Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CANOANE
Canoanele - sau epitimiile - sunt hotrte, luate de-a lungul istoriei Bisericii, de obicei n sinoade ale
episcopilor Bisericii sau de unii Sfinti Printi cu mare autoritate, ale cror nvtturi si rnduieli au fost
acceptate de Biseric ulterior. Canoanele nu sunt pedepse aplicate celor care au fcut un lucru ru - cum
adeseori se ntelege -, ci au un rol terapeutic, ele avnd drept scop vindecarea sufletului omenesc
afectat de pcate. Pentru a iesi dintr-o stare sufleteasc negativ, rea, omul trebuie s urmeze o
anumit cale, care presupune de cele mai multe ori oprirea de la Sfnta mprtsanie nsotit de
efectuarea unor gesturi care s concretizeze starea de prere de ru pentru pcatele svrsite.
Sfnta mprtanie este actul comuniunii depline, al ntlnirii cu Dumnezeu. Or, nu putem s mergem la
ntlnire cu Dumnezeu ntr-o stare n care L-am suprat foarte ru, svrind fapte neplcute Acestuia.
Trebuie mai nti s ne mpcm cu El, cerndu-I iertare si artndu-I prin gesturi concrete c ne pare
ru pentru ceea ce am fcut. Pentru aceasta, avem nevoie de o anumit stare sufleteasc, la care
ajungem si prin mplinirea canoanelor pe care ni le dau duhovnicii.
Canoanele sunt ca medicamentele. Ele nu se dau tuturor bolnavilor la fel, ci sunt prescrise de duhovnici
fiecrui credincios, n functie de multi factori, avndu-se n vedere sntatea lui sufleteasc.
Pe cele care dau doctorii lepdtoare de ft (provocatoare de avort) si pe cele care primesc otrvuri
pierztoare (omortoare) de prunci le supunem pedepsei ucigasului.
Pe femeile care sunt desfrnate si-si omoar ftul si se ndeletnicesc cu pregtirea mijloacelor de avort
hotrrea de mai nainte le-a oprit pn la iesirea din viat, si aceast hotrre se tine ndeobste. Dar,
gsind ceva spre a le trata mai blnd, am hotrt ca vreme de zece ani s mplineasc n penitent,
potrivit treptelor hotrte.
Cea care omoar ftul prin mestesugire se supune pedepsei uciderii, si la noi nu este dup subtilitatea
expresiunii de ft format sau neformat; cci aici se osndeste nu numai pentru cel ce se va naste, ci
pentru c si pe sine s-a primejduit; cci mai de multe ori mor femeile n acest fel de ncercri. Dar, pe
lng aceasta se mai adaug si omorrea ftului, alt ucidere dup intentia celor ce ndrznesc aceasta.
Dar nu trebuie s se ntind pocinta lor pn la moarte, ci s se primeasc dup un termen de zece ani,
dar vindecarea s se hotrasc nu dup timp ci dup chipul pocintei.
Vasile cel Mare, n canonul al doilea si al optulea, spune c femeile care stric cu mestesugiri pe feti n
pntece, precum si cele ce dau si iau doctorii pentru ca s-i piard si ca fetii nainte de vreme s cad
afar, s se primeasc dup un termen de zece ani. Noi ns hotrm ca acestora s li se dea cel mult
pn la cinci ani, sau si trei ani.
Femeia care adoarme asupra pruncului si-l neac, dup trei ani se nvredniceste de mprtsanie,
ndeprtndu-se n zilele rnduite de crnuri si de brnz si celelalte svrsindu-le cu osteneal. Iar dac
din lenevire si din nenfrnarea nsctorilor s-a ntmplat aceasta, se aseamn cu uciderea
intentionat. Dac ns din viclenia vrjmasului, atunci fapta este vrednic de iertare. Totusi, si aceasta
are nevoie de epitimii potrivite; cci din cauza altor greseli s-a ntmplat aceast prsire.
Femeii care nu se ngrijeste de ftul su, ci din cauza neglijentei dnsei avorteaz, i se d pedeaps
pentru ucidere premeditat.
De stiut:
Femeia care a lepdat pruncul cu voie trebuie s mearg nentrziat la duhovnic si s-si mrturiseasc
pcatul. Femeia care leapd fr de voie pruncul s mearg de asemenea la preot fr ntrziere,
pentru a i se citi rugciunea de dezlegare.