Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihologie Judiciara
Psihologie Judiciara
Psihologie judiciar
Psihologie judiciar
(Suport de curs)
Autor
Conf. univ. dr. Gheorghe Florian
Bucureti
2011-2012
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Costurile criminalitii
Exist patru tipuri de costuri :
1. costurile represiunii: costurile funcionrii instituiilor cu atribuii n
domeniul combaterii criminalitii poliia, jandarmeria, parchetele,
tribunalele, penitenciarele, probaiunea, specializarea personalului acestor
instituii;
2. costurile proteciei : firmele de paz, asigurrile, serviciile paz din
magazine, sistemele de alarma si protectie, case de bani, blindaje,
transportul valorilor, costul avocatilor
3. costurile prevenirii : gardienii publici, protectia martorilor, protectia
victimelor, protectia copiilor, iluminatul public, specializarea personalului
de prevenire din politie, jandermerie, probatiune;
4. costuri asociate criminalitii: decesul victimei (pierderi productive
viitoare, prejudiciu moral, cheltuieli de nmormntare), vatamarile
corporale, expertizele, accidentele rutiere, incendiile provocate, furturile
din magazine, furturile de autoturisme, agresiunile cu mna armat,
revoltele i tulburarile ordinii publice, emiterea cecurilor fara acoperire,
fraude economice si financiare (eludarea impozitelor, nedeclararea
veniturilor), infraciunile n construciile de locuinte, falsificarea de
moned, fraudele vamale (eludarea taxelor, exportul illicit si pierderile de
substan pentru economie), profitul din proxenetismul stradal si hotelier,
profitul din traficul de droguri i alcool.
Nu pot fi cuantificai urmtorii factori : vieile distruse, reaciile de rzbunare,
nencrederea ce survine n relaiile sociale, schimbarea obinuinelor, izolarea
auto-impus, frica, pierderile turistice i culturale.
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
2 - Delincvena juvenil
S. Glueck (1934): Cauza delincvenei minorilor e reprezentat de acele elemente
care, luate separat, nu pot explica delincvena juvenil.
Axiome ale educaiei
1. binele se nva doar de la cel care te iubete
2. copilul ia ca model n via pe printele fericit
3. copilul ia ca model n via pe printele care progreseaz
4. oamenii au un comportament moral doar cnd au ceva de aprat (familie,
prestigiu, relaii semnificative, prieteni, avere)
Teoria integrativ privind etiologia delincvenei juvenile
(Caplan Le Blanc, 1993)
Delicvena juvenil are la baz 4 factori explicativi:
1 - legturile sociale
investitia copilului in activitati sociale (timpul acordat)
angajamentul fata de institutii (religie, familie, sport)
2 - allocentrismul (orientarea ctre ceilalti, capacitatea de a te interesa de altii
pentru ei insisi) cu cat educatia in familie este mai pro-sociala, cu atat ea
protejeaza mai mult impotriva delicventei juvenile
3 constrngerile
informale (provin din partea persoanelor intime)
formale (provin din partea institutiilor)
externe (din anturaj)
interne (normele morale asimilate i interiorizate)
4 - expunerile la influene si oportuniti antisociale (prieteni delincveni,
consum de alcool, sexualitate precoce, vagabondaj, interiorizarea
justificrilor infracionale utilizate de grupul de referin)
Mecanismele devenirii infractionale
I.
coeficient de inteligen slabstim de sine sczuttulburri de
conduit nespecificeinfractiune
II.
tulburri de conduiteec scolarsubestimare de sinecautare
compensatorie a identitiiinfractiune
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
3 Noiuni de victimologie
Definitie
Victimologia - ramur a criminologiei care studiaz personalitatea
victimei, interactiunea dintre agresor i victim i evoluia socio-dinamic
a situaiei preinfracionale.
Noiuni frecvent utilizate:
- impresionabilitate victimal: victimele infractorilor cu guler alb ( sunt imbracati
frumos, suscita increderea)
- cmp victimal - are trei componente: fptaul, victima i catalizatorul actiunii
(cel care declaneaz mecanismul mativational)
- infractorul victim: copilul maltratat ce devine agresor
- victimta latent: atractia pe care unele personae o exercita asupra infractorului
(personae singure, vrstnice, naive, cu fatalism afiat)
- infractiune fr victim : incestul consimit ntre majori, consum de droguri
- victim nespecific: publicul larg, comunitatea
- victima intmpltoare - din eroarea infractorului
- factor victimogen = anumite pericole profesionale, stil de via dezordonat,
conditia fizica (persoanele slabe din punct de vedere fizic )
Istoric :
Hans von Hentig a scris un articol despre rolul victimei n infractiune ntrun ziar din Koln (14 septembrie 1934). In 1940 el public lucrarea
Criminalul i victima sa , inspirat de o nuvel austriac n care un
personaj spunea : Eu asasinul i el victima suntem amndoi vinovai dar
el mai mult dect mine .
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
10
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
11
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
12
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
13
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
14
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
15
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
16
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Atitudinea fata de altii : este critic, acuzator pentru ca nu intelege mediul, cauta
mediul care-i convine, sentiment de injustitie suportat (gelos, vindicativ).
Labilitatea
Este capacitatea sa de a nu fi inhibat de amenintarea penala; individul se lasa
antrenat de necesitatea satisfacerii anumitor nevoi, fara sa tina cont de gravele
inconveniente atasate acesteia;
- Lombroso : In postura de criminali, copiii sunt lipsiti total de
prevedere ; un viitor care nu este imediat sau nu pare astfel, nu are nici
un fel de influenta asupra imaginatiei lor ; ca urmare, delincventii nu
sunt nelinistiti de viitorul lor ;
- Consecintele imprevizibilitatii : ajung sa vorbeasca despre
infractiunile lor, revin la locuinta lor dupa o evadare, se apara scotind la
iveala mici detalii, cred in previziuni si magie, nu stiu sa-si conserve
pana la capat siretenia si sunt ametiti de ideea de impunitate.
- Kate Friedlander, referindu-se la opera lui Lombroso : exista o
similitudine intre anumite aspecte ale mentalitatii criminalului-innascut
si copil, de exemplu, lipsa inhibitiilor, grija dominanta pentru momentul
prezent, faptul ca mobilurile actuale sparg sau paralizeaza orice
experienta trecuta sau orice previziune
- La delincventi, intensitatea ideii criminale ocupa tot cmpul spiritual,
nu se folosesc de experienta anterioar.
- in conduita delincventului predomin labilitatea : schimb opiniile,
profesiunea, incapabil sa reziste la solicitari (cauta satisfactii imediate) ;
- tendinta marcata de instabilitate afectiva determina o organizare dinamica
saraca a eului si o vointa rau integrata.
- Elementele labilitii: capricii, sugestibilitate ( prima impresie ) ; lipsa
inhibitiilor (defect de vointa); lipsa da consistenta, de mobilitate (nu se tine de
cuvnt, cameleonic, influentat de ambian si hazard, nu suscit incredere); se
consoleaza repede, cauta noi prieteni, noi impresii, este usor de convins,
placerea lucrurilor materiale, sexualitate dereglata, incapabil de respect, minte
usor ; nevoie excesiva de miscare, deficit de atentie, puerilism etichetat ca
superficialitate.
