Curs nr. 2.

Costurile creditului

CURS NR. 2

COSTURILE CREDITULUI
1. Dobanda
1.1. Dobanda - acceptiuni generale
Dobanda in sens larg este surplusul ce revine proprietarului oricarui capital utilizat in
conditii normale. Dobanda este pretul platit pentru factorul de productie capital.
In sens restrans, dobanda reprezinta excedentul ce revine proprietarului capitalului
dat cu imprumut, din remuneratia proprietarului capitalului imprumutat ca rasplata pentru
cedarea dreptului de folosinta a numerarului pe un timp determinat. Dobanda este asadar
venitul adus creditorului, incasat de la debitor si platit de acesta din urma pentru utilizarea
unei sume de bani pe o perioada determinata.
Asupra dobanzii si rolului acesteia s-au formulat, in cadrul economiei de piata, mai
multe acceptiunii, astfel:
conceptul clasic (David Ricardo, Alfred Marshall). Abordeaza dobanda ca
fiind reglementata de rata profitului ce se poate obtine prin folosirea capitalului
sau ca pret care trebuie platit pentru folosirea capitalului, pret stabilit ca
echilibru intre cererea globala de capital si stocul de capital oferit pe piata.
conceptul neoclasic (Irving Fischer). Defineste dobanda ca reprezentand
pretul banilor in momentul actual exprimat in banii de maine.
conceptul Keynesist.. Defineste dobanda ca o recompensa pentru
renuntarea la lichiditati pe o anumita perioada de timp. Potrivit aceleeasi
conceptii, rata dobanzii poate fi un instrument de influentare a volumului de
investitii si de combatere a recesiunii si somajului.
Dobanda ca pret al capitalului imprumutat poate fi analizata atat ca marime absoluta
cat si in marime relativa (sub forma de rata procentuala). Rata dobanzii sau marimea
relativa a dobanzii este raportul procentual intre masa dobanzii (anuale) si capitalul utilizat.
Ea poate fi considerata pretul platit pentru folosirea sumei de 100 de unitati monetare pe
termen de un an.
Rata dobanzii este o marime variabila in timp. Nivelul si dinamica ei sunt rezultatul
actiunii concomitente, convergente si contradictorii, a mai multor factori generali si specifici,
cu influente directe sau indirecte cum sunt: rata profitului, raportul dintre cererea si oferta de
capital de imprumut, riscul pentru cel ce acorda capital de imprumut, inflatia, durata
creditului, politica guvernului.
Rata dobanzii este in stransa legatura cu rata profitului, trebuind sa fie mai
mica decat aceasta. In caz contrar, intreprinzatorii nu vor angaja credite
deoarece, din valorificarea lor prin investitii, ar trebui sa consume intregul
profit sau chiar mai mult pentru a plati dobanda, ceea ce ar face nerentabila
activitatea lor.
Cererea
si oferta de capital de imprumut este un factor cu actiune ampla si

directa asupra ratei dobanzii. Daca presupunem ca avem situatia unei piete
1
cu concurenta perfecta , cresterea cererii de capital atarge o ridicare a ratei
dobanzii si invers; nivelul dobanzii, in urma confruntarii cererii si ofertei de
capital este dat de punctul de intersectie dintre curba cererii si ofertei de

Acest model descrie o form ipotetic a pieei n care nici un productor sau consumator nu are puterea de a
influena preurile de pe pia.
1

capital de imprumut. Punctul de intersectie unde cererea este egala cu oferta

determina dobanda de echilibru.
Riscul pentru cel ce acorda capitalul de imprumut este un alt factor care
influenteaza nivelul dobanzii. Cu cat posibilitatea returnarii capitalului de
imprumut este mai mare, cu atat riscul este mai mic si rata dobanzii mai
redusa. Dimpotriva, cu cat riscul este mai mare, cu atat si dobanda este mai
ridicata.
Inflatia, de regula, determina majorarea ratei dobanzii, in vederea
compensarii reducerii puterii de cumparare a banilor. Inflatia insa poate duce
si la sporirea ofertei capitalului de imprumut, avand in acest caz ca efect
tendinta de scadere a ratei dobanzii.
Politica guvernului poate influenta intr-un sens sau altul evolutia ratei
dobanzii. Atunci cand pe piata capitalului de imprumut se manifesta puternic
factorii care actioneaza in directia cresterii ratei dobanzii, guvernul poate
interveni in sensul stoparii acestui proces, stabilind un plafon maxim al ratei
dobanzii. Efectele pot fi insa contradictorii. Solicitantii de credite isi vor spori
cererile in conditiile unei dobanzi mai reduse, ofertantii insa care se vad
descurajati de reducerea ratei dobanzii vor micsora oferta de credit, ceea ce
se va concretiza intr-o cerere de credite de imprumut nesatisfacuta, in
conditiile in care exista disponibilitati banesti in economie.
Rata dobanzii depinde si de conjunctura economica. In perioadele de
relansare economica, pentru stimularea investitiilor, rata dobanzii scade, in
timp ce in perioade de recesiune aceasta creste.

Dobanda are un rol important in mecanismul de functionare a economiei, indeplinind

urmatoarele functii:
influenteaza repartizarea factorilor de productie, orientandu-l catre destinatiile
care asigura folosirea lor cea mai eficienta
parghie de stimulare atat a populatiei, cat si a firmelor in economisirea unei
parti din venituri
modalitatea de a asigura bancilor recuperarea cheltuielilor efectuate si
realizarea unui profit normal
parghie de redistribuire a venitului. Dobanda este o parghie economica
deosebit de importanta folosita de stat sau de diferite grupuri in orientarea
activitatii economice.

