre
inainte,ridicari pe #ar"uri,usor *oc de glene,mers cu ridicari pe
#ar"uri la fecare pas.
Na cincia i / Pacientul a castigat mult la capitolul "ota,prin urmare
poate lucra cu un lest atasat pe glena&sac cu nisip de E85
gramE'.
Na sasea i / Pacientul este e,ternat.3asuratorile de fnal sunt$
"le/ii : acti!a 73 $pasi!a 113
-e,tensie $ Nu e,ista defcit
"le/ie din CF cu genunc#iul intins 89
Gimnastica medicala
Genunchiul !olna# este introdus pentru doua saptamani intr-un
aparat de sustentie gipsat, deoarece a "ost a"ectat cartila*ul
articular. In perioada de contentie se e,ecuta program de
recuperare$
- 2IN :;L:AT 2.R-AL $- contractii iometrice de c#adriceps si
"esieri &+5miscari pe ora / contractie 9s>rela,are +-';
- 7e,i>e,tensii din articulatia glenei &patru serii a ece repetarI';
- 7e,i si a!ductii din :0 &patru serii a ece repetarI'.
-e e"ectueaa e,ercitii cu toate articulatiile mem!rului sanatos.
- 2IN -TAN2 -PRIJINIT 2E -PATAR;L PAT;L;I$ miscare acti#o-
pasi#a de 7e,i>a!ductii> e,tensii> circumductii din :0 &din fecare,
doua serii a ece repetarI'.
3ersul se e,ecuta cu a*utorul a doua !astoane canadiene, "ara
spri*in pe piciorul a"ectat.
2upa indepartarea gipsului pacientul #a purta o "asa elastica
numai la deplasare si noaptea, pentru a sta!ilia genunchiul si a il
"eri de miscari nedorite.
Programul de recuperare se intinde pe durata a patru saptamani$
NIn prima saptamana sunt cinci sedinte$
- 2IN 2E:;1IT 2.R-AL$ - contractii iometrice de c#adriceps si
"esieri;
- 7e,i si a!ductii din :0 &miscare acti#A ';
- usoare 7e,i ale articulatiei genunchiului. Pro"esorul introduce
am!ele maini su! ona poplitee si e,ecuta cu multa atentie
acesta miscare la circa +5 , a#and gri*a ca talpa pacientului sa
ramana permanent pe planul patului.
- 2IN 2E:;1IT :.-TAL $ miscare acti#-pasi#a de a!ductie din :0
cu genunchiul intins &trei serii a ece repetarI'.
- 2IN -TAN2 LA -PALIER $ miscari acti#e din :0 cu genunchiul
intins &trei serii a opt repetarI'$ cu spatele / 7e,i; lateral /
a!ductii; cu "ata / e,tensii.
NIn a doua saptamana sunt cinci sedinte. Toate miscarile de#in
acti#e, lucrandu-se incontinuare pentru toniferea c#adricepsului,
a tendonuluiOO.si a "esierilor. In ultima sedinta pacientul #a
contacta solul cu planta piciorului operat cu spri*in de +56.
- 2IN 2E:;1IT 2.R-AL$ - Lpompa*eM pe minge, "ara a "orta 7e,ia;
- 7e,ia gam!ei pe coapsa &in lant cinetic inchi-';
- 7e,i si a!ductii din :0 &+ serii a @) repetarI'.
- 2IN A-EAAT LA 3ARGINEA 1AN:BETEI$ 7e,ia gam!ei pe coapsa,
miscare condusa si controlata de pro"esor.
Timp de doua luni sunt interise e,ercitiile ce implica un lant
cinetic deschis.
- 2IN -TAN2 LA PALIER$ la e,ercitiile cunoscute se adauga $
- ridicari pe #ar"uri, cu spri*in mai mare pe piciorul sanatos;
- ridicarea piciorului pe prima sipca si 7e,ia gam!ei pe coapsa cu
usoara presiune pe talpa &) serii a @5 repetari, lucrand "ara
durerE'.
3ersul se "ace cu spri*in usor &circa+56'pe piciorul operat.
NIn a treia saptamana sunt cinci sedinte . toate e,ercitiile de#in
acti#e, iar pentru miscarile din :0 se introduce lestul de 855g.
- 2IN 2E:;1IT 2.R-AL$ - contractii iometrice de c#adriceps,
"esieri si ischiogam!ieri;
- 7e,i> e,tensii ale articulatiilor glenei si degetelor &metatarsiene,
"alangiene si inter"alangienE';
- 7e,ia gam!ei pe coapsa prin alunecare &? serii a @8 repetarI';
- 7e,i> a!ductii> circumductii din :0 cu genunchiul intins &miscare
acti#-reisti#a cu lesT'.
- 2IN 2E:;1IT LATERAL $ miscare acti#a li!era de a!ductie din :0
a mem!rului operat &+ serii a @5 repetarI'.
- 2IN A-EAAT LA 3ARGINEA 1AN:BETEI $ - 7e,ia si e,tensia
gam!ei pe coapsa &+ serii a @8 repetarI' ;
- 7e,ia si e,tensia articulatiei genunchiului cu a*utorul unei patine
pe care este aseata planta mem!rului operat.
- 2IN -TAN2 LA -PALIER $ - + serii a @5 repetari pentru fecare
miscare din :0 acti#-reisti#a cu last de 855g ;
- ridicari pe #ar"uri, piciorul operat in spri*in 956 ;
- *oc de glena cu spri*in circa 956 ;
- ridicarea piciorului pe prima sipca si 7e,ia gam!ei pe coapsa
prin e,ercitarea unei usoare presiuni pe supra"ata plantara.
NIn a patra saptamana sunt cinci sedinte in care continua
e,ercitiile mai sus mentionate, la care se adauga $
- 2IN 2E:;1IT (ENTRAL &cu un rulou su! treimea in"erioara a
"etei anterioare a coapseI' $ miscarea acti#a de 7e,ie a gam!ei pe
coapsa, cu tensiuni fnale realiate de catre pro"esor.
3iscarile din aseat ale articulatiei genunchiului de#in reisti#e
prin introducerea lestului.
La s"arsitul acestei saptamani pacientul se spri*ina aproape in
totalitate pe piciorul operat.
8. TERAPIA .:;PATI.NALA
;rmareste prelungirea e,ercitiilor de Cicetoterapie pentru
mo!iliare articulara si>sau toniferea musculara, utiliand o serie
de acti#itati comple,e distracti#e sau capaciteaa atentia si
ra!darea pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. In
general, aceste acti#itati se e,ecuta cu mainile dar "orta motrica
este realiata de mem!rele in"erioare prin di#erse tipuri de
mo!iliare$
" pedala4 de bicicleta;
- alunecarea piciorului intr-un *ghea! rotund;
" miscare laterala .abductie"adductiE);
- mers pe plan ascendent;
" mers pe banda sau pe scara rulanta.
9. TRATA3ENT;L 1ALNE.L.GI: & ape minerale, namolurI'
Intrucat sechelele posttraumatice ale genunchiului include de
regula defcite "unctionale determinate de leiuni produse la
ni#elul structurii osteoarticulare, periarticulare si musculare
carora li se adauga e"ectele negati#e de mo!iliare in "aa
ortopedica, chirurgicala in a"ectiunile posttraumatice.
.!iecti#ele si continutul curelor !alneo-climaterice #or f in
totalitate de recuperare imediata, ele a#and rolul de re"acere a
"unctiei diminuate din caua traumatismelor.
-unt indicate urmatoarele statiuni$ Amara, 1ana, E"orie Nord,
3angalia si Techirghiol.
-echelele post-traumatice ale mem!relor intreseaa structuri
"oarte #ariate
& oase, muschi, articulatiI' si dau complicatii #asculotrofce si
psihice. Recuperarea acestor sechele prin metodologia comple,a
fico-!alneara are o importanta si o efcienta cu totul deose!ita.
Recuperarea !olna#ilor in statiuni !alneoclimaterice se "ace in
etapa a II-a, care succede etapa de recuperare si care are loc in
ser#icii de traumatologie in sectiile de ortopedie sau sau in
sectiile de recuperare spitalicesti.Nu se #or trata in statiuni
"racturile si lu,atiile medulare si nici "racturile cu "ocare de
osteomielita.
:ontraindicatii pentru recuperare la statiuni au si pseudoartroele,
artritele septice post-traumatice, precum si leiunile de ner#i
peri"erici cu sectiunea nesuturata.
:ele mai !une reultate se o!tin in sechele dupa traumatisme si
operatii de mam!rem dupa ce s-a terminat perioada de
imo!iliare si dupa ce s-a cicatriat plaga.