Copyright @ DEPARTAMENT ID
17
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Agresivitatea
Conceptii privind agresivitatea :
a) constitutional : este un instinct universal
b) genetic (psihanaliza) : consecinta a frustrarii (dar pot exista si
adaptri reuite la frustrare )
c) sociologic : rolul culturii (formele camuflate de agresivitate)
Mecanismele agresivitii :
I de ordin psihofiziologic : reactiile psihofiziologice de mnie au sediul in
hipotalamus, la care se adauga hormonii tiroidieni si adrenalina ;
II de ordin psihosocial : grupul defineste situaiile de frustrare si asigura
protectia.
Indiferena afectiv
- semnificatie : lipsa de altruism si simpatie , rceal, egoism, fara
rezistente interioare de ordin afectiv, orb si surd in privinta
comportamentelor odioase.
- este componenta structural a personalitatii criminale
Teorii i ipoteze de baz
Indiferenta afectiva expresie a unui deficit constitutional
- DUPRE Les perversions instinctives , Archives dantropologie
criminelle, 1912, p. 502-530 ; placerea morbida de a face pe altul sa
sufere ; un deficit al instinctului de simpatie. Prin pervertiri instinctive
trebuie sa intelegem anumite anomalii constitutionale ale tendintelor
individului care apar in activitatea sa morala si sociala. Aceste tendinte
sunt instinctive pentru ca ele sunt, ca si instinctele, primitive, spontane,
anterioare aparitiei constiintei si inteligentei, ele exprimand prin
natura, gradul si forma lor, insasi fondul personalitatii. Priviti sub
activitatea lor morala, indivizii manifesta, independendent de situatia si
interesele lor, tendinte foarte diferite. Pentru a nu cita decat cazuri
extreme, fara a vorbi de nenumarate grade intermediare, unii se arata
calmi, docili, binevoitori, generosi, devotati, altruisti ; altii sunt, din
contra, excitabili, dificili, ostili, rai, invidiosi, egoisti. Primii, desigur,
mai rari, au o tendinta naturala de a face bine in jurul lor, ceilalti, din
contra, sunt pusi doar pe facut rau. A face bine, inseamna a realiza cu
intentie conservarea si cresterea celuilalt ; a face rau, inseamna a
diminua sau a suprima voluntar conditiile de bunastare, a crea ocazii de
suferinta, a comite acte distructive. Or, daca vom cobora in evolutia
Copyright @ DEPARTAMENT ID
18
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
19
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
6 Factorii crimei
Factorii criminogeni:
1 dup cmpul de aciune
a - cu aciune global
b - cu aciune la nivelul individului
2 - dup locul n geneza infraciunii
a - predispoziii - dispoziii instinctive, intelectuale, afective
i alterrile lor
b - pregtitori alcoolul, TBC, lues, encefalit, boli endocrine
c - declanatori (ocazionali): factori din ambian
3 dup semnificaia infraciunii n viaa autorului: istorici i genetici
4 dup mecanismele care au generat infraciunea: dinamici i
imediai (situaionali i reacionali)
Factorii situaionali
1 - de mediu general economici, omaj, provocarea, alcoolul
2 victima
- raportul criminal-victim
a - n sit. specifice (periculoase): victima atrage criminalul
(paricid, gelozie, ur);
b - n sit. non-specifice: ocazia e cutat (creat) de criminal
(antaj);
c - n sit. intermediar: ex. criminalul a fost mai nti
antajat.
- factori care infl. raporturile criminalului cu victima: vrsta,
sexul, starea psihopatologic.
- mecanisme care intervin n raporturile criminal-victim
a - moral i juridic: victima colaboreaz/ nu colaboreaz/
comite delictul (n legitim aprare sau cea care
simuleaz);
b psiho-social: victima a crei conduit duce la delict
(adulter); victima n cadrul unui consens (suicid n doi);
victima ntr-o situaie vital exploatat de criminal
(disperat, tulburat).
Copyright @ DEPARTAMENT ID
20
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
21
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
22
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
7 Trecerea la act
Clasicii au descris trei modele ale trecerii la act :
1) modelul criminogenezei (Etienne de Greeff)
2) modelul drift ( David Matza)
3) modelul antideterminist (A. Cohen)
4) modelul lui David P. Farrington
Modelul criminogenezei infraciunea este o reactie la injustiia suportat.
Exist dou tipuri de delincveni :
a) cei care vin permanent in contact cu justitia iar maturizarea infracional
le-a influentat formarea personalitatii (recidivistii).
b) cei care au reactii paroxistice accidentale de injustiie suportat (crimele
pasionale).
Atitudinea criminogen poate fi o trstur permanent sau pasager n viaa
individului care, chiar dac nu trece la fapte, este caracterizat de un mod de
gndire pro-infractional.
Etapele trecerii la act in crima pasional :
- atribuirea celuilalt a infidelitatii i desconsiderarea sa profund
-asentimentul formulat: actul pare justificat i indispensabil
(
faptuitorul are de ales intre sinucidere i omor)
- etapa de criza individul e sclavul propriilor justificari, trece printr-un
proces de dezangajare afectiva si realizeaza actul pentru salvarea
propriului eu.
Trecerea la act n infraciunea de furt:
1) autorul justifica furtul prin injustitia lumii (este convins ca lumea e
populat de hoi).
2) autorul e influentat de atitudinea generala a colectivitatii fata de furt
si hoti.
Modelul drift - crima este produsul unei alegeri libere la captul unui proces
de abandon n deriv ctre delincven . Este cazul tinerilor care nu devin
delincveni de la nceput: ei oscileaz un timp ntre conduite corecte i conduite
infracionale. Dac influenele pro-infracionale vor fi mai puternice, tnrul va
deveni delincvent. Acest lucru apare atunci cnd el interiorizeaz modalitile de
justificare ale vieii infracionale tipice pentru grupurile delincvente (tehnicile de
Copyright @ DEPARTAMENT ID
23
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
24
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
8 Tipologia crimelor
Crimele primitive (fr controlul eului)
E. Seelig distinge: a reaciile explozive (acumulari afective care duc la
reactii disproportionate;
b actiuni de scurt-circuit (nemotivate): subiectul e
incapabil s adopte o conduit corect (feed-back
pozitiv= efectorul si receptorul se stimuleaza
reciproc): la debilii mintal piromani, furturi din
magazine ;
1 criminali prin agresivitate: sunt in stare cronic de excitare
(tensiune) si explodeaza la cea mai mica ocazie; frecvent
consuma alcool ;
- 2 criminali prin reactii primitive: se rzbun sub imperiul furiei
sau urii acumulate (asasinat, incendiere, infanticid)
- Individul cu caracter epileptic: greoi, tenace, lent, lipicios (aderent,
perseverent), cu idei fixe, insistent, repeta acelasi lucru, ranchiunos, nu
intelege nuantele, intelege greu esenta problemei, vorbeste lent, monoton ;
are accese de furie si distructivitate, dezvolta stari paranoice, inclinati spre
alcool pentru ca sunt disforici.
- Debilul mintal cu reacii antisociale :
- a violente: din cauza exasperarii produse de excesul de critica, prin
nmagazinarea ranchiunei si complex de inferioritate (incendiere)
- b achizitive (furturi simple sau complice) : prin sugestibilitate ;
- c sexuale : precoce, atentat la pudoare, incest.
