CAPITOLUL I

COMER I FIRME COMERCIALE

n comerul modern, vnzarea mrfurilor i serviciilor ocup un loc central. Aceast
faz din circulaia mrfurilor reprezint o deosebit de complex, cu multiple implicaii
economice, tehnice, organizatorice, psihologice, sociale i chiar politice. Vnzarea
mrfurilor presupune, n esen satisfacerea cerinelor, a preferinelor cumprtorilor cu
produse adecvate cererii, la locul, momentul i n condiiile de manifestare a cererii ct i
realizarea unui volum nsemnat de vnzri, a unei viteze sporite de circulaie a mrfurilor, o
rotaie accelerat a stocurilor de mrfuri.
n literatura de specialitate, s-au cristalizat "zece reguli pentru asigurarea succesului
n vnzarea mrfurilor i anume:
1 - monitorizarea permanent a vnzrilor la toate articolele din oferta i a rentabilitii
fiecrui grup de sortimente pentru comparaii i analize operative;
2 - mbuntirea permanent a organizrii muncii i urmarirea capacitii de munc
a personalului;
3 - eliminarea din asortimentul oferit la vnzare a articolelor cu vitez de vnzare n
scdere i promovarea acelora cu rentabilitate peste media magazinului;
4 - monitorizarea permanent a vitezei de rotaie a stocurilor;
5 - promovarea imaginii magazinului (ndeosebi a calitii servirii) i nu numai a
produselor sau seiviciilor oferite;
6 - supravegherea i eliminarea factorilor care determin creterea cheltuielilor
firmei;
7 - obinerea unor surse i condiii de aprovizionare ct mai avantajoase;
8 - modernizarea interioar i exterioar a magazinului, dotarea lui cu aparatur,
utilaje i instalaii de performan;
9 -

crearea continu de motive noi pentru creterea atractivitii punctelor de

vnzare;
10 - o pregtire mai buna a condiiilor de vnzare a mrfurilor;
11 - pregtirea vnzrii mrfurilor.

1.1 Functiile unitilor comerciale

Funcia principal a unitilor comerciale o constituie, fr ndoial, vnzarea
mrfurilor i oferirea de servicii cumprtorilor. Asigurarea unor condiii optime de vnzare
presupune pregtirea:
a) mrfuri pentru a fi puse n vnzare
b) a locurilor vnzare
c) personalului n vnzarea mrfurilor i serviciilor .
Tabel 1 - Functiile unitilor comerciale
I FUNCIILE TEHNICILE ALE
CONDIIONRII
MRFURILOR N COMERT

PROTEJARE A PRODUSELOR

PSTRARE, CONSERVARE

DE A GARANTA CANTITATEA
Individual sau a grupului de exemple

DE A FACILITA OPERAII
De transport, de aezare n raion, de
stocaj

II. FUNCIILE COMERCIALE

ALE CONDIIONRII
MRFURILOR IN COMER

DE A PERSONALIZA, DE A
DIFERENIA

DE A ATRAGE, DE A SEDUCE
Prin culoare,grafic, form atractiv
etc

DE A INFORMA , DE A
COMUNICA
(ex: produs nou, produsul anului)

DE A INOVA, DE A RENOVA
Aducerea unui element nou
produsului

a) Operaiile de pregtire a mrfurilor pentru vnzare sunt foarte diverse i pot fi

structurate in dou categorii :
-

comune tuturor sortimentelor aprovizionale (dezambalarea, verificarea conformitii

lor cu contractele sau comenzile emise, sortarea, etichelarea i etalarea lor n sala de
vnzare ... )
-

specifice anumitor produse (tranarea crnii, sortarea legumelor i fructelor, montarea

final a unor produse industriale, retuarea unor confecii etc.).

Condiionarea are i rolul unei "vnzari mute" deoarece cumprtorul cumpr din ce
n ce mai mult "cu ochii ", este sensibil la forme i culori. Cumprtorul caut
condiionrile practice i funcionale, materialele reutilizabile. n procesul de condiionare
a unui produs se va ine seama de: mrimea i formatul su, greutate, estetic,
caracteristicile materialului din care este produs, culoarea sa, grafismul su, amplasarea
textelor, noutate, originalitate, serviciile sale: uurina de a fi luat n mn, de vehiculare, de
deschidere, de utilizare etc.
- n

cadrul operaiilor pregtitoare ( de condiionare) o pondere nsemnat o are

preambalarea mrfurilor. Ea se poale face n trei momente ale circulaiei mrfurifor de la

producator la consumalorul final, i anume:
1) la productori industriali, unde ea se realizeaz cu cea mai ridicat eficien (de circa 30
ori mai mare dect n unitile comerciale cu amnuntul). Din acest motiv se extinde tot mai
mult preambalarea mrfurilor direct la productori. Ei folosesc instalaii mecanizate sau
automatizate pentru aceasta operaie deoarece se execut la o cantitate mare de produs;
2) n depozitele firmelor de comer angrosiste (pentru orez, fin, zahr , condimente din
import etc) cnd produsele au fost aprovizionate n vrac. i aceste firme por efectua
preambalarea cu o anumit eficien economic (dar mai mic) deoarece pot utiliza aparate
i dispozitive mecanizate, cu randament sporit;
3) la magazinele detailitilor, n ncperile lor auziliare sau chiar la locurile de vnzare
propriu + zis a mrfurilor ns cu un randament mai sczut.
Prezentarea mrfurilor la vnzare n stare preambalat ofer avantaje att
productorilor ct i comercianilor, i anume:
-

favorizeaz promovarea larg a formelor moderne, rapide de vnzare;

sporesc vnzrile pe metru ptrat suprafa comercial util;

reduce timpul de cumprare i transport al mrfurilor;

permite diminuarea pierderilor din efectuarea manuala a operaiei;

accelereaz viteza de circulaie a mrfurilor

3

sporete productivitatea muncii n firmele de comer;

permite cresterea gradului de utilizare a bazei materiale a firmelor de comer

Este necesar ns ca operaia n sine, s nu devin excesiv de costisitoare n raport cu

valoarea unitar a produsului, s nu ncarce excesiv costul i, respectiv, pretul su.
- O alt activitate pregtitoare o constituie aprovizionarea ritmic, continu cu mrfuri a
slii de vnzare. Se asigur astfel, continuitatea vnzrilor, ocuparea complet a timpului de
lucru a personalului comercial, buna servire a cumprtorilor.
Frecvena aprovizionrii depinde de intensitatea cererii pentru articolele expuse ct i
de capacitatea slii de vnzare.
Aprovizionarea slii trebuie fcut n majoritatea cazurilor, dup terminarea zilei de
lucru sau naintea nceperii programului. n magazinele care funcioneaz n dou
schimburi, lucrtorii fiecrui schimb trebuie s aprovizioneze sala de vnzare la sfritul
schimbului lor. eful de magazin, de raion de mrfuri, fiecare vnzlor, trebuie s se
ngrijeasc permanent de asigurarea locurilor de vnzare, cu mrfurile existente n depozitul
magazinului.
Aducerea mrfurilor n sala de vnzare n timpul zilei stnjenete procesul de vnzare
i, de aici, perturbarea servirii cumprtorilor.
b) Pregtirea locurilor de vnzare a mrfurilor cuprinde o serie de operaii, cum ar fi:
- asigurarea utilajului corespunztor de debitat, de msurat;
- aprovizionarea cu mrfuri a locurilor de vnzare, a slii (n cazul practicrii
autoservirii);
- expunerea estetic a mrfurilor n rafturi, gondole, vitrine interioare;
- marcarea preurilor mrfurilor pe exemplarele expuse la vnzare;
- cunoaterea caracteristicilor produselor i a preurilor de ctre vnzator.
Toate acestea conduc la o mai bun servire a cumprlorilor, la sporirea vnzrilor, la
creterea productivitii muncii.
c) Pregtirea slii de vnzare, n ansamblul ei, trebuie astfel realizat nct s ofere
condiii de maxim comoditate pentru vizitatori n ceea ce privete examinarea, alegerea i
cumprarea mrfurilor. Totodat, ea trebuie s asigure conservarea proprietilor fizico
chimice ale mrfurilor expuse la vnzare, s permit efectuarea operaiilor interne cu efort
redus i cu maximum de randament, s nlesneasc informarea vizitatorilor despre
sortimentele existente la vnzare, despre caracteristicile lor. La toate acestea contribuie i
modul de expunere a mrfurilor n sala de vnzare (merchandising-ul). Expunerea
mrfurilor trebuie fcut pe grupe, subgrupe i articole, pe dimensiuni, culori, modele, dup
natura materialului, destinaia produselor, deci, ntr-un mod grupat.
4

Mrfurile nrudite n consum prin structura cererii, se expun apropiate unele de altele;
cele de cerere foarte frecvent, n apropierea vnztorului, cu respectarea regulilor de
vecintate admis. Este bine ca fiecare articol s aib un loc fix de prezentare mai mult
timp.
Expunerea deschis a mrfurilor, publicitatea la locul de vnzare, expoziiile deschise,
scutesc vnzatorii de a da informaii suplimentare asupra existenei unor mrfuri, asupra
preurilor, a modulul de utilizare, oferind vizitatorilor posibiliti directe de cunoatere i
alegere ct i o atmosfer mai intim a procesului de cumprare.
Etalarea mrfurilor trebuie astfel fcut nct s se pun n valoare caracteristicile lor
principale, elementele deosebite de design.
n magazinele universale sau generale s-a renunat la sectorizarea absolut a expunerii
mrfurilor dup criteriul merceologic i s-a adoptat concepia complexelor sortimentale,
corespunzator principalelor cerine ale anumitor segmente de poteniali cumprtori. i
astfel, au aprut noi tipuri de sectoare comerciale dup criteriul "totul sau aproape totul
pentru femei" sau pentru copii, pentru brbai, pentru adolesceni, pentru sportivi, pentru
tineri cstorii, pentru menaj, pentru petrecerea timpului liber. La subsolul sau parterul
acestor magazine se comercializeaz adesea, mrfuri alimentare. Cumprtorii au astfel,
posibilitatea de a se orienta mai uor n magazin, de a-i efectua cumprturile n mod
operativ, economisindu-i timpul i eforturile.
Directorul de magazin are ca obligaie, printre altele, de a studia cererea de mrfuri
din raza de influen a magazinului, de a asigura buna aprovizionare cu mrfuri de la
depozitul firmei, buna servire a cumprtorilor, informarea lor asupra sortimentelor
existente n vnzare, respectarea orarului, a normelor de comer etc.
n marile magazine o mare parte din atribuiile efului de magazin sunt preluate de efii
raioanelor de mrfuri.
-

Promovarea vnzrilor este sensibil influenat de buna corelare a programului de

funcionare a magazinului cu programul de munc i mai ales cu timpul liber al

cumprtorilor din zona sa de influen. Este potrivit ca, n problema stabilirii orarului de
funcionare, s se in seama de :
- caracteristicile localitii, ale zonei, n care este situat magazinul;
- poziia magazinului n cadrul localitii : centru comercial, vad comercial, zon marginal;
- apropierea unor uniti industriale nsemnate cu programul lor de lucru, a unor piee
locale;
- profilul magazinului: la cele pentru paine, carne, lapte, programul trebuie s nceap
foarte de diminea; la unitile care comercializeaz produse nealimentare programul poate
5

fi nceput ceva mai trziu (ora 9, de exemplu);

- programul adoptat de magazinele concurente i chiar de celelalte magazine din zon.
Cnd vnzrile l justific, se poate adopta i programul de funcionare nonstop (de
regul n zonele cu circulaie pietonal permanent).

1.2 Forme de vnzare a mrfurilor cu amnuntul

Vnzarea mrfurilor cu amnuntul se poate efectua n mai multe forme
n funcie de existena fizic a punctelor de vnzare, se pot deosebi:
1. vnzarea prin magazin: aceasta se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte:
-

se realizeaz in spaii amenajate corespunztor cerinelor operaiilor de comercializare

n special n ceea ce privete sala de vnzare i depozitul de mrfuri;

sunt uniti comerciale fixe de toate dimensiunile : mici, mijlocii, mari i foarte mari;

dotarea tehnic i amenajarea interioar pot s fie de niveluri foarte ridicate;

costul investiional poate fi, de asemenea, ridicat

unitile comerciale pot s aib niveluri diferite de specializare;

2. vnzarea fr magazin, care cunoate i ea mai multe forme i anume:

a) tradiional, fr magazin, in dou modaliti :

Vnzarea la domiciliul cumprtorulului, oportun cu deosebire, la comercializarea unor
produse cum ar fi:
- confecii de mbrcminte i nclminte, inclusiv accesoriilor lor;
- produse cosmetice i de ntreinere a sntii;
- aparate de buctrie i de ntreinere a apartamentelor;
- produse agroalimentare proaspete (legume, fructe ) etc.
Pentru o bun vnzare, firmele de comer, magazinele, trebuie s urmareasc atent
evoluiile demografice, economice i sociale din zona lor de activitate.
Avantajele acestei forme de vanzare constau in urmatoarele :
vnztorii la domiciliu sunt, n general, mai interesai, mai agresivi dect personalul
din magazine;
remunerarea lor se face, n general, pe baz de comision la 100 000 lei vnzri ceea ce nu
presupune costuri fixe nsemnate.
1. Cu excepia produselor de valoare mic, cumprate sub Impulsul de moment, majoritatea
oamenilor parcurg n cadrul actului de cumprare un proces secvenial ce cuprinde, n linii
mari cinci etape:
-

contientizarea problemei (a nevoii de consum);

6

culegerea informaiilor privind posibilitile de satisfacere a nevoii);

evaluarea variantelor de soluionare.

efectuarea cumprrii.

evaluarea post-cumprare.

Se pot realiza economii de investitii pentru amenajarea unor sli de vanzare.

Ca dificulti ale acestei forme de vnzare, se pot meniona:
-

insecuritate sporit a vnztorului ;

n economiile dezvoltate tot mai puine femei sunt dispuse s asiste la demonstraii
privind utilizarea produsului deoarece ele lucreaz ntr-o proporie sporit;
Este dificil recrutarea, formarea i supravegherea vnztorului;

n anumite zone,

vnzarea la domiciliu poate fi interzis;

Vnzarea pe baz de catalog - form de distribuie care se poate practica n micile localiti
unde cumparatorii au puine posibiliti de alegere a sortimentelor din magazinele existente
datorit numrului i dimensiunii lor reduse. Aceast form de vnzare este adoptat de :
-

comercianii care nu dispun nc de puncte de vnzare proprii n localitatea respectiv;

de marile magazine (specializate) care pot organiza un departament de vnzare prin
coresponden;

de fabricani sau ali productori.

Extinderea acestei forme de vnzare este favorizat de anumite evoluii:

socio-economice specifice populaiei cum ar fi:
-

creterea ponderii populaiei feminine active;

mbtranirea populaiei i sporirea opiunii ei pentru cumpararea la domiciliu;

sporire, in anumite situaii, a veniturilor disponibile la populaie;

creterea nurului de persoane celibatare care locuiesc singure;

evoluii externe comerului:

-

creterea preului combustibilului i deci, a costului deplasrii pentru cumprturi;

difuzarea tot mai larg a crtilor de credit;

reducerea, n anumite zone, a costurilor de informare;

existena unor bnci de date cu adrese ale potenialilor cumprtori;

evoluii de natur concurenial, din partea magazinelor deja existente:

-

orarul de funcionare al unor magazine, care poate fi restrans din motive de eficien
economic;

calilatea adesea slab a serviciilor i solicitudinii vnztorilor din magazine;

7

accesul i staionarea dificil a autovehiculelor n zonele centrale cu magazine.

n aceste condiii, putem sesiza trei direcii de aciune ale distribuilorilor, i anume:
~ deschiderea de noi magazine cu vnzare pe baz de catalog;
~ extinderea vnzrilor prin coresponden de ctre productori;
~ distribuitorii cu magazine ii amplific i ei eforturile pentru vnzarea prin
coresponden;
Vnzarea electronic, situaie n care se pot practica mai multe variante, i anume:
1)

tele-cumprarea, cu urmtoarele variante:

vnzare direct, ca rspuns la publicitatea televizat;

vnzarea-cumprarea prin telefon;

2)

radio-cumprarea;

3)

vnzarea pe baz de video-calaloage (casete, diskete, CD-uri etc.);

4)

vnzarea prin automate comerciale;

5)

vnzarea prin combinaii telefon i televiziune;

6)

vanzarea prin Internet (comerul electronic propriu-zis).

Aceste ultime variante menionate mai sus, au aprut i s-a extins datorit progresului

tehnic nregisirat n domeniul comunicrii ct i al evoluiei socio-demografice (reducerea

timpului rezervat buctriei).
Vnzarea electronic poate fi susinut i prin cataloage distribuite n prealabil la
domiciliul potenialilor cumprtori.
Principalele forme de vnzare electronic ct i caracteristicile lor pot fi sintetizate
astfel:
Vnzarea direct este un rspuns la reclamele televizate. Mesajul publicitar televizat
este alctuit, n general, din dou pri:
a) prima parte informeaz asupra caracteristicilor produselor oferite;
b) a doua, caut sa conving telespectatorii s cumpere imediat produsul dup spotul
publicitar. Sunt stimulate astfel, cumprrile "de impuls" la preuri relativ mai mici.
Mesajul trebuie s fie de minimum 15 secunde i maximum de 45 secunde.
Firma de comer poate ncheia un contract cu un canal de televiziune unde plata
spoturilor publicitare s fie fcut sub forma unor comisioane asupra vnzrilor, fie sub
forma unei sume fixe, fie funcie de durata spoturilor publicitare(modalitatea cea mai
8

frecvent).
Aceasta form de vnzare este preferat de :
-

magazinele specializate care ofer produse i servicii ce nu sunt prezente n comerul

tradiional cum ar fi anumite produse alimentare, produse tehnice deosebite etc;

comercianii cu magazine care caut sa-i extind clientela i s sensibilizeze

consumatorii din zone unde ei nu au puncte de vnzare;

firmele care pot uliliza baz de date pentru a-i promova vnzrile (instituii financiare,
de credit pentru serviciile lor);

ntreprinderile care se servesc de acest suport pentru a stimula vnzarea la domiciliu sau
pentru a suscita atenia i solicilarea de informaii de ctre consumatori.

ramburseaz valoarea mrfurilor ce le sunt returnate n primele trei zile de dup

efectuarea cumprturii.

Acest sistem poate s preia 60 000 comenzi/zi. El a nregistrat, n condiiile din S.UA, un
succes total. Structura vnzrilor sale este alcatuit din: 25 % bijuterii; 20 % echipamente
pentru apartament; 15 % textile ; 15. % produse electronice, 10 % produse de decorare a
apartamenlului; 15 % diverse. n vnzarea mrfurilor pot fi ulilizale i aite mijloace media.