METODE DE RECUPERARE MEDICALA IN GLEZNA POSTTRAUMATICA
GENERALITATI
Includem in acest capitol sechelele traumatice ale gleznei considerand glezna si
piciorulun complex anatomofunctional menit sa suporte intreaga greutate a
corpului si in acelasitimp sa asigure mersul pe orice teren.
Piciorul are, deci, un rol static si rol dinamic deaproape egala importanta fiind
parghia terminala a locomotiei. ohmann denumea piciorul ! "o opera de
arta arhitecturala a naturii.#
Tipurile lezionale ale macro traumatismelor piciorului sunt cele o$isnuite !
plagi,contuzii, entorse, luxatii, fracturi, care pot interesa toate structuriile
anatomice! piele.Ligamnente, muschi, tendoane, articulatii, oase, %ase si ner%i.
Aceste leziuni pot lasa sechele imediate sau tardi%e a caror filiatie cu traumatismul
respecti% nu e greu desta$ilit.
Piciorul mai prezinta insa, frec%ent, o serie de sindroame sau $oli disfunctionalein
a caror etiopatogenie micro traumatismul &oaca un rol determinant. Astfel sunt
unele $ursite si tenosino%ite, metatarsalgiile, osteonecrozele, sindromul ti$ial
anterior etc.
'uprasolicitarea statica si dinamica a piciorului, agra%ata de o incaltaminte sa$lon
sineadaptata anatomiei acestuia explica multitudinea suferintelor piciorului ce pot
fiincadrate in patologia traumatica. In acest fel medicul fizioterapeut si recuperator
esteconfruntat cu suferinte sechelare posttraumatice o$isnuite (edem, redoare
articulara,atrofii sau retracturi musculare, pareze etc) dar si cu tul$urari de statica
cu picior dureroscronic pe fond tot traumatic dar nu ca sechele ale unui traumatism
unic, ci ale unor suprasolicitari mecanice continue.
Traumatismele gleznei sunt cele mai frec%ente dintre toate localizarile
traumatismelor aparatului locomotor, entorsele detinand primul loc, iar fracturile
locul II in categoriilerespecti%e.
*area lor frec%enta se explica prin faptul ca la acest ni%el au loc miscarimultiple
comandate de ne%oile de mo$ilitate ale piciorului, expus la diferiti
factoritraumatici ce actioneaza in conditii diferite.
+omplexitatea aparatului osos si musculo,ligamentar alcatuit de catre articulatia
mortezeiti$io,peroniere cu astragalul face ca aceste traumatisme sa ai$a un rasunet
diferit asupraformatiilor respecti%e in functie de directia si intensitatea de actiune
a traumatismului side gradul de rezistenta al elementelor solicitate.
Astfel entorsele se produc de o$icei printr,o miscare de in%ersiune a piciorului
rezultata din supinatia com$inata cu adductiasi rotatia interna, deoarece ligamentul
lateral extern solicitata in aceasta miscare este mai putin rezistent decat ligamentul
lateral intern. In schim$ fracturile maleolare sunt mai rare prin in%ersiune si apar
cel mai des in urma miscarii de e%ersiune rezultate din com$inatiamiscarilor de
a$ductie, pronatie si rotatie externa.
Entorsele prin e%ersiune suntexceptionale, ligamentul deltoidian rupandu,se de
o$icei in urma fracturii peroneului.
Luxatiile gleznei nu sunt niciodata simple nelimitandu,se doar la leziuni
ligamentare ciinsotindu,se cel mai frec%ent de fracturi maleolare si fracturi
marginale postterioare sauanterioare, dupa tipul luxatiei, traumatismul cauzal fiind
de o deose$ita intensitate.
*ecanismul entorselor si fracturilor maleolare este de o$icei indirect- numai
fracturile pilonului ti$ial recunosc o cauza directa in ma&oritatea cazurilor.
Entosele . reprezinta un traumatism articular inchis ce cuprinde ansam$lul
leziunilor partilor moi articulare si periarticulare, produse printr,o miscare $rusca
si $rutala, caredepaseste limitele fiziologice ale articulatiei respecti%e.
/racturile . reprezinta intreruperea continuitatii unui os datorita uhnor lo%ituri
directe(atunci osul se fractureaza in zona lo%ita) sau u a unui mecanism indirect,
in acest caz,osul rupandu,se la distanta.
Luxatiile . sunt clasificate astfel ! luxatii congenitale si luxatii traumatice.
Luxatiile congenitale sunt diformitatile sau malformatiile osteoarticulare prezente
lanastere, fiind caracterizate prin existenta unor raporturi anormale intre
extremitatileosoase ce alcatuiesc o articulatie.
Luxatiile traumatice sunt reprezentate prin deplasarea permanenta a extremitatilor
osoasece alcatuiesc o articulatie, deplasare produsa in mod $rusc de un factor
mecanic ce poateactiona direct asupra articulatiei sau indirect prin formarea
unei parghii (parghie careforteaza articulatia si o laxeaza)
ETI0PAT0GENIE . +A12E, *E+ANI'*E, ANAT0*IE PAT0L0GI+A
+auze !a) /actorii mecanici (cadere, lo%iri) produc traumatisme prin o$iecte
ascutite sau taioase. $) /actorii fizici produc leziuni traumatice di%erse ! arsuri,
degeraturi, iradiere,electrocutare.c) /actorii $iologici produc leziuni traumatice
prin intepaturi, stri%ire, muscaturi etc.d) /actorii chimici produc leziuni traumatice
numite eroziuni.
Anatomie patologica
Entorsele
.Entorsele gleznei reprezinta entitatea traumatica cel mai des intalnita in
patologiaosteoarticulara. 1neori ele sunt desconsiderate prin $analitatea lor multe
cazurinea&ungand la medic, alteori dmpotri%a, im$raca o e%olutie clinica gra%a,
antrenandsechele functionale importante. 'e intalnesc cu predilectie la tineri si
adulti, in conditiifoarte %ariate ! accidente de munca, sport, caderi sau alunecari pe
teren neted sauaccidentat.
+lasificarea anatomopatologica!
a) Entorsa de gradul I . intindere ligamentara.
$) Entorsa de gradul II . ruptura ligamentara partiala.
c) Entorsa de gradul III . ruptura ligamentara totala sau smulgerea osoasa a
ligamentelor.
+aracteristici!
a) in entorse, toate structurile moi ale articulatiei, ligamente, capsula
sino%iala, cartila&,discuri si meniscuri, precum si extremitatile osoase pot prezenta
leziuni %aria$ile.
$) Indiferent de amploarea eziunilor locale, entorsele se traduc prin tul$urari
functionaleimportante
.c) Entorsele negli&ate sau posttratate lasa sechele suparatoare uneori foarte gra%e.
Tramatismul este de o$icei indirect rezultat dintr,o miscare $rusca de torsiune, de
flexiesau de extensie.
Entorsa externa . cea mai frec%enta, se produce ca o urmare a miscarii de
in%ersiunefortata a piciorului calcand pe un teren deni%elat se rasuceste inauntru
spri&inandu,se pemarginea sa externa.
Aceasta miscare fortata solicita in primul rand fasciculul peroneoastragalian
anterior al ligamentului lateral extern. In cazul in care traumatismul selimiteaza la
elongatia sau dilacerarea partiala a acestui fascicol, entorsa poate ficonsiderata
sta$ila sau $enigna. +and sunt interesate si legamentele peroneo,astragalian
posterior, entorsa de%ine insta$ila, gra%a.
Entorsa interna . prin leziunea ligamentului deltoid ti$ioastragalian in urma
miscarii dee%ersiune a piciorului este rar intalnita datorita rezistentei acestui
ligament. Pentru camiscarea de %algus fortat sa poata rupe acest ligament, este
necesar sa fie rupta intaiartera peroniera.
3e aceea leziunea ligamentului lateral intern insoteste unele fracturi alemaleolei
peroniere a%and in ansam$lu echi%alentul unei fracturi $imaleolare-nedepistarea ei
atrage gra%e consecinte terapeutice prin aparitia unui picior %alg dureros.
Entorsa anterioara . se produce consecuti% miscarii de extensie fortata a
gleznei.Leziunea ligamentelor anterioare ale articulatiei ti$ioperoniere inferioare
rezulta in urmarasucirii $ruste a corpului in timp ce piciorul este fixat pe sol.
Aceasta determina o rotatieexagerata a astragalului largind scoa$a ti$iperonier si
dand nastere diastazisuluiti$ioperonier. Leziunea apare rareori izolat ca simpla
entorsa, de o$icei insotind fracturileuni sau $imaleolare. Entorsa se produce in
special cand piciorul este intr,un grad oarecarede flexie plantara, pozitie
de maxima insta$ilitate a piciorului pentru in%ersia sau e%ersiafortata caci
astragalul este eli$erat din scoa$a ti$ioperoniera.
Entorsa prin in%ersie . fortata a piciorului este de departe cea mai frec%enta !
ligamentullateral extern este destins, rupt sau dezinserat proximal sau distal.
Ligamentul lateralextern este format din trei fascicule ! peroneoastragalian
anterior (care este tractionatcand piciorul este in flexie plantara si se rupe daca se
produce o in%ersie $rutala), peroneocalcanean (care este intins cand piciorul este in
unghi drept rupandu,se la in%ersiadin aceasta pozitie) si peroneoastragalian
posterior (care se rupe mai rar piciorul tre$uie prins in dorsiflexie si supinatie). 'e
pot rupe toate aceste trei fascicule, sau izolat, una saudoua dintre ele.Entorsa
externa . inafara de semnele clinice o$isnuite, duce la indepartarea astragaluluide
maleola externa permitand patrunderea unui %arf de deget intre maleola si
astragal.3in acelasi moti% in%ersia sau e%ersia pasi%a cu piciorul in dorsiflexie pot
de%eni posi$ile(in mod normal nu sunt posi$ile).
Aceste miscari se executa prin prinderea in mana a calcaneului si mo$ilizarea lui in
sensurile respecti%e.
Entorsa in e%ersie . este mult mai rara.
0 e%ersie fortata detremina mai des o fracturamaleolara decat o ruptura a
ligamentului lateral intern, ligament puternic, format din patru fascicule asezate in
doua planuri !
, superficial (numit si ligamentul deltoidian si format din fascicolele
ti$ioscafoidian siti$iocalcanian)