1.2. Formele dobanzii

Diversitatea activitatii economice, precum si tipologia creditorilor si debitorilor
antreneaza diferite forme ale dobanzii. Exista mai multe criterii in functie de care se face
analiza tipurilor de dobanzi.
1.2.1. Formele dobanzii in sens larg
Sensul larg al dobanzii decurge din intelgerea functiilor specifice ale intreprinzatorului
comparativ cu cele ale proprietarului de capital banesc (profit versus dobanda).
Formele dobanzii in sens larg sunt, de regula, urmatoarele:
dobanda pe piata monetara se aplica imprumuturilor pe termen scurt,
imprumuturilor contractate intre banci (intre bancile comerciale si banca de
emisiune)
2
dobanda de referinta (dobanda de politica monetara) . Dobanda de
referinta a BNR se calculeaza ca medie, ponderata cu volumul tranzactiilor,

2 Nivelul dobanzii de referinta a BNR se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, prin grija BNR.
Prin
Circulara BNR nr. 3/2002 (Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 100 din 05.02.2002), BNR a stabilit ca,

intre dobanda la depozitele atrase de BNR si vanzarile reversibile de titluri de

stat efectuate de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face anuntul.
3
dobanda perceputa la operatiunile de scontare a efectelor de comert
taxa de scont comerciala (taxa privata a scontului). Aceasta taxa este
dobanda la care bancile comerciale sconteaza cambiile prezentate de
intreprinzatori, si la care se acorda credite acestora.
In conditii normale, rata dobanzii perceputa de banca centrala este mai mica
decat rata dobanzii incasate de bancile comerciale. Prin manevrarea dobanzii
de referinta, banca centrala poate actiona asupra volumului creditelor in
economie, asupra balantei de plati externe, asupra atragerii de capitaluri
straine.
Reducerea dobanzii de referinta antreneaza o reducere corespunzatoare a
dobanzilor bancare, stimuleaza activitatea productiva si initiativa de a investi.
dobanda aplicata intreprinderilor de catre banci si alte institutii financiare.
Ea consta din dobanda bancara de baza (dobanda de refinantare) plus un
agio, plusul respectiv fiind stabilit in functie de tipul de credit si de situatia
economica a debitorului
dobanda aplicata intre intreprinzatori se refera la dobanda practicata la
vanzarea marfurilor pe datorie (creditul comercial)
dobanzi corelate ca marime pentru remunerarea diferitelor forme de
plasament pe termen scurt si mediu, dobanzi pentru depozitele la vedere si la
termen consituite la banci, la casele de economii
dobanzi pe piata obligatiunilor, tipice pentru plasamentele pe termen lung
dobanda practicata pentru titluri guvernamentale si alte efecte de comert
emise de societati comerciale
4
dividendul sau alte forme de remunerare procentuala pentru actiunile
detinute la societatile pe actiuni.

Alte forme ale dobanzii in functie de nivelul la care se practica se concretizeaza in:
5
dobanda la creditul de licitatie - se determina in cadrul sedintelor de
licitatie, saptamanal, ca urmare a cererii si ofertei de capital. Stabilirea
nivelului minim de pornire a licitatiei revine bancii centrale. Factorii care
influenteaza aceasta dobanda sunt:
o suma obtinuta sub forma de credit
o termenul de rambursare
6
dobanda la creditul lombard este dobanda aferenta creditelor acordate de
banca centrala bancilor comerciale sub forma de refinantare. Se stabileste
zilnic la nivelul bancii centrale, poate fi modificata fara preaviz si se plateste
lunar, in ultima zi a lunii pentru toate creditele aferente lunii respective.
Prezinta cel mai ridicat nivel, cu scopul de a descuraja bancile sa apeleze la
acest tip de credite.
dobanda la rezervele minime obligatorii are un nivel foarte scazut
comparativ cu rata dobanzii pe piata si imbraca atat forma dobanzii bonificate

incepand cu 1 februarie 2002, rata dobanzii de referinta a BNR sa se calculeze lunar, urmand a fi anuntata
public in prima zi lucratoare a fiecarei luni, prin circulare ale BNR
3
Scontarea reprezinta una dintre principalele operatii active ale bancilor comerciale, prin care intreprinzatorul
cedeaza bancii portofoliul de efecte comerciale, in schimbul unei sume de bani, reprezentand valoarea nominala
a cambiilor, diminuata cu un nivel al dobanzii, numit
scont.
4
Dividend - parte din profitul unei companii atribuit fiecrui acionar proporional cu numrul de aciuni
deinute.
5
Creditul de licitatie reprezinta principala forma de refinantare acordata de Banca Nationala a Romaniei
societatilor bancare. Creditul de licitatie se acorda pe o durata de maximum 15 zile calendaristice si este
garantat
cu titluri de stat si cu alte hirtii de valoare acceptate de Banca Nationala a
Romaniei.
6
Creditul lombard (overdraft) este o forma de refinantare cu totul speciala, acordat peste noapte societatilor

bancare pentru asigurarea platilor zilnice ale acestora. Creditul lombard este reprezentat de soldul debitor
inregistrat la inchiderea zilei in contul curent al unei societati bancare, deschis la centrala Bancii Nationale a
Romaniei. Acest sold se transfera automat in contul de credit
lombard.

cat si a unei dobanzi penalizatoare pentru neindeplinirea rezervelor minime

obligatorii.
La data de 31 decembrie 2006, in Romania nivelul ratelor dobanzii se situa la
urmatoarele niveluri:
dobanda de referinta*

8.75%

dobanda la certificate de depozit emise de BNR

7.10%

RMO in lei

20%

RMO in valuta

40%

dobanda bonificata RMO - lei

1.9%

dobanda bonificata RMO - EUR

0.8%

dobanda bonificata RMO - USD

1%

dobanda penalizatoare pentru deficit RMO - lei

21%

dobanda medie active

10.28%

dobanda medie pasive

5.43%

* la 09.02.2007 dobanda de referinta a fost redusa la 8%

1.2.2. Dobanda activa dobanda pasiva. Marja dobanzii.

Din punct de vedere al bancii, se disting:
dobanda bonificata (dobanda pasiva)
dobanda perceputa (dobanda activa).
Dobanda pasiva reprezinta nivelul dobanzii cu care sunt remunerate disponibilitatile
banesti ale celor care si-au constituit depozite bancare. In general, dobanda bonificata este
mai scazuta decat dobanda perceputa la credite.
Factorii care influenteaza nivelul acestei dobanzi sunt:
rata inflatiei
dobanda de referinta
ratele dobanzilor practicate de celelalte banci comerciale.
Dobanda activa exprima dobanda incasata de banci de la clientii care beneficiaza de
creditele acordate.
Factorii de influenta ai acestei dobanzi sunt:
erodarea monetara
nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare
gradul de risc
profitul bancar
rezerva minima obligatorie.
Pentru a intelege mai bine mecanismul dobanzilor la nivelul unei banci, se
exemplifica in cele ce urmeaza principalele posturi bilantiere, precizand care dintre ele
fructifica sau bonifica dobanzi, precum si modul de calcul a dobanzilor active, respectiv
pasive. Creditele si, respectiv, depozitele clientilor nu sunt singurele posturi din bilant care
care presupun calcul de dobanda (activa, respectiv pasiva).
7

O structura simplificata a bilantului unui banci se prezinta astfel :

Pentru analiza dobanzilor, se considera veniturile / cheltuielile cu doibanzilor dintr-o zi bancara.