CAPITOLUL II
ECONOMIA SI GESTIUNEA FUNCIUNII COMERCIALE

2.1 Gestiunea stocurilor

Stocul este rezultatul diferenei dintre un flux de aprovizionare i un flux de consum.
El poate fi definit ca "ansamblul mrfurilor aflate n ateptarea utilizarilor ulterioare
care permit alimentarea regulat a utilizatorului fr ntreruperea fabricaiei i a livrrilor de
la furnizori".
Ele apar ca urmare a imposibilitii sincronizrii ritmului aprovizionrii cu ritmul de
fabricape. Stocuri apar nu numai n urma achiziionrii de mrfuri ci i n alte etape ale
procesului de transformare a lor.
Chiar dac stocurile intermediare i stocurile de produse fnite nu fac obiectul acestei
abordri, problemele puse de gestionarea lor sunt identice cu

cele aprute n urma

aprovizionrii.
Problemele legate de gestiunea stocurilor pot fi grupate in dou categorii:
A.) Gestiunea propriu-zis a depozitrii: organizare, documente utilizate, metode de
depozitare i conservare. Altfel spus este vorba de organizare sub trei forme: material,
administrativ i contabil. Stocurile se manifest prin existena lor fizic: depozite n vrac,
magazii cu scule i piese, parcuri de utilaje etc. Acestea impun alocarea unor suprafee,
construirea unor atmenajri (rafturi, acoperiuri, barci, garduri). n acest caz ne referim la
gestiunea material sau fizic a lor. Sortotipodimensiunile pe cantiti i caliti impun
evidenta lor. Ele fac obiectul unor manipulri legate de aprovizionarea din exterior sau de
lansarea n fabricaie. Evidena i manipularea sunt nsoite de documente specifice. n acest
caz ne referim 1a gestiunea administrativ. Componentele fizice, materiale ale stocului au o
anumit valoare monetar care este luat n ca1cul la stabilirea costurilor i preuri1or. n
acelai timp situalia financiar dar i managementul eficient a1 firmei impun evidena sub
form valoric a tuturor aprovizionrilor, livrrilor la beneficiar, transferurilor n interior
legate de prelucrare. Acest lucru este i o obligaie legal prin ntocmirea unor documente
cu raportare periodic (de exemp1u bilanul). n acest caz ne referim la gestiunea contabil.
B.) Gestiunea economic, care se refer la determinarea ce1ei mai avantajoase cantiti care
trebuie stocate. Aceast exprimare general ascunde de fapt o sum de prob1eme legate de:
clasificarea stocurilor dup diferite criterii, determinarea nivelului optim al stocului,
determinarea cantitii de aprovizionat i a momentului cnd trebuie fcut aprovizionarea
1

(este punctul unde realizarea achiziiilor i gestiunea stocurilor se intlnesc), identificarea i

determinarea costurilor implicate .a.
Pe plan mondial se vehiculeaz i se ncearc a se aplica ideea unei producii fra stoc.
Conceptul de "Just in Time" (in limba englez) sau "Juste a Temps" (in limba
francez) care se refer la un nou mod de organizare i conducere a activitii firmei, are n
vedere reducerea i chiar eliminarea parial sau total a stocurilor ntruct acestea sunt
generatoare de costuri. Din punct de vedere practic s-a reuit o aplicare parial a acestei idei
mai ales n ntreprinderile constructoare de maini (de autoturisme n primul rnd) n care a
fost posibil o interaciune pozitiv ntre informatizare i robotizare.
Dac programarea produciei pe calculator avnd ca suport liniile automate a nlturat
stocurile intermediare, efortul solicitat de stocurile de materii prime i produse finite este mult
mai mare, ntrucat livrarea "just in time" trebuie negociat cu parteneri externi. Din acest
motiv, rezu1tatele pentru aceste dou categorii de stocuri sunt pariale.
n acelai timp, specialitii atrag atenia ca n multe cazuri, stocurile din magaziile i
depozitele productorilor "s-au mutat" fie pe autostrzi sau ci ferate ( prin creterea
frecvenei transporturilor) fie la intermediari sau comerciani. Fra a nega reuitele acestei
idei, ea rmne cu o sfer de aplicabilitate restrns la cteva activiti industriale. Cel puin la
nivelul actual, comerul este cel mai putin adaptabil acestui concept.
Importana stocului din punct de vedere economic
Stocul reprezint o parte variabil a activului unei ntreprinderi.
Ponderea 1ui difer n funcie de tipul activitii (industrial, comer., agricol etc.) dar
i de coninutul propriu-zis al ei. Astfel, o valoare mare a stocurilor n industrie poate fi
ntlniii. n

metalurgie datorit folosirii minereurilor, n producerea energiei electrice i

termice pe baza crbunilor, n prelucrarea lemnului prin pstrarea unei perioade mai mari
pentru uscare, n industria alimentar pentru obinerea vinurilor care au perioad lung de
fabricaiie etc.
De asemenea, n agricultur, pstrarea recoltelor impune stocuri mari cel puin o
anumit perioad. Comerul de gros se caracterizeaz prin stocuri mari.
Costuri luate n considerare
Gestiunea stocurilor presupune cunoaterea a patru tipuri de costuri:
a)

costul stocajului (ntreinerii stocului) care cuprinde: dobnda asupra capitalului

imobilizat; depozitarea, chiria i ntreinerea spaiilor; asigurarea bunurilor stocate;

cheltuieli legate de depreciere (deteriorare fizic i moral).
b)

costul lansrii comenzilor care cuprinde: cheltuieli legate de funcionarea

1

compartimentului aprovizionare; cheltuieli potale; cheltuieli de recepie i de verificare a

mrfurilor sosite; cheltuieli de contabilitate i de nregistrare a comenzilor.
c) costul total al posesiei stocului sau costul de aprovizionare care este suma costurilor de
la punctele a i b.
d) costul penuriei sau rupturii de stoc (determinat de lipsa mrfii din stoc).
Aceasta poate fi mai puin important sau din contra mai important n funcie de "poziia" pe
care o

ocup un material sau un echipament n derularea unui proces productiv. De

exemplu, lipsa unui ulei obinuit folosit la mainile unelte poate fi rezolvat rapid printr-o
achiziie imediat. sau un mprumut; n timp ce lipsa unei piese de schimb fundamental n
funcionarea unui echipament sau instalaii i care necesit. eforturi mari de cutare i
achiziie poate determina chiar oprirea procesului de fabricaie.

2.2 Conceptii si delimitari privind stocurile

2.2.1 Structura stocurilor
Desfurarea activitii oricrui agent economic presupune intervenia unei mari
diversiti de active circulante materiale, ntruct acestea intervin n activitatea economic
prin crearea unor stocuri de valori materiale destinate a asigura continuitatea proceselor de
producie.
Din ciclul de exploatare, triada aprovizionare-producie-vnzare este disecat n
amnunt prin intermediul IAS 2 Stocuri, standard care descrie tratamentul contabil
aplicabil stocurilor n sistemul costurilor istorice. Acest standard ofer informaii cu privire la
metodele de determinare a costurilor i contabilizarea ulterioar a cheltuielilor aferente,
inclusiv aspecte referitoare la deprecierea costului pn la valoarea realizabil net.
Obiectivul principal al acestui Standard este de a oferi o alternativ acelor tratamente
contabile care lsau loc cosmetizrii profiturilor obinute de ntreprinderi.
n contabilitatea financiar a ntreprinderii, stocurile sunt clasificate i delimitate n
funcie de criteriile: fizic, destinaie, faza ciclului de exploatare i locul de creare a gestiunilor.
Conform regulamentului privind Legea contabilitii (emis n baza art.42 din Legea
contabilitii nr.82/24.12.1991 - pronunat prin Decretul nr.123/24.12.1991), contabilitatea
stocurilor cuprinde ansamblul bunurilor i serviciilor din cadrul unitii patrimoniale,
destinate fie a fi vndute n aceeai stare sau dup prelucrarea lor n procesul de producie fie
a fi consumate la prima lor utilizare.
1

n cadrul stocurilor propriu-zise se cuprind :

a) materiile prime, care particip direct la fabricarea produselor i se regsesc n produsul
finit integral sau parial, fie n starea lor iniial, fie transformat;
b) materialele consumabile ( materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, semine i materiale de plantat, furaje i alte materiale consumabile), care
particip sau ajut la procesul de fabricaie sau de exploatare fr a se regsi de regul n
produsul finit;
c) produsele, respectiv :
- semifabricatele, prin care se neleg produsele al cror proces tehnologic a fost terminat
ntr-o secie (faz de fabricaie) i care trec n continuare n procesul tehnologic al altei
secii (faze de fabricaie) sau se livreaz terilor;
- produsele finite, adic produsele care au parcurs n ntregime fazele procesului de
fabricaie i nu mai au nevoie de prelucrri ulterioare n cadrul unitii patrimoniale, putnd
fi depozitate n vederea livrrii sau expediate direct clienilor;
- produsele reziduale, reprezentnd rebuturile, materialele recuperabile sau deeurile;
d) animalele i psrile, respectiv animalele nscute i cele tinere de orice fel (viei, miei,
purcei, mnji i altele), crescute i folosite pentru reproducie, animalele i psrile la
ngrat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum i animalele pentru producie ln, lapte i blan;
e) mrfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimonial le cumpr n vederea
revnzrii ;
f) ambalajele (cu excepia ambalajelor de natura obiectelor de inventar i mijloacelor fixe)
de transport refolosibile care nsoesc bunurile n procesul circulaiei lor (recuperabile
facturate distinct, care circul prin restituire sau incluse n preul mrfii i care se pot
valorifica sau nu dup golire). Ambalajele de natura obiectelor de inventar care nu circul
pe baz de decontare i se folosesc numai n interiorul unitii patrimoniale, se nregistreaz
n contabilitate n categoria obiecte de inventar. Ambalajele i materialele pentru ambalat,
produse n unitatea patrimonial pentru a fi vndute ca atare sunt considerate produse finite.
O categorie distinct n cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar, baracamentele i
amenajrile provizorii.
2.2.2 Criterii de delimitare a stocurilor
n contabilitatea financiar a ntreprinderii, stocurile sunt clasificate i delimitate n
funcie de patru criterii: fizic, destinaie, faza ciclului de exploatare i locul de creare a
1

gestiunilor.
Dup apartenena la patrimoniu, stocurile pot fi:
stocuri aflate n gestiunea unitii patrimoniale i care fac parte din patrimoniu i se
gsesc fie depozitate n spaiile proprii, fie la teri ;
stocuri aflate n gestiunea unitii patrimoniale, dar care nu fac parte din patrimoniu i se
refer la stocurile primite spre prelucrare, n custodie sau n consignaie i se
nregistreaz n conturi extrapatrimoniale.
n raport de locul de creare a gestiunilor, stocurile se pot grupa n:
stocuri aflate n depozitele ntreprinderii;
stocuri n curs de aprovizionare sau sosite i nerecepionate;
stocuri livrate dar nefacturate;
stocuri aflate la teri.
n funcie de proveniena lor, stocurile se grupeaz astfel :
1. stocuri provenite din cumprri din afara unitii patrimoniale, cum sunt : materii prime,
materiale consumabile, mrfuri, obiecte de inventar, etc.;
2. stocuri provenite din producia proprie : produse animale, etc.
Din punct de vedere financiar este necesar efectuarea comparaiei ntre stocurile
existente i stocul prevzut, spre a se putea urmri dac stocurile existente sunt sau nu n
stare s asigure continuitatea procesului de exploatare, sau dac s-au acumulat cantiti mai
mari dect nevoile ntreprinderii. Prin urmare, dac comparm stocul prevzut (Sp) cu cel
existent (Se) poate rezulta :
* cnd Se > Sp, nseamn c ntreprinderea a acumulat stocuri supranecesare, ceea ce
echivaleaz cu blocuri de fonduri care conduc la reducerea rentabilitii;
* cnd Se > Sp, rezultatul reprezint o insuficien de resurse materiale care va pune n
pericol continuitatea produciei, constituind totodat un semnal de alertare a ntreprinderii
pentru a face noi aprovizionri;
stocul curent

are rolul de a asigura continuitatea procesului de producie ntre

aprovizionri;
stocul de siguran asigur continuitatea produciei n perioada n care se desfoar n
ntreprinderi procesul de aprovizionare;
stoc pentru transport intern ;
stoc de iarn.
Corespunztor criteriilor de clasificare prezentate anterior sunt individualizate dou structuri
1

informaionale de baz: structura financiar standardizat i structura intern de gestiune.

Structura financiar standardizat este proprie gestiunii i contabilitii financiare a
ntreprinderii i opereaz cu dou criterii: destinaia i faza ciclului de exploatare. Structura
astfel definit ofer informaii utilizabile n determinarea finanrii pe termen scurt,
calcularea i analiza mecanismului fondului de rulment, bugetarea activitii de exploatare
i gestionarea activitii de trezorerie. Aceast structur utilizeaz conturile de grup
( simbolizate cu dou cifre), sinteticele de gradul I sau divizionare (simbolizate cu trei cifre)
i sintetice de gradul II sau subdivizionare (simbolizate cu patru cifre).
Structura intern sau de gestiune nestandardizat este opozabila contabilitii interne
de gestiune. Ea opereaz cu celelalte dou criterii: fizic i locul de creare a gestiunilor i se
delimiteaz prin conturile analitice de stocuri corespunztoare sortimentelor i gestiunilor
(depozitelor create ca entiti gestionare repartizate n rspunderea unor persoane fizice).
Modelul de contabilitate a stocurilor din Romnia este conceput astfel nct ambele
structuri informaionale sunt realizate prin contabilitatea financiar.
O asemenea opiune are motivaia nevoii de a asigura printr-un sistem standardizat
evidena i controlul integritii stocurilor.
Soluia realizrii evidenei analitice a stocurilor prin contabilitatea financiar este
discutabil. n cele mai multe ri care au adoptat modelul continental de contabilitate,
evidena analitic a stocurilor pe sortimente i gestiuni se realizeaz prin contabilitatea
intern de gestiune. Mai mult, ea se integreaz ntr-un sistem mai general de control, prin
costurile de stocare asupra nivelului stocurilor. De asemenea, n plan teoretic i practic se
apreciaz c evidena analitic a stocurilor nu poate fi standardizat. Metodele i tehnicile
folosite sunt de detaliu, nefundamentate i, n consecin, decizia de adaptare trebuie s
corespund conducerii ntreprinderii.
Totui, la o analiz mai atent, se poate aprecia c gestiunea analitic a stocurilor nu
este numai o problem intern a ntreprinderii. Metodele de evaluare a stocurilor au
implicaii financiare, ele antreneaz efecte att asupra rentabilitii ct i a fiscalitii.
Inventarierea stocurilor i nivelarea conturilor constituie o problem de construire a
informaiei consolidate n situaiile financiar-contabile de sintez i raportare care sunt
standardizate.
Astfel, evidena analitic a stocurilor se poate realiza fie prin contabilitatea de gestiune
fie prin contabilitatea financiar, alegerea fcndu-se dup criteriul obiectivelor i
intereselor informaionale.
n msura n care nu exist sau nu funcioneaz un sistem de control de gestiune asupra
stocurilor, evidena analitic a acestora pe gestiuni i sortimente se poate realiza prin
1

contabilitatea financiar.
Evidena constituirii i micrii stocurilor i a produciei n curs de execuie se
realizeaz prin conturile ce formeaz coninutul clasei a 3-a a Planului Contabil General,
denumit Conturi de stocuri i producie n curs de execuie. Aceste conturi furnizeaz
informaia de reflectare i control gestionar privind situaia i micarea stocurilor i
comenzilor n curs de execuie. Soldul lor este debitor i este preluat n activul bilanului.
nregistrarea n conturi se face la un pre corespunztor valorii contabile de intrare a
stocurilor i produciei n curs de execuie care este egal cu costul de achiziie pentru
bunurile procurate din afar i costul de producie pentru costurile obinute din producia
proprie.
2.2.3 Elemente de evaluare a stocurilor.
Contabilitatea, avnd ca obiect de studiu urmrirea, reflectarea i controlul mrimii,
existenei i micrii mijloacelor, proceselor i rezultatelor economico-financiare, folosete
pe scar larg cuantificarea prin formele sale particulare : evaluarea i calculaia impuse de
caracteristicile procesului cunoaterii contabile.
Studiind starea i micarea elementelor patrimoniale, contabilitatea le msoar i
nregistreaz n calitatea lor de valori economice. Mrimea valorilor economice se exprim
i evideniaz prin intermediul banilor, iar operaia de msurare poart denumirea de
evaluare.
Evaluarea const deci n cuantificarea i redarea n expresie bneasc a mrimii
mijloacelor, fenomenelor i proceselor economice precum i a operaiilor privind micarea
acestora, ceea ce permite obinerea unor informaii de sintez asupra obiectului studiat.
Componentele evalurii sunt obiectul evalurii i etalonul bani ca unitate de msur i
comparare.
Obiectul evalurii l constituie structurile patrimoniale i anume: activele, pasivele,
cheltuielile, veniturile, rezultatele precum i operaiile economice i financiare privind
circuitul acestor structuri.
Etalonul bani reprezint unitatea de calcul care permite msurarea i compararea
valorilor economice. Banul este unitatea de valoare, precum metrul este unitatea de distan
i hectarul este o unitate stabil pentru suprafa.
Spre deosebire de metru i hectar, banul este o unitate de msur instabil, ea
reprezint nsi valoarea a crei mrime tradus prin puterea de cumprare poate crete sau
se poate micora.
1

n mod concret, funcia banului de unitate de valoare se realizeaz prin semnul

monetar propriu fiecrei ri, care la noi este leul.
Preul este rezultatul msurrii i comparrii obiectului evaluat cu banul n calitatea sa
de unitate de valoare. Prin mijlocirea banului, valoarea elementelor patrimoniale se exprim
ca pre. n acest fel, preul reprezint un raport ntre valorile economice supuse evalurii i
banii ca msur a valorii. Se msoar astfel cantitatea de putere de cumprare disponibil a
banului pentru a obine bunuri i servicii.
n teoria i practica economic, la baza evalurii patrimoniale stau dou criterii :
valoarea de utilitate i timpul.
Primul criteriu consider c valoarea trebuie s reprezinte costul sau sacrificiul
consimit la un moment dat pentru a aduce bunul respectiv n patrimoniu sau ceea ce ar
aduce bunul dac l-am utiliza sau vinde la pia.
Cel de-al doilea criteriu vizeaz momentul plasrii evalurii n trecut, n prezent sau n
viitor.
La aceste criterii se adaug i nevoia de a asigura meninerea capitalului financiar i
calculul pertinent al rezultatului.
Convergente la aceste dou criterii analizate mai sus sunt principiile fundamentale ale
evalurii, respectiv principiul stabilitii unitii monetare, principiul costului istoric i
principiul prudenei. Aceste principii sunt opozabile perioadelor de gestiune cu stabilitate
monetar.
Principiul stabilitii unitii monetare are n vedere faptul c n contabilitate
etalonul monetar ales ca unitate de msur a situaiei patrimoniale i a rezultatelor are un
caracter instabil determinat de variaia puterii de cumprare a monedei i a preurilor.
Pentru a depi aceast limit, moneda ca unitate de msur a valorii n contabilitate este
considerat constant.
Principiul costului istoric const n evaluarea elementelor patrimoniale la costul de
origine sau de intrare, consemnat n documentele justificative. El exprim sacrificiul
consimit pentru a aduce sau produce bunul n patrimoniul firmei. Costul istoric reflect
valoarea real a elementelor patrimoniale la data intrrii lor n patrimoniul ntreprinderii.
Orice schimbare semnificativ ulterioar n valoarea bunurilor tinde s fac costul istoric
neltor n scopul lurii deciziei i asigurrii capacitii de finanare a capitalului propriu.
Pentru a corija parial aceast limit, la sfritul anului, cu ocazia determinrii situaiei
patrimoniului i rezultatelor, se pot efectua, pe baz de inventar, rectificri sub forma
amortizrilor i provizioanelor.
n mod concret, costul istoric se identific, dup caz, cu :
1

- valoarea de utilitate - pentru bunurile intrate ca aport n natur, obinute cu titlu gratuit sau
prin donaie. Ea se stabilete n funcie de preul zilei, utilitatea bunului pentru firm, starea
i amplasarea sa;
- valoarea de achiziie sau costul de achiziie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros.
Costul de achiziie este format din preul de cumprare + taxele nerecuperabile + cheltuielile
de transport-aprovizionare + cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilizare
sau intrare n gestiune a bunului respectiv reducerile comerciale primite ;
- valoarea de producie sau costul de producie pentru bunurile produse n unitatea
patrimonial. Costul de producie cuprinde costul de achiziie a materiilor prime i
materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de producie precum i cota cheltuielilor
indirecte de producie repartizate raional (proporional cu gradul de folosire a activitii
asupra bunului produs n unitatea patrimonial).
Pentru bunurile intrate exprimate n moned strin, valoarea acestora este convertit
n lei la cursul zilei, cnd a avut loc operaiunea.
Opiunea pentru costul istoric se ntemeiaz pe faptul c este singurul cost consemnat
n documentele justificative i deci are un caracter verificabil i o determinare obiectiv,
fiind validat n cadrul tranzaciilor de pia derulate.
Principiul prudenei const n aprecierea cu precauie a activelor i pasivelor, pentru
a evita supraevaluarea

elementelor de activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea

elementelor de pasiv i a cheltuielilor, tinnd cont de deprecierile, riscurile i pierderile

posibile generate de desfaurarea activitii exerciiului curent sau anterior.
n aplicarea principiului prudenei se vor avea n vedere urmtoarele aspecte:
1) se vor lua n considerare numai profiturile recunoscute pn la data ncheierii exercitiului
financiar;
2) se va ine seama de toate obligaiile previzibile i pierderile poteniale care au luat natere
n cursul exerciiului financiar ncheiat sau pe parcursul unui exerciiu anterior, chiar dac
asemenea obligaii sau pierderi apar ntre data ncheierii exerciiului i data ntocmirii
bilanului ;
3) se va ine seama de toate ajustrile de valoare datorate deprecierilor, indiferent dac
rezultatul exerciiului financiar este profit sau pierdere;
Pentru a rspunde principiului prudenei, n contabilitate se folosete tehnica
amortizrii sau provizioanelor pentru riscuri i cheltuieli i a provizioanelor reglementate.
Totodat, aplicarea principiului prudenei impune evitarea crerii de rezerve sau
provizioane excesive.

2.3 Procesul de aprovizionare

2.3.1 Cererea de aprovizionare
Aprovizionarea are o anumit justificare; ea se efectueaz n urma unei cereri. Aceasta
poate sa apar din diverse surse:
a)

compartimente/e utilizatoare : un atelier, o secie de fabricaie sau un birou.

Uzual se intocmete un "Referat de necesitate" pentru:

intreg necesarul pentru o comand legat strict de procesul de fabricaie din secia

respectiv;
-

necesarul pentru o anumit perioad, pentru toate comenzile aflate n fabricaie n secia

respectiv;
-

necesarul parial sau de completare la cele dou anterioare, ntocmit ocazional.

Principala problem pentru astfel de referate este ca acestea sa fie ntocmite unic

pentru un necesar anume. n caz contrar apar "dublri", "paralelisme" care mresc artificial
cantitile.
b)

nsui compartimentul "Aprovizionare ", organizat fie ca birou, fie ca serviciu, poate

concepe o politic de determinare a necesarului i de ealonare a aprovizionirilor.