, profund (format din fascicolele ti$ioastragaliene anterioare si
posterioare)Entorsa prin e%ersie se poate rupe si ligamentul peroneoti$ial
inferior determinand olargire (diastaza) a scoa$ei peroneoti$iala, permitand
miscari de lateralitate a astragaluluiin sco$itura ti$iperoniera, deci o
agra%are a insta$ilitatii gleznei.
Entorsele piciorului propriuzis . inafara de entorsele gleznei, care sunt cele
maifrec%ente, cu simptomatologie zgomotoasa si cu sechele uneori se%ere
exista entorsele piciorului propriu zis.
Luxatiile.
Ruperea ligamentelor poate determina entorse gra%e, dar cand forta
traumatismelor a fostmai intensa se poate produce si luxatia, respecti%
modificarea raporturilor fetelor articulare una fata de alta. +and nu s,a produs si
fractura oaselor, a%em mai ales deafacecu su$luxatii deoarece raportul intre cele
doua interfete articulare nu este complet pierdutca in cazul luxatiilor totale.
3iagnosticul se pune in general clinic, pe $aza deformarilor realizate prin
dezaxarea oaselor si se confirma radiologic.
+lasificare!
4. Luxatii complete si luxatii incomplete (su$luxatii).
5. Luxatii tipice (regulate) si luxatii atipice (neregulate).
6. Luxatii pure si luxatii asociate cu fisuri, smulgeri osoase, fracturi cu
deplasare.
7. Luxatii inchise si luxatii deschise.
8. Luxatii recente si luxatii %echi
9. Luxatii initiale si luxatii recidi%ante.
:. Luxatii unice si luxatii multiple.
;. Luxatii reducti$ile si luxatii ireducti$ile.
+aracteristici !
a) indepartarea prin traumatism a extremitatilor osoase articulare de la
raporturile lor normale.
$) *entinerea extremitatilor osoase in aceasta pozitie patologica.
c) Produc leziuni ale portiunilor moi articulare!
, leziuni capsulare (rupturi, desirari, dezinsertii)
, leziuni ligamentare (intinderi, rupturi incomplete sau complete)
, leziuni meniscale (rupturi, desirari, dezinsertii)
d) produc leziuni ale partilor moi periarticulare!
, leziuni ale muschilor si tendoanelor (contuzii musculare, dilacerari, rupturi
musculare partiale sau totale, rupturi de tendoane, smulgerea unei insertii sau
luxarea unui tendon)
, leziuni ale pielii (plagi superficiale, plagi profunde, plagi articulare)e) produc
leziuni ale extremitatilor osoase!
, leziuni ale cartila&ului diartradial (fisuri, zdro$iri, rupturi)
, leziuni osoase (fisuri, fracturi parcelare si fracturi epifizare complete)
A. Luxatia ti$ioastragaliana este mai frec%enta. 'e poate produce prin miscari
%iolente derotatie externa sau interna com$inate cu a$ductie, extensie sau in%ersie.
Are patru %arietati pozitionale, dupa directia de deplasare a astragalului!
4. luxatia posterioara da impresia scurtarii antepiciorului- calcaneul este
alungit posterior,tendonul ahilean facand astfel o conca%itate accentuata
care pri%este posterior.
5. luxatia anterioara . rara . are un ta$lou clinic in%ers celei posterioare.
6. luxatia interna se produce mai ales in prezenta unei maleole malformate.
Tot picioruleste deplasat inauntru, maleola peroniera su$ pielea intinsa ca pe un
calus.
7. luxatia externa este ca o imagine in oglinda a celei interne.
<. Luxatia su$astragaliana.
+. Luxatia mediotarsiana.
3. Luxatiile metatarsiene.
E. Luxatiile degetelor.
/racturile.
A. /racturile gleznei (sau ale scoa$ei ti$ioperoniere) cuprind fracturile
maleolare si ale plafonului scoa$ei.
In general, in aceasta categorie, ar intra fracturile celor doua oase produse pe
ultimii ;,4= centimetri distal. Aceste fracturi se $ucura de o atentie deose$ita
din partea ortopezilor nu numai datorita frec%entei lor ci si prin necesitatea de
refacereanatomica perfecta a interliniei articulare.
+lasificare!
4. In functie de solutia de continuitate!
a) incompleta . fisuri cu fracturi in "lemn %erde# la copil, infundari ale oaselor
craniuluietc.
$) completa . cu traiect trans%ersal, cu traiect o$lic, cu traiect spiroid si cu
traiectlongitudinal.
5. In functie de fragmentele rezultate din fractura!
a) fara deplasare
$) cu deplasare prin !
trantitie (cand un fragment este deplasat inainte, inapoi, intern sauextern fata de
celalalt fragment),
ascensiune (incalecarea, suprapunerea fragmentelor),
rotatie sau decala& (un fragment este rotat in &urul axului sau longitudinal),
unghiulare, cudeplasare complexa.
+aracteristici!
'e produc concomitent si leziuni de parti moi sau plagi ale pielii, contuzii, rupturi
saustri%iri musculare, contuzii si rupturi ale %aselor si ner%ilor ce pot duce la
pierderea segmentului de mem$ru respecti%, leziuni articulare prin actiunea
traumatismului sau infracturi cu traiect intraarticular.
0$ser%atia a aratat ca ele se produc in cadrultraumatismelor care prind piciorul in
in%ersie (supinatie plus adductie) sau in e%ersie(pronatie plus a$ductie).
Aceste miscari se fac in articulatia su$astragaliana (supinatia . pronatia) si
mediotarsiana (adductia . a$ductia).
In timpul traumatismului, contractiareflexa musculara rigidizeaza aceste articulatii
transformand piciorul intr,un mono$loc,forta de impact transferandu,se scoa$ei
ti$ioperoniene, care cedeaza.
*ai exista si posi$ilitatea fracturii prin soc %ertical.
Exista o mare %arietate a fracturilor gleznei care adat loc la di%erse clasificari.
>om aminti principalele tipuri!
4. /racturile supramaleolare (situate deasupra ligamentului ti$ioperonier
inferior) suntfracturi extraarticulare.
In aceste fracturi intra decolarile epifizare, frec%ente la copil siadolescent. La
adult, incidenta lor este mai ales intre 7= si 9= de ani.
5. /racturile $imaleorale sunt definite "ca fracturi ce suprima sta$ilitatea
laterala aarticulatiei# sau ca "ca fracturi ce fac insta$ila articulatia desi
respecta cea mai mare partea plafonului ti$ial.#
Pe $aza mecanismului de producere, aceste fracturi se clasifica in !
a) fracturi prin pronatie . rotatie externa
$) fracturi prin pronatie . a$ductie
c) fracturi prin supinatie . rotatie externa
d) fracturi prin supinatie . adductie
/iecare dintre aceste mecanisme desfasoara mai multe stadii in care traumatismul
rupeligamente, produce smulgeri osoase, fractureza o maleola, apoi si pe cealalta,
deplaseazasau nu capetele articulare.
6. /racturile pilonului ti$ial
7. /racturile mono maleolare considerate in general $eningne, ele determina
totusiconstant insta$ilitatea piciorului prin ruptura ligamentara.
*ecansimele de producere suntaceleasi ca la fracturile $imaleolare (in%ersia,
e%ersia).
8. 3iastaza ti$io peroniera.
Traumatismele gleznei care rup ligamentul ti$ioperonier inferior cu sau fara
smulgere osoasa a insertiilor lui, cu sau fara fractura $imaleolara saualt gen de
fractura, determina o departare patologica a peroneului de ti$ie.
<. 4. /racturile astragalului.
5. /racturile calcaneului.
6. /racturile scafoidului.
7. /racturile cu$oidului si cuneiformelor.
8. /racturile metatarsienelor.
+RITERII 3E '1'TINERE A 3IAGN0'TI+1L1I!
a) examenul clinic . semne su$iecti%e si o$iecti%e
$) in%estigatii paraclinice . ex. radiologic, pro$e de la$orator a) Examenul clinic .
semne su$iecti% si o$iecti%e
0rganismul raspunde la actiunea agentului traumatic prin manifestari generale si
locale incare este implicat in primul rand sistemul ner%os.
*anifestarea generala cea maiimportanta este socul traumatic care se instaleaza in
traumatisme de o mare intensitate.
Pe plan local, prin acelasi mecanism reflex se produc modficari neuro%asculare. In
generalmanifestarea locala comuna este necroza tisulara, care este rezultatul
ischemiei tisulare prin distrugerea capilarelor intercelulare.
Necroza tisulara este urmata de hiperemie locala, edem, exudat si infiltrat celular.
Indiferent de amploarea leziunilor locale,entorsele se traduc prin tul$urari
functionale importante, iar entorsele negli&ate sauincorect tratate lasa deseori o
serie de sechele suparatoare, uneori foarte gra%e.
+a simptome clinice in luxatie, durerea si impotenta functionala domina ta$loul
clinic.
In unele luxatii se pot intalni si alte simptome functionale ! amorteli, arsuri,
furnicaturi.
Intre semnele o$iecti%e, atitudinea particulara sau laxitatea elastica defineste
luxatia.In fracturi, $olna%ul acuza dureri %ii intr,un punct fix, impotenta
functionala, prezintadeformarea si scurtarea segmentului respecti%, echimoze
locale, mo$ilitatea anormala aunui segment, iar la palpare si imo$ilizare se percep
crepitatii osoase si intrerupereareliefului osos.
3iagnosticul clinic este in genere usor prin cercetarea sensi$ilitatii pro%ocate la
locul deinsertie ligamentara si pe $aza semneleor pseudo inflamatorii (tumefactie,
echimoza) adesea foarte intense datorita reflexelor %asculare puternice plecate de
la iner%atialigamentara deose$it de $ogata.
1neori aceasta reactie inflamatorie este disproportionate fata de traumatismul
initial, mai ales cand $olna%ul este %azut tardi%, fara sa fi fostimo$ilizat in
preala$il, el continuand sa se spri&ine pe piciorul suferind.
$) In%estigatii paraclinice . examen radiologic, pro$e de la$orator.
Examinarea piciorului $olna% se $azeaza pe culegerea de date, in numar cat mai
mare,necesare pentru sta$ilirea diagnosticului si conduitei terapeutice.
Examenul %a cuprinde pe de,o parte in%estigatii anamnestice, clinice,
neurologice,%asculare si examene paraclinice. 'e %a acorda atentie mersului si se
%or cerceta sie%entualele tul$urari de statica si dinamica.
La examenul clinic al traumatismelor tre$uie a%ute in %edere urmatoarele
elemente!localizare, forma, dimensiune, directie, aspect, profunzime, prezenta,
tipul hemoragiei sialte particularitati. >or fi notate modificarile tisulare din
imediata %ecinatate a leziuniitraumatice echimoze, edem, hemartroza sau
hidrartroza.'emnele radiologice completeaza examenul clinic orientand conduita si
tratamentul,maiales in!entorse,luxatii,fracturi,politraumatisme.
3iagnosticul radiologic are scopul ca, pe $aza radiografiei in doua planuri, sa
elimine sausa depisteze existenta leziunilor osoase, musculare si ligamentare.
Pe $aza studiului cator%a entorse de glezna, cu a&utorul artrografiei s,a a&uns
laurmatoarele concluzii! . entorsa ascunde adesesa o ruptura ligamentara, mai ales
a ligamentului peroneoastragalian anterior.
. ruptura ligamentara se insoteste rar de o smulgere osoasa parcelata
. prezenta su$stantei de contrast in afara articulatiei este semn de ruptura
ligamentara.
Prezenta acestei su$stante in teaca peronierilor indica ruptura
ligamentului peroneoastragalian anterior si peroneocalcanean iar in lo&a lungului
flexor al haluceluisau in articulatia posterioara a tarsului, o leziune capsulara.
Lezarea ligamentului peroneastragalian posterior nu se produce niciodata izolat
ciinsoteste leziunea celorlalte doua fascicule, uneori putand smulge un fragment
dinapofiza posterioara a astragalului, realizand asa,zisa fractura 'hepherd, cu
e%olutiefrec%enta spre pseudoartroza si prile& de confuzie cu existenta osului trigon
al lui <ardele$en (anomalie congenitala $ilaterala).In diastazisul ti$ioperonier
izolat, diagnosticul radiologic adesea nu este concludent,felxorii plantari strangand
pensa maleolara. 3e aceea el se pune in e%identa pe $azacercetarii semnului
$alotarii astragalului in morteza $imaleolara.
E>0L1TIE 'I PR0GN0'TI+
E%olutia si prognosticul sunt legate de gradul entorsei, localizarea ei, tratamentul
aplicatsi %arsta pacientului. In entorsele simple e%olutia este fa%ora$ila si
%indecarea se producein : . 47 zile, cu recuperarea functionala totala. In entorse
gra%e, negli&ate sau incorecttratate, articulatia de%ine insta$ila si dureroasa. In
functie de localizare, prognosticulurmeaza o scara de gra%itate care merge de la o
simpla laxitate articulara completre%ersi$ila, pana la periartroza posttraumatica. 0
entorsa tratata corect se %indeca farasechele in : . 54 de zile. 0 entorsa negli&ata
sau incorect tratata are o e%olutie mult mailunga cu un prognostic nefa%ora$il.
E%olutia luxatiilor simple este fa%ora$ila si%indecarea se produce in 7 . 8
saptamani atunci cand tratamentul este corect. In luxatiacomplicata, negli&ata sau
incorect tratata, e%olutia este dificila, uneori defa%ora$ila,impune un tratament
indelungat, prognosticul fiind rezer%at. /racturile cunosc in generalo e%olutie
fa%ora$ila, in cazul in care fragmentele osoase isi sta$ilesc
continuitatea,ligamentele, tesuturile con&uncti%e, cutanate etc. isi refac integritatea
anatomica si isi reiau functiile.
TRATA*ENT
!?. tratament profilactic
4=. tratament igieno,dietetic
44. tratament medicamentos
45. tratament ortopedico,chirurgical4@5.
Tratament profilactic si tratamentul igieno,dietetic