(RON echivalent)
UTILIZARI
valoare indicator

denumire
indicator
bilantier

valoare
absoluta

%*

RESURSE
VENIT mediu
zilnic

valoare
absoluta

dobanda
8
medie
activa

dobanda
medie

COST mediu
zilnic
%

valoare
absoluta

valoare indicator

denumire
indicator

valoare
absoluta
Resurse
atrase
c.curent
Resurse
atrase
termen
variabil
Resurse
atrase
termen fixe
9
(CD )

Numerar in
Casierie

10,000,000

3%

0%

0.0%

0.3%

1%

600

17%

65,000,000

Plasamente
R.M.O.

80,000,000

21%

4,000

5%

1.8%

9.0%

99%

50,000

53%

200,000,000

Plasamente
Interbancare

50,000,000

13%

6,000

8%

4.3%

1.8%

0%

50

0%

1,000,000

Credite

200,000,000

53%

70,000

88%

12.6%

0.0%

0%

0%

Mijloace
Fixe

30,000,000

8%

0%

0.0%

0.0%

0%

26%

99,000,000

Resurse
Proprii
(Capitaluri)

alte active

10,000,000

3%

0%

0.0%

0.0%

0%

4%

15,000,000

alte pasive

380,000,000

100%

80,000

100%

7.6%

4.8%

100%

50,650

100%

380,000,000

UTILIZARI

Resurse
Interbancare

RESURSE

*pondere in total

UTILIZARI :
Numerar in casierie. Numerarul reprezinta soldul caselor de circulatie al
unitatilor bancii, si care poate fi in lei sau valuta. Este post bilantier de activ
care nu fructifica dobanda.
Plasamente RMO. Reprezinta valoarea rezervelor minime obligatorii
constituite la BNR, in functie de cotele procentuale prevazute in reglementarile
BNR. Venitul acestor plasamente reprezinta dobanda bonificata.
Plasamente interbancare. Reprezinta disponibilitatile si depozitele la alte
banci. Se compun din depozitele colaterale constituite la banci, sumele
inregistrate in conturile de corespondent, plasamentele constituite la alte
banci, titluri de stat. Veniturile acestor posturi sunt reprezentate de: dobanzile
la conturile corespondent, dobanzile la plasamentele consituite la alte banci,
dobanzile la titluri de stat.
Credite. Creditele constituie o sursa importanta de venituri si reprezinta modul
de utilizare eficient a resurselor proprii si resurselor atrase de catre banca, dar
in acelasi timp reprezinta o sursa principala de risc.
Se calculeaza valoarea neta a creditelor (se deduc din total credite nivelul
10
provizioanelor specifice de risc de credit ). Venitul creditelor acordate de
catre banca clientilor sai este reprezentat de dobanda perceputa.
Mijloace fixe. Este un post de activ care nu fructifica dobanda si este
reprezentat din totalul imobilizarilor.
Alte active. Indicatorul cuprinde creantele atasate, titlurile de participare,
debitori diversi, valori de recuperat, cheltuieli inregistrate in avans, decontari
interbancare, etc.
Dobanda activa pentru fiecare post de activ se calculeaza astfel :

Orice referire la dobanda medie implica calculul acesteia prin intermediul mediei ponderate (intre valoarile
absolute ale indicatorilor analizati si dobanzile acestora).
9
CD certificat de depozit
10
Provizioane specifice de risc de credit sunt provizioanele care sunt constituite de catre institutiile de credit in
scopul acoperirii unor pierderi potentiale din credite si plasamente

Dobanda activa =

venit indicator
valoare absoluta indicator

Dobanda activa totala se calculeaza ca medie ponderata intre valorile absolute ale
indicatorilor de activ si dobanzile lor active corespunzatoare.
Rata dobanzii active reprezinta nivelul procentual la care banca da cu imprumut o
suma de bani (venituri).
RESURSE :
Resurse atrase cont curent. Reprezinta resursele atrase, aflate in conturile
curente ale bancii. Indicatorul bonifica dobanda.
Resurse atrase pe termen variabil. Acest indicator este compus din
depozitele la termen si depozitele colaterale. Costul acestor resurse este
format din dobanzile bonificate la depozitele la termen si la depozitele
colaterale.
Resurse atrase pe termene fixe. Reprezinta totalul certificatelor de depozit,
venitul acestora fiind dobanzile bonificate pentru acest tip de resursa.
Resurse interbancare. Reprezinta soldurile din conturile de disponibilitati ale
altor banci si depozitele la termen constituite de alte banci. Nu bonifica
dobanda.
Resurse proprii (capitaluri). Aceste resurse proprii sunt formate din : capital
propriu, imprumutul subordonat, rezerve, rezultatul reportat, profit aferent
anului curent. Indicatorul nu bonifica dobanda.
11
Alte pasive. Aici sunt incluse : datoriile atasate, pozitia de schimb , creditori,
alte sume datorate bancilor, alte sume datorate privind clientela, venituri
anticipate.
Dobanda pasiva totala se calculeaza ca medie ponderata intre valorile absolute ale
indicatorilor de pasiv si dobanzile lor pasive corespunzatoare.
Rata dobanzii pasive reprezinta nivelul procentual la care banca ia cu imprumut o
suma de bani (cheltuieli).

