NUMAR DE PA$TI 40 PAGINI

ANUL IV. - Nr. 168. - 17 APRILIE 1930.

APARE JOI

liattatArtlitTlEit
imusihrdara

PRETUL 12 LEI

Reverie
de Pafti
www.digibuc.ro

(Photo Manass")

REALITATEA 1LUSTRATA

17 Aprilie 1930

ott

THOU?
www.digibuc.ro

17 Aprilie 1930

REALITATEA ILUSTRATA

E inlreg cuprinsul globalui, sunti clopotele, iii clanged melodios; veisduhul e plin de ciinteiri vesele !
CHRISTOS A INVIAT DIN MORTI !
Din basilica somptuoasei a Sfeintului Petru, ptinei sub cupola cu
sapte altare a Srantului Mormeint,
din indantelatele catedrale gotice, cu

arcadele patinate de vrerne, Mai in mcinetstirele orientate cu sfinIi bizandela sobrele temple protini si altare sceildate in aur si pietre pretioase
testante ale Americei, la ,schiturile seirdcilcioase, ale misionarilor din Africa
dela bisericufele de lemn ale Laponilor, la locasurile sfinte, supradeco-

Spectatoare la procesiunea pas-

Madonii dintr'un templu spaniol.

rate, ale mexicanilof

Sngele vd va sluji ca semn, pe

casele unde veti fi, a5a cA nu vA
va nimici nici o urgie, atunci
cnd voiu lovi tam Egiptului...
Timp de 5apte zile, Teti mnca
azimi. Din cea dinti zi, veti
scoate aluatul din casele voastre
cAci oricine va mnca pane dospitA din ziva IntAia pAnA In ziva
a ,5aptea, va fi nimicit.
SA tineti sarbAtoarea azimelor
cAci chiar In ziva ceia, voiu
scoate o5ti1e voastre din tara Egiptului; s ineti ziva aceea ea
o lege vecinicd pentru urfna5ii

tilor.

din stepe,
peinei in veigeiunile muntilor, dirt
f jorduri si ghelfiri, sub soarele

tropicelor
din haosul oraselor
imense, la sate
se inallat cu acelas elan de adorafie, fumul tamedei i flactira simbolicei a lumdnetrilor de Inviere! In turnul Babel" al omenirii, se regeiseste, pen-

tru o noapte, un cuvant comun :

numele Mntuitorului, care rcisunei pretutindeni, in inimi si pe

buze
legdtura spiritualti intre
cei despeirliti de mad, de Umbel
si de rassei. E noaptea unicei,
noaptea rninunei de acum 2000 de
ani, ciind s'a dat la oparte lespedea mormeintului si Cel RAstignit,
a esit Iii vestmeint orbitor de lu-

vo5tri!"...

,,,Cina" la care Isus a areitat apostolilor taina sfintei Cuminiceituri, n'a fost dealt ospedul pascal
al Metntuitorului, care respecta, ca
caret, aceastei mare stirbeitoare a poporului lui
Duceindu-se apoi, la Ierusalim, sei
celebreze Pastele, a fast prins, ju-

Fiindcei originea Pastelui crelin e in legeiturei cu Pastele" e-

vreesc, set deschidem biblia si sei

asculteim:

decat si rtistignit. Pe vremea sa,

ceind exista incti templul lui Soceremonia aceasta lua
lomon,
proportii grandioase. In ziva de
14 Nissan (prima hind a anului)
toti fii lui Israel isi curafau corput; ardeau in aer liber, resturile
de aluat dospit din casti i coceau

Domnul a vorbit lui Moise

Aaron in fora Egiptului:
... In seara zilei a patruspreze-

cea, a primei luni din an, toat

adunarea lui Israel s injunghie
un miel, fr cusur, de parte br-

hteasc....

.... SA ia din sngele lui, sA ungA amndoui stAlpii u5ei i pragul de sus al caselor uncle 11 vor
fript la foc... cu azimi
verdeturi amare... SA nu lAsati ni-

azimele. La preinz, sunau trompetele, vestind inceputul seirbeitoarei. Capul de familie, ducea un

Intel, ales dinainte, la templu, in

pridvorul cdruia preolit Il injun-

mic din el, panA a doua zi dimi-

Fhlau, retsptindindu-i stingele pe altar.

neata 5i dacA va rAmnea sA-1 ar-

deti in foc...
Si cnd 11 yeti mnca, sA aveti
mijlocul incins, incAltdmintele in
picioare 5i toiagul In mnA i sd-1
mncati In grabA. cAci este Pa-

In urmei, fiecare se intorcea acasti cu jertfa si o frigea.

CAM preparativele erau terminate, la masa impodobitei pentru
ospedul pascal", tated se ridica,
rostea o rugeiciune i da tuturor
sei bea dinteo cupei cu vin. Expliceind copiilor, insemntitatea zilei,

5te1e Domnului...

In noaptea aceea, eu voi trece

tara Egiptului 5i voi lovi pe toti
Intaii nascuti, dela oameni pang

el umplea din nou cupa, care se

la dobitoace...

www.digibuc.ro

17 Apri lie 1930

REALITATEA ILUSTRATA

golia a doua oarti si a treia: cupa

binecuvntArii, ccind se ccinta in .
cor psalmul 113:

s'ar fi putut impute deceit perfeclia, nefolositoare pentru un material ateit de fragil.
$i ferrancele noastre, al earor
simf artistic e adeseori uimitor, fac
odd Incondeiate" sau scrise",
cum le numesc, in afaret de cele
vopsite in galben, verde aprins, albastru ea sineala fi negru.
Dar tot cele rosii predomina,

LAudati pe Domnul,
Robii Domnului lAudati,

Laud* numele Domnului,

Fie numele Domnului binecu-

vntat de acum i pAnA'n veac...

etc.

0 41 patra si a cincea caper plina, intovartisia alfi psalmil

La orele 12 noaptea, ternplul luminat isi deschidea porfile de
lemn de mslin stilbatec, cu scrapturi de flori i heruvinti aurifi ;
poporul sosia in locasul sfrzt...
In ziva de 16 Nissan se forma
o procesiune, care se ducea th
late primul srzop de greru al anului, depus cu solemnitate, in tem-

fiincica de ele se leager insi amintirea Mntuitorului, duper' credinfo

popular&
In I3ucovina mai ales, exister o
mulftme de legende asupra lor. Una

din ele spune, ca in timpul Invierei, o negnstoreasti evreica, sta in

piafer, astepteind sa-si vdnclei un Cof

cu ouez. Intre alfi camptirettori, veni

Maria Magdalena vestindu-i minunect cer: Christos a Inviat!" la
care, neincrezeitoare, veinzettoarea
retse disprefuitor: ,Ei asi! Atunci

plu.

Dupti invierea liii lisus, evreii

depli ai nouei religii, continuara
sii serbeze Pastele vechi, dar introdusera si comemorarea patimilor Invalatului lor, care murise la
14 Nissan, Mild se fercea sacrificiul mieilor (duper evanghelia SI.
loan) $i inviase in prima zi a
seiptaincinii israelite, sau Dumicica noastra.
Cam pe la 200 de ani, duper'
Christos, biserica occidental se
gsia in conflict permanent cu

are sA invie ChristOs, cAnd se vor

Inrosi mine din cosul meu".
N'apucei bine set termine pi ca prin
farmec, loate devenird de caloare
sdngelui.

Povestea, spune ca Maria Mag-

dalena atinse cu unul din ele pleoapele unei impartitese oarbe, care
i recaptiter imediat vederea.

0 a doua legend& tot din Bucovina, e urmatoarea:

Odatei, ceind lisus predtca hi
teniplu, dusmanii sat se sfeituirii,
ser-1 prirzd i ser-1 omoare. El le
eunoscu gndurile si pleca, main-

cea oriental& fiincica aceasta, respectand tradifia, celebra sarbeiloarea evreeascei a Pastelui, sub
cuviint cti o finuse ateit lisus, cdt si

le ca salt prat planul in aplicare.

Acestia Il urmetrirti, aruncand 'ea

apostolii loan si Filip. Membrii

ei, postiau sAptAmAna mare dar

considerau ziva Pastelui, aceia in

care Meintuitorul asistase la osperful pascal, zi ce se nimeria tocinat
in timpul postului sAptAmnei
patimilor si astfel, Il intrerupea.
Duper trei zile, serbau Invierea $i
cum aceasta cadea uneori, in
cursul saptameinii, cei din Alexandria i din Apus se indignau
convinsi cer Invierea Domnului
trebuie neapetrat s corespundei zilei de Duminicii. Ultimii preiznuian Pastele sau
in amintirea celei din urma cine a lui hsus
in noaptea dinaintea Invierei
Se:embed&
asa cum se
obisnueste acum.
Cuveintul Paste,
dertvat la popoarele latine din termenul roman
pascha" a caret origine e pesahh
san phase, in limba ebraicer,
a
lamas sei indice,- cea mai insemnatez aniversare crestiner, cu acelas nume, ca al serbarii israelite,
din cauza confuziei de date, pe
care crestinii primitivi, o feiceau
intre moartea Iui sus si ceremonia pascalei, a poporului juden,
ambele inteimplate in acelas limp.
Episcopii Romei vesnic in ne-

pietre duper (Jamul, lisus se intoarse, rermase locului, pronunfei cdteva

cuvinte tainice si deodater pietrele
se preflicurei in otter rosii. Inspectmntafi, evreii o luarti la goanal
De atunci dateazer obiceint ouedor
rosii."
Marian, care q eules datinele ro-

mnilor din toate finuturile, relateaza ea in wide judefe

de ex.:
Preot ratolic in odeddii, o iciind la altar.
care lumea se setruta pe buze, in
noaptea Invierei, ca in rornanele
lui Tolstoi
rostincl tradifionalul Christos a 1nIviat !"
Ade-

vArat a inviat !"

Altul e Pastele la lerusalim, in atmosfera de exaltare religioaset, in
decorul ce cu greu ni-1 inchipuim
real, intr'ateit imaginalla, il estompeaza in nori de poezie...
Pretutindeni dangeitul sonor al
clopotelor der o nota specialer de emofie si induiosarel Ouede rosii,

FIECARE
CUTIE MARE
CONTIKE UN

rut to HAS
DE PARNM

mai ales la farei i mielul,

ramailer a mielului pascal
continuer o tradifie milenaret.
Origina ouedor rosii de Paste, se

Infelegeri i certuri, cu cei din pierde in negura timpurilor pi-waAsia-Mica pe tema deosebirii de ne. Romani!, obisnuiau ser si le Wa serba Pastele, cerutara zadarnic, inner, lithe alte daring, de anulser-si impunei punctul lor de vede- note Matte dintre popoarele vechi,
re, miner in secolul al IV-lea, ceind serbau anul non la echinoctiul de
se intruni conciliul de la Niceea primetvard, cdnd imptirtiau oud cosi fixer o singurei data pentru in- borate, ca un simbol de prietenie $i
treaga crestinatate: IntAia Dumi- fecunditate, cdci din eel mai hidenick urmAtoare primelor 14 zile, ptirtat trecut, oul a avut o semnif
din prima lunA, dupA echinoctiul calie important& in legedurei cu inceputurile viefii, cu deosebire in
de pritnAvari.
indiana. Mai tdrziu, creDiferenfele intre bisericile ea- theogonia
cari celebrau anul-nou iartolled, ortodoxei si mai tdrziu pro- $tinii,
dar Paytele in epoca echinoctestant& adusera modificerri in a- na,
adoptard datina strdvecite,
meinunte, accentuate cu vremea, flului,
vazernd in fenamenul esirei din
de inevitabile deosebiri de tern- gdoace,
o analogie eu Invierea lui
perament i Wei a popoarelor cresus. Unele nafiuni, de ex.: englestine
dar in linii generate
zii, nu curzose acest obiceiu, petstrat
Pastele e acelas pretutindeni.
cu sfinfertie, de majoritatea
Particularitafile caracteristiee inset
fieceirei nafii, nu sunt deceit mici cre$tinilor.
In vremea monarehiei franceze,
varial.ii, care rup monotonia uni- duper
mare de Duminicti diformitalii, cu obiceiuri curionse mine*,liturgia
aduceau couri cu oat
pentru cine nu e deprins cu ele. pictate, se
aurite sau argintate, in caAlt& e Pastele in austera si puregelui, care, le oferia famiritana Anglie, altul in Spania fa- mera
$i curtentlor, venifi sd-I felinatica i dornica de sensafii vio- liei
lente, altul in mistica Rusie pra- cite.
Fantezia delicater a tutor Watteau,
voslavnica
cea de alteidater
Lancret pi alfi pictori de seam& le
fara mujicilor extatici, patria mii- miglia
mici compozifii fermetor de biserici cu turle aurite, in ciitoare,cu
de o execufie, ciireia nu i

Suceava, cei ce ciocnesc ouli

1st inchipuese ea se vor Inteilni pe
lumea cealalta. Mitt cred ca per(Continua= In pag. 6)

ITECIALITAII ALE ACELla CAg

EAU DE COLOGNE
TOUT ES LES FLEURS
CHER AMOUR

TAIFUN

www.digibuc.ro

RR4L11

P:"

:411%,1fi4

Unul din cei mai inversunafi dl1fnwli ai lumii....

Sf. Gheorghe, s'a infiinfat si el, odatii cu primele sernrie ale primilverii. Dar until acesta, in lac set vina pe culu-i inaripat, s'u instalat comod la volannl uiwi autocarnion de muttiri, finiind t
Tama dreapter, ira loc de sulila-i arigriloare de balauri, lanful une4
macarate moderne.

Nt.

Aceeas avalansti de bilete de inchiriat,

ceua mai ampliftcutei dect In anii trecufi,
acelas trist pelerinagiu al mobilelor
intincate de carii, in aceleasi camioane hodorogite, trase de aceleasi schelete cavaline, lungi si obtuze, aceleasi chivufe puse pe
locmeale la piafei, aceleasi boarfe .reivtisite prin curfi si pe

acelas spectacol ridicol, in autarea de mai bine"....

Doar ciintarele inveiluite in verdeafei, au displirul in majorttate, inlocuite fiind de cntarele automate.

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATI

17 Aprilie 1930

PA$TELE

plrengarii, pornese la marginea satului sti inaroape mancdrile

Stiptlimnei Patimilor: oala cu supa

(Urmare din pag, 4-a)-

de post pi o scrambie cioplit in

lemn pi trasti de o sfoard... Tot alunci, locuitorii aduc farfurii cu
swiencone"-u/ lor, in casele celor

souna ceireia i s'a sparrintdi, moare

inaintea celeilalte.
In dimineafa Pastelui fade i
bdefii, se spald cu apti neinceputd
in care se pun mid rosii pi doi bani:

mai bogafi, uncle vine preotul si

le binecuvanteazd. Dimineata, se
stinge focal in toate vetrelef Dup.('

unul de aur, anal de argint, ca sd

slajba religioasd, ctind se binecuadnteazd focal pi apa, ferneile se

intone dela bisericti, cv aghiazmd
$i larnntiri aprinse, cu cari fac fo-

fie rumeni la fat& sdndlopi i carafi ca aural, Dupd aceia, pornesc

la Invierea a II-a de unde se intorc
acasd sec mtintince 'rased, cozonac
$i
ciocneascd, ca rudele sau prielenii. Cine sparge oul altukt, il ia,
da dacli se intiimpld sa- nimereasc
sgtircit, care nu e dispus sd

cul nou!
In amid, tali beau aghiazrna, care

apere contra durerilor de got

$i stropesc vitele,
apoi pomii,
ca sd dea roade bane.
In noaptea Invierii, bisericile
sunt ornate cu ramuri de brad.

dea, se rilzbund, asigurtindu-I ea'

are sti-1 matinee ea Meant pe lu-

mea cadaltd. Femeile ce vor silcicO

farmece de dracoste strng cu grije amide rosii de pichere, mai tari

ca cele de gin. Se mai zice cO
sunt neintrecute contra mupcdturei

Luni, pe Itingd distracfia de a se

stropi unii pe alfii, cu tulumbele
de incendia sau cu o simpld stropitoare, mai existli aceia de a se
lua la intrecere, care ajunge cel

de parpe.

In Transilvania, in munfii Apaseni, istorisesc oamenii, cti existii

undeva departe
uncle anume nu
se ptie,
un orn numit Antichrist
sortil sti roadd en dinfii, un tan!
gros. Ctind it va termina, va veni
potopul. In fiecare an, el it dti a-

dinttiin acasd, la inapoerea dela

slujba de dimineald
obiceini numit dyngus. Copiii preglesc un co-

de lemn, invelit in cocci, imbrdcald deasupra cu pene pi ca sa

aibti o aparentd cdt mai :Told
ii
Co

leagii en o stirmd, canal unei pdsdri

adevarate.

proape gata
Mali _in preajma
Paptelui. Atunci vede copii cu mid
ropii si, neputtindu-se sttiptini sii

Ei it apeazd pe o saindurti, inNana! la an cdrucior minuscul ci

gralie unei sfori, cOnd se mipcd

priveascd ipi uit de lucru. In

limpul acesta, lanfut se reface la

loc pi lumea e scant& fried pentra
an an, de urgia potopului.
In Polonia, o datinO strtimopeascd, cere, ca in Lunia Pastelui, sl)iilil casei sd ofere un ou, onicrai
eare-1 vizileazd,
rupd in nitind, i sd-I imparld eu el,
indnctindu-1 impreund: Cdnd primeste prea multd lame, duce numai la aura jumdtatea sa in limp
ce musafirul e dator sd-si consume
partea lui.
De la ei, si din Ungaria, ne-a venit si novel un obiceiu: acel al
stropitului, in ziva a II-a de Papte.
11.11-.1. 414-41.m.rnma 4.41-a -ms

oistea, cocopul execuld miscdri, cari

fac deliciul spectatorilor. Se for-

meazit un cortegiu: unul duce co-

cosul, alfii li imitO glasul sau 11 insofesc cu viorile si lofi ctintd iii

Iepura;1
Copiii pi tinerii se adund diminea-

pe strdzile satului pi e o Mae

generald cu apd, in genul celor de
flori sau confetti, la orase. Isvoare
subtle, fdpnesc de duper garduri,
a*
aaamarnmmrn--41.414+41+

Nu trebule
sa mat aveit

SbarcIturt
E foarte ueor de a Imploded formers& sbarciturilor, deed ball
la timp mkurile necesare.
Curiltall dimineati ;I seam obruul Dvs., en nn tampon de
yeti tmbibat cu TAIT INNOXA.

Pielea Drs., iritati din cauza vintului, a prefului, va fi mai

cahnati
apol curdled pind in fundui porlior, va putea
dar si respire in libertate, conditie esentialli pentru a asigura al!Melee epidermel.
Veti fi uluiti de a constata progresele de inbundtiltire a tann-

in' Dvs., dup un tratament de citeva alle, care este in acela;

timp foarte simplu si economic. Cu ajutorni pudrei tenul Dvs. va
cpta strillucirea pielei unui copil. Pielea Dvs., devenind alnLtoas nu va mal avea rhArcituri si nu veti mat cunoaste grom de

cor, Nand in tact pdmeintul, cu piciorul. Ultimele versuri se termind

ca la colindele noastre de Crticiun,
cu rugdmintea sO li se dea bani. La
fiecare casd, uncle se opresc dynde po4elan
gus-istii, captild prdjituri si monedin dreptul copacilor, a ferestrelor: de mdrunte.
uneori, cafe un bdiat, e tdrit pe sus
In Franfa, in Germania fi in Spade prieteni, la Maui sau la lac pi nia, unde datinele populare, nu
silit sd facii o bae fOnO voe. Oricine sant mai pafin numeroase, e inese pe drum, primeste dusul obli- ridOcinal convingerea, cd din
gator, in hazul celor ce-I provoacil Joia mare pant', Duminick clopopi cdrora nu le merge mai bine.
tele aildloresc la Roma, sd cearii
In Bucovina, se petrece la sate o binecuvtintarea Papei pi perrnisiuscent"( identicd, explicatd de legen- nea sO ma:mince de frupt.
da urmtiloare:
Nu se sapti pdmntul, nici nu se
In zina de Inviere, o fald de cre- urea nimeni in clopotnif, in tim$tin, care ducea mid de vcinzare la pill absenfei lor
pOnd Stimbdtd
tiirg, se frildlni cu o Marti pligtind seara cdnd revin, sburdnd
prin
$i aceasta se invoi set i le cumpere,
Copiii
es
in
drum
fi
cercecum n'avea destui bani cn sine, o teazd nerdbddlori zarea sd le vadd
rugd s'o insofeascd pemei acasii.
Cine ar putea sti se
Mergtind, creptina ii pooesti invdfd- intorctindu-sel
laude,
vtizat vreodateil?...
turile legii ei si Invierea lui
Cel mull, le-a mail, Stimbtild noapCealaltti, mai scepticd declard: Nu- lea, Mud, mullumite de cdleitorie,
mai atunci vai crede ce-mi spui, sand mai plin, mai vesel...
cnd se vor preface oule albe din
lii Flandra francezii, ctind se irtcosul tfiu, in ou rosi". Minune I tore
dela Roma, Sdmbiltd seara, laOudle se inropirei pe data' pi fetele sd set
cad mid de zahdr sau de pcuprinse de spaim, lepinarei,
colatil, in grtidinile caselor, unde
Ctiva Heft cari treeeu pe acolo, sunt copii. Aceptia abia apteaptd
alergard la o fiintand pi le stropirei Duminica dimineafa, set
le descopecu apa, ca stz se trezeascr.
re, sub tufipuri. In Alsacia, in noapDe-atunci se obipnuepte sO se tea Invierei, un epure fantastic aude" lumea, in ziva a doua de learget in grabei peste mufti pi vtii
Paste. Ca sit* impace totdeauna si pi ascunde in iarba din boschete,
datina ii gusturile mai rafinale, ti- sub copaci
outi de pocolatti pennerii de la orae,T umplu o sticluld tru copiii cuminli. America, l-a acu parfum i intrO dimineafa in ca- doptat; cel mai prefuit dar al anui
sele unde simpalizeazd domnipoa- mic yankeu e un epurap de zahdr,
rele, ca sti le stropeascii I
de pocolatti, sau de carton presat,
Pentru ea e vorba de polonezi, ca o cutie; efigie dulce pi mai ales
sti descrim cdteva din obiceiurile gustoasti, a binecuvtiniatului anilor populare : Saptimna mare, la mal care nu vita pe cei in vdrstet

farcl, nu se deosebepte de a noastrt: f raged&

aceleapi lucruri scoase in curie,

curcifite, aerisite i frecate cu indeiruire, aceleasi ceisule vdruite pi
aceiapi ambifie a tuturor, set imbrace haine noui. Preparativele cu-

supune pielea maul reglm lactal

Depozit la toate Farmaciile, Drogherille l Parfumerlile

linare, nu diferei p.m mult: aluat

de cozonac cu stafide, un fel de
eolaci -cu unt pi lapte, mid colorute, altele incondeiate, diferite bunOttifi din carne de pore, etc... Sdin-

www.digibuc.ro

In Bohemia, indreigostifii se furipeazti pe sub ferestrele iubitei, pi

bat timid la upd. Dacti Matra ese

sureizeindd, if love* ea a nuia de

salcie pi-i dti un ou,

inseamnd cii
prime* sd-i fie nevastti. Bawd insii
upa reuntine inchisd, pretendentul

nenorocos, se inapoiazd cu capul

plecat i aerul mai pufin victorios,
decdt ca la venire.

REA LITATEA ILUSTRAT

17 Aprilie 1930

Tot in superstilloasa Bretagne si trenrurd grozav, cdnd sand clofetele care au fost cerute in distill; potele, vestind cd s'a sculat lisas
rie
rtispnnvul defirdtiv in La- din morp !
nea Pastelni prilejaind astfel noui
Princrpesa Bibescu a descris imocazii de petrecere. Tot (lento nu presionant scena aceasta, in Isvor
se face lesie, in sAptmna mars; pays des saules".

altfel moare cineva din familie san

o spdltitoreasd din cele ce-si
ptiinea, la rn ...Y men seara nu se
lasti apd in nici un vas, fiindcd
curge inteinsa o picciturii din scingele Domnului, de pe cruce, si aduce nenorocire. In ziva aceia, dacd
sapi ptimtintul inseamnti c pregdtesti mormtintul lui lisus i dacti
intrebuinfezi lesie, it speli giulgiul.

tdci, in cursul anului, e deafuns sd

In Bucovina, Mee dornice de
se gdudeascd la eel cu care a !ruin- nairiti$ (acelea desigur la cari nu
cat oul de Page ea sd i se lumi- se inghesuesc pelitorii) lipesc gooneze mintea $i stilt regilseasal dru- ce de oud rosii pe uth,sau fac farmull
mece cu un fus tors de o fetifti de
In ziva intdia, nu se mtitaincti ova 7 ani! (Prima refetti std la hidemina oricui s'o utilizeze... sfiltuim
cititoarele s'o prefere anunfului la

ziar, ca fiind mai pulin costisiloarel)

Toate trei zilele, se trag intr'una

clopotele de cdtre btiefi, uneori

chiar de fete $i atunci se zice in

Banat, cd inul fi ainepa frumoase
vor crege !
Scrnciobul sau dulapul munte-

In schimb e bine sti se cur* stu-

nesc,
aMt de caracteristic in Rome:mkt, singurul care amefeste fetele mai u.sor deceit vorbele dulci,

purilel In prima noapte a Pa$telui,

toate pietrele se transformli In piii-

ne ll apa se preface in cidru. Un

breton, inctipdftinat ca tofi bretonii,
nevoind sti creadd miracolul acesta, hottiri sti se convingd singur i
in loc stf se culce,
veghie lnun pahar cu apd,
o piatrd

se face in amintirea lui Iada IseoNevrednicul discipol, chinuit de remwdri, se spOnzurase de

ino creangii $i vantul it
coace

pregtaite dinainte. La miezul nopfii piatra deveni inteadevtir, o One

aburitoare si apa
cidru parfumat. Impins de Mcomie, el mdnc
si Ulu cu poftd dar indatd ce ter-

sunt oameni panel la centurd, restul

corpului pe$ti, trtiesc in ptirae fi
fetele lor ctintti nespus de dulce.
Nu s'ar pdrea oare, cti a reinviat
mitul
in creerul Carpatilor
sirenelor antice, au voce capti-

mind, fu apucat de dureri groaznice si muri: piatra revenise lo

forma ei d'inti, in stonuical nelegiuituluil
In ziva de Paste, sttincile din

Crokelien, se dart la oparte, pentru

cdteua clipe, $i lasd descoperitd, o
comoarti cu bani de argint.
La noi" circuld o and versiune a
aceleias legende: romdnii cred cd
in noaptea Invierii, se add como-

rile arztind si cine se duce sit insemne local, poate sd le descopere

a doua zi.
In Basarabia, mai ales, satenn
stau de veghe pnti 'n zori, in jarul unui for aprins in curtea biseHell sau a locuinfelor lor, in aminUrea aceluia, la care s'au inctilzil
ostenii, ce ptiziau Mormtintul. ti
fine trezi speranfa, s zeireascti flacdra tainicd a comoarei san th vadli cum se deschide
Cine are
norocul s prindti clipa aceasta, e
intrebat de o voce cereascd sd-si

vantli?

Aceste Wale se hrtInesc cu cojile de oat% pe care le arunrci gospo-

dinele pe Mari i ape curgdtoare,

ctind pregtitesc cozonacii. Dinteo
gdoace se saturti 40 de blajini!
In zilele ccInd fin ei Pastele, sdterdi es en merinde, in creingurile
din apropiere si petrec veselin-

exprime o dorinfd, pi oricare ar ft.

i se implineste.
Credinfa etc se deschide cerul de

la Inviere Mild la Duminica To-

mei sau chiar Ingllare e confirmatcl de datina veche, de a se scoate

la bisericti up raiului (cea din
mijloc a altarului), care se pane
deoparte. Cine se naste in rtistimpul
acesta, va fi norocos, iar cine moare, se urcti drept la cer far sti se
find seamti de pticatele sale. Cdnd

incolo...

In Bucovina, din Duminica Tomei, penal Marfea sau Joia armdtoare, se serbeazd Pastele Blajinilor sau Rocmanilor. Unii cred cil

du-se ctici e Meal set luarezi. Pied-

turile de yin ce cad jos si fardmdturile sau resturile mtincdrilor, ser-

vesc de hranti sufletelor celOr

morfi in imprejurdri tragice: sptinzurafi, impascali, innecali, omorifi- de tlhari, etc...

Allii isi inchipuesc, c bldadul

popor al rocmanilor trtie$te sub
pcimcint, pe lumea cealaltd Si cd
umbl goi. Ei stiu cci a venit PastePeisagin @fiscal in porlelan
prtiznuesc ca tofi crestinii,
le
0 fdrancti frumoasil i Mart:, in Moldova fi Banat; altiel es bube cnd ajung oudle pe apa Stimbelei
de care stitenii vorbiou cd e stri- pe corp! In alle ptirfi se mclmincti ce inconjoard de 3 ori ptimantal, si
goaicd
ardta in toate, printeo nesdrate, c sil nu se roteasai
in care se varsii toate Marne din
inexplicabild cluddlenie intocmai
lame. Ecr curge prin faro lor!
ca in rtindurile de mai sus...
...+044-11-0-144-1-w-s-1144,1+
In Moldova i Bucovina, nu existd Paste fdrli pasc din aluat de
cozonac en umpluturd de brdnzd
de oi sau vaci $( pe margine cu
coed impletitd, ca un chenar. Se
zice cti lisus ar fi spus apostolilor:
11-11f+011+-114-11-0-1111-

4+11-11+11444 0+114-0-1144411-11-1-14-W44.4-01-114-11.11-11+0.144.4

pronunfd preotul Christos a in- pn acum ali mncat arime la

viat", fetele bdtrtine adaugti repe- Pasite, de-acum yeti mnca aluat
de in gtind: eu s joc inainte!" a- dospit i &drat care se va numi

dicti sti fie cdutate la hord si sd se pima !"

mdrite mai curdnd...
Fie al e dreptunglzikat, ca Marin cartea lui MaHan, gdsim i alte marital Lai, fie cd e rotundil ca
obiceiuri interesante: Astfel in scutecele in cari a fost infdsat,
munfii Apnseni ai Transilvaniei, pasca Pastelut adird aecia ce va fi
se fac cloud cete de Paced: o parte sfinfitd Duminic dimineafa, treiau toaca din cloptnifti ci o duc la bue s aibil in mijloc o cruce din

cimitir, unde petrec noaptea Pet,ste- impletitura aluatului. Odatet cu ddnlui plizind-o; a doua, se incearca sal sa, Jranii duc la bisericd inteo
le-o fare $i sd o asoundil. De isbu- strachind: hrean, usturoi, cuifoare,
tesc, primii surd datori, a doua zi, sldnind, oud rol, cozonac, miel $1

sti dea pe cheltuiala lor, un

la care iau parte cu tolii. in

mind se intorc maser, le pdstreazd

caz impreund cu lunalnarea de Inviecontrar, trebue set pldleascd cei ce re. Cuiparele slujite sunt bane

n'au reu$it
insweasai toaccd
Fetele din Bucovina, spalti in
noaptea invierei; limba clopotului,
cu ap neinceputti cu careli terg

Mitt in dimineafa urmdtoare, s

pentru darer( de dinfi, usturoiul

contra strigoilor $i strigoaicelor
care turd mana vacilor; dar dace-,
ungi uprul u$ei casei i al grajdului, le alungi! Sldnina e leac sigur
pentru rni, iar cdt privefte alba$ul oului sfinfit, pisat i suflat in
ochi, vindec albeafa.
In Transilvania, fated, duper ce a

fie frmnoase si s alerge feciorii la

ele, cum alearg la Inviere cnd
sun clopotele!"
Cine prinde un parpe, inainte de
Pa$te, Ii tae capul au un ban de ar- imptirfit la tofi ai casei pasca agint, Ii pane trei fire de usturoi In dusd dela biseriat, ia un ou slujit,
guff)" pi Il fine in seta; la Inviere, tl sparge pi id mite o buctificti fiepoate sa deosebeasal strigoaicele. cdrui membru al familiei increAu ochii ro$ii, surd palide la fafaclinfat cti dacti unul din ei s'ar rti-

Tabletele Bromural Knoll. sunt cel mai

naspndit calmant al nervilor si somnifer

din lume. Preparatul s'a dovedit eficace in

milioane de casuri si se prescrie zilnic
,de mii de medici. lsi manifest efectut sau

miraculos cigar numai dup 20 minute.

