Implicarea unui O.N.G.

de mediu
in gestionarea unei probleme de mediu

CUPRINS:
I. PARTEA TEORETICA
1.Aspecte privind implicarea unui O.N.G. de mediu in solutionarea unei probleme
de mediu.
1.1 Descrierea O.N.G. ului
1.2 Structura organizatorica a O.N.G.-ului
1.3 Domenii de activitate
1.4 Activitatii din cadrul domeniilor de activitate
1.5 Relatiile cu alti operatori

II. PARTEA PRACTICA

2.Elaborarea unui studiu de caz in vederea stabilirii legaturii O.N.G.-ului si a
gestionarii problemei de mediu.
2.1 Problema abordata
2.2 Perioada de desfasurare
2.3 Obiective generale
2.4 Obiective specifice
2.5 Necesitatea proiectului
2.6 Desfasurarea activitatilor
2.7 Cheltuielile implicate in proiect
2.8 Rezultatele
2.9 Efectele ecologice si sociale
2.10 Analiza SWOT
2.11 Concluzii si propuneri

BIBLIOGRAFIE

FUNDATIA TERRA MILENIUL III

Fundatia Terra Mileniul III este o organizatie apolitica, neguvernamentala si non-profit
de protectie a mediului
Misiunea organizatiei TERRA Mileniul III este de a desfasura programe ecologice n
vederea constientizarii populatiei asupra efectelor schimbarilor climatice si de a promova
programe de dezvoltare durabila la nivel national, regional si global.
O.N.G.-ul TERRA Mileniul III a fost infiintata ca fundatie in Bucuresti, in ziua de 22
decembrie 1997, conform procesului verbal nr. 1/ 22 decembrie 1997.
TERRA Mileniul III este o persoan romana de drept privat, cu sediul social al Fundatiei
in Romania, Bucuresti, str. Cluj, nr. 43, Sector 1.
Activitati propuse pentru desfasurate de ONG-ul TERRA Mileniul III:
activitati si programe de protectie a mediului inconjurator, la nivel local, regional si
global,cu preponderenta cele legate de reducerea efectelor provocate de fenomenul
schimbarilor climatice;
activitati si programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte publice sau
private asupra mediului si comunitatilor;
activitati si programe de promovare a legislatiei i modificarilor legislative in domeniul
mediului si in sectoarele conexe;
activitati educationale pentru copii si adulti;
incurajarea dezvoltarii transferului de tehnologii si tehnici nepoluante, cercetarea
stiintifica in domenii legate de protectia mediului;
colaborarea cu administratiile locale si/sau regionale i comunitatile in vederea realizarii
protectiei ecosistemelor locale si regionale;
sa realizeze programe comune cu organizatii internationale similare in domeniul social,
educational si al protectiei mediului inconjurator;
promovarea participarii cetatenilor, in special a tinerilor, la procesul de luare a deciziilor
si la rezolvarea problemelor de mediu.
Numarul de membri ai fundatiei TERRA Mileniul III nu este limitat. Componenta
membrilor este urmatoarea: membri fondatori si membri de onoare.
-Membrii de onoare, precum i membrii Consiliului Director nu pot pastra/dobandi
aceste calitati daca au fost colaboratori sau ofiteri ai Securitatii Romane din perioada
comunista.
Membrii in functie precum si persoanele propuse a dobandi aceasta calitate au obligatia
de a semna o declaratie pe proprie raspundere in acest sens.

-Membrii fondatori sunt persoane fizice semnatare ale contractului de asociere ncheiat
in Bucuresti la data de 22 decembrie 1997.