Acest lucru are loc de cele mai multe ori, atunci cnd ntreprinderea are un portofoliu
de comenzi de executat n cantiti care acoper ntr-o msur important capacitatea de
producie pe o perioad mare de timp (eventual un an) i cunoscut cu anticipaie. n acest
caz se ntocmete un plan de aprovizionare cu sortotipodimensiuni clar determinate i cu
cantiti ealonate la intervale stabilite conform anumitor reguli. Atunci cnd comenzile sunt
ocazionale este preferabil ca necesarul s fie determinat de cei de la punctul a), care, n
practic, sunt primii care afl de ceea ce au de fabricat.
De cele mai multe ori se aplic o strategie combinat n care este implicat i o
urmrire a stocurilor care atunci cnd scad pn la un anumit nivel (al stocului de siguran
sau securitate), se declaneaza o nou aprovizionare.
c)

gestionarul depozitului sau magaziei, care este primul care ia cunotin de variaiile

stocurilor..
Se recomand ns ca referatele de necesitate s fie ntocmite pentru o gam restrns
de materiale cu un consum regulat n timp. Aceasta ntruct gestionarul are relativ puine
informaii asupra comenzilor n curs de execuie sau care se vor executa. O descentralizare
prea mare a deciziei la acest nivel genereaz n cele mai dese cazuri suprastocaj.
d) n comer, declanarea unei reaprovizioiri este rezultatul analizei asupra variaiei
1

stocului de marf oferit spre vnzare, innd cont n

permanen de evoluiile

preurilor, veniturilor i preferinelor consumatorilor.

Fig 2.1 Etapele procesului de aprovizionare (realizrii achiziiilor)

Compartiment
solicitator

Lansarea comenzilor

Verificarea necesarului:
justificare, corectitudinea
ntocmirii

Compartiment
Aprovizionare

Comparare cu nivelulu
stocului
Nivel
Insuficient

Nivel
Suficient

Cautarea i aleg bunurile

Compartiment
Aprovizionare
+
Furnizori

Negocierea condiiilor de
livrare : pre, cantitate,
termene, rspunderi

Compartiment
Aprovizionare,
Juridic,
Manageri

ncheierea contractului

Compartiment
Aprovizionare

Urmrirea livrrilor

i
n
f
o
r
m
a
r
e

2.3.2 Determinarea necesarului

Gestiunea curenta recomand determinarea necesarului n funcie de anumite evoluii
ale stocurilor i evaluri ale costurilor asociate achiziiilor: transport, manipulri, incrcridescrcari , asigurare, alte taxe i comisioane.
n cazul n care ntreprinderea industrial se afl n situaia favorabil de cunoatere a
comenzilor de executat pe o perioad mai mare de timp (un an de exemplu), determinarea
necesarului se poate face la nivelul comparimentului "Aprovizionare" utiliznd formule
simple de calcul i fiele tehnologice ntocmite de compartimentele cercetrii-dezvoltarii
(proiectare).
Acestea cuprind pentru un produs, subansamblu oarecare, pe lng elemente tehnice
(schi, cote, seciuni) i toate materiile prime, materiale, piesele etc., fabricrii lui. innd
cont c unele din ele sunt supuse prelucrrii, nu se vor regsi n final n ntregul lor n
produsul finit Din acest motiv in aceste fie sunt precizate:
- consumul tehnologic brut (cantitatea dintr-un material care urmeaz a fi supus prelucrrii,
necesar fabricrii unei uniti de produs finit);
- consumul tehnologic net - cantitatea dintr-un material supus prelucrrii care se regsete
efectiv n produsul finit.
Aceste consumuri mai sunt cunoscute sub denumirea de norme de consum. Evident,
pentru aprovizionare, intereseaz n primul rnd norma de consum brut.
Pornind de la aceste consideraii, necesarul de aprovizionat se va calcula dup formula
N At = nc * Q
n care:
N At - necesar de aprovizionat ;
nc - norma de consum (consum tehnologic brut)
Q - cantitatea care urmeay a fi fabricat din produsul respectiv
Aceast formul se poate aplica n diferite forme pentru toate procesele industriale i
pentru toate componentele utilizate inclusiv pentru energie, combustibil, ap , etc. n
industria chimic trebuie inut cont de reaciile chimice ntre diferii produi, dar formula
anterioar poate fi aplicat cu unele modificri.
ntocmirea acestui necesar atunci cnd exist un portofoliu de comenzi clar are unele
avantaje importante:
-

permite ntocmirea unui plan al aprovizionrii pe o perioad mare de timp;

permite calcularea unui buget previzional al aprovizionrii;

ofer perioade mai mari de cutare i selecie a furnizorilor, astfel nct s fie gsite
2

variantele cele mai avantajoase pentru ntreprindere.

-

ofer posibilitatea efecturii unor calcule i analize unor scenarii care duc 1a o ealonare
economic, din punct de vedere al timpului i al cantitilor .

permite angajarea unor negocieri clare cu anumite marje rezonabile;

evit aprovizionrile de urgen care antreneaz costuri mai mari i lipsuri n: stocuri).
Aceast determinare nu este de neglijat, tinnd cont c obiectivele principale ale

oricrei intreprinderi sunt vnzrile i profitul, i implicit un grad ct mai mare de ocupare a
capacitilor de producie. Fiecare agent economic (n primul rnd din industrie) va cauta s
dein un portofoliu de comenzi suficient satisfacerii cerinelor amintite.
Dac necesarul nu se ntocmete la nivelul compartimentului "Aprovizionare", acesta
are posibilitatea prin intermediul acelorai fie tehnologice sau a altor surse de informatii
(cri tehnice, ndrumare, cata1oage), s verifice necesarurile ntocmite de alte
compartimente i/sau persoane n ceea ce

privete: materialul comandat, sortimentul,

calitatea, cantitatea.
Indiferent c este vorba de gestiune curent sau gestiune previzional, se poate aplica
o formul clasic general:

NA = Nal - S
n care:
N A - neeesar de aprovizionat 1a un moment dat;
N al - necesar de aprovizionat ntre dou livrri consecutive;
S - stoc existent.
Necesarul de aprovizionat ntre dou livrri consecutive (N al ) este cel care rezult
din ca1culul pe baza comenzi1or n curs. El trebuie s tin cont de un optim al numrului i
cantitilor reaprovizionate), de necesarul din materialul respectiv pe perioada ct acesta se
afl n plin proces de transfer ("pe drum") de 1a furnizor i de existenta unui stoc de
securitate care s prentmpine incertitudinile din amonte i aval.
Stocul existent (S) ine cont att de ceea ce se afl la un moment dat n depozitul
ntreprinderii, cat i de ceea ce se afl n depozitul furnizorului, comandat dar nelivrat.
Formula o vom putea scrie sub forma:
NA =N{12/N+d]+Ns-[SD+SF]
n care:
N l - necesar mediu lunar:
N - numarul optim de reaprovizionri;
2

d - durata livrrii;
N s - necesar pentru stocul de securitate;
SD - stoc existent n depozitul propriu;
SF - stoc existent n depozitul furnizorului.
Aceast formula clasic permite o evaluare a necesarului innd cont de stocurile
existente la un moment dat care-l diminueaz pe cel rezultat din calcul.
Oricum verificarea stocurilor este obligatorie, ntruct aprovizionrile inutile cost
prin ele nsele dar i prin suprastocurile "consumatoare" de spaiu i bani. Indiferent de
termenul pentru care se determin a fi utilizate (scurt sau lung) formulele anterioare se
recomand s fie utilizate pentru bunuri cu o anumit regularitate n consum (mai corect
pentru care se poate stabili o medie a consumului). Ele sunt utile fabricrii principalelor
produse i au deci o anumit repetitivitate.
n unele cazuri, apar solicitri de materiale particulare, n afara celor obinuite. Ele
sunt determinate de unele comenzi preluate de ntreprindere din diferite motive:
flexibilitatea tehnic i comercial care permite asimilarea n fabricaie a unor noi produse
dar i acceptarea unor comenzi n afara portofoliului obinuit; comenzi ocazionale care fac
parte din ofert dar care nu au fost solicitate pan la un moment dat; necesiti de
autoutilare; solicitri specifice ale cercetrii-dezvoltrii.
Necesarul se calculeaz dupa aceleai reguli, principala problem fiind intrarea ct mai
rapid n posesia lui. De asemenea n derularea efectiv a aprovizionrii unor astfel de
materiale pot s apar probleme datorit caracterului urgent a unor astfel de comenzi i a
duratei de achiziie care cuprinde cutarea, negocierea i livrarea de la furnizor. n dese
cazuri cantitile comandate sunt mici, greu de aceeptat de ctre furnizori.
n cazul ntreprinderilor comerciale trebuie fcut distincie ntre comerul de gros (cu
ridicata) i comerul detailist (cu amnuntul).
n

ntreprinderile de gros (cu ridicata) poate fi aplicat formula clasic din

ntreprinderile de produeie cu precizarea c pot interveni fenomene de fluctuaii sezoniere

mult mai importante dect n cazul produciei. Se recomand ca verificarea stocurilor s se
efectueze mai des, att fizic ct i valoric.
n

ntreprinderile detailiste (cu amanuntul) trebuie inut cont de particularitile

acestei forme de comer contactul direct cu clientela, necesitatea unei varieti mari de
articole (tradiionale, sezoniere, n pas eu moda, generale), serviciu de calitate clientelei.
Indicatorul mrfuri n vnzare / mrfuri solicitate de clientela nu poate avea valori mai
mici de 0,9 (90%). Acesta inseamn de fapt necesitatea meninerii unui stoc de securitate
mare.
2

n cazul mrfurilor care au o cerere regulat (generale, cu un consum aproximativ

constant toate sezoanele), se poate utiliza formula clasic cu o uoar modificare:
NA = Nl[ 12/N+d ]+Ns - [Sv +SDm + SI ]
n care:
NA, N1, d, n, NS au aceleai semnificaii ca n formula precedent.
Sv - stoc aflat pe suprafa de vnzare; SDm - stoc in depozitul magazinului;
S1- stoc comandat aflat la intermediar dar nelivrat.
n cazul mrfurilor care au cerere neregulat (situaii frecvente), se aplic o metod de
"recompletare" sau ''revizie periodic" a stocului": cantitile aprovizionate permit
completarea stocului pn la nivelul anterior;
n general exist dou soluii:
-

fie se recurge la comenzi i aprovizionri frecvente, ceea ce nseamn costuri mari cu

achiziiile;
-

fie se recurge la aprovizioniri rare i meninerea unor stocuri mari, ceea ce nseamn

costuri nsemnate cu stocajul.

Alegerea uneia sau. alteia.din soluii depinde de o serie de evaluri pe care detailistul
le face n practic lund n considerare: distana fat de intermediarii sau productorii de la
care se aprovizioneaz, posibilitile de transport (proprii, nchiriate de 1a transportatori sau
ale fumizorilor), costul transportului dar mai ales cine-l suport (detailistul sau furnizoruI),
anumite relaii pe care le dezvolta cu partenerii de afaceri, spaiile proprii de depozitare,
disponibilitile baneti, etc.
2.3.3 Contractarea
ncheierea cu succes a negocierilor presupune trecerea la etapa urmtoare:
contractarea. Pentru aceasta se ncheie

un document, contractul, n form scris care

cuprinde datele de identificare a fumizorului i beneficiaru1ui, i obiectul contractului

(livrare de bunuri) precum i toate celelalte aciuni i activiti care nsoesc livrarea
cuprinse n aa numitele clauze contractuale referitoare la: preuri, termene de livrare,
transport, condiii speciale, penaliti n caz de nelivrare, neplat sau ntrzieri etc.
Contractul respect trei caracteristici generale: sinalagmatic (cuprinde obligaii
reciproce); cu execuie succesiv (creaz obligaii a cror executare se ntinde pe o durat
determinat sau nedeterminat); consensual (corespunde acordului celor dou pri).
Uneori, pentru livrri de mai mic importan sau ocazionale; sau, cazul comerului,
varietatea bunurilor i a furnizorilor este mare, nu se mai ncheie contracte, comanda innd
locul acestuia.
2

2.4 Informatizarea contabilitii gestiunii stocurilor de marfuri

2.4.1 Conceptul de sistem informatic
Sistemul informatic este un ansamblu coerent structurat, format din echipamente
electronice de calcul i comunicaie, procese, proceduri i manuale, inclusiv structurile
organizatorice i salariale care folosesc calculatorul ca instrument de prelucrare automat a
datelor, n cadrul domeniului concret de activitate a agentului economic, n scopul
maximizrii profitului realizat n activitatea economic.
Sistemul informatic preia i dezvolt o parte din operaiile de prelucrare ale ntregului
sistem informaional al unitii economice, pe care le automatizeaz devenind n aceste
condiii un subsistem informaional automatizat.
Complexitatea sistemelor informatice impune rezolvarea unui grup omogen de
activiti ( lucruri ) sau subactiviti (probleme) prin intermediul unor subsisteme i aplicaii
informatice, a cror arie de aplicabilitate este determinat de omogenitatea funcional a
prelucrrilor realizate i de specificul proceselor informaionale.
Sistemele informatice financiar-contabile au la baz principiul introducerii unice a
datelor i a prelucrrilor multiple a acestora, n concordan cu specificul subsistemelor i
aplicaiilor componente, ceea ce conduce la conceptul de sistem informatic integrat sau
total.
Din punct de vedere fizic, prelucrarea integrat este asigurat de o reea local de
calculatoare care prelucreaz o colecie unic de date sub multiple variante de prelucrare.
Structura general, de principiu a unui sistem informatic cuprinde un ansamblu de
intrri, prelucrri i ieiri, definite n funcie de obiectivele sistemului.
Rezult c sistemul informatic asigur prelucrarea mulimilor ieirilor sub diverse
variante, n vederea obinerii mulimii ieirilor, astfel nct caracteristica esenial a acesteia
o constituie triada :
INTRRI

PRELUCRRI

IEIRI

Obiectivele sistemului informatic reprezint scopuri imediate i de perspectiv ale

perfecionrii economice i de conducere n vederea ridicrii nivelului de formare operativ
i previzional a structurilor organizatorice, a perfecionrii metodelor i proceselor tehnicoinformaionale i de conducere pentru asigurarea maximizrii eficienei economice i a
rentabilitii unitii beneficiare.
Obiectivele sistemului informatic presupun abordarea i rezolvarea informativ a unor
2

probleme cu caracter sintetic i analitic, ntr-o manier sistematic, pentru asigurarea

scopurilor propuse. Aceste obiective sunt subordonate cadrului legislativ-normativ, dotrii
cu tehnic de calcul i cerinele dezvoltrii economice, imediate i de perspectiv, a unitii
beneficiare.
n acest sens, considerm c obiectivele sistemului informatic pot fi detaliate obiective
generale i obiective specifice.
Obiectivele generale ale unui sistem informatic vizeaz probleme cu caracter global al
conducerii unitii i structurale specifice compartimentelor funcionale, scopul realizrii
atributelor conducerii i ale funciilor unitilor economice. n raport de aceste aspecte,
obiectivele generale pot fi : de conducere (manageriale) i funcionale.
Obiectivele funcionale ale unui sistem informatic au n vedere informatizarea
activitilor n conformitate cu anumite funcii ale unitii economice (comercial, financiarcontabil i de personal), desfurat la nivelul compartimentelor funcionale.
Activitatea financiar-contabil ( financiar, contabilitate, control financiar ) desfurat
n cadrul compartimentelor specifice, presupune rezolvarea din punct de vedere informatic a
unor elemente specifice, dup cum urmeaz :
Activitatea financiar are n vedere :
- calculul i decontarea tuturor categoriilor de impozite ;
- derularea relaiilor bneti cu terii ;
- efectuarea i urmrirea decontrilor cu terii.
Activitatea de contabilitate la nivelul unitii economice se structureaz pe dou
componente :
Contabilitatea financiar ( sintetic ) concretizat n urmrirea existentului i micarea
elementelor patrimoniale (printre care i stocurile).
Contabilitatea de gestiune ( analitic ) poate fi organizat fie prin detalierea conturilor de
eviden a elementelor patrimoniale privite la nivelul contabilitii financiare, fie prin
utilizarea unor conturi de gestiune intern care se organizeaz n funcie de necesitile de
informare i conducere ale unitii economice. Aceast detaliere urmrete reflectarea
stocurilor, veniturilor, cheltuielilor i rezultatelor pe intervalul de gestiune.
Din cele prezentate rezult c ntreaga activitate de contabilitate asigur : nregistrarea
cronologic i sistematic a tuturor operaiilor economice; preluarea datelor n concordan
cu principiile i metodele contabilitii; sintetizarea ntregii activiti financiar-contabile
prin intermediul instrumentelor de baz ale contabilitii (balana i bilanul contabil).
Activitatea de control financiar la nivelul unitii economice urmrete analiza i controlul
gestiunii patrimoniului societii comerciale prin instrumente proprii n scopul prevenirii i
2

sesizrii nclcrii normelor legale de utilizare a resurselor umane, materiale i bneti.

2.4.2 Delimitri conceptuale privind informatizarea sistemului informaional contabil
Sistemul informaional cuprinde ansamblul mijloacelor

i proceselor de preluare,

prelucrare, stocare,difuzare i valorificare a datelor i informaiilor la nivelul unei entiti

social-economice. Finalitatea sistemului este furnizarea de informaii sub o forma direct
utilizabil la momentul oportun, n scopul

asigurrii bunei funcionri a sistemului

operaional precum i a deciziilor la diferite niveluri.

Pentru a-i putea realiza n cele mai bune condiii funciile ce-i
operativitii preciziei si calitii informaiilor,

sistemele

revin prin prisma

informaionale recurg la

mijloacele tehnice de prelucrare, respectiv la mijloacele informatice.

In acest cadru putem discuta de sisteme informatice. Ele ocup un loc din ce n ce mai
important n gestiunea ntreprinderii .Fr informaii, nu se poate administra unitatea, toate
deciziile bazndu-se pe modul de prelucrare i utilizare a informaiei i pe aciunile ce se
ntreprind plecnd de la informaii.
Impactul utilizrii sistemelor informatice asupra ntreprinderii poate fi abordat prin
prisma unor aspecte de ordin calitativ: modernizarea ntreprinderii, motivarea personalului
sau schimbarea atitudinii personalului.

CAPITOLUL III
PREZENTAREA CADRULUI JURIDIC, ORGANIZATIONAL
I FUNCIONAL AL S.C. AVICOLA S.A. BACAU
3.1 Istoricul activitii S.C. Avicola S.A. Bacu
SC Avicola SA a luat fiin n anul 1964 sub denumirea de ntreprinderea de Stat
Avicola, prin concentrarea unor ferme mici tradiionale, orientate n principal pe producia
de ou de gin. n anul 1965 a intrat n funciune Complexul pentru producia de ou de
consum, cu o capacitate de 30.000 m, cu baterii pe trei nivele, populate cu 520.000 capete
de gini outoare. n anul 1970 a fost dat n funciune, n zona Brad - comuna BeretiBistria, o ferm compus din 20 de hale la sol, n suprafa de 8500 m, pentru gini de ras
grea i uoar din import Canada.
n 1974 unitatea se extinde prin construirea unui complex integrat de curc pentru
selecie, reproducie, incubaie, ferme de broiler i un abator de industrializare cu o
capacitate de 14.500 tone carne de pasre pe an. n anul 1987 a intrat n funciune o fabric
de nutreuri combinate cu o capacitate de 54.000 tone/an.
n perioada 1.09.1992 31.03.2002 societatea a fost preluat n locaie de gestiune de
ctre SC Agricola Internaional SA Bacu. n perioada locaiei de gestiune a fost parial
modernizat de locator Agricola Internaional prin forele sale proprii, modernizri care
au dus ulterior la majorarea capitalului propriu al SC Avicola SA prin aportul societii SC
Agricola Internaional SA.
ncepnd cu trimestrul II al anului 2002, odat cu ncetarea contractului de locaie ntre
SC Agricola Internaional SA i SC Avicola SA i accelerarea procesului de privatizare s-a
impus reorganizarea Departamentului Avicola, prin trecerea patrimoniului activitii
zootehnice i a sectoarelor de deservire, de la SC Agricola Internaional SA Departament
Avicola, la SC Avicola SA, care i reia obiectul de activitate prevzut n statutul societii
mai puin activitatea de industrializare i procesare.
Aceast trecere are loc concomitent cu modificarea valoric i n structur a capitalului
social al SC Avicola SA prin aportul de capital al SC Agricola Internaional SA care devine
astfel acionar majoritar.
n acest context, ncepnd cu data de 1 aprilie 2002, SC Avicola SA face parte din
GRUPUL DE FIRME AGRICOLA INTERNAIONAL, funcioneaz independent, avnd
ca obiect principal de activitate creterea i exploatarea psrilor.
2