Crima utilitar
- subiectul e intr-o situatie specifica sau periculoasa din care nu poate scapa
decat recurgand la delict (ocazia e deci prezenta) ;
- situatiile pot fi periculoase obiectiv sau subiectiv, fapt det. de structura biopsihologica a persoanei ;
- caracterul periculos rezulta din complexul personalitate situatie.
- infractiunea este unica si indreptata contra unei singure persoane (grup) ;
- delincventul trece printr-o criza
- tipuri principale :
Copyright @ DEPARTAMENT ID
25
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Crima pseudo-justitiar
- par dezinteresate, autorul crede ca va instaura justitia in relatiile publice
sau private;
- exista intotdeauna un sentiment de razbunare (altruism, ratiuni ideologice,
procese de compensare) ;
- tipuri : - 1 omorul pasional : rezulta dintr-un conflict sexual) ; faze :
I procesul de reducere : amantul ranit revalorizeaza anumite
lucruri (eul, reputatia, banii cheltuiti) ; apar revendicari sub
eticheta de dreptate sau chiar razbunare explicita ;
II dezangajare (un fel de suicid) : ruptura retragere,
dezinteres pentru viitor si viata sa ; rol important al
tertilor si al unei insulte siplimentare ( picatura. ) ;
poate fi urmata de de suicid sau de predare la politie ;
- 2 - omorul ideologic : privit ca o datorie ; e rar in perid. calme social.
- 3 - delictul profilactic: autorul stie ca face ceva ilegal dar e convins ca
astfel un rau mai mare si chiar face bine : eutanasia, agresiunea preventive
care descarca potentialul agresiv, santajul inversat (victima santajeaza
autorul).
- 4 - delictul simbolic: cel care sufera consecintele nu e legat direct de
delincvent ( elevul fura creioanele profesorului care seamana cu tatal pe
care il ura, iaristii publica istorii simbolice pentru a ataca regimul, critici
asupra unor persoane neinsemnatte si nu asupra celor intr-adevar urte).
- 5 delictul revendicativ : autorul se erijeaza in aparatorul intr-o afaceri in
care nu e direct implicat (din datorie, din generozitate in timpul razb.
civile).
- 6 delictul liberator/de aventura: se naste din insatisfactia fata de viata
cotidiana, plictiseala, monotonie, angoasa. Sunt comise in banda,
noaptea si e complica cu betie, scandal sau viol.
- 7 delictul auto-punitiv sau prin sentiment de culpabilitate (Freud : act
justitiar contra sinelui) : masochism, a se pune in valoare prin astfel de
conduite (detinut daca nu m-am remarcat in bine, atunci sa ma remarc
in rau )
Copyright @ DEPARTAMENT ID
26
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Crima organizat
- ocazia e cautata ( pregatiri, complici)
- scop achizitiv ;
- forme : - in lumea criminalilor : spargeri, falsuri, exploatarea viciilor,
escroci ;
- in afara lumii criminalilor (gulerele albe): fraude fiscale, coruptie.
Copyright @ DEPARTAMENT ID
27
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
9 Periculozitatea delincvenilor
Specificitatea motivaei infracionale
Intelegerea motivatiei trebuie sa ia in calcul noiunile de utilitate i cost al
actului infractional. Din aceast perspectiv se disting :
a) infraciunile coerente (90%) - caracterizate de inegalitatea utilitii i a
costului (utilitatea e considerara superioar);
b) infraciunile incoerente, n care costurile sunt mult mai mari dect
beneficiile realizate;
c) infraciuni aleatorii (10%) - ele au motivatia dincolo de balana utilitii i
costurilor. Pot fi de dou feluri : comportamente ntmpltoare sau decizii
brute, fundamentale, de mare risc pentru individ ( ca n crima pasional).
Costul general (G) al unei infraciuni include urmtoarele componente:
- costuri financiare - F
- costuri temporale - T
- costuri energetic - E
- costul psihologic - P
G=a1F+a2T+a3E+a4P (unde a1-4 este un coeficientul de ponderare)
Periculozitatea delincvenilor
Rafaele Garofalo (1851-1934), profesor de drept penal la Universitatea
din Neapole, este primul care consider cauza initial a crimei ca fiind o
predispozitie organica a individului. El o numete temibilitate, nelegnd prin
aceasta probabilitatea unui individ de a comite un delict sau capacitatea sa de
a comite un act delict de alt gravitate.
Elemente constitutive ale periculozitii
a) capacitatea criminala (perversitatea constanta si activa a persoanei si
capacitatea de rau pe cere o putem astepta din partea sa).
b) adaptarea la mediu.
Combinand capacitatea criminala cu adaptarea la mediu vom avea patru
situaii :
Copyright @ DEPARTAMENT ID
28
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
29
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
10 Psihologia recidivei
Introducere
- recidiva este o secven premeditat de strategie adaptativ ntr-un mediu
-
Copyright @ DEPARTAMENT ID
30
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
31
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
- Tipuri de recidiv
A - natural: delincvena repetat fr a fi condamnat;
B - social: implic o condamnare anterioar 20-30%;
C - penitenciar implic o edere anterioar n penitenciar 50%;
recidiva e mai mare de 50% pentru pedepsele de pn la 3 ani, mai
mic de 50% pentru cele ntre 3 i 5 ani i sub 20% pentru pedepsele
mai mari de 5 ani;
d - persistent: multirecidivismul (aproximativ 5-15%)
- tipul ideal de recidivist : delincventul rebel
-
Tipuri de recidiviti
Pinatel (1953): ocazionali, marginali, cronici
Reverendul Vernet: reeducabili, ndoielnici, irecuperabili
P.Cannat (1955): pseudo-recidiviti (infraciunea are un caracter fortuit),
recidiviti ordinari i recidiviti din obinuin
- Clasificarea modern: cei cu fapte uoare care stau puin n penitenciar, cei
care au nevoie de un regim mbuntit i cei care fac obiectul unor
nchisori stricte; tratamentul carceral are efecte doar asupra
primelor dou categorii.
-Curba renunrii
- renunarea e determinat de: - efectele graduale ale maturizrii;
- disuasiunea sanciunilor primite;
- dificultile intrinseci de a reusi intr-o
activitate cu minim de satisfacii;
- renunrile rezult din raritatea ocaziilor infractionale induse de
mecanismele de reglare social ;
- o traiectorie ncepe cu prima arestare a delincventului ; 47% au fost arestati
cel putin o data pana la vrsta de 30 de ani ;
Copyright @ DEPARTAMENT ID
32
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
33
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Recidiva i adaptarea
- formarea personalitii recidivistului: prin procesul de maturizare criminal
(debut precoce);
- grupul cu risc crescut este cel al barbatilor de 18-35 de ani
- trecerea la act: personalitatea e dominant n situaiile non-specifice
- studiile cognitive au demonstrat c percepia consecinelor punitive ale
infraciunii este difuz iar n perioada de dinaintea comiterii actului,
mecanismul reglator al descurajrii este inactiv ;
- n crimele pasionale indivizii sunt influenai de motivaii pe termen
scurt i pierd din vedere consecinele pe termen lung ale aciunii lor ;
- traiectoria de recidiv este o succesiune de secvene de adaptare i
ucenicie, punctate de eecuri dar i de reuite (ctiguri, reuite neprevzute,
erori evitate); traiectoriile pot fi:
I de la tactici de confruntare la tactici de viclenie i de pia
(delicte mai multe dar mai puin grave)
II spre delicte mai puine dar ctiguri mai mari : traiectoria
devine ascendent spre nie mai bune importator,
revindere, distribuitor.