Structura organizatorica a Fundatiei TERRA Mileniul III

Presedinte

Consiliul directori
Comisia de cenzori
Director executiv

Coordonator
proiecte

Asistent relatii
publice si
comunicare

Organele de conducere ale Fundatiei TERRA Mileniul III sunt:

1. Consiliul Director;
2. Cenzorul sau comisia de cenzori.
1.Presedintele
Presedintele Consiliului Director este ales dintre membrii acestuia cu majoritate
simpla de voturi si este membru fondator al Fundatiei. El reprezinta organizatia n
relatiile cu alte organizatii, organele si organismele de stat, ale administratiei cat si cu
cele similare prin obiect de activitate, interne i internationale, angajand-o fata de acestea
prin semnatura si stampila fundatiei.Incheie acte juridice de dispozitie, conservare,
reprezentare i administrare n numele si pe seama Fundatiei, putand semna valabil n
numele acesteia ori de cate ori este nevoie. La prima sedinta a Consiliului Director
Presedintele are obligatia sa raporteze activitatea sa. Pune in aplicare Hotararile
Consiliului Director.
2.Consiliul Director
Consiliul Director al Fundatiei TERRA Mileniul III este organul suprem de conducere

ntrunindu-se n sedinte ordinare si extraordinare la solicitarea unuia dintre membrii

Consiliului Director ,el fiind format din 5 membri.Acesti membri se intrunesc o data pe
an in sedinte ordinare fiind convocat in scris, cu minimum 14 zile nainte de data fixata,
mentionandu-se data si ordinea de zi; sedintele extraordinare pot fi convocate de orice
membru al Consiliului Director precum si de directorul executiv, cu 2 zile inainte de data
sedintei. Convocarea membrilor se poate face prin orice mijloace tehnice disponibile
Fundatiei.
Atributiile Consiliului Director al Fundatiei TERRA Mileniul III sunt urmatoarele:
a) stabileste strategia generala si programele Fundatiei;
b) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Fundatiei;
c) aproba bilantul contabil al Fundatiei;
d) alege si revoca cenzorul sau comisia de cenzori;
e) infiinteaz filiale ale Fundatiei n tara sau in strainatate;
f) aproba incheierea de acte juridice, in numele si pe seama Fundatiei;
g) aproba organigrama si strategia de personal pentru Fundatie;
h) aproba modificarile si completarile la statutul Fundatiei cat si dizolvarea acesteia;
i) aproba rapoartele directorului executiv.
3.Directorul executiv
Directorul executiv este angajat contractual al Fundatiei. Angajarea si revocarea sa se
realizeaza de catre Presedintele Consiliului Director, conform legislatiei in vigoare.
Atributii:
a) reprezinta fundatia in relatiile cu tertii, incheind acte juridice de conservare si
administrare, precum si de reprezentare (angajare de avocat in numele Fundatiei, delegare
de atributii) in numele si pe seama Fundatiei. Actele juridice de dispozitie se vor incheia
de catre Directorul executiv in limita stabilita de Consiliul Director;
b) asigura conducerea operativa a fundatiei intre sedintele Consiliului Director;
c) Directorul Executiv poate fi imputernicit de unul din membrii Consiliului Director sa il
reprezinte la sedintele extraordinare ale Consiliului Director;
d) asigura realizarea proiectelor si programelor aprobate de Consiliul Director;
e) prezinta rapoarte Consiliului Director privind activitatea sa si a personalului fundatiei;
f) raspunde de elaborarea si propune aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli,
bilantului contabil, regulamentului de ordine interioara;
g) planifica sedintele ordinare si extraordinare ale Consiliului Director i stabileste
ordinea de zi;
h) intocmeste organigrama fundatiei si o supune aprobarii Consiliului Director;
i) angajeaza, evalueaza, promoveaza i concediaza personalul, incheie contracte de
colaborare si stabileste drepturile si indatoririle salariatilor si colaboratorilor;
j) indeplineste alte atributii date n competenta sa prin hotararea Consiliului Director.
4.Cenzorul sau comisia de cenzori
Sunt desemnati de catre Consiliul Director pe o perioada de trei ani si revocati tot de
catre acesta, are competenta de a verifica gestiunea financiara a Fundatiei asupra careia se
intocmeste un raport anual supus spre aprobare Consiliului Director.
Atributiile cenzorului sau comisiei de cenzori:
1. verifica activitatea financiar-contabila a fundatiei, gestionarea patrimoniului acesteia, a
filialelor si a sucursalelor;
2. verifica concordanta cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri si cheltuieli si

