ULEIURI MINERALE

Uleiurile minerale se obtin prin distilarea n vid a pacurei. Ele sunt constituite din
hidrocarburi cu masa moleculara ntre 300 si 1000. Compozitia unui ulei mineral este
determinata de caracteristicile pe care urmarim sa le obtinem, n functie de cerintele pe
care acel ulei trebuie sa le satisfaca si de cost. Uleiurile minerale contin unul sau mai
multe tipuri de uleiuri de baza, care pot fi parafinice, naftenice sau aromatice, n functie
de caracterul predominant.
Proprietati generale ale uleiurilor
1. Densitate
Densitatea uleiurilor minerale scade cu cresterea continutului de hidrogen din
hidrocarburile componente. De aceea, uleiurile parafinice au densitati mai mici decat cele
naftenice care la rindul lor au densitati inferioare uleiurilor aromatice.
Pentru uleiurile de aceeasi natura chimica, densitatea creste cu cresterea
viscozitatii.
Densitatea uleiurilor minerale, scade cu cresterea temperaturii.
2. Temperatura de inflamabilitate
Temperatura de inflamabilitate apreciaza volatilitatea uleiului, valoarea ei fiind
mai joasa la un continut ridicat de hidrocarburi usoare. Temperatura de inflamabilitate
creste cu marirea viscozitatii uleiului, iar la aceeasi viscozitate este mai mare n cazul
uleiurilor parafinice comparativ cu uleiurile aromatice.
Temperatura de inflamabilitate a uleiurilor minerale se determina cu aparatul cu
vas nchis Penski-Martens, cu aparatul cu vas deschis tip Marcusson sau cu aparatul cu
creuzet deschis Cleveland.
Pentru a se evita atingerea temperaturii de inflamabilitate a uleiurilor lubrifiante
n timpul depozitarii sau n timpul exploatarii, specificatiile tehnice impun o valoare
minima a acesteia.
3. Proprietatile antiuzura si capacitatea de ungere
Proprietatile antiuzura caracterizeaza comportarea lubrifiantului in motor sub
sarcina si capacitatea de a preveni diferitele forme de uzura: abraziva, la oboseala si la
adeziune, cu cele doua aspecte adeziune locala si gripaj.
uzura abraziva este produsa de prezenta unor particule dure ntre suprafetele n frecare
sau de asperitatile mai dure ale uneia din suprafetele in contact.
uzura la oboseala se produce sub actiunea solicitarilor ciclice ale suprafetelor n frecare
si este nsotita de deformatii plastice a particulelor din stratul superficial si de fisuri.
uzura de adeziune se produce prin sudarea si ruperea puntilor de sudura ntre
microzonele metalice n contact.
Proprietatile de ungere ale lubrifiantiuir lichizi sunt determinate de onctuozitate si
de viscozitate.
Onctuozitatea reprezinta capacitatea uleiului de a forma o pelicula rezistenta si
continua care sa mpiedice contactul direct al microasperitati, eliminind astfel frecarea
uscata. Formarea peliculei este rezultatul unor procese complexe de umectare si aderare a

moleculelor de lubrifiant la suprafata metalului. Cnd tensiunea superficiala a uleiului

este prea mare, el ramine pe suprafata metalului sub forma de picaturi si nu uda suprafata.
Cu cat tensiunea superficiala este mai mica, cu att pelicula de ulei se formeaza

mai usor. Aderenta filmului de ulei pe suprafetele metalice este datorata fortelor Van der
Waals care se stabilesc ntre metal si moleculele lubrifiantului polare sau cu polaritati
induse sub actiunea cmpului electric de la suprafata metalului. Concomitent cu adsorbtia
fizica este posibil un proces de chemosorbtie care consta n formarea de legaturi
puternice ntre metal si moleculele de lubrifiant ceea ce implica participarea electronilor
mobili din reteaua metalica, care migreaza spre suprafata.
Viscozitatea reprezinta una din cele mai importante proprietati ale uleiurilor
minerale, deoarece conditioneaza pornirea motorului la temperaturi joase, curgerea

lubrifiantului spre suprafetele metalice n frecare, consumul de energie prin frecare,