Complect inofensiv, luat i pe limp mai

indelungat. Se gSseste in Farmacii in tu-

burl cu ate 20 si 10 tablete.

Fittbricatia
KNOLL A..G., Ludwigshafen pe Rin (Germania)
7

www.digibuc.ro

REALII A LA ILUSTRATA
17 Aprate

0 altti versiune, pretinde ea inspre Hisdrit, foarte departe, sunt

aisle inchisori wince, uncle stau inlemnifafi rocmanii loatd viala pi
cum n'au de unde s afle cnd e
Paste le, femeile aruncd cojile de
outi pe ape ca blajinii prin gratiile

pannte junilor coat. bdtrdni"

oameni insurafi sou mai in vrstd.
Fiecare companie are vtitaful si
armasii ei.
Cdrufele cu femei si copii. inchee cortegiul.

safire, rubine pi diaman(ilea se plimbte, cumpdrilnd progra- smaragde,

cdt bobul de porumb, rsfrdn-

mele cofradiilor, in cari sunt descrise amanunfit istoricul madonelor pi ora procesiunelor. Deodatd,
isbucnesc muzicile: aid primal cor
legiul In frunte merg, cu lumeindri
aprinse penitenhii negri, ea niste
fantome intunecate sinistrd reminiscenyi a Inchizifiei de acum cdleva sate de ani. Soldafii
due pustile cu kayo iz jos in
semn de doliu iar crucile surd inItisurate in crpe". Urmeazd lictori cu fasciile de aramd pe umeri,
personagii biblice. Caiafa ci copiii
de cor cu ciorapi albi-, pantofi la
fel colereld gudronatti in jurul gti-

Surlasul, ajutorul vtitafului e

un fel de
cdnttireful din surlil
cu care nu anfluer cu 6 gduri,
l decdt la Florii. la Blagovestenie
si la Paste.
Conductul se indreaptti spre un
deal din apusul orasului, unde petrece ptinti seara. lnainte vreme,
atunci cnd
spun btr4nii,
se intorcea prin Groaveri, sub poalele Tmpei, pe lng porfile eel&
Mai, cum purta Carol V si Filip
lea, cloud' cocarde i panglicti alba- fii, sasii inchideau porfile si pu- al
i costumuLde paji din epoca
slid, al treilea o singurd cocardd si neau osteni stt le ptizeascd, era e- lorIIglorioasti.
panglicti galbend. Ceilalfi juni au xista credinfa, cti de vor inconjuTrec pe rind, soldafi romani cu
numai panglici inguste, nafionale. ra junii de trei ori casa Sfatului, seuturi
sau cuiruse si pene la coif.
cetatea
an
ctidea
in
mtiinile
romiiTali trei efii, au ctite un buzdugon
poartti, pe piept, attirnatti
Fiecare
nrlor.
invelit in piele, cu nuiciuca de aLa not ea pretutindeni, adevti- de o panglicti, insigna cotradei din
ram& Duminica Pastelui se duc la
parte; trec penitenfi in
bisericd, apoi, in curlea caselor rata siirbdloare originalti a Paste- care face
nesfdrsite; in alb, in violet,
protopopului unde Multi Christos lui, nu se poate vedea decdt la sa- siruri
in negrd, albastru sau rose, tofi cu
a Inviat" i joacti hora junilor. Preo te, unde reese din plin farmecul un
tel de domino lung, mind la pspecific
al
poporului,
pecetea
mentul citeste o list cu numele tutumtit, ale cdrui metneci largi, fluror ci intreabti mullimea dacii mai talilJii lui.
Intr'o singurd lard o gtisim la o- turti ca niste aripi iar pe cap pooreste cineva care area s se pun
cu alle cuvinte sd se in- rase; in Spania petnitintul voluptd- tat o glug extrem de asculitd, cloud
cu
in dreptul ochilor si atilt;
scrie in asociafie. Vitaful isi in- fei religioase, a orgiilor de culori, gduri
cearcet puterea, arunciind in sus de pietate pi de boat:We. Patria gi- restal pare o aparifie de bal masbuzduganul $i prinztindu-I cu mai tanelor din Granada, cu pantofi cat.
Copiii din car tdmdiazd, ranfaremultti sau mai pufind dibticie. O. rosii, fuste verzi ,iaiuri galbene
altarele sfinperafia aceasta e repekttii de ar- incrucipate pe piept, cari adord le Muhl paso"
masi,- si in urind de restul junilor, Madona fi amantul, cu aceisi stil- te defileazti, pnti a doua zi dimiprecedate de banierele
pe rdnd, cum sunt trecufi in list& batecd pasiune; patria seno-i/or cu neafa
Dupd o scurtti cuveintare a pro- sombreros de catifea neagrti, dra- brodate sau piclate, ale fiectirei asotopopului, pornesc cu ltiutarii la pall elegant in capas de postav in- cialie.
Sub baldachinele de catifea, braCrucea dela Prund unde Matti aids, cu mdird nervoase, deprinse
Christos a inviat", i aruncti buz- sd find lumtindri la procesiune ci date cu aur i mdrgtiritare, ornate
duganul, ;And seara; a doua zi, co- sii mdnuiascti stiletul tot alert afar... cu ciucuri, pietre prefioase, danteRudd cii muzicti, care intoneazii
La Sevilla, stipttinitina mare, e o le si sustinute pe colonade sub firi
pe la casele desfdtare a ochilor, o surprindere de argint, e asezatd statuia lui lisus
marsul junilor",
eu fete mari, sa adune ou rosii si neincetatti pentru strtiinul, ce are sau a Madonei, uneori scena crupietatil in culori natubani pentru masa junilor! Pe la 1, norocul sti se afle acolo. De Milli cificarui
se duc, cu vdtaful la grdina lui mind Vineri, sunt peste 50 de pro- rule, peste sculptura de un realism
Cincu unde petrec ptind seara, in- cesiuni a diferitelor cofradia (aso- inestetic, ea stingele i llicrdmile
tinzlind masd mare. Atunci, au voe ciafii religioase) fiecare ea' Mado- fidel, chiar prea fidel redate.
Alte cofradii au cdte cloud "Pasd arunce buzduganul i alfil
nna proprie, in rivalitale de lux,
mnth cu plaid. Cum lucrul nu e u- cu celelaltel Noaptea de foi spre so" unul cu lisus, anal cu La Dolofor, neindenuinarea unora strnes- Vineri, localurile de consumafie rosa, ated de inedrcate de amintiri,
te hilaritatea intregei asistenfe. sunt deschise, orasul luminat si scuipturi, lumnciri in format ale
Programul ;Pei a treia de Paste, e cortegiile se succed, dealungul str.; flori colorate, attit de indanfelate si
excesiv de decorate cd abia se mai
cam acelas. Miercuri inset, e partea zilor, ca pe o scend de teatru.
cea mai interesantti a serbdrilor.
Sa incerciim s ne imagintim disting chipurile sfinte, patetice si
De diminecifii, se adund toll Intre spectacolul inceptind de dupti teatrale, in imbrticdmintea tor miPietre" un tel de Dumbravti incon- prdnz: pe balcoanele verzi ale ca- nufioasii, in care mIr o avere.
hiraM de stduci si se distreazti
ne de Las Sierpes", stradd intorto- Brocart-uri somptuoase, cusute cu
nd la ora 4, cdnd formeazd con- chiatd plind de animafie, se in- pietre scumpe, siraguri de perle la
inele pn in vrful degetelor
ductul", avdnd in frunte
grtin4desc senoritas (doamne) in
ltiri, ldutarii, surlasul $i junii cart mantile de danteld neagrti i piep- centuri cu caddrtimi ajurale, cercei,
poartti brazi Impodobifi cu betealti. teni de baga inchis, pentru ca brtifdri, batiste si fisiuri de danteAcestia se Wig inaintea casei con- poartti doliul stipttimemei Patimi- lti, de o finefe incomparabild, Maduccitorilor si Himtin acolo ptind
tor. Pe cerul albastru, suav, se pro- dona pare mai curtind o vitrind de
vestejesc. Urmeazti restal junilor, fileazti portocalii i casele cu aco- bijulier dectit o imagine Mint& Pe
flori pretutindenil Lu- cap, cdte o coroand imensti, din
trdgtind focuri de revolver si cow- per s

ferestrelar S le vadd plutind

serbeze Invierea Domnului.
La 13ranv erist tin nhieei inexistent in restul finuturilor ram&
nepti: Senbarea junilor! De Florii,
poporul se adund la Scheiu u junii
i aleg 3 conductitori: vtaful, armasul mare si armasul mic. Primul
poartd 3 cocarde tricolore la ptildrie si o panglicti later rosie, al doi-

te

ge luminele lunninrilor in fajetele-i samteetoare. Sant Madone care au rnantii de catifea, brodate ca
fir pi cu mrgritare, in valoare de
sute de mil de lei. Se zice cd un
grande d'Espana ca sti intovardsea-

sett procesiunea Madonei din Monserrat, una din cele mai luxoase
cu aur. Cortepotcovit
guile trec prin fafa Ayuntamiento-

ului (palatal municipal) uncle

as-

teaptd autorittifile in costum de ceremonie. Toatti Sevilla e afar& sd

priveascii spectacolul, care pe masurd ce se insereazti
ia din ce
in ce aspecte mai feerice, ca dintr'a
mie si una de nopfi. In noaptea inMad clopotele intoarse de
vieHi
la Roma anunfil stirbeitoarea, in sunetele muzicelor pi a orgelor splendidei catedrale sevillane, e un adevrat delir.

In prima zi a Paptelui, regele ti

Spaniei, spald picioarele
aitorva cerpetori i cerpetoare, care primese fiecare (Ate o manta, (1
regina

paleirie si bani.
A doua zi, cursele de taunt continuer seria regalelor" locale. A-

cestea, mai pufin gustate de vizi-

taloH, surd aclamate sgomotos de

frumoasele din loji, cu mantile albe, de seirbeitoare, piepfeni de bag()
deschisei,

i o floare ca focul,

colful urechei.

in

cata deosebire in faro luminei.

in Anglia moravurilor rigide t Invierea de la 12 rzoaptea, e necunoscutel. Vineri panel la 3 dupd a-

miazd, lumea postepte-apoi se duce

la serviciul religios, special pentru
cornemorarea crucificdrei". Atun-

ci se obisnueste un tel de prjitu

rd, in genul cozonacului cu o cruce de-asupra, care se cheamti.
cross-bun! (prajitura crucei) Du-

minied dimineafa, se face serviciut

de Paste i se del imptirteipante,
templele surd impodobite cu flori
i plante Londra se golepte; toot()
lumea pleacii la aer carat, in excursii iar cei seiraci se imbulzesr
la blciul de Papte, din suburbia
Hampstead Heath.
Acestea ar fi cdteva din multele
aspecte ale Paptelui, in diferite ja-

aspecte in cari misticismul se

impletepte cu o culoare local, isbitoare pentru cine privepte in
perspectivd. Una pi aceiap seirbeitoare, sub zeci de feje expresive.
mai desprfite prin granifele daftnelor streivechi, deceit prin crestele

munfilor si intinderile

RYANA

***4-11+ seil+,......s-t-tmilmr-we'rem-m-14-4.4++.444-14H-m-1144.**-1.-11-#1Hvil 'GO 444-11- -- 6+64444444-14-11-41-114 41-11-1-1-H1-11+14 444114444-14+14-1-1+1+14. N-11414444+W-044-1444-WW-M-110-1444.9+0

UN APARAT FOTOGRAF1C
BUN SI EFTIN VI0L PUTETI

PROCURA LA NOUL MAGAZIN

uNN ERSAL_FOTO ..
N. SPIRESCU & Co.
Str. Acadelnisi

211,

Coarat

(colt Strada Regalli)

** BUCURESTI **

hampooing cIllanueure-N:

znagaQe electric de Obray

Vtrlaf/age electric de eap
pIice cu tinctur, ori ee

asortat cu tot

fehtl de aparate
accesorii tofografice, binocluri, etc.,

din cele mai renumite fabrici germane

americane. Laborator pentru developat, copiat-

nuantei

Beteali A voile p.minA

6,rricoie de toalela

i mirit

Parfurnerie rip&

PRETURI SUB CONCURENTA!

fuerikri de par
r Quaid.

COAFORUL MISS ROMANIEI 1980

www.digibuc.ro

TELEFON 366129

RE.40? 4T1A 11.7 Hl

n Aprite !Ott

rA

(y, otiii
eta:
URINDU-1 gaina si lasandu-1
sapte cub. orfane, Piticul
din Muntele Pietricica, un
gospadar batran, eu pletele

barba albe, a iesit din scorbura

tufanului, unde se afla intrarea odallor lui de sub pamnt ei plhnbndu-se cu mainile la spate, Insotit de caralueul lui cu coarne, s'a

ArlsAez

puse vioara Intr'un cui 1 o Asa sa t6ne, la care s'a attogat un barcan
ante, clocind Inainte. Auzind-o, I cu pomada de mustati.
Doarane I. zise Piticul, uninse Ifacea Piticului In spate o data
cald i o data rece, atat era de mie- du-si mainile pe and sedea pe

cat ei de uns pe inini la graiul

ei, jumtate murmur de vent In
frunze si jumatate fug de aptt

prin Mee Inmugurite, de slcii, sco-

barite In ptrtu. Coaja oului astuta,

0miit ce s flack' el cu ouale din

ceibar.
PaPagalul i-a spus : da-le drumill de vale si lasa-le s umble panA ce vor da oamenii de ele. Piticu
cul a raspuns Tci I plescaind
liniba ; adica : nid Volta I Gaita
i-a spus : d cu ele dupg, veverit
ei vezi ce se Intampla. lepurela i-a
spus : n'am auzit niciodat de asa
ceva, adica de oua ; i s'a strmbat
de rts and i-a povesttt Piticul cum
fac ouale de gain& A vorbit cu
toate dobitoacele mai mici si mai
mari, care au trecut pe la el si sfatul niciuneia din ele nu i s'a potrivit.
Am s fac altceva, tsi zise PItieul : o s le clocesc eu.

lea ou se mai ivi un stol de vise,

toate frumoase, pe care nu le-as
ma, tu ai ghicit tot ce-mi lipsea, putea numara, incaperile Piticucaci de 328 de ani mi-e barba lui singuratec miscanclu-se pe nenaclait si nu mi-am mai rsu- asteptate ca un cer de nori lumicit mustatIle, ea un flacau. Dar ai
uitat sa-mi trimiti si un saptin.
Toate visriie, dorintele si Inchipuirtle Piticului se facuserti lucrurt i, Mcdpute intr"un singur
ca
ou de Oink luau acum
era mai putin adevarata ca in fiTrupurile erau strvezii si

aceasta lume suferind de plamada

inchipuirii, se Imbulzea ca un fum
' licarit, dedesuptul unui parete
de sticla ei atingndu-le unchiasul,
mama lui trecea prin ele ea printr'un vazduh cu ceata colindatoare. Iata, un cal alb, pe care Piticul
Il dorise acum vreo 400 de ani, pe
cnd era mai putin cocoeat, neavnd 430 Impliniti. El se arta ca
un abur, plutind ca o scam/ ma/ e
In aer i potcoavele lui licaritoare
aveau ceva din luciul nalucitor al
naarginilor lunii. Schivnic i neImperachiat, Piticul visase odatA
sa se tnsoare cu o fata, frumoasa
si acum toate fetele frumoase, dorite de evlavia lui irecutd, veneau
In hore usoare in casa lui din pamnt i treceau prin fata fostei lui
tinereti, ramasa tot atat de tinara

4.11tIfitItiM

re s'a gndit sa eloceasca. La vars-

ta lui, nici nu e de mirare, cad

dup- hrisoave i Insemnari gasite

pe Ia biserici, el avea 872 de ani,

fi suferit tutependrea nici
hranindu-se
unei Incheieturi
numai cu cat radea, cu lingurita
din pojghia lunii de pe frunze si

ceasul cand se aratau

pasunele muntelui Pietricica si zi
ceau Mina dirnineata" lute() limca

izvoarele

argintiul ei, Piticul putea sa mai

tritiasca hica pe atta i poate c.
va tri cad traieste si azi. L-am

M mai veche de cat se vorbeste

azi.

Dacit ma tnsuram cu toate

vitzut eu.

Asa eA Pitieul s'a pus pe cinch

Inteo Marti, cu Mgare de seamit,
ea sa nu sparga ourtle ei s se umple de galbenus pe dulama lui de
catifea, Piticul fiind tmbracat numai In strafe scumpe, ca
si ea judecatorii si curet ca o porumbitti.

Dupit zece zile, sa eojit un ou

a iesit dintrInsul un inal cu trei

margaritare i cu o boaba, de safir
tntre ele. Piticul s'a mirat ei 1-a
pus deoparte.
Al doilea ou fusese mai nazdravan, cad din el a ieeit o vioartt,

fitra &retie, care cauta singura ei

schimba cntecele Indata ce o Intorceai cu strunele tn jos. Piticul

fil+4444-4-ma-asa,...:44-....

IN IN

'NE

poditrii Imbelsugate. Din al ease-

si cum fusesera de totdeauna. Ins

Uinta lor, mai adevarata ca In vis,

Piticul din muntele Pietricica a

tost eel dintai din neamul lui, ta-

zmintinind

nui ()spat de toate sculele unei gos-

... se weed sa cloceasea

din care venise unealta de cntat,
Sapunul se gasea Intrai cincilea
era pe dinauntru ca scoica de ma- ou. Inteadevar, din. acest ou ielr
re, cu lumini oglindite trandafiriu 12 sapunuri cu 12 miroase denseIn ptura ei sticlitoare din mie- bite, capeuni, ism creata,
zuri.
Cate altele. Piticul unchiae a
Un ou Mtea ca o inima fugarita dat fuga la dulapul cu rufarie ei a
a iesit din el un ceasornic. Cum vIrlt sapunurile printre stive, ea
s'a fcut nu stiu, degeaba ma tn- trabete cearceafurile ei camaeile de
.
trebati; atta pot s spui, ca a fost nairodenii.
Al saselea ou era tne-tipator cat o
ceas adevarat cu doult capace
eapte rubine. Piticul 1-a dus i 1-a lad mare. Din el au iesit pahare
atarnat 1ng. vioara, repede, ea sa de cristal, farfurii 'de porcelan,
cesti, borcane, din cele mai cattlenu i se rceasca, ouale celelalte.
Dintr'al patrulea ou au venit un late ei mai sonore materiale. Casa
geam argintat, o perie ei un piep- Piticului se umplu ca Inaintea u-

******

*******

---1 ---44,,

MN EN MN EN UN MI

IM"-'

MN

ON

11N1

traiam tot pana acum, tara asta

ar 'fi roit de pitici mici i piticii
din basme ar fi trait aevea,
la Sinaia, la Bueteni, la Poiana Tapului ei la Predeal, cu piticutele
lor, In vile de melci cu pridvoarele
de scrumiere i zicea Piticul.
Al saptelea ou sta neclocit si nu
ieeea din el nirnic...
buna seama, &tea era de
lemn. Mncase gAina, In ziva cnd
1-a ouat prea multe surcele? Nu se
stie. Dar tot o s slujeasca ei el la
ceva. Piticul si-a pus de gaud sa-1
roeeascii de Pasti cu bacan ei sit se
duel
satele dintre munti cu el.
sa pacaleascit jucatorii si truntasil

NE IN

DintValbi: Chlorodont
Admirabila Past de Dinti Chlorodont cu gustul racoritor de piperment, da" dintilor o culoare
albd stralucitoare, proteind in acelas timp dentinul lor pretios; ea da dintilor stralucirea
fildesului, ajuld prin compozilia ei cu oxigen curtirea naturald a gurei i inl5tura" mirosul urat.
Nu cereti decl Chlorodont veritabil
.

ferili-va" de olce cfp alt .produs similar,

0

Laboratorium Leo Ing Theodor de Stipek, Brasov, Ciocrac,2

MN

NI

IN

MN

MI EN In NO MN

IINI

www.digibuc.ro

IN1

IN NE IN

IN1

REALITATEA ILUSTRATA

47 Aprilie 1930

OATIVA

PRIZONIERI sunt

Nimic. Intreb.

Eu am stat acolo, reia unul

luati printr'un atac de
nowte i adusi In lania a dintrs prizonieri. Mitralierele nbadoua. De aci vor fi transportati la stre au stat toate acolo. Cestialalti
tovarsi au fost In cantonament
divizie.
Prizonierii sunt intre cioulzeci la Vxtope.
Aha, la Vrtope. $i tu... tu ai
dou'azeci i cinci de ani, cu fetale slabite i cu priviri de o re- stat In Stroeni?
semnare blajina. Ceuta sa, par/
dar In ochli lor se Intrevede un amestec de teama, si de ne

Cum nu. Pe toti aproaps. Da-

Hm, altfel...

Ea. nu era posaca. Vsclea de

Intreaga cask c era foarte voinica, i umbla tot vesel. Ce vesela

dumerire.

Vreo doi vorbesc binisor romdneste. Povestesc Intmplrile prin

cars au trecut. Ai nostri Ii asculta
cu simplitate, pufAind din tigari,
i ei spun cum de patru ani au
luptat, /And pe rand, pe fronturile

era...

ce
Da, da, se poate. Dar,
vrearn s spul ? De barbat nu mai
pomenia niciodat?
Ba, da. Foarte putin. Zicea c

este mort de =it, din Valea Jiului, mi se pare, si ca n'a trait dece s
cat un an cu el. Incolo,

intregii lumi. Au suferit din plin

rzlyoiului, au

greuttile

trscut

prin priraejdii si-au fost raniti.

Acum au scapat.
La noi au fost adusi Inca

zica?
de

si-apoi

au

i mused mustata ii

mai Mtn o figara. Simtia un nod

in piept.
Zici c ai stat acolo? Spune-

Ne-au nrmarit in retragare, 'Ana lnga Siret, au stat cdteva sapacolo,

Hm....

Sergentul

prin Nomnbrie.

Omani

data,. Dar... ia spurts.

Ce sit mai spui?

el ant suat o jumatate de an...
Cum o dtfceau batrnii? Sta$i In cantonament am stat la teal bine la ei? $i fata aia a lor,
clOui batrni. Pe bab nu stiu bine Lixandrina, ce mai facea?
Ei, ce s faca? Traiau de azi
cum o cherna, dar pe mosneag 11
pe mains... Batrnii tam Rosati; se
stiu. Umbla cam schiopatnd...
tartan toata, ziva. Dar fata, adica
Ah, la...
femeea cea tnr, era altiel.

fost

murmura un soldat.

mi, te rog, cum o duceai la ei? CE

mat spuneau bAtrnii? $i fata aia
a lor... Dar mai na o tigara!
Prizonierul istoriseste simplu:
De, ce s zic? Traiam bine la
si. Mai ales in vremea din urna.
Ca, la inceput, batrnii ma priveau cu ochi dusmanosi. Ascundeau toate. Intelegi dumneata,
ea in tor& straina.
Sergentul It asculta incordat:
Da, da, intelsg.
Mai titrziu, insa, s'au mai
schimbat, i acuna, la urma, o duteam Marta bine. Fenaeea cea t-

Cum, thiar In Gorj ati. stat ?

Da, chiar acolo.
Sergentul e un flactiu vnjos, cu
o cautatur a. plink' de energie,
adevarat oltean. El sttuse la Inceput retras, cu tigara in gura, as-

tenbasa, umbla tot vesel, si azi

una, =dine alta...
Mda...
Am ajuns s stau bine In casa lor. Sedeam toti la un loc. Ea
mi...
m'a invtat romnests,

schimbati. In urrna au primit ordin de reluare a luptei, In vara aceasta, la Mrsesti.

rsfacere au stat in tara nosstra.

Soldatii asculta cu interes cres-

cnd. Pot dar sa afle ce mai e

dincolo, in tara cucerita. Fat parte dintr'un regiment din Oltenia.

-- Uncle ai stat in refacere, In

odihria, la noi ?

In Oltenia tocmai, Inteun ju-

det, Gorj....

In judet la domnu'ssrgent,

nr era altfsl. Ea era mai prie-

Acesta 11 intreabA

cultnd fr prea mult interes

cele ce povestiau strainii.
Acura, auzind pomenindu-i-ss ju-

detul, devine mai atent. Prizonierii istorisesc. Spun ca. unitatea lor
a fost cantonata in cloud sate si ca
au stat acolo tot timpul, impreuna
eta locuitorii.
Cs fceau ei ?
Ce-aveau 81 facA ? TrAiau Iiasteptau pe-ai lor.

Dar In ce sate ati stat ?

In Vartope si in Stroeni.
Cum? In Stroeni?
Da, dar de ce?
Sergentul Isi musca buza:

444441144*.

prIzonierul boo pu s povesteascii...

La mos Costache.. Dar Ca, li
Da, in Stroeni.
Cel care vorbeste nu arata a a- cunosti pe batrni?
Nu. Adic da. Ii tiu ca eu
vea mai mult de doutizeci f$i doi
de ani. Abla i-a, dat mustata. Ars am stat
obrajii trasi, dar privirile-t tradeaAruncit tigara, apoi isi face alza oarecare vioiciune.
ta. D. i prizonierului una. Isi
Sergentul trage inciudat din ti- musc un crmpei de mustata. Agall. Cat& sa-si ascunda smotia bia se stapaneste.
care II stapAneste. Cele ce urmeaStamm), spune te rog. Btrnii
za au un ton linistit, nepasator a- aveau o fata, nu este asa?
proape, Ins doar In aparent
Da, una care spunea tit a fos'
$i unds ziti c'ai stat?

Spune

Ce mai spun? Traiam cu

ea, la urma. De barbat nici nu mai

pomenia. Zicea ca s ne cununam
la bisericA si...

Vorba i sa Inneca, deodata. Serrepezit asupr-i. Un

,n greu II izbeste In piept si-1

g itul s'a

ooar.Simtec un genunchi II
pu grsoiu i c pumni puter-

nici II isbesc pretutindeni.

mritata, doar Je un an si ca i
spus. In...
0 privire ib tinteste cu ur i un
Nu. $tiu. Dar la ce casa anu- ruurit brbatul in rasbot...
glas sugrumat li uerA 'n urechi:
0 cherna Lixandrina...
rue ai fost In cantonment ? $i, pe
Caine, ts-ai tinut cu nevastDa, dar de unde stiti?
urma, cunosti pe cineva acolo ?
0 stiu de mult. Am vazut-o o- meal
Pe oameni adick li rstiai ?
11-1,114.1114,M H-11-114444+4411.4444114 Hi fa* 44-1+44 4 44 14 4+f-I-1444-104-11-911444+1144-11-14f if+11-144
14f ft*I1-11114+0

CITITI

.011111111111111.11.

ALMANACHUL REALITATEA ILUSTRATA"

44+44+14+114141144 41+4-1+0+1-11-11+11-144+111-04 I++11+144-#11-11-114.11-11+114+#4.44-11-11+11-11-11-114-11444-114 04 411+6.44+41411+.44+1144

Un Tratament complet
pentru Piele
este intrebuintarea unita a Cremei, a Pucirei
0 a S,Ipunului Simon, care fixeazi tinere/ea
pe fata femeilor.

IAcosta este adevaratul

au renume mondial

ANTICOR PARFAIT

Icare stirpete definitiv

CRME
SIMON
PARIS

rFietfiturile
care tub are inscriptia Fabricant HENRY COHRS
IIIMMII1111MMIEN111111111111M1111111111111111111114NIPIEZIIIIIIMMI

www.digibuc.ro

REAL1TATEA 1LUSTRATA

J g.

Fr

IN ctind iii ctind, ceite un

incendiu groa.znic, pustieste teirgurile rnoldovene-

sti, care se refac apoi din

0 recentei nenorocire de acest
-Pria lor cenu,se.

fel ne aminteste o intarnplare

petrecutei la Bacciu, in limpid

uriaului incendiu, care a distrus

o parte din oras.
* *

FARA, o ciudat lumind rozd,

se insinua in toiul noptii...

Usa se deschise.
Hei, doctore 1...
Toat, lumea din cafenea intoarse
capul spre uo. Individul care intrase, era un bdiat lung si slab, ca o
prjind de sperietoare, in jurul cdreia
flutura un impermeabil rupt. De pe
capul microcef al i scoase sapca decolorat, de apas; pe varful nasului avea ochelari de srm, cu sticlele murdare. Inainta printre mese,
fantomatic i nesigur, calcnd ca din
pod, de pare& nu vedea pe unde calca.
Porecla de Doctorul", pe care clientii din berrie o atribuiau acestui
vagabond, i se trdgea nu att dela inftisarea lui de savant caricatural,
cat dela anumite insusiri, in care era
neintrecut: era doctor" in trisarea
la jocurile de noroc, cu care colinda
berdriile bcduane. La gar& doctorul
vinde tranilor brice cu zimti i inele de plumb, iar cnd afacerile lui
trec prin crize fatale comertului, ajunge chiar OM, la subtilizri de
ceasornice i portofele. In sterpelit,
de-asemeni era doctor".
Doctorul a venit de ast, data cu un
loto ambulant, un sistem complicat
de acoperire a unor tblite cu siruri
de cifre. Momeala const in cteva
cutii de bombaa,ne,
pe care le
scoate dintr'o valia veche. Cu gesturile lui incete, de mold,u, Doctorul
pare att de bleg, incdt adoarme orice instinct de supraveghere a buzunarelor. Dar, in pauzele scurte ale
reflexelor jucduse, de pe lentilele lui,
se iveste o strlucire de priviri repezi, ce pndesc clipd cu clip, situatia prielnicd, unui gest de prestidigitatie delictuoas.
In timp ce joacd la noroc cu doui
domni dela o masd, Doctorul studiazd, publicul, ocheste victima, desi pare
atent numai la numerele, pe care le
scoate din punga de call:a. In acelas
timp, prin privirea circulard, cu care
rscolise toate ungherele de umbr,
inregistr lipsa familiei Httran, marele
le industrias cu moard mecanica in
Ocolul Vechi: berdria aceasta din
centru, e localul de intlnire a elitei
din Bacdu.
Familia Huran nu-1 interesa pe
Doctorul din punct de vedere prof esional. Socotea ins& c mndria domnisoarei Florica Huran este insuportabilh. Inteadevr, intreaga berdrie,
Il primea cu un aaa" de admiratie,
numai domnisoara Florica intorcea
capul cu dispret. Toti bdcduanii Ii
vorbiau, glumiau cu el, pontau la loton, D. injurau si se lsau excrocati
cu zmbetul pe buze,
numai domnisoara Florica rmnea cu buzele
strnse.

Prima ()era, and s'a apropiat de

masa. familiei Huran ochii marelui

industrias, care pierdea la clubul morarilor regulat, incepur s strOlu-

ciascd, vdznd zarurile vagabondului.

Dar domnisoara Florica 11 opri cu un
gest:

17 AprUe 'am

pri, intimidat poate de limpezimea

lor, poate de prezenta la masa familiei Huran, a noului procuror, un tsi sever, care se uita ureit
nr
la el.
Revelatia c Doctorul stie frantuzeste, provocase ins delir in cafeneal... Lumea dela mese se ridicase
in picioare i ovationa pe excroc, pe
cnd domnisoara Florica Huran lsase nasul in farfurie, si se Meuse roca salata de sfecl din fata sa.
De atunci, in fiecare seat* de cte
ori intra in berrie, Doctorul cduta
cu ochii pe frageda burghezd. Simtia

un amestec vag de inciudare si de

...doctorul inted in cafenea,

dorint de a o vedea. Ar fi vrut poate s-i spund,, c el nu e un excroc
povesoarecare. Ar fi vrut poate
teascA din viata lui agitata.
Suferise de mania ambulatorie, de
un vagabondaj perpetuu, pn cnd
incidentul cu fate, lui Huran, il fixd
la Bacdu. Crildtorise mult, cu atributii grele pe bord, la Constantinopol,
la Atena, Cairo, vazuse Viena, Sofia,
Varsovia, iar dup, rdzboi a stat un an
prizonier la bolsevici, in porturile
Crimeei, de unde a remit sa evadeze. Stia bulgreste, italieneste, greceste i frantuzeste. In clipele libere
citia; citia orice carte ii cddea in mnA, Paul si Virginia, Cei trei musche-

tart Cyrano de Bergerac, Viata albinelor...