Instigatori i fptuitori
- reuita in delincven depinde de atributele personale, si mai ales, de
calitatea si intinderea retelei de asocieri diferentiale capabile s mobilizeze
parial sau temporar alti delincventi : apar deci doua categorii de infractori :
a) instigatorii ( antreprenorii ) aproximativ 18% (au varsta mai
mare, experienta, apropiati de parteneri pentru a fi considerati de
incredere, cu rol strategic in alegerea si coordonarea delictelor) ;
b) executani puri - cei care executa initiativele primilor (31%)
- diferentierea intre cele dou categorii de delincventi se accentueaza progresiv ;
- marimea medie a reelelor de delincveni este de 6 subieci ;
-reelele care inoveaz in timpul sau pe parcursul delictelor, au gatiguri mai
mari ;
- de obicei, partenerii se schimba la fiecare nou delict, functie de obiectivele
urmarite.
Soluii
- tradiionale (fr rezultate notabile): ntrirea represiunii
- eliminare (incapacitatea selectiv): prin ncarcerarea pe termen lung a
celor irecuperabili, infractori cronici care comit cele mai multe
infraciuni; eficiena e condiionat de identificarea corect a riscului de
recidiv: delincvenii ocazionali pedepse de intimidare
delincvenii care pot fi reformai pedepse reeducative
Copyright @ DEPARTAMENT ID
34
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
35
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
36
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Mortal
Omor
Asasinat
Noncriminal
Corporal
Sexual Suicid Accidente
Execuie Lovituri
Rniri
Violul
capital
voluntare
II. VIOLENA COLECTIV
Terorism
Greve
Revoluii
Terorism de stat
Violen n domeniul
industriei
Rzboiul
(Surs: Jean Claude Chesnais Istoria violenei, Paris, 1981)
Efectele violenei televizate:
1. Copii vor considera comportamentul agresiv ca un lucru obinuit i un mijloc
potrivit pentru rezolvarea conflictelor.
2. Procentul celor care consider violena ca o soluie potrivit, crete cu vrsta.
3. Numrul celor care intervin ntre dou persoane agresive scade.
4. Crete justificarea folosirii forei de ctre autoriti.
5. Credinele morale devin mai slabe pentru c mediul social nu prezint reacii
prosociale.
Aspecte psihosociale n conflictele interpersonale
Este form de socializare pentru c:
a) instituie identitatea partenerilor;
b) contientizeaz partenerul neprevilegiat.
Copyright @ DEPARTAMENT ID
37
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
38
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
12 Ucigaii n serie
Distincie necesar:
Ucigai n mas omoar mai multe persoane intr-un singur act sau prin acte
repetate la intervale scurte (prototip : atacul cu bomba)
Ucigai n serie svrsesc de la trei omoruri consecutive n sus.
Criterii tipologice :
- aparen fizic fara particulariti distincte.
- integrarea socio-profesionala bine integrati in profesie si familie, angajati
in activitati de binevolat (ingrijitori la spitale, ingrijitori pentru persoane in
vrsta, membri ai echipelor electorale), rareori sunt omeri, marginali sau
solitari, in general se camufleaza bine in reteaua sociala.
- sexul majoritatea sunt barbati singuri, rareori actioneaza in grup.
- situatia familiala si copilaria copilarie dificila, deseori maltratati de
parinti in exces, au avut parini alcoolici sau membri ai unor grupari
satanice.
- antecedente psihiatrice in copilarie au alarmat adultiiprintr-o agresivitate
nemasurata, daca au beneficiat de ingrijire (medicala, psihalogica) la
primul act au intrerupt ingrijirea.
- starea psihica responsabil si lucid in timpul actelor, nu are remuscari, este
rece si nu este empatic (criminal rus 52 victime printre care 10 copii
declara ca nu regreta nimic, criminal francez 63 victime declara ca a
savarsit crimele in spirit sportiv), absenta culpabilitatii si a rezonantei
afective nu a permis reorganizarea personalitatii.
- reificarea victimei tratarea victimei ca un lucru, nu considera oameni ca
persoane ci ca obiecte ce pot fi supuse actelor lor permisive.
Tipuri de criminali in serie :
1) organizat buna integrare sociala sau cu o situatie ce impune compasiune,
inspira incredere in faza de apropriere de victima, intelege consecintele
actelor sale, lucid, cu sange rece, capabil sa-si domine victima.
2) neorganizat incapabil sa-si stapaneasca pulsiunile, inteligenta mediocr,
actiuni incoerente.
3) borderline actioneaza dezordonat, perversiune moral si sexual.
Copyright @ DEPARTAMENT ID
39
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
40
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
41
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
42
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
14 Violena n sport
- Kant: sportul este o datoriea omului fa de sine, care i fortific i
perfecioneaz calitile corporale;
- Coubertin: sportul este o coal a moralitii care cultiv curajul de a lupta,
efortul, solidaritatea i dezinteresul.
Astzi
- sportul de mas este dominat de (ego-bilding narcisic):
- cutarea plcerii
- cutarea experienei de sine
- cutarea evaziunii
- cutarea emoiei corporale
- sportul a devenit: - un instrument de apropiere ntre oameni i ntre
grupurile sociale;
- prin reguli i tradiii, canalizeaz agresivitatea spre
efort, scopuri de atins i concuren sntoas;
- cultura suporterilor e un cadru de referin care le
influeneaz comportamentul; unele popoare dezvolt o
cultur pozitiv transformnd suporterii n
ambasadori ai toleranei i spiritului sportiv (Scoia);
- exalt reuita social i meritocraia
- amplific mecanismele clasice ale spectacolului:
incertitudinea i identificarea
Copyright @ DEPARTAMENT ID
43
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
44
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Tipuri de suporteri
- dup obiect:
1 ai echipei naionale: mai vrst, mai feminizat, selecionat
economic, autocontrol sporit, nu au spirit colectiv (sunt doar
spectatori);
2 ai cluburilor: se deplaseaz n mas n teritoriu
- dup comportament:
a panici
b cu risc de violen punctual
c huligani specializai n violen (nucleul dur)
- dup gradul de implicare:
1 suporterul activ (pasionat)
2 spectatorii pasivi: - atitudinile lor nu sunt determinate de spectacol
- venirea lor nu e motivat de pasiuni partizane ci de
interese profesionale, simbolice, oportuniti de
ntlnire
- vin cu familia, cu prietenii, cu vecinii.
Copyright @ DEPARTAMENT ID
45
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
46
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Soluii la huliganism
1 condiia uman trebuie s fie sub semnul auto-controlului;
2 socializarea implic n mod necesar represiunea;
3 transgresarea normelor este un construct social format n timp (ex. poliia
nu intervine sau nu reine pe nimeni iar magistraii nu aplic legea)
4 neaplicarea normelor este un vector al violenei
3 blndeea conductorilor de club creeaz:
- o zon de pmnt al nimnui
- o complicitate la fenomenele violente (sub pretextul liberrii
controlate a emoiilor )
- consecin: efectul probabil este c aceast micare de
docilizare s incite o parte a populaiei s gseasc violena
agreabil !