*entinerea sanatatii piciorului tre$uie sa cuprinda un ansam$lu de masuri
adresate principapelelor componente care il alcatuiesc.
Igiena si ingri&irea piciorului tre$uie sa reprezinte o preocupare a fiecarui om in
parte. Tre$uie cunoscut faptul ca piciorul omuluieste astfel construit incat permite
deplasarea pe orice forma de relief, rezistenta ce sedatoreaza musculaturii
puternice. Astfel mentinerea unei tinute normale a piciorului lacopii, incaltamintea
comoda, gimnastica la adult si ciorapii constituie un factor imprtantde mentinerea a
sanatatii fiind excelent izolant contra frigului si a umezelii. 3aca toate aceste
norme nu %or fi $ine aplicate, atat inainte pentru mentinerea sanatatii cat si
dupaanumite traumatisme, dupa ce acestea au fost tratate prin di%erse metode,
tratamentul %afi totdeauna in zadar si ineficace indifernet cat de $ine %a fi aplicat.
6. Tratament medicamentos
*edicatia antiinflamatorie si antialgica, inclusi% infiltratiile cu corticoizi si
xilina 4A.2onele principale ale infiltratiei sunt! sinus torsi (intre astragal si
calcaneu)- tu$erozitateacalcaneana- retromaleolar intern, in lo&a ner%ului ti$ial-
intermetatarsian.
7. Tratament ortopedico . chirurgical
*etodele ortopedice sunt de multe ori necesare pentru ameliorarea durerii si a
permitestatica si mersul.
Acestea sunt ! gheata gipsata de mers, fasa gipsata, $anda& elastic sidiferite
talonete si sustinatori plantari.Inter%entia ortopedica corectoare se impune cand
metodele conser%atoare nu daurezultatele scontate.
Tratamentul formelor usoare si medii de entorsa, consta in ! $anda&compresi%
imediat- timp de 48,5= de minute piciorul se introduce in apa cu gheata,
serepeta la 6 . 9 ore timp de 5,6 zile- pozitie antidecli%a- exercitii acti%e cu
maximum deamplitudine (sunt deose$it de utile pentru rezor$tia edemului,
pre%enirea formariiaderentelor si mentinerea tonusului muscular).
Tratamentul si recuperarea entorselor gra%e este de domeniul ortopediei si
asistentei de recuperare functionala. 'e recomanda incaltaminte ortopedica
corectoare, orteza, reeducarea reflexelor propriocepti%e in caz deinsta$ilitate
gra%a.Tratamentul luxatiilor este ortopedic, reducerea in aparat gipsat timp de
6,9 saptamani, cuschim$area lui daca s,a largit, prin retractarea edemului.
PRIN+IPIILE 'I 0<IE+TI>ELE TRATA*ENT1L1I </T
a) +om$aterea durerii! Acolo unde se simte durerea spontan sau la
presiune, acolo este sileziunea. 3urerea posttraumatica are la $aza inflamatia,
edemul, tensiunea apone%roticasi capsula ligamentara, tractiunea
tenomusculara, hiperemia pasi%a osoasa, reactia periostala, iritatia directa a
ner%ilor.
$) Refacerea echili$rului muscular! acest proces este legat de statica normala a
piciorului.Echili$rul de repaos este asigurat de ligamente si doar tricepsul sural
este in acti%itate,tragand gam$a posterior. 0rice de%iatie a %ectorului de
echili$ru pune in contractie musculatura extrinseca si intrinseca a piciorului.
Acti%itatea musculaturii pusa in &os pentru asigurarea echili$rului in ortostatism
nu este %ala$ila si in mers.
Refacereaechili$rului muscular al piciorului comporta doua etape!
, in prima etapa se lucreaza pentru tonifierea musculaturii prin metode o$isnuite
deizometrie si exercitii cu rezistenta progresi%a.
, In a doua etapa se practica exercitii de coordonare si refacere a echili$rului
senziti%omotor.
c) Refacerea mo$ilitatii articulare! redoarea posttraumatica a gleznei si
picioruluidetermina un handicap functional care se manifesta mai ales in mersul
pe terenaccidentat.
*iscarile piciorului sunt!
flexia,extensia asigurate de articulatia ti$iotarsianacu o mica participare
a articulatiei su$astragaliene-
in%ersia . e%ersia le asiguraarticulatiile su$astragaliana si mediotarsiana-
a$ductia . adductia este realizata dearticulatia su$astragaliana cu participarea
articulatiei ti$iotarsiene si in mica masura ceamediotarsiana-
circumductia este o miscare com$inata- elasticitatea piciorului serealizeaza in
articulatia tarsului anterior-
flexia . extensia degetelor este asigurata inarticulatiile metatarsofalangiene.
+astigarea acestor miscari se poate realiza numai in masura in care structura
anatomica siraporturile fortelor articulare sunt respectate.
Edemul posttraumatic este elementul celmai important care afecteaza aparatul
fi$ros al piciorului.
d) Refacerea $oltii plantare
Aproape toate tipurile de traumatisme sau imo$ilizari necesitate de acestea, lasa
casechela o pertur$are de statica prin modificarile $oltii plantare.Piciorul este
compus dintr,un sistem de oase, realizate de oasele tarsiene si metatarsiene,
mentinute de ligamente siapone%roza si tensionate de tonusul muscular.
Exista doua arce longitudinale(intern siextern) si unul anterior ( trans%ersal).
e) Refacerea alinierii piciorului!
1n picior functional normal tre$uie sa respecte orientarea axiala a
componentelor osoase,in special al piciorului posterior si a degetelor.
Lezarea rectitudinii degetelor pertur$astatica si mersul.
/racturile gleznei si piciorului, prin frec%enta lor ca si prin sechelele pe care le
lasareprezinta un procent important in practica ser%iciilor de fizioterapie si
recuperare.
Asistenta de recuperare tre$uie inceputa inainte de a se sta$ili starea de sechela
a) In general, in perioada de imo$ilizare la pat, se %a a%ea in %edere!pastrarea
posturiiantidecli%e pentru e%itarea edemului, mo$ilizarea articulatiilor li$ere
prin exerciti pasi%esau acti%e a&utate(0 atentie deose$ita tre$uie acordata
e%itarii fixarii in grefa adegetelor ), masa&ul pentru asigurarea troficitatii
tesuturilor si facilitarea intoarcerii %enolimfatice, diapulse pentru gra$irea
formarii calusului si %indecarii procesuluilezional, gimnastica generala si
respiratorie.
$) $) In perioada de mers in aparat gipsat se %or continua masurile de mai sus,
incarcarea pe pe piciorul lezat se %a face progresi%, in mod adec%at tipului
de fractura, exercitii deizometrie su$ gipsc) 3upa scoaterea aparatului
gipsat,indepartarea edemului, ameliorarea fenomenelor %asculotrofice,
recastigarea fortei musculare, recastigarea mo$ilitatii articulare,
refacereareflexelor propriocepti%e, refacerea staticii piciorului.d) Tardi% de
la fractura recuperatorul este pus in fata consecintelor dureroase de statica
sidinamica determinate de dez%oltarea calusului %icios , secundar care poate
$locamo$ilitatea articulatiilor.3ezaxarile produse %or pertur$a repartitia
presiunilor articulare de unde rapida regenerarea cartilagiuluiu articular, cu
instalarea artrozei secundare dureroase. Tratamentulconser%ator, oricat de
intensi% si prelungit ar fi, nu poate realiza decat ameliorari partialesi
tranzitorii, in consecinta impune inter%entia operatorie corectoare.
TRATA*ENT1L PRIN I3R0TER*0TERAPIE
0$iecti%e ale idrotermoterapiei/actorul cel mai acti% este factorul termic la
care se adauga, in cazul unor proceduri,factorul mecanic si intr,un grad mai
putin factorul chimic. Acesti factori influenteazanumeroasele terminatii
ner%oase din piele, iar impulsurile reflexe care iau nastere a&ung, pe caile
centripete, pana in sistemul ner%os central de unde, pe cai centrifuge,
seraspandesc in organism, %arietate, reactii de raspuns.
Totodata tratamentul prinhidrotermoterapie %izeaza in mod deose$it com$aterea
durerii.
3urerea posttraumatica are la $aza inflamatia, edemul, tensiunea aprone%rotica
sitensiunea capsuloligamentara, tractiunea tenomusculara, hiperemia pasi%a
osoasa, reactia periostala, iritatia directa a ner%ilor (ne%roame).
Termoterapia, su$ diferitele ei forme de aplicare, este contraindicata doar in
proceseleinflamatorii acute si in algoneurodistrofii stadiile initiale si are
contraindicatie partiala inedemul local. Acest edem este totusi un insotitor
frec%ent in starile post traumatice ale piciorului. 3e aceea se prefera, in aceste
cazuri, termoterapia prin $aile calde simple, sau $aile calde cu %arte&uri de apa
(Bhirl,Pool).
a) +ompresele calde sunt folosite in tratamentul anchilozei gleznei, temperatura la
care seaplica fiind de 69 , 76 o + pentru cele calde si 8= o + pentru cele fier$inti.
/actorul este,deasemenea, folosit in terapie. El are cate%a proprietati care
contri$uie la realizareafactorului terapeutic. In apa, greutatea corpului este
diminuata, aceasta fiind un $un conducator si transport al factorului termic, stand
astfel la $aza multora dintre proceduriletermoterapice.
$) Impachetarile, cu namol cald sau rece, sunt proceduri care constau in
aplicareanamolului la o temperatura de 6; . 7= o + pe o anumita regiune. Alaturi
de factorultermic mai actioneaza si factorul chimic al su$stantelor continute de
namol.Acelorasi conditii si indicatii li se incadreaza si $aile de namol, tehnica de
aplicare fiind,insa, diferita.
c) 'e mai fac impachetari cu parafina care constau in aplicare pe zona infectata a
unor placi de parafina cu o temperatura de 7=,8= o + peste care se pune o
musama, duratasedintei fiind de 5=,6= de minute, pana la racirea placii de parafina
dupa care seindeparteaza si zona tratata apare hiperemiata, se spala cu o compresa
la temperaturacamerei pentru a se inchide porii tegumentului care s,au dilatat in
urma caldurii produsede parafina. Aceasta procedura are ca scop %asodilatatia
%aselor sanguine cu hiperemiedeci im$unatatirea circulatiei locale si, odata cu ea,
si cea generala.
d) +rioterapia.
Recele, ca agent fizical terapeutic, este folosit in tratarea articulatiilor,inflamatia
scazand spasmul muscular si in acelasi timp aducand o im$unatatire acirculatiei
locale.
+rioterapia este reprezentata prin punga cu gheata, masa& cu ghiata si pul%erizatii
cu chelen.e) Afuziunea . procedura ce consta in proiectarea fara presiune a unor
coloane de apaasupra di%erselor regiuni ale corpului. Efectul lor se $azeaza pe
factorul termic.
Tehnica de aplicare ! materiale necesare . 5 furtunuri lungi de 4.8 m, cu diametrul
de 6 . 8 cm, cu o $aterie de apa calda si rece si un gratar de lemn.
Afuziunea la picioare seaplica supra piciorului pana la ariculatia ti$iotarsiana.
<olna%ul sta in picioare pe gratarulde lemn cu spatele spre tehnician.
Afuziunea se incepe la articulatia astragalocalcaneanais pe partea distala a
tendonului lui Ahile intai la un picior apoi la celalalt de cate%a ori.Apoi $olna%ul se
intoarce cu fata si se continua turnarea, incepand cu degetul mare, apoi pe
marginea interna a piciorului, pana la articulatia ti$iotarsiana, se co$oara pe
parteaexterna pana la degetul mic. 'e executa alternati% la fiecare picior, pana se
inrosestetegumenul. 3aca $olna%ul are piciorul reci se aplica afuziuni alternante.f)
<aia calda simpla se executa in cada o$isnuita, cu apa calda la temperatura de 69,
6: o+ si cu durata de 48, 6=, sau 9= de minute.
*od de actiune! factorul termic si presiuneahidrostatica a apei- actiunea
antispastica si sedati%a generala.
g) <aia calda cu %arte&uri (Bhirl,Pool) se practica intr,o cada o$isnuita care are
adaptatun sistem de %aluri. 'e umple cada cu apa la temperatura de 5;,65 o + pe
&umatate sautrei sferturi. <olna%ul sta culcat pe spate, cu picioarele departate si
genunchii indoiti. La ni%elul picioarelor, dispoziti%ul se scufunda si se ridica ritmic
deplasandu,se de la picioare catre umar. In lipsa dispoziti%ului %alurile sunt
pro%ocate de tehnician prin miscari cu palmele de la picioare catre piept.
*od de actiune! factorul termic si factorul mecanic.
3urata 6,7 minute.
Prin complexul de factori utilizati ce ofera, alaturi de celelalte parti componente
aletratamentului, o seeama de remedii eficiente a&utante in programul de recuperare
agleznei, se folosesc!C $aile cu plante medicinale (la temperatura de 69,6: o +)-C
$aile Dineto (la temperatura de 69,6: o + dupa care se face mo$ilizarea
articulatiei)-C $aile gal%anice $icelulare pentru acti%area circulatieiC Roentgen
. terapie pentru influentarea componentei inflamatorii.
/actorul termic (caldura) prezinta o deose$ita importanta prin efectele pe care le
areasupra organismului, cum ar fi! cresterea meta$olismului, cresterea hiperemiei
cutanate prin fenomenul de %asoconstrictie, efect decontracturant si de relaxare a
musculaturii,scaderea %ascozitatii lichidului articular usurand astfel realizarea
miscarilor prin crestereamo$ilitatii, efect antialgic si cresterea fluxului sanguin la
ni%elul muschilor mi&locitoare intre electrod si tegument).
Pentru aceasta $aie sunt necesare 5 %ane speciale,din faianta, su$ forma de cizma
(pot fi si din portelan sau masa plastica), pre%azute cucate o despartitura laterala in
care se pune electrodul si racordate la sursa de curentcontinuu, a%and polaritati
diferite. 1n ta$uret rotati% permite asezarea $olna%ului lainaltimea dorita.
Electrozii sunt din car$une de retorta de forma dreptunghiulara groasede 4= mm cu
lungimea de 7== mm. 3urata sedintei este de 4=,6= de minute. Ritmul deaplicare !
zilnic sau de una la doua zile.
TRATA*ENT1L PRIN ELE+TR0TERAPIE
Prin di%ersitatea posi$ilitatilor de utilizare a curentului electric tratamentul
prinelectroterapie ocupa un loc important in tratamentul recuperator. Pentru
o$tinereaanalgeziei necesara aproape in toate cazurile posttraumatice ale gleznei se
folosesc!
, +urentul gal%anic cu toate formele sale, gal%anizari simple, $ai gal%anice
siionogal%anizari. 'e utilizeaza fenomenul analgezic o$tinut prin folosirea ca
electrod acti%al polului. In cadrul $ailor gal%anice este cumulat si efectul termic al
apei iar in cadrulionogal%anizarii, proprietatile su$stantelor farmacologice acti%e
introduse cu a&utorulcurentului gal%anic.
, +urentul de &oasa frec%enta, cu o frec%enta de pana la 4== z, este utilizat in
procesulanalgetic pe care unii dintre $olna%i il au. Astfel %om utiliza in cadrul
curentilor diadinamici, urmatoarele forme de curent! difazat fix (cu actiune
analgezica), perioadalunga si perioada scurta. Tot in acest scop se mai folosesc unii
curenti TrE$ert tot cuactiune analgezica.
, +urentii de medie frec%enta sunt curentii sinusoidali cu frec%enta cuprinsa intre
6===,4=.=== z. 3in randul lor se folosesc curentii interferentiali ce au un efect
analgezic (;= . 4== z).
, +urentii de inalta frec%enta. In randul acestora %om a%ea undele scurte care au
unimportant efect analgetic si miorelaxant. Tot in aceasta categorie se intalnesc si
undeledecimetrice, ultrascurtele si ultra%ioletele doza eritem.
1ltrasunetele au efect analgetic o$tinut intr,un mod asemanator cu al curentilor de
&oasa frec%enta. 3easemenea electroterapia ofera si posi$ilitatea o$tinerii efectelor
de excitarea musculaturii, efect hiperemiant si decontracturant.
1ltrasunetul se %a aplica atat incamp continuu cat si in camp discontinuu.
Aplecarea in camp continuu se face cand a%emo unda ultrasonora longitudinala si
neintrerupta cu actiunea continua asupra mediului.Aplicarea in camp discontinuu
se face cand a%em o intrerupere ritmica a undeiultrasonore, se foloseste cu a&utorul
unui generator de impulsuri.
Tratamentele se pot efectua in doua modalitati! aplicand capul emitator prin
contact directasupra tegumentului, folosind ulei, gel, %aselina. +apul emitator se
plim$a circular saulinear fara a se apasa prea tare si cu %iteza foarte mica- tre$uie
sa fie mereu in contact perfect cu tegumentul, pozitionat %ertical si sa e%ite
proeminentele osoase sau regiunile $ine %ascularizate.
Aplicarea indirecta, in apa, se face cand a%em de tratat extremitatile,care anatomic
au multe suprafete neregulate si multe proeminente osoase. In acest caz,intr,o $aie
calduta se intoduce mana sau piciorul $olna% si capul emitator. 'e executamiscari
lente, liniare sau circulare la aproximati% 6 cm distanta de tegumente a%and gri&aca
suprafata emitatorului sa fie paralela cu tegumentul.
*agneto,diafluxul are o serie de efecte $enefice cum ar fi! accelereaza
cicatrizareadi%erselor plagi, grF$este %indecarea tesutului cutanat, realizeaza o
topire a calcificarilor organizate in structura partilor moi din $ursite si tendinite.
+urentul gal%anic . gal%anizarea simpla sau utilizarea curentului continuu cu
a&utorulelectrozilor (placi metalice de plum$ laminat de diferite dimensiuni in
functie de regimulde aplicare si de efectele de polaritate). 3e o$icei sunt
drepunghiulari cu marimi %ariindintre 8= si ;== cmG dar pot a%ea si forme speciale
(punctiformi, forma de ochelari).
*odalitati de asezare a electrozilor!
trans%ersala (electrozii sunt asezati de o parte si dealta a regiunii afectate),
longitudinala (asezati la distanta unul fata de celalat).
Intensitatea curentului este strans legata de sensi$ilitatea si toleranta tegumentului,
de e%olutia afectiunii, de marimea electrozilor si de durata aplicatiei.
3urata 6= de minute. Ritmul de aplicare si numarul procedurilor sunt %aria$ile
cudiagnosticul afectiunii.
Ionizarea este procedura prin care se introduce in organism, cu a&utorul
curentuluicontinuu, diferite su$stante medicamentoase cu actiune farmacologica.
Tehnica de aplicare! diferenta dintre ionogal%anizare si gal%anizarea simpla, consta
inim$i$area tesutului hidrofil ce im$raca electrozii cu o solutie medicamentoasa in
loc deapa simpla. Pentru o eficienta maxima polul acti% tre$uie sa fie mult mai mic
decat polul pasi%. Polul acti% este dependent de incarcarea electrica a solutiei
medicamentoase.'u$stantele incarcate cu semn @ se %or pune intotdeauna la
electrodul poziti%, iar celeincarcate cu semn . la polul negati%.Ex! la polul @ metale
(Li, +a, /e, 2n, +u), radicali amoniu, alcaloizi (histamina, cocaina,stricnina,
no%ocaina). La catod . halogenii (+l, <r, Iod), radicali acizi (Acid 'ulfuric,azotic,
salicilic). 'olutiile folosite se fac cu apa distilata, concentratia de ioni tre$uind
safie cat mai mica pentru ca disocierea electrolitica e cu atat mai puternica cu cat
solutiaeste mai diluata.
1ltra%ioletele.
3atorita faptului ca sensi$ilitatea la radiatii ultra%iolete este foarte diferita,in
functie de indi%id, de regiunea corpului, de %arsta si de alti factori, se recomanda
oatentie deose$ita in alegerea dozei.
<iodozimetria reprezinta masurarea timpului necesar pentru o$tinerea celui mai
sla$ eritem pe tegument si preceda in mod o$ligatoriu oricetratament cu
ultra%iolete.Tehnica de aplicare ! se aplica lampa la o distanta fixa de 8= cm fata
de regiunea deaplicat. <olna%ul este culcat in decu$it dorsal, se acopera celelalte
zone cu un cearsaf lasand li$era zona gleznei (aproximati% 4=H4= cm).
Aplicatiile de ultra%iolete in scopantalgic se fac cu succes in sechelele
postraumatice ale gleznei, dozele eritem indicatefiind cele moderat de 5,6 $iodoze.
Pentru $iodozimetrie se foloseste $iodozimetrul Gor$ace%.
TRATA*ENT1L PRIN *A'AI
Efectele fiziologice ale masa&ului asupra elementelor aparatului locomotor *asa&ul
exercita o serie de actiuni foarte utile asupra elementelor aparatului
locomotor!muschi, tendoane, fascii si apone%roze, teci tendinoase si alte formatiuni
fi$roase asupratesuturilor moi articulare si periarticulare si chiar asupra periostului
si osului.Prin masa&ul musculaturii scheleticii se influenteaza organismul in mod
su$stantial. Inacesti muschi se produc diferite fenomene fizice si chimice,
meta$olice sau energetice,care pot fi mai mult sau mai putin stimulate sau
incetinite prin mi&loacele noastre.Prin actiunea mecanica a mane%relor de masa&
executate staruitor si intr,un ritm %iu, putem im$unatati proprietatile functionale
ale muschilor, facand sa creasca excita$ilitateaconducti$ilitatea si contractilitatea
lor.
Prin tensiuni si destinderi alternati%e putem dez%olta elasticitatea muschilor, una
dintrecele mai importante proprietati ale lor.
Prin mane%re usoare executate intr,un ritm lent, putem o$tine relaxarea muschilor
incordati sua o$ositi.
Prin mane%rele de presiune sistoarcere, acti%am circulatia in %ene si capilare, %asta
retea %asculara care incon&oara sistra$ate musculatura scheletica. 'u$ influenta
acestor mane%re de masa& se largesccapilarele de rezer%a, creste de$itul sanguin
local si se accelereaza curentul de limfa.
*asa&ul are influenta e%identa asupra muschilor atrofici si atoni contracturati sau
traumatizati
*asa&ul tendoanelor si al tecilor tendinoase se executa, practic, odata cu masa&ul
muschilor. 'e folosesc indeose$i mane%re cu efect circulator (neteziri si
frictiunirelaxante) si se trateaza astfel unele leziuni si tul$urari care trec ne$agate
in seama.
Locul de insertie al tendoanelor pe os sau periost poate fi sediul unor complexe
leziuni situl$urari. Aceste insertii se maseaza cu $agare de seama, prin mane%re
$lande dar insistente.
Tendoanele si tecile tendinoase au un important rol static si dinamic.
*asa&ul lor are aceeasi importanta ca si masa&ul muschilor, iar uneori si mai mare.
3e acest lucrune dam seama cand la ni%elul lor se produc tul$urari traumatice,
inflamatii si alte procesede atrofie si de degenerescenta care necesita o atentie
deose$ita si un tratament de lunga durata.
*asa&ul articulatiilor necesita o tehnica adpatata la forma si structura definita a lor.
*asa&ul actioneaza si la nutritie in tesuturile articulatiei (piele, tesut con&uncti%,
%ase,ner%i, tendoane si muschi) la intretinerea supletii si rezistentei, conditii
indispensa$ile pentru o $una functionare articulara.
Efectele circulatorii si trofice ale masa&ului articular,aplicat direct pe capsula
articulara, si pe ligamentele care o insotesc in exterior, se resimt
si asupra mem$ranei sino%iale care o captuseste pe partea sa interna.
*asa&ul articular si acti%area circulatiei in musculatura si tesuturile din &urul si de
deasupra articulatiei,contri$uie la rezor$tia sau impregnarea in circulatia generala
a lichidelor seroase sau asangelui re%arsat in ca%itatea articulara.
Prin masa& si gimnastica medicala, se pre%in si se com$at! aderentele,
retractiile,cicatricile %icioase, depozitele patologice periarticulare si alte urme ale
accidentelor si $olilor articulare (traumatisme, reumatism, artrite si artroze)
care limiteaza miscarilenormale.
0asele $eneficiaza de efectele circulatorii si trofice ale masa&ului numai in mod
indirect, prin intermediul tesuturilor moi, pe care le acopera si in care se ramifica
reteaua%asculara si ner%oasa.Aceste efecte sunt mai sigure atunci cand sunt masati
muschii cu care oasele au legaturifunctionale. In acelasi fel se pot explica si
influentele masa&ului periostal asupracirculatiei sangelui si asupra nutritiei din
interiorul osului.3escrierea anatomica a regiunii
3escrierea anatomica a gam$ei.
3eose$im la gam$a doua regiuni! una anterioara, alta posterioara.
Regiunea anterioara a gam$ei cuprinde muschii extensori si peronierii. +reasta
ti$iei esteaccesi$ila pe toata intinderea ei si poate sa fie explorata cu degetele.
Pielea este su$tire si putin mo$ila. Tendoanele muschilor acestei regiuni se gasesc
in teci, care pot fi sa fieinteresate de procese inflamatoare.
*uschii se gasesc in lo&i osteofi$roase
Regiunea posterioara a gam$ei cuprinde toate partile moi care se gasesc
inapoia ti$iei si peroneului. In sus, regiunea este larga si con%exa, formand
moletul, iar in &os de%ine dince in ce mai ingusta, catre glezna.
Ea cuprinde doua lo&i musculare! una supeficiala carecontine muschii gemeni ce se
insereaza pe tendonul lui Ahile, plantarul su$tire sisolearul, alta profunda care
contine popliteul, gam$ierul posterior, flexorul comun aldegetelor si flexorul
propriu al degetului mare.
3escrierea anatomica a gleznei.
Glezna, sau gatul piciorului, cuprinde doua articulatii! peroneoti$iala inferioara si
ti$iotarsiana, impreuna cu toate partile moi pe care leincon&oara. Regiunea
anterioara este limitata lateral la maleola interna si maleola externa.Intre ele este
intins ligamentul inelar al tarsului su$ care trec dinauntru in afaratendoanele
gam$ierului anterior, extensorului propriu al degetului mare si al
extensoruluicomun. Intre grupul acestor tendoane si cele doua maleole se afla doua
depresiuni in carese afla direct su$ piele sino%iala articulara, accesi$ila astfel
masa&ului.
Regiunea poasterioara
prezinta de o parte si de alta cele doua maleole, la mi&loc tendonul lui Ahilecare se
insereaza pe calcai, iar intre ele, doua santuri profunde prin care trec
tendoanelemuschilor posteriori si laterali ai gam$ei. 'u$ tendonul lui Ahile se afla
o $ursa seroasa