Uneori, Il chinuia dorinta sA, inceap, o viat noud. Dar la BacAu se
bucura de o reputatie att de proast, inct cei cdrora le ceru de lucru,

li raserd in nas. De alt parte ins,

nici el nu stdrui prea mult, pentru
gasirea unei ocupatiuni mai corecte,
cad se obicinuise s villa in fiecare
seara la berdrie, cu jocuri de noroc.
Alteori, visa o fapta mare, ar fi
vrut s facd o fapt de erou" ,care
s-1 reabiliteze. Dar in potolitul trg
moldovenesc,

phrea

cd,

eroismul e

ceva cu totul ireal.

Nu era un excroc de rand... i ar fi
vrut, printr'o fapt5, mare, s arate
domnisoarei Huran, cd nu are dece
sa-1 priveascd cu atta dispret...
* *
Esi din berdrie trziu. Familia Huran nu venise. Au stat desigur acas,
in palatul de lnga moara dinspre
Ocolul Vechi, fr o tint bine defi-

papal... Je vous en nit.

In strada incepu sA, se lOmureascA,
Mais pourguoi,
Mademoiselle?... Je ne mange pas le tot mai clard, o lumin roz, vie...
Doctorul privi cerul de jur imprebourgeois!...
rspunse prompt Doctorul...
jur: Bacdu, orasul incendiii,' ' Pe
Ar mal fi vrut el si adaoage o o- bulevard, rumoare. Grupuri se obrasnicie n frantuzeste, dar privind preau In mijlocul stradei, privind ceIn chit domnisoarei Priories, se o- niL Alfli alergau in eanstui muse. 0
Ah, non,

prie!...

jumdtate de cer se rosi. Flacari isbuc- nare decal cu exhalatiile multimei

nird spre marginea orasului. Vdpile mizerabile de evrei i rnime, mase inltau, plpind printre coloane- sat in fata acestui incendiu fanle groase de fum: un templu de foe; tastic.
ln golful pietrificat de bancul milinruit i ridicat mereu de vntul vijelios.

ardelor de pesti, se trage uneori cu

plan, ca s se poatd produce o dis!Deere a materiei vii sau a cadavreior
cimentate impreund, i apa s poat
intra astfel in golf, ca sa-1 spele. Asemeni bancului viu, multimea bcuan nu mai poate fi spartd, ca BA,
se deschici prin ea drum pompieri-

Forfoteala se inteti. BArbatii eseaua tunul, sau se aruncO, bombe din aero-

din case, incheindu-se la haine. Automobile si trsuri cu persoane oficiale, se grbiau care sd, ajungg, mai
intai la fata locului", record ce va
fi inregistrat in ziarele de a doua zi.
Arde spre Ocolul Vechi!...
Arde moara lui Huran...
lor.
Arde orasul I..
In panica generala, paloarea proSoldatii si-au scos centuroanele
lovesc, in multime gdfaind de zaduful
artificial, ca s curete piata de furnicarul ornenesc l s fac loc de trecere pompelor. In mijlocul pastei umane, ca prinsi in smoald cald, call
pompelor rudimentare sar in doud picioare, pe loc. Doctorul e incrustat,
paralizat, In aceimi smoald, i lupt disperat ca sd, mai poet& inainta
spre moara lui Huran.
Nu se aude nici un tipt, nici o rug4, nici o vorbd In tOcerea omului,
sindrilele prAe inteo simfonie f urioast], ; pe casele cuprinse de vd,pai,
vntul suer printre flacdri si desprinde buedti mad din acoperisuri, ce
sboard, prin aer, torte ameninttoare, fantastice, rdspndind o ploae de
scntei incendiare. Cometele acestea
cu cozi imense de foc, trec pe deasupra altor case, si cad pe a treia Sam
a patra cask care devine indat un
rug invapaiat
Doctorul a isbutit hi fine sa se strecoare, ca o soprl, pe o uli aprins, sacrificndu-si valiza cu bomboane. Vazu o femee bdtrn, neagr, esind de sub acoperisul in flacAri, cu
o fotografie la piept: a salvat ce a avut mai scump. Un cm, care daduse
cu sacu-i cu minuni...
o mnd de ajutor vecinului, intorcnfesionala a Doctorului spori. Arde du-se spre case lui, o gsi in ildeari.
poate casa in care, in clipa aceasta Ling un caine care urla, cu labele
domnisoara Florica e in primejdie. arse, o evreic a salvat, zdpacit, din
Incepu sa alerge spre foc fcndu-si tot avutul ei, o ldi goal, i s'a adrum eu coatele prin multimea pomi- sezat in stradd pe ea.
td, pared, inteo procesiune mormiPrjolul, dogorind cumplit, a lsat
toare. Flacdrile vaste, se indoiau de podul
de pe Negel intact i, trecnd
vnt i apdreau in puncte foarte de- pe deasupra lui, ca o bola de foc, a
partate unul de altul. Cu cAt se a- cuprins casele de pe malul opus si se
propia de incendiu cu att torentul intinde repede spre moara lui Huran...
uman se imgrma, facndu-i inainta- Doctorul aleargO, pe ulitele evacuate,
rea aproape imposibild. Se strecur alungat de incendiu monstru ce se inpenibil inghiontit, fluerat, injurat, tinde dup el, ca un cap de balaur
pnd lngd, podul de pe Negel.
cu limbi de foe.
Dinspre coltul bulevardului Carol,
Multimea nu se misca de pe mal,
pe strada Ocolul Vechi, focul s'a pro- asteptnd ceva nestiut in piata din
pagat cu o iuteald ametitoare dea- care nu a mai rmas, totm, in picioalungul intregii strzi, pand la rsnici o mad, ci, ca o ironie sinistr
pntia unde e podul. In dogoarea de re
soartei, numai un scrnciob i pofurnal diabolic, lumea s'a strns in adul
pe care, printre ruini, o evreic
aceast rdspntie, iar masa de oa- btrnd
mormle ceva:
meni se ingrosa mereu cu cei goniti
La apa Vavilonului sezut-am
de frcdri i cu cei cari vin din oras. plnsu-te-am, Ierusalime...
Multimea aceasta de evrei i tdrani,
fumul ineacios, exala o duhoare ca
* *
de peste stricat.
Doctorul ajume, odatd cu aprigul
ColcAirea aceasta de oameni cari mAnunchiu
de vdpi, pe soseaua Base strivesc inteo legdnare de valuri cdu-Piatra. Curentul
nimicitor ricopar lIpii !Met) mass& compactd, sase inteun zid inalt de
beton armat,
avea pentru Doctorul ceva din groa- ce rezist, i cotise, mistuind
cteva
za impunatoare a abundentii mon- mori i fabrici, multe case, si templul
struoase de viatd, animal, din apele evreesc, in care au ars cArtile sfinCrimeei. In rspntia aceasta, furni- te i Thora, i s'au topit de prjol oca dezgusttor de mult mizerie ude metal, pentru cult.
mana, ma cum golful Balaklavei se biectele
dintr'o uriasd lampd de bendastuprt uneori de bancuri de pesti, nd,Cacum
au tinichigiii, ea, dintr'un inurmriti de delfini urial, cari Inchid jector monstruos,
flacarile, impinse
gura golf ului.
vnt, tsniau din depozitele de
Negasind nici o esire spre largul de
i
cereale,
cu o violentO de
mrii, bancul viu se ingroas cu alte cherestea
cataiclism, suernd, surpnd zidurile
grmezi de pesti, cari vin mereu,
topind portne grele de fer
par cd se contopesc, solidificndu-se masive,
masinile din fabrici. Acoperisuri se
in roci enorme ce ies pe alocuri dea- nruiau
cu sgomot, cazane de fontd
supra apelor.
explozie i motoarele srird in
Pe coaste se aglomereaza atunci fceau
milioane de pestisori morti, iar bazi- aer.
Doctorul se strecur prin santuri,
nul se infuncid, de cadavre. Mii de oasub gardurile aprinse, printre exmeni lucreaza dupd, aceea ca sti cure- pe
plozii, pang, ajume in fata morii lui
te coastele de materiile putride
In orasul incendiilor catastimp de luni de rile atmosfera e o- Hulan.
trvitil de mlasmele ce nu au asemii- trofale, toate fabricile au instalatii
11

www.digibuc.ro

itBALI1 ArhA

fi Apriite f6.30

.noderne de stills ftanit. La aa.ata hi

Huran mns, focul propagandu-se pela
acuperis, dislrusese mai intAiu A,para -

ata u oil de asteptaree, And foamea Ini

jai auzil ipete intiair
vrait sit salve2 pe domnisoara Flonca sporise vAzand atAta phine, procurorul care venise sd, supravegheze imuran.

Dece nu m'ati lasat s lac l eu o

tele ce puneau in functiune apa din
rezervor, pe care o evapork i cuprins faptd mare, o fapt de emu, care sti
apoi intreaga cldire, indoind sinele ma reabili...
plafonului, groase cat butucii, .0 ru-. Doud palme rdsunard fierbinti pe
pnd druguri de transmisiune pentru obrazul Doctorului.
Procurorul striga:
sute de H. P.
Iti bati joc de autoritittli Ei
De aci, focul trecuse la locuinta falastt cd-ti ardt eu!...
milled Huran, o clddire lipitd de moaFamilia Huran nici nu e ad; domrd.
Casa monumentald avea acoperisul nisoara Florica e la Bucurestil... Minti
cuprins aproape in intregime de vd- ca un nerusinat... Ai vrut s'o salvezi.
Doctorul intr in curtea din care hai?... Eroule!...
rtisul ce sgudma pe procuror,
fugise toatd lumea. Din limuzina lui
Huran, lasatd in curte, rmasese o td- plesni mai arzator obrajii vagabondubile, caroseria find arsd complet; mo- lui, decat palmele ce primise...
tortil exploadase, rotile nu mai aveau
* *
cauciucuri: o incurcatura inform de
La perchizitia ce i se facu, negdsmfiare si spite.
du-se nimic, in zori Doctorul fu pus
Auzi atunei, din cask tipete sf- in libertate. V agaboncld indelung
sletoare._
printre ruinele Bacdului. 10 eldclu
seama c trebue neaprat s-si repri-

me impulsiile romantice", dac nu

vrea s apart/ i mai ridicol, in fata
domnisoarei care nu-1 stia dect ridicol... 0, biata lui fapt de erou"!...
Tristetea lui spori In fata dezolantului peisaj, pustiit de rul de foc.
Pe intinderi de sute de metri, din
case nu au rdmas in picioare, dealt
sobele de teracotd; lutul ars, Inroait,
al zidurilor nruite s'a sfrtimat In

itta de gat, In late easel...

Doctorul se avnt spre fundul
curtii, spre scara de piatrd a locuintei lui Huran.
0, ce prilej triumfal pentru fapta
de erou"
Se va repezi in fliicdri, In
decorul acesta nebunesc de gheend,
sub acoperieul care ameninta cu prdbusirea, i va salva pe domnisoara
Florica Huran!... 0 cling, se infiord.
Inchipuindu-si trupul ei in bratele
lui.. Va esi ars pe mftini
pe obraji, sau poate va muri acolo, sub
ruine, Impreund cu ea, dar nu va mal
fi ridicul in fata ei, asa cum era in
fiecare sear& la cafenea. Va fi erou!...
Sdri pe scar& i voi sd se avnte
In iadul de foc dinduntru.. Dar in aceia clipa, o echipd de agenti, eu un
comisar in frunte, se npustird asupra lui. Pompierii din orasele vecine,
sositi in grabd dela gara, invadar
curtea. Al1l intrard in casa, de unde scoaserd pe servitoarea lui Huran
Doctorul fu arestat pe loc.
Fu dus in ghionti la prefecturd
unde tandrul procuror 11 lud interngatorul:
Toatd lumea te-a vdzut la foe,
dnd tarcoale caselor bogate. Ce edutai acolo?
Curiozitatea, domnule procuror.
M'am dus i eu ea toatd lumea, sd
vdd focul...

Dar In casa lui Huran dece ai

intrat?... Mdrturiseste cd te-ai dus
s furl, ca s iei pradd, atacand ea
hiend, cadavrele.
SA v spun cinstit. domnule pro-

euror: am vrut si ni reabilitez

Aud?

ILLIS7 RATA

bulgari formnd grmezi neregulate.

Impreund cu zgrunturi de moloz.
cdrbunii l centisa, asezatd uneori In
dune, cu undele imobile, ea de pe urma unui vulcan. Doctorul se gandi
la populatia din satele dela, poalele
Vezuviului, care,
de Indatd ce lava, care ingroapd cdsutele, Incepe
se riiceascd.,
revine pe locul golas
al localittilor dispdrute, apucndu-se
s-si construiascd addposturi subrede,
desi se stie cd vulcanul va erupe cndva, in curnd poate, coloana lui de
fum flind o statornicd amenintare.
Tot astfel, dupd fiecare incendiu, care inghite cfiteva zeci sau sute de'case, ale vre unui ttirg moldovenesc, sinistratii revin indatd pe locul pustiit,
cdutndu-si ogrzile fr hotare, pentru
delimita din nou spatiul lacuintei, desi un nou l apropiat incendiu se va produce, cu fatalitates
eruptiilor prin cratere deschise.
Toti nefericitii stint ad, ca de straje, desi nu mai au nimic de pdzit.
Numai Doetorul vagabondeazd fait
rost printre ruini. Nu ptiu ce dragoste,
ce jale pentru case de eri, tintuepte
pe briptinap de locul pe care 1-a fost
avutul. Nu mai e nimic de fAcut, nici
locul exact uncle a Yost came, nu se
mai cunoaste;
dar crApmarul cant&
naue prin moloz si nu ptie nici el ce
cautd, iar de gdsit nu mai gdseste de
cat un nasture cald sau o lamA neagrd de cutit, cu mAnerul mdcinat de
foc.
Dintfo upe pe jumAtate carbonizeta i o scoartd prinsa de tdrupi, un
Wan a ridicat un bordeiu-cort, In
care copiii dorm veghiati de pdrintli
ce nu au loc induntru. Pe scheletul
de fer al until scaun, ca pe pirostrii,
strt afard o (Aid la fiert, lngd scheletul calcinat al unei vaci. Baloturile de lnd dela fabrica apropiatk
mai fumegd Inca, dar un mos, numal
In cdmase, bate cue de zor, ca sd-al
ridice o baracd de scfinduri, pe loeul
unde fi fusese casa.
Li s'au dat cazrmi, dar ei prefera
cerul liber, de deasupra ogrdzilor
ruite.
In dimineata clara en soare blond
tumea veni s vadd ravagiile incendiului, in aceste cartlere de lemn. Dar
curiosii se deosebesc Indatd de sinlstrati cad pdstreazd, Ind% pe haine, culoarea murdard lsatii de fum I and, tar pe fete o disperare Inmdrmurita.
Foamea atrase pe Doctorul la lazaret,
un sopron cu un prete lipsd,
rdmas de pe vremea razboiultd, cnd
servise pentru izolarea exantematicilor,
uncle se Imprtia pme
victimelor. tnii din cei rdmasi pe di-mum se sfiesc s ceard,
In fsta curiosllor, l pandesc momentut cnd nu sunt observati, ca sd Intind O mnd timidd. Din satrele de
la marginea orasului, au ndvlit
ca la pomand, sporind Imbulzeala. amestecati printre Want, evrel,
fernel i copii. ritmasi frd addpost.
Doctorul intrd In rndul celor ce Mgren Oupa
M11) CORO l Inainten

pusi de obosealA, din cauza miilor de

telegrame trimise de rudele sinistratilor.
partirea ratiilor,' il smulse din rind.
Cum s'a auzit cd arde (wapiti, tiganii dela periferie au ndvdlit pi au
injurAndu-l:
Mars d'aici, hie/1AL. Vrei sA m- prddat tot ce le esia in cale. Umblau
iinci ndinea victiinelor, dupdce le-at goi, prin foe, scotocind casele ce arprildat avutul?...
deau, buzundrind pe rdniti...
doctorul fugi, huiduit de tigan1.
Hienele!...
Dar ptiti, domnipoard Flortca, radar senin...
cd i casa d-voastrii
se procurorul,
* *
In dezolarea orapului indoliat, in era sd fie jefuitd?
intrebit HoSerios? De cine?
care muzica a tdcut l toate sule de
spectacol sunt- inchise, lumea s'a ran.
Am prins In curte pe Doctorul...
strns la cafeneaua din centrul Bacdului. 1.n lipsd de altd distractie, El conducea bandele de tigani jefuiDoctorul are azi un deosebit succes. tori... Am dat o adevdratd lupttt cu
inflori procurorul aventura.
Familia Huran, care s'a intors dela ei,
Pardon!
protesta Dodorm
Bucuresti, de indatd ce a aflat de incendiu, ia masa ad, Impreund cu pro- privind prin lentilele aburite lu oeu
curorul i somitatile orasului, discu- chii domnisoarei Florica Huran,
nu am fost ca sti.
!And peripetiile prjolului
Dar atunci ce cautal acolo?
A vrut sd se intereseze la telefon,
spunea industria- Incolti procurorul. ea la un interogadela Bueuresti,
dar toate firele erau ocupate toriu.
011,
Desmintit de propria lui privire Inde negustorii bdcduani, cari cereau
se trimitd alimente i materiale flAcAratd, dar neydzatd dupd abureade constructie, pentru tristul debu- la morn& a lentilelor murdare, Docseu, deschis Inteo singurd noapte, de torul bAlbdi, in ilaritatea generald:
Eram... beat... pi nu ptiam uncle
fantasticul incendiu
Dirigintele postal ardtd cd factoril stmt. Eram beat... zdu. Mademoiselle
SANDU VORNEA
at, A.0 un aspect lamentabil: sunt rd11

4444+0+111+1444+14.444.41+FIVI-644+H+04044444-1-14/44444-1-14-1441-4-1-1-444

In viata omului vine adeseori pe nea0eptate i grifile i reprosurile pe cari

le

aduce sunt

atAt

mai

aspre cu cat ne-am dat

in trecut, mai putind os-

/A

tenealA de-a le evita.

Ce poate fi mai trist si Ingrijorator cleat a

ayea copii bolnAviciosi ? Nu este oare datoria

cea mai sfAntA a pArintilor de a face totul
ea sa asigure copiilor lor sanAtatea, aceasta
cea mai pretioasa armA fn lupta pentru existenta ? Parinti t Dati copiilor dv. zilnic

-jeocsmarbi
fscriEseali

OVOMALTINE

care este un puternic mijloc de hrand vita.

minic coneentrat i eontine Mate materiile
nutritive, necesare intArirei organismului fraged
al copilului.

PROSPECT

$1 MOSTRA GRATUITATRIMITE

DE VANZARELA FARMACII
$1 DROGUERII

CU LEI 62,113
5I 20 8 CUTIA
.-4-14++44-11-11-1111-04114+11-04+11-4-04-1H1-16. ii.44444+044444-1444+4414++4-1-

Magazinul CARMEN SYLVA Str. Lipscani 80

cel mai mare si mai bine asortat au

ROCH1TE, COSTUME
PALTONASE
FRUMOASE PEN IRU COPII
pentru Mantouri, Catifele, Miktiksurt
pentru Hoch"' I Tricotede

13

www.digibuc.ro

rqf

REALITATEA ILUSTRATA

47 Aprilie 1930

IN dosul bisericei Icoanei, In- mate dintr'un pridvor cu chilii, varseste o lucrare migloasd, un
Cine este Grighentie, pAtr'un cartier central, cu iar a patra e zidul ce desparte a- cdlugr bdtrn. El sapd In lemn rinte?"
case boeresti moderne, se and cest loc de linistitA rugAciune, de o icoand. Rindeaua e aldturi.
Eu sunt",
ceva de necrezul. Un schit. Un sgomotul strAzii.
Aveti destulii liniste, OrinPictezi?"
schit cu chilii, cu ateliere de add
Spre poartA, vechea clopotnitA te, in acest schit din mijlocul CaIcoane..... am Invatat la Sf.
bisericeascd, si cu o bisericutd a fost amenajatA astf el, hick sA pitalei?"
Munte".
strdveche.
serveasca drept douA chilii, una
Sfintia Ta ai fost la SfAnLinistea este In sufletul omului, taicA".
tul Munte"?
Am stat 40 ani acolo".
Suntem invitati sA intram.
Trecem prispa
Viata batranului ailugdr este
pdtrundem
inteo chilie, unde se vnd icoa- impresionantd. Am trebuit sd inne i cArti bisericesti- Un cdlugdr cep a md spovedi ca unui duhovfoarte seim
i bdtrn, migdleste nic, ca sd pot afla amdnuntele ao mica placd de argint, care va cestei vieti.
deveni carapacea unei iconite. In
Ce te-a facia sd te calugdpereti sunt bdtute icoane si atr- re-std., parinte?
-- Dar p dumneata ce te-a
nd candele rosii. Una din acestea,
are un fel de mica scend, cu un Indemnat s te faci reporter ?"
decor In relief, ce Infdtiseazd
M'au facut nevoile, p Acrucea pe care a fost rdstignit Ante".
Mntuitorul, Movila Calvarului
Intregul peisaj al Golgothei.

Pe mese lungi se afld tot felul

povestese

Imprejurdrile

In

care, fiind nevoit la un moment

(lat. sn-mi

cAstig

sineur

traiul,

atelierul de pieturd.

Intre strada general Lahovary, deasupra celeilalte, locuite de doi

i strada Maria Ro- cAlugAri. LAngA bisericA, douA
setti, se taie o strAdutA transvez- morminte alb e
Pe pridvorul din dreanta c5sald, anume strada Schitul Darvari, pe care se aflA micul lAcas
bisericesc cu acelas nume.
Din stradA nu se vede cleat un
zid alb, gros, ca de scundA cetdtuie medievalk sau ca de pensionat de fete, cu o portild neagr,
iar de dincolo de zid, se nalt o
f ostA Icoanei

clopotnitA, turlele biserictitei

cAtiva pmi Infloriti.

Btem in poartd si ne astep-

tam sA ne lasd In IntAmpinare

vreun calugAr gArbovit de vremuri, cu o chee mare In mAn,
ca in dramele istorice ale lui Victor Eftimiu. Poarta insA se des-

Jetuitit Dui vu,

edit bisericesti, cu titluri am cAutat sa-mi valorific o curionravoslavnice: Cuvinte apologe- zitate innscutA, pentru lucrurile
neobicinuite sau bizare.
tice"Pascalia", Sfrsitul omu- noui, Si
pe mine", imi spune cA,Misterele vietii", almanade

chide dela sine, si dincolo de ziduri numai e nici o taind : un b

iat tae lemne, iar dinduntrul bese-

ricutei pAtrun de pAnd la noi un

murmur de rugAciune.
CAlugArii acestui schit, se aflA
la slujba bisericeasc i pnd la
terminarea serviciului religios,
vom lua cAteva fotografii, din incinta lAcasului. AceastA incintA

e un patrulater cu trei laturi for-

huri

Esind dela slujba religious&

ci", ne spune cAludrul,

Pregatim propaganda religioasa".
Privesc In perete la un tablou
mare, Infatisnd In culori rosii,
negre i albastre, invierea Dornnului. Picturd primitivd. In coltul tabloului, o semnturdl Gri-

ghen tie".

www.digibuc.ro

lugArul, m'au In demnat nevoile".

Am Alat astfel, cA Sfintia Sa
Grighentie este de originA craiov ean. BAtrAn acum, el pAstreaz
IneA in infAtisare, inteligenta vi-

oaie a oltenilor. A urmat la Uni-

N e rsi tat e cursurile FacultAtii de

Meth, Ind, pn In ultimul an.
I -au murit insA pArintii si s'a vA-

zut in preajma examenelor finale,

17 Aprilie 1930

REALITATEA ILUSTRAPA

pentru ele, se fac inteun fel de cosuri schit, 1-au Inconjurat, iar centrul
trase liana sus, cu o frngie tre- Capitalei s'a intins pnrt In acest
S'a sbatut atunci amarnic, ca cuta pe un scripete. E desigur cel meleag. Or, ctitorul Darvari a lsa gaseasca un sprijin. To i-au mai primitiv dintre ascensoare. sat cu limn' de moarte, ca toti
inchis ui1e, nimen1 n'a vrut sa Un astfel de schit, se afla dea- calugarii ce vor sluji la acest schit,
inteleaga tragedia tndrului stu- supra unei prapastii de trei mii sa fie adusi dela Sf. Munte. Asa
dent, care dupa sase ani de Inva- de metri adncime.
se explica, dece batranul Grighentatura, de nopti pierdute, grboMuntele Athos are o inaltime tie, dupa ce a stat 40 de ani la
vit deasupra tratatelor de anato- totala de 3.800 m.
Muntele Athos, s'a intors apoi In
mie, s'a vazut deodata lipsit, in
Si dupa ce pdrintele Grighentie
imposibilitate de a-si lua doctora- a stat 40 de ani pe acest Munte
Parintele Luca Badila a inva-

lipsit de orice mijloace,

a-si putea continua studiile.

Sfnt, acum cinci ani a fost triAtunci m'a cuprins o mare mis la schitul din mijlocul Capiamaraciune de lumea aceasta, talei.
am vrut sa ma izolez de ea, sa nu
Am trecut apoi la printele
mai stiu nimic de asprimea oa- Luca Wadi la, dintr'un alt colt al
menilor".
patrulaterului de chilii. Sfintia sa
tul.

culori ce se IntAresc apoi 0 par

mozaicuri incrustate in aur. Efectul este foarte artistic. In mijlocul

placii de aur, parintele picteaza

chipul sf Antului.

Parintii au esit dela slujba. Ei

acatistele. Sunt foarte multi credinciosi cari sunt convinsi ca un
acatist dat la aceasta bisericuta,
produce fail Indoiaia efectul.
tat pictura in chilia sa dela Sf. i
credinta ne-o dovedeste si
Munte, unde i s'au dat toate posi- Aceasta
ca vizitnd interiorul bisebilitatile, pentru a-s1 desvolta un faptul,
cu picturile afumate de
talent innascut. Inca inainte de ricutei,
cu foarte multe i frumoaa deveni calugar el simlia incli- vreme,
icoane, gsim pe o masula o
nare spre pictura. Intr'o zi, avu se
mic invelitoare de matase rose,
revelatia chemarii sale.
care scrie cu arnici colorat, In
M'am facut calugar din che- pe
litere
neindemnatece, numele umare."
Parintele Luca se adreseaza a- nui credincios i apoi se roaga la

au mult de lucru, mai ales cu

Domnului, pentru reusita

poi, reporterului nostru fotogra- Maica
cererii, Dumnezeu sa ajute".
fic:
E un Zeiss?"
Parintele Iconom, un calugar
tnar i frumos, ne conduce. AAi placi ortocromatice?"
fara langa bisericuta, se and doua
E original faptul, c un calugar morminte; pe unul scrie:Clucecare migaleste toata zina placi de rul M. Darvari 1854'. Descifram
aur pentru icoane, pare bine in- cteva versuri, scrise cu litere slaformat In toate tainele technice ale vone :

Peirintele Grighentie, iii mijlocul ciirtilor sale.

Si inteo zi, studentul plec sa este pictor de icoane pe aur. Il

se calugrireasca, a fugit cat mai gasim in fata unui urias Sfnt
departe, a ajuns la Sfntul Munte, Gheorghe, caruia li picteaza hlaunde fu pi imit In mnstirea ro- mida rosie. Chilia sa este un atemneasca, Prodromile in ca- lier de pictura. Icoane abia schise sc mai atlau inca 150 calugari
placi de aur, in care soarele
ronarun. In timpui cat a stat aci, se reflect orbitor, buchete de

a vizitat numerox3e mnastiri. La pensule in vase, flori.

aceste inndstiri dela Sf. Munte,
o Fecioara Maria in poza hiesunt peste o mie de calugari ro- railed, se deS'prinde dintr'un fond
mni. Printele Grighentie, ne a- neterminat. Pe alte tablouri sunt
rata litografii si stampe, ce inf cioburi de aureola, sau capete de
za insula Muntelui Athos pre sfinti, izolate in vid.
i manastirea romneasc
Pictezi de mult icoane,
Prodrom". La aceasta mnastire, Sfintia Ta?"
bAtranul calugar, cunoscnd meDe mult. De cnd eram la
dicina, a fost detasat pe lnga far- Sf. Munte. Am stat acolo 14 ani."
macia spitalului.
Si decnd ai venit aci?"
Este interesant de notat, c sub
De 15 ani."
turd, calugarii dela Sf. Munte, au
Toti calugarii de aci ati fost
dus o via% mutt mai linistita, de- la Sf. Munte?".
cal acum sub greci. Grecii le-au
Parintele Luca ne-a spus ca
expropriat terenurile, fabricile de schitul acesta e vechi de o suta
untdelemn si au confiscat Inteun de ani si a fost ctitorit de un
rand 50.000 kg. de untdelemn. Un Darvari, pentru familia sa. Pe
tarm al insulei este foarte stn- atunci trecea pe aci marginea
cos. Sunt deasupra prapastiilor Capitalei. De jur imprejur era

ctt

Altarul bisericii.

fotografiei. Ne spune ea' se ocupa

intens cu fotografia, la muntele
Athos, unde primia toate cataloagele si se linea la curent cu toate
perfectionarile acestei arte.

Peste tristele morminte

Ceind vei trece ceiliitor,

mai adu-atunci aminte,

Ca si tu .esti muritor.
Vialei, shrivel

avere,

Parintele Luca e din Prahova.

Se sting toate in mormeint;
El ne arata cum lucreaz icoanele:
Doar virtutea ce nu piere,
Ne mai poartei pe peimetnt."
un panou de pnza, pe care-1 imbib cu creta in pasta, Il cerueste
Credinciosii es dela slujba.
de opt,ori cu anumite materii, a- Automobile asteapta afara, cucoaseaza placa de aur pe acest panou nele din lumea mare; o calugarita
cu o daltuta si un ciocanas, batrn i garbova trece, batrni
sapa in aur fondul icoanei, adici infirmi se tarasc pe stradi....
o serie de motive decorative ex .
Pomii in floare se revarsi peste
mid schituri, riguros izolate de amp pustiu.
trem de migrdoase. Unele arabeschitului, In strada plinA
reMul lumii. Ascensiunea Ora la
Cu timpul casele s'au Intins spre scuri sunt colorate ca un fel de Zidurile
de sgomot.
S. V.
14

www.digibuc.ro

REALITATRA ILUSTRATA

Alaritie

\1

111-541010W111101111

fli

\
I

a,

ir

au gsit piatra data

Sunt semnele primaverii, in

Aici au fost in trecut viorele,
Si msurand inaltimea cerului
care taina mortii apare mai nein- si anul acesta le ghicesti in noap- cunoscut, se in.dreptarg, dupg gteteleas, dect ori cand".
te. ca iar au isbucnit, cg s'au in- le ca nu cumva s fi gresit cadea
ELE DOUA FEMEI porniser
pamnteasca. Stelele clipeau greu.
hi noapte, spre mormntul
Uneie pareau ghirnpi de argint,
nou. Cetatea rmsese in urma,
smulsi dintr'o cunimn asvarlita in
insemnata cu cdteva stele mart
ne cuprins
pgstrau veghie la palat,
Cealalta zise iar:
*i luinini mici cat o Impunsatura
Stelele scad pe ceruri in fiede no, artau sgracia rzietita cu
ce noapte; alunecg prin. zodil pe
opaiertele bordelelor pe dealuri.
acelas drum si iar revin. Ba chiar
Drumul serpuia clina muntelui;
soarele insusi rena*te, numai fapfemelle purtau urciorui eu untueturile vietuitoare, sunt flacari oe
lemn, boabe, de smirna i mirt,
odata stinse, nu se mai reaprind
pentru rugaciunea ce aveau sa resi sufltul nu se intoarce, pentru a
pregginoiasca in fata lebpezii
doua oar, in tiparul lutului.
ate de acasa, spre a duce in
* *
mante, acea jeluire care trece
Acum treceau pe lnga o poieniprin piatra, ca s dea mangaiere
ta si din desisul inmugurit se auoparte".

tarnei omenesti.
Din cand T1 cnd, se iveau in

zeau privighetori.

noapte umbre aMe; unele nemiscate raspunueau mai aulce mareasma decat tgandia, altele deschideau luminoase aripi *i porniau spre cer cu tanguire.

