DOBANDA ȘI ROLUL SĂU ÎN ECONOMIE

ADMINISTRAREA AFACERILOR
ANUL III
ANA MARIA BUT
ROLUL SI FORMELE DOBANZII
Dobanda poate fi definita ca reprezentand o forma de remunerare a creditului de catre
debitor, pentru folosirea capitalului imprumutat. Astfel, dobanda poate fi privita ca „pret” al
capitalului imprumutat si poate fi analizata atat ca marime absoluta cat si in marime relativa (sub
forma de rata procentuala).
O bancă centrală poate stabili ratele nominale ale dobânzilor pe termen scurt pe care
băncile trebuie să le plătească atunci când doresc să obţină credite de la banca centrală. Băncile
solicită împrumuturi băncii centrale, deoarece au nevoie de bancnote pentru clienţii lor şi trebuie
să respecte obligaţia de constituire a rezervelor minime obligatorii sub forma unor depozite la
banca centrală.
Întrucât sunt singurele instituţii care pot emite bancnote (şi pot constitui rezerve bancare),
deţinând monopolul a supr a ba zei monet a re, băncile centrale pot calcula ratele dobânzilor de
politică monetară, de exemplu ratele nominale ale dobânz i lor pe t e rmen s curt a f e r en t e
împrumuturilor acordate băncilor. La rândul lor, anticipaţiile privind evoluţia viitoare a ratelor
dobânzilor de politică monetară influenţează un spectru larg de rate ale dobânzilor pe termen mai
lung ale băncilor şi ale pieţelor
♦ Forme ale dobanzii
Diversitatea activitatii economice, precum si tipologia creditorilor si debitorilor
antreneaza forme ale dobanzii, dupa cum urmeaza din clasificarea acestora.
Exista mai multe criterii in functie de care se face analiza tipurilor de dobanzi.
A. Din punct de vedere al bancii, se disting: dobanda bonificata si cea perceputa
a) Dobanda bonificata: • reprezinta nivelul dobanzii cu care sunt remunerate disponibilitatile
banesti ale celor care si-au constituit depozite bancare.
Factorii care influenteaza nivelul acestei dobanzi sunt:
• rata inflatiei
• rata de refinantare (taxa oficiala a scontului)
• ratele dobanzilor practicate de celelalte banci comerciale.
b) Dobanda perceputa: • exprima dobanda incasata de banci de la clientii care
beneficiaza de creditele acordate.
Factorii de influenta ai acestei dobanzi sunt:
• erodarea monetara
• nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare
• gradul de risc
• profitul bancar
• rezerva minima obligatorie.
B. Din punct de vedere al nivelului la care se practica dobanda, se disting:
- taxa oficiala a scontului (tos);
- taxa privata a scontului (tps);
- dobanda practicata intre intreprinzatori;
- dobanda practicata pentru titluri guvernamentale si alte efecte de comert emise de societati
comerciale.
Scontarea: • reprezinta una dintre principalele operatii active ale bancilor comerciale, prin care
intreprinzatorul cedeaza bancii portofoliul de efecte comerciale,in schimbul unei sume de bani,
reprezentand valoarea nominala a cambiilor, diminuata cu un nivel al dobanzii, numit scont.
Taxa oficiala a scontului (tos) este acel nivel al dobanzii la care banca centrala sconteaza
cambiile prezentate de bancile comerciale si acorda imprumuturi celorlalte banci (dobanda de
refinantare). In conditii normale, rata dobanzii perceputa de banca centrala (tos) este mai mica
decat rata dobanzii incasate de bancile comerciale (tps).
Dobanda practicata intre intreprinzatori se refera la dobanda practicata la vanzarea
marfurilor pe datorie (creditul comercial) si are cel mai mare nivel din economie.