intensitatea uzurii si durata de exploatare a motorului.
Pentru realizarea uzurii minime este necesar sa se ia in considerare viscozitatea
uleiului, n functie de sarcina si de viteza de deplasare a suprafetelor metalice.
Viscozitatea minima necesara formarii peliculei fluide intre suprafetele n frecare,
capabila sa preia ncarcarea acestora se poate calcula cunoscnd turatia, sarcina si
dimensiunile lagarului. La alegerea uleiului cu viscozitate optima este necesar sa se tina
seama de urmatoarele aspecte. Cu cat viscozitatea uleiului este mai mare, cu att va
rezista mai bine la sarcinile mari. De asemenea, cu cat uleiul este mai fluid, dar cu
viscozitate suficienta pentru a asigura rezistenta necesara la solicitarile mecanice, cu atit
va creste mai mult randamentul mecanic al motorului, prin scaderea pierderilor de putere
prin frecare.
La alegerea lubrifiantilor pentru motoarele de aviatie este necesar sa se tina seama
de domeniul larg de temperaturi la care este supus uleiul n timpul functionarii : regim
termic nalt n motor si temperaturi joase din rezervor n timpul stationarii la sol sau in
zborul la altitudini mari, care impun o panta mica a curbei viscozitate-temperatura. La
temperaturi joase, uleiul trebuie sa fie suficient de fluid pentru a nu se ngreuna sau
ntrerupe circulatia prin sistemul de ungere, iar la temperaturi mari trebuie sa aibe o
viscozitate suficient de mare pentru a permite mentinerea peliculei fluide ntre piesele n
miscare.
4. Temperatura de congelare
Comportarea uleiurilor la temperaturi joase este determinata de prezenta unor
hidrocarburi parafinice si aromatice policiclice care se separa sub forma de cristale. La
temperaturi obisnuite, aceste hidrocarburi se gasesc dizolvate n ulei. Cristalele
hidrocarburilor parafinice (parafina si cerezina) separate prin racire alcatuiesc o retea
spatiala care incorporeaza uleiul n interiorul ei. Aparitia fazei solide este nsotita de
tulburarea uleiului parafinic. Prezenta retelei cristaline influenteaza defavorabil curgerea
uleiului n sistemul de ungere.
Peste temperatura de tulburare, uleiurile parafinice se comporta ca lichide
newtoniene. Sub temperatura de tulburare si la un gradient de viteza ridicat comportarea
uleiului parafinos devine nenewtoniana.
Continuind racirea, uleiul si pierde mobilitatea si nceteaza sa curga.
temperatura de congelare este temperatura cea mai nalta la care uleiul lubrifiant

supus racirii, n conditii determinate practic nceteaza sa mai curga sub actiunea
gravitatiei.
punctul de curgere este temperatura cea mai joasa la care uleiul lubrifiant si
mentine proprietatea de a curge cnd este racit si examinat in conditii specificate. Datorita
conditiilor diferite de testare, ntre punctul de curgere si temperatura de congelare exista o
diferenta de 1-2C.
Comportarea uleiurilor minerale la temperaturi joase depinde de structura
hidrocarburilor componente. Dintre hidrocarburi, cele mai joase temperaturi de
cristalizare corespund naftenelor puternic ramificate si asimetrice.
Uleiuri sintetice
Conditiile speciale de exploatare ale turbomotoarelor de aviatie au impus folosirea
lubrifiantilor sintetici cu performante superioare celor minerali. Primele uleiuri lubrifiante
obtinute prin sinteza, folosite n Germania n timpul celui de al doilea razboi mondial
erau concentrate obtinute prin polimerizarea olefinelor, cu diesteri. Ele se caracterizau
prin proprietati reologice bune, dar prin stabilitate termooxi-dativa redusa.
n perioada urmatoare pina n anii 19641965 s-au testat un mare numar de
esteri cu diferite structuri, care sa combine stabilitatea termica nalta cu caracteristicile
viscozitate-temperatura bune, temperatura de congelare joasa si temperatura de
inf[amabilitate cat mai ridicata. Pentru ungerea turboreactoarelor de aviatie se foloseau
uleiuri pe baza de esteri ai acizilor dicarboxilici (asa-numitele uleiuri diesterice), esteri ai
polietilen glicolului cu acizi monocarboxilici si ntr-o masura redusa esterii alcoolului
neopentilic.
Progresul din domeniul constructiei de turbomotoare din ultimele doua decenii si
trecerea la viteze supersonice, de zbor au impus nlocuirea aproape totala a uleiurilor
minerale cu cele sintetice si a impulsionat crearea, de noi sorturi de uleiuri sintetice.
Un bun lubrifiant pentru turbomotoarele actuale trebuie sa aiba proprietati de
ungere superioare, ntr-un domeniu larg de temperatura, sa fie rezistent la degradarea
mecano-chimica, termica si oxidativa, sa aiba caracteristici viscozitate-temperatura bune
si temperatura de congelare joasa, volatilitate redusa la temperaturi nalte si o temperatura
de inflamabilitate ridicata, sa nu corodeze metalele si sa nu interactioneze cu materialele
nemetalice (elastomeri si plastomeri).
Dezvoltarea fara precedent a industriei chimice de sinteza a permis aparitia unei
game largi de uleiuri sintetice apartinnd diferitelor clase iln compusi organici inclusiv
macromoleculari. In aviatia contemporana, locul principal revine uleiurilor pe baza de
esteri cu structura .Complexa si amestecurilor de esteri.
- Uleiuri esterice
- Uleiuri pe baza altor compusi organici (polialchilen glicoli, poliesteri fluorurati,
polisiloxani.