programele aprobate;
3. realizeaza informarea legislativa curenta privind activitatea financiar-contabila;
4. intocmeste un raport de cenzor, anual, care sa cuprinda concluziile rezultate din
verificari si propunerile pentru optimizarea activitatii ulterioare a fundatiei;
5. prezinta rapoarte Consiliului director. Va fi prezentat un raport anual referitor la
bilantul si bugetul de venituri si cheltuieli ale fundatiei si rapoarte periodice la solicitarea
Presedintelui sau a Consiliului director
6. indeplineste atributiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire la
asociatii si fundatii.
7. Cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv si nu poate
ncheia acte de gestiune sub nici un motiv.
Domeni de activitate
Ca domeniu de activitate fundatia non-guvernamentala s-a implicat in:
-activitati si programe de protectie a mediului inconjurator, la nivel local, regional si
global, cu preponderenta cele legate de reducerea efectelor provocate de fenomenul
schimbarilor climatice;
- activitati si programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte publice sau
private asupra mediului si comunitatilor;
- activitati si programe de promovare a legislatiei si modificarilor legislative in domeniul
mediului si in sectoarele conexe;
- activitati educationale pentru copii si adulti;
- incurajarea dezvoltarii transferului de tehnologii si tehnici nepoluante, cercetarea
stiintifica in domenii legate de protectia mediului;
- colaborarea cu administratiile locale si/sau regionale si comunitatile in vederea realizarii
protectiei ecosistemelor locale si regionale;
- programe comune cu organizatii internationale similare in domeniul social, educational
si al protectiei mediului inconjurator;
- promovarea participarii cetatenilor, in special a tinerilor, la procesul de luare a deciziilor
si la rezolvarea problemelor de mediu.
Activitatii din cadrul domeniilor de activitate
De a lungul timpul timpului Fundatia Terra Mileniul III a derulat mai multe activitatii
printre care enumeram:
-Activitati in domeniul schimbarilor climatice ce se axeaza pe reducerea emisiilor de
gaze cu efect de sera din sectorul energetic, prin trecerea de la combustibili fosili si
energie nucleara la utilizarea surselor regenera bile de energie si implementarea
proiectelor de eficienta energetica.
-Activitati in domeniul energiei ce se axeaza pe promovarea exemplelor de succes in
utilizarea surselor regenerabile de energie, precum si participare publica in elaborarea
politicilor nationale din domeniul energetic.
-Activitati in domeniul energiei nucleare ce se axeaza pe documentare, informarea
publicului cu privire la costurile, impactul si riscurile utilizarii energiei nucleare si
participare publica in luare deciziilor din acest domeniu.
-Activitati din domeniul transporturilor ce se axeaza pe participare publica in procedura
de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiecte de infrastructura de transport,

pentru a reduce impactul negativ social si de mediu al acestora. De asemenea, TERRA