In fie care priingvarg, privighetorile canta la fel, cum nu se poaLe mai frumos, aproape cu galsul
omenesc, dar tineretea celui adormit in piatrg, nu se mai intoarce,

rit", a zis femeia, care inaintase

ca s6 desluseasca farmecul.
Sunt lebedele, care tree in

de cntecul privighetoarei.
Mai ranadneau. inch putini pasi,
pang la cripta. Soarele incepuse
s se-arate i arunca un mgnunclai de sulite peste norn ce a-

desi cuvntul lui nu se deosebia

***
Sunt merii cari au reinflo-

toate

primaverile,

spre

miaz

rgtau ca o natrama, care a *ters

noapte" a rgspuns cealalta.

Iatg, cum pasari *i flori, pot
sa amageascO, luand infatisare de
serail si insusire de heruvi".
Apoi tacurd, inaintand mai de-

un chip, ingingerat de trudg.

Erau acum intr'o pajiste.
Intaia femeie zise iar:
Pgmantul s 1111 lie decat
putreziciune in toata adncimea

pute, cu acelas mers cumpnit,

pang la o rgscruce de drumuri,

? Unde sunt toti cei cari au

unds amndoua se oprirg, pentru

e imiorata ammtire *i pentruca
tot dealul era acum invgduit, intr'un giulgiu subtire de ceatg.
0 cling femeile au ales, care ar
fi drumul sa le clued, mai repede
spre mormnt *i se avantard mai

trgit inaintea noastra, ? Unde Taman ei toti, cand primaverile se

urmaresc mereu?"

Pajistea era acoperit in intregime de flori de munte, Lori ciudate, care semgnau cu mdini de
copii. Erau nenumarat de multe,
*i toate tremurau ca pentru o rugaciune, in dimineata de primg-

hotarite.

Dar pe aproape era un meri*or,

cu atata mere in imbalsgmare, incat sufletele celor doug indumerate, II cautara in noapte, calcnd
brazde moi i ocolind ziduri joase,
din cele ce btute din glad, amestecat cu pale, desput gospodarii

varg.

Cluistos legal de stlp. (Tablou celebru de Siena)

Tot ce nu are millet, inviazg tors din pgmant, si la anul pe
plugaresti.
revine pe lume,
cer si ape si vremea acteasta, au BA fie seron al
numai tot ce a avut cerului tot ad ; dar ochii de culoaampuri,
* *
viatg, nu se mai intoarce; nu se
lor, s'au fuel& pentru toacleaAT fi s culegem cteva ra- mai intoarce tot oe a avut suflert". rea
una".
muri albe *i ea le a*ternem sus,
Era Inca noapte, a*a ca trebuir
PornirA mai departe, si dupa o
pe piatra tristg; dar pang acolo cotiturk drumul incepe s urce s caute zadarnic In Wang lumive*tejesc, se scuturd".
na de tamdioarg.
mai repede, dar mai pietros.
411444-1-11-11-11-1.44-11+144-11+H4449

*4441444-1444114111444-14-110-U+4-0 f+t**4+11-1,4 f*** *** *f-144 e+4

4 4 4 d Y.44-0 0-44-441+.4-0 .4 U Uff-114-11-14444-1141.11-11-i-P 04 i t+044-0.4.44344+4
_

*M-IFFW-11-04+444414-04-19444+Mi+44+f+1114+0+.

4144+14 .444 Hry-re-rti,

2 excursturt de primavara
1. PARIS 10-28 Mai
2. ITALIA 2-21 lunie
Inforrnatium : Cercul C. T. I.
Inginer E. ER D E S, Bucuresti
`,"

Calea Victorlei No. 168

44444444i /-0- *4444 .4 44-0-11-14444+.44,4.4-s

0 ciocarlie Manta inaltul cerului; cine *tie de cnd era deasupia

Acum se luminase bine de ziug.
Cgicand cu grab g. prin aceste
flori, care intr'o isingura noapte,
te inaltasera in tot cuprinsul, cele
dou femei aprinserg candele *i
inaintarg, cantand bocetul, spre
mormAntul ce-1 aveau acum In faMormntul era gel.

*14 fititrits **v ev.vrrrovr.. .1,11 .4-I fik.#44 il+114 -

.4-1.144-t+4 144+04,104/4444444 Ott I. .41+14+4444.44-0 1-4 4444-44444+044-64+-1144+44 I 11.414441-1-144 *-14-1441-14

INVITATIUNE

LEON
.

'CUR/1 IN CASA

distinsa sa clientela, c
s'au pus in vilnzare ultimele creao

nuntit
Bucure01, Str

Etaj I.

Lipscanit

71

Telefon 328-94

tiuni ale model paristene, in

PURNITURI DE MODE

toate sorturlle, nuantele

combinatiunile
actuate au preturl conyenebile.

Ea Oros

En Detail

..... .....

MarraIr00...-

FABRICA DE PALARII SI SALONUL DE MODE

MALVV"

-iii4t;arre

CALEA VICTORIEI No. 18

Vismvis de Politic)
cu un personal perfect garanteazi serviciul lreprosabil

..4-11411-11444444444+-M-

.01111.

e:ivt

pentru onor. Dane o Daoare la salonul de COAFURA

www.digibuc.ro

j/

Cu cuno,cutul -Inhalctor Mondial

d n Wiesbaden. Germania vindeca
carantat Astma, respiratia grea,
bromita cronic5, gripa, tusea convulsivA, inflamatia gtulai, amigda-

Cura

litele, flegmele, catarul laringean,

faringean, leziunile vrfurilor pul-

monare. Acest aparat introduce ma-

ted vindecitoare, dezinfecteazi pe

cafe rem, Intr'un fin furn care trece

In cast!' ajunge lit plimini, Cerett prospect*

prin canalefe

curl gyl

ii.110 certificate gratis. Adrestit sZWENO- f R

do multutalre Mr. Teed's= No. le Damn* 11

fkiwa a.

Aprilie 1930

T ATA o zi de veselie pentru tineret, o zi de adancd recunostiintd pentru cei maturi.

Grist a aprins rasei umane candela sperantei, atat pentru cel umil si nestiutor, cat i pentru cel
mai intelept.
Oricare ar fi ultimele adevdruri
ale acestui Univers, oricare ar fi
destinul oamenilor, nu e decat un
adevAr i o putere dominantd:
Blandetea, aceastd putere ni s'a
revelat in viata, invldturile, in
intregul caracter al lui Lisus Cristos.

Teama i uimirea nauddeste su-

fletele oamenilor ce iscodesc spatial cu ajutorul telescoauelor, departe, tot mai departe, dincolo de
coital nostru de Univers.

Famfintul nostru e un grdunte

de prat plutind prin spatiu in jurul soarelui. Si acest satire, de un
milion de ori cat piimantul, nu e
decal un punct luminos pe car,
un soare intro alte milioane de
sori.
Dincolo de acest colt, sunt alte
Universuri, WM de

indeprtate,

inch" luminei ce strdbate 300.0041

km. pe secundd, i-ar trebui mffioane de ani, spre a ajunge la noi.
In spatiul infinit, pdmantul nostru nu e decat o parte foarte neinsemnatd dinteun atom: sistemul
nostru solar.
Blandetea, dreptatea si mila,
doinnese insd In eternitatea tim-

puhd i in infinitul spatiului.

Minunatul suras, fAgliduelile pe
care Crist le-a fdcut lumii, hit&
resc milioane de oameni, cari altfel s'ar simti pierduti, desnaddjduiti i ingroziti, de coplesitoarea
nemArginire a Creatfei.

Oamenii inspdimantati de revelatiile stlintei, pe care slabele lor

cu greu le pot cuprinde, se
intreabd:
Uncle mergem l ce vom deveni?"
Crist rAspande:

In casa tatAlui meu. E des-

tul loc Iii casa tatAlui meu; daca

n'ar fi a$a, nu v'a$ fi spus. MA
due sA pregAtesc un loc pentru

REALITATRA ILIISTRATA

c'arw

Fate( lui Crist, cea mai frurnoasei din intreaga istoile a oamentlor fi a sfinfilor, strluceste rnereu in
1

nesfeirsitul spatiu. Lumineazei calea obiditului si a descura jatului.

Mila Sa divinei intareste inimile sfetretmate, prolejeaz pe slab si pe seirman, intreaga omenire.
Sorii i planetele isi urmeazet calea.
Secolele trec, mii fi milioane de secole vor trece.
1900 de ani s'au scars de cand suretsul divin al lui
lisus a fost veizut ultima datet pe acest pameint.
Dar nu va pli niciodatet.
Este isvorul buneittii omenesti, sprijinul nenorocitului si mai ales al ferneilor si al copiilor.
Pastele e seirbeitoarea ce ne aminteste imensul sametntuirea omenirei.
0111,111,11.,111110,111I,NEI11W.1151,111111.,8258,a96,

voi. Si dacA mA duc sA vA pragA-

W.MIIWNIE11/

A suferit i a murii iertand cetese locul, voiu reveni $i vA voiu lox ce l-au batjocorit, cunoscanduprimi eu insumi cAci unde sunt le slAbiciunea.
eu yeti fi 5i voi".
Zina aceasta trezeste in noi ravViata aceasta e foarte complica- na de a ne face datoria asa cum
tA pentru noi, slabe creaturi, osci- ar fi vrut Grist, i pe cat ne perland intre datorie i dosing, ne- mit imperfectiile i lipsurile
stiind ce cale sA alegem.
lei noastre.
Dar vorbele lui Crist ne lumlCare e datoria omulul?
neazd.
Foarte simplu s'a spus:
Aceasta e porunca mea:
Ti s`a arAtat, omule, care e biIubiti-vA unul pe altul cum nele
$i ce cere Domnul dela tine:
v'am iubit eu pe voi. N existh iu- sA fi drept, milos $i smerit".
bire mai mare dead a omului,
Reamintim cd filntele ce s'au
care-$i dA viata pentru aproapele bucurat
de cea mai adancd drasAu!"
waste a lui Crist, au fost eopiii
$1 Crist fdeu el insusi ceeace mamele lor.
porunceste.
Si ceiace-i mal miscAtor, propoCel slaibi l nenorociti erau fratil
viidula multlmel, 'Orland un copilui.
las in brate. In toatd istoria omeFemeia prinsd in pdcat, nenoronu existd un tablou mai
cite care era sd fie omoritd cu nirel,
pietre, de multimea infuriatd, Ii frumos cleat acesta.
ce va primi ace$ti cotrezi cea mal adaned milA ; atunci, pilasiSiincel
numele meu, pe mine na5,
pdcdtoasa gloatd cu vorbele va primi."
ce vor strdlud in veci:

Cel fartt de ptrcat, sA arun-

ce intada piatrA".

Nu existA iubire mai mare de

cat a ornului ceui clA viata pentru aproapele sAu".
dat viata pentru omeCrist
nirea chinuitd i plind de pficate,
socotind pe cei mai umili, mal
slabi si mai pdcdtosi, -pt frali si
prietent al sal..

Conceptia asupra Universului,

s'a schimbat in decursul secolelor;

stiinta ne-a fortat sA vedem cat

suntein de neinsemnall.
In timpurile entice onmenii credean cd luna, soarele i stelele, aleargd in jurul pAmantului imo-

bil; cd cerul era drept de asupra

oapetelor nonstre i iadul sub picioare. Omul era singura creaturd importantd in Univers. Acest
mic pdmant, era centrul. Soarele,
luna si toate stelele, erau fdcute
sd ne lumineze.

Aceastd veche teorie s'a schim-

bat, si ea ea s'a spulberat iluzia

omului, despre importanta sa.

S'a descoperit eh' pdmantul nu e
decat un grdunte de nisip, care invartindu-se in jund axei sale, face incanjurul soarelui in decursul
unui an.
Soarele nostru e un corp printre
alte sute de milioane.

Depfirtdrile sunt atilt de mari,

incat nici o imaginatie nu le poa-

te cuprinde.
lTn

milion de anilumind I In-

spidniantatoarea distantd pe care

lumina o strAbate inteun milion

de ani, pare cd ne indepArteazd

ceruL

Totus, dreptatea domind in

cent& imensitate.

a-

Nu suntem, ce-i drept, Oat de

importanti, cum am crezut odatd,

trAim totusi siguri i protejall, pe
micul nostru pdmant graft(' legit
divine ce domind acest Univers alai de minunat condus.
Cum se nd indoim de neslarsita
lui bundtate, in aceastd sfantd zi ?
Dar cel ce va lovi unul din a- Nu putem it decal adane recunoscesti micuti, cari cred in mine va cdtori puterii, ce ne guverneazd s,1
fi mai bine pentru al, sA i se a- ne pdzeste.
tame de gat o piatrA de moarA $i
Recunostiintli nu se poate desA fie scufundat in adncimile
monstra dead prim fapte.
Sinceritatea recunostlintei noaIn aceastd 71, trebue sd ne reamintim porunca divinii, sa imbrd- stre se apreciazd dupd ceiace fatisdm copiii, sd le ajutdrn mamele, cern, pentru a ajuta pe sArmani,
sa fraternizdni cu nenorocitii.
a ridica pe cei cAzuti, a intdri pe
Si aceastd fraternizare, sd nu se descuraj ati imp art ind belsugul
mArginease 'a pozd el sd se crisnostru cn cei lipsiti.
talizeze in taut&

16

www.digibuc.ro

REALIT ATEA ILL' ST RAT Au

47 Apr ilie 1930

CE ESTE UN CHIBIT?
N CHIBIT, este dupd pgrerea Garry Cooper: Chibitul te roagd,
generald, tipul care in mod sa-i oferi o igaret i pleaa apoi,
cu totul nedorit, se and, totdeauna cil toat cutia.
acolo, uncle' altii joacd sah sau
Richard Dix: Un chibit cite5te ziarti, tipud Ile care nici unul din- arul peste umgrul au,
tocmai
tre juatori, nu-1 poate suferi, dar and a apgrut o criticd, rea despre
care vesnic vrea sd, stie mai multe, tine.
cleat toti ceilalti.
Clara Bow: Prietena care precla
La Hollywood termenul chibit", cuiva scrisorile ei, pentru a le exa devenit o tema foarte discutaa. pedia, frd, Insd a le franca, este un
Cauza este noul film pe care socie- chibit.
tatea Paramount"
realizeazd
William Powell: Un chibit te Inactualmente cu Harry Green In vit In taxial lui, pentru a-i AMU
rolul titular si care se intituleazd la urind plimbarea.
toomai Chibit". In studiouri se
Buddy Rogers: Un chibit educe
1'1

p us e In tamp ltor in tr ebar ea amuzantA:

la un picknick, un pahar pentru

Mat apd si pleacd beat acask du-

In definitiv ce este un Chibit?" pd, ce tot timpul s'a vditat , vinul

Rdspunsurile diferitelor vedete, este prost.
au fost, In parte,
destul de amuEvelyn Brent: Un chibit este azante.
cel care te raag in eerie sa-i fad
S'a citzut de acord asupra faptu- un
serviciu i trimite scrisoarea
lui, e, paradisul, a fost primul lac, nefrancaa.
unde s'a chibitat. Harry Green socoti cd sarpele a fast primul chibit, deoarece acssta dgcluse Evei

Amanta regilor

John Gilbert *i Greta Garbo,

despre s rut
american R. R.
Mc-Kelvey, a afirmat c sd-

OCTORUL

DE SRBATORI
Nu existA un DAR mai
apreciaty ca o CARTE

rutul duce la distrugerea rased.

Aceastd afirmatie, a provocat un
CUMPARATI
imens hohot de rs In Statele-Unite, i mai cu seamd la celebriatile
ecranului, care practicd" sdrutul, INSULA DRACULUI
Afacerea Dreifus Procesul Zola.
de dirnineatd pnd seara.
Dou volume aproape 2000 pagini
Intrebat, in legaturd cu acest subiect, John-Gilbert a rdspuns:
Petul total 200 lei

,Se poate ea sdrutul sd fie

periculos; totti5 n'am resinatit hied Cititi Vlata sbuciumata a marelui barbat
de stat
pnd astzi, simptome de btrnete. Dec sdrutul ucide, prefer ad
CLEMENCEAU
mor astfel, dect s ajung la acela5
Omul-Opera
rezultat prin frecdri ale nasului,
de Tudor Teodorescu-l3raniste. Un eleganl
cum obicinuesc Eschimo5ii".
volum, bogat ilustrat
Greta Garbo a rdspuns:
Pretul 10 lei
Editura Adeverul" S. A.
Din punctul de vedere al
propagdrii microbilor, o sua de
sdrutdri, stint mai putin periculoa- SUB FLAMURA ROSIE
se, dect o cAldtorie de o or cu Marele roman al vietei de dup rasboiu
de Dem. Teodorescu
tramvaiul.

Frumusetea

Edi'la II-a

Pretul 100 lei

CUZA.VODA
primele sfaturi att de pdatoase. if ILLY DAMITA, este In AmeFragilul dar al femeii, trebue InMamie
roman
popular de Vasile Pop.
rica.
grijit In deosebi PrimAvara.
Dintre diferitele definitii, pe cari 4-4
Coperta Ilustrat in culori
Fosta baletisa de la Casino de Viinturile useate, soarele de Marnumero5ii actori le-au dat cuvnPretul 100 lei
tului chibit", vom pomeni cele de Paris, este astdzi o mare vedet in- tie si Aprilie sunt nefaste celui
mai jos, ele fiind cele mai spirt- ternationala. Trebue sd remarcdm, mai frumos ten.
ed nu are de ce sd se plngd, de Pentru a ptistra Ins& frggezimea
tuale:

pielita mereu albg i netedit, fdGeorge Bancroft: Un chibit este impresarul ei.
Acest orn abil, a logodit-o in mai rd, pistrui 5i pete, nirait nu egaleaomul care prive5te la cel ce munce5te 5i care vrea ad.-1 invete pe ul- putin de cloud luni, cu printul Fre- zd renumita erenag Laura No. L
Pentru vindicarea butonilor, cotimul, cum s mnuiascd clocanul. deric al Prusiei i eu principele
al Angliei, doi tineri foarte surilor de prinatvard, Creme LaMaurice Chevalier: Un chibit te George
compania cdrora, fer- ura No. 2 e d'asemeni neIntrecutd.
roagd,
imprumuti automobilul frumosi, in vedeth
petrecea dese- Se gdseste la farmacia Bruss, Vic5i te chiamd afard, ca sa-ti conou- meedtourea
ori.
Astdzi,
Lilly
Damita
cite5te in toriei, drogueriile Zaharia, piata
nice, cd i s'a terminat benzine.
fiecare dimineaa Chicago Tribu- Sf. Gheorghe, Academiei 3, llie
Nancy Cairol: Un chibit Iti vor- ne", in
de a gdsi un al Bardeanu (Bruss) b-dul Elisabeta,
bete despre Illillunatul gust al treilea. Sisperanta
cum nu poate retrogra- Sf. Gheorghe 5i drog. Arsenescu
prjiturilor st al cremelor, atunci de, va fi cu sigurana de astd datd, calea Victoriei.

and tu e5ti fortatd, s tii cea mai

asprd, diet&

un rege, In plin exercitiu al funetiunii sale monarhice.

Pentru ramburs la d-na farma-

...

cistd. Melinescu, Cavafii Vechi 9.

SA.44-4,114-4-4 .44-4,14-4.44-044444444 /444-14+4444+0-11-114

ALMANACHUL
Realittii Ilustrate"

Un elegant si extrem de interesant volum,

format mare, ilustratiuni

reproduceri

artistice

Prf tul 60 lei

N'ai cetit cel mai sublim poem al frumuseti

REGINA UN AN
Miss Romania

Miss Universe

(romanul unui concurs de frumusete)

o luci are In care realul i documentarul se
impletesc admirabil cu fantezia
De vanzare Ia toate librariile i depozitari

de ziare. PrOul unui volum elegant ilustrat in culori 50 lei

Cititi minunatul roman al lui
Valery Larbaud

FERMINA MARQUEZ
in care e descrisa In modul cel mai sugestiv adolescenta i viata de internat.

Romanul tradus In romneste de d-na

Ana Canarache. a aparut In Biblioteca
Dimineata No. 122 123. Pretul 15 lei.
Cititi romanul celor 4

STAFHLE DRAGOSTEI
de Alexis Nour, Doctorul Ygrec, Srmanul
Klopstok i Alexandru bilciurescu.

Pretul 60 lei.

CONILOR
oferiti daruri, folosis
toare i distract.ve:
Comoara cu povesti, cuprinde peste
60 povesti ; alese printre cele mai frumoase dela toate popoarele, cu ilustratiuni in culori.
Lei 80
Hanlea, ptanii si nazdravanii. Lei 60

o calatorie in lumea basmelor de

SAma Lagerlof, traducere de Ana Canarache, 2 volume

Lei 80

Cei trei frati imparati, de

rescu

P. Ispi-

Lei 20

Povesti cu noroc de Ali-Baba, volum

format mare cu clisee In culori

Carticica pasrilor

anima1elor

de Ion Ciresu
Lei 30
Ursulic, romanul unui catel nzdravan
de Petre Ghiata Ion Rotaru
Lei 40
Evreica (nuvele i povestiri de Anders
sen)

Valea Norangsdal.

Ce va fi vizitatei de ccistigritorii premiilor Monica. Cumparati pdn 6' la 15 lunie 6 perechi ciorapi
Monica" si trimiteji bonurite res pective Magazinelor Solavici, Buc uresti, Lipscani 37. Veli participa
atunci la tragerea premiilor ce co nstau din voiajuri gratuite pentru 2 persoane, inclusiv masa si izo-

telurile BucurestiHamburgFior durile Norvegiei si inapoi dela 8-27 Julie 1930

Inf ormaliuni mai detailate la Sol avici, Bucurgti, Lipscani 37

www.digibuc.ro

Lei 30

Aceste vo'ume se gsesc de vnzare la

toate librariile i depozitele de ziar din
tara si se pot comanda si direct dela edi-

tura ,.Adeverul" S. A., Bucuresti,

Str. Const. Mille. (Sarindar) No.7 11.

trimitandu-se costul volumelor prin mandat postal si indicAndu se pe cuponul
mandatului numarul volumelor comandate. Expeditia se face prompt si franco
domiciliul indicat.

REALITATEA ILUSTRATA

17 Aprilie 1930

celebrul film de acum zece ani,

adevarat eveniment pe vremea aceea, unul din acele filme care
au insemnat o data in istoria ci-

nematografului.

$i este un indiciu sigur de

mare talent la Bessie Love, faptul

a nu se fi demodat, de a finea"
Inca In fata obiectivului. Cad
stelele de obiceiu apun. Iar cele

unui poem, amestecnd stiinta cu

spune, decisiv pentru arta, sub pretextul ca amndou'
1fixareapot
ideilor mele asupra fil- se exprim prin litere tipArite.
Desigur, exist oameni care nu
mului vorbitor. $i vom vedea Inse due deloc la operet, la oper,
datA dece.
Brodway" este o bucat cum nu sau chiar la teatru. Aceste genuri
se poate mai Ingrijit. Se cunoas- nu le plac. E dreptul lor, adica la
te c4 nu s'au precupetit sacrificii- dreptul vorbind e dreptul lor de
le Muesli, pentru a avea In toate, a fi nedreptii. Cci este aci o micea mai bunA marf5 cu putint. ca nedreptate. Indiferent de preRolurile sunt debitate cu o natu- ferinfele noastre, orice arta e legiralet, cu un simt al nuantelor lima, orice gen de frumusefe are
discursului care ar face gelosi pe drept la vial.
Ar fi, poate, un criteriu dupa
cei mai bunt dintre asii teatrelor
pariziene de bulevard. Apoi deco- care artele ar fi Imparfite In arte
nil material: nici exces de trucaj, de esent superioar, ori inferioanici exces de efecte grandioase; TA. $i anume criteriul puritlii. 0
totul de bun gust desavarsit. In arta e cu atat mai mare, cu cat e
sfarsit capetele personagiilor, ex- mai pur.
Prin militate Intelegem c arta
celent alese.
In chestiune IntrebuinteazA un
Intr'un cuvnt, Brodway"
fost atat de reusit, !neat ne poate sirtgur alfabet de semnale, de
sluji ca etalon de masuratoare, simboluri. Oridecteori se Imbind
pentru putinfa In genere de reu- mai multe alfabete, se rupe ceva
sita, a unui film vorbitor. Putem din vraia aceea a iluziei artistice.
sa ne dam seama pang la ce punct se produce o confuzie, care spulbers farmecul. Nu suntem transun talky" poate izbuti; putern
fixam astfel limitele posibilitafilor portati". Devenim spectatori lucizi; consumm art asa cum am
lui artistice.
In tot timpul cand actorii vor- consuma un aliment: cu plcere,
hem suntem ispititi a spune: ar- dar cu depling constiintA despre
tistul acesta are un real talent ceea ce facem.
muzica
Or, ln privinta
pentru comedie; Intr'un vodevil
ar avea mult haz, etc...". Nicioda- e superioar operii, teatrul opet Ins nu ne vine In gaud s5 spu- retei, literatura e superioar munem: excelent actor de cinema- sic-hall-ului, dansul simplu e sutograf! (Cu exceptia lui Bessie perior artisticeste celui acrobatic,
Love, asupra cAreia revenim mai etc. etc.
Par asta nu inseamn5 ea trebue
jos). Gad chestiunea cinematografului nu se mai pune. Trebue s urlm In mod absolut tot ce e
s renuntm, pur si simplu la ci- art minorP. Iat pentru ce este
nematograf.
absurd a spune cA suntem pentru
Putem pretinde orice dela nonl sau contra filmului vorbitor. Se
film: oper, operet, music-hall, poate doar spune e li preferam
concert, vodevil, tragedie, circ, cinematograful. cum am spune c
orice,
numai cinematograf nu. Ii preferam muzica sau poezia.
Asa IncAt, filmul vorbitor este Dar superioritatea artelor mai pula urma urmelor artisticeste legi- re, nu inseamna ca artele minore
tim. Era nedrept a se interzice, In trebuesc sa piara.
numele frumusetii pur-cinemato$'apoi, arta minora are o utigrafice, posibilitatea peliculelor litate sociala netagaduita, este un
vorbitoare. Cci de ce opereta sau escelent mijloc educator pentru
music-hall-ul, opera sau teatrul multimi. Prin circ, music-hall, onu s'ar exprima si prin fotogra- pereta, opera,
marele public
fie?
capata, incetul cu Incetul, gust
Aceasta nu schimb nirnic din pentru placerile pur estetice. Tot
esenta artei teatrale, muzieale sau asa cum, pentru a ajunge cetitor
gimnastice. Filmul renrezint aci de romane fine artisticeste omul
o simpl metod de difuzinne. E din popor a fost nevoit s inceapA
aceeas deosebire, ca intre o carte a ceti romane oarecurn minore,
citit sau o carte ne care ne-o ci- romane In care punctul de vedere
teste un secretar-lector. Unora le estetic, era amestecat eu chestiplace mai mult primul procedert, uni de excitare sexualgi, de epat
altora cel de-a doilea.
social, de exaltare moral5, sau
Dar asta nu prejudeca cu ni- religioas, de interes politic, de
mic, asupra valorii artistice a car- induiosare oarecum animalA (de
tii citite.
exemplu sentimentul de manf,
Tot astfel, unii vor nreferi s sentimentul de moarte, etc., etc.).
vada opereta In carne si oase. Al- Avem aci o seamA de lucruri strAtii o vor prefera vlut pe ecran. ine de art, confundate cu arta,
Altii InsMrsit, vor gsi farmece In acele productil literare minore,
deosebite am an duror nrocedee. att de utile pentru perioada, and
Fotografia are frumuseti, pe care publicul lnsus e oarecum minor,
modelul nu le are si viceversa.
In Indeletnicirile estetice.
Dar In toate acestea, nu trebue

RODWAY MELODY,

a fost,

s fie nici un moment vorba de

cinematograf, mai
aceast artistet estc In fond o mare de
sting.
actrifd de cinematograf. Desigur
are un talent de teatru remarca* *
bil. Felul ei admirabil de a plnge

ne-o dovedeste bine. Dar avem

certitudinea, cA ea este inc
mai mare actrit de cinema. Este
In toate atitudinile ei ceva asa
de tragic etxpresiv, atAta eloquent mutA, Incat nu ne putem abtine privind-o, s ne amintim, ca
alturi de operet, vodevil sau
music-hall, exista o mare arta, egala In grad cu poezia, muzica sau
literatura, si care e cinematogra-

rAu:

se

Asadar, dacA jocul cinematogracu totul remarcabil al lui

fic

Bessie Love nu ni-ar fi adus aminte de cinematograf si, cu aceasta nu ne-ar fi trecut un fior
filmul
de regret prin inimA,
Brodway Melody" ar fi fost un

vorbitor" desvarsit.
pe care o voi
0 Intamplare,
va reda poate mai
povesti,
bine ca o definifie, genul de perful...
Gaud Bessie Love vorbeste, vor- feclie al revistei fotografice Brodway". La un moment dat, cam
beste bine, tot att de corect ca
a treia treime a reprezentaceilalti interpreti, cari i ei, au pela
talent dramatic, egal cu al lui tiei, mi-am adus aminte Ca' aveam
Bessie Love. Gaud ea vorbeste, nu treabA si ca trebuiam s. plec. 5;
plecat. Am plecat Mr,
ne surprinde. Nici In r5u, cci atunci am
51 totus nici un moment nu
joacA corect, nici in bine, pentru regret.
a- ma plictisisem. Dimpotriv, tot ce
acelas motiv. Dar cand tace,
imi Meuse o mare p15tunci lucrurile se schimb. Atunci vzusem
Dar una din acele plAceri
deodat, fr sA vrea, ne aduce cere.
aminte de Inalta frumusete a cine- exclusiv prezente, fr5 trecut
matografului. $i nu ne putem Im- viitor, fr amintirea recunosctoare a voluptMii avute, i fr5
piedeca de a regreta.
curiozitate nest5pAnitA, penE foarte curios, cA singurul ac- acea
voluptMile viitoare probabile.
tor care tace In acest film In tru
intregirne vorbitor", e Bessie Love. 0 plAcere exclusiv prezentA, ca
Ceilalti se aranjeazA asa, ca tot de pildk aceea a mesei.
Vreti IncA o dovadA cA Brodtimpul s spunA ceva. Bessie Love

par'cA dimpotrivA, catA a Inmulti way", si ca el In general toate

fac parte din
prilejurile de a nu mai spune vorbitoarele",
plAcerile acelea artistiee minore"
nimic.
De altfel Bessie Love a mai do- confinate In clipa prezenta? Warn
vedit prin ceva, cA e o mare ac- dus s revAd filmul, ca sA-mi corntrit de cinematograf: ea este o plectez ce nu vAzusem. Ei bine,

pionierk creatoare a rolului titu- a doua oar m'am amuzat exact

lar din Pentru salvarea rasei", atat de bine, at si Intala oar!
1-1-014-11-11-44+0+HI-111-14-8-11-11-0+111-0-114-s44-111-114-04-1,44

***

cinematograf, adic de toat acea

acum cA
Brodway melody"
art special, al carui alfabet e
a fost
gestul, miscarea, atitudinea i pe stim despre ce e vorba
care publicul a apucat sA o nu- un vorbitor" dintre cele mai
pentru cA toti
measc art cinematograficA. Tre- reusite. Reusite
bue s renuntam de a mai ameste- actorii jucau bine, pentru ca sceca aceste dou lucruri, atat de nele se succedau ffirA lncezire,
deosebite, legate doar prin analo- pentru c a fost fcut fr pregia formal a procedeului mate- tentie de cinematograf (sau, In tot
rial. Este exact ca i cand am cAti- cazul, aceastA pretentie nu este
ta frumusete poeticA, Inteo carte vizibill).
Totus, avem momente cand rede stiinta, bunoar numismatic,
sau invers, ca i cnd am pretinde gretain cinematograful. Sunt cliexactitate istoricA evenimentelor pele cfind Bessie Love tace. Cad

www.digibuc.ro

Dulce i curat
KOLYNOS v curfild din111, ginglile

tom% gura. Spnma agreaM111 disolvd

pellculele, suprim fermentalla resturitor de mncare I distruge bacterlile
care produc carla dentard.
Incercali Kolynos i observan senzalla
proaspat ce v lasii In gur. Un cenftmetru pe periula uscat e sufcient.