, Grupul muschilor posteriori se maseaza la inceput prin netezire, de &os in
sus, cu o manasua cu doua. 1rmeaza framJntatul su$ forma de presiune,
stoarcere, mangaluire, ciupire,geluire. 3easemenea se poate aplica $aterea
cu partea cu$itala a mainii.
,
, *asa&ul articulatiei gleznei incepe cu netezirea care se poate executa cu
am$ele maini,urmata de presiune in zona perimaleolara si de fricitune a
articulatiei ti$iotarsiene.
, /rictiunea incepe cu tendonul lui Ahile, su$ maleola externa, apoi pe fata
dorsala si dinnou catre tendonul lui Ahile, pe su$ maleola interna.
*asa&ul piciorului
, Pentru masa&ul piciorului pacientul sta in decu$it dorsal cu mem$rul inferior
intins. Pe partea dorsala a piciorului se face netezirea, cu palma, a%and
degetele departate pentrufiecare metatarsian in parte, pornind de la %arful
degetelor $olna%ului catre glezna. Aicise face netezirea specifica gleznei, cu
cele doua police pornind de la mi&locul articulatieidupa care se ocolesc cele
doua maleole (interna si externa) concomitent.
Pe regiunea plantara . netezirea pieptene . se deruleaza pumnul de la radacina
pana la %arfuri peapone%roza plantara.
, Tot pe partea dorsala se mai fac geluirile ca forma de framantat.
+u degetele departate pe metatarsiene iar pe partea plantara se fac framantari cu
7 degete pemuschii tenari, hipotenari, $ureletul plantar si geluiri pe apone%roza
plantara de la $ureletul plantar pana la calcaneu./rictiunea se face tinand
contrapriza cu o mana pe calcaneu pornind cu pozitia deget peste deget, de
la mi&locul articulatiei tarsiene, ocolind maleola dupa care se schim$amana
contrapriza si se lucreaza pe partea cealalta. 'e face frictiunea si la calcaneu
lainsertia tendonului lui Ahile.
, /rictiunea se mai executa la toate articulatiileinterfalangiene cu policele
deasupra si aratatorul dedesu$t, cu miscari circulare la fiecarearticulatie.
, Tapotamentul se executa pe partea plantara cu o singura mana, cu
toateformele lui.
, >i$ratia se executa atat pe partea dorsala cat si pe partea plantara cu
palmaintreaga, realizand trenuri %i$ratorii succesi%e in lungul fi$rei
musculare cu efect sedati%.
, *asa&ul se incheie cu neteziri atat pe partea dorsala a piciorului (cu
palma intreaga) cat si pe partea plantara (netezirea pieptene).*o$ilizarea
articulatiilor (Dinetoterapia) este de 6 feluri! pasi%a, acti%a si acti%a
curezistenta. In cazul gleznei se fac miscari cu incarcare de greutati.
*iscarile passi%e
, Tinem cu o mana contrapriza pe metatars, iar cu cealalta, pe toate
degetele se face flexia plantara (extensia) apoi flexia dorsala a piciorului pe
gam$a, flexia laterala (dreapta sistanga), chiar departand si apropiind
degetele, pronatia, supinatia si circumductia. 'e mai poate face si elongatia
pentru fiecare deget in parte sau a$ductia si adductia intre degete.Pentru
glezna, miscarile pasi%e sunt! cu o mana se tine contrapriza pe partea
inferioara agam$ei, iar cu cealalta mana priza pe oasele tarsiene si se face
flexia dorsala pe gam$a ala$ei piciorului, apoi flexia plantara (extensia)
flexia laterala stanga si dreapta, pronatia sisupinatia, elongatia si
circumductia.*iscarile acti%e!