3.2 Statutul SC Avicola SA Bacu

3.2.1 Denumirea, forma juridic, sediul i durata
Denumirea societii este societatea comercial. Avicola Bacu SA .n toate actele,
facturile, anunurile, publicaiile i alte acte emannd de la societate, denumirea societii va
fi precedat sau urmat de cuvintele societate pe aciuni sau iniialele S.A., de sediul
societii, capitalul social i numrul de nregistrare.
SC AVICOLA Bacu SA este persoan juridic romn, avnd forma juridic de
societate pe aciuni conform numrului de nmatriculare la O.R.C. J04/22/1991, cod fiscal R
944335 , i desfoar activitatea n conformitate cu legile romne i cu prezentul statut.
Sediul social este n Romnia, localitatea Bacu, str. Calea Moldovei, nr.94, sediul
societii poate fi schimbat n alt localitate din Romnia, pe baza hotrrii Adunrii
Generale a Acionarilor, potrivit legii. Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentane,
agenii situate i n alte localiti din ar i strintate.
Durata societii este nelimitat, cu ncepere de la data nregistrrii la Camera de
Comer i Industrie.
3.2.2 Scopul i obiectul de activitate al SC Avicola SA
Scopul societii este creterea psrilor pentru producerea, industrializarea i
comercializarea crnii i oulor.
Obiectul de activitate al SC Avicola SA se circumscrie unui lan tehnologic integrat de
la fermele de reproducie pn la cele de cretere i ngrare a puilor de carne i de
exploatare a ginilor outoare, cuprinznd deci, obinerea oricror activiti privind
producia a peste 24.000 tone/an carne de pasre n viu pentru abatorizare, producia a peste
76.000.000 ou consum i obinerea puilor de o zi de carne i ou.
Obiectul de activitate este prin urmare creterea psrilor 0125 (C.A.E.N.).
Tehnologia de producie vizeaz obinerea a 3 produse finite din punctul de vedere
al SC Avicola SA: ou pentru incubaii, ou pentru consum, sporul n greutate (puiul
broiler). Ea ncepe cu procurarea din import a prinilor de o zi ras grea i uoar. Astfel
din prini de o zi reproducie ras grea se obine tineretul de reproducie ras grea ce
cunoate 2 etape de cretere: 0-126 zile i 127-162 zile. n urma celei de-a doua etape de
cretere (interval n care puiul poate trece prin una sau dou ferme, n funcie de specificul
acesteia) din gini i cocoi de reproducie ras grea se obin ou pentru incubat pentru
Broiler din care ulterior se obin pui de gin pentru carne (pui broiler).
2

Din prinii de o zi reproducie ras uoar se obine tineretul de reproducie ras

uoar cu 2 stadii de cretere (0-119 zile, 120-240 zile). Din acetia se obin gini i cocoi
de reproducie ras uoar apoi ou de incubaie, moment din care ncepe perioada de
exploatare n vederea obinerii tineretului puicue nlocuire gini ou consum (G.O.C.),
respectiv a ginilor ou consum.
n concluzie, SC Avicola SA Bacu realizeaz cu materia prim furnizat de SC
Agricola Internaional SA activitatea de reproducie i exploatare privind creterea psrilor,
n vreme ce prelucrarea i desfacerea rezultatului exploatrii sunt asigurate tot de aceasta
din urm, n calitatea sa de furnizor i client majoritar.
3.2.3 Capitalul social, aciuni i acionari
Capitalul social conform HG. 500/1994 este de 68.267.250 lei i conform Hotrrii
AGA nr. 01/12.2001 este de 158.664.275 lei, se constituie dintr-un numr de 6.346.571
aciuni nominative, cu valoare nominal de 25.000 lei.
Tabel 1. Structura acionariatului se prezint astfel:
Nr. Denumire acionar
1
Persoane fizice

%
Nr. aciuni
14,08 893.819

Valoare (mii lei)

22.345.475

SC Conagra SA

25,96 1.647.485

41.187.125

SC Agricola Internaional SA

59,96 3.805.267

95.131.675

TOTAL

100

158.664.275

6.346.571

Societatea ine evidena aciunilor ntr-un registru numerotat, sigilat i parafat de

preedintele Consiliului de Administraie, care se pstreaz la sediul societii.
Capitalul social poate fi redus sau mrit pe baza hotrrii Adunrii Generale
Extraordinare a Acionarilor n condiiile i cu respectarea procedurii prevzute de lege.
Fiecare aciune deinut de acionari confer acestora dreptul la un vot n Adunarea
General a Acionarilor, dreptul de a alege i de a fi ales n organele de conducere, dreptul
de a participa la distribuirea beneficiilor, conform prevederilor prezentului statut i
dispoziiilor legale.

3.3 Piaa i comercializarea produselor SC Avicola SA Bacau

Pornind de la faptul c gestionarea resurselor financiare se face de SC Agricola
Internaional SA, aprovizionrile cu furaje, materiale i obiecte de inventar necesare
desfurrii ntregii activiti se deruleaz prin SC Agricola Internaional SA, aceast
societate devine astfel furnizor .
De asemenea avnd n vedere c activitatea de industrializare i procesare a rmas la
SC Agricola Internaional SA prin livrrile de psri la Abator pentru sacrificare, a oulor de
consum i melanjului ctre Staia de sortare i Praf ou aceast societate devine client
majoritar pentru SC Avicola SA Bacu.
Puii de la Avicola Bacu sunt cei mai cunoscui i vndui de pe pia, datorit calitii
recunoscute a acestora, asigurate prin trasabilitatea foarte clar a procesului obinerii lor.
Astfel, puii provin din rase de calitate recunoscute i sunt crescui n fermele proprii, fiind
hrnii cu furaje naturale produse n cadrul Agricola Bacu.
Abatorizarea i procesarea crnii de pasre se face utilizand o linie de fabricaie dintre
cele mai moderne din ar, cu o capacitate de 6.000 de pui/ or, cu sisteme automate de
eviscerare, refrigerare i tranare. Este vorba de o invesie de circa 8 milioane de Euro.
Abatorul de psri de la Bacu este singurul din Romnia ce utilizeaza sistemul de
congelare rapid i care, de asemenea, este dotat cu toate utilitile de refrigerare pentru
producerea crnii proaspete, astfel nct carnea de pasre pe care Avicola Bacu o livreaz
nu conine nici un fel de adaos de frgezire, fiind ambalat n carcas sau pri anatomice
tranate cu termene de valabilitate prelungit de lanul frigorific riguros controlat.
Avicola Bacu produce ou proaspete n fermele proprii. Ginile sunt hrnite cu furaje
produse de Agricola Bacu, calitatea acestora conferind o siguran deosebit
consumatorilor. Oule Agricola Bacu sunt uor recunoscute dup mrimea lor, dup coaja
maronie identic cu aceea a oulor produse n gospodriile rneti individuale.
Industria crnii de pasre este concentrat n jurul 6 mari grupuri productori care acoper
aproximativ 50% din pia.
Conform datelor statistice publilcate de Uniunea Crescatorilor de pasari din Romania,
Productie totala carne pasare 2005

220 000 tone

27 356 tone (13 % din total)

din care,
Productie carne pasare Agricola Bacau 2005
Evoluia consumului de carne de pasre :
2001 12,8 kg/locuitor/an
2002 15,8 kg/locuitor/an
3

2003 19,6 kg/locuior/an

2004 19,7 kg/locuitor/an
2005 - 21,2 kg/locuitor/an
Previzionarea consumului de carne de pasre :
2006 21,6 kg/locuitor/an
2007 23

kg/locuior/an

2008 13,2 kg/locuitor/an

Sursa InterBiz Group pe baza datelor INS
Importuri carne pasare 2005 158 000 tone
Consum intern carne pasare 2005 350 000 tone
Export carne pasare 2005 4000 tone
Tabel nr 2.Cota de pia a stocurilor pentru produsul Carne Pasre
Piata

2005

Cantitate
Carne pasare

Piata

Cantitate

to
350 000

Cota de piata

2006
%

to
365 000
8%

8%

C O T A D E P IA T A A C A R N II D E
PASARE
1 2 ,6 2 %

8 7 ,3 8 %
A G R IC O L A IN T E R N A T IO N A L

ALTI PRO DUCATO RI

Figura nr 3.1

Pentru urmtorii ani se urmrete ntrirea poziiei de leader de pia i creterea cotei
de pia cu min. 5 %.
Consumul de ou pe cap de locuitor n anul 2005 a fost de 200 buc respectiv 2580 mil
buc.
6 .6 2 %

9 3 .3 8 %

A G R IC O L A IN T E R N A T IO N A L

ALTI PR O D UC ATO R I

Figura 3.2 Cota de piata la oua consum

Tabel 3. Principalii clieni :
Din Romania
Magazine proprii
Your Friend Bacu
Integra Bucuresti
Stenyon Bucuresti
Crivami Bucuresti
Geomar Bucuresti

Pe plan international
Promox Germania
Romcarna Elvetia
Actifood Frana

3.4 Politica de distributie

Distribuia acoper ansamblul operaiilor prin care un bun care iese din procesul de
fabricaie este pus la dispoziia consumatorului sau utilizatorului.
Politica de distribuie a devenit una din cheile elaborrii mixului de marketing i ca
aceasta s fie eficient trebuie realizat o coeren ntre deciziile privitoare la pre, produse,
comunicare.
Firma, prin politica de distribuie, caut clieni pentru vnzarea produselor, dar
ncearc i dezvoltarea i modernizarea reelei proprii de comercializare a produselor.
n prezent, situaia reelei proprii de distribuie se prezint astfel:
Magazine proprii
Bacu

-str. M. Viteazul nr. 4

-str. 9 Mai nr. 54

3

-str. 9 Mai nr. 25

-str. Energiei nr. 34
-str. Republicii nr. 3
-str. Piaa Sud
-str. tefan Cel Mare nr. 54
-str. Piaa Central
-str. Mreti nr. 9
-str. Mioriei nr. 14
-cal. Moldovei
Moineti

-str. T. Vladimirescu nr. 12

Oneti

-str. Oituz nr. 25

-str. Belvedere nr. 10

Tg. Ocna

-str. C. Negri nr.8

Comneti -str. Republicii nr. 23

P. Neam

-str. M. Eminescu nr. 3

-bd. Decebal nr. 2

-str. M. Viteazul bl. A1
Iai

-str. Minervei nr. 10

Galai

-str. Brilei nr. 7-8

Buzu

-bd. Unirii nr. 8

Bucureti

-bd. N. Blcescu nr. 3-5

-bd. Aviaiei sc. 1

-cal. Floreasca nr. 111
-P.G.B. stand 22
MIJLOACE DE TRANSPORT
-autoturisme

Mercedes 3 buc.
WV. Passat 2 buc.
Volvo 1 buc.
Audi 7 buc.

-autocamionete

Dacia 2 buc.
Aro 1 buc.

-autocamioane

RD 6135 2 buc.
RD 10215 1 buc.

-autocamioane

RD 12215 1 buc.
3

psri vii
-autofurgon
izoterm

TV 14AC 2 BUC.
TV 35F 1 buc.
Iveco 1 buc.

-autofurgon

RD 10215 2 buc.

frigorific
-autofurgon
persoane
-autofrigorifice

A12230 1 buc.
Mercedes 409 1 buc.
Renault Messenger 1 buc.
Peugeot Boxer 1 buc.

-autotren

RD 10215 2 buc.

-autotren frigorific

RD 12215 6 buc.
Mercedes 4 buc.

-autospeciale

Mercedes 1627 1 buc.

Mercedes 2538 1 buc.

-autobuz

Roman 112UD 1 buc.

-microbuz

TV 105D 1buc.

Totalul vanzarilor interne se imparte in functie de zonele cu venituri mari - 19%,

mijlocii - 70%, mici - 11%, in figura nr.2 astfel :
Figura 3.3 Structura vanzarilor in functie de veniturile populatiei

V a n z a ri in s e g m e n t u l
c u ve n it u ri m a ri
V a n z a ri in s e g m e n t u l
c u ve n it u ri m e d ii
V a n z a ri in s e g m e n t u l
c u ve n it u ri m ic i

Vanzarile Agricolei dupa canalul de distributie: 38% - vanzari en gross, 36% cu

amanuntul, 26% - prin retea proprie de magazine, reprezentata in figura nr.3 astfel :

V a n z a ri e n g ro s s
V a n z a ri c u
a m a n u n tu l
R e te a p r o p rie d e
m a g a zin e

Figura 3.4 Structura vanzarilor in functie de modul de distributie

n privina distribuiei, punctele tari ale Agricola Internaional se concretizeaz intr-o
pondere nsemnat a vnzrilor prin reeaua proprie de magazine de cca. 40%, intr-o
cunoatere mai bun i constant a nevoilor i dorinelor consumatorilor, intr-o reducere a
stocurilor i implicit a cheltuielilor de stocare. Cu toate acestea ns, reeaua de distribuie
nu este suficient organizat, ceea ce produce unele disfuncionaliti, cum ar fi de exemplu
neaprovizionarea la timp i n cantiti suficiente cu unele produse de cerere curent.
Distribuia produselor Agricola Bacu se realizeaz prin :
Distribuie direct :
7 depozite : Bucureti, Bacu, Galai, Constana, Iai, Cluj, Timioara
123 de angajai (23 de ageni de vnzare i 22 ageni de vnzare, gestionari, manipulani,
operatori facturare etc.)
-

24 de magazine proprii

113 mijloace de transport de capacitate aprox 700 tone

- Distribuia indirect :
-

21 de distribuitori din care 14 de portofoliu.

Conturi internaionale: Metro, Selgros, Hiproma, Cora, Mega Image, Billa, UniversAll,
VP Market, Gima.

20%
8 ,5 0 %
6 4 ,5 0 %

7%

M a g a z in e p r o p r ii
A g e n ti d e d is tr ib u tie

D e p o z ite p r o p r ii
T e r ti

Figura 3.5 Structura canalelor de distributie

n strategia anului 2007 ponderea distribuiei pe canale este urmtoare :
-

Distribuie direct

: 29% ( ageni )
23 % magazine

Distribuie indirect : 28%

Conturi internaionale : 20%

3.5 Fluxul tehnologic al S.C. Avicola S.A. Bacau

Abatorul de Psri are o suprafa total de 38.713 mp din care suprafaa construit de
13.131 mp ; capacitatea de productie a Abatorului este de 23.000 tone carne viu anual pe un
flux tehnologic complet :sacrificare , eviscerare, refrigerare, tranare, ambalare, congelare i
desfacere. Fluxul de producie se desfasoar pe o linie de abatorizare STORK, producie
1996, pentru 6000 capete/ora pui de carne.
n cadrul amplasamentului functioneaza o Fabrica de prelucrare a subproduselor de
abator cu o capacitate de cca.8 tone fina proteic pe zi .
Abatorul dispune de capaciti proprii de producere a frigului in cadrul Uzinei de Frig
cu o capacitate total de 1500 KW putere frigorific care deservete depozitul de congelare
produs finit de 600 tone si tunelul de congelare rapid de cca.8 tone/or. Abatorul dispune
deasemenea de o centrala termica proprie care produce cca.8 tone de agent termic pe or ,
cele 4 cazane de abur fiind alimentate pe gaz metan , debitul instalat de gaz de 400 Nmc/ora
fiind preluat prin Staia de Reglare de medie presiune proprietatea DISTRIGAZ, Bacau i
care necesit investiii n valoare de 1 mld. lei.
Alimentarea cu energie electrica se face de la Postul de transformare de 20 KV
nchiriat de la FRE , partea de alimentare de joas tensiune fiind prevzuta cu 3
3

transformatoare de cte 1000 KVA. Infrastructura de drumuri interioare , alei de acces,

platforme este in stare buna si asigur un circuit corespunztor sanitar-veterinar.
In cadrul Abatorului de Pasari, purtatorii de informatii privind miscarile de stocuri sunt
toate actele primare ce se intocmesc de-a lungul procesului de productie.
Structura abatorului corespunde fluxului tehnologic si are in vedere prelucrarea
eficienta a tuturor produselor (inclusiv deseurile ce se prelucreaza in sectia faina furajera).
Zilnic, in cadrul procesului de productie, fiecare sectie isi intocmeste documentele
care justifica activitate sectiei, in care se specifica pe de o parte cantitatea de materii prime
introduse in fabricatie, iar pe de alta parte, produsele finite obtinute.
Fluxul tehnologic al Abatorului de pasari se prezinta astfel:
La intrarea pe poarta a mijloacelor de transport pasari vii ( sunt masini speciale cu sau
fara remorca, din fabricatie sunt dotate cu custi in care se incarca din ferma puii, in numar
fix la ficare cusca in functie de greutatea medie estimativa a puilor, apoi se sigileaza
sigiliile se aplica la imbinarea vergelelor care inchid custile ), acestea se cantaresc apoi se
introduc in prima sala a Sectiei eviscerare unde sunt agatati unul cate unu in corligele
conveerul care se roteste ca o banda rulanta, personalul avand tot timpul inaintea sa un
carlig gol pentru agatat alt pui. In continuare puii trec printr-un soc electric care ii amarteste
ca sa nu mai poata simti durerea, dupa care un echipament special de taiere le sectioneaza
partial gatul. Se itroduc apoi intr-o baie de apa fierbinte (la temperatura de aprox.54-56)
pentru oparirea penelor, dupa care procesul de

curatare de pene cade in sarcina

deplumatoarelor ( echipament special pentru aceasta operatiune). Dupa curatarea penelor se

scot eviscerele cu un dispozitiv special operatiunea se face prin absobtie.
In aceasta faza a procesului tehnologic, medicul veteririnar controleaza fiecare carcasa
si organele rezultate si procedeaza la eliminarea acelor parti care nu sunt bune pentru
consumul uman (partile eliminate se numesc confiscate).
In final rezulta carcasa de pui cu cap si ghiare, ficatul, pipota, inima, confiscatele de
pasare si organe, sange, pene, viscere.
Carcasa obtinuta dupa ce trece mai intai prin tunelul de frig unde este racita, perecum
si organele si confiscatele se predau la Sectia transare-ambalare, iar sangele, penele si
viscerele se predau la Moara unde sunt neutralizate.
Carcasa ajunsa in Secia de tranare-ambalare este tranat n pri anatomice (pulpe,
piept, tacm) sau mai departe prin dezosare se obin produsele dezosate ( fr os). Carcasa
de pui, produsele tranate, produsele dezosate precum i alte produse obinute din carnea de
pasre se ambaleaz n pungi sau tvie. Si din activitatea de transare si dezosare rezulta
3

produse confiscate care se transfera la Moara. Produsele obtinute destinate consumului

uman se introduc in tunelul de cogelare rapida unde are loc atat procedul de refrigerare cat
si cel de congelare. Pentru refrigerare produsele stau in tunel pana ating temperatura optima
pentru a fi livrate, iar pentru congelare se utilizeaza procedeul de congelare rapida,
produsele fiind practic inghetate.
Transarea si pregatirea marfii se face in concordanta cu comenzile primite de la
Departamentele Vanzari si Magazine.
Calibrarea se poate realiza cu ajutorul cntarelor electronice pentru a obine sortimente
din carne pasare variate ambalate la tvia sau pungi in funcie de cerinele pieii interne sau
externe.
Ambalarea carcaselor, a pieselor tranate sau a celor dezosate din carne pasare se
realizeaz cu ajutorul mainilor de vacumat, de ambalat : automat sau manual pentru tvie
si pungi.
Spatiile in care se realizeaz ambalarea produselor din carne pasare refrigerata trebuie
sa aib in mediul ambiant o temperatura de 7 - 8C temperatura care trebuie realizata
printr-o climatizare a aerului cu ajutorul unei instalaii complexe formata din agregate
frigorifice (3); instalaii de automatizare si tubulaturi aferente cu izolaie termica.
Marcarea , etichetarea sortimentelor din carne de pasare se face manual dup care sunt
depozitate in navete sau cutii in camera de refrigerare pentru meninerea si realizarea
temperaturii de 0 - 2C specifice crnii de pasare refrigerate.
Operaia de refrigerare meninere in camera de refrigerare existenta in cadrul
abatorului se realizeaz cu ajutorul a trei baterii de rcire a aerului cu amoniac.
Camera de refrigerare are dimensiunile de L=12m;l=6m avnd o capacitate de
depozitare de ~10 tone si in prezent este insuficienta pentru depozitare meninere a crnii
in stare refrigerata.
Avnd in vedere ca solicitrile consumatorilor au crescut foarte mult pentru carnea de
pasare refrigerata si deoarece noi avem posibilitatea prelucrrii a minim 30 tone/ zi carne
refrigerata este necesara construirea a doua spatii de refrigerare suplimentare cu urmtoarele
dimensiuni : - L=6m; l=6m
- L=18m; l=6m
Aceste camere trebuie sa fie dotate cu urmtoarele : aparatura de automatizare,
instalaiei de producere a frigului, parte constructiva si izolaie aferenta, ui frigorifice,
instalaii si aparate performante astfel nct sa conduc foarte bine procesul de conservare
prin rcire (temperatura crnii nu trebuie sa scad sub 0C )pentru a nu deprecia carnea din
punct de vedere calitativ.
3