Mileniul III sprijina comunitatea afectata de proiectul de pasaj suprateran Basarab din
Bucuresti pentru a opri construirea acestuia.
-Fundatia TERRA Mileniul III monitorizeaza investitiile institutiilor financiare
internationale pentru a asigura ca proiectele finantate de acestea nu au impact negativ
asupra mediului si comunitatilor, si participa in procesul de imbunatatire a politicilor
acestora, in special in ceea ce priveste mediu, infrastructura, accesul la informatii,
participare publica si transparenta etc.
Relatiile cu alti operatori:
Fundatia Terra Mileniul III a colaborat si colaboreaza cu mai multe ONG-uri din tara si
din strainatate,cu instituti guvernamentale precum si cu a cu institutii internationale
implicate in probleme de protectie a mediului etc.,aflandu-se in diferite relatii cu acestea.
Relatii de parteneriat
-In vederea realizari proiectului Tineri pentru mediu proiect ce a avut
ca scop sporirea gradul de constientizare a tinerilor elevi de liceu asupra
problemelor de mediu in trei zone urbane din Romania (Calarasi, Sighisoara si
Constanta) desfasurat intre iulie 2007 iulie 2008,cu Asociatia Pentru Dezvolatre
Durabila Dunarea de jos-Calarasi; ONG Mare Nostrum-Constanta si Sighisoara
Durabila-Sighisoara.
-Cu privire la realizarea proiectului Transportul public durabil in
Bucursti,desfasurat in perioada 2008-2009, fundatia a stabilit relatii de parteneriat cu
Sindicatul Transporturilor din Bucuresti.
-Pentru proiectul Fii responsabil, recicleaza!,ce s-a desfasurat in perioada
octombrie 2007-mai 2008, avand ca scop imbunatatirea nivelului de constientizare a
copiilor si tinerilor privind protectia mediului, a stabilit relatii de parteneriat cu
Asociatia ALMA-RO,Bucuresti
-Pasaj Suprateran Basarab Nu peste Titulescu,proiect ce s-a desfasurat in
perioada mai-decembrie 2007,avand ca scop oprirea unui proiect cu impact
semnificativ asupra mediului si sanatatii populatiei, respectiv proiectul de pasaj
suprateran Basarab,a stability relatii de parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice
-Proiectul Tineri motivati pentru viitor,desfasurat in perioada decembrie
2006- octombrie 2008,ce a avut ca scop participarea tinerilor la activiti
de protecie a mediului n nou zone urbane izolate i defavotizate din Romnia,
Bulgaria i Macedonia,cu A SEED Europe, Olanda coordonator internaional,EcoSense, Macedonia si cu Za Zemiata, Bulgaria
- Clima este in mainile noastreproiectul a fost derulat pe perioada septembrie 2006
august 2009. Proiectul a avut ca scop constientizarea reprezentantilor educatiei si a
oficialitatilor cu privire la schimbarile climatice,avand ca parteneri Asociatia
Ecumenica a Bisericilor din Romania , AIDRom, Bucuresti;Asociatia ALMA-RO,
Bucuresti; Amoeba Eco Center , Gheorgheni, Harghita;Asociatia Pro Conventia
Carpatica, Targu Mures, Mures; Asociatia Floarea Reginei, Sinaia, Prahova;ONG
Mare Nostrum, Constanta ;Asociatia Prietenii Pamantului, Galati ;Asociatia pentru
protectia mediului Rhododendron, Targu Mures, Mures; Asociatia Sighisoara
Durabila, Sighisoara, Mures;Fundatia TERRA Mileniul III, Bucuresti etc.
Relatii de finantare

-Administratia Fondului pentru Mediu a finantat proiectul Tineri pentru Mediu

- Uniunea Europeana prin Programul Phare,Componenta 2- Democratie, protectia
mediului,protectia consumatorului,dialog,aspecte de gen si ocuparea fortei de
munca,a finantat proiectul Transport public durabil in Bucuresti.
- ECOROM ambalaje S.A..,Bucuresti, a finantat Fii responsabil,recicleaza!
-Proiectul Pasaj Suprateran Basarab Nu peste Titulescu,finantat de Fundatia
pentru Parteneriat
-Proiectul Tineri motivati pentru viitor,finantat de Comisia European prin
Directoratul General pentru Tineret
-Proiectul Clima este in mainile noastre,finantat de Kerkinactie (Olanda) prin
AIDRom, Bucuresti