PASTA DE DINT1

KOLYNOS

Mai mu1te decoratiuni si recompense de primul ordin obtinute

REALITATEA ILUSTRATA

NAIA

17 Aprilie 1930

de A de HERZ
amintiri, dar viata aceea, de pe-atunci, n'am mai regeisit-o, cum
mi s'a prut cd o regeisesc, acuma, odihnindu-mei pe o &ma din
fata Palace"-ului, privind la Piscul Cinelui si urmdrind ;focal
nourilor cuibeiriti in scorburile uria$e depe Valea Rea.
Mi-a fost de-ajuns un ceas, ca nici odatti, sti-mi depein in minte
bucuriile de-acum aproape treizeci de ani, ca s m revtid in copihil
care aleargei cu cercul sau, inheimat ca un cal $i condus de heiturile
until tovarei$, face inconjurul avuzului cu ploaia lui sclipitoare, in
razele unui soare de primeivard.
Amintiril

Jos, flueratul trenului rtisfrnt in zeci de ecouri; sus muzica

din pare cu arii din Mascota" si Vagabonzii"... abriolete cu cialund drumul spre Poiana $i
Want cu c6i$orii gata
te suie pe drumurile inguste depe piscuri... vilele insorite deschizeindu-$i ferestrele prin stufuri de ederei i zorele ageittoare... clOpotele dela mndstire... toaca lenegi a vremurilor patriarhale...
Revetd, cu ochii mmlii, pe Carmen-Sylva oprindu-st treisizrica,

lrasei de patru poney, ca s mnede pe copiii veniti sd se utle la

,Mama Regina"; revild pe Regele Carol zmbind treceitorilor, cari
se inclin in fata legendarului rspuns, cu un deget dus spre dzorocul
alb; $i pe prinful Ferdinand cohorcind la tenisr pe
principesa Maria galopeind pe murgul ei de-alungul Pelesului; pe
copiii regali blonzi, cu ochii alba$tri, descifreind minunatele povegt
cde Vrfului cu Dor...
Ceisutele albe, cu pridvoruri largi, de uncle fluturei batiste ta
trecerea trenurilor, stau ceittirate pe muchii prdpeistioase, ascurzse in

desimea codrilor de fag ce ruginesc la primele adieri ale vntulai

de toamnil...
Amintiri!

Si s'au scurs acele vremuri cu o melancolicei iznzte sv4

uitarea pe attea frumuseti ocolite, de cei ce preferd sti treac6 grog
Sinaia noastrd murise, o bucatei de vrerne. Aleile solitare ce,
la sfnta Ana, la Steina Regal& la Cuibul Printesii, nu mai eraw
cetate. Minunatul Castel isi flutura drapelul ca o batistei, in ie

de adio. Sentinela dela corpul de gardei purta in ritmut

pa$ilor sed, regretul dupei vremurile trecute.
Azi Sinaia renage.

onotos

Beitrcina re.sedinfei regald se treze$te la o vial noud, in plin

modernism la care o supun transformrile caprisioase.
Sunetul clopotelor dela memeistire este acoperit de sgomotul

Ijazzului.

Cazinoul a devenit atracfia anilor din urmei. Lumea de pretutindeni se imbulzege acolo spre casa cu adeveirat occidental& in
luxul pregeitit de oameni priceputi. Si nu este numai jocul de airy
ware te imbie s urci sceirile palatului cleidit pe locurile Beizadelii;,
sunt si distracfiile numeroase, ce le oferei o admirabild orchestrd,
,trupe de teatru romeine$ti i streine, restaurantul excelent. la mesele

1NTR'UN scurt popas cu automobilul, pe valea Prahovei, am re- ,ctiruia se pcileivreige$te ca in vremuri bune.
Nu mai e Sinaia ce-a fost odatd, dar e ce trebuie set fie acum.
vetzut Sizzaia copildriei noastre. Nu aria, nu cloud, ci generafii
numeroase, in scurgerea attor decenii, au alergat pe pajigea
Nu se schimbei oamenii, ci vremurile se schimbd. Ca sti le treie$ti
minunatului pare, in aerul curat ce amestecd parfumul brazi- trebuie set mergi in pas cu ele. Locurile sunt la tel ca oamenii....
lor depe munte, cu proaspeita rticorealei a rtiului din vale.
Cdtrnii zeimbesc la pretenfiile tinerilor $i tinerii se miret cu cat
Mi-am dus $i copiii, de-a rndul, prin locurile unde regsiam ie pulin se mulfumeau beitrnii....
ar0-0-0-411-0-41*-4110-11-00-0-0-411

ir 11,

OP le

Ifft

00

REPREZENTANTA GENERALA

0 0-0-

SOSIT un MARE TRANSPORT de

PLAC

ODEON

CU ULTIMELE NOUTA

Bueurelti, Calea Vietoriei No. 79

i TAtiGO-uri

0-0-0.0

Anunta onorata elientelfi, ea i-a

A UZINELOR

JAZZ-fni

f1-1-1-11-11-1144+1N-- .+11+01-1-14-fiiii+14-11+11-14-1-0-114+114+0+1+1-11+.

A ME TE I aCiA cNoE seaxcereaut et a toer cdhee seter lee

eartegrotrineheeesntate de orahest. e' 2 Bianco, Canaro, Fresedo, Gardel:

tre sitnfoniee, ouvarturi, fantaisie0uri, opere, romanter

ULTIMELE SUCCSE MONDIALE LE GASITI NUMAI PE PLA:II

ODEON

Reprezentanta General a Uzinelor ODEON"

1.1

59

BUCURESTI, Calea Victoriei, 79.

CURSALE: BUCURESTI, Bul. Elisabeta, I

IASI, Strada Cuza.Vodii, 83. CLUJ. Str.
Memorandutui 16 . SIBIU s Str Regina Maria 42. SILISTRiA, Str. Carel 24 bis

0-41-0-0-0-41-11-40-0

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATA

19SO

Ziarele
ununtut recenta moarte a reginei
Victoria a Suediel,

Sus: La Patriarhie a avut loc sedinta comitetului Cultul Putriei".

Dreapta: Patriarhul-regent Dr. Miron Ct:istea pareisind adunarea.

Jos: Proprietarii ipotecati din

Capitald au orgaaizat o demons-

tratie, la care unul din ei a pur-

Regina Belgiei vizikind ruinele din Luxor (Egipt) examineazd un

perele al unui vechiu templu.

tat urt vestmant

.,ionfectionat din...
polite protestate.

Jos: Fotografia noului cabinet german al d-lui Bruenning. Dreapta: Siudentii universitllii din Bedford, participci la un cross-country" original.

r..

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATA

47 Aprilie 1930

Mari le premii ale revistel oRealitatea Ilustrati"

Cititorii nostrl an apreciat dui gut., manila sacrificli, pe care le face revista noastrtt, pentru a le oferi din cand in and premil de mare
valeare, precum gi encursurile neastre ebieinuits, Motets a el*
cu premil insomnate.
Incepand cu acest numar, nor dam o serie de premii de cea mai
mare valoare,enumarate mai jos, tuturer eititerllor gi abonajilor
nostri, cari ver trebui sa detaseze cupeanele de premii, sa le complecteze 1 sa le pastreze trimijandu-le la terminarea seriei, pe adresa revistei, str. Const. Mille No. 7, etaj IL
Data traperil, ve fi emu:gate' la timp.
lal premiile oferRe:
o GARNITURA DE SALON, din lemn curbat de mahon lustruit,
tapisata, cu velour albastru C0111 push' din : o canapea, delta feteHurl i patru scaune furnizate de INDUSTRIILE UNITE DE MOBILE MERCUR", Bucuresti calea Victoria 17.
O cutie montata, continand un
Un pullover Monica" gi o duzinit
de ciorapi Monica" impreuett cu frumos serviciu de alpaca Una,
cols 12 banuri de participare la compus din 12 cutite si 12 furculite
tragerea premiilor Monica" (con- pentru fructe,furnizate de vechiul
stand din voiajuri gratuite pentru i marele magazin Gospedina",

Marele concurs Realitatea Ilustratr-I,Kodak"

Premil In valoare de 40.000 leI

De comun acord cu marea casg

fotograficg mondialg

KODAK",

6.

3; premiul al trance va fl un

aparat de fotograliat Pocket Koinstituim un mare concurs pentru dak" No. 3A, 8 X 14, cu obiectiv

amatorii fotografi, dotat cu trei

premii, in valoare de 40.000 lei, in
urmatoarele conditiuni:
Cu incepere dela 10 Aprili6 crt.,
magazinul K O D A K" din calea Victoriei 32, expune in vitrina
sa un obelisc cu o fatetg de sticlg,

Kodak Anastigmat f. 6. 3.

Pentru a putea lua parte la concurs, fiecare concurent va depune

personal sau prin postg la centrala KODAK" din Calea Victoriei
32, sau la revanzgtorii din Bumresti si provincie
in plic incuponul de mai jos cornsigiIat in prezenta unei comi- chis
pletat, impreund cu pgrtile latesiuni compusd din oficialitdti,
obelisc care va cuprinde un nu- rale a doua cutii de Rollfilme sau
mr oarecare de ROLLFILME KO a unui Pilmpack Kodak", cumpurtnd data
DAK". Fotografia vitrinei din ca- parat de ori unde,
lea Victoriei
in mdrime de de developare pe 1930 sau 1931.
Ultimul termen al concursului,
30/40,
va fi expusd in toate vitrinele magazinelor fotografice si este ziva de 1 Iunie 1930, datg,
revanzdtoare a produselor KO- cand prerniile vor fi decernate de
doull persoalle, Bueuresti-Ham- str. Cmpineanu 20, Bucuresti, DAK" din Capitalg si din toatg, o comisiune, care se va anunta la
burg, Fiordurile Norvegiei i Ina- complet sortat cu articole de me- tara.
timp.
naj si eadouri.
Premiile oferite, vor rgannea
poi).
Premiul intgiu il va astiga aO perdea superba, de valoare arcel concurent, care va ghici exact expuse tot timpul, in vitrina matisticA, executatg in renumitele anumgrul cutiilor expuse in obe- gazinului KODAK" din calea Victeliere de broderie i lucru de ma,
lisc, sau se va apropia cat mai toriei 32.
na. ale d-nei Lag. Erdesz, Bucuresti,
calea Victori 6i 168.

Un aparat de radio cu tral limpL

pen:13.45nd auditia principalelor
posturi europene In vorbitor, In
complet a. stare de functiune, cu :
vorbitor, acumulator, baterie
material pentru antena. furnizat
de vechea casa de Incredere L
Wappner, centrala: tales Victoriei
49, sucursala: str. Lipiscani 85.
(Sectiune special' de aparate
piese detagate pentru radio).

Un ceas elvelian de aur marca

de precizie Cortbert", care a ob-

Frumusetile Romniei

mult de acest numdr (care este

compus din patru cifre). Celelalte
.. se vor reuni din nou. Asa cel putin au doug, premii, vor urma in aceeasi

anuntat In ultimul fimp ziarele.

Dar unde ? IatA marea intrebare.
Le poate adm To dricine, cumprAnd

ALBUNIII,
CONCURSULUI DE FRUMUSET
care a apArul de curand, si confine fotografiile tuturor frurnusetitor Romaniei, alese L,
recentul concurs al Realittii Ilustrate,,
precum si ale juriilor din Intreaga farA.

tinut grand-prixul la expozitia din

Ban, lone.
5.000 lai in numarar.
iampa electrica din bronz antic, cu trei brate, ornat ou abetjoururi mate, slefuite, furnizata de
cunoscuta firma Ingineri L Papas= & G. Crept, birou technic pentru Intreprinderi electro-mecanice
depozite de materiale electrice,

Albumul mai cuprinde o serie de articole

scrise de cele mai consacrate pene, toate
relative numai la concursul de frumusefe,
precum qi fotografille superbului decor in

Un gramefen elegant, model de

volaj. nmplet cu toate accesoriile
cu loud plci (patru arii) furnizat de marele magazin de muzica
Ipcar", calea Victoriei 34.

Prima Fabrici de covoare Orientale

Str. Sfintilor 52
Tel. 337168

str. RegalA 16, Tel. 337164.

Uno mAsulA cu un serviciu de II-

chew, compus din 6 cupe i una

caraftt, totul veritabil argintat, fur
nizatc de cunoscuta casa de lucre
dere Argintaria Pforzheim" cel
mai mare depozit de argintarie
obiecte de cadouri. Furnizor al
Curtei Regale, Bucuresti, str. Coltei No. 6.

10 !entail gampanie RHEIN.

Una bucat de 31 metrl afon el-

care acesta s'a tinut concursul la Galvoston,

Bucuresti i Sinaia.
1111111M11111111111111111111111111111.11.111111111101
+4-141+11,14+0.

NEVSEHIRLIAN & NAZARIAN

BUCURESTI

Desfacerea produselor lattice!

neas'ire si mare depezit pera
manent de
:-:

COVOARE PERSANE
veritabile en preluri uim.tor
de eftine. Inlesnir. de pieta.

C. Gheorghin, calea Victoriei 114 si

S'Arindar 6, bine asortat si cu Incaltaminte gata.

Localetatea
Str.

No.

Numgrul de Rollfilme expus:

Bucuroti
Str. Ion Minot No.
Toll cei ce au Merit:la de a amease situatiuni, la Stat a la industria particulara, urmand prin

corespendenta (fra parasirea eaupaliuniler) cursurile Academiel

Tehnice, predate prin leefii striae
de ciltre ingineri I profeseri apeciaUtl . Academia technici este
autorizatii de onor. Minister al In-

strucliunel publics en Na. 02.30

din HU 1 este cea mai veche 31
cea mai serinasa gcoalg technica
prin corespondenla din lea. Absolventil Academiei Technics pot
deveni: Desenateri, Secretari, Conducterl technici, ajutori de inginer.
Cursurile pot fi nrmate la erica

/Mast& Inscrierile se primesc elute,

personal sau prin pegtii, la sediul

gcoalei. Cereji prospectul explica(v, trimiland 10 lei marci potato
pe adresa de mat sus.

Biblioteca Technici
Technicieni i toil ce se intereseaza de technica I
Cititi Biblioteca Technica, singura coleclie romneasca de astfel de

cant

A aparut: 1) Matematicile Technicianului (Aritmetica, Geometria,

Algebra, Trigemetria) 160 lei. 2)
Mecanica, 240 lei. 3) Technologia
construclillor, 120 lei.
Volumele se gsesc la principalele librtirii sau se cer pen mandat
sau contra ramburs.
Adresa: Biblioteca Technica, Bucuresti, str. Joan Minot' No. R.

PROFITATI

(Institut de infrumusetare)
Specializat la Viena
Boli de piele i cosmeticl. Diater-

cAtre cunoscuta cash de Incredere

Academia Technici

lnstitut Cosmetic Medical

tei No. 8.

pa mAsurA, din material fin, de

(Cupon de participare)
Numele

444-11-.11-04-f #44-0-41114

$tirbeisVoda No,34, Tel. 311/44

Una pereche pantoli eleganti, de

dama sau barbittesti, executati du-

CONCURSUL FOTOGRAFIC

4-11-14-4--++4-1+1141-11-1-0-141+1144444-1 -14-04-144-1-11-#44-1444-11--+04-1-114-11-1-111.P+11-11-644-1-14+,-,-.444-0-444+44-0114-1-1H14+-

venge, pot afunge la cele mai fru-

vetian pentru lingerie, de la pan-

zarla elvetianA La Wilhelm Tell",

veehea casa de Incredere, str. Col-

ordine, iar intre doi concurenti

avand acelas drept la un premiu,
se va proceda prin tragere la sorti.
Premiul intaiu va fi un aparat
de cinematografiat Cin-Kodak"
Model B. pontru 30 metri film de
16 mm. lalime; premiul al doilea
va fi un aparat de fotografiat
Kodak Special" No. 3 8X10 1/2,
cu oblectiv Kodak Anastigmat f.

DR. F. KOVACS

mie, Raze Ultraviolete, Fizioterapie.

Ingrtjirea fefei. Distrugerea radicalA
a pArului de prisos, sbArcituri, negi,

ediel

mai preferat fotogra.

IarA al Misselor gA.

PAPACOSTEAv, din Strada
Academiei 5, a hotArAt ca in

cosuri. pistrui, semne de nastere.

Tratament de intinerire. Curl de sig..

cele 3 zile ale Pastelor, si

faci o simtitoare reducere
de 201n din preturi.

bire local s generalA. Varice. etc.

Vinzarea Drodugplor proprii.

11-1-14441+44+144+444W-11-11-.1-1.444-04.

Bon de premii No. 1

Numele ipronumele
Domiciliul : orapl (comuna)
Str.

Avis lumei amateare de fotogenie

CEASOHNICUL

fil-11-11-14-04-1++1+11414-H1-111-41-1-04+/-44-11-1+114-14-04-11-f-H444

90 ,IEtt \t`

DE PRECIZIE
PENTRU

No

(judetul

TOATA VIATA

CE

Yntotdeauna
in curent cu ultnnele noi

sistelne

FACE PERFECTIUNEA

CASEI DOldtlEINER

22

www.digibuc.ro

t2.

REALITATEA ILUSTRATA

47 APrilie 1930

REALITATILE VIETH
pleitor trecu cu masina lui prin trei consoarte legitime, ci pur si dresei direct regelui, in termenii
localittile indicate.
simplu, pentrucei, contractemd a urmitori:
Presedintele nu-si putu expli- doua cseitorie dase complect ufStimate rege George. Am auca manifestalia de antipatie subi- tini prima legeituri oficiali, iar
zit cu parere de rau, cum ea'
cereti, ea impozit, 600 lire
la a supusilor sii, dar cnd afl peisind pentru a treia carer in fata
sterline. Avocatul meu Insa Imi
cu deseweirsire,
adevetrul,
rse
cu
poftet.
altarului,
uitase
ACALELILE de 1 Aprilie
cele cloud fericiri conjugate antearata, c venitul strainilor aflasunt un obiceiu general si
tori in Anglia, nu poate fi imrioare.
desi dateazti de veacuri, opus, daca nu traesc in tat% de
Acest intreit sof ii pierde memerzirea naive"( fi credul, tot mai
moria cam la zece luni odatil. Cu
cel putin sase luni. Deoarece
cade iii curs, in acea zi faticidet,
sunt in Anglia de cinci luni
a
doua
sofie,
Mister
A.
are
5i
colatei ce-au perfit locuitorii din
29
zile, nu intru In categoria
pii.
Wets, Grieskirchen si Gallspach
Actualmente
Mister
A
se
afli
in
celor
ce pot fi
(Austria).
D-ta ce crezi?
I LA o adicti, de ce n'ar fi spitalul inchisorii, unde asteapti
Se file cei Gallspaclz, unde vestiTau ca n'aveam intentia sa
crezut Welsienii l Gall- sentinfa judeceitorului.
tul medic" Valentin Zeileis,
spachienii in existenfa ao
in jurul ceiruia s'au creiat attea cestui
ciudat australian? (dacei nu
legende,
pi-a deschis faimosul in boala lui, cam prea deochiattt)
institut de vindecare a luturor bo- Greidina Domnului e mare si adlilor, a devenit pentru Austriaci posteste tel de fel de plante fi bui stredni, un fel de Lourdes, M- rueni. Dar exist o model generali
ellor de minuni.
in originalitli. Asa de
Intregul an este un pelerinaj chiar fi
curentul actual este Robinimens de suferinzi reali fi inchi- pild,
puifi, de oameni slineitosr, melnall sonismul.
Nu e numai deceit nevoe, si
de curiozitate, spre micul orsel naufragiezi,
sau sei te retragi de
austriac.
voe pe o insulei pustie din
De aceast imprejurare s'a folo- blind
a la dr. Rittropicale,
sit ziarul Vestitorul" din Weis, mirile
caz,
ter
cu
ilegitima-i
consoarter,
pentru a juca o farsei cititorilor care a starnit delta valv la descostd.
lui.
I Pub tier stirea, cum di un bog& perirea
Un adevirat Robinson isi geitas australian, proprietar de mine seste
un refugiu fi in mijlocul lude diamante in America, William mii civilizate
cu o singuri conBrigs, va sosi pe ziva de 1 A- difie: s-si gseascei
buctificti
prilie la Gallspach, spre a se su- de pmemt inconjuratio de
api.
pune tratamentului d-rului
leis.

Zei-

Acest pacient din Melbourne

suferil de o boatel ciudat. La miezul nopfii cemtreste 63 kgr., apoi

greutatea lui sporeste din orti in

or, pem ce la 12 ziva atinge exact 75.600 kgr.
In limp& cresterii

greuttrfii

Piind vorba de un caz patolo-

gic, sentinfa va fi o achitare.

AR PENTRUCA suntem in

Rua fiilor lui Albion si e

vorba de contravenienfi la

lege, sti povestim

cazul artis-

parasesc Anglia inainte de lmplinirea acestor sase luni, pentru a ocoli legea impozitelor
dar am trebuit sa ma conformez
intereselor mele profesionale,
care ma chemau in alta parte.
Dac as fi stat timpul prevazut
In lege In Anglia, n'as fi pregetat o clipa, sa-mi platesc darile.
Sper, In orice caz, ca vom
putea aranja aceasta afacere pe
cale amical.
Cu multa afectiune, a d-tale

tei de cinema Bety Blythe, origiBETHY BLYTHE

miner din America. Starul" se afla
film, dacti aceastei scrisoain Anglia pentru turnarea unui reNu
amical a avut efect, ori da.
f ilm.
cazul afirmativ, suveranii vor
In timpul sederii sale pe insu- In
asaltafi pe viitor, de o coresla britanic, autoritatea fiscali o fi
urias. Noroc ci in caimpuse cu 600 lire sterline. Ar- pondenfi
zul
acesta,
tot statul ar fi acela,
lista msi refuzi sti pia-teased a- care set profite
de pe urma taxelor
bir.
postale.
Sau, variind cunoscutul dicton ro- cest
lar
cnd
primi
citafia
la
tribusei fie, c Robin- nal, in aceast chestie, ea se amnesc:
D. GRAD.
soni se gsesc".
11444-64444-09-4,11.-114.+4.11,.011-11.41`-}1-4
0444+.4-1-4-04)444444-144,114+41-4DHH1+0444-11-14-144-1-1144
Asa dar, ca sa trecem la fapte.
niste pasageri germani au gsit
pe Rin o bared goaltra plutind pe
valuri. Se consiati, cer barca era
proprietalea unlit student dispelrut de acasi. Perrinfli puser si
cerceteze tot Rinul perztru gisirea
cadavrului, Mel, bine infeles, isi

inima bate mai incet, muschii se

infepenesc asa c stirmanul pacient, aproape nu se poate misca. inchipuiau c Miatul lor se hieEl isi pane toater speranfa in Zei- case. Dar in toe de cadavru, polileis.
fluvialei descoperi inteo insuMr. Brigs e foarte generos, asa fia
l din Rin, pe junele student, mai
cum ii sade bine oriceirui milto- mull
sau mai pufin confortabil innar, pufin sucit.
in orice caz previzut din
stalat,
Obisnueste sei celltoreascei, cu belsug cu merinde. Biatul urma
trei automobile odat; inteo masinet sade el, in celelalte don& doi
oameni artificiali, automate, care
seamn in total proprietarului
Ion Cu aceste trei masini, care
poartet blazonul familiei, incrus-

sir se prezinte la ceiteva examene,

la care nu se pregitise suficient.

In consecinf hotrl, sic disparei
pentru o vreme, duceind o viafi
de Robinson rerzan.
lattt o foarte comodi solufie a
inverfmntului! Nu credem 'ins&
ca prinfii acestor tineri Robinsoni, set se impace cu ea. Noroc,
eel in Dmbovifa noastrei nu se

tat in diamante, Brigs va pleca la

Gallspach, treceind prin localitti
la Weis si Grieskirchen. El va opriV peste tot si va drui aceluia,
care va sti sti facel cel dint& deo- gersesc insule!
sebirea Mire el, si cele douti maNumeirul robinsonilor bucuresnechine, o mie de funzi engle- tent ar fi legiune!
zesti.
Totodatei ziarul indica . si ora exacter a trecerii celor trei automobile prin localitfile indicate si
termina notila cu urmtoarele
care ar fi trebuit sti
rnduri,

carto st-a,

zeltorii austriaci.

ITARE"

panel pe gernduri, pe prea incre-

fragaona.

consolare

su-

premet pentru (oft cei ne-

Ne e teama Ins, c un astfel

diviner
zorocili! Lethe
de noroc e unic i ca o astfel de
Marti nu se pomeneste decM o- buturd mai delicioasil deceit ambrozia si nectarul zeilor!
data pe an".
Dar aceasti facultate de uitare,
Sate si sute de persoane se Ingrmtidir la ora anunfat, pe so- dus la extrem, poate fi si fatal
selele fi Wilde Wels-ului si ale ce- uneori, iar legile pedepsesc crunt
lorlalte localiterfi, in asteptarea so- lipsa de memorie a unor indivizi,
sirii milionarului australian si a de pe urma creia rezultil contrafunzilor seii; avuril loc chiar ciocniri si incetierri serioase, fiecare
cutemd sti-si asigure local cel
mai bun.
Bine inkles, eel imaginarul Mister Brigs nu sosi, iar populafia

venfii la aceste legi.

De acest lucru a avid tristul prilej s se conving un englez, set-i
zicem Mister A, dupi cum l numesc fi gazelele londoneze. Chiar
in fara bigamilor, cum e Anglia, a-

grozav de amrit ficu o primire cest caz e unic. Mr. A a incheiat

foarte pufin cordial presedinte- pe remd trei ciseitorii una duper
lui Bundului, Miklas, care inteun- alta nu din dorinfa de a auea

FM4+144+ N-14-1W-11-1-1144-4+144-1-11-1-11-0-114-04-14/++1.444-144+14-4444-1444+44+144444-144++114+4

PRODUSE ORIGINALE ELVETIEHE

CEL 1Ai &JtAU?EN7

DEKTRU COPIIRECON

vaascom 54

ANEMIC!

R AMLA DE.5E0
FARA CI IVA 1.

FORT,IF ICAO'
ALMENTEAZA

COFII D

ASA ,MESTLE `STR.DIONISIE 36 BUCURESTI

23

www.digibuc.ro

17 Aprilie 1930

Cronica bomuluil

SUCCESORUL LUI TUNNEY

lupte pentru un titlu, pentru care
a fcut un preambul de
DUPA abdicarea lui Gene Tun- Wolgart
multe matchuri de calificare.
ney campionul intelectual mai
Intr'un cuvnt, s'a nAscut proble-

care a detronat pe Jac Dempsey,

tidal mondial a reimas de doi ani
vacant. S'au ivit o serie nest eirsit
de pretendenfi, al cdror principal
merit e, eel s'au eliminat reciproc
din competillune. Pentru sketchul

ma de a sti cine

sA

intAlneascA

mai intAi pe campion: Popescu

sau Wolgart?

Americanii nu puteau s vadA

nici un impediment ca inainte de
a boxa cu Wolgart Genaro sA-si
mai inscrie o victorie la activ, fie
chiar numai asupra unui june
pretentios de pe malurile Dmbo-

final s'au afirmat Max Schmelling,

dux-1 victoria asupra lui Pau lino,
si Jack Sharkey, lituanul americanizat, care a dispus de Stribbling. vitei.
Ca de obicei, intervenfia unui
E mai mult decAt probabil, c5
terf a fost inevitabil.
fficut socotelile, fArA a lua
Dupt cinci victorii dubioase, ei-au
si de pArerea,
sA credeti,
recoltate prin descalificarea ad- act
autorizatk
a lui Lucian
versarilor, pentru lovituri joase, foarte
In cele din urm, partiPhil Scott (Anglia), a venit sei se Popescu.
le nu au czut de acord asupra
aleiture celebrului duo.
Englezii, foarte entuziasti dela o bursei i matchul pentru titlul
vreme incoace, si-au manifestat o mondial a rmas o
SPAKOW, SPRE TITLUL
incredere exageratei in reprezenEUROPEI
lantul lor.
Am arettat aiurea, cif Scott e de- (71 AMPIONUL national al Roparte de ceeace se poate numi pu- k..J mniei la toate categoriile,
gilist de chisel international in Moti Spakow, nu e omul care set
adeverrata accepfie a cuvntului.
omeze. Duper ultima victorie dela
In primul match, susfinut im- Bucuresti, Moll s'a repezit la Papotriva lui Jack Sharkey, a boxat ris, pentru a da revansa lui Spolamentabil, fiind declarat invins
Un juriu. al ceirui sovinism
inainte de limiter'.

Au reimas din nou singuri pretendend, Schmelling si Sharkey.

Intednirea dintre ei va desemna
pe campionul tuturor categoriilor.
Ultimele cablograme sosite in
Europa, anunfer cer matchul, sorocit pentru 27 lunie, se va firma in
ziva de 12 ale aceleasi lurd.
Americanii vor s cunoascd mai
devreme pe villorul idol.
In caz cer germanul va cuceri
laurii supremi, se afirm ci
Dempsey va urea din nou treptele careului fermecat, pentru a im-

pedica transportarea titlului peste ocean.

GENARO LA BUCURESTI?
GOTIDIANELE au anuntat pro-

lui.

Pentru cititorii Realitfii IlusIrate", Genaro e o veche cunosUinta*. Revista noastrA a fost singura publicatie din tall, care a
nnintil

sAn

prripetille

matchurilor de pominA PladnerGenaro, pentru titlul lumei.

Gratie unui concurs de combinatiuni oculte, americanul a fost
despuiat de acest titlu, pentru ca
dupA o lunA sA fie reintegrat in
drepturile sale.

Intretimp, i-a mai fost opus la

Paris, Yvon Trvidic, din care

match-makerul Jeff Dikson voia
cu tot dinadinsul sA escamoteze o

vedetk Genaro a invins cnd si

cum a vrut, fr ca bretonul sA-1

pericliteze o singurA clipA sansele.

America a mai organizat o se-

rie de matchuri, ca sA-i aleagA un

chalanger. Hhat, fostul campion
francez si european, a fost Invins
de Black Bill, care in final a cedat lui Wolgart.
Matchul angajat pentru 17 Mai,
in Capitalk urma s aibe loc pentru titlul mondial. E cel putin doHula intim a organizatorilor nos
tri, cari nu de geaba puneau in

in match nul.
Spakow nu e ins nici omul care set dispere. Nu a intlnit la Bucuresti judeceitori tot at& de obtuzi? A boxat de curnd la Viena,
unde cloud victorii categorice, i-au
atras simpatia neprecupefiter a austriacilor
un angajament pentru Breslau. Aici a infruntat pe
Koska, un boxeur care depeiseste
si faimoasa duritate a scoalei germane. Campionul nostru, nand-

LA ORDINEA ZILEL..
...mai fieureazA incidentul petrecut ci, i 1a matchului Spakow-Gandon. DupA o succesiune
de lovituri nepermise, faze confuze si greseli de-o fiarte si de

alta,

juriul

descalificat

pronuntat out".
Intre timp speakerul s'a volatizat, arbitrul asisderea

locvent.

Cum Gandon nu e dispus s'a fie

I s'a oferit un angajament pen- victima nimAnui
mai putin a
tru a intlni pe campionul Ger- unor burghezi simpatici, cari nu
manzei de categorta semr-grea,
Pistulla, pretendent serios la lit- si-au gAsit altA distractie, deck sA
compromit boxul, s'a adresat felul Europei.
deratiei internationale.
Dacti Moll reuseste s termine
cu el onorabil, va lansa o provoI. B. U. cerceteazA acum ce nu
care pentru tilul continental, la a mai ramas putred In Danemarca.
care Ii dau drept rezultatele de
A. VOGEL

*-1144-11414-11444144414-11.444444444441.11.64.$44444411... ............ 4.14001.4.

-1-1 QADIO. LECTUICA

ATWNTE It

'KEPO' RA 0 1 0

DOSTURI DE
.E/41SIE $1 RECEDTIE

ArmEsATELeavma,,QADEL

a_pS.9REp_,_____2gL..__.AP--r-i-Us_______IY30
336/t8

INSEALARI DE

Str.Matei Millo

.......