Marja dobanzii
Marja dobanzii (ecart sau spread) reprezinta diferenta intre rata dobanzii active si
rata dobanzii pasive. Pentru stabilirea rezultatelor financiare ale bancii, marja dobanzii
trebuie influentata cu alte elemente de venituri (ex : comisioane de incasat), sau de cheltuieli
(ex : comisioane platite, cheltuieli de interes general, cheltuieli administrative, provizioane).
In functie de structura valutara, se pot calcula urmatoarele tipuri de marje ale
dobanzii :
marja totala reprezinta diferenta dintre dobanda medie la total active si
dobanda medie la total pasive (pentru efectuarea calculelor, sumele in valuta
vor fi transformate in echivalent lei)
marja partiala se calculeaza ca diferenta intre dobanda medie a activelor
intr-o anumita valuta si dobanda medie a pasivelor constituite in aceeasi
valuta.
In functie de posturile care sunt luate in considerare la calculul marjei de dobanda,
acestea poate lua urmatoarele forme :
marja extinsa marja din dobanzi calculata intre dobanzile medii active si
pasive rezultate fata de totalul posturilor bilantiere (indiferent daca acestea
fructifica / bonifica dobanzi, sau nu).
marja restransa - marja dobanzii calculata intre dobanzile medii active si
pasive rezultate fata de posturile bilantiere care produc sau bonifica dobanzi.
11

Pozitia de schimb reprezinta diferenta dintre utilizari si resurse, calculata intr-o anumita valuta. Pozitia de
schimb poate fi scurta (atunci cand pasivele intr-o moneda straina sunt mai mari decat activele in aceeasi
moneda) sau lunga (activele intr-o moneda straina > pasivele in aceeasi moneda).

Ca indicator
principala sursa de
dobanzii credite /
creditelea cordate si

care exprima relatia directa dintre depozitele constituite de clienti (ca

acordare de imprumuturi bancare) si credite, se poate calcula marja
depozite. Aceasta marja reprezinta diferenta dintre dobanda medie la
dobanda medie bonificata depozitelor constituite.

1.2.3. Dobanda nominala dobanda reala

Odata cu trecerea la economia de piata rolul dobanzii a fost reconsiderat si pus in
legatura cu rata inflatiei.
Din punct de vedere al relatiei existente intre rata dobanzii si rata inflatiei, se
realizeaza distinctia intre dobanda nominala si dobanda reala.
Rata reala a dobanzii, cea care exprima cresterea puterii de cumparare actuale, se
obtine dupa ajustarea ratei nominale prin inflatie. Corelatia dintre cele doua rate se
realizeaza prin expresia cunoscuta sub denumirea efectul Fisher:

(1 + i ) = (1 + r )(i + ) , unde notatiile au urmatoarea

semnificatie:

i rata nominala a dobanzii

r rata reala a dobanzii
- rata inflatiei.
Nivelul ratei de dobanda reala este influentat de o serie de factori:
presiunea fiscala in economie
deficitul bugetar
cursul de schimb
balanta comerciala si de plati.
Inregistrarea unei dobanzi reale pozitive este rezultatul practicarii unor dobanzi
inalte in termeni nominali, ceea ce semnifica, de asemenea, credite scumpe si investitii
nerentabile.
Dobanda real negativa se manifesta atunci cand rata nominala a dobanzii nu
acopera rata inflatiei. Astfel de dobanzi ii avantajeaza pe debitori si conduce la scaderea
increderii populatiei in moneda nationala.
1.2.4. Dobanda simpla dobanda compusa
Din punct de vedere al perioadei pe care se acorda creditul si al capitalizarii dobanzii
se poate face distinctia intre dobanda simpla si dobanda compusa.
Dobanda simpla se calculeaza in cazul in care perioada analizata este mai
mica de un an, iar dobanda nu este capitalizata.

Ds = S 0 i t , unde :
D s - dobanda simpla
S 0 - suma imprumutata
i - % de dobanda
t - timpul, in ani.

Dobanda compusa se practica atunci cand perioada de creditare sau de

depunere este mai mare de un an, iar dobanda este reinvestita la fiecare
scadenta.

Dc = S t S 0

S t = S 0 (1 + t , unde :
1)
S 0 - suma imprumutata
S t - suma finala
Dc - dobanda compusa
i - % dobanda
t - timpul in ani.
1.2.5. Dobanda bruta dobanda neta
Se mai calculeaza rata bruta si rata neta a dobanzii.
Dobanda bruta este cea calculata inainte de deducerea unui impozit la sursa sau a
impozitului anticipat.
Dobanda neta decurge din dobanda bruta, prin corectarea acesteia cu rata taxelor si
a impozitelor.
1.2.6. Dobanda de baza
In tarile cu economie de piata consolidata s-a conturat o rata de baza a dobanzii, un
nivel focalizator al multiplelor niveluri ale acestei marimi relative. Aceasta rata poate fi
considerata acea rata fixata de catre o banca in conditii medii date, care apoi serveste ca
termen de referinta pentru calcularea celorlalte rate in jurul celei de baza.
In Anglia si in lume este binecunoscuta rata LIBOR (London Interbank Offered
Rate), rata de referinta zilnica practicata pe piata londoneza de catre bancile de prim rang
pentru remunerarea depozitelor lor reciproce. LIBOR este opusul LIBID (London Interbank
Bid Rate).
Ratele LIBOR sunt folosite in mod curent ca rate de referinta pentru instrumente
12
13
14
financiare ca: contracte forward , contracte futures (cu dobanda pe termen scurt), swap uri, imprumuturi sindicalizate, monede de schimb (in special USD). Aceste rate asigura astfel
baza pentru unele dintre cele mai lichide si active piete ale dobanzilor.
Pentru Euro, ratele de referinta sunt ratele EURIBOR. EURIBOR (Euro Interbank
Offered Rate) reprezinta dobanda pentru depozitele la termen, plasate in moneda unica
europeana pe piata interbancara, nivelul lui fiind calculat de catre FBE (The European
Banking Federation) si ACI (The Financial Market Association).
BUBID (Bucharest Interbank Bid Rate) si BUBOR (Bucharest Interbank Offered
Rate) sunt ratele de dobanda de referinta pe piata interbancara romaneasca.Ratele oficiale
sunt publicate in fiecare zi pe sistemul Reuters la ora 11.00 si sunt calculate ca o medie
aritmetica a cotatiilor zilnice pentru 8 maturitati furnizate de 10 dintre cele mai mari banci din
Romania.
BUBOR este rata medie a dobanzii pentru imprumuturile acordate pe piata
interbancara. De obicei, rata dobanzii percepute de o banca pentru creditele acordate este
mai mare decat BUBOR, intrucat din suma incasata banca trebuie sa acopere costul
resurselor obtinute din credite pe piata interbancara. BUBID este rata medie a dobanzii la
12

