Pansamentele

Pansamentul este actul chirurgical care realizeaza aseptizarea si protejarea ranii pentru a
inlesni cicatrizarea.
Principiile care trebuie respectate pentru a realiza un bun pansament sunt:
1. Asepsia perfecta. Instrumentele si materialele care vin in contact cu plaga trebuie
sa fie sterile. Tegumentele din jurul plagii trebuie aseptizate. La fiecare pansament
se va utiliza un set noude instrumente. Instrumentele folosite sunt tinute in
solutie antiseptica, apoi curatate, se spala apoi se resterilizeaza pentru o noua
intrebuintare. Materialele utilizate sunt sterile si se pastreaza in casolete. Un
ajutor cu o pensa de serviciu sterila va da celui care panseaza materialul necesar
din casoleta
2. Absorbtia secretiilor plagii se realizeaza acoperind plaga cu comprese de tifon si
vata hidrofila
3. Pansamentul nu trebuie sa fie dureros, pansamentele lipite nu se smulg ci se
umezesc cu apa oxigenata sau ser caldut. Pansamentul trebuie facut repede si cu
indemanare. Curatirea plagii nu se face prin frecare ci prin spalare cu solutii
antiseptice.
4. Aseptizarea plagii se face cu antiseptice, antibiotice
5. Protectia ranii. Pansamentul trebuie sa apere rana de infectia din afara si de
actiunea mecanica a uscarii si a altor microtraumatisme. Pansamentul trebuie
astfel facut incat sa nu se desprinda sau sa alunece de pe rana pana la schimbarea
lui
6. Schimbarea pansamentului este deosebit de importanta. Plaga se vindeca cu atat
mai repede cu cat pansamentul se schimba mai rar. Secretiile abundente sau
mirosul urat fac necesara schimbarea frecventa a pansamentului
7. Imobilizarea regiunii grabeste cicatrizarea. O rana pusa in repaus este mai putin
dureroasa si inlesneste vindecarea. Imobilizarea trebuie facuta in pozitia de repaus
a regiunii.

Materiale necesare:
Tifonul
Vata
Fasa
Instrumente:
Pense anatomice
Pense de hemostaza
Foarfeca
Stilet butonat
Chiureta Volkman
Tuburi de dren

Tehnica unui pansament:

Bolnavul trebuie asezat intr-o pozitie adecvata pentru expunerea regiunii care trebuie
pansata
1. Crearea campului operator curatirea tegumentelor din jurul plagii si aseptizarea
lor.
2. Tratarea plagii - se face respectand principiile unui pansament si indicatiile de
utilizare a solutiior antiseptice, antibiotice etc. Daca plaga este drenata, se spala
tuburile de dren, se mobilizeaza
3. Acoperirea plagii cu comprese (eventual umezite in solutie antiseptica), acestea
trebuind sa depaseasca cu cel putin 1 cm marginile ei. Deasupra se aplica vata.
4. Fixarea pansamentului: plagile care secreta mult si umezesc regiunea necesita
fixarea cu ajutorul feselor, la fel daca tegumentele sunt iritate. In restul cazurilor
se utilizeaza leucoplastul.
Pansamentul plagilor accidentale: orice plaga accidentala trebuie considerate infectata;
de primul pansament depinde evolutia ei. Orice plaga, inaintea efectuarii oricaror
manevre de asepsie, trebuie rasa, caci parul patrunde in rana, grabind infectia. Ulterior se
aplica etapele efectuarii unui pansament.
Pansamentul umed folosit ca antiflogistic. Este contraindicat in plagile care secreta
abundent, pentru ca provoaca dermite, foliculite, piodermii. Consta in aplicarea
compreselor udate cu o solutie antiseptica, antiinflamatorie, direct pe plaga. Pansamentul
trebuie schimbat la 3 ore.
Prisnitul este un pansament umed caruia i se impiedica evaporarea prin acoperirea cu
un strat impermeabil. Prisnitul corect se pastreaza umed 24 ore si pielea de dedesubt se
zbarceste. Materialul impermeabil trebuie sa depaseasca pansamentul umed cu 1 cm. Se
poate face cu apa simpla, cu cloramina, cu alcool (poate fi iritant, nu se aplica pe rani
supurate)
Pansamentul compresiv urmareste imobilizarea regiunii. Este indicat in entorse,
hidartroze, plagi care sangereaza (pt hemostaza). Nu trebuie sa determine staza venoasa,
ischemie sau sa fie dureros.
Pansamentul gipsat ocluziv plaga este acoperita cu o fasa gipsata in loc de una simpla.
Nu trebuie confundata cu aparatul gipsat. Plaga se acopera cu comprese de tifon, peste
care e trasa fasa gipsata. Se mentine pansamentul 15-20 zile.