D1ESE DETAEATE

'9 Telefon

PENTRU

AHATOC21
ow*

STIMATE DOMN,

A. ATW-KENT

pe

Gandon. Decizia s'a dat numai cu

vreo jumAlate de ceas dup finele
real al luptei
care a avut loc in
a doua reprizA, cAnd arbitrul a

din momidat nici de palmaresul excep- tive temeinice

iar
chibitii
din
tional al adversarului, a recoltat
jurul mesei juriului, nu gsiau o
un succes frumos la puncte.
Elogiile presei germane, in de- solutie fericitk A fost cea mai
obste sobr, sunt un certifical e- reusitA gaf a judecAtorilor.

nu trebue in nici un caz atribuit pnei acum.

babila sosire a lui Frankie

Genaro la Bucuresti. Campionul

mondial al categoriei musck ar fi
urmat s boxeze cu Lucian Popescu, delinatorul romn al titlu-

relei voini, ci altei steal, l'a lipsit de o victorie, care in cel mai
nefericit caz, se putea transforma

REALITATEA ILUSTBATA,

sunteti amator
sigur 05
D-v,dar gtim
adresa
Nu poseddm
chemati la
sau fdr aparat
radio,sorieti sau
de radio,cu
de
n'aveti aparat
1.r Dacd
gratuita la domiciliul
o demonstratie
anarat ATWATER KENT.
telefon,cerdndu-ne
ore; din tard,cu ul, statiuni direct in vorl>".,10,in ori-ee
prind peste 50 de
Gratz
Aceste aparate
atat de mars,cd separd
intre ele.
bitor gi Au o select---vit8:t_e_
de Roma gi toate statiile
dd
pe
,3.ani.
de Barcelona,Belgrad
functionare se
de
perfectd
ori-cdt
de mult
a) Garantie
perfect,dupd
mai
un model

b) Dacd apare
acela.
nemultumit,vi
timp,vi se schimbd cu
de 7 zile vd declarati
dup
timp
c) Dacd
politele.
imediat toti banii gi
se restitue
radio
altul dect ATWATER
aparat de
de
aveti
un
2.- Dacl
sigurantd cd nu sunteti multumit
conparati,
ocazia sd-1
KENT sau DVCRETET,cu
schimbati.Aveti
montnel gi ati dori sA-1 angajament,cu un ATWATER KENT
nici un
evalua cu larghetd
iardgi fdr
de masS.Vom
du-se ca o simpld lampa
schinbul.
aliD-v,efectundu-vS
KENT,direct
apoi,instalatia
apagat
ATWATER
aveti
un
Dar dacd
s6 vd felicitdm t
at la prizd,permiteti-ne
FERICITA ALEGERE
ATI FACUT CEA MAT
D-v.gi vd salutdm,
Agteptdm hotdrdrea
cu toatd stima
RIC
DIO EL
!

joc o burs de 300.000 de lei.

Pentru a da IntAlnirei caracterul
oficial, se cere insA i aprobarea

forurilor Internationale I. B. U. si
federatia americank prima instanta de care depinde Genaro. Se punea intrebarea dacA americanii
vor Ingdui ca Lucian Popescu si

www.digibuc.ro

A.tr.

...#,

REALITATEA ILL1STRATA

17 Aprilie 1930

CE NE SPUNE METTEUR-UL EN SCENE MAURICE GLEISE

fotografiile

rolmd.Mind ca

ce-mi

vor parveni s fie supuse

spre holnr. Aleasa va veni la
Paris, i va turna in film& meu".
Ce titlu va avea filmul?
Deocamdatd nu fi-I pot spune,
insert cred cd va fi unul dintre cele
mari filme sonore si cdrdate.
Concursul este astfel deschis
ca atare vd rog set transmitefi cititoarelor revistei, cele mai frumoase urdri de succes $i abia a$tept rezultatul concursului, pentru
a putea felicita i lucra NI Miss
Cinema" a Romdniei.

AURICE GLEISE este unul

Cinematograful merge astdzi cezei $i romdna. Pentru unul din
dintre cei mai reputati spre progresul perfect, cu papi rolurile principale, am angajat o
regisori ai Frantei i putem afir- repezi. Zilnic apar alte vedete
artistd, pe d-ra Nelly Costa, urma WA indoiald cd face parte zilnic cad cele vechi.
Wind ca al doilea rol principal,
din putinii cari stiu ce vor i ce
E si fatal... dupci cum publicul sd-I defind fericita aleasii a conurmdresc inteun film.
spectator nu poate asista de mai cursului.
In ce mod organizati acest
Activitatea d-sale pe trmul ci- multe ori la acela$ film.... tot asa
nematografic, e destul de mare. E nu poate vedea continuu aceea$i concurs?"
Contez mall pe rutina revissuficient a mentiona, &A Maurice interprefi. Eu am lost totdeauna
Gleise este regisorul filmelor: La animat de ideia varialiei. La fie- tei Realitate Ilustrata", in materie de concursuri, a$a cd-i clan
Madone des Sleepings"; La faute care film al meu am angajat
HENRY DORU
de Monique"; Tu m'apartiens", arti$ti $i am cdutat s lansez cede toatd libertatea sd-I organizeze,
iar actualmente a terminat ulti- o artistd noud.
Marele
concurs
de
fotogenie,
organizat
de
REALITATEA
mul salt film sonor: Jour de
De data aceasta am adoptat In- TA". Ci4tigutoarea concursului va turn la Paris, Inteun ILUSTRAfilm senor
noce".
ca un principiu nou... o vedetd
vorbitor, In versiune romlinA 1 franceza, la Inceputul lunei Mai.
Il gdsesc pe Gleise punAnd la strilind.... Am urmdrit cu mutt inDupa cum am anuntat, la ince- ceputul lunei Mai, cand va Incepe
putul lunei Mai, va Incepe la Pa- turnarea.
ris turnarea primului film sonor
Poate concura orice tanara
si vorbitor, cu o versiune in limba doamn sau clomnisoara, indiferomna, film lucrat In regia si pu- rent de profesiune sau nationalinerea in scena, a d-lui Maurice tate. Candidatele din toata tara,
Weise, unul dintre cei mai mari ne vor trirnite cte 3 fotografii reregisori ai Frantei, care are ate- usite (fat, profit i pe cat posibil
lierul si firma sa proprie de pro- In maillot, neretusate) Impreuna
ductie cinematografica si al carui cu buletinul pe care-I publicam al
portret Il publicam In aceasta pa- turat, pe adresa: REALITATEA
gind, insotit de comentariul d-sale, ILUSTRATA" str. C. Mille No 7
asupra concursului de fotogenie, etaj II. Bucuresti I.
instituit de noi, ea urmare la inviToate fotografiile, vor fi trimise
tatia d-sale.
la Paris
Rolul principal al acestui film, prin intermediul nostru
din care face
un juriu
va fi interpretat de d-ra Nally unde
si delegatul revistei noastre,
Costa,
o tanara artista roman- parte
pe cea mai
ca, stabilita la Paris,
care a ob- d. H. Doru, va alegeromnca.
Icandidata
tinut mari succese In ultimele frumoasa
mediat dupa lic.`arirea juriului, aMine franceze.
Laureata concursului nostru, va leasa va fi invitata si va pleca la
interpreta al doilea rol principal Paris.
Termenul de Inchidere al conal filmului si va fi invitata, la
Paris, de casa producatoare, la In- cursulul, este 30 APRILIE 1930.

BULETIN PERSONAL
Numele i pronumele
Domiciliul, str.
Comuna sau ora$ul
Inlfimea

No.

Judeful

Greutatea (kg.)
Talia

Bustul

Lungimea piciorului

Coapsele

(dela coapse la calce)

Degete (form.)

Lungimea tlpii

Prul

Ochit

Pala

Fruntea

Gura

Nasul

Afi mai fcut cinema?

Brbia

punct unele scene din Jour de

Noce" i iat ce ne spune relativ
la concursul de fotogenie.
Am urmdrit cu mull interes
minunata organizalie a concursurilor de frumusefe din intreaga lu-

me $i in mod

deosebit,

modul

cum s'au desfequrat evenimentele

in Romdnia. Este un sistem cdt se
poate de ingenios, de a readuce
femeea pe calea naturalului.
Concursul de frumusefe, dupti

mine, valoreazd mai mull deed!

toate institutele de infrumuselare.
Gtindul cd odatti va putea ajunge
Miss" a unei fdri sau mai
Universe, del urt imbold deosebit

culiva trdstifetelor tinere, de

turile 3i podoabele cu care le-a inzestrat natura. Ei bine, nu prin
farduri, masagii, cau mai $tiu eu
ce procedeu, se ajunge la frumos"; frumosul e natural.... $i naturalul e frumos.
In Romeinia am veizut ca s'a
procedat cu cea mai mare seriozitale, la alegerea Miss-elor" $i tocmai aceastei seriozitate din partea
revistei Realitatea Ilustratei", mi-a
inspirat ideea unui concurs de fotoaenie.

teres campania tbs. din revista

La cinematographie francaise",

pentru colaborare franco-romdrid

mi-a surds o asemenea combinafie. Tara dv. se bucurd de harul
dumnezeesc, de a avea un mare
contingent de femei frumoase $i
in plus, pline de un temperament
oriental, in afard de talentul artistic, care este foarte pronunfat.
Aceste femei ldncezesc, fdrd a-fi
da seama de comoara ce o posedii
$i in cazul cel mai fericit sunt td-

Vrsta

Ce limbi cunoa$teli ?

Sporturi?

Profesiunea

Studii?
Dansaft? (ce fel de dansuri ?)
44.44-11/444.4444444444-141-14444+4.4+11114+04-1141-11-14-11.1.

CANARI VFRITAIRI PRETIO$I

rate de mirajal filmului, la porfile studio-urilor, unde se mulfumese sci fie primite in regimentele
de figurante.

Prin concursul lansat astf el de

mine, prin intermediul binevoitor
al revistei Realitatea Rustrate,
voi da posibilitatea cel pufin uneia dintre fetele romince fotogenice, de a se evidenfia.
Bine infeles, c acest concurs
va aduce dea sine o colaborare.
Primul pas Il fac eu, cu filmul ce-1
voi turna. Va fi sonor si vorbitor,
cu o versiune in limba romeind.

Pentru a face o versiune in ro-

meineste e imperios necesar, ca interprefil set curtoascd limba (ran-

IN

PLA

4
6

CU\\

BRI LIANTE

A FIRE

Cintdreti Ifni ai renumiiel scoli speciale

din Harz ; dela Mk. 10 In sus, Versahger,
pereche de prasiii canari albi, Wallensi-

PERLES

sari. Expediere directa prin post5 cu chel-

ETC

fiche, colivie, nutret, medicamente p. 1:05-

e-.

- tueli mid. Transport sigur si rapid.

Catalogul cu detail foarte intetesante

IndrumAri pretioase trimite gratuit

CRESCATORIA HAYDENREICH
Bad Suderede, 217 Harz (Germania)

www.digibuc.ro

(:)\-

001,0*ciovSstORNIKAS

REALITA TEA ILUSTIMIA

FESTIVAL DE DANS

Dactilografia

Dactilografele n'au apdrut prin

birouri dect de vreo doudzeci de
ani, odatd du introducerea pe o
scard mai largd a mavinei de
scris. Dar aparitia lor a produe pe
alocuri adevdrate revolutii. Nu atat prin slujba pe care o Indeplinese, Cat prin persoana lor proprie,
prin tineretea, vioictunea si farme-

cur pe care

II

aut,24, ;At, &ail&

4.44114, *t-ockle
c.a. 614% ilevir/Letv-vvIttr

4.4

aduc In birourile

odinioard triste si posomorite. Au

intrat astfel i In literaturd, ca un
element interesant i vrednic de atentle.

Cea din Soarecele de bisericr

a fdcut chiar senzatie.
Tipul de... tippmam'selle a in-

spirat i distinsului nostru scrittor,

d. Ion Agrbiceanu, o povestire
plind de haz, pe carei Bblioteca
Dimineata o publicd sub titlul

Dactilografa" in ultimul ei nu-

Inds, impreund cu alte povestiri.

Se gsesc in acest volum toate
Insusirile de observatie adncl,
de caracterizare precisd si de povestire antrenantd ale acestui scriitor de rasrt care e unul din fruntasii literaturei romne.
Un volum de 100 de pagini, pretul 8 lei.
4+11+14 te

Wu& /A ela tutZ

)1;

4 ar
tJA.c.

fliArytjA
-ow a1/44

kAt-'

CLATZ-00

///z4-4461- 671,7ZE&,

I tsilti-W01111,4 1-114-11-1. #4441-0-04-04111444+011-14

A.6-41--..->

REGINA UN AN
MISS ROMANIA
MISS UNIVERSE

E o carte de lirjsm si de duiosie,

care se citeste cu plcere si cu interes.

De anzare la toate

depozitarii din lard. Pretul unui volum elegant ilustrat In culori, 50 lei.

4-1111+0-014-1144114-1-0 844144 04+51-1,01+114-144 5 6441105541

emu oe mdase,fir,
MP4Pt.TOVITG cuLatutk

MODERK$ISTIL

vIODE NinCHIR1P1A
CASA

CAL VICTORIEI

sA

DOIRTHEII ER TEL 27/35

loaueLLaG,s circaacTEgisTICS
I-I4.-e5e.5 I 4-1144+04-144-.41-1+144+04-04-5444-5-114-1-5-11-14541-1415514

44-0-44-14-0-1144444+4H-11+11-11-111-11411.44-44

STITI D-V CE ESTE

SCunbtilci 5 Aprilie, a avut loc la Teatrul Lyric", un festival coreografic, organizat de d-na Floria Capsali, cu elevele sale, sub ausPiciile
Soc. Compozitorilor Romniei". S'au dansat doar muzici romemeti.
Fotografiile noastre reprezintii sus: Ctintul nopfii", iar jos: Ghiocel-Sisters", interpretat de d-rele Mary Cho let i Anufa Urechiti.
4-6+11+04-114.111-1114+1144-1144-11-11-11-11-04+14-54 1 44-6+11-1-1-0.111+11-W+04+H-11-Gailii

De srbtori

0 veste buna pentru copit

Cumpfirati eirti eltine

bune
BIBLIOTECA DIMINEATA
113.Lirismul gd totalitatea
artel de Benedetto
Croce

8.

Zweig_

8.
8.
8.
8.

aprut a doua Ulatorie In

lumea basmelor

Piticul Nils Holgersson, care s'a

plimbat cu gstele slbatece prin
toga tara, a ajuns dupd multe peripetii in Laponia, unde a 'MUMnit pe bunii lui prieteni, asa
micul Mats.

De aci a inceput o noud serie

114-115 CutreerAnd Spenia
aventuri, cobornd toamna cu
de Romulus Cioflec 10. de
gastele
spre %rile calde. Toate
116. Potirul Vielil de Ivan
aventurile sunt cuprinse in A
Bunin
doua aleitorie in lumea basmelor
117. Nuvele de d. Cehov
de Selma Lagerlof, care a esit a118. Inchisorile mele de
cuma de sub tipar.
de Paul Veraaine
Toli cei care au iubit pe micul
119. Scrisoarea unei neouNils, sd citeascd negresit sfrsitul
noscute de Stefan
aventurilor sale. Volumul costa
Pope Gappon de
Milda Chomse

120-121

122--123Fermina Macquez
de Valery Larband
124. Dactiograla de I. A,

gtirbiceanu

125-126Din viala anima-

80 lei.

1144114.141+11-4-11.4441-11+11+11-1111.4444+1114.11+11-111444411-1

15.

15:

CITITI INTERESANTUL ROMAN

8.

DOUASPREZECE NOPTI

lelor de George Panu

urmtorut
Aceste volume se gsesc de van- cu
cuprins:

zare la toate librariile din Wr si

se pot comanda ei direct dela editura Adeverul" S. A., Bncuregti,
strada Constantin Mille (Mendez) No. 7-11. trimitndu-se oostul vOlumelor prin mandat postal
si indicndu-se pe cuponul mandatului numitrul volumelor comaidate, Expadttia se fetes prompt
el tranco domiciliul Indleat.

DE DRAGOSTE

Noaptea iec.oarei.

torul, sau o zi care face

cit o noapte. c Noapta

bit:Anoint reepectbU. In
noaptea nuntS. Noaptea
Nodose vene4tani. 14oeptea eeloriatto
WA& Newlin vassaiss destadate. Neap
tea owe min ebil. Neap.: fert =man

assaatuluL = Noaptea neaorocitaslai.

lYSOFORMUL ESTE DESINFECTANTUL

tEL MAI SIGUR INDISPENSABIL

PENTRU TOALETA INT1MA A FEMEEI
wisuiEufrocaszmairtisminsca-katte.si lucramal

www.digibuc.ro

BEALITATEA ILLISTR A TA

41 Aprilie W'

Intmplarea i-a adus la film

FILM, ca si in orice pas In re dintr'un magazin new-yorkez
intlnesti acelas can- este marea Clara Bow.
tec. Capacitatea cea mai
Un concediu, o excursiune si o
mare, energia, stiinta nu-ti slujese intAlnire neasteptatd, au fost caula nimic, dacd nu ai un grdunte zele activitdtii cinematografice a
de noroc. 0 intAmplare neinsem- lui George Bancroft. Intre doud
natd, o simpld coincidentd, rezolvd angajamente de teatru pe care le
multe lucruri, pe care cele mai avea, dispunnd de cteva zile limari sforldri, nu le-ar putea so- bere, Bancroft plecd In excursiune
in California. Ajunse i la Hollylutiona.
Existd la Hollywood o multime wood. PlimbAndu-se inteo seard
de actori mari, cari au ajuns la singur, prin orasul pe care nu-I
situatii demne de invidiat, nu- cunostea, se rtdci. Intrebd pe
mai datoritd energiei lor nesecate primul trecdtor, cum ar putea
si a muncii pe care au depus-o, sd ajungd la hotel. Strdinul intorInca din prima tinerete. Dar ma- cndu-se spre el, fu imediat recujoritatea stelelor de sinematograf, noscut de Bancroft. Era un vechi
au devenit ceeace sunt astdzi, nu- camarad de scoald, care ajunsese
mai datoritd unei intAmpldri feri- s ocupe una din functiile cele
cite, care le-a deschis drumul spre mai importante, la o mare casd
de filme din Hollywood. Dupd ce
glorie i avere.
Asa este Richard Arlen, unul stdturd mai mult de vorbd, Bandintre cei mai iubiti actori ameri- croft se Idsd convins sd-si incerce
cani. Cteva speculatiuni nenoro- norocul In film.
Gary Cooper venise la Hollycite cu petrol 11 aduserd din Texas la Hollywood. Dupd multd wood, pentru a exercita aci metrudd fu angajat ca motociclist, la seria lui de desenator. Prieteni ai
un laborator de filme. Un acci- tatdlui sdu, cari aveau de spus
dent pe care 11 avu cu un auto- un cuvAnt in cinema, li propuserd
mobil, II duse la spital. Sefii lui sd se dedice carieHi de actor al ese interesard tot timpul de starea cranului ceeace i fdcu.

i cnd pdrdsi spitalul, nefiind hied deplin restabilit, pentru a putea Indeplini vechia lui
meserie, i se dddurd roluri de figurant in studio. Cu timpul cdpdtd
roluri din ce In ce mai mari,
pAnd ce Wings" li dddu posibilitatea sd se ridice la rangul de
stea.
Clara Bow este azi cea mai populard vedetd americand, datorit
faptului c intr'o build zi, In
timp ce lucra intr'un magazin, citise un anunt al unui concurs de
frumusele. Imediat tnra fat trimise fotografia ei, cu toate c cei
de-acasd Ii interziserd energic acest lucru. Clara avu noroc. Fu aleasd prima la concurs si cdpdtd
un rolisor inteun film. Astdzi felui

tila cu pdrul rosu, mica vAnztoa114

Si Charles Buddy Rogers a ajuns actor de cinema, printr'o intmplare. Proprietarul unui cinematograf din Olathe, in Kansas,
orasul natal al lui Buddy, aflnd
cd, Paramount" deschisese o
scoald de film In studio-urile din
Long-Island, cdutase sd-1 convingd pe acesta, sd-si trimeatd o fotografie. Rogers, care era student,

nici nu vru sd audd de asa ceva.

Sora lui insd se ldsd convinsd de
cinematografist i furd o fotografie a lui Buddy, pe care o trimise
studio-ului. Imediat Rogers primi
o scrisoare sd se prezinte directirului Long-Island. De astddatii
tentatia a fost mai puternicd cleat el. Plecd la Long-Island, unde
talentul i frumusetea lui, aveau

4+44-1-11-11-11-141-144-04.44-14-1-1-04-1-144+4444/1-041444

CERETI

+14 444-11-H144+1-04-11-1144-0-1-0-11-04141-04-1144+44+444-044+44411e4 t-11411-44-044+4+04

Sta. flaI 8
Av And eel ntsi perfectionat a-

parat pentru ondulatlune per-

manenM si durabillleoarat

manicure; specialist in IN:wallet

Origin In cells mai difielle

.

...

........ . .

dacA, n'ati citit nc romanul

EVA VICTORIOASA

CEAIURI, CACAOURI

de PIERREE COULEVAIN
ntereseazd in
grad ul cel mai ina,t. Mai aflati a a
apArut ed. III-a din celebrul roman

INCERCATI SPRE CONVINGERE

RAHATURI, etc.

cititi-I imediat. VA

M. OHANIAN

INDIANA

de GEORGE SAND

saturable (Wort.

Bazarul ,IBUKARA"

Cafeal,ELITA"

Doamna
Coafor de dame HEGER

81-94-914444-1114-11-11-114-1-04444-144 #44,44-14114444 *444 44.14.4

numat renumua
dlicioasa

Str., Gard 66

Le gasiti la toafe

....... ----6-14-W-H1-114+11- .11-4-0444414-.4.114+11-"10-"-M441-1-04-0-1/44-0-44.

VARTAN BARAGHIAN
Vinde Covoare veritabile garantate
1800 metrul. Expozitia permanenti
de Covoare Orientale qi Nationale

Tel. 66-07

Cala Victorll 44
(Pasagiul Majestic Comedia)

#4411+1. F44+44+4444-, +44++++0 t++++++, f44444-144

-40-411s-als-40-4-4110-4P-Ola

4D0

vroDEONNv
TOT CE E MAI BUN, MAI SELECT SI MAI EFTIN

Produs al uzinelor mondiale International Talking Machine" Co.

CEA MAI FERICITA ACHIZITIUNE ESTE FARA INDOIALA UN APARAT

3,0 D EO Nis
CARE REPREZINTA CALITATE IREPROSABILA $1 DURABILITATE
Aearat No. 21

Lei 3000 cti 5 plfici duble

plAtibil Lei 1500 lunar

VANZARE IN RATE LUNARE

ReprezentanIa Generaii a Uzinelor ODEON": BUCURESTI

Aparat No. 24

Lei 5750 cu 5 prAci duble

plAtibil Lei 575 lunar

Calea Vietoriel, No. 79

SUCURSALE:
Bucureetig B-dul Elisabeta No. 1
11111

Doina", Str. Cuza Voclik No. 83

Ii

Sibiu, Strada Regina Maria No. 43

II

C1ujg Strada Memorandulni No, 16

www.digibuc.ro

17 Aprilie 4930

REALITATEA ILUSTRATA

$1 tot timpul liber, s1-1 petrece

i amuzeindu-se cu fiii
pe cari ar area set-i vadd doi

DE PAP, VEDETELE SE ODIHNESC

jucdndu-se

De Indata ce srbatorile se a- st in Wald, o bandd de fruit. Apropie , starurile Hollywoodului, ceasta ar fi i explicafia naturaliintrerup pentru un timp munca lii lor din fiIme.
kr obositoare, pentru a se odihni,
Disciplind transoceaniceil....
In minunatul cadru ce le of era,
***
superbele Imprejurimi ale cetatii Buster Keaton, omul care nu rfilmului.
Pe cat de interesantd este analiza starii sufleteti a vedetelor In
timpul turnrii, tot atta curiozitate poate s dqtepte, activitatea
kr particuara. Ziari*tii de dincolo
de ocean, se iau la Intrecere, ca
sa afle cat mai multe intimitAti,
din complexitatea vietii starurikr. Si aceste intimitati, pot fi mai
cu uurinta descoperite, In cursul

adevetrafi gentlemeni.

NU AVETI SAM?
9,

lar dinnaintea ghidusiilor nevi-

novate, Malec, in loc

impund
amdrta figurer de circumstanfd,
din filmele sale,
zambeste.
Zmbeste mult, copios, variat,

no dui"

CEIIETI CATALOGUL 011ATUIT

BUNRE5T14.(lARAWR.89.
199

4-1141,---...+114

TRAVAILLE. A LA HAIN

de Craciun
celor cloud vacante
cand activitatea
i de Pati
stagneazd in studio, i vedetele se
odihnesc.

Joan Crawford, cel mai nou

vamp al ecranului american, este

o pasionatil sportivei. Femeea, care

in filme este de o diabolicd per-

versitate, prinvind in mrejele ei

atrgeztoare, sumedenie de beirbali isi petrece timpul Wand
sport. 5i dintre sporturi, tennisul
ii este cel favorit. Se spune cd este
urza dirk cele mai bune juatoare
de tennis din intreg Hollywoodul
si cd este partenera favoritei a lui
Douglas Fairbanks. 5i sei nu se
uite cei Doug, este un maistru al

Banda veseie in repaos

de nici odtd", mulfumindu-se nu- pentru a-si reisbuna, astfel, vesni- ATELIER FRANC EZ
DE ARTA
mai s steirneascd rsul spectato- ca posomorire a eroilor ce incarrilor, este tateil a doi bdiefi voinici neazd.
:UCURE$TITUD.111.ADIIIIRESCU
si stinedore.
ION GOLEA
GUI (IN GURU)
99149 - 1.44-1-1444-11-0-14-1141111-14-81-14+444-11-1-144,

s-e 11-1-11-04-11-1-141-0-i-6444-14-0-1-1-1144+11-04-044 4444 44444-11-4144444 I Hi.

rachetei.

d'hipebi c'YCLIM,ce Arc, mat 22zcZe

aaPayal iqdesgc si imbprzcZ

Buster Heaton ei fin siii

Sally Starr, este o dansatoare
incorigibilA. OHM ar dansa In
filme, se pare c nu reuete s se
plictiseasca. rti face impresia ca
dansul este pentru ea o recreatie.
La toate ceaiurile, atat de frecvente la Hollywood, noua vedeta
nu se simte bine, 'Ana nu se pro-

duce Intr'unul din cele mai noui

sale
vile din Hollywood, In sunetele
chitarei prietenului ei
foarte
dansuri. Dinaintea elegantei

original costumat
Sally danseaz. CAci dansul, este viata pentru
ea

Si viala,

probabil un dans.

Banda veseld in tot complexul

ei, rde. In vacanfil aceas sburdellnrcie, ca atunci cnd este condusei

de regisorii americani. Cu cea

mai potolitd cuminferzie, pozeazd

fotografului, impreurzei cu nedesprirfitul lor amic, cerinele Jim.

Acesti copii, adunafi din toate
colfurile Americii, au legat intre
ei' o streinsei prietenie. Inteadevdr,

se povestese luorari extraordinare,

despre abnegafla cu care unul a-

jutet pe celeilalt, constituind astf el

FARMECUL FEMEll

INCOMPARABILA PLCERE LA PURTAT; E

LAVABIL, ELEGAN T si MAI DURABIL DECAT

ALT1 CIORAPI DE MATASE

www.digibuc.ro

RBALITArliA

1 uSTRArA

17

N (hip& amiaza de primavara, I se parea ca pamantul, ea un glob

liPleecan, roeu de bautura, urea. hilar, sare dinteo parte intealta,
dreapta cnd la stnga,
far grab scare pridvorului, care cand la
ghemuit, elastic.
scrtaia sub greutatea lui. Madam bufon
Un fir de gauge i se prelinse din
Kati aparu cu o caldare de apa, nas.
pe santul buzei superioare.
s'au
luat
la
harta
docreznd c
ua fete: apa rece era cel mai rapid

ceasta fetelor, ca delirul intre dervieti urltori. Minorele tipau ei

topaiau, incuralnd pe Pleecan,
batand tactul monstruosului metronom al palmelor
Da-i L.

mijlac de descaerare.
Ce e? intreba Pleecan pe fe
tele in larma,.

Minorele sarira toate cu gums.

care se
denuntnd pe Ionel,
sbatea de moarte in agitata lor in
c a incercat s fure
cercuire,
ceasul Stelei.
10 spunea lone,
In definitiv,
odata e Pasti"... Putea 61 oare
sa faca Paetile fara nici un ban 'n
buzunar? Un sentiment de crestineasca bucurie, 1-a indemnat sa incerce totul, pentru a gasi banii cu
earl sa prznuiasca ei el srba.
toarea aceasta.... Dar

tul ce fusese amestecat Cu brute

litate, ca un coktail in semisferele
ce se imbuca una in alta, pentru
mixtura, ca acele din Magdeburg
pentru verificarea presiunei atmoe
ferice asupra vidului. Raul din el
se scurgea ca alcoolul corosiN,

printeun robinet de butoiae,

simtia un fel de linietire placuta,
aproape voluptoasa. Il ustura, mat
tare o ureche, Isparta de palmele
ce mutilau, arzatoare. Urechea 11
frigea ei o vazu in gand, aprinsa.
rosie ea a floare de muecata. li

apuca, pe Ionel. Baiatul, imobili-

zat de bratul de fer ce-i strivia

pieptul, inconjurat de fetele avide de gpectacole crude, privia cu

ochii goi, de condamnat la moarte, pumnii lui Pleecan, mari, prig
matici, roeii, ca doua valize.
Madam Kati da semre de agita
aer, In foalele pieptului sau.
Ionel se svarcoli, inghesuit fntrr
perete i trupul masiv al bataueu

Madam Kati da semn de agita

Baiatul, cu capul umflat ei de o

roeeata, violacee, de eunca, stricata,

cu dungi de foc lasate de degetele

noduroase ale calului, se blangania dintr'o parte intr'alta, dupa
rastimpuri egale, ca limba unui
clopot, violent repezita,
pendul
dement ei furios, pe pretele alb.
Nu tipa. Renuntase la posibilita-

tea de a se mai apara cu bratele,

care-1 cazusera moi, In jos. Se supunea fatalitatii draconice, icnind
din adncul fiintei, la fiecare eoc.

se ridice in cot ei apoi s se reze

me de perete. Madam Kati frema
ta, In paroxismul incoherented:
Se ridical... Se ridical...
Cu cat sngele Ii curgea mai a
bundent din nas, cu att masiva
durere pe care o simtia Ionel in
fundul capului, se ueura. Parea ca
obscur ei indurerat, de tot continu

ceasul Stelei....
Pleecan largi cercul minorelor

victimei ce incerca ad se apere,

cu cealalta, lovia sonor. Rar, la intervale egal cronometrate, Mr
aid o explozie de mnie, rece, mut.
trimitea palme fulgeratoare, cnd
cu dreapta, cnd cu stnga, palme
ce cadeau pe obrajii aprinei ai
inexorabile, ca fatalitatea

dame, ea, sa nu leeine. Cu un mare

efort, ce-1 obosi profund, izbuti

teasta congestionata i se goleete de

fetele 1-au

alt palm, pe cellalt obraz.- Cu

gesturi repezi, cu o mama da la
o parte, paralizndu-le, bratele

numai, ea in timpul unui co0nar,

in somn. Se incorda, reuei s tre
sar ei incepu s respire voit

snge, de creeri chiar, de gndul

prins, tocmai cnd voia s fure

lui. Acesta se ddu putin inapoi ei,

pe negndite, Il pocni. Ii trase apoi

glariite 1910

zise, hilar, inconetient:

Odatti, e
Nespus de cetoasa, trecu prin si
ne impresia ce a inceput sa aiure

ze. Respir iar adnc, dar i se

pru ea, aerul primaverii II ameteete. Avea iluzia adormitoare.
deodata, panie: cineva I-a atins
...namila ISI repezia palmele, pe obralll nenoracitulat..