Un contract forward (la termen) este o tranzactie n care cumparatorul si vnzatorul convin asupra livrarii
unui activ, ntr-o cantitate si calitate specificate, la o data viitoare precizata. Un pret poate fi convenit fie n avans,
fie la data livrarii.
13
Un contract futures este un acord contractual ferm ntre un cumparator si un vnzator de a cumpara/vinde un
activ determinat, la o data fixa n viitor. Pretul contractului va varia n functie de localizarea pietei, dar este fixat
atunci cnd tranzactia este ncheiata. De asemenea contractul prezinta o specificatie standard, astfel nct
ambele parti, stiu exact ce anume s-a
tranzactionat.
14
Swap este operatiunea de vnzare si cumparare simultana a aceleiasi sume n doua valute diferite, avnd
decontari la cursurile si datele stabilite la ncheierea tranzactiei. La baza operatiunii de swap sta un mprumut
obtinut ntr-o deviza folosit la creditarea ntr-o alta deviza. Cele doua operatiuni se deruleaza simultan si au
aceeasi contrapartida.

depozite pe piata interbancara. Rata dobanzii acordata de o banca pentru depozitele

constituite la ea este mai mica decat BUBID, banca asigurandu-si un profit din diferenta.
1.2.7. Dobanda medie
Pentru analiza consolidata a dobanzilor la nivelul intregului portofoliu de active si
pasive, se calculeaza dobanzile medii. Acestea se pot studia pe structura valutara, in functie
de tipul debitorului, in functie de durata ramasa din active sau din pasive (durata pana la data
maturitatii), in functie de performanta financiara a debitorului.
Dobanda medie se calculeaza ca medie ponderata. Modul de calcul este exemplificat
prin urmatorul exemplu, prin care se calculeaza dobanda medie la un portofoliu de credite in
EUR :
(EUR)
Credite
EUR

10,1%.

Valoare
credit

%
dobanda

Credit A

103,000

10.0%

Credit B

5,670

10.5%

Credit C

4,560

11.0%

Credit D

34,000

11.5%

Credit E

21,890

11.0%

Credit F

489,000

10.0%

Credit G

849,000

10.0%

Credit H

10,000

10.5%

TOTAL

1,517,120

10.1%

Astfe, dobanda medie a creditelor in EUR in valoare totala de 1.517.120 EUR este de
Dintre instrumentele curente de analiza a dobanzilor medii se pot aminti :
Ratele medii ale dobanzilor practicate de institutiile de credit pentru activele /
pasivele bilantiere curente (raportare lunara transmisa catre BNR)
Ratele medii ale dobanzilor practicate de institutiile de credit pentru creditele /
depozitele noi (raportare lunara transmisa catre BNR)
GAP analiza marjelor de dobanda ca diferenta intre dobanda medie a
activelor sensitive si dobanda medie a pasivelor sensitive. Activele sensitive
sunt activele care fructifica cu dobanda variabila. Pasivele sensitive sunt
pasivele care bonifica dobanzi variabile.
Indicatorul GAP reprezinta diferenta dintre activele sensitive si pasivele
sensitive. Cazul ideal=0 reflectand echilibrul total intre activele sensitive si
pasivele sensitive (modificarea dobanzii nu influenteaza marja bancii).
Gap pozitiv presupune o volatilitate mai mare a veniturilor din dobanzi decat
a costurilor cu dobanzile. Gap negativ presupune o volatilitate mai mare a
costurilor cu dobanzile decat a veniturilor cu dobanzile.
Analiza se realizeaza pe benzi de scadenta :
Analiza diagnostic - se studiaza influenta modificarii sumei resurselor atrase
de banca si a procentului dobanzilor pasive in modificarea dobanzilor medii.

1.3. Formele dobanzii asociate creditului bancar

Marimea ratei dobanzii difera in functie de natura operatiunilor de creditare, de
durata imprumutului, de aspectele cantitative si calitative ale creditului.
Se disting astfel urmatoarele forme ale dobanzii la creditul bancar:

1.3.1. Dobanda fixa dobanda variabila dobanda mixta

Diferena major dintre cele dou tipuri de dobnd este reprezentat de modificarea
sau nu a nivelului acesteia pe parcursul perioadei de rambursare a creditului. Dac dobnda
fix rmne neschimbat pn la lichidarea creditului, dobnda fluctuant se modific n
funcie de indicii monetari interni/internaionali i de politica de pe piaa bancar.
Dobnda variabil. Principalul atu al dobnzii fluctuante este constituit de faptul c
ajustarea costului mprumutului se face n funcie de tendinele de pe pia. In cazul unei
evolutii descendente a dobanzilor pe piata, cand clientul opteaza pentru o dobnd variabil,
pe parcursul perioadei de rambursare poate beneficia de reducerea nivelului acesteia. Este
ns posibil ca n intervalul de creditare, dobnzile de pe piaa bancar s creasc, fapt
pentru care clientul poate plti mai mult.
Dobnda fixa. Cel mai mare avantaj al dobnzii fixe este posibilitatea ealonrii
plilor n timp i a modelrii bugetului propriu. Creditele cu dobanda fixa ofera clientului
posibilitatea de a cunoaste inca de la inceput toate costurile pe care le are un credit pe toata
durata sa de viata. La capitolul dezavantaje se nscrie meninerea unor costuri ridicate n
condiiile scderii pe pia a dobnzilor. Singura solutie pentru a-si reduce costul
imprumutului va fi refinantarea.
Pe langa imprumuturile cu dobanzi fixe si variabile, tot mai multe banci au introdus si
credite cu dobanzi mixte: Rata dobanzii este fixa pentru o perioada initiala de 1 5 ani, iar
ulterior aceasta se transforma intr-una variabila. De regula, dobanda stabilita la inceputul
perioadei de creditare este situata sub media pietei, insa ulterior este posibil ca banca sa-si
recupereze discountul oferit initial prin practicarea unor dobanzi mai ridicate dupa expirarea
perioadei in care dobanda este fixa.
1.3.2. Dobanda standard dobanda negociata
Dobanda standard reprezinta dobanda stabilita conform reglementarilor interne ale
fiecarei banci. Aceasta depinde de tipul creditului acordat, performanta financiara a clientului,
perioada de acordare a imprumutului si valuta creditului.
In functie de indicatorii economico-financiari care caracterizeza situatia clientului, de
volumul platilor efectuate de acesta prin banca, de eventualele dificultati intampinate in
derularea activitatii curente, se pot negocia niveluri scazute ale ratei dobanzii (dobanda
particulara). Aceste diminuari sunt acordate tinand seama de nivelurile de competenta
stabilite de normele interne (de exemplu, o negociere de dobanda poate fi aprobata de
conducerea unitatilor teritoriale, de Comitetul de Credite din centrala bancii sau de Consiliul
de Administratie).
1.3.3. Dobanda la creditele in lei dobanda la creditele in valuta
In functie de structura valutara a creditelor acordate, banca stabileste niveluri diferite
ale dobanzii: dobanzi distincte pentru creditele in lei si pentru creditele in valuta.
1.3.4. Dobanda curenta dobanda majorata dobanda restanta
In functie de starea curenta a creditului, dobanda poate lua urmatoarele forme:
Dobanda curenta. Serviciul datoriei asociat creditului este 0, toate ratele sunt
rambursate la timp, nu exista obligatii restante. Dobanda se pastreaza la
nivelul initial stabilit in contractul de credit.
Dobanda majorata. Clientul inregistreaza intarzieri la plata obligatiilor
scadente. Aceasta dobanda se percepe la soldul curent al creditului din
momentul (sau dupa o anumita perioada reglementata intern) trecerii in
conturile de restanta a datoriilor neachitate.

