Studiul privind sudarea prin difuzie a aluminiului cu cupru

folosind metoda ECAE

Metoda de productie a barelor bimetalice, folosind procedeul ECAE a fost
introdus inainte de cercettori, dar nu a fost facuta nici o incercare la diferite temperaturi
si perioade de timp pentru a vedea efectul in urma sudarii prin difuzie intre suprafe ele de
mbinare. n studiul de fata aluminiul este nvelit de cupru, supus metodei ECAE la
temperatura camerei si ulterior la o presiune constanta prin metoda ECAE,( la diferite
temperaturi si timpii ocupai pentru un produs sudat prin difuzie intre miezul de aluminiu
si invelisul de cupru. Rezistenta sudurii imbinarilor o fost incercata la forfecare pe baza
rezultatelor sudarii la temperatura de 200 C timpul de mentinere de 60-80 de minute, de
unde a rezultat cea mai mare rezisten la forfecare.
Introducere
Barele bimetalice au avantajul ca nu sunt realizate dintr-un singur material. Barele
au miez de aluminiu si sunt acoperite cu cupru . Aceste materiale sunt utilizate pe scara
larga in transportul energiei electrice si in unele aplicatii aerospatiale. S-a dovedit ca in
comparatie cu bara de Cu, bara bimetalica este cu 40-60 % mai usoara si cu 30-40% mai
ieftina. Procesul ECAE este un procedeu de formare cu multe avantaje, are precizia
dimensionala, rezistenta mare la forfecare, forma simpla a matriei, i starea general de
deformare la compresiune care caracterizeaz procesul ECAE.
ECAE este o tehnic de deformare plastic sever iniial dezvoltat de Segal
(1995). n ultimul deceniu, aceasta tehnica a atras mult atenie ca o metod de a produce
materiale cu granulatie ultra fina.
Tehnologia modern de fabricare necesit un proces de sudare la temperaturi joase
i presiuni sczute pentru a evita transformri de faz nedorite i deformri mari pentru
materialele moderne. n multe situaii, un metal i nemetal trebuie s fie legate mpreun.
Sudarea prin difuzie este proces n care dou suprafee potrivite sunt meninute mpreun
la o temperatur ridicat sub temperatura de topire a materialelor sub o presiune sczut,
care nu cauzeaz o deformare plastic macroscopica n materialele pentru un timp
necesar pentru a forma o legtur metalurgic ntre materialele.

Deoarece ECAE este o metod de reducere a dimensiunii grauntilor,combinnd

aceast metod cu sudarea prin difuzie ar fi o mare provocare. Prin urmare, scopul
prezentei studiu este de a introduce o alt nou cerere a procesului de ECAE care este
producia de difuzie sudare Al / Cu bare bimetalice.

Materiale i proceduri experimentale

Materiale
Probele sub forma cilindrica au fost taiate si prelucrate sub forma unei placi de
aluminiu (A1100) la o grosime de 40mm i o bara de cupru (cupru pur comercial) cu un
diametrul de 16 mm.
2.2. Specificaiile matritei ECAE
Matrita ECAE utilizata n acest studiu a fost o matri format din dou canale
egale la un diametru de 14,8 mm care se intersecteaz sub un unghi de 120 i un col
curbat exterioar de 0 .
2.3.Experiment
Suprafeele de imbinare a invelisului de Cu si a barei de Al au fost prelucrate prin
slefuireconventionala, urmata de o lustruire cu un diamant de 1 pm.
Ulterior, probele au fost curate n aceton i uscate cu aer comprimat. Intervalul
de timp dintre pregtirea de suprafa i testul ECAE a durat mai pu in de 2 min, pentru a
evita formarea unui strat de oxid gros i continuu pe suprafeele de mbinare.
ECAE a fost realizata folosind o pres hidraulic cu o capacitate de 100 tone. In
timpul presrii ca lubrifiant s-a folosit MoS2. Dupa presare, procesul ECAE a fost oprit la
2/3 din lungimea probei, i ulterior proba a fost nclzita pn la o temperatur ridicat cu
ajutorul unui cuptor. n final, ntregul proces a fost temporizat pentru a realiza o legtur
de difuzie la suprafeele de mbinare ale miezului de aluminiu i a invelisului de cupru.
Testul a fost repetat pentru diferite temperaturi.

Pentru a examina calitatea mbinrii dintre straturile barei bimetalice, testele de

rezisten la forfecare au fost realizate pe piese bimetalice ECAE folosind proba i un
aspect similar cu cel descris anterior. Trei eantioane din fiecare stare au fost testate, iar
valoarea medie a fost raportata.
Rezultate i discuii
3.1. Rezistena imbinarii la forfecare
Figura. 1 reprezint proba supusa la 200 C i timp de 100 de minute unde au fost
ecexutate 30 de mbinri folosind diferite combinaii de temperatur de lipire i la diferite
timpi de meninere.

Fig.1: Produsul imbinat si rezistenta la forfecare a probei.

Toate probele au fost supuse la temperaturi de 100 C ,125 C, 150 C, 175 C
i durata de mentinere a fost de 100 min, 60 min.,in care nu au fost nregistrate nicio
lipire ntre suprafeele de mbinare. Acest lucru sa datorat din cauza temperaturii prea
mici pentru a provoca difuzia atomilor.

Fig.2: Dependenta rezistentei de forfecare asupra timpului de mentinere la o

temperatura constanta de sudare.
Figura 2 reprezinta rezistena la forfecare la o temperatur constant de sudare in
functie de durata de timp. Dup cum se poate vedea din figura 2, rezistenta la forfecare
crete cu creterea timpului de exploataie i acest lucru se datoreaz creterii duratei de
timp.
Cu toate acestea, dup o anumit or care depinde de temperatura de sudare (60
min pentru o temperatura de sudare la 200 C i 225 C), degradarea are tendin
cresctoare in care se observ dup o perioad scurt de timp, valorile de rezisten de
forfecare rmne constant cu creterea timpului de exploataie.

Este

bine

cunoscut

faptul c starea suprafaei care urmeaz s fie sudata prin difuzie joac un rol vital n
stabilirea timpului de sudare minim necesar i integritatea legturii finale. Este evident c
timpul de sudare poate fi scurtat foarte mult prin mbuntirea calitatii suprafetei.

Fig.3: Dependenta rezistentei la forfecare asupra temperaturii de sudare la un timp de

mentinere constant.

Figura 3 prezint o diagrama ,variatia rezistenei la forfecare in functie de durata

de timp. Referitor la diagrama, aa cum este de ateptat, fora de legtur crete odat cu
creterea temperaturii de sudare ntr-o constant timp de meninere.
Este evident n diagrama de mai sus c la o temperatur de sudare de 200 C , la 60-80
de minute, duce la cea mai mare valoare a rezistenei la forfecare.
4.Concluzii
In aceasta cercetare, barele de aluminiu invelite in Cu au fost supuse metodei
ECAE la temperatura camerei, la o presiune constant ECAE, sudate prin difuzie la
diferite temperaturi i durate de timpi. Calitatea sudurii a fost verificat prin testarea
rezistenei la forfecare. Urmtoarele concluzii pot fi derivate din rezultatele obinute:
1.Temperatura de sudare de 200 C i timpul de meninere de 60-80 min a dat cea mai
mare valoare a rezistenei la forfecare.
2. La o temperatur constant rezistena imbinarii crete cu creterea timpului de
mentinere. Dar, dup o perioad scurt de timp valorile de rezistenei la forfecare rmn
constante cu creterea n continuare a timpului de mentinere.
3. Temperatura are un efect dublu asupra rezistenei imbinarii. La un timp de mentinere
constant, fora de legtur crete cu creterea temperaturii de sudare, dar pe de alt parte,
prin creterea temperaturii i creterea compuilor intermetalici se accelereaza formarea
unui strat de oxid care se poate slbi performana sudurii.