Iar Pleecan, fr eovairi, far&

Palma urmatoare stropi cu picuri
roeii pretele ei obrajii nespalati ura, sau patima vizibila, la interai minorelor. Ionel auzia in urechi vale egale, batea pe obrajii lui Ioecourile haotice ale loviturilor ma- nel msura mareului triumfal
sive, ei in gura simti gust cald ei cinic intonat de corul femeese.
puhoi de stige: scuipa un dinte.
Victima se prabuei, cu ochii eIn scurta pauza dintre dourt pal- eiti
orbite, cu sufletul in pame, vazu stropii de skige. Ionel nicadin
mortii,
privita in fata. Pleevada
snge.
I
se
fact'
nu putea a
can
Il
lovi
cu
ea sa,-1 faca
roeu inaintea ochilor. Rezistent la sa, se ridic6. piciorul,
Dar
parnd
loviturile, ce pareau tot attea vio- tea lui Ionel se albeete, cca frunviedlente dislocari ale capului, verita- ma inchide ei deschide gura insanbile decapitari, aeteptnd resem- gerata, Il scuipa dispretuitor ei se
nat s6-ei vada cutia craniana pa.- depart.
rasindu-i umerii, ca sa zboare prin
Madam Kati, congestionata 'Aaer, proectata ca la un tenis monstruos,
de indata, ce vazu san- zar de expansiva pentru obezitagele, picioarelor i se muiara, tre- tea ei, cu carnurile cuprinse de un
muratul i se accentua, se simti spasm ce se pierdea in dune de
slbit de moarte ei incepu s alu- grasimi, ca ultimele ondulatii ale
nece incet In jos, dealungul zidu- mareelor pe nisipul plajelor, se
lui, gemand, gfind, dar nu cu agita de bratul lui Plescan, implorndu-1 din ochi. A, continue WI
sunete umane.
Extazul exultant al lui madam taia...
Kati se transmisese ei de data aIonel nu se mai mieca. Gemea
4-11-11-11+4114+64+1144444-11+ff1-114-0+

Stela, care asistase la toata scene,

fr sa seoata a vorba ge aplecase,
ea sa-i etearga fata de stinge, eu
poalele cameii; Pleecan o apudi
de o mn, i cu o injuraturd o re
pezi de balustrada. Apoi, 81 ridica
pe Ionel de guler, tintuindu-1 de
zid, flasc, ca pe o haina agkat
in cuier, mai mult ca sa dovedeasea, patroanei, c victima era corn
plet saturata de lovituri, deck ea
s reinceapa bataia. Dar madam
Kati, creznd cgt speetacolul va In-

cepe d'acapo, tipa, holba ochii ca

sa, soarbti orice miscare a batati

eului ei orice svrcolire a victimei,

se cutremura ridicul ei, rapusa, de

o tensiune suprema, incepu sa, a

lunece pe lng perete in jos, mo
lesita, vidata parca de oase i energie, ca o molusc moarta..
Pleecan o prinse eu o man&
sprijinind-o; Cu cealalt ridica pe
Ionel ei-i facu -vant pe poarta.
Baiatul se poticni cu capul
trotuar ,ienind:
O... odata... e Paet11...
4+0-11-04+44-1144 ,FI-11-114-11-1144-11-/-11-14111+.04**41444

VIZITATI EXPOZITIA i Magazinul FABRICILOR

M. Pefnescu Grivija

CASA DE PRIMUL RANG. BUCUREVI STR.SFINULOR 1

Strada Lipseani, 87 (vis-a-vis de Lupoaica)

Cnserve de Legume
Compoturi
Karmelade
Cl000latii 0 Bomboane si Patisserie Hsi.

www.digibuc.ro

47 Aprilie 4930

REALITATEA ILLTSTRATA

Irasekt

Era glasul ragusit al felclwebelului Potrotki. Ce-avea cu mine

acest les vulgar?... In campanie,
eram singurul eeh si el singurul
polonez, intre atati austriaci. Am
fi putut trai in pace, cat inai a-

yearn de trait. In 1916, nimeni nu-Si

facea planuri da viata, care depaSau un ceas, in fata frontului rusesc!...

Irasek!... E$i incoace,- puiule!...

Camarazii de companie incepurit

sa rada

nu de mine, ci pentru
a face placere plutonierului polo-

nez, in care suferea cumplit un

suflet de actor, fard, spectatori.

Am lasat arma pe care o curd,-

tam si am ioit inainte, lund pozitae. Far& centiron,

orice soldat

pare ordonanta $i e caraghios, ca

o slujnica. Camarazii rasera, de

data asta, de mine. Era un ras

In Dumnezeu (o 'njurdtura lunga), data, impaca oameni numai cu aWei lin lisus... (cloud injurturi, mintirea indureratei i cumplitai
ultima In limba poloneza). Pentru lui treceri, pe acest pamnt.
noi amndoi, ori eu lumnrica,
In noaptea cazuta repede, urneori cu pusca in man& In noaptea cla $i totus tinereasca, marea raceInvierii, tot aia e!... Ce zicl Irasek?.. re primvaratecii, md facu s uit
Zic bine, domle plotonier!...
'napoi mitralierele erau reparaCamarazii nau mai ras. Ideia te Pentru cazul unui atac nedstepfeldwebelului Potrotki, era de-o tat si in fata, trupele rusesti pregingaste, pe care n'ai fi putut-o gatiau poata o lovitura. Infatisabnui, In acele vremuri, In mintea rea uriasA a plutonierului, neagra
UflUj ofiter superior, necum in sim- In dulcea paloare a noptii, cu intirea unui plutonier, badran din muguriri de plante si stele, isca,
na$tere. Aceiasi surprindere imi deodata un gaud care-mi Injunghia
deschisese ochii mari, cu cari pri- inima:
yearn in ochii superiorului meu,
Ce vrea?... Incotro ma duce?
Potrotki.
Plutonierul Potrotki era In stare
Ce, nu vrei, Ira*ek ?...
sa ma dud'', $i sa, ma lase, in fata
Ba vreau, cum sil nu vreau?... mortii, singur, anurne, din ura si
Ca precum ati spus, ce ne trebue din neputinta 1a$6,,ade a ma asasinon& care nu credem, lumanari In na cu mna lui. Am gash cele doul
noaptea Invierii ? Mai bine tragem gropi, cu noroi la fund,
In care
cu puscal
trebuia sit ne adapostim,
preUnde-i mai pui,
nad, batu cum si /find de telefon, care ser-

bine venit. In mine, am ras i eu.

De ce sa, nu rclem? Peste doud plutonierul pe umr facnd cu oore, intram in transee, ca sa schim- chiul si strambandu-se mucalit *1
uncle
bam regimentul XXX de honvezi. smecher catre camarazi,
Nu e mai trumos sa dam mana cu mai pui cii data, trag i tru$ii 'n
rnoartaa, rznd?... Cum iesi inain- noi, murim crestineste!... (Catre
tea unei domnisoare, care te 0.- ceilalti). Ma, voi care ramaneti In
teapta, In Prater si li intinzi mama.. transee, s cntati mai tare, s auIrasek, tatii!... Ce poezli ai zim
In seara de Pasti, schimbul se
mai compus?... Dar sa lasarn poeziile! Vrei tu sa facem la noapte Meuse inteo tl.cere sinistr5. N'au
de garda, dincolo de lunea?...
tras tunurile noastre, din pietate.
Dincolo de lunch' era trmul De ce n'an tras tunurile
rului Nincis, prbusit de bataia Si la Plecare spre postul periculos,
tunurilor ruse*ti $i unde au fast calcncl pe urmele pIntonierului

puia pang, 'n transeea dinapoi, a

trupelor noastre. Dar zarindu-ma
ca-i iau inainte i scohor malul,
striga speriat, varit $i mai adanc

In groapii: .
Irasek ! Inapoi L..

ziarel

Ai un foc?.... Maine e altceval... N'as vrea SA fiu In pielea

alora care ne-or schirnba
in gropile asteal...
Si rase cu placere de strata-

gem&

Stedele isi miscau In cer, pe nesimtite, scrisul lor tainie si. etern.
Inainte de miezul noptii au ajuns
la noi inteadevar, aduse de o boare primavarateca, aromata, de duhul paanantului
zvanurile
unui cant liturgic, de la transeele
dinapol.
Cntl. baietii!.... Canta din toti
bojocii, sa-i auzim $1. noi!.... rase

iar cu poll/ plutonierul, tinanduse cu mainile de sale, la radaeina

unui copac, uncle ne retrlseserArn

s imbueam ceva. Din fat& dela

inamie, din eine *tie ce sat ruseso,
doud, elonote rare...

Zvonurile se pierdura. Linistea

se alcatui In locul lor clinteo esenta par'ca, $i mai pura, inrudita cu
tacerea copacilor care cre$teau *i
lumina stelei rcelei mai indepartate.
Un fasait brusc de frunze uscate

din dreapta malului, de-alungul

luncei.
Intors ma asezai pe marginea
Irasekl Ia te uit? Vad bigropii.
ne?.... Ce e cu Ala!
N'ai pofta sa-ti ramng, oaSi plutonierul cuprins deodat
sele pe aici, end 1...
de un treraur cu spasme, se tidied
Apoi rasucindu-si o tigara, dupa in varful picioarelor racnind:
ce si-a tutus $uba in fata gropii,
Stall Cine esti?....
ca o maser :
Si scoase, cu o miscare scurt&
Ce crezi, pulule, ca am venit
din tocul dela, sold.
asasinate in ultimul timp, toate Potrotki, care luase pe umeri o s fac de garda aici, In noaptea revolverul
Purtarea att de putin militapatrulele.
subd, mare de iarnii, ineercam sii Pastilor, de florile
reasca, si de loc prevazatoare a
Da, sa.
lamuresc vre-o miscare, dincolo de
Noaptea asta putem sa $i dorera explicabil. Des lsarn Meth sa-si petreaca copacii mari si subtiri, ai luncei din mina !... Nu trage nimend un foc !... plutonierului,
malului, prin frunzele vesin liniste noaptea asta de Pash! fata noastra. Ce se pregatia?... Nu, Nu e omenirea chiar att de barba- alungul
ale luncii, venea spre noi, pluNoi nu mai credem de mult nici nu ne putea crede caldsus, Inca, a-, ra, cum sustineti voi, poetii, prin tede
tind par'e, un Iisus vagabondand,

I-e-i-m-O414+Fm-IP44-0444**4-14+G1144-14-11+04 -14-,I1-041441-el-WII-0-14-1-Mi+1141-144.4414M1-11-11411-1144+04.44+111+14-11+144. )4441-144-04-641144.441-1414-re

NOTE MOZICALE
de pe fata dispar in 5 minute cu

Peetru tote intrumeetele

noua descoperire vienezi cosmef cul

LICIIID DIM" Se gliseste la farma,
cii, droguer.i, parfumerii, coafori si
la Farmacia i runuceanu Grivitei 81,
Drogueria Arsenescu Victor ei 128
Drogueria Alexandriu Str. 13 Septem-

Mare asortiment gasiti la

M 0 RAVETZ

CEASORNICE sit BIPTEIM

Tn aur, argint si platfnL Verigkete

moderne, cadouri pentru teats oar

ziunile, cea mai efinl genii la

BIJUTERIA ELITEI

Casa de muzici Timisoara

brie No. 207.

Reprezentant general ptr. Romnia

ZILNIC team EXPEDIERI

depozitul ofial la Agentia Victoria'

PRETUTINDENI

Str. Acadmiei No. 16 Bucuresti

Tin flacon 100 lei, u1u3 35 lei porto

CALEA IrICTORIE1 No. 14

vis-e-Irts go BOOZE

SPECIAL
Genii India an cata1o4 ATELIER
eoektteansi si re/was:kW .1

se ezrediazA acolo untie nu se

(limb)

foloo*mweo@s@o@.

..W-1-1114-11-11.44-M-11-WW41.44-11-11-11.444*1-144+044-144-14 I44-14+044-9441-144-1-1-414-1114+044-11-1144-1-t

limp:stria

ardcoli

0+f1+11+11-111414+

Val de mine! PASTILELE PENTRU PIEPT S trliascil

PLAPUMARIA ELITE!"

EGGER

I-- V. CIOBANU
Minims% Str. 11 Huile, 51
ConfectioneazA artistic PLAPUMI
usoars i cAlduroase dupl. ultimele
::: model., precum
saltele
MONTANE PERMITE FANTEZII
i

se 'lamed de pests 69 de
sal de praferinil generala

=
seat ragagit

1 RAGU$ELE1, GU S T BUN,
CONTRA TUSE1
EFECT S1GUR

Di

e
ntila
aa'LlEsialvit

REPEDE i.a:ess

LA TOATE FARMAC1 ILE $1 DROGUElt 11LE

www.digibuc.ro

47 Aprilie 1930

RELITATEA ILUSTRATA,

ai ovreiului cu chip
de Crist, ateva perechi de palme

obrajli

cu picioare goale, pantaloni abia putut iscodi In mbatea lui Potrotki

pAnA la glesne, hainA ferfenitit cine *tie ce gAnduri crunte hottideadreptul pe piele i ochi mari, rtri, Intreba4 pe vagabond:
aprinsi, inteo figurA pAroasti. Se oCum te
pri. AuzirAm .un glas, mai mult
Par'a mai am vre-un nume?
duh:

De ce sA tragi?... Eu nu trag...
Si cu bratele destinse, ca un crucifiat, se aprupi de noi.
Era un biet ovrei din Podolia, fio
de rabin, din acele targusoare evacuate, sau naticelAxite. Se pare ca
stia si ceasoznicAria.

La mine 'n trg, la Crihiva. Imi

ziceau Reb Ithoe ben Moisi.
fi
Nu ti-e fric?.... Ai
acasAl
Impuscat.... SA fi
Par'cA acasA., n'au vrut sA ni
'mpuste?....

Mai bine te impuscanal izbucni

facA a-

plutonierul, noti'ne. ce

N'aveti vre-un ceas s vA cum cu aceast haimana, care i

dreg?... Atunci dati-mi o bucatsa stricase
mir cum
de paine! .... se 'ncumetA.
Asa cred eu...
Si unde ai fugit incoace?.., in- am scApat. Cand s'a pornit pogrototi din cask tata, fratii, netrebA plutonierul care nu se hotAri
sA-si pue revolverul la loc, tinan- vasta, copiii au luat topoarele, cudu-I, bine strans, in mama dreapt. titele si revolverele s'au ascuns
cu pusti,
Uncle vrei sA te duci ?
in pod. Au venit
La Paris. Multumesc pentru facie
mitraliere. Au rAni :s in
paine. Nu 'a supArati, dacA stau pod, toti ai mei, intinsi cls par'cA
jos... Sunt ostenit. De saisprezece au fost morti din totdeauna. Pe
nopti sunt tot pe drum. Mai e mult mine m'au gsit in sopron cu
In pielea goala.. A:11
panA la Paris?....
goale
Plutonierul, care nu putea crede rds
m'au aruncat pests gard,
?asei.
in aceast fantasmagorie, se rsti: in ulitA. Pe urm au dat
Dar dad. as face eu acum ce
Irasek, leagA-1. E spion! II ducern la companie! Numai cleat!
n'au fAcut rusii ?...
Potrotki, invinetit deodatA de friDe ce s m legati... MA due
singur.... Pe uncle trebue sA m ed scoase revolverul dela spate si
lipi teava de fruntea vagabonduvoi s se ridice.
Cu greu se ridic. Painea, Imbu- lui. Haimanaua inchise ochii
catit repede i aproape nemesteca- asteptA.
plutonierul vo
Ca, il chinuia. Grimase iuti si aEram sigur
clanci incepura,'
munciasc chi- trage. Numai de-ar trage bine

_Uncle e glasul care ea, strige 'n

munte: Nu vb.* mai ocrotiti!..." UnPocuiturile seci, care aminteau In- de?.... Doamne,
tr'un fel, tAcAneala mitralierei. it
Sterge-o!... rAcni plutonierul,
fAcurti 81 se opreascA, deadatA, Si s5. scos din fire.
se uite 'n jur cu 'ngrijorare. Abia
0 sterg, cum nu. (Isi svantA otinndu-si rsufletul, intrebA :
chii de lacrimi cu zdreanta mnecii
Si acum ce mai zici?
Si pe unde s'o apuc acum,
Ovreiul, care cAzuse c'o mnti, 'n drepte).
vA
rog,
ca
s'ajung la Paris?
malul luncei, se ridicA si se cltink
Drept Inainte.... Drept, dincoabia adunndu-se din buimAceal: tro vin
de invierel
Ce sg, zic?... Pe mine nu mA muresc cntecele
eu,
arAtandu-i
doare si nu mg. intereseazA. Dach spre transeele noastre. directia. Indumitale it! face plcere....
Ovr6iul se ploconii adanc in MIA
.Si vagabondul se mai clinti odatd, abia vazut, de teana srt nu se plutonierului, care se asezase iar la
praibusiasc1, intinzandu-si din nou rAdAcina copacului si-si deschisese
obrajii, de data asta din partea tabachera.
stang. Potrotki privi cu mild Si
VA multumesc, domnule ofiter.
dispret, de sus panA jos.
cA nu m'ati ornorlt. Hristos a inPentruck vezi duinneata, viat!...
e Pastele dumneavoasdomnule ofiter, incepu sA filosofeze trA. Se zice pe nedrept Hristos a
ovreiul ridicand un deget prelung inviat", pentrucA nici n'a murit.
si uscat, In dreptul nasului, omul Tot un rabi o fost si el. gol, care
e ucis de tunul cu care vrea sA se nu s'a aprat irapotriva
apere si nimic nu se poate face im- Cum era sA moarA ? VA multupotriva aceluia, care trAeste gol, mesc, domnule
numai pentru duhul lui. Si dad. ar
Si se deprtA.
vedea oamenii, acestea, poate cA
Umbra fiozofului se pierdea se
n'ar mai fi atAta sAnge vArsat, in ivea !rare copaci, poate ca si
altcamp, sub lund
atatea lesuri datA umbra lui Iisus, In grAdina
ranjite...
Ovreiul Incepu
nndu-se Inainte

plngA,

Getsemani.
Spionl!.... zise Indesat plutonie-

Inapoi, In rul, sorbind din tigare, aruncnd o-

*i

dreapta *i stnga:

leg-

chii pe urmele lui si scuipand. Acum au 86,4 la ai nostri in baionemai fj cu ochii 'n lacrinaj ziva si VA, ha! hal.... Tu crezi in palavrele
noa,ptea, neIntelegand nebunia bdr- lui, Irasek?... Oricum, daca vrei,
pul si din gingii i se scurgeau in sA fie de-ajuns odat!
cari se muscA turbati ca 'n poti sa faci o poezie...
Dar n'a tras. Rase repede revol- batjlor.
barbA, firisoare de sange.
ceasul sfArsitului lumei!...
toc
si
cu
furie
zvarli
in
F. ADERCA
Spre .a.# strica
tAcerea
care
ar
fi
verul
----- I. -..444.1-044441-11-11-04444 t-.4..
tat f444-1-4 0-111-W4411-141F+Gili+4144444-114+.
4-11-

Mamele, fetele *i,

Ptrole Hahn

copiii n'ar

.1144+1144-111-114 144+1+HI-114-1-1-114-1144-144-1111-11-114-0 4414-14-1-11-11+11-1-114-144-0 tf++1444144-444-11+414

P fop

zipeito

contra cAderel
pArului, contra
mAtretei 0. a
tuturor alectiunilor pfirului.
Prescris de cgtre
corpul medical.

OCHELARII
cu sticlele cele mai bane

zorn1 Curia

CONVINGETI-VA de MINUNI:

ultimelor invenfluni a cufiteh

cu lame inozidabile cari orica
finute in Met, Idnaie, etc. nruginpsc,
ozideazd si cumpb
rafi dela argintria Pforzheim

depozit de fabrica, Bucuresti Sty

Collet No. 6, o garniturd team d
48 piese, cufite,
furculif,
si lingurife, puse in vanzare per
tru sc irt timp, pentru propagan
en preful de lei 2200.
P. S.

se glsesc la Magazinul

Asir

Societatea de Binefacere

AMICII ORBILCR"
Medic specialist di coosultatii la cei ce au neroie

PASAGIUL IMOBILIARA
Intrarea prin Calea Victoriei 48,
vis-a-vis de Terasa Otetelesanu

LE-PADIOACTIve
L

Cel mai indicat tacim pent,

restaurante rangul I, cari tin la reputa,

.or si voesc a'si mAri deverul.

De viinzare la toate farmhand

drognerIlle, partumerlild

likosh.GIE FAC Liar

444-1444-1+44-114-11444+114+11-144+114+0+

INSTITUTUL Of INFRUMMIARE

VICTORIEI 50
DORTHENEP CAL
TEL 27., 35

+1+0444-11-0-14-1411+1+114-111444-141+04444-11-114-f-t4444+11-14-0-11-11-04141144-04444+14

aialoauele de coatursi, etc...

44+0444+9444+11+0444414+1444-11-141-1144
41-44444+11-1-114444-04+44111444-111-11-14-11-11-11
+#4+041111-H14+41,1144444++.4.44+.144++11+44444-44.44-414-114 0,44-114044444.4444444444,0+64.444.44

flu

PRIMAVARA

ce nu vizitati expozifia de

a sosit

armata femenistA de pretutindeni asalteazA zilnic saloanele de modA

IIPARISUL" din Str. Lipscani 41, Etai
(Intrarea prin Strada Sft. Nicolae Selari)
gust

Bulevardul ACADEMIZI, 3

gaseasca Wadi dupil

ultime modele origi

nale aduse direct din Paris

unde gsiti CEL MAI MARE STOC,

paste 500 modele din cele mai renumite fabrici, cu preturi de concuren0

141

...........**44-04-04.414411.1.4.41.1144-1N-.1.

PLACI, FILME gsi HARTIE

-

din renumitele Uzine tAtimosa" Dresda

W
.110. 41, *4, .10. V/
.4. .110.
"W'
.4.
.

4,4+

www.digibuc.ro

NV

4
4

la

FOTOGLOB

NOTA: Este singurul punct unde Doamneie

Domnisoarele au prilejul

cumparati aparate fotografice i accesorii ptia

0
4

(7 Apriite r3iS

tAL

AT SA ILI sth.41..4

Sfaturi pentru frumusete

Mihal Vast lin. Solutia, este com-

grasirnile.

Faceti bi

pusa de profesor Doctor Labouraud. SA-1 lAmuriti pe asistent, ca

stie. Nu pricep de ze variazA
atat de mult preturile. Cu posta
viitoare, vA voiu trimite preful exact. Clue v'a spus c Hidrochinoina nu se vinde oricui? DupA ate

calde, masagii. Nu mancati paine

decat prAjita bine. Faceti marsuri
odata pe zi.
Lidya N.
Pentru gene, ulei
de ricin 20 gr. Pilocarpina 0.20

serveste la fixarea plAcilor in Radioscopie. Veti utiliza pentru puncte negre. Apa de rosae 100 gr. Amoniac 50 gr. glicerind 50 gr. Nasulfuric 5 gr. apA de ploaie un litru. Apoi Crema Laura No. 2.
0 invlitoare nenorocia. Dupa,
eke vAd, v'ali pus hi cap sA cheltuiti intreg salariul pe creme si reclame de infrumuselare. S titi cA
10 creme pe tuna*, nu ajutA, deck

d-nei dr. Payot a caret reprezentanta In tara la noi s'a stabilit In

ctgr.

Lisette, Maryse, Massy.

Nimic
etiu, nu este otravA, este o substanadtmranit pentru Intinerirea
tgi netoxica, un praf alb, ce se pre- mai
fetei i pAstrarea tineretei, ca mazinta In lamele fine cu nu aspect sagitle
medicate dupa metoda
mAtasos, seamAnd cu resorcina

str. Vasile Lascar. No. 9. Cred calm veti muttumi.

Di ly.
lnjectii cu parafina pentru Ludreptarea nasului, nu se fac
la noi In tara. Sunt i periculoase.
Contra rosetei nasului utilizati

crema de la d-na A, cu adrenati

Student'''.
Pentru miltreata

utilizati: Formol 40 la Rita, 100 gr.

sA \TA' spulbere banii din pungA
obrazul tot asa rAmAne. Urmati cu Ac. salicilic 1 gr. Nitrat de pota

crema Laura No. 1 vre-o lunA de siu 1 gr. Alcool de Lavandula .250
gr. Ulei de ricin 20 gr. iar pentru
creeterea pArului: Tra Capsici,
Liana. Ce aspect are crema du- Cantaride ao 5 gr. Cloral
hidrat 5
prt aceste 3 luni? De altfel nu are gr. Amoniu carf. 3 gr. Pilocarping
de ce sii nu fie bunA. Pentru ri- 1 gr. 01 ricin 20 gr. Acetum vini
duri. Tar* de grAu 200 gr. FAinA 75 gr. Alcool pur 75 gr.
de migdale 100 gr. Se fierbe bine
Line Dim.
Pentru pistrui :
cu un litru apd. Se strecoarA ei se Tinctura
Iod 5 gr. Ulei de teradaugA 50 gr. glicerinA ei 100 gr. bentinA 5de
gr. Ulei de Migdale 100
apd de rosae. Cu aceasta solutie, gr. Hidrochinond
1 gr.
veti eterge obrazul de fard, seara.
Sapunul Cadum nu
Jeanine.
Apoi veti da crema.
Nu dispera caci este e eficace la coeuri. Veti eterge sea
Denton.
leac. Sunt convinsa cA un autovac- ra obrazul de fard cu vata ei cu:
cin vor fi de folos. Incercati ei co- Alcool 50 gr. Resorcina 2 gr. Suit
pp. 1 gr. Glicerina 20 gr. Aptt de
municati-mi rezultatul.
Doct. Tale funk
Pseudonimul rosa 50 gr. apoi crema: Turbitb
ei mai ales titlul de medic univer- mineral 2 gr. Vanilina 0.25. Vasesal ce-ti dai, ma, face sa cred c Una 50 gr. sau cu: Salol 5 gr. Tivrei sa glumeeti. Despre matreata niol 1 gr. Camfor 5 gr. Ceara 20 gr.
s'a scris In nenumarate randuri. Vaselina 80 gr.
Adresa pentru
Taciturn& Declaratia de dragosV. Cimpeanu.
crema o gaseeti In anuntul din re- te ei mai ales titlu de Inger salvista. Un ten gras are un aspect vator, m'au amuzat foarte mult.
Sunt magulita ei eraotionatA. Dar
unsuros. Aea este ei al d-tale?
Mary Nady.Pentru pistruii ce-1 s trec la ce va priveste: Pentru
aveti nu pot garanta absolut vre- ridele ce le aveti Sulfat de alumiun mijloc rapid. Trebuie multa niu 1 gr. Lapte de migdale 50 gr.
rabdare ei curaj. Incearca: Ac. ben- ApA de rosae 150 gr. Apoi crema
zoic 0.50. Ac. salicilic 1 gr. Kali io- Lanolina 125 gr. Apa de lauro-cedat 2 gr. LanolinA ei Vase lint( ao rasi 50 gr. Extr. hamamelis 10 gr.
to gr.
Pentru pielea sgrunAdeline descurajata.
Exact roasa dela brate: Ceara alba 6 gr.
Cetaceum 12 gr. 01. olivar 40 gr
raspunsul dela Mary Nady.
Ochl a1baetri.
Pentru un ten AO de rosae 10 gr.
gras, va recomand s va spalati
Miss Moldova.
Da, preparateseara obrazul cu vat& ei cu: Un le Rouge et Noir sunt recomandapahar yin alb, zeama dela o Wha- bile. Pudra mai ales e foarte bule ei un litru apit de ploaie. Niel ng.
un fel de crerna. Dimineata sapun
Sacontala.
V. recomand sea
ra Cate o pastilil de Bromural
de borax ei pudra.
D-na A.
Pentru petele de pe Knorr ei o ceasca de ceai de tel
obraz: Lapte dulce un pahar, zea- dulce, e mai preferabil de cat Ve
ma dela 2 lamai, gAlbenue de ou ronalul pentru insomnie.
Sot Vot.
una bucatA, apoi crema Adrenalina
Nu am putut desti
0.05 Ung. emoliens 15 gr. Ulei de fra bine pseudonimul dar cred cA
rosae 5 pic.
e cam aea. Pentru transpiratie:
Lola.
Crema ce o utilizat3 s'o Alumen crud 5 gr. la un litru apa
faceti fr camfor i va fi bun& tamponari, apoi pudrare cu talc.
Pentru slbit, evitati dulciurile,
LAURA
zile i comunicati-mi rezultatul.

4-M4411+4-11+M+11-14.44+11.444-+1111-1144444+11+H1+0

.114.4444+114+444 344111444-Wa+M-FGGH4-1144+1441-11,44

144444+4444-114+1-14444-1144444-41 4444+ 4-44-44.4-11-11-11-411-64-11-64-444-11-411-0-1141-444-6444+4

44eitcztea
ae,ck uccuz
AA

:4Zeize&-

ectile 0- 2Ae&2-

zugotadve,eee

zed' mac'
rtudiz, .f9v. edeaid

ie
pdc6,c4,n

111.111111111.

9
44. *tote

Gel meal stars depozit

eldiseie aeutIN

pernesmill k steede meneekbe

SAMARITAINIV
Str. Lipecani, 2. Stecureed. TeL MINI

Dpaixei *oast* est.: VINDEM ErTIN CA SA VINDIDI AULT

4.

www.digibuc.ro

il,r37h

i7 Arritif 0041

74

Sus : Marie de fentru cu matase. esorfei

usortatil.
Jos : tin model interesunt de rochir

primeward dirt crpe satin bleu imprimot eu

alb, cu cape( de atlas albastru.

Rochie din crpe de Chine irn

Sus
prima! cu cap de stof garnisitit ea Intl
pe veritabild.
Stnga : Rochie de inainte de andazi
din stofti de kind verde deschis, combinat cu maron ; lucratti in cloche-uni ht.
gate i cu peatrie asortatd.
4114-0441-14-4-11-9411++-114-144+114-11-1-11-N11144+414-11-94-14-14-011-411-114-11+0-1141411-11-1114

Ago Or alb I

+44-1-14-4444-1-11-114-11-1-11-1-fli-W-14441-44/4444+4

Adlo billranefe I

INSTANTANE"
eat. regale vopaelolor pentru colorat penal Is
nuantide dorite. Flan. Lei 100. De vinzare la Dre,
guerli, Parmacii. Partumerii, Coafori.

Deposit: Beranek, sta. Regale 9, Becurepti, I

Noweromminamminwri

www.digibuc.ro

CITITI

un an
Regir
romanul
unui concurs
de frumusete

REALITATEA ILUSTRATA

17 Aprilie 1930

duce la bald... La Mosi, la Mosi!...

Ce vrei sa spui?... Ce vrei sa
Autorul impreun cu detectivul spui La circ I... Scorpia Ii suceste piTrevor Gex, se Old la balul Ma- cioarele!... urla idioata rAzand sinisrid Leistun, unde caut s des- tru.

REZUMATUL CAPITOLELOR
PRECEDENTE

copere o bandd de spioni, ce urDumnezeule!... Uncle e biata mea

mresc a pune mema pe un docu- Lille?...
0 face cersetoare!...
ment secret, incredinfat minis* *
trului japonez Kaomi.
mici, sindrofii in aer liber,
In limp ce dansau impreun, inGrupuri
umbra magaziilor de scanduri ineMaria Lstun si hatmanul $alu- grite
de ploi i vnt familii numeroacov es intr'o sera. Se aude un foe se, pe marginea
ulitei umbrit de ca-

de revolver. Hatmanul e gait gray

Dndu-si sufletul, acuzei pe
Maria Lstun, ca l-a ucis.
Sunt bnueii cd Maria Leistun
l-a ucis, ca sei n'o denunle: e
oare aceastii femee o spioand a
Sovietelor?

sute minuscule, mai mici decat cele

dela tail, cubice i foarte scunde, ca
intrate pe jumAtate in pAmant, sub
greutatea coafurilor de stuf. Maid un
orn intr In cas ghebosandu-se, te
astepti sa-i vezi apoi capul, esind prin
acoperisul de stuf. Dar aceste cAsute
sunt bidinarite poetic in bleu-pal, rozalb sau mov spalcit, si par strivite
sub masivii de salami i otetari grasi,

Cercetri face si colonelul pocare, intr'o zi

primeste dela fiica sa un bilet umbrare fragede peentru plaja fax%
lonez Muranow,

prin care-I cheamil, fiind in pri- apa.

Pe unde trecem, tiganii rad de Flomejdie, inteo mahala figiineasca. rice
fcndu-i gesturi obscene.