 Dobanda restanta. Reprezinta dobanda penalizatoare percepua la soldul

restant al creditului, din momentul inregistrarii acestuia in conturile de
restanta.
Dobanda creditelor din extrabilant. Creditele neperformante sunt strese din
bilantul bancii si inregistrate in evidenta extrabilantiera. Conform
15
reglementarilor actuale BNR , acest lucru se realizeaza atunci cand serviciul
datoriei atinge 360 de zile. Dobanda calculata la soldul acestor credite
reprezinta dobanda extrabilantiera.
1.3.5. Dobanda anuala efectiva (DAE)
16

Dobanda anuala efectiva exprima sub forma procentuala costul total al unui credit.
Acesta este un concept implementat pentru a permite consumatorilor sa compare usor costul
creditelor.
Pentru a intelege rolul DAE in compararea costurilor creditelor, vom analiza un caz
concret. Daca intregul cost al creditului ar fi format doar din dobanda, atunci DAE ar fi egala
cu rata dobanzii. In realitate, bancile percep o serie intreaga de comisioane, care fac dificila
compararea creditelor. Daca o banca acorda un credit, care are o rata a dobanzii de 10% si
un comision initial de 3%, in timp ce alta practica o dobanda de 11%, cu un comision lunar
de 0,1%, aplicat la soldul curent al creditului, costurile celor doua credite nu sunt
comparabile.
Rolul DAE este tocmai de a aduce la acelasi numitor comun toate costurile unui
credit. Mai precis, DAE transforma si comisioanele aferente unui imprumut sub forma unei
dobanzi.
Factori care influenteaza DAE
Cu cat DAE este mai scazuta, cu atat creditul este mai ieftin. Insa, pentru a utiliza
corect DAE in compararea creditelor este extrem de important ca acest indicator sa fie
calculat pentru aceeasi suma imprumutata si termen de rambursare la nivelul tuturor ofertelor
comparate.
Cea mai mare influenta asupra DAE o are durata de rambursare. Cu cat aceasta
este mai mare, cu atat DAE scade. Acest lucru se intampla in special in cazul creditelor cu
comisioane mari percepute la acordare.
Suma imprumutata influenteaza la randul sau valoarea DAE, insa impactul este
relativ limitat. In acest caz, DAE se modifica daca banca percepe comisioane in suma fixa,
indiferent de valoarea creditului. Cele mai frecvente costuri de acest gen sunt taxele de
analiza a dosarelor de credit. Acestea au insa valori mici comparativ cu costul total al
creditului, astfel ca impactul nu este la fel de mare ca in cazul duratei de rambursare.
Conform legii privind contractele de credit de consum, bancile sunt obligate sa
calculeze DAE pentru creditele cu valori cuprinse intre 200 euro si 20.000 euro. Insa, in cazul
in care imprumutul este garantat cu ipoteca, aceasta constrangere nu mai este valabila.
Astfel, bancile calculeaza DAE in cazul creditelor auto, creditelor de nevoi personale, celor
pentru achizitionarea de bunuri, precum si pentru cardurile de credit.
Costuri incluse in DAE
In general, bancile includ in DAE costul cu dobanda, comisioanele platite la acordare,
precum si cele lunare sau anuale.
15

Regulamentul nr. 12 / 11.12.2006 pentru modificarea Regulamentului Bncii Naionale a Romniei nr. 5/2002
privind clasificarea creditelor i plasamentelor, precum i constituirea, regularizarea i utilizarea provizioanelor
specifice de risc de credit, cu modificrile i completrile ulterioare.
16
DAE este reglementata prin legea nr. 289 / 24 iunie 2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru
consum destinate consumatorilor, persoane
fizice.

Indiferent de tipul creditului, bancile nu includ in DAE cheltuielile cu deschiderea si

