Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cultura saraciei
Cultura saraciei este un ansamblu de valori, credinte, atitudini si norme
sociale care perpetueaza saracia si degradarea unui grup social. In Romania
exista mai multe comunitati care aplica acest model. Una dintre trasaturile
definitorii ale membrilor acestora este pasivitatea si neimplicarea in problemele
comunitatii. Oamenii se preocupa de propriile probleme intr-un stil paternalist
iar principiul de baza este sa moara si capra vecinului. Ei asteapta sa vina
cineva sa le rezolve problemele si profita intens de orice ajutor social venit din
partea statului.
Daca e sa analizam din acest punct de vedere comunitatea rroma ajungem
la concluzia ca se pot face unele diferentieri. Exista familii numeroase foarte
sarace care traiesc din practicarea unor meserii traditionale precum si familii
sanatos integrate in societate. Exista si elemente infractionale din cauza carora
imaginea comunitatii din care fac parte se deterioreaza treptat. In 2003 s-a facut
chiar un studiu de catre Roma News despre felul in care aceasta comunitate si
elementele sale infractionale au fost reflectate in presa romaneasca centrala.
S-au strans opiniile jurnalistilor despre rromi din 3 puncte de vedere:
opinii pozitive, opinii neutre, opinii negative. Concluzia este ca opiniile pozitive
aproape ca nu exista. Predomina opiniile negative, iar cele neutre sunt abordate
doar din respect pentru cititorii respectivelor ziare nu neaparat pentru
comunitatea rroma.
Revenind la nuantarea de mai sus, exista o patura sociala, relativ putin
numeroasa, in interiorul comunitatii rrome care este formata din proaspat
imbogatiti. Imaginea despre acestia este neclara fiind suspectati de ilegalitati
desi unii poate ca au ceea ce au prin munca cinstita. Dincolo de faptul ca exista
o teama de initiative comunitare si o lipsa de implicare civica exista o multime
de tensiuni si conflicte. Acestea din urma ii fac pe cei care nu sunt membrii ai
comunitatii rrome sa-i perceapa ca pe niste elemente care tulbura linistea publica
si incalca legea.
Vina pentru existenta acestei situatii o purtam cu totii. Poate ca unii rromi
incalca intr-adevar legea, dar membrii altor comunitati generalizeaza acest lucru.
Oameni cinstiti se trezesc amestecati cu infractorii si de aici se ajunge la
frustrari care pot genera probleme sociale grave. Cred ca pana acum nu e vreun
roman care sa nu se multumeasca cu ceea ce i se spune despre rromi, unul care
sa vrea sa stie ce se intampla cu adevarat. Pana la urma noi toti aplicam acelasi
model al neimplicarii sociale si sansele noastre la o viata cu adevarat mai buna
scad cu fiecare zi in care nu intelegem cine suntem si ce facem.
In Romania prin nimic un roman simplu nu este mai avantajat fata de un
rrom. Este si el tot atat de sarac si tot atat de lipsit de drepturi si posibilitati de a
trai civilizat ca si acesta din urma. Deci noi toti suferim de aceeasi boala care
vine din sistemul social si abia apoi din modul individual in care ne raportam la
realitate.
saraciei.
Ocuparea si educatia reprezinta factorii determinanti ai saraciei
indiferent de mediul de rezidenta sau de tipul de saracie. Ca atare, orice
strategie anti-saracie trebuie sa se concentreze pe dezvoltarea si diversificarea
pietei fortei de munca, pe facilitarea accesului pe piata muncii a grupurilor
defavorizate, precum si pe imbunatatirea situatiei invatamantului in Romania.
Pentru saracia extrema, multidimensionala, asociata cu excluziunea sociala,
solutiile nu sunt inca clare. Acest tip de saracie, caracteristic mediului urban,
reprezinta o stare de deprivari multiple, care necesita interventie din exterior. Si
acest tip de saracie este influentat direct de lipsa unui loc de munca si a unui
venit stabil, la care se adauga, insa, problema lipsei de locuinte pentru orasenii
cu venituri reduse, absenta sau insuficienta locuintelor sociale si dezinteresul
autoritatilor locale in aceasta privinta, problema costurilor utilitatilor publice,
problema concentrarii orasenilor celor mai saraci in zone segregate teritorial si
social, precum si alti factori sociali si psihologici care duc la degradarea
constanta a calitatii vietii populatiei sarace din aceste zone din mediul urban.
Pentru ca saracia este concentrata la nivelul anumitor de grupuri de
populatie si este concentrata teritorial, politicile si programele anti-saracie
promovate la nivel national oricat de bine tintite si de eficiente ar fi nu pot
rezolva problema in absenta unui suport consistent de programe si proiecte
dezvoltate la nivel local. Asumarea saraciei ca problema locala prioritara de
catre autoritatile locale este deci esentiala. Nevoia de identificare la nivel local a
grupurilor sarace, a grupurilor vulnerabile, a grupurilor defavorizate, precum si a
zonelor de concentrare a saraciei este primul pas de recunoastere oficiala si de
dimensionare a problemei. Monitorizarea tuturor acestor grupuri si zone,
dezvoltarea de politici municipale adaptate la conditiile locului, pe baza unor
strategii locale anti-saracie, precum si dezvoltarea unor mecanisme de
mobilizare a comunitatilor si resurselor locale reprezinta singurele cai de actiune
care ar putea mari ritmul de reducere a saraciei intr-un mod sustenabil.
Evolutia saraciei din Romania a fost invers proportionala cu evolutia
generala a economiei. Astfel, cresterea economica incepand cu 2000 a
determinat o scadere semnificativa a numarului si ponderii persoanelor in
saracie totala, de la 36% la 29% din populatia totala.
Studiile privind noua saracie arata ca in Romania, ca si in tarile
dezvoltate, noua saracie este asociata cu fragilizarea relatiilor de familie si
slabirea coeziunii sociale, ne-participare si marginalizare sociala, cultura de
cartier, tendinte de etnicizare si de concentrare a saracilor in zone segregate
Surse :
- http://www.creeaza.com/referate/psihologiepsihiatrie/sociologie/SARACIE-URBANA-SI-SARACIE-RURA648.php
- http://profitpentruoameni.ro/wp-content/uploads/2013/05/01-ROMANIAGHETOURILOR-URBANE_SPATIUL-PREDILECT-DECONCENTRARE-A-ASISTATILOR-SOCIALI.pdf
- http://www.ugb.ro/Juridica/Issue1RO/1_Crima_si_criminalitateaNitaRO.p
df
- http://acum.tv/articol/3531/