Alte forme ale dobanzii in functie de nivelul la care se practica se concretizeaza in:
- dobanda la creditul de licitatie ;
- dobanda la creditul lombard este dobanda aferenta creditelor acordate de banca centrala
bancilor comerciale sub forma de refinantare.
- dobanda la rezervele minime obligatorie .
C. Din punct de vedere al relatiei existente intre rata dobanzii si rata inflatiei, se
realizeaza distinctia intre dobanda nominala si dobanda reala.
D. Din punct de vedere al perioadei t pe care se acorda creditul si al capitalizarii dobanzii se
poate face distinctia intre dobanda simpla si dobanda compusa
FUNDAMENTAREA RATEI DOBANZII
Rata dobanzii reprezinta una dintre cele mai “monitorizate” variabile din economie,intrucat
modificarile nivelului acesteia afecteaza direct activitatea zilnica si are importante consecinte
asupra cresterii economice.
2.1. VALOAREA PREZENTA ,PRODUSUL LA MATURITATE ,RATA REALA SI
RATA NOMINALA A DOBANZII
Instrumentele pietei financiare, la modul general, si instrumentele de credit, in special sunt
analizate si evaluate prin “produsul la maturitate”, concept care reflecta cea mai buna masura a
ratei dobanzii.
A. ♦ Conceptul “Valoare prezenta”
Daca mobilizarea fondurilor disponibile din economie, de la unitatile excedentare catre cele
deficitare, este posibil a se realiza pe calea imprumuturilor bancare, sau pe calea emisiunilor de
obligatiuni, este important din punct de vedere al ratei dobanzii, a se cunoaste care dintre aceste
instrumente genereaza investitorului cel mai mare venit. In acest scop se utilizeaza si se
calculeaza: valoarea prezenta.
B. ♦ Determinarea ratei dobanzii nu este usoara, motiv pentru care au fost construite tabele care
ofera informatii cu privire la produsul la maturitate al diferitelor tipuri de obligatiuni. Din punct
de vedere conceptual, notiunea de rata a dobanzii este sinonima cu notiunea de “produs la
maturitate”.
C. ♦ Distinctia dintre rata dobanzii si rata rentabilitatii este necesara, intrucat aceasta din urma
da dimensiunea castigului de capital obtinut de catre un investitor. Pentru orice tip de
instrumente ale pietei financiare rata rentabilitatii este definita in functie de platile catre detinator
la care se adauga modificarile de valoare de-a lungul perioadei analizate.
D. ♦ Distinctia dintre rata reala si rata nominala a dobanzii
Distinctia dintre rata reala si rata nominala a dobanzii este necesara, intrucat reflecta corect
costul imprumutului, atunci cand se ia in considerare rata inflatiei. Astfel, rata reala a dobanzii
este definita prin ecuatia Fisher, dupa numele lui Irving Fisher, unul din cei mai mari economisti
monetaristi ai sec XX. Potrivit acestei ecuatii, rata nominala a dobanzii (rn) este egala cu rata
reala a dobanzii (rr) plus rata anticipata a inflatiei (rinf) La modul general, atunci cand rata reala
a dobanzii este scazuta ca urmare a unei inflatii sporite, imprumuturile sunt eficiente pentru
debitori si ineficiente pentru creditori.
• Distinctia dintre rata reala si rata nominala a dobanzii este importanta, intrucat rata reala, care
reflecta costul real al imprumuturilor este cel mai bun indicator de exprimare a eficientei
operatiunilor de imprumut. De asemenea, reprezinta, pentru cetateni, cea mai buna masura a
modificarilor produse pe piata creditului. Totodata, estimarea ratei dobanzii in termeni reali,
permite investitorului sa aprecieze daca a realizat o operatiune profitabila sau nu, si sa o compare
cu celelalte oportunitati oferite de piata.