Intraram in prima fundAtur, cuib

de tiganie, de prostitutie i muzick
Nu f Acuram zece pasi in interiorul ulitei, i un spectacol uimitor, ne fixa
de sol. De o parte si alta a ulitei, trotuarele nepavate, sunt ca doua plaje,
In nisipul cArora se scaldA trupuri de
bronz; intreaga populatie a cartierului, exasperat de cele dintAi clduri ale primverei, a esit in strad,
tavalindu-se in nisip, expunnd piese
de trusou masculin i piese de anato-

La rigolele primitive din marginea

langa scursorile albastrui, sunt
aliniai ca inteo maternitate, tnci
socolatii, ce nu au prins Inca culoarea de cox a printilor, in copal mititele, ca de jucarie, veghiati de vrajitoare bAtrne, cu pipa In gurA.
Dona' fete vopsite, tunse, i trei ba-

le, mahalaua stA fata n fata, ca doua

armate de senegalezi, abia treziti din
somn l cArora peste noapte, li s'au
furat uniformele, rarnanand in albul
relativ al rufriei.
Fundatura Ielelor si a Scorpiei, sunt
doll& ulite ce comunicA intre ele, printr'o potecut serpuind intre ulucile unei curti cu Warn grase i cAsuta
albAstrie, a unei prostituate.
DacA Fund 'aura Ielelor e o plaja,
Ulita Scorpiei e un sent!
Inteadevair, ulita in care intraram
In monorn, cu Florica nebuna in frunte, e eta de ingusta, incat e un simplu sant. Cel mult doi metri largime, cu un sant edam in mijlocul ei,
prin care se scurge lturl. 0 potecuta pe mal, serpueste pe langa gospodariile cu verdeata, sumark
Mizerie supremk masinA de gatit,
lut, putA sparta i burlan,
ziditA in ulit, un Una" se rade pe malul ullel, inteun ciob de oglind; pe
franghii intinse de uluci deacurmezisul ulitei, rufe la uscat,
ca la Neapole.
Dece sunt asa multi estropiati pe
ad, ologi, ciungi?...
Tiganii Ii schingiuesc uneori copiii ca sA scoata din ei perfecti cersetori, Imi explica Muranow.
E cu putinta?...
Priveste...

Intre douA albiute cu fetusi asedieti In camase, dintre care unul gras, ati de muste, pe o bancA de scanduri,
cntA din mandolind pe un scaun.
ca pe un soclu, troneaza o artare
AlAturi, dorm femei buhaite sau o- de circ, un om-pAiajen. E un Wet
soase; un bulibase venerabil e incon- cu fata supt, cu o melancolie infinimie feminina.
jurat viziune aPricanA ca un pro- ta in ochii stinl. Un tors cu patru
Unde ne duci?... Unde e Lille?... fet, de credinciosii, cari stau greceste membre foarte lungi l subtiri, frAnIntreba sarmanul Muranow pe Flori- pe o rogojind.
te in unghiu ascutit, ca picioarele de
ca.
Un dAnciuc in cArji, se joaca, cu un tntar. Nu se poate sprijini pe ele;
tam blond cu nasul ros de o perpetuA le tine insA indoite ascutit, fiindca
La tigani... la schingiuitor... 0 igrasie de limfatic. Pe scaunele, pe toa- sunt atilt de lungi, incat altfel
nu

le-ar putea strange in aproprierea sa.

coatele, soldurile, genunchii:
unghiuri ascutite. Atitudine de lAcusta alba.
ologul e numai In camase.
ID:Marie de pae pe cap. Te astepti par-

ch' sa sark prin surprindere, ca o veritabila lAcustk de pe banck in iarbA

Florica-idioata, rade absurd la el si
Incearca sA ne explice pe balbaite, ca
tiganii l-au furat i i-au atarnat and
era mic, pietroaie de picioare

maini, dupace i-au legat trupul de

partea de sus a unui stalp, ca s-i

lungeasca membrele la infinit!...

Muranow verificA legenda aceasta
printre lautari. Ei ne spun ca omulpdiajen e baiatul unui Muter, care
stia pe vremuri sA scoata accente atat de sfasietoare din vioar, fuck
plangeau boerii chercheliti la chef.
Poate c in timp ce canta astfel,
lAutarul se gandia la bietul schingiuit de acasd, orn-tntar imobil pe
banca de lemn.

Un fel de anxietate mA apasd :

Dar unde ne duce nebuna asta ?

Muranow tace apasat poate si el de
presimtire rea. Florica rAde: am ajuns la bordeele locuite de prostituate. Una tandra, in capot roz, a esit
la poartA. Sclipiri negre din ochii tinerilor. Alta, in vfirsta, cu camizol
bleu-pal si alunitk vorbeste prin gesturi cu o prostituat mutA i cu o
tiganca dolofank Muta e colturoask
desenata din unghiuri ascutite, asa
cum tiganca e nurnai din linii curbe,
ca o ciorchind.
Nasul coroiat al mutei, e Infipt In
figura unghiulard, peste care cad late de par negru. Cand ne vede, scoate o serie de sunete guturale....
o

4-04-1+4 f44-114114-9.+11 14+444-H-0-----44-41-444-0444-fito.-.444444441-1144-14 #4444-1-114-1-11-

Florica urlA:
H-Cre-e-ti-o

.44-44-114-#444-C11+1144-r4-11+4-11444444-14

GRANDE
4tA RCP 111

FRANCAISE

ROGER L GALLET
SUCCESSEURSDE:JEA;VMARIE-FARINA

PARFUMEURS
VERITABILA EAU DE COLOGNE

PARIS
JEAN-MARIE-FARINA SE VINDE

NUMAI IN FLACOANR ORIGINAL:

34

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATA

17 AriLie 1930

Scorpial... Scorpial...
Poate ca se lovise gray la cap in
Am ajuns la marginea cartierului cadere.
1
magazii.
Eram singur in acest straniu lade bordee
Florica scoate o chee din san, i-o borator cu dou cadavre...
da lui Muranow si-i arat usa unei
M uitai ingrozit in jurul meu...

magazii de scnduri negre.

$i deodatd, urlai!...
In timp ce descuiem, nebuna se faCeva se misca Yana, use.
ce nevdzut.
Era Florica idioata, care se stremIntrdin.
rase in magazie.
Magazia pare pustie. Are ins un
Din eke putui s inteleg din cumobilier extraordinar. Clesti de sehin- vintele romnesti balbaite de aceasgiuit, ca pe vremea inchizitiei, sat- td, nebund, incercai s, reconstitui
re, ferestrae, o roat de torturd, un crunta rdzbunare a lui Igor Khan,
furnal. Apoi, ciocane, aparate mai fi- impotriva lui Muranow.
o veche potne. bisturiuri, bandaje.
In aceasta magazie,
Simt un tor lugubru. Muranow m covrie, in care se spunea cd tiganii
adusese
strnge convulsiv de brat. Suntem in schingiuiau uneori copiii,

laboratorul in care tiganii schingiuesc copiii!...

Dar e oare cu putint aceasta sau
poate suntem numai inteo potcovd-

rie parasita?
Muranow sopteste:
Li lial...

Nimeni nu rdspunde. Un fosnet insa se aude din fund. Cera a miscat

in umbrd. Ne apropiem de fundul
magaziei. 0 aratare, in lumina cenusie ce se strecoard printr'o crapaturd

a tavanului... 0 fat dreapt, in picioare...

E Li lla,

i totusi nu e ea. Are ceva

din rigiditatea papusilor de ceard,
a cadavrelor, i ceva de stafie. E ingrozitor...
E o Lilla cu fata galbend, cu ochii
mari deschisi, fixfind pe tatal sau,
mutd. Suntem la doi metri de ea. Fata halucinanta pare cd, asteapta imbratisarea tatAlui ei.
Li lla! urla Muranow.
$i repezindu-se in bratele ei, se
prdbusi la picioarele ardtdrii, ca trdznit!
Ma apropiai.
Dumnezeule! Ce viziune groaznica. !... N'am inebunit oare in acea cliLilla era o moartd, trucatd. Era un

trunchiu numai cu cap, Mil maini

.si picioare.

Trupul acestui cadavru amputat de

un soclu, ca femeia-trunchi, la Mosi.
Infiordtor manechin!...
Incercal sd ridic pe Muranow. Dar
groaza il ucisese: apropiai o oglindd
de buzele lui i constatai cd nu mai

maini si de picioare, era asezat pe

respird.

################ ### 11411-11410414+

ul suportabil, ca sit nu mori, cdci

dac victima crapV,**) delictul devicd nu era chiar ea asasina Lillei
dac tiganii schingiuitori nu au exis- ne crim iar pedeapsa se insuteste.
tat cleat in imaginatia ei dement.
Casele de pe trotuarul celdlalt nu se
Imi spusei cd poate Igor Khan, cand disting. Ceata e groas s'o tai cu cuCu cutitul... Cineva m-a fluea adus-o aci, a amenintat pe Lilla,
turi i ipete. Ma intrebam insa, da-

ca s'o sperie, cu tiganii schingiuitori,

ca, rdmasa singur cu fata, Florica
nebuna a ucis-o si a ciopartit-o, asezndu-i apoi trunchiul pe soclu, ca
inteun muzeu cu busturi de cear!
Nervii mei nu mai rezistau. Fugii,
cuprins de o panica demeneta. Seara
se lsase. Nu stiu cum am esit din
din acel cartier tiganesc. Aveam impresia ca sunt urmrit de tigani, de
Igor Khan, de cadavrul viu al Lillei!...
M'am fatacit la periferia Capitalei
Igor Khan pe Lilla, pe care desigur
o atrsese inteo cursd, pe cnd ta- si am mers astfel mult, in nestire, cu
tal ei i cu mine, plecasem in ajuto- cortegiul de ,spectre dupd mine...
MA apropiasem de un lac, care
rul lui Gex, in taverna vagabonzilor.
Lilla legatd, langa vechea vatra a acum stiu ca era lacul Tei, din margipotcovdrei, v,zu intrnd doi tigani nea orasului.
Un val de abur albicios si opac, se
fiorosi i pe Florica idloata.
Amenintatd de tigani, cand acestia trtra pe parnnt, tot mai dens, ca un
val
de gaze asfixiante pe frot. Ceata
esird, lasand-o in paza idioatei, fata
putu s convinga pe Florica, sa duca imi curma respiratia si nu mai puun bilet lui Muranow. Tiganii se ilia- vedea nici la doui pasi.
Iuii mersul, dar ceata deveni ca o
poiard, cu instrumentele necesare,
amputara bratele si picioarele nefe- perdea umeda, ca un geam mat, care
ricitei poloneze. Cu toate sistemele nu-mi mai Ingaduia sa intrezaresc pe
lor babesti de a opri sngele ,legand unde calc. Noroiul lipicios de argila
cotoarele membrelor i ungndu-le cu desfundatd, imi retinea piciorul in
un fel de argila, Lilla muri in chi- gropi, inclestat ca in ghiare invizibile.
Cmpul fard repere se intindea nenuri groaznice...
Igor Khan plecase cu membrele Lil- bnuit, haotic; pndeau de-acolo toalei, intr'un sac. El avea s arunce pi- te posibilittile de monstri si de pricioarele i mainile nefericitei polo- mejdii. Aveam impresia ca am intrat
neze, in caruta cu carne dela hale, ca pur i simplu in lumea cealalta; eram
bata joc de noi, i un cine fu- in haos, in infern...
0 team, paralizant ma cuprinse,
gise cu o rnnd, in fata tatlui fetei!
0, dacd ar fi stiut atunci Muranow, s nu fi cotit spre mlul lunecos de
c mna aceea de orn mort, era ma- pe plaja cleioasa a lacului, izare se
surpd, se deschide sub picioare i te
im fiicei sale!
Cnd iganii plecard fiincica nu le suge pared inauntru. Frica sa nu cad
reusiser operatia prin care Igor in namolul lichid, in care misunau liKhan voia s se rdzbune pe Mura- lipitorile, rn inebunea.
Ma trezii deodata in fata ,unui zid,
now, care descoperise cuiburile spionilor, i Lilla nu putut fi transforma- dealungul cdrua incepui sa merg iute,
ta intr'o femee-trunchiu, buna de ex- sprijinindu-ma de el. Nu e tocmai liFlorica a- nititor gndul c aci roiesc mardepus in circuri $i la blci,
asezd trunchiul pe soclu i cu a- iasii *) carcotasii, borfasii" cari au
jutorul piedestalului pe care o ase- toate indrznelile. Tigdnia i tachizase, Meuse un fel de sperietoare ma- neaza epiderma cu cutitele, mizeria
cabra. Cu srme infipte in cap, fixa- ascute cutezanta vagabonzilor, tar
se pleoapele cadavrului, ca s-i stea pungasii posed cu cea mai mare preciziune, adresa de a-ti da numdrul
ochii
Aceste lucruri ingrozitoare, mi le exact de lovituri de briceag, cu o apovesti nebuna, mai mult prin ges- dncime perfect calculata, maximum-

44--+- Se es

rat?... E in spatele meu...

Ma simtii pierdut. Sudoarea ma
alergai totus, desi cu picloamolesi,
rele moi; rnd poticnii in gropi, sdrind
in mijlocul baltoacelor, aiurit, asfixiat (le pcla opacd i grea ca plum-

bul rece, cenusiu. Asteptai sa flu ajuns din urm asteptai atacul, cutitul
rece care s mi se infiga pe lfmgd
sira spinarii, care O. m doboare. Fugiam...
Si de odatd sirnii o comotie violent: m izbisem de un stalp de telegraf. MA oprii o clipd sd md desmeticesc. 0 umbra, in ceat, se opri in urma: mea. Incovoiat de mijloc, pornii
iar, explornd imprejurarile imediate,
in speranta unui indiciu, care sa-mi
arate unde m aflu. Dadui, pe jos, de
linia tramvaiului. De acum, aveam o
calauza sigura: pornii pe linia tramvaiului, dar, pierzand orice notiune de
directie, avui impresia ca am luat-o
inapoi, spre lac... Totusi, mersei mereu, pana ce mi se paru cd, am ajuns
la o rdspantie mai mare.
Traversai strada si nu mai putui sa
regasesc linia tramvaiului. Eram pier-

dut. Ma oprii desndajduit. M'am asezat pe un morman de piatra, hota,lit sa, astept aci risipirea negurei.
0 \raga limpezire, o iluzie, poate, a
mintii sub presiune. Un nou val de
ceat cenusie, impins de vnt, se apropie i varful valului este adus innainte, indoit, _ sunt capete de cai
.front, ca o cavalerie in sarja. Pe
stalpul de telegraf se incolacesc serpi
de abur gros, pe jos se trasc balauri
diformi.
GrMind ma ridicai cu ochii holbati
rosii in ceata ce-i face sa lacrirneze usturtor, i pornii iar... Calvarul
continua, halucinatiile se precizeaza...
Da, eram urmrit: zarii din nou o siluetd neagra in urma mea.
Dar in aceea clip, m impiedicai
cazui peste un trup moale: un betiv sau un cadavru!...
*) j * *) In text, in romaneste.
(Va urnin)

----

f+e-044+44-44 ee-SSI-SO-CS444-1-44-0-SSIVI 44-04-SSLINH-F111-SIFIF1,44-11.11-- 4-4 +1/4444-44 444M-64-1-1-114+1111-11 --9444444-11-111 14-1444-1-0-0-Se-t-11-SS e----- ii-St

MAIM

row am.

III

011isOlk ,1111.1b..;)

RAOUL RENCUS & Co.

FABRICA DE TRIC 'WAGE
Vinde direct cumparatorilor. Execut
comenzi dup masura pentru brbati,
dame si copiL Transform orice fel de
tricotage. Remaiere artistica de ciorapi

BIICUREM

Akctiuntle
organelor de

CALEA CALARAULOR No.

1117

--- *1,414114411-1-11-14444-111++44444.-SleSSethS. -e-sf+11-e-t-See-- - #41111411444-14-111-1144+44-14-4444-114-e

respiratie, ra-

EU INTREBUINTEI NUMAI CUNOSCUTA

guseala, tusea,

REMA

catarul bronchial vindeca

KRESIvAL
IACOB BEER
CALEA rdasmon No. 53
COAFURA de DOAMNE i DOMNI, Manicure,
Modelatul sprncenelor, Ingrilirea moderna a felei
de cltre o specialisti a Cassei Helene Pessl-Viena.

www.digibuc.ro

kALJfTA ILIISTRAT A

Aprtitt fOk

flustrate

Jocurile

Reconstituire

Joc de cuvinte incruciate

Iepurasii shurdalnici"

.,Cadou de Pa0"

lo imam

der Rebus

de -Rebus

Pe pajistea de mai sus se afla

Intmplarea este faarte regreta
un ou, pe care revista noastr scrideaceea rugAm pe d-nii cetisese o comunicare pentru cetitorii tori sA ne scuze, si totodat
ei. Iepurasii frisk tot jucndu-se reconstitutascA, pentru a vedea co
1mprejurul lui, 1-au rsturnat, sfa manicarea fAcual.
ramndu-1 complet.
ORIZONTAL.

Cadouri

e mAmica uneori, cAnd Zozo nu a e

poartA bine? 43) Campioni.
VERTICAL: 1) Cnd e prea cakl,
nimal pe care copiii 11 nartnncA,
atunci cnd este de... clocolatA. 7) mai facem cte un.... 2) Musafir.
Camandant turc. 9) Iepure mic. 3) Pronume. 4) Prepozitie. 5) Inter11) Ce a fost Iisus Cristos, In afarA jectie. (Buc.) 6) Cura rmne eel
de Dumnezeu? 12) Diviziuni in is- ce vede scena de mai sus? 8) Pitorie. 13) Conjunctie. 15) Asa sA lesc. 10) Felicit. 11) Privitor la o a1)

de

Pasti. 4) Cnd cioctilm outt? 6) A

fiel 17) Cum sunt cozonacii? 19) numitA categorie de predici.

Joc de 1 Aprilie

(10 puncte)

(Pficfileal)

14)

PAini. 20) Pe ce 86 coc purceii? (A- Ce serbArn noi azi? 15) Se iveste
16) Poteras. 17) Fecior. 18) Mntu
nagram). 21) Articol. 22) NotA mu- itarul. (Asa cum ar trebui s se
23) Prefix. 24) Sunt. 25) Im26) Om superior. 27) Cum fl
parat. 28) Eretic. 30) Spatiul side- scrie).
chiamA
pe micutul de mai sus? 29.
ral. 31) De ce se ocupA trncile

Prjiturg. 33) Unde merge copilasul de mai sus ? 34) Vechii locuiCnd serMm Pastele ? 35) NotA tori ai Peninsulei Balcanice. 37)
muzical. 36) Din ce e fAcut oul de Ceas. 38) UrsitA (fig.) 42) Abreviamai sus ? 39) Exclamatie de nu- tiune intrebuintatA la AlArsitu'
la sezAtori ? 32) PlantA textil. 33)

curie. 40) Fire de urziturA. 41) Cum

Joe oblong in diagonal

HH

scrisorilor.

Pota ocurilor
Nor!! Bedighian. Conskinla.

Stili cA ati devenit foarte simpstic?.... Desigur cA maniera aceas-

ta nu poate fi in nici un caz

d-lui S. Breiman, cu care am co

mis imprudenta s v5 confund....

Cornelia Pufuneanu. Craiova.
Mai asteptati, fiindcA s'ar putea
intAmpla ca lucrurile s5 is poate
intorstura dorit.
A. Steiriculescu. Cdldrud.
deia dvs. nu era publicabilA, decrtt numai sub o forma gAsit de
noi. VA' felicitAm pentru ea.
Zoe Gh. Stoicescu.

Tiati jumAtate din cuponul apArut ulterior.

lonescu C. C. 1a$1.

PublicAm

orice, numai sA fie inteligent

al-

RespectAndu-sa ordinea litere.or

Inscrise de noi, se vor forma 9
latomito
ortna toar el
nouA) cuvinte cn
N. R. Dam mai jos deslegarea
RegretAm foarte mutt cA nu pu -emnificatiuni:
jocului publicat In num5rul 165 al
tern aprecia munca i talentul dvs
1) InvingAtorul Tureilor la DrIt- revistei noastre si a cArui deslegasi sub forma unei publicAri, din g&sani. 2) Poet grec (sec. III a. Cr.)
contrar asteptarilor publicucauza cA ati ales gresit subiectul... 3) Celebru compazitor german re
Nu-1 mai rstigniti pe Isus Chris- (1794-1846) 4) Regele care a tm- lui care credea cA va cAstiga apaeste o veritabil5...
tos, din capriciul de a servi drept pus lui Hercule cele 12 munci. 51 rate de radio
model unui joc de cuvinte incru- General francez, Inscris voluntar pAcAleald (!) de 1 Aprilie.
cisate L...
Facem acest lucru IntrucAt
in rzbaiul pentru independenta
Aurica Filip. Tufnad.
Regret Statelor-Unite. 6) Filozof neo-pla- culmea ridicolului
multi deskcA n'am reuOt s pAcAlim de 1 A- tonic, adversar ad crestinismului. gAtori ne solicitau nouA aparatele
prilie o fetitA" attit de cuminte" 7) Zeita mernoriei, mama celor 9 de radio, chiar atunci cAnd cuvAnsi drAgut"!.... Asta InseamnA cA muze. 8) Mu in America de Sud tul Oa-dealer le-a iesit de patru orl
domnii cari s'au pAcAlit, n'au fost strAbate Bolivia meridionalA. 9' in joe
nici curninti" i nici drguti", Creatorud dramei nation ale unv4
din cauz cA s'au supArat pe noi. re (17S8-1830)
Const. Tuculeasa.

Ba poate, ar fi fost In stare sA ne

spunA chiar la.... mAmical Primifi

tot att de ..dr5gut5" ura re
St. SrbAtori
REBUS

$444-14444-14-044.444+64-04444444-1-111444-0-1144444-14-04-1/44-14444+0-144+104+0444-144441444-1 44-04-1-41-1444.41-04

La coiffure Wale des

femmes modernes est pratique sur une chelle trim

tendue et avec beaucoup
de prcision, la

Maison C. BEER
coiffeur et fournisseur de la
Cour Royale. Fnde 1181

96, CALEA VICTORIEI, 96

eSpecialit de la m ais on
BoCAREST

ffeer;

Cal.Victorie196

(*few et fourmssevr di la GOUT;

04

Bucarest

Telephone 205/34

N.

I?.

/n numdral vittor vow

publica rezultatul faze! 1-a a pam-

REDACVA $1 MMINISTRATIA
Securest}, str. Const. Mille 7 Eq. 11

pionatalui euvintelor larrurisate.

TELEFON 3116/67

Director redacilonal :

pe 1930.

Desingarile se pr ;nest liana la lit

Mai, 1938. Fiecare Joe azordd des.

legatorilor up numr oarecare de

puncte. Cel care obtine numrul
cel mal mare de pullets prin deslegarea celni mal mare nimbi' de
jucuri din numerele 166, 167, 168

169 va primi un premlu de 100 let

Preminl al dollea 501 lei. Premlul
al trellea 311 lei. Urmiltoril gapte
deslegAtori primesc ate un velum
din operile autorilor renumiti. Deasemenea vom publica numele tnturor deslegAtorilor. Premille se
vor bistribui Is 21 Mai 183t

36

www.digibuc.ro

NW. CONSTANTIN
PRETUL ABONAMENTULU1
Lat
Pe nu an

P. ease WM

P. Ire lunl

1811

es

Pentru orate it a to
CH-114-0...-44-

04 .11.>-.4-1,

Cupon pentru joeuri

No. 1 68
Nam ele 1 on:menials

iLdrese

REALITATEA 1LUSTRATA

Aprilie 1930

ez
de ocaz.
Toate oualc de Paste, adunate in congres,
Discutar multe chestii de-ale lor, dar mai ales,
Cum s'alunge dintre ele, fara multa judecat,
Ouale de ciocolata.

Dona ou la pahar!"

Taci din gura !"

Esi afar% !"
Nici nu es, si nici nu tac !"

Un spanac e ce ne spune !"

Cel dintai Iu1 cuvantul oul rosu, rumen, gras,

Din cuibarul unui poi* (de-aia si vorbia pe nas),
intreabd adunarea :

Va fac ochiuri pe spanac !"

Mizerabile ! Tigane !"

Oare pentru care fapte,

El, o arnestecAturd de cacao si de lapte,

Indrazneste sa se-aseze printre noi, ca sa discute,

Mu lte vrute i nevrute?"

Ia, te rog, s iei cuvntul i si ne explici si noua,

Ce-ti d dreptul dumitale s te-amesteci printre oua ?"
Cel interpelat se uit cu dispret in jurul lui.
gatit curn altul

Ca de jos i pana'n crestet, e infsurat in funde,

Care-i dau ,o'nfatisare eleganta, cand rasptinde :
Intrebarea dumitale mi se pare indiscreta,
Si-o discutie mai ampl, poate-ajunge la urmari...
Drept e, ca eu nu am (land sa pot deveni omlet,
Cum nu pot sa fiu Md. ochiuri pe spanac si nici jumari !
Dar...."
Atunci un ou de rap'
Verde se Men la NO
sPricepu sa se agite, gata-gata sa se sparga,
Trernurnd ca varga, (daca poate-un ou sa fie varga !)
Cel de ciocolata spune :

Eu v rog s'aveti
Ca s'aflati ca-s descendentul unui orn nepus de mat44 Tatal meu n'a fost cocosul ; mama mea n'a fost gin
Eu nu sunt ca alte otia cu obraztd de Mina".
Iaras oul cel de rat
Verde se facu la fata
Si bolborosind cuvinte fara nici un rost, incepe
SA se-agite i s uric. Dar ce-a spus nu se pricepe.
Cel de cicolata spune :
Poti sa ma si'njuri. Te iert !
Rata e tot rata! Draga, n'arn ce-ti face. lar te-ai fiert".
Huo! Jos!"
Destul!"

Afard!"
--Cioara! Pacoste! Tmpit!"

Eu tigan? Cine-a vorbit?"

Eu cel mai batran din ou !"
Mai Wean ? Deci esti clocit!
Eu tigan, pentruca's negru? Eu tigan?"
Da, da ! Tigan
Ei, aflati atunci cu totii, ca eu sunt american !
Da, sunt negru, ca o cioara, ca un hulgre de plumb.
Sunt din oul lui Columb!"
Ha, ha, ha ! Auzi ! Ce spline !... Ticalosul are haz !
Si am fost adus de negrii, din America, pe-un jazz!"
Se Mat tacere mare. Vorba asta i-a convins.
Sio'ncntata-i Ciocolata, c4 minciuna ei a prins.

Dar un ou ce sta de-oparte, se ridica sa vorbeasca.

E voinicul adunfirei, bucuros s se ciocneasca

Cu oricare membrii'n sala.

Nu mai face g5ligie

Cuvantarea ta, Mete, este o demagogie !
Esti umflat si-ai panglici multe.
Treaba dumnealor s'asculte,
Si ehiar sa se si convinga. Dar ci . mine, scump amic,
N'o sa iesi la socoteala. Panglicile dumitale,
Lustrul care-I ai pe'fata, dragul meu, nu fac parale,

Cad in burta n'ai nimic!"

witoktid aceste vorbe, se repede printre ou,
Cioc,fleste. Ciocolata repede se frnge'n cloud !

lisfactia e mare. Prezidentul face-un semn,

int;#eaga adunare se ridica, sa aclame,
Pe erou-acestei drame,
Nestiind c si eroul lor, era un ou
lemn !
Din aceasta povestire se,desprinde o morard !
Oule adevetrate
Au ramas... incondeiate.
N'au stiut ca-s inselate

Indignarea-i generala.
El continua :

Coloarea mea e neagra, natural !

Dacil voi sunteti azi roii, e ca v'ati sulemenit!"
Unul dintre oua.'ncearca sa'ntrerupa. E'n zadar.
Ciocolata li riispunde :

De doi sarlatani cu fala ;

Si-si dadura un consemn,
Ca s'aleaga iritre ele, unul mare,
Pe cel tare,
Adica... pe-un ou de lemn,

WIrLSPINSPIE.C.

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRAT

17 Aprilie 1930

Dormi, dragul mamei, dormi micul meu,

Cilci, Ingei chipu-ti dulce, veghez inteuna eu...
In umbrele tcerii, e 'nvaluit orasul.
A adormit, priveste, acum
1

E drept c doar getnsacii, de lucru i mai fac.

Altminteri totul doarme, altminteri toate tac...
Gemsaci, pe voi acuma cumplit m'am supcirat:
Au nu vedeti cet puiul cuminte, s'a culcat?
Hai, nani, puiul mamii, dormi dulce, clici iti spun
Povestirea minunatti cu ingerul cel bun
leingd chipu-ti dulce, eu voi veghea mereu...
Dormi, dragul mamei, dormi micul meu.
P. IOANID
011114 +114 +114* 114

01444+04111+FIHMK

INVERSIUNE
Christos a 'nviat, coand Costaehe!"

mormiEW

Adevarat c'a'nviat, Tudoric. Da'cum

se face c'ai inviat tu din morti?".
Ca ornu, coane Costache. Invie ea si
batranetea, de cand cu pardalnicii de doctori".
Uncle te-ai ascuns, mai baiatule, de
nu te mai vede nimeni? Nevasta-mea m tot
mntreba de tine. Ti-a pug gaud rAu. Vrea
s te 'nsoare, zor-nevoe".
Nu m'am ascuns, fereasca Dumnezeu,
decal de cei mai simpatici oameni, creditorii. Si daca mi-a pus coana Smarndita

ti\ARCA, P1ONDIALA

ULTIMELE CkEATIUNI

OTIS-TICE 51 SERVICIIMODERNE

gaud ru cu insuratoarea, sa fie pe pace,

crt m'am hotarit i eu sa iau jugul, ca toti
boii de barbati".
Asculta...
Las'o, coane Costache!!! Cei prezenti
sunt exclusi".

Si pe cineai pus oehii?"

Ia, o fata nostimil, are putine parale

si-un defect la ochiul stang, o casula pe
Serban-Voda, da-i putin cam schioapi,
(fata, nu casa, s ne'ntelegem), are neamuri bogate i dinti faIi, da'ncolo e'n regula".
Si-ai facut de-acum vederea?"
Eri, eucoane, in prima zi de Pasti,
in loc sa ma fi dus i eu, ca tot omul, la
curse sau la iarbi verde?"

Ei,

i ai ipetrecut bine?"

Ce s spun? Toate ar fi fost bane,

pani la tratatie".
Adica?"
Dac vinul ar fi avut vechimea outtlor si ouale pe-a vinului, fceaM logodna
pe loc"....

412.

MOW
ADVIL RUt

www.digibuc.ro

11j10

17 Aprilie 1930

ALITATEA ILUSTRATA

De PaO, in satul vesel, casutele 'nAlbite

Lucesc sub al lor rnald5r de stre5ini aurhr

Pe care cocostrcii, infipti intr'un picior,

Dau eau! peste aripi, tocAnd din ciocul
V. ALECSANDRI

----A-14 P-9/
:

Pe Posh in saw! poet,

,ini
1.,t.icesc sub al la- Maldr
Lucesc in poezie...-11iirIned dela Denii
Alegeri, bi, tiri, criili au p-apiidit stenii.
Nu loacci cocosteircli... Peste 'nverzitul Ian
unni ueroplan,
.S'aude

lar broastelc din mlastini tin isonul in cor

Cu glasul tor melodic, lc iau peste picior.

la creisma jos
In scrimciob, door copiii se dim
chiar popa bea vrlos.
.Norodul se odun
in batiii, in ghionturi, in fumul de tigari
neueste, dar pc (loud ciiriirL
A

disprut si portul frumos, de alla data:

Catrinta ciimaa in custnri luerata.

Cu clomp, pe umr, inainkind cachet,
poart rochia cu cozi, din nail Georgette,
Rodica

asta o lost pe vremuri! Azi

Ct despre hor
la radio tot crie un jazz,
Se jaacii Blues
lar Idutarii cnl al& -de fals, inct
`Imi vine s iau empii ba nu, s-i strang de ged!
'oci
Dac'ai vedea aevea Pastelurile
Alecsandri!
Ai mai muri .odatei, srmane
Trancele, (eircmii, din uremea ta, invie-i,

Sci vac realitatea, prin prisma poeziei!

DUDUIA GliADINABFIA
Nancy Caroll vedetei dela Paramount" ureazet sdrbeitori fericite citiIlustrate".
torilor

INSECTICIDE iii PRAF1101

CONTRA NIIATELOLTANTARILOR, ITC.

U
"CHUYA

OL`

OCEAN -11131111AU
VUti

bk-Vi Db LULLAL,N1PRE PARAT DE:

RAH S

EXCLUSIV.P.ROMANit
FIRMA

NARCISSE H. BALTHAZAR
OSAKA IJAPON Imp ATR.SELARI NS.1711UCUXESTI,S.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro