Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3/2009
PUBLIC ORDER IN
INTERNAIONAL PRIVAT
Rezumat:
Aplicarea unei legi strine, n mod normal
aplicabil conform regulilor de conflict, poate fi
refuzat de tribunal dac legea strin contrazice
principiile fundamentale ale ordinului juridic
naional. Coninutul noiunii de ordin public al
dreptului internaional privat este al principiilor
fundamentale ale legii lor, aplicabile n relaiile
juridice de drept internaional privat. Procedural, ea
se manifest prin excepia ordinului public
internaional.
Abstract:
L'application
d'une
loi
trangre,
normalement applicable conformment aux rgles en
conflit, peut tre refuse par le tribunal si la loi
trangre est contraire aux principes fondamentaux
de l'ordre juridique national. Le contenu de la notion
de l'ordre public de droit international priv est des
principes fondamentaux de la loi du for, applicables
dans les les relations juridiques de droit international
priv. Procdural elle se matrialise par lexception
dordre public international.
public,
lege,
Aplicarea
unei
legi
strine,
competent potrivit normelor conflictuale,
poate fi refuzat de instana de judecat dac
legea
strin
contravine
principiilor
fundamentale ale ordinii juridice naionale.
Ordinea public de drept internaional privat
romn este format din ansamblul
principiilor fundamentale de drept ale statului
romn, aplicabile n raporturile juridice cu
element de extraneitate1. Astfel, coninutul
noiunii de ordine public de drept
internaional privat l constituie principiile
fundamentale de drept ale statului forului,
aplicabile n raporturile juridice de drept
internaional privat. Acest coninut se
determin de ctre instana de judecat2. n
unele cazuri, legiuitorul romn nsui
stabilete explicit normele juridice a cror
nclcare constituie un temei de invocare a
ordinii publice de drept internaional privat
romn i, deci, de nlturare de la aplicare a
legii strine contrare3.
Procedural ea se materializeaz prin
Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 3/2009
147
Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria Litere i tiine Sociale, Nr. 3/2009
Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 3/2009
148
Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria Litere i tiine Sociale, Nr. 3/2009
Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 3/2009
149
Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria Litere i tiine Sociale, Nr. 3/2009
Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 3/2009
150
Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria Litere i tiine Sociale, Nr. 3/2009
Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 3/2009
151
Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria Litere i tiine Sociale, Nr. 3/2009
Bibliografie
I. Chelaru, Gh. Gheorghiu, Drept
internaional privat, Editura C. H. Beck,
Bucureti, 2007
I. Filipescu, A. Filipescu, Tratat de drept
internaional privat, Editura Universul
Juridic,Bucureti, 2005
M. Mihil, Elemente de drept
internaional public i privat, edit. All Beck,
Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 3/2009
152
Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria Litere i tiine Sociale, Nr. 3/2009
Bucureti, 2001
D. Al. Sitaru, Drept internaional privat,
Editura Lumina Lex, Bucureti, 2000
O. Ungureanu, C. Jugastru, Manual de
drept internaional privat, Editura All Beck,
Bucureti, 1999
Legea 105/1992 cu privire la reglementarea
raporturilor de drept internaional privat
Potrivit dispoziiilor art. 8, alin. 1 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept
internaional privat, aplicarea legii strine se nltur: dac ncalc ordinea public de drept internaional privat
sau dac a devenit competent prin fraud. n conveniile internaionale care constituie izvoare ale dreptului
internaional privat, ordinea public este prevzut n linii generale. Astfel, n Convenia de la New-York pentru
recunoaterea i executarea sentinelor arbitrale strine din 1958, n art. V, alin. 2, lit. b prevede c recunoaterea
i executarea unei sentine arbitrale strine poate fi refuzat, printre altele, dac este contrar ordinii publice a
statului solicitat. De asemenea, n Statutul FMI n art. VIII, ali. 2, lit. b se arat: Contractele de schimb valutar
care privesc moneda unui stat membru i care sunt contrare reglementrii din acel stat referitoare la schimb,
reglementare meninut sau impus n conformitate cu acest Statut, vor fi neexecutorii pe teritoriul oricrui stat
membru.
2
Instana de judecat va stabili cnd o norm din sistemul de drept romn consacr un principiu juridic
fundamental al statului nostru, astfel nct nclcarea lui de ctre legea strin competent n spe poate s
justifice nlturarea acestei legi de la aplicare.
3
Ex. art. 18, alin. 2 din Legea 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat,
care consacr caracterul de ordine public de drept internaional privat al principiului libertii de a ncheia o
cstorie pentru cetenii romni. Textul precizeaz c, dac una din legile strine care constituie legea naional
a oricruia dintre viitorii soi, la care trimite norma conflictual privind condiiile de fond ale cstoriei, din art.
18, alin. 1, prevede un impediment la cstorie care, potrivit dreptului romn, este incompatibil cu libertatea de a
ncheia o cstorie, acel impedimet va fi nlturat ca inaplicabil, n cazul n care unul din viitorii soi este
cetean romn i cstoria se ncheie pe teritoriul Romniei.
4
O. Ungureanu, C. Jugastru, Manual de drept internaional privat, Edit. All Beck, Bucureti, 1999, p. 48.
5
D. Al. Sitaru, Drept internaional privat, Edit. Lumina Lex, Bucureti, 2000, p. 116.
6
n literatura de specialitate au fost formulate mai multe opinii privind cazurile n care poate interveni ordinea
public n dreptul internaional privat precum: legea strin este contrar unei anumite politici legislative a
forului, legea strin contravine concepiei statului forului despre justiie sau moral, legea strin aduce
prejudicii relaiilor internaionale etc. ( I. Filipescu, A. Filipescu, Tratat de drept internaional privat, Edit.