2.2. COMPORTAMENTUL RATEI DOBANZII SUB INFLEUENTA FACTORILOR
DETERMINANTI PE PIATA DE CAPITAL
Explicarea fluctuatiilor in nivelul ratei nominale a dobanzii poate fi realizata prin studierea
pretului obligatiunilor (pentru a evidentia raportul dintre cererea si oferta de fonduri pe termen
lung) precum si prin studierea preferintei pentru lichiditate (care reflecta raportul dintre cererea
si oferta de fonduri pe piata monetara).
A. Factorii care determina modificarea nivelului cererii pentru obligatiuni sunt
urmatorii:
a) averea detinuta (venitul investitorilor);
b) rata de rentabilitate comparativ cu cea a altor active;
c) riscul obligatiunilor comparativ cu al altor active;
d) lichiditatea titlurilor.
a) Averea detinuta de catre investitori conduce la majorarea cererii de titluri.
Ceilalti factori au urmatoarea influenta asupra cererii de titluri:
b) • cu cat rata dobanzii anticipate descreste, cu atat cererea de titluri pe termen lung descreste,
iar curba cererii se deplaseaza spre stanga. Cresterea nivelului ratei dobanzii are ca efect
cresterea cererii de titluri si conduce la deplasarea curbei spre dreapta;
• modificarile in nivelul ratei inflatiei au urmatorul efect: cresterea ratei anticipate a inflatiei
cauzeaza declinul cererii pentru obligatiuni, conditii in care curba cererii se deplaseaza spre
stanga.
c) • Din punct de vedere al riscului, respectiv al volatilitatii titlurilor, cu cat acesta este mai
ridicat, cu atat scade cererea, iar curba se deplaseaza spre stanga. Pe de alta parte, cresterea
riscului la activele alternative (celelalte titluri ale pietei de capital), va determina ca cererea
pentru obligatiuni sa creasca, iar curba cererii sa se deplaseze spre dreapta.
d) • Lichiditatea este un factor care influenteaza nivelul cererii in modul urmator: cu cat nivelul
acesteia este mai mare, cu atat cererea de titluri sporeste, iar curba se deplaseaza spre dreapta.
B. Modificarea ofertei de titluri pe termen lung, poate fi explicata prin analizarea
urmatorilor factori:
a) profitabilitatea asteptata a investitiei;
b) rata anticipata a inflatiei;
c) activitatile guvernamentale.
a) Profitabilitatea investitiei. In perioadele de crestere economica rapida, in faza de expansiune,
oferta de titluri creste, iar curba ofertei se deplaseaza spre dreapta.
CUM AFECTEAZĂ VARIAŢIILE RATELOR DOBÂNZILOR DECIZIILE PE CARE
CONSUMATORII ŞI ÎNTREPRINDERILE LE IAU CU PRIVIRE LA CHELTUIELI?
Din perspectiva unei gospodării individuale, o rată mai ridicată a dobânzii în termeni reali
sporeşte atractivitatea economisirii, deoarece randamentul a cestei a este ma i ma re în ceea ce
pri veşte consumul viitor. Prin urmare, un nivel mai ridicat al ratelor reale ale dobânzilor
conduce, în general, la reducerea consumului curent şi la creşterea economi i lor. Din punc tul de
vedere a l unei întreprinderi, o rată reală mai înaltă a dobânzii va avea un efect inhibitor asupra
investiţiilor, în condiţiile în care toate celelalte variabile se menţin constante, deoarece vor exista
mai puţine proiecte de investiţii disponibile care să ofere un randament suficient pentru a acoperi
majorarea costurilor de capital.