STUDIU DE CAZ : IMPACTUL GAZELOR CU EFECT DE SERA ASUPRA

CAPITALULUI NATURAL
Transporturile reprezint un element esenial n cadrul societii umane. Acestea sunt
indispensabile n toate domeniile vieii sociale, economice i culturale, dar impun costuri
substaniale ntregii comuniti, prin efectele semnificative i pe termen lung produse
asupra calitii mediului i prin influena direct sau indirect manifestat asupra strii de
sntate a populaiei.
Efectele negative generate de activitile de transport i pun amprenta asupra tuturor
componentelor mediului, prin:
Poluarea atmosferic, datorat emisiilor de particule i gaze toxice, care atac
sntatea populaiei, mediul natural i construciile;
Poluarea solului i apelor cu produse petroliere i alte tipuri de deeuri lichide;
Poluarea sonor, care aduce disconfort sau chiar efecte grave asupra sntii,
ntruct traficul este una dintre cele mai importante surse de zgomot din zonele
urbane;
Generarea unor cantiti considerabile de deeuri (anvelope uzate, acumulatori,
uleiuri uzate, .a.m.d.);
Efectele asupra climei prin emisiile de gaze care provoac efectul de ser cu
impact pe termen lung;
Accidente, cu pierderi de viei sau afectarea temporar sau permanent a strii de
sntate;
Infrastructura necesar activitilor de transport afecteaz mediul prin ocuparea
unor suprafee mari n mediul urban pentru parcri, n detrimentul spaiilor verzi,
trotuarele, .a.;
Circulaia i staionarea n locuri neautorizate a mainilor, transformarea prii
carosabile a strzilor i a trotuarelor n parcri, etc.
7

Din multitudinea tipurilor de transport (feroviar, rutier, naval, aerian, special,

combinat), n funcie de mijlocul ntrebuinat, transportul rutier constituie o surs major
de poluare, n special n mediul urban. Practic, tot ce se elimin pe eava de eapament
(monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, aldehida formic, pulberi ncrcate cu
metale grele) este toxic pentru mediu i sntate. Impactul traficului rutier asupra
mediului se concretizeaz n aciunea poluanilor gazoi i a metalelor grele, generai n
timpul activitilor de transport, asupra mediului i sntii.

TRANSPORT PUBLIC DURABIL IN BUCURESTI

Perioada de desfasurare: 1 aprilie 2008 23 octombrie 2009

Necesitatea proiectului:
Proiectul Transport public durabil n Bucuretia fost necesar deoarece prin
activitatiile derulate i-a propus creterea gradului de contientizare a populaiei i
autoritilor publice locale cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser prin
utilizarea transportului public n comun, precum i creterea gradului de promovare a
master planului de transport pentru Bucureti, din perspectiva promovrii transportului
public i ncurajrii populaiei s l foloseasc.
Obiectivul general:
Promovarea transportului durabil in Bucuresti ca solutie pentru reducerea
emisiilor de gaze cu efect de sera.
Obiective specifice:
Cresterea gradului de constientizare a populatiei si autoritatilor publice locale cu
privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin utilizarea transportului
public in comun;
creterea gradului de promovare a master planului de transport pentru Bucuresti,
din perspectiva promovarii transportului public si incurajarii populatiei sa il
foloseasca.
Printre principalele activitati derulate in vederea atingerii obiectivelor putem enumera:
- realizarea unor instrumente de promovare transportului public ca solutie la reducerea
efectelor schimbarilor climatice autocolante, film documentar (ce au fost distribuite/
promovate chiar in mijloacele de transport in comun);
- organizarea unui curs de manageri de mediu, specializare schimbari climatice si
transport, in cadrul caruia au fost instruiti reprezentanti ai ONG-urilor de protectia
mediului nationale, ai sindicatelor transportatorilor din Bucuresti si alte 4 orase si ai
autoritatilor publice locale din Bucuresti;
- organizarea unei actiuni de Ziua Mondiala fara masini 22 septembrie ce a vizat
promovarea utilizarii transportului public;
- realizarea raportului final al proiectului;