Deasemenea construirea a acestor doua camere suplimentare de refrigerare este utila

pentru a stoca carnea in vederea prelucrrii ulterioare conform cerinelor partenerilor interni
si externi (realizarea sortimentelor din carne de pasare maturata care necesita o meninere a
temperaturii de refrigerare de minim 8C).
Livrarea produselor refrigerate la 0 - 2C se face conform normelor sanitar-veterinare
si cerinelor pieii (fie vrac, fie ambalate in navete sau cutii de carton).
In conformitate cu fluxul tehnologic prezentat se intocmesc si documentele primare
astfel:
Odata cu primirea pasarilor vii se intocmesc zilnic Bonurile de intrare a acestora (pe
categorii de pasari si pe ferme), ce contin cantitatea (capete,kilograme) apoi tot la sfarsitul
zilei se intocmeste Bonul de iesire in productie a intregii cantitati receptionate (pe ficare
categorie) si Raportul de productie pentru Sectia eviscerare.
Predarea produselor rezultate in Sectia eviscerare la Sectia transare-ambalare si la
Moara se face pe baza de Nota de cantar.
In Sectia de transare ambalare se intocmeste Raportul de productie al sectiei, raport in
care se justifica ce produse au rezultat din activitatea de transare dar si din cea de dezosare.
Predarea produselor imporprii connsumului la Moara se face tot pe baza de Nota de cantar.
Din tunelul de refrigerare si congelare produsele sunt predate la depozit pe baza de Nota de
cantar. Nota de cantar este intocmita de gestionara de sectie. Produsele se preadau la
depozit paletizate si pe sortimente.
Capacitatea depozitului este de aproximativ 400 to. Marfa este depozitata pe paleti,
paletii sunt etichetati (pe eticheta se trece denumirea produsului, data fabricatiei, cantitate,
greutatea paletilor. In depozit este asigurata posibilitatea livrarii marfii in ordinea in care au
fost depozitate. Perioada de valabilitate a produselor congelate depozitate in conditii de
maxima siguranta variaza de la 6 luni (organele) la 12 luni (celelalte produse rezultate din
procesul tehnologic). In depozitul Abatorului de pasari este asigurata atat temperatura de
pastrare a produselor, dar si posibilitatea livrarii in ordinea prima intrare-prima iesire.
Depozitul are in dotare 2 motostivuitoare cu care se transporta marfa atat la intrare cat si la
iesire.
In functie de comenzile primite marfa se livreaza la magazinele si cantinele proprii sau
la terti.
Livrarea marfii se face lotizat pe fiecare beneficiar, lotizarea facandu-se in
conformitate cu cererile primite in comenzi.
Livrarile se fac din depozit pe Nota de cantar, document care sta la baza intocmirii
Avizului de insotire a marfii (pentru magazinele proprii) sau a Facturii fiscale (cand se
4

livreaza la terti).
Punctul de facturare se afla intr-o cladire separata din curtea abatorului.
La iesirea pe poarta, mijlocul de transport este cantarit, i se verifica corctitudinea
intocmirii documentelor de insotire, se trece in registrul de poarta cantitatea transportata si
numarul dcumentelor de insotire, se stampileaza documentele cu stampila de CONTROL
POARTA unde se trece data si ora de iesire pe poarta.
La finele unei perioade, in procesul tehnologic pot ramane produse in tunelul de
congelare productie pe flux, care este predata in ziua urmatoare la depozitul de produse
finite.
Cand capacitatea depozitului nu mai poate permite primirea de noi productii, se
procedeaza la transferul produselor congelate la Depozitul frigorifer din Deparatamentul
Carbac, de unde ulterior se fac livrari catre terti a produselor congelate.
Si pentru aceste transferuri documentele intocmite sunt Nota de cantar (de la depozit)
si Avizul de insotirea a marfii (de la punctul de facturare).
Toate aceste rapoarte de productie zilnice, se centralizeaza,astfel incat la sfarsitul
fiecarei luni se obtine pe fiecare sectie, precum si pe fiecare produs, cantitatea lunara
obtinuta, precum si randamentul fiecarui produs din total materie prima introdusa.
Notele de cantar cu predarea productiei la Depozitul de produse finite se inregistreaza
zilnic in Sistemul informatic SAP, pe comenzile deschise in sistem pentru fiecare produs
obtinut si la costul de inregistrare standard din sistem.
La finele fiecarei luni, dupa repartizarea cheltuielilor cu materia prima precum si a
celorlalte cheltuieli de productie se deconteaza comenzile produselor inregistrate,
obtinandu-se astfel costul de productie realizat.

Tabel 2. SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE ABATORIZARE SI

PRELUCRARE A CARNII DE PASARE
MATERIALE AUXILIARE
AUXILIARE
6) Pungi
7) Saci
8) Tvie
9) Folie cryofilm
10) Cutii carton
11) Etichete
12) Benzi sigilat
13) Folie polietilena

MATERII PRIME PUI

BROILER

MATERII
- adjuvanti

RECEPTIA CANTITATIVA
CALITATIVA
ASOMARE
SANGERARE
OPARIRE
DEPLUMARE
EVISCERARE
SPALARE

RACIRE CARCASE IN TUNELE DE

REFRIGERARE
-RACIRE CU AER
- RACIRE CU AER SI SPRAYERE

TRANSARE CARCASE
REFRIGERATE

DEZOSARE PIESE
TRANSATE

CALIBRARE, AMBALARE, ETICHETARE,

MARCARE
REFRIGERARE MENTINERE IN CAMERE DE
REFRIGERARE
LIVRARE PRODUSE
REFRIGERATE

CONGELARE

PRODUSE DIN CARNE

PASARE CONGELATE

CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ LA SC AVICOLA SA

4.1 Organizarea i funcionarea compartimentului financiar-contabil

Serviciul financiar-contabil asigur evidenierea n contabilitate a tuturor fenomenelor
care au loc n activitatea subunitilor, prin nregistrarea documentelor primare primite.
Documentele sunt semnate de conducerile subunitilor i avizate de conducerea societii.
n desfurarea operaiunilor de inere la zi a contabilitii societii, personalul din
Serviciul financiar-contabil are n vedere urmtoarele aspecte:
-

contabilitatea se ine n partid dubl, utiliznd planul de conturi n vigoare i respectnd

Legea contabilitii 82/91 cu modificrile ulterioare;

verificarea tuturor documentelor ntocmite de subunitii din punct de vedere al

corectitudinii

ntocmirii,

al

preurilor

practicate,

al

semnturilor

privind

responsabilitatea i a vizelor date de conducere;

-

este interzis a se opera n evidenele contabile documente care nu au fost vizate de

conducerea societii;

urmrirea ca aceste documente s respecte circuitul prevzut i termenele stabilite

pentru predare;

ntocmirea NJ pe tipuri de operaiuni (casa, banca, micarea efectivelor, GESTOC, etc.);

ntocmirea balanei analitice pe fiecare cont, verificarea soldurilor conturilor, efectuarea
regularizrilor i coreciilor, dac este cazul;

efectuarea punctajelor cu clienii i furnizorii i punerile de acord;

ntocmirea jurnalului de cumprri i vnzri, ntocmirea i depunerea la Direcia de

Finane a decontului de TVA conform legislaiei n vigoare; urmrirea efecturii plii
TVA de plat, ntocmirea documentaiei privind TVA de rambursat;

ntocmirea statelor de plat, urmrirea acordrii tuturor drepturilor salariale, n

concordan cu normele de munc, urmrirea reinerii datoriilor aferente salariilor;
ntocmirea centralizatorului statelor de plat, a viramentelor aferente salariilor,
ntocmirea OP ale datoriilor ctre bugete (CAS, omaj, fond sntate, fond risc, etc.) i
urmrirea decontrii lor n termene legale; efectuarea normrii muncii;

urmrirea i nregistrarea micrii mijloacelor fixe, a amortizrilor; calcularea,

4

ntocmirea i depunerea la Finane a declaraiilor privind impozitele i taxele locale

(impozit cldiri, impozit teren, tax mijloace de transport, etc.), urmrirea achitrii lor la
termenele prevzute de lege; urmrirea ncheierii contractelor de locaii (dac cazul) i
decontarea lor;
-

ntocmirea balanei de verificare;

participarea la aciuni de inventariere a patrimoniului;

efectuarea analizei costurilor pe categorii; ntocmirea situaiilor economice de analiz a

activitii societii;

ntocmirea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere;

ntocmirea i a altor situaii i rapoarte solicitate de conducerea societii;

Dintre atributele compartimentului financiar-contabil cu privire la calculaia costului se pot

aminti:
-

inerea evidenei cheltuielilor de producie si a celor de circulaie n concordan cu

programarea acestor cheltuieli;

asigurarea documentrii n timp a cheltuielilor de producie i a celor de fabricaie

pentru includerea n costul de producie, a prestrilor de servicii, respectiv n cheltuielile
de circulaie dintr-o perioad, numai a acelor cheltuieli care privesc perioada respectiv;

inerea evidenei cheltuielilor de producie pe fiecare sector al activitii de baz si

auxiliare a societii, iar n cadrul acestora n funcie de destinaia cheltuielilor (comenzi,
produse);

efectuarea repartizrii pe produse, comenzi a cheltuielilor sectoarelor de producie i a

cheltuielilor generate de societi potrivit criteriilor de repartizare aprobate de organele
n drept;

determinarea costului de producie i decontarea acestuia;

efectuarea analizei critice a costurilor de producie, ntocmirea calculaiilor i

fundamentarea propunerilor pentru preurile la produsele noi;

organizarea i programarea costului de producie mpreun cu factorii interesai i

stabilirea msurilor pentru realizarea profitului stabilit de Consiliul de Administraie.

Acest serviciu funcioneaz cu urmtoarea structur:

Micarea efectivelor (NC), centralizri tehnice, cont. 301, 331, 345, 361; cost de
producie (analiz, situaii economice);
Casierie circulaia documentelor de banc (OP, Extrase, CEC, etc.); ncasri pli +
documente corespunztoare fiscale; registru de cas; valori 1 pers.
Eviden cas (NC); cont. 542 (avansuri deconturi) 1 pers.
GESTOC mijloace circulante; cont. 301, 302, 303; analiza stocurilor; raport lunar de
4

aprovizionare 1 pers.
Eviden clieni i furnizori jurnal de cumprri, jurnal de vnzri, decont de TVA;
punctaje cu furnizorii i clienii; nregistrarea facturilor de energie, reparaii i servicii
de la teri 1 pers.
Facturare ntocmire i predare zilnic a documentelor ctre clieni 1 pers.
Personal-salarizare 2 pers.
Evidene cri de munc, dosare de pensii, adeverine vechimi;
Normare, legislaia muncii;
State de plat;
Contabilizare (cont. 401.4, 421, 425, 426, 427, 428, 431, 437, 461, 462;
Viramente salarii (centralizare, ntocmire OP, urmrire decontare);
Declaraii impozite si taxe aferente salariilor;
Mijloace fixe micri, casri, amortizri, reevaluri; impozite si taxe locale (declaraii,
urmrire decontri); contracte locaii decontri; servicii interne (NC devize prestri
servicii) 1 pers;
Arhiv legtorie (NC situaii), arhivare, pstrare, lichidare conform legilor Arhivelor
Naionale; evidena i gestionarea imprimantelor tipizate; documentele cu regim special
1 pers.
Documente de sintez:
Rapoarte, evidene tehnice, evidene economice;
Balan de verificare;
Bilan i anexe 1 pers.
Prin urmare, SC Avicola SA prin compartimentul financiar-contabil urmrete
pstrarea integritii patrimoniului, cunoaterea n orice moment a modului de realizare a
indicatorilor prevzui n programul de producie i modul n care se gospodresc fondurile
materiale i bneti puse la dispoziia societii, obiective realizate prin organizarea
contabilitii financiare analitice.
n vederea respectrii L.22/69 a gestiunii i L.82/91 a contabilitii de ctre
conducerea fermelor i sectoarelor se impun urmtoarele msuri:
ntocmirea corect si la timp a documentelor de gestionare;
Raportarea corect a datelor de producie;
Verificarea stocurilor de materiale, produse finite, obiecte de inventar, mijloace fixe;
Gestionarea n bune condiii a bunurilor de orice natur;
4

 Predarea la timp a documentelor tehnice i economice;

Verificarea mijloacelor de transport i a personalului muncitor la intrarea i la ieirea din
incint (control poart);
Recepionarea furajelor i a tuturor materialelor prin cntrire, numrare dup caz,
precum i verificarea calitativ;
Confirmarea cu responsabilitate a transporturilor executate de Autobaza SC
AGRICOLA INTERNAIONAL SA (prin trecerea orei sosirii, orei plecrii, denumirea
i cantitatea materialelor transportate), completarea n registrul de poart;
Nu se contracteaz nici un fel de lucrri de la teri fr aprobarea conducerii societii;
Pentru asigurarea biosecuritii efectivelor de psri din ferme, se interzice accesul n
incint a persoanelor strine (altele dect personalul fermei);
Nu se livreaz nici un produs din subunitate fr s fie nsoit de aviz de nsoire a mrfii
(AIM) completat cu toate datele (denumire, beneficiar, cantitate, pre, valoare, delegat,
mijlocul de transport, ora predrii;
Nu se transfer nici un mijloc fix ntre subuniti fr s se ntocmeasc Bon de micare
a mijloacelor fixe;
Pentru respectarea integritii patrimoniului fiecrei subuniti, se impune o
evideniere strict fcut prin sistemul de registre, astfel:
-

registru de eviden a mijloacelor fixe;

registru de eviden a mijloacelor circulante;

registru de evoluie a efectivelor de psri i animale;

registru de poart privind toate intrrile i toate ieirile;

registru de evident a consumului de energie electric i gaz metan (unde este cazul);

registru de urmrire a tratamentelor;

registru privind operativa zilnic;

registru privind protecia social si P.S.I.;

registru de urmrire a activitii personalului;

registru de urmrire a situaiilor economico-financiare;

registru de bugetare lunar a activitii;

registru de ndrumare i control.

Conform principiilor contabilitii toate aceste evidenieri au caracter permanent i

suport nregistrarea fenomenelor la momentul producerii lor.

Se utilizeaz att documente fiscale ct i documente comune. Toate formularele
poart antetul S.C. AVICOLA S.A, sunt numerotate i parafate cu semntura conducerii
4

societii.
n vederea unei evidenieri centralizate la nivelul societii trebuie respectate normele
interne de ntocmire si circulaie a lor.
Toate aprovizionrile de furaje, medicamente, materiale consumabile, obiecte de
inventar, se fac de la S.C. AGRICOLA INTERNAIONAL S.A. pe baz de factur sau aviz
(furajele), pentru care subunitatea va ntocmi B.I. semnat de comisia de recepie. Facturile
privind recepia de bunuri materiale, altele dect furajele, vor fi semnate de comisiile
stabilite prin decizii, n urma verificrii raportului de necesitate aprobat i nregistrat la
secretariat i n urma verificrii calitative i cantitative, dup care mpreun cu B.I vor fi
trimise spre avizare i nregistrare la Serviciul financiar-contabil al S.C. AVICOLA S.A. a
doua zi de la primire.
Pentru transferurile de materiale ntre subunitile S.C. AVICOLA S.A. se vor ntocmi
Avize de nsoire a mrfii. Documentele vor fi prezentate cel trziu a doua zi de la
ntocmire.
Pentru consumurile de furaje, medicamente, materiale etc. se vor ntocmi B.E. pe
fiecare categorie de pasre sau animal n parte, nscriindu-se codul acestora. Acestea vor fi
semnate de responsabilul economic i de seful subunitii, vor fi predate la Contabilitate
ealonat pn la sfritul lunii curente cele pentru materiale consumabile i pn la data de 1
ale lunii urmtoare cele pentru furaje.
Pentru toate livrrile ctre Abatorul de psri, Staia de sortare, Praful de ou,
aparinnd SC AGRICOLA INTERNAIONAL SA se ntocmesc A.I.M care se
centralizeaz pe beneficiari i se trimit zilnic, a doua zi de la ntocmire, la Facturare. Biroul
facturare va efectua punctajul cu subunitile furnizoare i unitatea beneficiar i va ntocmi
factura.
Balanele de materiale i obiecte de inventar rezultate n urma nregistrrii
documentelor n GESTOC vor fi distribuite n teren pn la data de 04 a lunii, urmnd ca cel
trziu a doua zi, 05 a lunii ora 12, s fie fcute toate coreciile i punerile de acord a
situaiilor la sediul societii (nu se admit punctaje prin telefon).
Pentru situaiile privind micarea efectivelor de psri i animale, formularele vor fi
completate n toate rubricile privind evidena tuturor fenomenelor legate de evoluia
efectivelor i de consumurile aferente de furaje, etc. Formularul Micarea efectivelor va fi
completat cu toate datele tehnice privind evoluia efectivelor, producia obinuit, consumul
de furaje, laptele fizic i stas, vrsta efectivelor din stocul de la finele lunii, etc., va fi nsoit
de centralizatoarele tuturor documentelor completate i emise n decursul lunii i semnate
de personalul de conducere a subunitilor. Pentru livrrile a cror documente au fost
4

predate n decursul lunii la facturare, la micarea efectivelor se ntocmete un centralizator

care va cuprinde toate avizele, totalizate pe zile.
Documentele cu regim special, dup utilizare vor fi predate la Arhiva societii pe baz
de proces-verbal de predare-primire, i se va face o justificare a documentelor care prezint
modificri sau anulri.
Facturile privind servicii prestate de terti vor fi vizate si confirmate de conducerea
subunitilor, vor avea nscrise pe ele numrul referatului, a notei de comand sau a
raportului de necesitate.
Att la consumul de materiale ct i la prestrile de servicii se va face o delimitare
clar i precis ntre lucrrile pentru reparaii curente i cele pentru investiii. n situaia n
care se execut investiii n regie proprie iar materialele utilizate provin din gestiunea
fermei, acestea vor fi transferate la Sectorul investiii care va ntocmi B.E. i deviz total
pentru obiectivul respectiv de investiii. Angajarea lucrrilor de investiii se va face cu
respectarea procedurii privind activitatea de investiii.
Pentru situaii privind ncasri i pli n numerar, se utilizeaz formularul Dispoziie
de ncasare/plat, care va purta viza de control preventiv a Directorului economic, va avea
ca anex referatul sau aprobarea conducerii pentru necesitatea plii sau ncasrii
respective. Directorul economic va urmri respectarea prevederilor legale cu privire la
plafonul de pli, ncasri i soldul de cas.

4.2 Metode de organizare a contabilitatii stocurilor la SC Avicola SA

Unitatile patrimoniale au posibilitatea organizarii contabilitatii stocurilor in doua
sisteme de inventar, respectiv inventarul permanent sau inventarul intermitent.
2.1. Metoda inventarului permanent
n conditiile aplicarii medodei inventarului permanent, metoda folosita si de S.C.Avicola S.A.,
fiecare intrare de bunuri este inregistrata cantitativ si valoric in contul de stocuri
corespunzator, la nivelul costului istoric (care poate fi cost de achizitii sau cost de productie,
dupa caz) sau a pretului prestabilit in functie de valoarea de utilitate ( pentru stocurile aduse
ca aport, primite ca donatii sau obtinute cu titlu gratuit). De asemenea, fiecare iesire din stoc
este contabilizata fizic si valoric, ceea ce permite in orice moment cunoasterea marimii
stocurilor, atat valoric cat si cantitativ.
Fiind considerat ca un sistem ce genereaza costuri ridicate deoarece inventarul
permanent presupune inregistrarea fiecarei miscari din stoc si calcule reiterate, acest
inconvenient este mult diminuat la SC Avicola S.A. prin prelucrarea informatizata a datelor.
Conform proiectului de norme, in cazul stocurilor de materii prime si materiale, obiecte de
inventar, animale si marfuri, presupune debitarea in cursul exercitiului a contului de stocuri
(respectiv 30 "Stocuri de materii prime si materiale", 32 "Obiecte de inventar", 36 "Animale"
si 37 "Marfuri") cu intrarile de bunuri prin creditul conturilor ce indica sursa de procurare si
4

creditare a acelorasi conturi cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune.

La sfarsitul exercitiului, soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu marimile
rezultate din inventariere, eventuale diferente (plusuri sau minusuri de inventar) fiind
regularizate prin aducerea stocurilor la marimea lor reala.
Contabilitatea financiara, pentru a-ti respecta principiile, trebuie sa opereze cu costuri
istorice sau cu costuri actualizate.
Pentru exemplificarea metodei consideram urmatorul exemplu:
n cursul exercitiul au loc urmatoarele operatiuni:
Avicola S.A. achizitioneaza de la un furnizor: saci polietilena in valoare de 7000 lei, TVA
19%.
%
=
401 "Furnizori"
301 Materiale consumabile
4426 TVA deductibila

833
700
133

n cursul anului se dau in consum saci polietilena in valoare de 700 lei.

601 "Chelt.cu materialele = 301 " Materiale
consumabile"
consumabile"

700

La sfarsitul exercitiului se va compara soldul scriptic al contului de stocuri cu situatia

faptica rezultata in urma inventarului fizic. n situatia in care rezulta un plus de inventar de 20
lei, se inregistreaza astfel :
301 " Materiale
consumabile"

601" Cheltuieli cu materialele

consumabile"

20

Conturile de stocuri reflecta astfel, la inchiderea exercitiului, marimea stocului real.