'unt aceleasi miscari ca si cele pasi%e, cu deose$irea ca miscFrile le executa
$olna%ul iar maseurul le dicteaza.
*iscarile acti%e cu rezistenta
'unt pentru flexie dorsala, maseurul tinand contrarezistenta cu mana pe partea
dorsala a plantei. Pentru flexie plantara maseurul tine rezistenta pe partea plantara
iar pentru flexialaterala tine contrarezistenta pe partea opusa miscarii.
Gimnastica medicala
'e fac!, exercitii de flexie a degetelor urmate de relaxare
exercitii de extensie a degetelor urmate de relaxare
, exercitii de flexie a piciorului, exercitii de extensie a piciorului
, exercitii de circumductie, exercitii cu $icicleta ergometrica, cu la$a piciorului
fixata pe pedala
, exercitii de poliDineto,recuperare
, exercitii de flexie plantara si dorsala cu contrarezistenta
, exercitii de a$ductie a piciorului, exercitii de apucare a unei %ergele de lemn cu
degetele piciorului
, exercitii de apucare a unui prosop intins pe o suprafat neteda, exercitii de ridicare
pe %arfurile picioarelor, alternati%e
, exercitii de mers pe %arfuri inainte si inapoi
, exercitii de mers pe calcaie inainte, exercitii de mers incrucisat
, exercitii de mers pe loc, intre doua $are paralele
TERAPIA 0+1PATI0NALA