- organizarea unei mese rotunde la nivel national care va contribui la diseminarea

rezultatelor proiectului la nivel naional, oferind posibilitatea replicarii proiectului si in
alte localitati;
- realizarea unui sondaj de opinie in randul cetatenilor cu privire la perceptia acestora
asupra calitatii transportului in comun in Bucuresti;
- realizarea unui raport cu recomandari pentru implementarea master plan-ului de
transport Bucuresti;
- derularea unei campanii de advocacy la nivelul autoritilor publice locale din Bucureti
pentru promovarea masurilor de imbunatatire a master planului de transport actual;
- modernizarea unui traseu-pilot, pentru o linie de autobuz, prin amplasarea unor harti
integrate in statiile de autobuz.
Venituri
In anul 2008 Terre Mileniul III si-a desfasurat activitatea avand ca suport financiar
urmatoarele surse:
-contributii externe: 30 269 RON
-sponsorizari: 172 487 RON
- dobanzi: 27 524 RON
-Venituri din activitati fara scop patrimonial: 251 977 RON
-alte venituri: 15 054 RON
Total Venituri = 497.311 RON
Active imobilizate - total: 32.347
Capitaluri total: 78.712
Structura cheltuielilor
Cheltuielile suportate de Terra Mileniul III in anul 2008 au o valoare totala de 464.920
RON
Principalele cheltuieli dupa natura lor:
- RONDenumire
Valoare
Cheltuieli administrative birou
61 917
Cheltuieli cu personalul
35 653
Cheltuieli cu serviciile executate de terti
20 120
Cheltuieli cu serviciile bancare
15 445
Cheltuieli cu deplasarile
9 1 182
Cheltuieli cu posta si comunicatiile
17 084
Cheltuieli cu echipamente si mobilier
37 750
Cheltuieli pentru transport
19 978
Cheltuieli cu primele de asigurare
14 112
Cheltuieli financiare
52 392
Consultanta
22 073
Alte cheltuieli
77 214
Rezultatele vizibile ale proiectului
realizarea unor instrumente de promovare a transportului public (autocolante,
pliante, mini-documentare difuzate n autobuzele dotate cu ecran LCD);

realizarea unui raport cu recomandri pentru implementarea master plan-ului de

transport Bucureti;

modernizarea unui traseu-pilot, pentru linia de autobuz 381, prin amplasarea unor
hri integrate n staiile de de pe traseu;

organizarea unui curs de manageri de mediu, specializare schimbari climatice si

transport, ce a avut ca grup int reprezentaii sindicatului TRANSLOC, operatorii
de transport public, autoriti publice locale i ONG-uri;

derularea unei campanii la nivelul autoritilor publice locale din Bucureti pentru
promovarea msurilor de mbuntire a master planului de transport actual;

organizarea unui mar cu biciclete de 22 septembrie, Ziua internaional fr

maini.

Efectele proiectului
Efectele ecologice ale proiectului
Criteriu
Aerul
Apa

Subcriteriu
Calitatea aerului
Calitatea apei

Solul

Suprafete
degradabile

Biodiversitatea Fauna si flora

Efect
Proiectul contribuie la
imbunatatirea calitatii aerului si
apelor si solului precum si la
conservarea biodiversitatii

Este impiedicata disparitia

vietuitoarelor acvatice, care
populeaza apele

Efectele sociale ale proiectului

Criteriu
Sanatate

Subcriteriu
Mortalitate

Educatie

Educarea
populatiei

Efect
Proiectul imbunatateste calitatea
vietii si poate infuenta prin
aceasta durata de viata a
oamenilor din capitala
Prin impartirea de materiale
informative s-a realizat o
constientizare si o educatie a
populatiei in ceea ce priveste
problemele mediului

Analiza SWOT

10

PUNCTE FORTE

PUNCTE SLABE:

-modernizarea unui traseu-pilot, pentru linia de

autobuz 381, prin amplasarea unor hri integrate
n staiile de de pe traseu;
-realizarea unui raport cu recomandri pentru
implementarea master plan-ului de transport
Bucureti;
-organizarea unui mar cu biciclete de 22
septembrie, Ziua internaional fr maini.
-derularea unei campanii la nivelul autoritilor
publice locale din Bucureti pentru promovarea
msurilor de mbuntire a master planului de
transport actual.
OPORTUNITATI:

-lipsa fondurilor pentru crearea

de culoare unice de deplasare
pentru transportul public
-nerespectarea unui orar de
calatorie.
-Absenta studiilor de fluidizare a
traficului n spatiu si timp pentru
arterele urbane si starea
necorespunzatoare a arterelor
rutiere

-Crearea de culoare unice de deplasare pentru

transportul public;
-Introducerea transportului public de suprafat pe
timp de noapte;
- Introducerea, afisarea si respectarea unui orar de
calatorie.

AMENINTARI:
-Nerespectarea in totalitate a
prevederilor legale in vigoare
privind protectia mediului
-Cresterea numarului de
autovehicule in raport cu numarul
de parcari amenajate
corespunzator
-Amplificarea fenomenului de
poluare atmosferica ca urmare a
intensificrii traficului auto si
neconformarea cu cerintele
standardelor EURO a vehiculelor.

Analiza de mediu
In urma datelor prezentate putem spune ca inainte aplicari acestiu proiect, populatia nu
era informata corespunzator cu referire la dezechilibrele ce au loc in natura datorita
emisilor de gaze ce sunt emanate de masini, deasemena odata cu initierea acestiu proiect
s-a tras un semnal de alarama autoritatilor.Acest proiect a pus in evidenta principalele
efecte negative ce apar datorita traficului infern din Bucuresti atat asupra omului cat si
asupra capitalului natural.
Dupa aplicarea proiectului principalele avantaje au fost informarea populatiei cu referire
la efectele negative ce au loc, modernizarea unui traseu pilot, pentru linia de autobuz 381,
prin amplasarea unor hri integrate n staiile de de pe traseu; realizarea unor instrumente
de promovare a transportului public (autocolante, pliante, mini-documentare difuzate n
autobuzele dotate cu ecran LCD); derularea unei campanii la nivelul autoritilor publice
locale din Bucureti pentru promovarea msurilor de mbuntire a master planului de
transport actual; precum si organizarea unui mar cu biciclete de 22 septembrie, Ziua
internaional fr maini.

11

Concluzii si propuneri
In concluzie imbunatatirea retelei rutiere trebuie studiata in detaliu pentru a determina
necesitatea si impactul acesteia. Reducerea nevoii de transport, utilizarea mai
eficienta a drumurilor existente si alte mici imbunatatiri ar trebui sa constituie o
prioritate fata de investitiile mari in infrastructura de transport rutier. Impactul
retelei rutiere asupra traficului, asupra utilizarii terenului, dar si asupra mediului,
trebuie de asemenea studiat. Trebuie luate in calcul numai proiectele cu rezultate pozitive
trebuie implementate, iar eventualele efecte negative atenuate.
Din punct de vedere al impactului transportului asupra mediului, principala
problema este in prezent zgomotul. Un plan de prevenire a zgomotului bazat pe
harti de zgomot trebuie implementat.Impactul sectorului de transport asupra climei este
cel mai bine ateunat prinschimbarea sistemului de impartire modala. Norme cu privire la
folosirea de combustibili alternativi si de vehicule cu emisii scazute trebuie adoptate
urgent pentru a permite acestora un tratament favorabil.
Siguranta traficului poate fi cel mai usor imbunatatita prin reducerea vitezei
vehiculelor in centrul orasului si in cartierele de locuinte. Mediul de trafic va
trebui recalculat pentru a sprijini deplasarea cu viteze mai sigure.
Crearea de culoare unice pentru transportul public si schimbarea culorii
semaforului la intrarea n intersectii a mijloacelor de transport public trebuie de
asemenea studiat.
Propunerii
Recomandarea principala este aceea de a se trece cat ma rapid la elaborarea unui
plan de msuri care s fie supus dezbaterilor publice si de a implementa
proiectele si masurile aferente infrastructurii rutiere si transportului public intr-un
mod echilibrat, pentru a asigura cresterea nivelului de serviciu si pentru a atrage
mai multi calatori catre transportul public. Se recomand, de asemenea, sa fie
implementate masuri de politici publice in transporturi orientate catre reducerea
utilizrii autoturismului si a oferi n acelasi timp servicii mai bune de transport
public. Efectul implementarii scenariilor confirm aceast recomandare ca fiind
principal.
Soluti propuse:
1. Crearea de culoare unice de deplasare pentru transportul public.
Principalul beneficiu pe care l va genera acest proiect este c va reduce
congestionarea traficului. Totodata va oferi pasagerilor timpi de cltorie
mbunatatiti, asigurnd servicii de transport public de suprafata cat mai atractive.
Un alt cstig l reprezint reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser din
sectorul de transport public, atenuandu-se astfel impactul asupra mediului prin
faptul ca parcurgerea traseului cu o viteza constanta, fara a accelera excesiv
sau a tura motorul autovehiculului, mentine un nivel scazut al emisiilor.