administrarea contului curent. Insa deschiderea unui astfel de cont este obligatorie la orice
banca atunci cand se contracteaza un imprumut.
Un alt cost exclus este comisionul cu retragerea de numerar.
Pe langa aceste costuri, la creditele auto, bancile nu includ in DAE primele platite
pentru polita casco si costul cu inregistrarea garantiei. Aceasta din urma este exclusa de fapt
in cazul oricarui credit garantat cu un bun mobil.
In ceea ce priveste creditele de nevoi personale, asigurarea de viata este inclusa in
DAE, daca incheierea ei este obligatorie pentru a beneficia de credit.
DAE criteriu de comparare a creditelor
Cea mai frecventa greseala atunci cand se compara doua credite este de a folosi
drept criteriu de departajare rata lunara. Acesta este modelul prin care se vand creditele in
special in magazine, multe dintre ele fiind imprumuturi scumpe.
Rata lunara este un indcator pe care banca il poate controla foarte usor. Simpla
extindere a perioadei de rambursare face ca rata lunara sa scada foarte mult, creand falsa
impresie ca este un imprumut ieftin. De exemplu, un credit de 5.000 lei acordat la o rata a
dobanzii de 10%, are o rata lunara de 160 lei daca este acordat pe 3 ani. Acelasi imprumut
acordat la o rata a dobanzii de 25%, dar pe o perioada de 5 ani, are o rata lunara de numai
145 lei. Astfel, un imprumut de peste doua ori mai scump, poate parea ieftin. Pe langa acest
aspect, rata lunara nu reflecta costul total al creditului. Ea nu include comisioanele platite la
acordare sau comisioanele anuale, daca este cazul.
De asemenea, nici rata dobanzii nu reprezinta un criteriu relevant pentru a compara
costul creditelor. Importanta comisioanelor in costul total al creditelor a crescut considerabil
in ultimii ani, pe fondul restrictiilor impuse de BNR la acordarea de credite pentru populatie.
In acest conditii, multe banci au transferat o parte din costul cu dobanda in comisioane.
Un indicator mai util decat cele mentionate mai sus este suma totala de rambursat.
Aceasta include toate costurile pe care le implica un credit, fiind astfel mult mai relevanta
decat rata lunara sau rata dobanzii. Insa spre deosebire de DAE, suma totala de rambursat
nu tine cont de valoarea in timp a banilor. Inflatia face ca valoarea in timp a banilor sa se
modifice. In plus, valoarea banilor este influentata si de costul de oportunitate. Banii
detinuti in prezent pot fi plasati intr-un depozit bancar, astfel ca peste un an valoarea lor va fi
majorata cu dobanda primita la depozit.
DAE tine cont si de valoarea in timp a banilor astfel ca, si din acest punct de vedere,
este cel mai bun criteriu pentru a compara costul creditelor.

2. Comisioane bancare
Cand cineva vrea sa contracteze un credit, primul lucru la care se gandeste este
valoarea dobanzii percepute de banca. Insa, de cele mai multe ori comisioanele sunt cele
care fac un credit ieftin sau scump.
Exista mai multe tipuri de comisioane practicate de banci legate de derularea unui
credit, acestea putandu-se structura in comisioane percepute la acordarea creditului si
comisioane de administrare a creditului.

2.1. Comisioane la acordarea creditului

2.1.1. Comision de analiza dosar
Comisionul de analiza a dosarului poate fi un procent din suma acordata sau poate
avea o valoare minima. In cazul existentei unei sume fixe minime, acest lucru poate constitui
un dezavantaj pentru clientii care contracteaza un credit de o valoare mica (un nivel
procentual al acestui tip de comsion ar fi fost mai avantajos pentru creditele mici).

2.1.2. Comision consultare CRB / Biroul de Credit

Ca documentatie a dosarului de credit, clientii bancilor trebuie sa completeze
acordurile de consultare a bazelor de date ale CRB si ale Biroului de Credit. Pentru
interogarea acestor baze de date, banca percepe aceste comsioane de consultare, de obicei
stabilite in suma fixa (flat).
2.1.3. Comision de consultare CIP
O banca poate consulta baza de date a CIP, pentru a vedea dac pe numele
potenialului client sunt nregistrate incidente de pli cu cecuri, cambii sau bilete la ordin.
Fisierele consultate la CIP sunt : Fisierul national de incidente de plati (FNIP) si Fisierul
national al persoanelor cu risc (FNPR).
De obicei, comisionul de consultare CIP este perceput flat, la acordarea creditului.
2.1.4. Comision de deschidere cont
Orice operatiune a unui client prin intermediul bancii se deruleaza prin intermediul
contului curent. Astfel, pentru acordarea unui credit este necesara in prealabil deschiderea
unui cont curent. Pentru acest lucru, bancile percep un comision specific.
2.1.5. Comision emitere card
Beneficiarii de carduri de debit / credit platesc pentru eliberarea unei carti de debit /
credit acest tip de comsion.

2.2. Comisioane de gestiune a creditului

2.2.1. Comision de administrare credit
In general, acest tip de comision se plateste lunar, este inclus in rata lunara a
creditului si se calculeaza ca procent din soldul curent al creditului.
2.2.2. Comision de administrare a contului curent
Similiar cu costul deschiderii contului curent, banca poate percepe si un comision de
administrare a contului curent (lunar sau anual).
2.2.3. Comision de risc financiar
Bancile incheie conventii de asigurare a riscului de neplata pentru creditele acordate
persoanelor fizice. In baza acestor conventii, banca plateste societatii de asigurare o prima
de asigurare pentru creditele care fac obiectul contractului. Suma asigurata (baza de calcul a
acestei prime) este reprezentata de valoarea creditului (sau soldul creditului), si poate
include si un anumit numar de dobanzi din planul de rambursare. La suma asigurata se
aplica procentul de prima, stabilit in conventiile de asigurare.
In functie de modul de plata a acestei prime, se reglementeaza prin normele interne
ale bancii modul de percepere de la client a acestui comision de risc financiar. Astfel, acesta
poate fi incasat la acordarea creditului (ca procent din valoarea creditului plafonul acordat)
sau poate fi inclus in rata lunara a imprumutului, ca procent din soldul curent al creditului.