Reprezinta o metoda complexa de tratament si de recuperare a unor afectiuni fizice
saumentale care utilizeaza munca sau orice alta ocupatie in %ederea corectarii
saucompensarii deficientelor functionale.
Toate acti%itatile recomandate in cadrul terapieiocupationale sunt prescrise de
medic si aplicate $olna%ilor de catre terapistii ocupationali.
Terapia ocupationala este complementara Dinetologiei medicale si reprezinta
elementulcentral al recuperarii socio,profesionale (etapa a doua a recuperarii)
permitandameliorarea insuficientei de forta musculara sau de
amplitudine articulara.
1tilizand indeose$i miscarile glo$ale (lanturi cinematice), terapia ocupationala
poate a%ea un efectstimulant spre exemplu asupra unei glezne si al unui picior cu
sechele postraumatice,contri$uind la reeducarea gestului,respecti% a mersului,
care reprezinta forma cea maiexpresi%a si complexa a motricitatii.
Principalele acti%itati sau tehnici sunt!
, tehnici de $aza (ceramica, tamplarie, tesatorie, croitorie, olarit etc)
, tehnici complementare ce constau in confectionarea unor articole din carton,
piele,hartie etc.
, tehnici de recuperare reprezentate de acti%itatile care urmaresc
do$andireaindependentei cotidiene a pacientilor (im$racat, alimentare, sarcini
mena&ere)
, tehnici de expresie utilizate pentru pacientii cu pro$leme mentale sau cu sechele
postA>+, traumatisme craniocere$rale (acti%itati de scris, desenat, aran&amente
florale etc)Planul terapeutic pentru un $olna% cu sechele postraumatice ale gleznei
0$iecti%e!, determinarea scopului final pe termen lung al asistentei ce urmeaza a fi
aplicate.
'e sta$ileste de catre pacient si familie cat si de tearpist care %a a%ea in
%edere dorinteleexprimate cat si capacitatile fizice ale pacientului. Ex! sa se a&ute
singur, sa nu mai cearaa&utorul familiei, sa poata merge din nou la ser%iciu sau sa
isi gaseasca altul.
, 'ta$ilirea domeniului in care pacientul isi realizeaza scopul final si ni%elul
ce se presupune a fi atins . domenii ale acti%itatii umane (arii de
performanta)!C Acti%itatile %ietii zilnice. Ex! im$racat,dez$racat, incaltat,
descaltat.C Acti%itati profesionale accesi$ile. Ex! in functie de profesia
detinuta inainte, se poaterecalifica in croitorie (neaparat la masina de cusut
cu pedala), olarit sau sa si,o recastige.
C Acti%itati de agrement. Ex! daca este o persoana acti%a si nu sedentara, poate
practicainotul, dansul, plim$atul cu $icicleta sau chiar hidro$icicleta.
TRATA*ENT1L <ALNE0L0GI+ (APE *INERALE, NA*0L1RI)
Apele oligominerale se impart in!
, Ape aDratopege cu temperatura la iz%or su$ 5= o +.
, Ape aDratoterme cu temperatura de peste 5= o + la iz%or.
Aceasta categorie de apeminerale se utilizeaza cu predilectie in cura externa.
*ecanismele de actiune si efecteleterapeutice sunt legate de factorul termic,
mecanic si de su$stantele a$sor$itetranstegumentar. 'e indica in afectiuni
posttraumatice ale aparatului locomotor.
'tatiuni principale! <aile /elix (7: o +), <aile 4 *ai (75 o +), >ata de Ios (68,6:
o +), Geoagiu(64,69 o +), *oneasa (65 o +).Apele alcalino . teroase sunt cele ce
contin cationi de calciu . magneziu, in com$inatiecu anionul $icar$onic.
'e indica in procesele de decalcifiere (calusuri osoase incompletconsolidate,
osteoperoze dupa imo$ilizari).
Namolurile
. Proprietati fizice!
, greutatea specifica (datorita continutului de minerale)
, hidropexia (capacitatea de retinere a apei)
, termopexia (conser%area calorica) . proprietatea de a a$sor$i si de a pastra
caldura.
, Plasticitatea . proprietatea de a se intinde si de a se mula pe suprafata corpului
Tehnica de aplicare . metoda ce amai utilizata este impachetarea si consta in
acoperirea partiala sau totala a $olna%ului cu un strat de 5 , 5,8 cm cu namol.
<aile de namol se aplica la 69 . 7= o +, iar cataplasmele sunt aplicatii locale pe
suprafete limitate latemperatura 78 . 8= o +. 0nctiunile cu namol si expunerile la
soare sunt uitilizate si ele.Indicatii . afectiuni ale aparatului locomotor.'tatiuni .
Namolurile sapropelice se gasesc pe fundul lacurilor
Tratament sindrom canal carpian
Compresiunea nervului median din interiorul tunelului carpian este patologia care rezulta in
urma semnelor si simptomelor sindromului de canal carpian. Compresiunea nervilor poate
duce la durere, ischemie, determinand cianoza si furnicaturi la nivelul falangelor cuprinzand
(policele, indexul, mediusul), iar intr-un timp indelungat poate duce la atrofia eminentei
tenare. Sindromul de canal carpian este cel mai frecvent obturator al nervilor din organism,
practic, jumatate din toate cazurile de sindrom de canal carpian, apar la pacientii cu varsta
cuprinsa intre 4 si ! de ani, predominant la femei, acestea fiind afectate intr-o proportie de
aproximativ "#.
$rincipalele beneficii ale tratamentului
%meliorarea si disparitia durerii
&mbunatatirea mobilitatii articulare
&mbunatatirea tonusului musculaturii palmare si a fetei dorsale a mainii
Cresterea fortei si a rezistentei musculare
%meliorarea circulatiei sanguine
$revenirea hipotoniei, si chiar a atrofiei musculare
'efacerea prehensiunii
(ezvoltarea progresiva a miscarilor complexe si dinamice ale membrului superior si ale
mainii
&ncarcarea progresiva pentru cresterea rezistentei
$revenirea evolutiei bolii
$roceduri de tratament efectuate
Procedura de kinetoterapie, asociata cu terapia ocupationala, are o intensa
preocupare in ceea ce priveste ameliorarea durerilor, combaterea paresteziilor, redarea
mobilitatii a tuturor miscarilor articulare si conservarea troficitatii musculare. $ermiterea
reluarii miscarilor cu mana respectiva, dar si prevenirea evolutiei bolii si aparitia
complicatiilor, sunt alte importante obiective ale )inetoterapiei. *inetoterapia privind
tratamentul sindromului de tunel carpian se realizeaza in functie de gravitatea afectiunii,
tinandu-se cont si daca exista sau nu leziuni nervoase sau alte boli sistemice.
Procedura de electroterapie, la fel ca si )inetoterapia se adapteaza in functie de
forma clinica si de stadiul de evolutie a afectiunii si priveste ameliorarea simptomatologiei
existente. $entru calmarea durerilor si prevenirea hipotoniei si mai ales atrofiei musculare,
electroterapia utilizeaza curenti interferentiali, curenti de joasa si de medie frecventa, curenti
diadinamici, pentru proprietatile acestora+ antialgice, stimulante, trofice, etc. ,erapia cu
ultrasunete poate fi si ea inclusa in aceste proceduri. -a utilizeaza sunetele pentru a crea
caldura, aceasta reducand durerea din tesuturile moi, in special din tendoane.
Procedura de laser terapeutic actioneaza in profunzimea tesuturilor, stimuleaza
circulatia sanguina, si intervine in cresterea metabolismului celular.
Procedura de masaj terapeutic are o actiune de sedare (calmare) asupra algiilor,
activeaza circulatia locala, circulatia in teaca nervilor, decongestioneaza teaca nervilor si
tesuturile inconjuratoare, precum favorizeaza nutritia si refacerea functionala a acestora.
'ecomandari pentru un efect terapeutic maxim
&mplicati-va activ si intr-un mod optimist in procesul de recuperare.
'espectati cu strictete programarile la sedintele de tratament.
-vitati suprasolicitarea si alocati pauze sau perioade de relaxare pe parcursul activitatilor
lucrative.
-fectuati acasa cu constiinciozitate exercitiile recomandate de terapeut
Chiar daca apar usoare dureri pe perioada procesului de recuperare, nu intrerupeti
tratamentul.
Continuati tratamentul pana la capat chiar daca efectele benefice nu se observa de la
primele sedinte.
.tilizati orteza pentru incheietura mainii, conform recomandarilor medicului, chiar daca
initial aceasta nu pare foarte confortabila, deoarece astfel se va reduce foarte mult din
presiunea la care este supusa incheietura.
'aspunsuri la intebari frecvente despre tratament
In ce consta tratamentul pentru sindrom de canal carpian?
,ratamentul pentru sindromul de canal carpian consta in aplicarea procedurilor terapeutice
mai sus mentionate, pentru fiecare sedinta de tratament.

De cate sedinte de tratament am nevoie pentru tratarea sindromului de
canal carpian?
&n functie de starea fiecarui pacient in parte, de particularitatile afectiunii, terapeutul va stabili
si numarul de sedinte necesare. (e cele mai multe ori, sunt suficiente /0-/1 sedinte de
tratament.

Care este frecventa de efectuare a sedintelor in tratarea sindromului de
canal carpian?
'ecomandam ca sedintele de tratament pentru sindromul de canal carpian sa fie efectuate de
minim patru ori pe saptamana pentru un efect terapeutic maxim si care sa se pastreze in timp.

Cat dureaza o sedinta de tratament pentru sindromul de tunel carpian?
(urata unei sedinte de tratament pentru sindromul de tunel carpian, este de aproximativ 1
de minute.

Cum sa ma pregatesc pentru sedinta de tratament?
Se recomanda o imbracaminte lejera si incaltaminte de sport curata, care nu este purtata si
afara.

Cand vor fi vizibile beneficiile tratamentului pentru sindrom de tunel
carpian?
2eneficiile maxime ale tratamentului se vor observa dupa terminarea acestuia. $rogresele vor
fi insa vizibile pe tot parcursul recuperarii.

Se vor pastra in timp efectele benefice ale tratamentului?
3unctiile recastigate in urma tratamentului vor fi pastrate in timp.

Voi beneficia de consiliere pe parcursul recuperarii?
,oti clientii nostri beneficiaza de consiliere pe tot parcursul procesului de recuperare. 4ferim
de asemenea consiliere gratuita si dupa efectuarea tratamentului.

Voi putea relua activitatile zilnice dupa recuperarea redorii articulare?
&n mod normal, da. 4data ce mobilitatea articulatiilor, forta musculara, si coordonarea vor fi
recuperate iar durerea nu va mai fi prezenta, se pot relua activitatile zilnice normale.

Va trebui sa repet tratamentul in viitor?
(aca nu apar probleme neprevazute si totul decurge in mod normal, nu este necesar un nou
tratament pe viitor.