Ungerea motoarelor cu piston de aviatie prezinta urmatoarele particularitati

determinate de conditiile de. functionare si de caracteristicile constructive ale motorului
1. n timpul exploatarii, lubrifiantul trebuie sa faca fata unor conditii deosebit de
grele. El este supus unor solicitari mecanice mari. Nivelul termic al lubrifiantului din
sistemul de ungere este ridicat datorita temperaturilor nalte ale unor organe ale
motorului, cu care vine n contact.

2. n motorul cu piston, lubrifiantul vine n contact eu gazele fierbinti de ardere

care contin oxigen. Acesta intensifica procesul de oxidare a lubrifiantului care conduce la
formarea de calamina, de lacuri si la alterarea uleiului n carter.
Din aceste considerente rezulta cerintele severe privitoare la stabilitatea
termooxidativa a lubrifiantilor pentru motoarele cu piston de aviatie.
3. Consumul de ulei poate fi nejustificat de mare datorita pierderilor prin
neetanseitate sau prin sistemul de aerare si prin pierderile datorate arderii lubrifiantului n
camera de combustie unde patrunde prin fenomenul de pompaj al segmentului.
Pierderile de lubrifiant sunt conditionate nu numai de starea motorului dar si de
caracteristicile fizico-chimice ale lubrifiantului si n primul rnd de volatilitatea si
viscozitatea lui.
4. La sol, n climatul nordic sau in anotimpul rece si la altitudini mari de zbor,
temperatura lubrifiantului n rezervor scade. Aceasta impune valori joase pentru
temperatura de congelare si o variatie mica a viscozitatii cu temperatura, avlnd in vedere
temperaturile extreme la care este supus lubrifiantul lichid in exploatare.

Ungerea turbomoloarelor de aviatie, prezinta urmatoarele particularitati care

decurg din caracteristicile constructive ale motorului si din conditiile de zbor :
1. In lagarele cu rostogolire care echipeaza n majoritate turbo-motoarele actuale
de aviatie se realizeaza coeficienti de frecare mai mari decat n lagarele de alunecare din
motoarele cu piston. Totusi, ungerea lagarelor si in special a angrenajelor ridica probleme dificile
legate de solicitarile de forfecare si de comprimare foarte mari la care sunt supusepeliculele de
lubrifiant n special la decolare si la schimbarile de regim. Cele maisolicitate sunt reductoarele
elicei de la avioanele turbopropulsoare.
Deoarece dezvoltarea turbomotoarelor de aviatie implica solicitari din ce n cmai mari, atentia
specialistilor s-a ndreptat spre noi solutii de ungere si noi tipuri delubrifianti capabili sa suporte
sarcinile ridicate, cu uzura minima.
2. Unul din criteriile de baza pentru selectarea lubrifiantilor pentru turbomotoarceste mentinerea
capacitatii de ungere n domeniul temperaturilor extreme de la -50C la
150 -200C (sau mai mari n cazul avioanelor supersonice) si mentinerea caracteristicilorde
curgere n domeniul temperaturilor joase.
3. Solicitarile termice ale lubrifiantului din sistemul de ungere al turbomotoruluisunt foarte
mari datorita temperaturilor ridicate ale organelor motorului cu carevine n contact.
Nivelul termie al turbomotorului creste cu viteza de zbor asa cum rezulta din urmatoareledate.
experimentale :