Aciuni preventive n sport
Principii: - 1 - aciuni direcionate spre suporteri
- 2 - aciuni direcionate spre ambiana cluburilor
- 3 - implicarea colectivitilor locale
- 4 - structuri permanente de gestionare a fenomenului
Consiliul naional contra violenei n sport Anglia, Spania
Comisia naional mixt de securitate pe stadioane Frana
Comitetul naional pentru sport i securitate Germania
- 5 - aciuni pe termen lung
- 6 securitatea spectatorilor are prioritate
- 7 echilibru ntre exigenele de securitate (cum s se rspund
factorilor reali de risc) i necesitatea meninerii caracterului
festiv i convivial al manifestrii (raporturi pozitive ntre
oameni n societate)
Copyright @ DEPARTAMENT ID
47
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
48
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
49
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
50
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Prima pedeapsa
1. distinctia necesara
- pedepsele scurte nu sunt o adevarata excludere
- pedepsele lungi sunt asemanatoare cu condamnarea la moarte
pentru ca deinuii ies din constiinta lumii iar sederea in penitenciar
se transforma intr-un anumit stil de viata.
Valoarea timpului trait e diferita la un matur, tnar sau copil.
2. impune adaptarea la valori si norme informale, o problema de evolutie
sau involutie a personalitatii
3. ocul depunerii :
- anularea intimitatii (nu exista refugiu)
- somatizari multiple
- supraaglomerarea
-deposedarea de bunuri personale afecteaza capacitatea de supravietuire
Copyright @ DEPARTAMENT ID
51
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Gluck: mediul penitenciar nu este atractiv pentru psihologi din cauza conditiilor
rigide si inflexibile din aceste institutii care devin obstacole pentru dezvoltarea
personala si profesionala.
1938 n Canada o comisie parlamentara face o ancheta in penitenciare si
considera ca obiectivul nr. 1 este reinsertia sociala si abia apoi custodia. Comisia
parlamentara recomanda angajarea de psihologi. Primul psiholog angajat in
Canada a fost in 1955. In 1960 aveau 7 psihologi iar in 1970 50 de psihologi.
In 1973 se hotaraste ca raportul psiholgi detinuti sa fie de 1 la 150 si de 1 la 40
in penitenciarele spital.
Tot in 1973 se analizeaza dificultatile de adaptare a psihologilor la conditiile de
penitenciar:
- atmosfera de tip militar
- psihologii aveau ca superiori persoane fara pregatire profesionala deosebita
- lipsa de autonomie pentru specialist
- dificultati de comunicare cu persoanele de nivel inferior
- dificultati de a ajunge in posturi superioare psihologilor
1934 in SUA se considera ca psihologii desfasurau cinci activitati principale:
1.
2.
3.
4.
5.
administrarea testelor
evaluarea si clasificarea detinutilor
aplicarea masurilor coercitive
cercetare
evaluare in vederea eliberarii conditionate
masurarea inteligentei
evaluarea personalitatii
redactarea rapoartelor
reuniuni cu personalul
consiliere individuala
evaluare aptitudinala
cercetare
sarcini administrative
Copyright @ DEPARTAMENT ID
52
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
9. terapie de grup
10. evaluare pedagogica
11. activitati cu personalul
12. formarea personalului
13. formarea detinutilor
14. prezentarea unor expuneri in exteriorul penitenciarelor
1956 Bodemar: n inchisoare exista o relatie tripartida care opune detinutii,
administratia si psihologii. Psihologul are rolul de intermediere intre detinuti si
administratie, ajutandu-i pe detinuti sa se adapteze matur si eficace la stresul din
inchisoare.
1971 Rahn propune inlocuirea modelului medical cu modelul psihologiei
industriale, considerandu-i pe detinuti persoane normale.
1970 Norton, analizand activitatea psihologilor o clasific astfel: 48% din timp
le ia administrarea testelor, evaluarea si redactarea rapoartelor; 30% din timp
activitate corectiva (consiliere;terapie); 13% din timp le ia formarea personalului,
conferinte; 8% anchete si cercetari.
1980 Asociatia Americana a Psihologilor Corectionali (AAPC) adopta
standardele pentru serviciile de psihologie din inchisorile pentru adulti unde sunt
definite cele 5 functii specifice rolului de psiholog: formare, consiliere, evaluare,
tratament, cercetare (inclusiv elaborare de teorii)
Copyright @ DEPARTAMENT ID
53
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Anexa 1
Drama poliistului
i nevoia subculturii profesionale
Conf. univ. dr. Gheorghe Florian
Universitatea Hyperion
Poliia e instituit pentru meninerea ordinii publice, a
libertii, a prosperitii i a siguranei individuale
( Codul din Brumar, anul IV)
Nu se cunoate o societate ct de puin organizat unde s
nu existe o putere care s asigure membrilor si
securitatea interioar, reprimnd i prevenind crimele
contra persoanei i proprietii i, pe de alt parte, s
asigure supunerea fa de reprezentanii statului i s
aplice prescripiile emise de efi
(Grand Encyclopedie, 1910)
Cetenii au deseori ateptri exagerate de la personalul unitilor de
poliie: vor ca acetia s fie peste tot la orice or din zi i din noapte, s rspund
imediat la apelurile telefonice, s fie amabili i bine dispui mereu, s ofere
informaii exacte la o mare diversitate de probleme, s fie puternici i discrei. C
lucrurile nu stau ntotdeauna aa, e lesne de neles chiar de ceteanul obinuit.
La o privire mai atent, explicaiile pentru fluctuaiile majore nregistrate de la o
perioad la alta n funcionarea poliiei, are rdcini mult mai adnci, i anume, n
tipul de societate n care exist aceasta.
ntr-un articol din anii 70, Denis Szabo clarific mecanismele acestei
intercondiionri, plecnd de la tipul de societate global existent. El consider c
din punctul de vedere al integrrii, societile pot fi de trei feluri: integrate, parial
integrate i non-integrate. n primele, cele integrate, exist pace social i
ideologic, puterea e legitim n ochii cetenilor, instituiile transmit acelai
sistem de valori, oamenii depind unii de alii iar excluderea din comunitate e o
pedeaps foarte sever, violena nu se justific iar cnd apare e vorba de nebuni,
perveri sau bolnavi, conflictele ntre oameni sunt puternice pentru c fiecare
are ceva important de pierdut (ei se bat pentru a-i apra poziia n cadrul
sistemului), legea se aplic simplu i sever. Marele criminolog canadian, continu
Copyright @ DEPARTAMENT ID
54
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
55
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
56
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Bibliografie
Denis Szabo: La police et le public: images et realit n Revue internationale de
criminologie et de police technique, nr. 2/1979
Jean-Louis Loubet del Bayle : Une approche de la notion de police n
Revue internationale de criminologie et de police technique, nr.