12

2. Introducerea transportului public de suprafat pe timp de noapte.

.Bucurestiul are, ca orice capitala europeana, o nevoie de mobilitate urbana pe timp de
noapte, dar spre deosebire de alte capitale, aici nu exista o oferta de
transport public pe timp de noapte. Introducerea unor mijloace de transport
public de suprafata cu o frecventa de succedare de minim 30 de minute si
afisarea unui orar de calatorie pe timp de noapte poate aduce beneficii
importante, financiare dar si de imagine, ce vor genera n timp o crestere a
fluxului de calatori n mijloacele de transport public cu costuri mai scazute pentru
utilizatori decat daca acestia s-ar deplasa dintr-un punct n altul al orasului cu
taxiul sau autoturismul personal.
.3. Introducerea, afisarea si respectarea unui orar de calatorie.
Introducerea unui orar de calatorie care sa fie respectat mpreuna cu transportul
n comun pe timp de noapte reprezinta cea mai usoara modalitate de corelare
a unor masuri/proiecte care, cu un cost scazut, pot avea un impact major
generand o crestere a utilizarii transportului public.
Afisarea orarului de calatorie n toate statiile duce la educarea publicului
calator, acesta avand posibilitatea de a-si estima timpul necesar pentru a
parcurge traseul ales fara sa mai creeze aglomeratie n statii.
4. Introducerea unei linii telefonice de informare asupra serviciilor de transport
n comun.
5. Suplimentarea numrului de mijloace de transport n comun pe liniile
aglomerate, la orele de vrf.
O suplimentare a numarului de mijloace de transport n comun prin redistribuirea
lor de pe traseele cu un volum mai mic de calatori catre cele suprasaturate poate
duce la evitarea aglomeratiei, acest lucru atragand mai multi calatori, schimband
orientarea lor de la utilizarea autoturismelor personale catre transportul public si
diminuand astfel cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera.
6. Intreprinderea demersurilor necesare pentru nfiintarea Autoritatii
Metropolitane de Transport.
Crearea unei astfel de autoritati, prima de acest gen nfiintata n Romania, poate
fi considerata o masura pilot ce va aduce numeroase beneficii. Prin nfiintarea
Autoritatii Metropolitane de Transport se va putea coordona mult mai eficient
activitatea de transport public din Bucuresti si zonele limitrofe, va duce la
elaborarea unei strategii integrate bazata pe principiul intermodalitatii si va fi
baza de plecare pentru constituirea de noi autoritati de acest gen in celelalte
mari orase din tara.

13

BIBLIOGRAFIE:
http://terraiii.ngo.ro

14