2.2. Metoda inventarului intermitent

Daca in vechiul sistem contabil, intreprinderile romanesti utilizau exclusiv inventarul
permanent, actualele norme contabile dau posibilitatea intreprinderilor mici si mijlocii sa
poata opta pentru inventarul intermitent.
Acesta presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza unei
inventarieri fizice a stocurilor la finele perioadei. Iesirile din stoc se determina prin calculul
extracontabil, ca diferenta intre valoarea stocurilor plus valoarea intrarilor pe de o parte si
valoarea stocurilor finale, determinate pe baza inventarierii fizice, pe de alta parte.
Mai simplu si mai costisitor decat inventarul permanent, inventarul intermitent
prezinta cateva inconveniente: o eroare sau omisiune in inventarul fizic duce la deformarea
informatiei contabile prezentata in documentele contabile de sinteza; in plus exista tentatia de
a subevalua stocurile din motive fiscale, ceea ce duce la cresterea nereala a cheltuielilor si
diminuarea profitului impozabil.
n conditiile inventarului intermitent, intrarile de stocuri de materii prime si materiale,
obiecte de inventar, animale si marfuri sunt contabilizate direct in conturi de cheltuieli
corespunzatoare la cost de achizitie sau pret prestabilit in functie de valoarea de utilitate, dupa
caz.
La sfarsitul exercitiului, dupa efectuarea inventarierii fizice este inregistrata variatia
stocurilor ( Sold initial - Sold final ), neafectata de provizioanele pentru depreciere, obtinuta
prin anularea stocului initial si constatarea stocului final. Normalizatorii contabili romani nu
au prevazut in acest sens un cont special de variatie a stocurilor de materii prime si materiale,
obiecte de inventar, animale si marfuri, ceea ce lezeaza conceptul de inventar intermitent. n
acest caz, anularea stocului initial se face tot prin debitarea contului de cheltuieli aferente
stocului corespunzator si creditarea contului de stoc, cu marimea soldului initial, iar
constatrea stocului final se face invers, adica debitand un cont de stoc si creditand contul de
cheltuieli corespunzator, cu marimea soldului final, constatat prin inventarierea fizica.
n felul acesta, soldul contului de stoc reflecta marimea stocului real iar soldul
contului de cheltuieli reflecta cheltuielile cu materiile prime, materialele consumabile,
obiectele de inventar, cu animalele si cheltuieli privind marfurile.
Pentru exemplificarea metodei consideram urmatorul exemplu:
n cursul exercitiului se procedeaza la inregistrarea achizitiilor de bunuri :

%
=
600 "Cheltuieli cu materii prime"
4426 "TVA deductibila"

401 "Furnizori"

897
754
143

La finele exercitiului se inregistreaza variatia stocurilor:

a/ anularea stocului initial
600 "Cheltuieli cu materii prime" = 300 "Materii prime"
b/ constatarea soldului final
300 "Materii prime" =

600 "Cheltuieli cu materii prime"

Stocurile rezultate din productia proprie a intreprinderii (semifabricate, produse finite)

si productia in curs de executie nu sunt inscrise direct in contul de rezultate ci doar diferenta
intre stocul final si stocul initial aferente acestor conturi.
Normele contabile romanesti prevad in acest sens un cont distinct 711 "Venituri din productia
stocata", similar cu cel existent in contabilitatea franceza denumit "Variatia stocurilor pentru
productie in curs si produse" si care corecteaza productia exercitiului, fie majorand-o in cazul
stocajului (cand stocurile finale sunt mai mari decat cele initiale) fie micsorand-o in situatia
destocajului ( cand stocurile finale sunt mai mici decat cele initiale).
Soldul contului 711 "Venituri din productia stocata" este preluat de contul de profit si
pierdere la rubrica corespunzatoare din structura veniturilor din exploatare. La stabilirea
soldului contului de "Venituri din productia stocata" nu se iau in calcul provizioanele pentru
depreciere.
Trebuie remarcat faptul ca stocajul, respectiv soldul creditor al contului 711 "Venituri
din productia stocata" este preluat din creditul contului de rezultate (Profit si Pierdere) cu
semnul " + " pe cand destocajul, soldul debitor al contului 711, cu semnul " - ", solutie
diametral opusa variatiei de stoc aferenta cumpararii de bunuri stocabile.
n conditiile aplicarii inventarului permanent, pentru stocurile provenind din productia
proprie, conturile de stocuri corespunzatoare se debiteaza in cursul exercitiului cu intrarile in
stoc prin creditul contului 711 "Venituri din productia stocata" si se crediteaza cu iesirile din
stoc prin debitul aceluiasi cont.
La sfarsitul anului are loc anularea stocului initial aferent productiei in curs de
executie si constatarea stocului final, prin intermediul aceluiasi cont 711 "Venituri din
productia stocata" iar soldurile conturilor provenind din productie proprie se compara cu
marimile furnizate de inventarul faptic al existentelor, eventualele diferente (plusuri sau
minusuri de inventar) fiind regularizate, aducandu-se astfel stocurile la marimea lor reala.
n functie de necesitati si specificul activitatii fiecarei unitati patrimoniale, contul 711
"Venituri din productia stocata" poate fi dezvoltat pe subconturi.
Exemplu :
n cursul exercitiului au loc urmatoarele operatiuni :
Intrari de produse finite in stoc :
Se inregistreaza intrarea productiei de oua (pe baza bonului de intrare) la ferma de reproductie
rase grele.
345
=
"Produse finite"

711
590,4
Venituri din productia stocata

Se inregistreaza intrarea oualor la incubatie :

300
=
"Materii prime"

758
590,4
"Venituri din activitati de exploatare"

Concomitent se descarca gestiunea cu valoarea productiei de oua:

711
= 345
"Venituri din productia stocata

59040
"Produse finite

3. Se inregistreaza operatiunea de sortare oua. n urma acestei operatiuni rezulta oua pentru
incubat si oua limpezi (fisurate, sparte).

a/ introducerea in incubator a oualor pentru incubat :

600
=
300
53090
"Cheltuieli cu materia prima
Materie prima
b/ inregistrarea oualor fisurate sau limpezi :
600
=
300
"Cheltuieli cu materia prima

5500
"Materie prima

4. Din oua limpezi se obtine melange, iar inregistrarea are loc pe baza "Bonului de intrare".
345
=
711
5500
"Produse finite" " Venituri din productia stocata
5. Se obtin rase grele, inregistrarea acestora avand la baza "Actul de ecloziune"
361
=
"Animale si pasari

711
8250
"Venituri din productia stocata

6. Se inregistreaza intrarea puilor de o zi in ferma de crestere "broiler

gaina".
361
=
Animale si pasari

758
46064
"Venituri din exploatare

Concomitent se inregistreaza descarcarea gestiunii cu valoarea puilor de o zi la Ferma

2:
711
=
"Venituri din productia stocata

361
"Animale si pasari

46064

7. Se inregistreaza sporul in greutate al puilor, pe baza notei de cantar.

361
=
"Animale si pasari

758
"Venituri din exploatare

396761

Mentiune: Sporul in greutate se determina astfel:

Se stabileste : Greutatea la inceputul perioadei
Greutatea la sfarsitul perioadei
Diferenta * 7.000 lei/kg = SPOR in greutate
Se precizeaza faptul ca nu se cantareste fiecare pui in parte deoarece este imposibil
datorita numarului mare de pasari din ferme. Astfel, cantarirea puilor se face la serii de cate
20 - 50 pui.
8. Livrarea productiei se poate efectua in 3 modalitati :
cu factura ;
- cu chitanta fiscala (prin casa);
- la abator (pentru sacrificari).
a/ Livrarea productiei potrivit Facturii fiscale:
5

411
=
%
17.174.080
Clienti
701
14.432.000
Venituri din vanzarea
produselor finite
4427
2.742.080
TVA colectat
Concomitent se inregistreaza descarcarea gestiunii cu valoarea productiei livrate:
- pentru valoarea puilor de o zi
606 = 361
- pentru sporul in greutate
711 = 361
unde:
606 = Cheltuieli cu animale si pasari;
361 = Animale si pasari;
711 = Venituri din productia stocata;

1.488.300
715.362.830

c/ Livrarea productiei de pasari la abator, pentru sacrificare :

300
Materie Prima

758
Venituri din exploatare

3.351.660.000

Mentionez ca pretul intern de decontare intre ferma si Abator = 7800 lei/kg.

Concomitent se inregistreaza descarcarea gestiunii cu valoarea productiei de pasari
sacrificate:
pentru valoarea puilor de o zi
606

=
361
399.234.000
Cheltuieli cu animale si pasari
Animale si pasari

pentru sporul in greutate

711

=
361
Venituri din productia stocata

3.277.751.096
Animale si pasari

9. Se inregistreaza descarcarea gestiunii la Abator cu valoarea materiei prime:

600
=
300
"Cheltuieli cu materia prima "Materii prime

7.109.664.000

Pret intern de decontare intre ferma si Abator = 7800 lei/kg

10. Se inregistreaza productia obtinuta la Abator (pe baza Bonului de
Intrare):
345
"Produse finite"

711
18.004.556.700
"Venituri din productia stocata

11. Se inregistreaza autoconsumul :

345
"Produse finite"

711
92.223.500
Venituri din productia stocata
5

12. Se inregistreaza livrarea productiei obtinute cu Factura :

411
=
%
212.117.500
701.2
178.250.000
4427
33.867.500
unde : 411 = Clienti;
701.2 =Venituri din vanzarea produselor finite analitic intern;
4427 = TVA colectata.
Concomitent se descarca gestiunea cu valoarea productiei livrate:
711
"Venituri din productia stocata

=
345
Produse finite

178.250.000

13. Se inregistreaza livrarea productiei prin magazine proprii, pe baza de Aviz de insotire a
marfii:
482
"Decontari

701
2.403.200.000
"Venituri din vanzarea produselor finite

Descarcarea gestiunii :
711
"Venituri din exploatare

345
"Produse finite

2.403.200.000

14. Se livreaza carnea de pasare la Cantina proprie:

371
"Marfuri"

758
"Venituri din exploatare

7.613.500

Descarcarea gestiunii cu valoarea productiei livrate la cantina:

711
"Venituri din productia stocata

345
Produse finite

7.613.500

15. Se inregistreaza productia neterminata, respectiv puicute o zi rase usoare, la Ferma 2

INCUBATIE:
331
"Produse in curs de executie

=
711
357.050.000
"Venituri din productia stocata

La sfarsitul exercitiului :
Stocuri de produse in curs de executie :
Anularea stocului initial
711
Venituri din productia stocata

=
331
Produse in curs de executie

Constatarea stocului final

331

711

Produse in curs de executie

Venituri

din

productia

stocata
Stocuri de produse finite
nregistrarea rezultatului inventarierii fizice (in cazul in care se constata un plus
neimputabil)
"Venituri din productia stocata/produse finite" = 345 "Produse finite"
Deci, la sfarsitul exercitiului, conturile de stocuri reflecta marimea reala a stocurilor
din productie proprie si productie in curs de executie, iar soldul contului 711 "Venituri din
productia stocata" indica :
- fenomenul de stocaj (sold creditor, preluat cu semnul plus in contul de profit si pierdere) sau
fenomenul de destocaj ( sold debitor, preluat cu semnul minus in contul de profit si pierdere).
Aplicarea inventarului intermitent pentru stocurile provenind din productie proprie si
productie in curs de executie consta in anularea, la finele exercitiului, a stocului initial prin
creditarea contului de stoc si debitarea contului 711 "Venituri din productia stocata" precum si
in constatarea stocului final determinat prin inventarierea fizica a existentelor debitandu-se
conturile de stocuri si creditandu-se contul "Venituri din productia stocata".
Soldul contului 711 "Venituri din productia stocata" are aceeasi semnificatie ca cea
prezentata in cazul inventarului permanent.

Exemplu :
1/ anularea stocului initial la sfarsitul exercitiului
711 " Venituri din productia stocata" = 331 "Produse in curs de executie"
2/ constatarea stocului final
331 "Produse in curs de executie" = 711 "Venituri din productia stocata"

Evidenta stocurilor in contabilitate potrivit

5

Planului de Conturi
Contabilitatea sintetica a stocurilor si productiei in curs de executie cuprinde
ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale, destinate: fie a fi vandute,
fie a fi consumate la prima utilizare.
Incepand cu 1 ianuarie 2000 in Romania vor coexista doua planuri de conturi generale
si anume:
Planul de conturi general aprobat prin H.G. nr.704 /1993 cu modificarile de rigoare,
aplicabil in continuare pentru agentii economici care nu vor intra sub incidenta Programului
national de armonizare a legislatiei contabile cu Directivele europene si asimilarea
Standardelor de Contabilitate Internationale;
Planul de conturi general aprobat prin Ordinul Ministrului Finantelor nr.403 /1999,
aplicabil pentru agentii economici, pe masura ce acestia vor intra sub incidenta Programului
national de armonizare a legislatiei contabile cu Directivele europene si asimilarea
Standardelor de Contabilitate Internationale
Potrivit " Planului de Conturi", Clasa 3 " CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE
IN CURS DE EXECUTIE " are umatoarea structura :
GRUPA 30. STOCURI DE MATERII SI MATERIALE
300 MATERII PRIME (301 )
301 MATERIALE CONSUMABILE (302)
3011 Materiale auxiliare
3012 Combustibili
3013 Materiale pentru ambalat
3014 Piese de schimb
3015 Seminte si materiale de plantat
3016 Furaje
3017 Alte materiale consumabile.
308 DIFERENTE DE PRET LA MATERII PRIME SI MATERIALE.
GRUPA 32. OBIECTE DE INVENTAR (303 MATERIALE DE NATURA OBIECTELOR
DE INVENTAR)
321 OBIECTE DE INVENTAR
322 UZURA OBIECTELOR DE INVENTAR
323 BARACAMENTE SI AMENAJARI PROVIZORII
328 DIFERENTE DE PRET LA OBIECTE DE INVENTAR.
GRUPA 33. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
331 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
332 LUCRARI SI SERVICII IN CURS DE EXECUTIE
GRUPA 34. PRODUSE
341 SEMIFABRICATE
345 PRODUSE FINITE
346 PRODUSE REZIDUALE
348 DIFERENTE DE PRET LA PRODUSE.

GRUPA 35. STOCURI AFLATE LA TERTI

351 MATERII SI MATERIALE AFLATE LA TERTI
352 OBIECTE DE INVENTAR LA TERTI
354 PRODUSE AFLATE LA TERTI
356 ANIMALE AFLATE LA TERTI
357 MARFURI IN CUSTODIE SAU CONSIGNATIE LA TERTI
358 AMBALAJE AFLATE LA TERTI.
GRUPA 36. ANIMALE
361 ANIMALE SI PASARI
368 DIFERENTE DE PRET LA ANIMALE SI PASARI
GRUPA 37. MARFURI
371 MARFURI
378 DIFERENTE DE PRET LA MARFURI
GRUPA 38. AMBALAJE
381 AMBALAJE
388 DIFERENTE DE PRET LA AMBALAJE
GRUPA 39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI
IN CURS DE EXECUTIE.
390 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MATERIILOR PRIME
391 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MATERIALELOR
CONSUMABILE
392 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA OBIECTELOR DE
INVENTAR
393 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI
PRODUCTIEI N CURS DE EXECUTIE
394 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA PRODUSELOR
395 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR AFLATE
LA TERTI
396 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA ANIMALELOR
397 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MARFURILOR
398 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA AMBALAJELOR.

3.1 Contabilitatea stocurilor de materii prime

i materiale consumabile
Pentru contabilitatea sintetic a intrarilor si ieirilor de materii prime i materiale se
utilizeaz conturile din grupa 30 Stocuri de materii prime i materiale, respectiv conturile
sintetice de gradul I: 300 Materii Prime; 301 Materiale consumabile si 308 Diferente de
pret la materii prime si materiale. Coninutul i funciunea acestor conturi sunt influienate
de metodele de contabilitate a stocurilor folosite metoda inventarului permanent sau cea a
inventarului intermitent- ca i de preul de nregistrare folosit.
Contul 300 Materii prime evideniaz existena i micarea stocurilor de materii
prime care particip direct la fabricarea produselor i se regsesc n produsul finit, integral sau
parial, fie n starea lor iniiala, fie transformat, aflate n apropierea unitii patrimoniale. n
conformitate cu noul Plan de conturi, contul 300 Materii prime se reflect n contabilitate
prin contul 301, cu aceeai semnificaie. Este un cont de ACTIV, care funcioneaza relativ,
diferit n funcie de sistemul de inventar cu care se opereaz: inventar permanent sau
inventar intermitent.
n cazul inventarului permanent, contul 300 Materii prime se debiteaz cu preul
de nregistrare al materiilor prime intrate n gestiunea unitii, din diferite surse; se crediteaz
cu valoarea la pre de nregistrare a materiilor prime ieite; soldul debitor al acestui cont
reprezint valoarea materiilor prime existente n gestiunea unitii la pre de nregistrare.
In cazul inventarului intermitent, contul 300 Materii Prime funcioneaz cu
intermiten, n sensul c, la finele lunii se preiau n debitul sau stocurile, cu intermiten, n
sensul c, la finele lunii se preiau in debitul su stocurile, constatate n fapt (prin inventariere)
sau deduse din contabilitatea analitica a stocurilor, pentru ca n prima zi a perioadei (lunii)
urmtoare din gestiune, s fie creditat (i implicit soldat) prin trecerea stocului asupra
cheltuielilor de exploatare, caz n care, intervenia acestui cont are menirea de a asigura ca n
costurile perioadei de gestiune s rmn nregistrate numai materiile prime efectiv
consumate.
n mod similar funcioneaz i contul 301 Materiale consumabile, care, ins, se
desfaoar pe conturi sintetice de gradul II (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese
de schimb , semine i materiale de plantat, furaje, etc.). i acesta se reflect n contabilitate,
n noul Plan de conturi, prin alt cont i anume 302 Materiale consumabile.
Contul 308 Diferente de pre la materii prime i materiale se utilizeaz pentru a ine
evidena diferenelor (n plus sau n minus) ntre costul efectiv de achiziie i preul de
nregistrare prestabilit (exemplu: costul standard ) aferent materiilor prime i materialelor
intrate n gestiunea unitii patrimoniale. Este un cont rectificativ al valorii de nregistrare a
materiilor prime i materialelor consumabile.
In debitul acestui cont se nregistreaz diferenele de pre n plus, deci nefavorabile
(costul de achiziie > preul prestabilit ) aferente materiilor prime intrate n gestiune i
diferenele de pre n minus deci favorabile (costul de achizitie < preul prestabilit) aferente
materiilor prime i materialelor ieite din gestiune. n creditul acestui cont se nregistreaz
diferenele de pre n minus (costul de achiziie < preul prestabilit) aferente materiilor prime
i materialelor intrate n gestiune i diferenele de pre n plus (costul de achiziie > preul
prestabilit ) aferente materiilor prime i materialelor n stoc si poate fi debitor, reprezentnd
diferenele n plus (nefavorabile), sau creditor, reprezentnd diferenele n minus (favorabile).
Funciunea acestui cont este una bifuncional, nregistrrile fcndu-se numai n
negru. Dac ns se adopt tehnica n negru rou, nregistrrile fcndu-se n negru, n
cazul diferenelor nefavorabile (n plus) i n rou, n cazul diferenelor favorabile (n minus),
contul la care ne referim (308 ) fiind tratat ca un cont de activ, funcionnd astfel:
n debit se inregistreaz diferenele de pre aferente intrrilor, n negru sau n rou,
dup caz;
5

n credit, se nregistreaz n negru sau n rou, diferenele de pre aferente ieirilor;

Soldul debitor reprezint diferenele de pre aferente stocurilor i poate fi n: negru sau
n rou.
Contul 308 Diferene de pret la materii prime si materiale evidentiaza, de
asemenea , si cheltuielile de transport-aprovizionare, atunci cand pentru evidenta stocurilor se
foloseste, ca pret de inregistrare, costul de achiztie ,iar cheltuielile de transport-aprovizionare
sunt facturate disticnt sau achiatate in alte moduri. In aceste conditii, contul 308 Diferente de
pret la materii prime si materiale functioneaza ca fiind de activ si , in consecinta, se
debiteaza cu cheltuielile de transport facturate distinct sau achitate si se crediteaza cu
cheltuielile de transport-aprovizionare aferente materiilor prime si materialelor iesite din
gestiune, soldul sau debitor reprezentand cheltuielile de transport aprovizionare aferente
materiilor prime si materialelor in stoc.
NOTA: Daca se adopta solutia ca in contul de stocuri inregistrarea valorilor materiale sa se
faca la pretul de cumparare, contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale va
evidentia toate cheltuielile accesorii de aprovizionare, inclusiv cheltuielile de transportaprovizionare inscrise in factura furnizorului.
Pentru ca evidenta cheltuielilor accesorii de achizitie nu sunt incluse in aceleasi
documente de aprovizionare, nu pot fi imputate direct asupra anumitor stocuri, in situatia in
care nu se adopta solutia colectarii lor in contul 308 Diferente de pret la materii prime si
materiale , se vor folosi potrivit Regulamentului de aplicare a legii contabilitatii, conturile
corespunzatoare felului cheltuielilor:
622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623 Cheltuielile cu primele de asigurare
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele
In conditiile aplicarii acestei solutii, cheltuielie accesorii de achiztie, evidentiate in
conturi din clasa 6, sunt, in totalitatea lor, considerate drept cheltuieli ale perioadei.
Aplicatie:
In ceea ce priveste modul de reflectare in contabilitatea societatii S.C.Avicola S.A.,
stocurile de materii prime si materiale se utilizeaza la pret de inregistrare a costului de
achizitie, iar cheltuielile de transport-aprovizionare nu sunt incluse in aceleasi facturi emise de
furnizori pentru materiile prime si materialele achizitionate, ci sunt facturate separat de catre
alte intreprinderi, respectiv de catre unitatile prestatoare sau sunt achitate separat. Astfel
aceste cheltuieli sunt inregistrate in contul 308 Diferente de pret la materii prime si
materiale, la conturile de stocuri valorile inregistrandu-se la pretul de cumparare. Ca metoda
de inventariere societatea utilizeaza metoda inventarului permanent .
1. Pe baza recapitulatiei facturilor furnizorilor, se inregistreaza primirea urmatoarelor valori
materiale:
- materii prime
12.000.000 lei;
- materiale auxiliare
2.500.000 lei;
- piese de schimb
500.000 lei;
cu TVA deductibila in suma de 2.850.000 lei.
%
300Materii prime
3011Materiale auxiliare

401Furnizori

17.850.000 lei
12.000.000 lei
2.500.000 lei

3014Piese de schimb
4426TVA deductibila

500.000 lei
2.850.000 lei

2. Aprovizionarea cu valorile materiale respective a ocazionat cheltuieli de transport facturate

de unitatile prestatoare in valoare de 1.200.000, cu o taxa pe valoare adaugata deductibila de
228.000 lei.
%
308 Diferente de pret la materii
prime si materiale
4426 TVA deductibila

401 Furnizori

1.428.000 lei
1.200.000 lei
228.000 lei

3. Se receptioneaza materiale auxiliare achizitionate cu plata din avansurile de

trezorerie, in valoare de 250.000 lei cu o taxa pe valoare adaugata deductibila in suma de
47.500 lei. Din aceleasi avansuri s-a achitat si contravaloarea transportului de 20.000 lei, cu o
taxa pe valoare adaugata deductibila in suma de 3.800 lei.
%

3011 Materiale auxiliare

308 Diferente de pret la materii
prime si materiale
4426 TVA deductibila

542 Avansuri de
321.300lei
trezorerie
250.000 lei
20.000 lei
51.300 lei

4. Se receptioneaza materii prime depuse de un asociat ca aport la capitalul social in natura, in

valoare de 400.000 lei.
300
Materii prime

=
456
400.000 lei
Decontari cu asociatii privind capitalul

5.Se inregistreaza, pe baza centralizatorului bonurilor de consum, valorile consumate in

timpul lunii, dupa cum urmeaza:
600
Cheltuieli cu materiile prime

300
10.000.000
Materii prime

6. La sfarsitul lunii se determina diferentele de pret aferente valorilor materiale consumate (in
fapt cheltuielile de transport aprovizionare) si se inregistreaza repartizarea lor, considerand
urma
toarele solduri initiale:
~ la cont 300 Materii prime
156.000.000 lei ;
~ la cont 301.1 Materiale auxiliare
20.000.000 lei;
~ la cont 301.4 Piese de schimb
15.000.000 lei.
~ la cont 308 Diferente de pret la materii prime si materiale (debitor)
5.000.000 lei.