Universul Juridic,Bucureti, 2005, p. 117).
7
Astfel, n unele ri n care nu se admite divorul sau se admite n condiii restrictive, o aciune de divor a unor
strini va fi respins ca fiind contrar ordinii publice a forului. Art. 22 din Legea 105/1992 cu privire la
reglementarea raporturilor de drept internaional privat prevede c dac legea strin determinat potrivit
dreptului internaional privat romn nu permite divorul sau l admite n condiii deosebit de restrictive, se aplic
legea romn, n cazul n care unul din soi este la data cererii de divor, cetean romn.
8
Ex. n Spania, dup cderea regimului lui Franco a fost acceptat recunoaterea hotrrilor de divor pronunate
n strintate sau dup intrarea n vigoare n 1975 a dispoziiilor privind divorul prin consimmnt mutual, n
Frana se accept de asemenea recunoaterea divorului n strintate.( O. Ungureanu, C. Jugastru, op. cit., p.
51).
9
I. Filipescu, A. Filipescu, op. cit., p. 116.
10
n dreptul intern, ordinea public arat caracterul imperativ al unei norme juridice de la care prile nu pot
deroga prin actele lor juridice.
11
D. Al. Sitaru, op. cit., p. 111.
12
Ibidem, p. 112.
13
Ex. legea strin care permite poligamia nu-i va putea gsi aplicare ntr-o ar care n-o cunoate, pentru
ncheierea unei cstorii de ctre o persoan deja cstorit, dar o cstorie odat ncheiat, chiar de o persoan
deja cstorit n ara sa i dup legea sa, va putea fi luat n considerare n ara care nu cunoate poligamia, n
Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 3/2009
153
Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria Litere i tiine Sociale, Nr. 3/2009
privina unor efecte juridice, de exemplu privitor la pensia de ntreinere.(M. Mihil, Elemente de drept
internaional public i privat, Edit. All Beck, Bucureti, 2001, p. 214).
14
According to disposals of art. 8, alin. 1 from Law no. 105/1992 regarding the settlement if rapports of private
international law, the application of the foreign law will be alienated: if it breaches the public order of private
international law or if it becomes competent by fraud. In international conventions which makes sources of the
private international law, public order is seen in general lines. So, in Convention from New-York for recognition
and execution of the arbitral foreign sentences from 1958, in art. V, alin. 2, lit. b mentions that recognition and
execution of a foreign arbitral sentences can be refused, among others, if it is contrary to public order of the
required state. Also, in the Statute of FMI in art. VIII, alin. 2, lit. b it is shown that: Exchange contracts
regarding currency of a member state and which are contrary to settlements from that state, regarding exchange,
regulation maintained or imposed, in conformity with that Statute, will not be executive on the territory of each
member state.
15
The trial instance will establish when a norm from the system of Romanian law preserves a main juridical
principle of our state, so that its breaching by the competent Romanian law can justify the alienation of this law
of application. .
16
Ex. art. 18, alin. 2 from Law 105/1992 regarding settlements of rapports of private international law, which
preserves the character of public order of private international law of the principle of freedom to conclude a
matrimony for Romanian citizens. The text mentions that, if one of foreign laws which makes the national law of
any of the future couple, to which the conflict norm sends regarding basic conditions of the matrimony, from
art. 18, alin. 1, mentions an impediment to matrimony, which, according to Romanian law, is incompatible with
the freedom to conclude matrimony, this impediment will be alienated as not being applicable, in case one of the
future couple is a Romanian citizen and matrimony will be concluded on the territory o Romania.
17
O. Ungureanu, C. Jugastru, Manual of private international law, All Beck Publishing House, Bucharest,
1999, p. 48.
18
D. Al. Sitaru, Private international law, Lumina Lex Publishing House, Bucharest, 2000, p. 116.
19
In the specialty literature have been formulated several opinions regarding cases in which public order can
interfere in private international law as: foreign law is contrary to certain legislative politics of the forum, foreign
law is contrary to the conception of the statute of the forum on justice and moral, foreign law brings prejudices to
international relations. ( I. Filipescu, A. Filipescu, Treaty of private international law, Universul Juridic
Publishing House, Bucharest, 2005, p. 117).
20
So, in some countries in which divorce will not be admitted or will be admitted in restrictive conditions, a
divorce action of some foreign persons will be rejected as being contrary to the public order of the forum. Art. 22
from Law 105/1992 regarding the settlement of the rapports of private international law mentions that foreign
law is determined according to Romanian private international law does not allow divorce or allows it in
especially restrictive conditions, will be applied the Romanian law, in case one part of the couple, is at the
moment of the divorce request, Romanian citizen.
21
Ex. in Spain, after the fall of Francos regime was accepted the recognition of the divorce decisions
pronounced abroad or after entrance in force, in 1975 of disposals regarding divorce through mutual agreement,
in France will be accepted also the recognition of divorce abroad.( O. Ungureanu, C. Jugastru, op. cit., p. 51).
22
I. Filipescu, A. Filipescu, op. cit., p. 116.
23
In internal law, public order presents the imperative character of a juridical norm to which parts can not
derogate through their juridical documents.
24
D. Al. Sitaru, op. cit., p. 111.
25
Ibidem, p. 112.
26
Ex. foreign law which allows polygamy will not found an application in a country that does not know, to
conclude a matrimony by a person that is already married, even if that person already married in his country and
in conformity with its law, will be able to be taken into consideration in the country that does not recognize
polygamy, regarding some juridical effects, for example, regarding maintenance allowance.(M. Mihil,
Elements of public and private international law, All Beck Publishing House, Bucharest, 2001, p. 214).
Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 3/2009
154