Tratament epicondilita
-picondilita se manifesta prin durere si sensibilitate la nivelul tendoanelor din vecinatatea
epicondilului lateral sau medial al humerusului. &n functie de localizarea afectiunii epicondilita
poate fi laterala sau mediala. -picondilita laterala mai poarta denumirea de 5cotul
tenismenului5, fiind mai frecventa la jucatorii de tenis, care isi misca incorect cotul,
suprasolicitand tendonul extensor. -picondilita mediala este mai putin frecventa decat cea
laterala si mai este numita si 5cotul jucatorului de golf5, deoarece se intalneste mai ales la
persoanele care practica acest sport, dar si la inotatori. (urerea in epicondilita mediala este
mai accentuata la miscarile de apucare, iar simptomatologia include durere pe grupul
muscular de flexie, pronatie si astenie musculara.
$rincipalele beneficii ale tratamentului
%meliorarea si chiar eliminarea durerii in epicondilita
$revenirea si combaterea inflamatiei locale
Cresterea mobilitatii articulare
(ezvoltarea progresiva a miscarilor complexe si dinamice ale memebrului superior
&mbunatatirea tonusului musculaturii flexoare, extensoare, pronatoare si supinatoare
&mbunatatirea circulatiei sanguine si a troficitatii locale
Stimularea regenerarii tisulare
Cresterea fortei musculare si a rezistentei
$revenirea aderentelor articulare
'evenirea rapida la activitatile cotidiene
$roceduri de tratament efectuate
Procedura de kinetoterapie, abordeaza tratamentul epicondilitei in trei etape, in mod
progresiv in functie de starea clinica a afectiunii. &n faza acuta, urmareste calmarea durerilor,
prevenirea inflamatiilor si combaterea hipotrofiei musculare. *inetoterapia introduce miscari
pentru cresterea mobilitatii si flexibilitatii la nivelul pumnului si cotului (miscari de flexie si
extensie), exercitii pentru intretinerea tonusului si a fortei musculare prin contractii izometrice
vizand flexia, extensia de cot si pumn, precum si exercitii de pronatie si supinatie. &n faza
subacuta - obiectivele tratamentului )inetic sunt+ intretinerea flexibilitatii, cresterea fortei si a
rezistentei musculare, refacerea activitatilor functionale si revenirea in activitate. ,reptat,
)inetoterapia introduce exercitii de intensitate mai crescuta precum si activitati mai solicitante
sau chiar activitati sportive.
Procedura de electroterapie pentru calmarea durerilor si prevenirea inflamatiilor,
vine in ajutorul pacientului prin formele de curent antialgice, miorelaxante, decontracturante
si antiiflamatorii.
Procedura de laser terapeutic stimuleaza circulatia, stimuleaza secretia de lichid
sinovial, reduce procesele aderentiale intraarticulare, creste metabolismul celular si grabeste
vindecarea.
Procedura de masaj terapeutic completeaza eficient programul de recuperare prin
procedeele principale, avand ca prim scop reducerea durerilor si a inflamatiilor. 6asajul este
foarte eficient in tratamentul epicondilitei, obtinand importante efecte analgetice,
antiinflamatorii, trofice, circulatorii, etc. 6asajul terapeutic are ca efect si cresterea mobilitatii
osteoarticulare, cresterea tonusului muscular, deasemenea combate contracturile musculature,
generate de existenta durerii.
'ecomandari pentru un efect terapeutic maxim
&mplicati-va activ si intr-un mod optimist in procesul de recuperare.
'espectati cu strictete programarile la sedintele de tratament.
%tunci cand va este recomandat, efectuati acasa cu constiinciozitate exercitiile date de
catre terapeutul dumneavoastra.
Continuati tratamentul chiar daca uneori apar dureri usoare pe parcursul acestuia.
Continuati tratamentul pana la final, chiar daca efectele benefice nu se observa de la
primele sedinte.
'aspunsuri la intebari frecvente despre tratament
In ce consta tratamentul epicondilitei?
,ratamentul epicondilitei consta in aplicarea procedurilor terapeutice mai sus mentionate,
pentru fiecare sedinta de tratament.

De cate sedinte de tratament am nevoie pentru tratarea epicondilitei?
&n functie de gradul de afectare al fiecarui pacient in parte, de starea fiecarui caz, terapeutul va
stabili si numarul de sedinte necesare. (e cele mai multe ori, sunt suficiente /0-0 sedinte de
tratament.

Care este frecventa de efectuare a sedintelor in tratarea epicondilitei?
Se recomanda efectuarea a minim trei sedinte pe saptamana, insa ideal ar fi sa efectuati aceste
sedinte de cinci ori pe saptamana.

Cat dureaza o sedinta de tratament pentru epicondilita?
(urata unei sedinte de tratament pentru epicondilita, este de aproximativ ! de minute.

Cum sa ma pregatesc pentru sedinta de tratament?
Se recomanda o imbracaminte lejera si incaltaminte de sport curata, care nu este purtata si
afara.

Cand vor fi vizibile beneficiile tratamentului pentru epicondilita?
2eneficiile maxime ale tratamentului se vor observa dupa terminarea acestuia. $rogresele vor
fi insa vizibile pe tot parcursul recuperarii.

Se vor pastra in timp efectele benefice ale tratamentului?
3unctiile recastigate in urma tratamentului pentru epicondilita vor fi pastrate in timp.

Voi beneficia de consiliere pe parcursul recuperarii?
,oti clientii nostri beneficiaza de consiliere pe tot parcursul procesului de recuperare.
(easemenea, oferim consiliere gratuita si dupa efectuarea tratamentului.

Imi voi putea relua activitatile zilnice dupa tratarea epicondilitei?
(a. 4data ce durerea este eliminata, inflamatiile nu sunt prezente, mobilitatea articulatiilor,
forta musculara, vor fi recuperate iar contractura musculara nu va mai fi prezenta, se pot relua
activitatile zilnice normale.

Va trebui sa repet tratamentul in viitor?
(aca nu apar probleme neprevazute, nu este necesara repetarea tratamentului.
Tratament redoare articulara
$rin redoare articulara se intelege limitarea mai mult sau mai putin importanta a miscarilor
articulare. &n redoarea articulara apare o dificultate in realizarea unei miscari, insa aceasta re
poate realiza. (in fericire, redoarea articulara raspunde bine la tratament iar beneficiile sunt
de durata. -ste cauzata de modificari la nivelul tesuturilor moi periarticulare care duc la
cresterearezistentei, la alungirea fibrelor de colagen si a celor musculare. 7a instalarea unei
redori articulare, participa capsula articulara si ligamentele (4"#), fascia musculara (4/#),
tendonul (/#), pielea (0#). 3actorul determinant al redorii articulare este lipsa de miscare pe
intreaga amplitudine, sau8 si perioade prelungite de repaus, perioade de imobilizare, ca
urmare a fracturilor si luxatiilor. 'edoarea articulara netratata, sau tratata incorect, poate duce
la o anchiloza, iar anchiloza este ireversibila.
'edorile articulare pot avea multiple cauze. 7a nivelul umarului redoarea articulara poate fi
determinata de aparitia unei hernii de disc cervicale. 'edoarea articulara la nivelul membrului
superior poate fi intalnita in stadiul de debut al unei poliartrite reumatoide. &n artrita
psoriazica, cele mai afectate articulatii sunt articulatiile interfalangiene. %ceasta afectiune se
manifesta printr-o tumefactie articulara cu redoare articulara matinala. %rtrita cu poliartralgie
migratorie a articulatiilor mici ale mainii, incheieturii mainii, cotului, prezinta de asemenea
redoare si tumefiere articulara. 'edoarea articulara la nivelul membrului superior este
intalnita si in sindromul 9unter.
$rincipalele beneficii ale tratamentului
'ecuperarea mobilitatii articulare
%meliorarea si disparitia durerii la mobilizare
'ecuperarea fortei musculare
'uperea aderentelor si a retracturilor intraarticulare
Streatching-ul elementelor moi periarticulare
&ndepartarea edemelor si a tumefierilor
Stimularea secretiei de lichid sinovial
(ezvoltarea progresiva a miscarilor complexe si dinamice
&ncarcarea progresiva pentru cresterea rezistentei
&mbunatatirea stabilitatii articulare
$roceduri de tratament efectuate
Procedura de kinetoterapie, prin intermediul exercitiilor fizice atent dozate si
controlate, este absolut necesara pentru mentinerea lubrefierii articulare, incetinind limitarea
progresiva a amplorii miscarilor articulare si conservarea troficitatii musculare. .n program
)inetoterapeutic trebuie inclus intotdeauna in orice schema de tratament a redorilor articulare,
orientarea programului facandu-se in functie de stadiul clinico-anamoto-functional al
afectiunii care a determinat redoarea articulara. 6obilizarile articulare sunt recunoscute
pentru mentinerea sau ameliorarea amplitudinilor de miscare, deasemenea posturarile
completeaza programul de lupta impotriva redorii articulare. Se pot utiliza cu folos unele
tehnici de facilitare neuro-musculara proprioceptiva, cum ar fi+ alternanta contractie
izometrica : izotonica, stabilizarea ritmica, tehnica hold - relax. %sadar, mobilizarile,
posturarile si exercitiile fizice atent dozate si controlate, sunt absolut necesara pentru
mentinerea lubrefierii articulare, incetinind limitarea progresiva a amplorii miscarilor
articulare si conservarea troficitatii musculare. 6obilizarile sunt miscari pasive executate
foarte lent, aplicate progresiv, in pasi mici, evitand fortarea excesiva a mobilitatii la o
rezistenta mai mare. Scopul mobilizarilor articulare este in primul rand de-a creste
amplitudinea de miscare si de-a reduce durerea. $osturarile, reprezinta pozitii ale intregului
corp sau ale unor parti ale acestuia, impuse sau mentinute voluntar, pentru un anumit timp in
scop terapeutic. 7a nivelul articulatiilor, posturarile scad redorile, prin mentinerea
segmentelor articulare in pozitii relaxante, de combatere a durerii produsa de intinderea
partilor moi ale articulatiei, pozitii functionale, de maxima utilitate articulatiilor etc. .n
program )inetoterapeutic trebuie inclus intotdeauna in orice schema de tratament a redorilor
articulare, orientarea programului facandu-se in functie de stadiul clinico-anamoto-functional
al afectiunii care a determinat redoarea articulara. Se recomanda ca programul )inetic sa
debuteze prin mobilizarea pasiva a articulatiei. &n acest fel, )inetoterapeutul ia contact direct
cu articulatia afectata, intra in comunicare cu pacientul, asigurand totodata o buna colaborare
pe durata programului complex de recuperare.
Procedura de electroterapie, la fel ca si )inetoterapia se adapteaza in functie de forma
clinica si de stadiul de evolutie a afectiunii care a determinat redoarea articulara. $entru
calmarea durerilor si prevenirea inflamatiilor, electroterapia utilizeaza curenti interferentiali,
curenti de joasa frecventa, curenti diadinamici, pentru proprietatile acestora+ antialgice,
miorelaxante, decontracturante si antiiflamatorii.
Procedura de laser terapeutic actioneaza in profunzimea tesuturilor,stimuleaza
secretia de lichid sinovial, stimuleaza circulatia, reduce procesele aderentiale intraarticulare, si
deasemenea creste metabolismul celular.
Procedura de masaj terapeutic are o actiune de sedare sau calmare asupra algiilor si
redorilor articulare cat si musculare. 6asajul terapeutic reda supletea tesuturilor, reduce
aderentele si combate redorile articulare. 6asajul ofera importante efecte analgetice,
circulatorii si trofice, fapt pentru care se determina cresterea mobilitatii articulare. (atorita
efectelor benefice ale masajului, redorile articulare sunt combatute, articulatia isi
redobandeste intreaga amplitudine de miscare astfel, obtinandu-se unghiurile functionale de
miscare.
'ecomandari pentru un efect terapeutic maxim
&mplicati-va activ si intr-un mod optimist in procesul de recuperare.
'espectati cu strictete programarile la sedintele de tratament.
;u fortati membrul afectat si evitati in general suprasolicitarea.
-fectuati acasa cu constiinciozitate exercitiile recomandate de terapeut.
Chiar daca apar usoare dureri pe perioada procesului de recuperare, nu intrerupeti
tratamentul.
Continuati tratamentul pana la capat chiar daca efectele benefice nu se observa de la
primele sedinte.