2.2.4. Prime de plata aferenta asigurarilor

Primele de plata aferente asigurarilor solicitate de banca pot fi aferente : asigurarilor
de viata, asigurarii imobilului ipotecat, asigurarii autovehiculului gajat, a echipamentelor sau
a stocului, in cazul persoanelor juridice.
2.2.5. Comision de neutilizare
Pentru neutilizarea plafonului de credit, dincolo de perioada de angajare a creditului,
bancile percep comision de neutilizare, calculat ca procent din soldul neutilizat (inregistrat in
extrabilant).
2.2.6. Comision de rambursare anticipata
In cazul in care se doreste achitarea creditului in avans fata de perioada din
contractul de credit, se percepe un comsion de rambursare anticipata.
2.2.7. Comision de reeesalonare, rescadentare, reactivare
Reesalonarea, rescadentarea, reactivarea reprezinta metode de restructurare a unui
credit la care banca poate recurge atunci cand clientul intampina dificultati in rambursarea
debitelor scadente (aplicarea acestor metode va fi detaliata intr-un capitol ulterior). Pentru
aceste facilitati acordate de banca se percep comisioane specifice.
2.2.8. Comision emitere SGB
Costul emiterii unei scrisori de garantie bancara consta in comisionul perceput de
banca pentru emitere. Asociat acestui produs de creditare sunt si comisioanele pentru
modificarea scrisorii de garantie bancara.
2.2.9. Comision refacere grafic de rambursare
In cazul in care clientul doreste mutarea scadentelor intermediare ale creditului in alte
zile decat cele stabilite in planul initial de rambursare, se raface scadentarul, cu perceperea
unui comision pentru aceasta operatiune.
2.2.10. Comision administrare cont de card
Similar comisionului de administrare a contului curent este si acest comision de
administrare a contului de card, pentru beneficiarii de carti de debit / credit.
2.2.11. Comision retragere bani de pe card
Retragerile banilor de pe card reprezinta o alta sursa de venit pentru banci. Astfel, la
fiecare extragere este perceput un comision din suma retrasa. Daca banii sunt scosi de la
bancomatul unei alte banci, atunci comisionul perceput estemai mare.
2.2.12. Comision reinnoire card
La expirarea perioadei de valabilitate a cardului de debit / credit clientul poate opta
pentru reinnoirea cardului, operatiune pentru care plateste acest comision specific.
2.2.13. Comision eliberare extras de cont
Le cererea clientului, pentru vizualizarea operatiunilor efectuate intr-o anumita
perioada prin contul bancar, se poate elibera un extras de cont, pentru care se percepe
comision.

3. Alte costuri ale creditului

Pe langa costurile clasice asociate unui credit, dobanzi si comisioane, in relatia de
creditare intervin si alte tipuri de costuri.

3.1. Costurile de schimb valutar

In cazul creditelor in valuta care sunt utilizate / rambursate in moneda nationala
intervin aceste costuri de schimb valutar. Fluctuatiile cursurilor de schimb EUR/RON,
USD/RON pot provoca cresteri / scaderi semnificative ale ratelor si datoriei totale la creditele
in valuta, prin raportare la moneda nationala. De aceea, o importanta deosebita o are
corelarea veniturilor folosite pentru rambursarea ratelor (moneda la care se raporteaza ele)
cu ratele creditului.si cursul de schimb valutar la care se face conversia fiecarei rate.

3.2. Costuri de evaluare a garantiilor imobiliare

Evaluarea garantiilor se efectueaza de catre banca, corespunzator prevederilor
cuprinse in reglementarilor interne de evaluare ale bancii, privind evaluarea bunurilor de
natura activelor imobilizate corporale si necorporale, prin:
17
specialistii bancii atestati ANEVAR carora li s-au stabilit atributii privind evaluarea
garantiilor
institutii specializate. In aceasta situatie, rapoartele de evaluare vor fi verificate de
catre specialistii bancii, carora li s-au stabilit atributii privind evaluarea garantiilor.
Verificarea si evaluarea garantiilor atat cu ocazia aprobarii creditului cat si periodic, pe
durata derularii acestuia, se efectueaza din punct de vedere:
scriptic - pe baza datelor din situatiile financiarcontabile prezentate de imprumutat
valoric - corespunzator prevederilor reglementarilor interne in vigoare ale bancii privind
evaluarea garantiilor
faptic - la sediul imprumutatului si / sau in locurile unde se afla bunurile propuse / admise
in garantie
juridic - din punct de vedere al existentei titlurilor legale de proprietate asupra bunurilor.
Costurile de evaluare sunt suportate de beneficiarul creditului.

3.3. Onorarii notar

Onorariile notariale se platesc de catre clientul beneficiar de credit, a carui garantii
sunt de tip imobiliar sau de tipul cesiunilor de creanta.
Ipoteca, fiind un contract solemn, constatarea acestuia trebuie realizata printr-un act
scris (contract) investit cu formula autentica de autoritatea competenta, respectiv notarul
public, nerespectarea acestei formalitati esentiale conducand la nulitatea absoluta a ipotecii.
Cand bunul afectat garantiei, constand intr-o creanta baneasca, este cesionat,
cesionarul trebuie sa notifice cesiunea, in scris, debitorului cedat. Notificarea se poate face
fie prin act sub semnatura privata, fie prin intermediul instantei sau printr-un act autentificat
de notarul public. Notificarea trebuie sa faca mentiune despre creanta cedata, suma de
plata, numele sau, modul si locul platii.

17

ANEVAR Asociatia Nationala e Evaluatorilor din Romania

3.4. Costul inregistrarii garantiilor la Arhiva Electronica a Garantiilor

Reale Mobiliare
Orice creditor garantat care, n scopul obinerii unui rang de prioritate, dorete s fac
public existena unei garanii reale asupra unui bun, trebuie s completeze un formular de
aviz de garanie pe suport de hrtie, ori n format electronic, i s-l depun, respectiv s-l
transmit, unui operator / agent autorizat al Arhivei, cu plata taxei stabilite de lege i a
tarifului corespunztor stabilit de acel operator.
Inregistrarea unei garanii reale mobiliare n Arhiva Electronic presupune
urmtoarea procedur:
Creditorul sau reprezentantul su completeaz un formular tip cu datele
corespunztoare cuprinse n contractul de garanie real mobiliar.
Operatorul de arhiv procedeaz la nscrierea fidel n Arhiv a datelor
cuprinse n formularul completat de solicitant, fr s exercite controlul de
legalitate asupra acestora. Prin control de legalitate se nelege o verificare a
concordanei dintre datele nscrise n formularul de aviz de garanie completat
i cele cuprinse n contract i totodat o verificare a valabilitii nsei a actului
juridic. Pe de alt parte, nscrierea la arhiv nu confer validitate unei garanii
reale lovite de nulitate, astfel nct, dac n realitate nu exist un contract de
garanie ori coninutul avizelor de garanie nu are acoperire n clauzele
contractului de garanie, nscrierea respectiv nu va produce nici un efect.
nregistrarea efectuat n Arhiv de ctre operatori/ageni autorizai, prin redarea
fidel a coninutului formularului tip completat de solicitantul nscrierii se numete aviz de
garanie.
Banca percepe de la client costul inregistrarii la Arhiva Electronica de Garantii Reale
Mobiliare.
Dupa terminarea creditului, se efectueaza radierea garantiilor din Arhiva
Electronica, operatiunea avand asociate costuri specifice.

De completat DAE formula de calcul, si din lege