D
300
Si 156.000.000

D
Si
6

301.1

12.000.000
400.000
Rd
12.400.000
Tsd
168.400.000

10.310.000 Rc
10.310.000
Tsc
158.090.000 Sf

D
301.4
Si
15.000.000
500.000
2.000.000
610.000
Rd
Tsd

20.000.000
2.500.000
250.000
10.000
Rd
2.760.000
Tsd
22.760.000

10.000.000
300.000
10.000

5.000.000
150.000
5.150.000

Rc

5.150.000
17.610.000

Tsc
Sf

D
308
C
Si
5.000.000
1.200.000
510.000
20.000
2.000
10.000
Rd
1.230.000
512.000
Rc
Tsd
6.230.000 512.000
Tsc
5.718.000
Sf

500.000 2.610.000
Rc
15.500.000 2.610.000 Tsc
12.890.000 Sf

K = (5.000.000 +1.220.000) / (168.400.000 +22.750.000+15.500.000)

K = 0,03
Se determina diferentele de pret aferente consumurilor :
~ pentru materii prime
~ pentru materiale auxiliare
~ pentru piese schimb
Total:

10.000.000 x 0,03 =
5.000.000 x 0,03 =
2.000.000 x 0,03 =

300.000
150.000
60.000
510.000

Se inregistreaza apoi repartizarea diferentelor de pret aferente consumurilor:

%

308

Diferente de pret
la materii prime si materiale"
Cheltuieli cu materia prima
601.1
Cheltuieli cu materiale auxiliare
601.4
Cheltuieli privind piesele de schimb

510.000 lei
300.000 lei
150.000 lei
60.000 lei

In urma inregistrarii intrarilor si iesirilor de materiale in cursul lunii, la sfarsitul

acesteia se determina soldurile scriptice. Daca pentru controlul gestiunii se face inventarierea,
intre soldurile scriptice si soldurile faptice constatate pot sa apara diferente care se
regularizeaza dupa cum urmeaza:
6

7. Minusurile de inventar se inregistreaza prin debitarea conturilor de cheltuieli cu

materialele consumate in corespondenta cu conturile de stocuri.
Daca lipsa se imputa, alaturi de inregistrarea de mai sus privind descarcarea contului
de stocuri cu valoarea lipsei se va inregistra si imputarea lipsei , debitand contul 428.2 Alte
creante in legatura cu personalul sau 461 Debitori diversi prin creditul contului 758
Alte venituri din exploatare . Cum se imputa si taxa pe valoare adaugata, alaturi de contul de
venituri se va credita si contul 4427 TVA colectata.
Plusurile de inventar se inregistreaza prin debitarea conturilor de stocuri
corespunzatoare, in corespondenta cu conturile din clasa 6 Conturi de cheltuieli
considerandu-se ca plusurile sunt urmare a faptului ca iesirile efective sunt sub nivelul celor
scriptice, operate in contabilitate pe seama cheltuielilor.
Ca exemplu se considera urmatoarele date :
Conturi de stocuri
300 "Materii prime"
301.1 "Materiale auxiliare"
301.4 " Piese de schimb"

Sold scriptic
158.110.000
17.590.000
12.890.000

Sold faptic
158.100.000
17.600.000
12.890.000

Diferente
( + sau - )
-10.000
10.000
0

minusul de 10.000 lei constatat la stocul de materii prime si diferenta de pret aferenta de
2.000 lei se inregistreaza prin urmatoarea formula contabila :
600
Cheltuieli cu materii prime

la materii prime si materiale

%
300
Materii prime
308
Diferente de pret
2.000 lei

12.000 lei
10.000 lei

plusul de 10.000 lei constat la stocul de materiale auxiliare se inregistreaza prin urmatoarea
formula contabila :
301.1
=
Materiale auxiliare

601

5.150.000 lei
Cheltuieli cu materiale
auxiliare "

3.3 Contabilitatea stocurilor din productie proprie

Rezultatul material al activitatilor economice cu caracter productiv se concretizeaza in

produse finite, semifabricate si eventual, produse reziduale, toate acestea constituind
productia depozitabila care face obiectul contabilitatii stocurilor.
Activitatea desfasurata de agentii economici din sfera productiei materiale, asadar si in
cadrul contabilitatii societatii S.C.Avicola S.A., se concretizeaza in obtinerea de produse
finite, semifabricate, produse reziduale, lucrari si servicii. Daca la sfarsitul perioadei de
gestiune productia nu este finalizata ea imbraca forma productiei neterminate sau in curs de
executie.
Semifabricatele sunt produsele care nu au trecut prin toate fazele prelucrarii stabilite si
determinate de procesul tehnologic, prelucrarea acestora fiind incheiata la nivelul unei sectii.
Ele pot fi supuse prelucrarii in continuare in aceeasi unitate (in cadrul altor sectii) pana la
obtinerea produsului finit sau pot fi vandute ca atare tertilor.
Produsele finite sunt acele bunuri materiale care au parcurs in intregime fazele
procesului de fabricatie si numai necesita prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale
fiind considerate corespunzatoare din puncte de vedere calitativ. Ele pot fi depozitate in
vederea livrarii ulterioare sau pot fi expediate direct clientilor.
Produsele reziduale reprezinta rezultate obtinute din desfasurarea procesului de
productie sub forma rebuturilor, materialelor recuperabile si deseurilor.
Lucrarile si serviciile sunt definte prin ansamblul operatiilor executate in cadrul
intreprinderii asupra unor produse furnizate de terti, special pentru a suporta acele
transformari, fara a li se modifica insa, destinatia initiala.
Pentru evidenta acestei varietati de rezultate obtinute din activitatea desfasurata de
un agent economic planul de conturi general prevede utilizarea urmatorului sistem de conturi :
~ contul 331 Produse in curs de executie asigura evidenta produselor care nu au
trecut prin toate fazele de prelucrare prevazute de procesul tehnologic, respectiv a productiei
neterminate la sfarsitul perioadei de gestiune.
Este un cont de activ, care se debiteaza cu valoarea la cost de productie efectiv a
stocului de produse in curs de executie la sfarsitul perioadei, stabilita pe baza de inventar si se
crediteaza cu valoarea productiei in curs de executie scazuta din gestiune la inceputul
perioadei urmatoare.
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea la cost de productie efectiv a produselor
netrminate la sfarsitul perioadei.
~ contul 332 Lucrari si servicii in curs de executie tine evidenta lucrarilor si
serviciilor in curs de executie nefinalizate la sfarsitul perioadei de gestiune. Functiunea sa este
similara contului 331 Produse in curs de executie .
~ contul 341 Semifabricate evidentiaza existenta si miscarea stocurilor de
semifabricate. Este un cont de activ care inregistreaza in debit valoarea la pret de inregistrare
a semifabricatelor intrate in gestiune din activitatea proprie, precum si plusurile constate cu
ocazia invetarierii, iar in credit valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor facturate,
precum si lipsurile constate la inventariere si valoarea semifabricatelor trimise la terti.
Soldul contului reflecta valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor existente in
stoc.
~ contul 345 Produse finite reflecta existenta si miscarea stocurilor de produse
finite. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a produselor finite
intrate in gestiune, din sectiile de productie constatate ca plusuri de inventar si aduse de la
terti. Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a produselor finite vandute, constate
lipsa la inventariere, livrate prin magazinele proprii de prezentare si desfacere, trimise la terti,
distruse de calamitati sau livrate cu titlu gratuit (donate).
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a produselor finite
existente in stoc.
~ contul 346 Produse reziduale tine evidenta existentei si miscarii stocurilor
6

reziduale (rebuturi, materiale recuperabile sau deseuri).

Este un cont de activ care se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a produselor
reziduale obtinute din sectiile de productie, constate ca plusuri de inventar si aduse de la terti.
In creditul acestui cont se inregistreaza valoarea produselor reziduale vandute si a celor
trimise la terti.
Soldul contului reflecta valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale
existente in stoc.
~ contul 348 Diferente de pret la produse reflecta diferentele intre pretul prestabilit
(standard ) si costul de productie la produse. Este un cont rectificativ al valorii de inregistrare,
prezentand aceeasi functiune ca si contul 308 Diferente de pret la materiale.
Aplicatie :
Fie data urmatoarea situatie initiala:
345 Produse finite-cost prestabilit
348 Diferente de pret la produse- sold creditor
331 Produse in curs de executie-cost efectiv

40.000.000 lei
2.500.000 lei
30.000.000 lei

1.Inregistrarea cheltuielilor pentru productie neterminata, preluata din anul precedent,

300.000.000 lei
711
=
Venituri din productia stocata

331
30.000.000 lei
Produse in curs
de executie

2. Colectarea cheltuielilor ocazionate de desfasurarea procesului de productie in cursul lunii

curente :
60
Conturi de cheltuieli
indica natura cheltuielilor

%
Diferite conturi care

170.000.000 lei

Concomitent se fac inregistrarile si in contabilitatea de gestiune interna, in vederea

calculatiei costurilor.
Obtinerea de produse finite, cost prestabilit 160.000.000 lei :
345
Produse finite

711
160.000.000 lei
Venituri din productia
stocata

Se vinde o parte din productia finita a carei valoare, la cost prestabilit, este de
120.000.000 lei :
Valoare la pret cu ridicata
TVA 19 %
Suma totala de incasat
411
Clienti

132.000.000 lei
25.080.000 lei
157.080.000 lei

%
701
Venituri din vanzarea
produselor finite
6

157.080.000 lei
132.000.000 lei

4427
TVA colectata

25.080.000lei

5. Se determina si se inregistreaza productia neterminata la sfarsitul lunii la costule efectiv de

500.000.000 lei :
331
=
Produse in curs de
executie

711

50.000.000 lei
Venituri din productia stocata

6. Se determina costul efectiv al productiei finite obtinute, diferenta dintre acest cost si costul
prestabilit folosit ca prt de inregistrare si se inregistreaza aceasta diferenta :
Cost efectiv
Cost prestabilit
Diferenta de pret in minus (favorabila)
711
Venituri din productia stocata

150.000.000 lei
60.000.000 lei
10.000.000 lei

=
348
10.000.000 lei
Diferente de pret la produse

Daca diferenta ar fi fost in plus (nefavorabila), inregistrarea ar fi fost inversa.

7. Se descarca gestiunea de produse finite cu valoarea la pret de inregistrare (costul
prestabilit ) al produselor livrate in suma de 120.000.000 lei
711
Venituri din productia stocata

345
Produse finite

120.000.000 lei

8. Se repartizeaza diferenta de pret aferenta produselor livrate

~ se calculeaza coeficientul mediu al diferentelor
K = (Sold 348 inainte de repartizare) / Tsd ct.345 )
K =0,0625
~ se determina diferenta de pret aferenta produselor livrate (DV)
Dv = Rc345 x K = 7.500.000 lei
~ articolul contabil va fi
348
Diferenta de pret la produse

711
7.500.000 lei
Venituri din productia stocata

9. Repartizarea cheltuielilor (de la conturile 60 Cheltuieli) asupra contului de rezultate in

suma de 170.000.000 lei
121
Profit si pierdere

=
60
Conturi de cheltuieli

10. Repartizarea veniturilor asupra conturilor de rezultate :

6

170.000.000 lei

%
=
711
Venituri din productia stocata
701
Venituri din vanzarea produselor

345

Si
40.000.000
160.000.000

121
189.500.000 lei
Profit si pierdere
57.500.000 lei
132.000.000 lei

120.000.000

7.500.000

Rd
160.000.000

120.000.000 Rc
120.000.000
160.000.000
Tsc
40.000.000 Sf

Tsd

331

Si
30.000.000
50.000.000

50.000.000 30.000.000 Rc

Tsd

80.000.000 30.000.000 Tsc

50.000.000 Sf

2.500.000
Si
10.000.000

Rd

7.500.000 10.000.000

Rc

Tsd

7.500.000 12.500.000
5.000.000

Tsc
Sf

30.000.000

Rd

345

170.000.000
Rd
170.000.000
Tsd
170.000.000

121

C
189.500.000

189.500.000 Rc
189.500.000 Tsc
19.500.000 Sf

ec.cost

D
10.000.000
120.000.000

711

profit plan.
12.000.000

C
160.000.000
50.000.000
6

7.500.00
0

30.000.000
Rd
160.000.000
Tsd 160.000.000
Sf
57.500.000
217.500.000

7.500.000
217.500.000
Rc
217.500.000
Tsc

3.4 Contabilitatea animalelor

In cadrul stocurilor se regaseste si o categorie distincta reprezentata prin animale si
pasari. Desi animalele si pasarile sunt intalnite predominant la societatile cu profil zootehnic,
ca execeptie, ele pot fi regasite si la unitatile cu activitatea industriala sau institute de
cercetare (animale si pasari pentru exepriente).
Stocurile de natura animalelor si pasarilor se refera la animalele nascute si tinere de
orice fel (vitei, miei, purcei, manji, etc.), crescute si folosite pentru reproductie, animalele si
pasarile puse la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele
crescute pentru reproductia de lana, lapte si blana.
Nu sunt cuprinse in categoria stocurilor aniamlele dee munca care se considera
mijloace fixe.
In contabilitate, animalele si pasarile de natura stocurilor sunt reflectate cu ajutorul contului
361 Animale si pasari .Este un cont de activ care se deboiteaza cu valoarea animalelor
intrate in gestiune, astfel : achizitionate de la furnizori sau din avansui de trazorerie, aduse de
la terti ; aduse ca aport in natura la capital de catre intreprinzator sau asociati ; obtinute din
productie proprie, sporuri in greutate si constate plus la inventar ; primite de la unitate sau
subunitati ; primite cu titlu gratuit.
Se crediteaza cu valoarea la prt de inregistrare a aniamlelor si pasarilor iesite din
gestiune astfel :prin vanzare , incluse pe cheltuieli, constatate minus la inventar ; trimise la
terti ;livrate unitatii sau subunitatilor retrase din aport de intreprinzatorul individual si
valoarea pierderilor din calamitati.
Soldul debitor al contului exprima valaorea la prt de inregistrare a animalelor si
pasarilor existente la sfarsitul perioadei.
In contabilitatea S.C. Avicola S.A. contul 361 prezinta urmatoarele analitice :
361.11 = Importuri privind animale si pasari ;
361.12 = Pasari obtinute in cadrul departamentelor ;
361.2. = Sporul de greutate aferent pasarilor.
Pentru urmarrirea diferentelor care apar, in plus sau in minus, intre pretul de
inregistrare prestabilit (standard) si costul de achiztie, respectiv costul de productie se
utilizeaza contul 368 Diferente de pret la animale si pasari . Este un cont de rectificativ al
valorii de inregistrare a animalelor si pasarilor care se debiteaza cu diferentele de pret in plus
aferente animalelor si pasarilor care se achizitioneaza de la furnizori sau din avansuri de
trezorerie ; diferentele de pret in minus repartizate de la furnizori sau din avansuri de
trezorerie ; diferentele de pret in vanzare sau alte cai ; diferentele de pret in plus animalelor
din productie proprie si diferente de prt in minus aferente avlorii animalelor incluse pe
cheltuieli.
In creditul contului se inregistreaza diferentele de prt in minus aferente animalelor si
pasarilor achizitionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie ; diferentele de pret in
minus afaernet animalelor si pasarilor din productie proprie iesite din gestiune prin vanzare
sau alte cai.
Soldul debitor reflecta diferentele de pret aferente animalelor si pasarilor aflate in
patrimoniu.
6

3.5 Contabilitatea marfurilor

Contul 371 " Marfuri " se foloseste pentru a evidentia existenta si miscarea stocurilor
de marfuri. Este un cont de activ.
In debitul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor
achizitionate de la furnizori cu sau fara factura sau din avansuri de trezorerie; valoarea la pret
de inregistrare a marfurilor reprezentand aport in natura al intreprinzatorului initial sau al
actionarilor si asociatilor, valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate in plus la
inventar, cat si cele primite cu titlu gratuit.
In creditul contului se inregistreaza : valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite
din gestiune prin vanzare, lipsuri de inventar; valoarea marfurilor trimise in custodie sau
consignatie la terti; valoarea donatiilor si a pierderilor din calamitati constatate la marfuri.
Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente.
3.6 Contabilitatea ambalajelor
Ambalajele, prin definitie, sunt bunuri materiale destinate sa protejeze materialele,
produsele finite sau marfurile pe timpul transportului, manipularii, pastrarii sau vanzarii lor.
In categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achizitionate goale sau odata
cu materialele si marfurile aprovizionate, cele confectionate in unitate se cele restituite de
clienti, in concordanta cu contractele incheiate cu acestia.
Ambalajele sunt structurate in mai multe categorii si anume :
ambalaje nerecuperabile ce se livraza sau primesc o data cu continutul lor, fara obligatii de
restituire (hartie, saci, alte materiale) ce sunt reflectate prin contul 301.3 Materiale pentru
ambalt;
ambalaje recuperabile ce pot fi utilizate in mai multe cicluri de exploatare succesive ; ele
circula de regula, pe principiul restituirii.
Intrucat aceste bunuri nu se consuma la prima lor utilizare ele sunt inregistrate la contul 2128
Unelte, inventar gospodaresc si alte mijloace fixe (cele de natura mijloacelor fixe ) sau la
contul 321 Obiecte de inventar (ambalaje de natura obiectelor de inventar folosite pentru
pastrarea marfurilor sau pentru transportul intern).
Bunurile de natura ambalajelor sunt asimilate stocurilor datorita faptului ca de multe ori ele
nu pot fi identificate unitate cu unitate (sticlele,lazile, etc.)
Ambalajele si materialele pentru ambalat produse in unitatea patrimoniala pentru a fi
vandute ca atare sunt considerate produse finite.
Evidenta existentei si miscarii stocurilor de ambalaje achizitionate sau confectionate in
unitate, care au ca destinatie transportul si ambalarea produselor finite, precum si cele pentru
marfuri se tine cu ajutorul contului 381 Ambalaje . Este un cont de activ, care se debiteaza
cu valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor : achizitionate de la furnizori sau din
avansuri de trezorerie ; aduse ca aport in natura la capital de catre intreprinzator sau asociati ;
aduse de la terti ; nerestituite furnizorilor , atunci cand acestea circula pe principiul restituirii ;
constate plus de inventar sau primite cu titlu gratuit ; realizate din productie proprie.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor ; retrase din aportul in
natura al intreprinzatorului individual ; vandute ca atare ; incluse pe cheltuieli sau constate ca
lipsuri de inventar ; trimise la terti ; distruse de calamitati.
6

Soldul contului reflecta valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor aflate

inpatrimoniu.
Daca evidenta bunurilor de natura ambalajelor se realizeaza la nivelul preturilor
prestabilite pentru inregistrarea diferentelor in plus sau in minus dintre acestea si costul de
achizitie (productie) se foloseste contul 308 Diferente de pret la ambalaje care functioneaza
similar contului 308 Diferente de pret la materii prime si materiale .
3.7 Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor s a productiei in curs de
executie
Conturile din grupa 39 " Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in
curs de executie" tin evidenta constituirii, de regula, la sfarsitul exercitiului, a provizioanelor
pentru deprecierea stocurilor de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar,
productie in curs de executie, produse, animale, marfuri, precum si a suplimentarii, diminuarii
sau anularii acestora, potrivit legii.
Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv.
In creditul conturilor din aceasta grupa se inregistreaza : valoarea provizioanelor
pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs, constituite sau suplimentate potrivit legii,
pe feluri de provizioane, pe seama cheltuielilor de exploatare.
In debitul conturilor se inregistreaza : sumele reprezentand diminuarea sau anularea
provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs.
Soldul conturilor reprezinta valoarea provizioanelor constituite la sfarsitul perioadei.