Infasarea
Un pansament este mentinut prin lipire cu benzi de leucoplast, cu tifon, sau prin infasare.
Infasarea se realizeaza cu ajutorul unei fesi (sul de tifon cu lungime si latime variabila 520 m respective 5-25 cm, latimea se alege in functie de segmentul care trebuie infasat)
Reguli:
Sa mentina local pansamentul
Sa nu fie prea strans (poate provoca dureri, ischemie, iar cand e prea larg aluneca)
Infasarea nu trebuie sa provoace dureri sau miscari inutile bolnavului
Infasarea incepe in general de la extremitatea membrului spre radacina
Cel care executa infasarea trebuie sa se aseze intr-o pozitie adecvata, de obicei in
fata bolnavului
Fasa se conduce de la stanga la dreapta
Fasa se incepe cu un tur circular si tot asa se incheie
Infasarea se mentine cu un ac de siguranta, prin coasere, prin benzi de leucoplast,
sau se innoada
Oprirea infasarii se face in punctele de sprijin, niciodata in partea ingusta a
membrului sau la nivelul ranii.
Modalitati de a conduce infasarea
A. Fasa circulara se aplica in regiunile care au forma cilindrica: gat, torace,
incheietura pumnului. Este cea mai simpla forma. Tururile se suprapun unul peste
celalalt
B. Fasa in spirala. Tururile se fac la distanta unul de celalalt, in asa fel incat sa se
acopere 1/3. Aplicata la nivelul membrelor, fasa nu se adapteaza bine, in partea
distala pansamentul fiind larg. De aceea, fasa in spirala se cuteaza si se intrerupe
din loc in loc, sau se porneste dinspre radacina spre extremitate.
C. Fasa rasfranta incepe cu un tur circular, tururile urmatoare spirale se opresc cu
ajutorul policelui stang si fesei i se aplica o directie in sens invers
D. Fasa in 8 se utilizeaza in regiunile articulare. Infasarea incepe sub articulatie
printr-un tur circular, se trece fasa in diagonala deasupra articulatiei, unde se face
al doilea tur circular si se revine in diagonala deasupra articulatiei in sens invers.
E. Fasa in spic de grau se aplica de asemenea la nivelul articulatiilor. Tururile se
acopera unul pe celalalt, dand impresia unui spic de grau. Infasarea se incepe prin
tururi circulare care se fixeaza sub articulatie. Ele formeaza punctul de sprijin al
pansamentului. Pornind de la acest punct de sprijin, se trece fasa deasupra
articulatiei in forma de 8, fiecare tur acoperind cca 2/3 din cel precedent./
Pansamentul se termina prin tururi circulare la punctul de sprijin.
F. Fasa in evantai. In acesta forma de infasare, tururile de fasa se aduna spre un
punct. Se foloseste obisnuit la articulatia genunchiului sau cotului. Pansamentul se
incepe printr-un tur oblic deasupra articulatiei. Tururile urmatoare isi scad din
oblicitate, ajungand circulare la nivelul articulatiei, iar din acest punct devin
oblice in sens opus. Ele se termina prin fixare cu un ac de siguranta la punctul de
adunare. Acul cuprinde cat mai multe randuri din fasa.
Scoaterea fesii cere indemanare pentru a nu provoca suferinta bolnavului. Fasa se
deapana si se face ghem, trecandu-se dintr-o mana in alta.

Infasarea in functie de regiune:

Infasarea degetelor mainii - pozitia mainii este in pronatie. Pornind de la radacina
degetului se acopera fata dorsala si palmara cu 2-3 tururi de fasa, care sunt fixate si cu
fasa trasa in spirala.
Manusa este o infasare a tuturor degetelor mainii. Fasa incepe sa se desfasoare la
nivelul articulatiei pumnului unde se afla punctul de sprijin. Pentru ranile regiunii
palmare sau dorsale ale mainii se incepe infasarea la incheietura pumnului, fasa
aplicandu-se in 8
Pentru axila si regiunea umarului se aplica spica umarului. Infasarea incepe in
regiunea sternului, se trece deasupra umarului, se coboara in axila, se ridica inaintea
umarului, se continua dorsal spre varful axilei opuse, pentru a se intoarce anterior.
Pansamentul gleznei incepe in regiunea supramaleolara, iar fasa se trece in S.
Spica sanului fasa incepe circular pe torace luand punct de sprijin umarul opus,
revenirea se face prin axila de partea sanului bolnav. Pansamentul laturilor se poate face
cu una sau doua fesi.
Spica cefei incepe circular in jurul gatului, a doua bucla se sprijina pe frunte,
incrucisarea se face la nivelul cefei.
Infasarea bonturilor de amputatie si a capului, se efectueaza cu doua fesi, una facand
circumvolutii parabolice recurente si sustinute, fiecare in parte, de un tur circular executat
de cealalta fasa. Cand caciula se efectueaza cu o singura fasa, la fiecare circumvolutie
se opreste fasa si se fac unul, doua tururi circulare
Monoclul fasa circulara in jurul capului, care apoi coboara oblic peste ochi, se
sprijina pe mastoida de aceeasi parte si este readusa pe frunte deasupra urechii opuse si
trece iarasi peste ochi.
Fasa in T se utilizeaza la pansamentul regiunii anale si perianale. Se compune din doua
bucati de fasa: una care inconjoara abdomenul, cealalta care travereseaza perineul,
sustinand pansamentul.
Prastia este utilizata la pansamentul nasului. Fasa lata de 5 cm, lunga de 40-50 cm,
despicata la ambele capete, lasand la mijloc o distanta de 5 cm, care serveste la
acoperirea nasului, cele doua capete innodandu-se doua deasupra si doua dedesubtul
urechii.