2/2004
Copyright @ DEPARTAMENT ID
57
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Anexa 2
Copyright @ DEPARTAMENT ID
58
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
INVESTIGAIA DE TEREN
Au fost investigai 947 de deinui a cror repartizare pe
infraciuni a fost urmtoarea: 119 omor, 105 furt, 98 tlhrie, 91
viol, 87 nelciune, 59 vtmare corporal grav, 56 infraciuni la
legea circulaiei, 54 ultraj, 54 trafic de stupefiante, 50 violare de
domiciliu, 49 lovituri cauzatoare de moarte, 44 abandon de familie, 38
Copyright @ DEPARTAMENT ID
59
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
60
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
infracionale
diminueaz
recidivitilor,
de creare a
Copyright @ DEPARTAMENT ID
61
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
62
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Sursa
Motivaie
1
2
3
4
5
6
Copyright @ DEPARTAMENT ID
x
x
x
x
x
x
x
63
x
x
x
x
Gheorghe FLORIAN
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
Psihologie judiciar
ndemnat de prieteni
Probleme financiare sau de
proprietate cu victima
Victima
a
aprat
alt
persoan
Rzbunare (sub influena
alcoolului)
A dorit s aplice o corecie
Pentru bani (ctigai uor)
Lipsuri materiale
Pentru a tri mai uor,
Pentru distracie, aventur
Educaie precar, mediul de
provenien
Unii au prea mult, alii au
prea puin
Pentru a cumpra droguri
Pentru a fi respectat, a deveni
cineva
Pentru a recupera o datorie
Tulburri psihice
Din invidie
Nesocotirea oamenilor i a
legilor (permis suspendat)
Apartenen la un grup
infracional
Din neglijen
Pentru a achita o datorie
Solicitat de cumprtorii de
droguri
Pentru a tri n lux
Pentru a ajuta un prieten
Victima a cerut mit
Legislaie neclar
Exploatarea poziiei sociale
Probleme
etice
i
deontologice
Pentru a obine un post
Aveam puterea de decizie
Copyright @ DEPARTAMENT ID
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
64
Gheorghe FLORIAN
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
Psihologie judiciar
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
36
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
27
34
Copyright @ DEPARTAMENT ID
65
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
66
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
1
2
Tipuri de motivaie
Provocat de victim
Conflict sub influena alcoolului
Copyright @ DEPARTAMENT ID
67
Gheorghe FLORIAN
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
Psihologie judiciar
8,5
-
8,4
0,8
7,5
8,3
4,5
5
2,5
1,6
1,7
3,4
4,7
3,3
1,7
4,2
7,4
1,7
8,3
100
3,3
2,5
38
100
0,8
0,8
49,7
100
Copyright @ DEPARTAMENT ID
68
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
69
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
70
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
71
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
Copyright @ DEPARTAMENT ID
72
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
73
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
- fapta a fost spontan n 75,5% din cazuri iar 55% din deinui afirm c
au luat n considerare posibilitatea de a nu fi descoperii; 77,6% din ei
nu s-au gndit la consecinele faptei asupra victimei;
- pedeapsa primit e apreciat ca fiind prea aspr de 80,6% din
condamnai.
Motivaia condamnailor pentru tlhrie
Surse
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
Tip de motivaie
Ctig uor
Lipsuri materiale
Sub influena alcoolului
Influena prietenilor
Provocat de victim
Pentru a tri mai uor
A avea bani pentru
distracie, aventur
Educaie precar
Unii au prea mult, alii
prea puin
Pentru a cumpra droguri
Pentru a fi respectat de
ceilali
Din rzbunare
Pentru a recupera o
datorie
Tulburri psihice
Nu poate justifica
Nu recunoate fapta
Lips rechizitoriu
Nu rezult (nespecificat)
Alt rspuns
Non-rspuns
Total
Copyright @ DEPARTAMENT ID
26,6
15,2
2,9
1,9
1,9
19
12,7
4,8
6,4
7,7
5,7
-
2
2
2
-
1
1,9
1
-
4,1
8,2
1
100
6,7
40
1,9
100
1
35
6,7
100
74
din
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
75
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Surse
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Tip de motivaie
Lipsuri materiale
Ctig uor
Pentru a tri mai uor
A avea bani pentru distracie,
aventur
Sub
influena
alcoolului
(drogului)
Influenat de prieteni
Mediu de provenien, educaie
precar
Pentru a cumpra droguri
Pentru a se rzbuna
Din invidie
Unii au prea mult, alii prea
puin
Victima mi datora bani
Tulburri psihice
Nu poate justifica
Alt rspuns
Lipsa rechizitoriu
Nu rezulta (nespecificat)
Non-rspuns
Copyright @ DEPARTAMENT ID
76
26,7
15,2
14,3
15,2
26,6
1,9
12,4
19
7,7
10,5
2,9
4,8
1,9
-
6,7
5,7
3,8
2,9
2,9
1
1
-
1
-
2,9
3,8
16
-
2,9
6,7
39
1,9
1
35
6,7
Gheorghe FLORIAN
19
Psihologie judiciar
Total
100
100
100
Copyright @ DEPARTAMENT ID
77
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Copyright @ DEPARTAMENT ID
78
Gheorghe FLORIAN
15
16
17
18
19
20
21
22
Psihologie judiciar
1
27,4
13,6
2,3
100
2,3
26,3
23
9,2
6,9
100
9,2
3,2
34,8
5,7
100
Copyright @ DEPARTAMENT ID
79
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
- au o stare bun de sntate (74%), provin din mediul urban (70,4%), din
familii organizate n care au existat relaii bune ;
- din toi deinuii investigai, 13% erau dependeni de alcool i 42,6% de
droguri ;
- la data arestrii, ocupaiile predominante ale traficanilor de droguri
erau : 26% - muncitori calificai, 13% - elevi/studeni, 9% - patroni de
firme ; 5,6% afirm c triau exclusiv din vnzarea drogurilor iar 31,5%
nu aveau nici o ocupaie ;
- prima dat au consumat droguri la vrsta de 15-18 ani 27,8% din
deinui, la 19-21 de ani 16,7% iar la 22-25 de ani 13% ; n 57,4% din
cazuri acest lucru a avut loc n grup ;
- consumul este motivat astfel : curiozitate - 44,4%, la ndemnul
prietenilor 20,4%, pentru c este la mod 5,6%, pentru a arat c e
puternic 2% ; referitor la frecvena consumului de droguri, 20% afirm
c era foarte des, 24% c era des iar 11% uneori ;
- persoanele care cumprau droguri aveau vrsta cuprins ntre 22 i 25
de ani (22,2%), ntre 26-35 de ani (18,5%) i ntre 18 i 21 de ani
16,7% ; aceste persoane proveneau din familii foarte bogate (14,8%),
bogate (35%) sau modeste (22%) ;
- cumprtorii erau recrutai dintre sau prin intermediul prietenilor (50%),
la petreceri, n baruri sau discoteci (5,7%), prin etalarea mrfii (1,9%) ;
cel mai frecvent, cumprtorii veneau direct la dealer (74%), ntlnirea
avnd loc ntr-un loc public (59%), n casa cumprtorului (13%) sau la
locuina deinutului (11%) ;
- n viziunea deinuilor motivele pentru care cumprtorii consumau
droguri erau: dorina de distracie i aventur 24%, pentru a se simi
bine 18,5%, curiozitatea 18,5%, pentru c nu sunt nelei de ceilali
5,6%, pentru a deveni mai puternici 3,7%, pentru c sunt ndemnai
de prieteni 3,7%;
- drogurile vndute erau aduse din strintate (65%), fiind preferate cele
ieftine de sintez ( 33,3% injectabile, 28% care se inhaleaz i 20%
care se prizeaz) .
Tipuri de motivaie
Copyright @ DEPARTAMENT ID
80
Gheorghe FLORIAN
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
Psihologie judiciar
Pentru bani
Apartenena
la
un
grup
infracional
Pentru a cumpra droguri
Pentru distractie, aventur
Lipsuri materiale
La ndemnul prietenilor
Solicitat de cumprtori
Pentru a deveni cineva
Pentru a tri n lux
Pentru a ajuta un prieten
Pentru a tri mai uor
Nu a tiut c transport droguri
Nu rezult (nespecificat)
Lips rechizitoriu
Nu recunoate fapta
Alt rspuns
Total
20,6
14,8
14,8
9,2
11
11
3,7
3,7
5,6
5,6
100
16,7
35
13
29,6
3,7
2
100
%
45
24,2
4,7
1,9
3,8
18,5
1,9
100
Copyright @ DEPARTAMENT ID
81
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
72,2
-
5,6
61
23,4
17,7
17,7
12,2
12,2
-
11,1
5,6
-
5,6
82
din
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
11 Nu
recunoate
(nscenare)
12 Nu
rezult
(nespecificat)
13
Total
11,2
100
11,1
16,7
16,7
100
100
Chiar dac exist unele nuane, la toate cele 3 surse de date, gsim
aceeai motivaie : banii i exploatarea poziiei sociale.
Copyright @ DEPARTAMENT ID
83
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Tipuri de motive
1 Surs de bani
2 Lipsuri materiale
3 Pentru a tri mai uor
4 La ndemnul prietenilor
5 Apartenen
la
infracional
6 Pentru a fi respectat de ceilali
(a iei n eviden)
7 Nu recunoate
8 Nu poate justifica
9 Non-rspuns
10
Total
2,6
5,3
7,9
7,9
100
5,3
15,7
100
2,8
15,8
100
Copyright @ DEPARTAMENT ID
84
din
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
Tipuri de motivaie
Pentru bani, lux
Pentru a ajuta un prieten
Pentru a obine un post
Lipsuri materiale
Pentru a fi respectat de
alii
Aveam
puterea
de
decizie
Pentru a scpa de
urmrirea penal
Pentru un trai mai bun
Din rzbunare
Tulburri psihice
Contra-serviciu
Nu recunoate fapta
Nu rezult (nespecificat)
Lips rechizitoriu
Alt rspuns
Copyright @ DEPARTAMENT ID
52
24
-
24
32
-
36
-
4
4
8
4
4
4
8
16
-
85
din
Gheorghe FLORIAN
16 Non-rspuns
17
Total
Deinuii condamnai
circulaiei
Psihologie judiciar
100
pentru
8
100
8
100
infraciuni
la
legea
Date semnificative
- vrsta: 32% au vrsta cuprins ntre 26 i 35 de ani
30,4% ntre 36 i 45 de ani
21,4% au vrsta peste 46 de ani;
- studii: coal profesional - 35,7%
liceul - 28,6%
V-VIII clase - 17,9%;
- starea civil : 37,5% sunt cstorii i au copii
17,9% triesc n concubinaj i au copii
14,3% sunt necstorii;
- provin din familii organizate (78,6%); 55,4% au domiciliul n mediul
rural ; sunt muncitori 21,4%, fr ocupaie sau omeri 19,7%, agricultori
14,3% ;
- doar 10,7% recunosc c sunt dependeni de alcool dei la data ultimei
infractiuni 46,4% din cei chestionati recunosc c au fost sub influena
alcoolului ;
- la data comiterii infractiunii, doar 41% aveau carnet iar 3,6% l aveau
suspendat ;
- experiena de conducere a vehiculului era de un an pentru 8,9% din
deinui, 2-5 ani pentru 23,2% , 5-10 ani pentru 7% iar 41% aveau o
experien de peste 10 ani ; restul nu aveau carnet (19,6%) ;
- 55,4% din subieci mai fuseser sanctionai n baza legislaiei rutiere ;
Copyright @ DEPARTAMENT ID
86
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Tipuri de motivaie
Este
vina
mea
(neatenie)
Teribilism la volan
Am consumat alcool
Permis suspendat
Influena prietenilor
Atitudinea poliistului
Oboseala, a adormit
la volan
Starea drumului
Starea
tehnic
a
vehiculului
Necunoaterea
regulilor de circulaie
Condiiile atmosferice
Vina persoanei care
i-a
mprumutat
maina
Nu avea permis
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Deinui
%
Rechizitoriu
%
Personal
din
penitenciare %
64,3
5,4
1,8
5,3
5,3
5,3
1,8
19,6
8,9
1,8
1,8
28,6
21,4
7,1
7,1
-
3,6
3,6
1,8
1,8
1,8
19,6
87
Gheorghe FLORIAN
14
15
16
17
18
19
Psihologie judiciar
1,8
1,8
3,6
1,8
14,3
1,8
23,2
5,4
28,6
100
100
100
Copyright @ DEPARTAMENT ID
88
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
1
2
3
4
5
6
7
Surse
Deinui Rechizitoriu Personal
Tipuri de motive
%
%
penitenciar %
Nenelegeri cu soia
54,8
3,8
5,6
Dezinteres
pentru
22,2
1,9
familie
Rea credin
22,2
22,6
Tulburri psihice
14,9
Lipsuri materiale
10,3
13
9,3
Nu a fost cstorit
5,7
Voiam s-mi triesc
3,8
-
Copyright @ DEPARTAMENT ID
89
din
Gheorghe FLORIAN
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
Psihologie judiciar
viaa
mi
ngreunau
existena
Atmosfera din cas
Educaie precar
Cstorie forat
Pentru a se rzbuna,
din orgoliu
Nenelegeri cu socrii
nelat de soie
Nu recunoate copiii
Iubea alt femeie
Nu poate justifica
Alt rspuns
Nu recunoate
Non-rspuns
Lips rechizitoriu
Total
3,8
3,8
1,9
3,7
3,7
1,9
1,9
1,9
3,6
8,5
100
1,9
1,9
7,4
1,9
14,7
11
100
1,9
17,8
3,7
13
100
Copyright @ DEPARTAMENT ID
90
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
1
2
Copyright @ DEPARTAMENT ID
91
din
Gheorghe FLORIAN
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
sexuale
Provocat de victim
Din rzbunare
La ndemnul prietenilor
Tulburri psihice
Pentru a se distra
Din plcerea de a viola
Educaie precar
O iubea
Din gelozie
Nu consider fapta o
infraciune
Nu recunoate
Nu poate justifica fapta
Non-rspuns
Total
Psihologie judiciar
18,7
5,5
7,7
5,5
-
2,2
5,5
1,1
3,3
5,5
4,4
4,4
1,1
-
8,8
7,7
1,1
3,3
3,3
4,4
19,8
100
8,8
1,1
100
11
3,3
1,1
100
Copyright @ DEPARTAMENT ID
92
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
- victima era dinainte cunoscut pentru 78% din detinuti iar n 22% din
cazuri erau chiar rude;
- dup comiterea infraciunii, 42% din deinui declar c au regretat, iar
34% afirm c nu au simit nimic deosebit;
- 58% din cei chestionai nu s-au gndit c vor fi descoperii iar 74% nu
au luat n calcul consecinele faptei lor asupra victimei;
- pedeapsa primit e considerat de 76% din deinui ca mai grea dect
fapta comis .
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Surse
Deinui
Tipuri de motive
%
Sub influena alcoolului
26
Pentru a recupera bani
18
Din rzbunare
14
Pentru uurina de a
ctiga bani
Lipsuri materiale
8
Pentru a se distra
6
Din invidie
6
Educaie precar
Pentru a obine anumite
bunuri materiale
Tulburri psihice
Nenelegeri mostenire
Pentru a se ascunde de
urmritori (a evada)
Conflict cu victima
-
Copyright @ DEPARTAMENT ID
93
Rechizitoriu Personal
din
%
penitenciare %
12
8
4
6
12
6
6
6
6
-
4
2
6
2
Gheorghe FLORIAN
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
Psihologie judiciar
Din gelozie
Pentru a cumpra droguri
Influenat de prieteni
Nu poate justifica fapta
Alt rspuns
Nu recunoate fapta
Nu rezult (nespecificat)
Lips rechizitoriu
Non-rspuns
Total
2
2
6
12
100
2
20
16
16
100
2
14
2
28
18
100
Copyright @ DEPARTAMENT ID
94
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Copyright @ DEPARTAMENT ID
95
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
1,9
1,9
1,9
1,9
9,3
100
1,9
37
100
57,2
100
CONCLUZII FINALE
1. Continuarea acestei investigaii n anii urmtori se impune pentru
a avea o imagine ampl asupra modului n care delincvenii romni
justific infraciunile comise i modificrile acestora n timp. n acest
context vor trebui aduse anumite completri instrumentelor utilizate
pentru a releva aspecte de profunzime, precum:
- momentul i mprejurrile de via cnd au nceput s comit
infraciuni ( existena pragului delincvenial, precocitatea
traiectoriei delincvente, dac se poate vorbi de o ucenicie
infracional);
- evaluarea gradului de maturizare infracional;
- relevarea categoriilor de delincveni din punctul de vedere al
poziiei fa de crim, de exemplu, executant sau iniiator;
- modul n care, diferitele categorii de delincveni, i reprezint
reaciile comunitii fa de criminalitate n general, i anumite
infraciuni n special precum i gradul de ncredere/nencredere n
certitudinea pedepsei;
- distingerea, pentru fiecare delincvent,
a motivelor exogene
(oferite de grupul de apartenen) i a celor endogene
(trsturile sale de personalitate, educaia primit, etc.);
- precizarea n detaliu a relaiilor care se stabilesc ntre infractor i
victim nainte, n timpul i dup consumarea crimei;
- rolul (ponderea) experienei penitenciare n geneza recidivei:
nvarea unor tehnici infracionale, schimbarea concepiei despre
via, intrarea ntr-un grup infracional constituit, amplificarea
convingerilor infracionale, .a.
- cauzele reale ale renunrii la delincven n cazul recidivitilor.
2. Considerm util nfiinarea n cadrul Administraiei Naionale
a Penitenciarelor a unui serviciu (centru) de evaluare a personalitii
deinuilor, n componena cruia s fie psihologi, psihiatri, sociologi,
Copyright @ DEPARTAMENT ID
96
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Anexa 3
Penitenciarele supraaglomerate
Cel mai mediatizat aspect al nchisorilor romneti actuale este
supraaglomerarea, neleas simplist , ca un decalaj ntre numrul de paturi i
cel de deinui. Acest fenomen are o istorie care ncepe n luna mai 1977, cu
ocazia acordrii de ctre Ceauescu a unui mare decret de graiere i amnistie
de care au beneficiat aproximativ 40.000 de persoane ncarcerate.
Romnia avea pe atunci 80 de locuri de detenie iar dup aplicarea
decretului au mai rmas doar 16 (cele 6 centre de reeducare a minorilor au fost
desfiinate n totalitate). Personalul unitilor desfiinate a fost trecut n
economie iar patrimoniul acestor nchisori transferat la alte instituii civile sau
militare. Vara care a urmat a fost foarte fierbinte din cauza ratei foarte mari
de cretere a criminalitii: n edina Comitetului Politic Executiv din 4
noiembrie 1977 Ceauescu, informat de evenimentele din ar, a ordonat ca
toi infractorii prini s fie de urgen depui n unitile existente, adic n
cele 16! Astfel a nceput supraaglomerarea unitilor de penitenciare, fenomen
care continu i astzi.
Copyright @ DEPARTAMENT ID
97
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
98
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Efectele supraaglomerrii :
a) la nivelul deinuilor
ample nemulumiri fa de calitatea serviciilor la care au dreptul (hrnire,
asisten medical, recreere, sport etc.);
cresc actele de indisciplin, agresiunile ntre deinui i autoagresiunile;
cresc solicitrile de asisten medical i nemulumirile deinuilor n cazul
n care nu li se acord;
crete contrabanda ntre deinui cu toate consecinele care decurg din
aceasta;
crete sentimentul de monotonie, ceea ce produce plictiseal, care, de la o
anumit intensitate se transform n nevroz;
promiscuitatea favorizeaz contaminarea i corupia deinuilor i
sterilizeaz orice efort de prevenire a recidivei1.
b)
la nivelul personalului
- volumul de munc suprasolicit personalul;
Copyright @ DEPARTAMENT ID
99
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
100
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Autorii consider c n aproximativ 4 ani i jumtate din momentul declanrii sale, supraaglomerarea atinge maximul
efectelor sale, afectnd toate structurile umane i instituionale.
Copyright @ DEPARTAMENT ID
101
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
102
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
103
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
104
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
105
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Bibliografie obligatorie
- Emilio Mira y Lopez: Manual de psihologie juridic, Editura Oscar Print,
Bucureti, 2007, capitolele 3, 6, 7, 14, 16
- Gheorghe Florian: Fenomenologie penitenciar, Editura Oscar Print,
Bucureti, 2006, capitolele 1, 3, 4, 5 i 6
- Gheorghe Florian: Psihologie penitenciar, Editura Oscar Print,
Bucureti, 2006, capitolele. 5, 6, 7 i 9
-
Bibliografe facultativ
Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi: Psihologie judiciar,
Editura ansa, Bucureti, 1992
Tudorel Butoi: Interogatoriul, Editura Pinguin Book, Bucureti, 2004
Ioan Bu: Psihologie i infracionalitate, Editura ASCR, Cluj-Napoca,
vol. 1/2005, vol. 2/2006
G.Scripcaru, V.Astrstoaie, P.Boiteanu, V.Chiri, C. Scripcaru:
Psihiatrie medico-legal, Editura Polirom, Iai, 2002
George Antoniu: Vinovia penal, Editura Academiei Romne,
Bucureti, 2002
Octavian Buda: Iresponsabilitatea, Editura tiinelor Medicale,
Bucureti, 2006
Sorin M. Rdulescu: Devian, criminalitate i patologie social, Editura
Lumina Lex, Bucureti, 1999
Tiberiu C. Medeanu: Crima i criminalul, Editura Lumina Lex,
Bucureti, 2006
Copyright @ DEPARTAMENT ID
106
Gheorghe FLORIAN
Psihologie judiciar
Copyright @ DEPARTAMENT ID
107