O rată mai mare a dobanzii va diminua atractivitatea consumului curent în rândul
populaţiei şi va descuraja investiţiile curente ale întreprinderilor. Efectele asupra gospodăriilor
individuale şi asupra întreprinderilor demonstrează că o majorare a ratelor reale ale dobânzilor,
carezultat al măsurilor de politică monetară, va conduce la reducerea cheltuielilor curente în
economie (cu condiţia ca celelalte variabile să se menţină constante). Economiştii afirmă că
aceste modificări ale politicii monetare pot determina scăderea cererii agregate, acest fenomen
fiind descris adesea ca o „ înăsprire ” a politicii monetare. Este important să se înţeleagă că, în
acest proces, decalajele sunt inerente. Întreprinderile pot avea nevoie de luni întregi pentru a
pune în aplicare noi planuri de investiţii sau chiar de ani în cazul investiţiilor care presupun
construirea unor noi uzine sau comandarea unor utilaje speciale. Şi în cazul investiţiilor în
domeniul imobiliar se reacţionează cu o anumită întârziere la variaţii.
Ce sunt ratele dobânzilor și care este diferența dintre rata nominală a dobânzii și rata reală
a dobânzii?
Dobânda reprezintă costul împrumuturilor pe care le faci și câștigurile pe care le obții din
economii. Cu alte cuvinte, dacă împrumuți bani de la o bancă, dobânda este suma pe care o
plătești pentru împrumut. Atunci când depui bani într-un cont de economii, dobânda este
randamentul pe care îl primești de la bancă pentru banii economisiți.
Ratele dobânzilor indică acest cost sau randament ca procent din suma pe care o iei sau o
dai cu împrumut (având în vedere că „dai cu împrumut” băncii economiile tale).
Rata nominală a dobânzii
Rata nominală a dobânzii reprezintă rata convenită și plătită efectiv. De exemplu,
aceasta este rata pe care proprietarii de locuințe o plătesc pentru creditul lor ipotecar sau
randamentul pe care deponenții îl primesc pentru depozitele lor. Debitorii plătesc rata nominală,
iar deponenții o primesc.
Rata reală a dobânzii
Nu numai rata nominală plătită sau primită este importantă pentru debitori și deponenți,
ci și cantitatea de bunuri, servicii sau alte lucruri pe care le pot achiziționa cu banii respectivi.
Economiștii numesc acest concept „puterea de cumpărare a banilor”. De regulă, aceasta scade în
timp, pe măsură ce prețurile cresc ca urmare a inflației. Dacă luăm în considerare inflația, aflăm
care este costul real al împrumutului și randamentul real al economiilor. Iată cum se calculează:
rata reală a dobânzii = rata nominală a dobânzii - inflație
Concluzii
In sens larg, dobanda reprezintă costul banilor pe care cineva (o persoana sau o institutie)
se s-o platească atunci cand se imprumută, restituind in paralel si creditul propriu-zis. Insa, cand
vine vorba despre un depozit la termen, dobanda este pentru creditor “fructul” banilor pe care
acesta este indreptatit sa-l culeaga pentru faptul ca si-a plasat economiile intr-o banca, spre
exemplu.
Dar atunci cand Banca Centrala se pregateste sa publice concluziile sedintei Consiliului
de Administratie, toata piata asteapta cu nerabdare sa vada incotro se va indrepta economia. Si
comparatia intre evolutia ratei dobanzii de politica monetara si evolutia economiei in general, nu
este deloc intamplatoare sau accidentala. Cele doua se coreleaza aproape perfect, numai ca invers
proportional! Cu cat creste dobanda, cu atat semnalul trimis in economie este mai pregnant
subliniind de obicei fie o crestere prea rapida fie o “supraincalzire”. Cu toate acestea, efectele nu
sunt neaparat imediate, necesitand o perioada de cateva luni pana sa fie resimtite.
Bibliografie
1. V.Savoiu – Banca Centrala si sistemele de plati de interes national, Ed Enciclopedica
1998
2. 2.Banca Nationala a Romaniei Reglementari privind cambia si biletul la ordin, Bucuresti
2000
3. Banca Nationala a Romaniei Reglementari privind ordinal de plata, Bucuresti 2000
4. Banca Nationala a Romaniei Reglementari privind CEC-ul, Bucuresti 2000
5. https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/whypricestabilityro.pdf