4. Contabilitatea analitica a stocurilor

Contabilitatea interna de gestiune, denumita si manageriala sau analitica are ca obiect
reprezentarea analitica a proceselor interne ale intreprinderii care produc transformari
cantitative si calitative in masa patrimoniului. Informatia constituita este necesara
managerului ca beneficiar intern care trebuie sa raspunda la intrebarea cum sa aloce si sa
utilizeze resursele incredintate pentru a atinge cat mai eficient obiectivele stabilite.
Contabilitatea analitica a stocurilor se organizeaza pe feluri (sortimente) de bunuri
materiale stocate sau pe grupe de stocuri si locuri de depozitare (gestiuni create). Exceptie
face contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu
amanuntul care se tine global-valoric pe gestiuni (magazine de desfacere). Aceeasi structura
se poate adopta si in cazul contabilitatii rechizitelor de birou, imprimantelor si materialelor
folosite pentru ambalare.
Aplicatie :
1. Se inregistreaza cumparare praf oua de catre Abatorul de Pasari,
de la Fabrica praf oua, pe baza Avizului de insotire a marfii - AE 116889:
301
=
"Materiale consumabile"

758
"Venituri din
activitati exceptionale"

2.Se inregistreaza descarcarea gestiunii :

4.500.000

4.500.000

711
=
"Venituri din
stocata"

345
"Produse finite"

4.500.000

4.500.000

3.Se inregistreaza achizitia a 10 butuce yala, in valoare de 278.688 lei, pe baza Chitantei
Fiscale 256266:
301
=
"Alte materiale
consumabile;

542

278.688

278.688

"Avansuri
de trezorerie;

4. Se inregistreaza deseuri fier vechi din recuperari, pe baza bonului de

intrare 1312112:
346
=
703
25.600
"Produse reziduale" "Venituri din vanzarea
produselor reziduale;

25.600

5.Se inregistreaza medicamentele cumparate, pe baza AE nr.278108 :

301
=
408
"Materiale consumabile" "Furnizori
facturi nesosite"

25.600

25.600

6. Se inregistreaza achizitia de materiale consumabile, pe baza facturii 3390/20:

%
301
381
4426
unde :

401

3.758.996
3.078.360
80.460
600.176

301 = Medicamente
381 = Ambalaje
401 = Furnizori

7. Societatea inregistreaza achizitia de furaj pe baza facturii 232356 de la

furnizor:
%
301.6
4426

401

69.734.505
58.600.425
11.134.037

unde :
301.6 = Furaje
401 = Furnizor
si
4426 = TVA deductibila
8.Inregistrarea receptiei marfurilor sosite de la furnizori:
%
371

401

428.995.142
360.500.120
7

4426
unde:

68.492.022
371 = Marfuri
401 = Furnizori

9. Se inregistreaza factura de la furnizor cu echipamentele de protectie achizitionate.

%
321
4426
unde :

401

30.637.145
25.745.500
4.891.645

321 = Obiecte de inventar

401 = Furnizori

10. Se nregistreaza valoarea echipamentului de protectie distribuit salariatilor (cota 50%).

602

321

"Cheltuieli cu obiectele de
inventar"

12.872.750

Obiecte de invenatar"

si concomitent
428
=
Alte datorii si creante
n legatura cu personalul"

321
Obiecte de inventar"

12.872.750

11. Se nregistreaza TVA aferenta valorii echipamentului de protectie suportate de salariati.

428
Alte datorii si creante
n legatura cu personalul"

4427
"TVA colectata''

2.445.822

12. Se inregistreaza consumul de materiale consumabile pa baza bonului de consum .

601
=
Cheltuieli cu materialele
consumabile"

301
2.745.500
Materiale consumabile"

Din punct de vedere metodologic, contabilitatea analitica se diferentiaza in raport cu

metoda inventarului permanent sau cea a inventarului intermitent folosit pentru evidenta
stocurilor.
n cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica se poate organiza dupa una
din metodele :
* Metoda cantitativ - valorica;
* Metoda operativ - contabila ;
* Metoda global - valorica.
Metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic) folosita in cadrul S.C. Avicola
S.A. consta in tinerea pentru fiecare fel de bun material cate o "fisa de cont analitic pentru
7

valori materiale" in care, pe baza documentelor justificative se inregistreaza, atat in etalon

cantitativ cat si etalon banesc, operatiile de intrari si iesiri, stabilindu-se dupa fiecare
inregistrare, stocul si soldul.
Pe de alta parte, la locul de depozitare se tine in mod similar, de aceasta data de regula
numai in etalon cantitativ, a cate o fisa de magazie.
Periodic, prin confruntarea stocurilor din cele doua categorii de fise, se asigura
controlul exactitatii inregistrarilor in cele doua evidente.
Metoda prezinta o serie de dezavantaje, printre care asigurarea concordantei datelor
dintre evidenta operativa si contabilitatea analitica, cunoasterea unor informatii detaliate cu
privire la cantitatile din fiecare fel de valori materiale.
Dezavantajul acestei metode constand in volumul mare de munca, presupus in
conditiile unui nomeclator bogat de asemenea bunuri, poate fi eliminat prin folosirea tehnicii
de prelucrare automata a datelor, care sa inlocuiasca numeroasele fise cantitativ valorice,
tinute, astfel manual sau mecanizat.
De asemenea, se poate folosi si varianta in care se realizeaza numai evidenta
cantitativ-valorica realizata prin contabilitatea analitica. Controlul activitatii si concordantei
inregistrarilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate se face prin
punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont
analitic din contabilitate.
Metoda operativ-contabila ( pe solduri) consta in organizarea la locul de depozitare a
unei evidente cantitative pe feluri de bunuri stocate, iar in contabilitatea analitica a unei
evidente valorice a miscarilor (intrari-iesiri) pe gestiuni, pe grupe sau subgrupe de bunuri,
dupa caz.
Aceasta metoda operativ-contabila presupune si organizarea unei evidente cantitativvalorice numai pentru stocuri, pe feluri de bunuri stocate si gestiuni. Evidenta cantitativ
valorica se realizeaza la sfarsitul lunii cu scopul de a verifica concordanta dintre contabilitatea
analitica si evidenta cantitativa tinuta la locul de depozitare.
Ecuatia de control specifica metodei operativ-contabile este:
Soldul final al gestiunii "N"
=
calculat in contabilitatea analitica

Soldul final al gestiunii "N" calculat

pe baza evidentei cantitative de la
depozite

Soldul final al gestiunii "N" calculat in contabilitatea analitica are la baza relatia:
Soldul final al = Soldul final al + Valoarea intrarilor - Valoarea iesirilor
gestiunii "N"
gestiunii "N"
gestiunii "N"
gestiunii "N"
Soldul final al gestiunii "N" calculat pe baza evidentelor cantitative de la depozite se
determina prin ponderarea cantitatilor in stoc cu pretul de evaluare ales in functie de metoda
de evaluare (metoda identificarii specifice, metoda epuizarii loturilor (FIFO, LIFO, NIFO),
metoda pretului standard). Metoda costului mediu ponderat nu se poate aplica.
Metoda global - valorica consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul
gestiunii (cu ajutorul "Raportului zilnic sau periodic de gestiune" intocmit de gestionar) cat si
in contabilitatea analitica unde fiecarei gestiuni i se tine evidenta cu ajutorul "fisei de cont
pentru operatii diverse". Concordanta dintre cele doua evidente se controleaza periodic prin
confruntarea soldurilor, iar in lipsa concordantei prin asa numitul punctaj.
Indiferent de metoda de contabilitate analitica a stocurilor, pe langa verificarea
concordantei dintre datele evidentei operative si ale contabilitatii analitice este necesar si
controlul
concordantei
dintre contabilitatea analitica si cea sintetica prin intocmirea
periodica a balantelor de verificare.
7

Se procedeaza la inventarierea stocurilor si evaluarea lor, potrivit uneia din metodele:

metoda identificarii specifice, metoda epuizari loturilor, metoda pretului standard (prestabilit).
Soldul final astfel calculat trebuie sa fie egal cu cel stabilit in contabilitatea analitica
pe baza relatiei :
Soldul final al
gestiunii "N"

= Soldul initial al+ Valoarea intrarilor - Valoarea iesirilor

gestiunii "N"
gestiunii "N"
gestiunii "N"

n cazul folosiri inventarului intermitent pentru evidenta stocurilor, contabilitatea

analitica este circumscrisa numai la nivelul stocurilor initiale si finale.
Ea se realizeaza cantitativ-valoric direct prin inventarierea stocurilor.
Pentru a se exercita controlul asupra integritatii stocurilor este necesar ca prin
conturile grupei 60 "Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri" sa se organizeze o
evidenta global-valorica a miscarilor pe gestiuni si stocuri. Aceasta metoda se aplica, in
general, pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu
amanuntul si pentru alte bunuri, in cazul unitatilor care nu au dotare tehnica corespunzatoare.
Pe masura dotarii cu tehnica de calcul, unitatile vor trece la utilizarea metodei cantitativvalorice.
n aceste conditii, controlul asupra stocurilor se realizeaza prin relatiile :
Soldul final al gestiunii "N"
calculat pe baza de inventar

= Soldul final al gestiunii "N" calculat pe

baza evidentei contabile de la depozite
si

Valoarea iesirilor, gestiunea "N" = Valoarea iesirilor, gestiunea "N"

calculata pe baza de inventar
calculata pe baza recapitulatiei
documentelor de iesire
Alegerea uneia dintre cele trei metode folosite pentru contabilitatea stocurilor (in cazul
utilizarii inventarului permanent) necesita adoptarea unei evidente cantitativ-valorice realizate
prin sistemul de conturi in cadrul compartimentului financiar-contabil.

4.4 nregistrri contabile privind achiziiile de stocuri cu reduceri

comerciale i financiare.

Derularea tranzaciilor de vnzare-cumprare presupune relaii cu furnizorii i clienii, pe

piaa concurenial ceea ce duce la operarea cu reduceri de pre, destinate s plteasc
fidelitatea unui client, respectarea ntocmai a unor clauze contractuale, achitarea nainte de
termen a unei datorii i, nu n ultimul rnd, s incite clientul spre cumprare, ceea ce duce la
creterea cifrei de afaceri.
Aceste reduceri de preuri se mpart n dou categorii:
-reduceri de natur comercial
-reduceri de natur financiar
Reducerile comerciale au o influen direct asupr mrimii nete a unei facturi. n categoria
reducerilor comerciale se includ:
Rabatul reprezint reducerea practicat, asupra preului convenit anterior ntre furnizor i
client, inndu-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor
comerciale, fa de clauzele prevzute n contract.
Remiza este reducerea practicat asupra preului curent de vnzare, inndu-se cont de
volumul vnzrilor sau de importana cumprtorului, n clientela vnztorului. Remiza
corespunde unui procent aplicat asupra preului brut, procent prevzut n oferta de preuri a
vnztorului sau care rezult din negociere ntre cei doi parteneri de afaceri.
Risturnul reprezint o reducere de pre practicat asupra ansamblului operaiilor efectuate cu
acelai cumprtor pe o perioad determinat.
De regul, reducerile comerciale se acord sub forma unui procent din preul brut, dar se
poate acorda i n sum fix.
Reducerile financiare poart denumirea de sconturi. Scontul de decontare este reducerea
financiar acordat procentual asupra unei creane decontate nainte de scadena normal,
reprezentnd o bonificaie acordat clientului. Scontul de decontare este o cheltuial
financiar pentru furnizor, care este beneficiarul plii i un venit financiar pentru client,
care efectueaz o plat nainte de scaden.
Cu privire la metodologia de calcul i contabilizare a reducerilor, trebuie respectate
urmtoarele reguli:
Toate reducerile de pre sunt incluse n factur,
Reducerile comerciale premerg reducerile financiare,
Reducerile sunt determinate n cascad, ceea ce nseamn c procentele de reducere se
aplic asupra netului anterior,
n cazul reducerilor comerciale mai nti se calculeaz rabaturile i apoi remizele i
risturnurile,
Scontul de decontare se aplic dup ultima reducere de natur comercial,
7

Taxa pe valoarea adugat se calculeaz la ultimul net determinat i se adun cu acesta

pentru a obine totalul facturii,
Reducerile comerciale nu se contabilizeaz nici la furnizor, nici la client,
Reducerile financiare se contabilizeaz ca o cheltuial financiar pentru furnizor i ca un
venit financiar pentru client.

4.5 Sistemul de documente de evidenta tehnic-operativ i contabil a

stocurilor
Contabilitatea se caracterizeaz prin fundamentarea i justificarea tuturor datelor ei, pe baz
de acte scrise, prin care se consemneaz operaiile economice n momentul efecturii lor.
Deci, documentele sunt acte scrise ntocmite pentru operaii economice n momentul
efecturii lor, cu scopul de a dovedi efectuarea acestor operaii, precum i actele ocazionate
de exercitarea funciilor organizatorice i administrative ale unitilor patrimoniale.
n funcie de coninutul i destinaia lor, documentele pot avea un rol diferit n cadrul
societii. Astfel, unele documente servesc prin datele lor la ntocmirea unor documente care
se nregistreaz n contabilitate, iar altele fiind utilizate pentru necesiti organizatoricoadministrative.
Astfel, documentele justificative ndeplinesc dou funcii: informaional i gestionar.
Pentru reflectarea clar i precis a coninutului operaiilor economice, documentele trebuie
s cuprind anumite date cu caracter obligatoriu precum i o serie de elemente specifice.
n

NOMENCLATORUL PRIVIND REGISTRELE SI FORMULARELE TIPIZATE

COMUNE PRIVIND ACTIVITATEA FINANCIAR I CONTABIL se includ ca

documente primare :
-COMANDA- document prin care se solicita o anumita marfa furnizorului ;
-CONTRACT- ncheiat ntre pri ( furnizor i beneficiar ). Contractul se ntocmete n dou
exemplare, cte unul pentru fiecare parte ;

Exemplu :
CONTRACT DE VNZARE-CUMPRARE
nr.____________ din______________

CAP.I PRILE CONTRACTANTE

S.C. Avicola S.A. Bacu, nmatriculat la Oficiul Registrului Comerului sub
nr.J04/2214/1992, cod fiscal R2816014, cont IBAN nr.RO67CBIT0410100306001000,
deschis la Banca Ion iriac Bacu, reprezentat prin ________________________-Director
Zonal

de

Vanzari

calitate

__________________________________________

de
,

cu

vnztor,

sediul

__________________________________________________, telefon ________________,

fax ______________, nregistrat la Registrul Comerului sub nr.___________cod fiscal
______________, cont bancar_____________________________________, deschis la
__________, reprezentat prin _______________________________, n calitate de
cumprtor, au convenit ncheierea prezentului contract de vnzare comercial, cu
respectarea urmtoarelor clauze:
CAP.II OBIECTUL CONTRACTULUI
Art.1 Obiectul contractului l constituie vnzarea-cumprarea produselor cuprinse n oferta
vnztorului, dup cum acestea vor fi specificate n actele de livrare a mrfii, respectiv
facturi i avize de nsoire, dup caz .
CAP.III DURATA CONTRACTULUI
Art.2 Contractul se este valabil, ncepnd cu data de

pn la data de

. , cu posibilitatea prelungirii prin acordul prilor.

CAP.IV TERMENELE DE LIVRARE
Art.3 Termenele de livrare i cantitile ce urmeaz a fi livrate vor fi negociate n timp util
de ctre prile contractante.
Art.4 Data livrrii este data semnrii avizului de expediie sau facturii fiscale de ctre
delegatul cumprtorului.
CAP.V MARCARE I AMBALARE
Art.5 Marcarea i ambalarea produselor intr n obligaia vnztorului i se vor
efectua potrivit legislaiei n vigoare. n cazul n care preul ambalajului nu este inclus n
preul produsului, acesta se va suporta de ctre cumprtor.
CAP.VI RECEPIA MRFII
7

Art.6 Preluarea mrfurilor de ctre cumprtor, prin delegaii acestuia, echivaleaz cu

recepia cantitativ i calitativ a produselor, astfel nct obieciunile ulterioare nu vor fi
luate n considerare.
CAP.VII EXPEDIERE I TRANSPORT
Art.7 Condiia de livrare este:

franco depozit furnizor;

franco depozit cumparator.

Art.8 Proprietatea asupra mrfurilor i riscurile se transmit de la vnztor la cumprtor la

data prelurii mrfii.
CAP.VIII PREUL, INSTRUMENTE DE PLAT, PENALITI
Art.9 Cumprtorul se oblig s plteasc preurile nscrise de ctre vnztor n cuprinsul
facturilor i avizelor de nsoire a mrfii, dup caz, ce vor fi predate cumprtorului cu
ocazia livrrii.
Art.10 Orice modificare de pre va fi comunicat cumprtorului cu 7 zile nainte de
intrarea n vigoare a noului pre.
Art.11 Instrumentele de plat agreate de vnztor sunt:
numerar;
ordin de plata vizat de banca;
cec;
bilet la ordin avalizat in nume propriu;
Art.12 n cazul n care, cumprtorul nu efectueaz plata preului n termenele contractuale,
va plti vnztorului penaliti de 0,06% pe zi de ntrziere, pn n momentul onorrii
integrale a obligaiei de plat asumat prin prezentul contract i va fi de drept n ntrziere,
n conformitate cu prevederile art.1079 Cod civil.
Art.13 Pentru neexecutarea de ctre cumprtor a obligaiei de plat a preului n termen de
30 de zile calendaristice de la data fiecrei scadene de plat, vnztorul are dreptul s
rezilieze de plin drept contractul, fr somaie, fr punere n ntrziere i fr intervenia
instanelor judectoreti.
CAP.IX MODIFICAREA I NCETAREA CONTRACTULUI
Art.14 Modificarea i ncetarea contractului de vnzare-cumprare se vor realiza prin
acordul prilor, cu excepiile ce reies din prezentul contract.
7

Art.15 Vnztorul va putea nceta unilateral acest contract, de plin drept, fr a fi

necesar intervenia instanei judectoreti, n funcie de politica sa comercial, cu o
notificare prealabil de 15 zile.
CAP.X RSPUNDEREA CONTRACTUAL
Art.16 Pentru neexecutarea sau executarea necorespunztoare a obligaiilor
contractuale, prile datoreaz daune conform legislaiei n vigoare, reprezentantul legal al
cumprtorului obligndu-se s garanteze i s achite contravaloarea mrfii n solidar cu
societatea cumprtoare, n caz de neplat a mrfii.
CAP.XI CLAUZE SPECIALE
Art.17 Pentru livrrile produselor Vnztorului ctre Cumparator

se acord

urmatoarele conditii de lucru:

-

___% discount pentru gama de produse carne pasare congelata;

___% discount pentru gama de produse carne pasare refrigerata;

___% discount pentru gama de produse preparate;

___% discount pentru gama de produse crud uscate;

___% discount pentru gama de produse semipreparate;

___% discount pentru gama de produse conserve;

___% discount pentru gama de produse__________________;

Discount-urile se calculeaza la preturile de lista in vigoare la data emiterii facturii fiscale.

Vanzatorul, de comun acord cu cumparatorul, poate acorda si alte reduceri sau termene de
plata ce se vor specifica in acte aditionale la prezentul contract.
CAP.XII TERMENE DE PLATA
Art.18 Cumparatorul se obliga sa achite contravaloarea facturilor emise de vanzator in
termen de:
___ zile calendaristice pentru gama de produse carne pasare congelata;
___zile calendaristice pentru gama de produse carne pasare refrigerata;
___zile calendaristice pentru gama de produse preparate;
___zile calendaristice pentru gama de produse crud uscate;
___zile calendaristice pentru gama de produse semipreparate;
___zile calendaristice pentru gama de produse conserve;
___zile calendaristice pentru gama de produse__________________.
Art.19 Pentru plata in avans sau la livrare, vanzatorul acorda un discount suplimentar de
7

____%.
CAP.XIII LITIGII
Art.20 Orice litigii care pot aprea din interpretarea sau executarea prezentului contract,
ce nu au putut fi rezolvate pe cale amiabil, se vor supune spre soluionare instanei
judectoreti din localitatea Bacau.

CAP.XIV DISPOZIII FINALE

Art.21 Cel mai trziu la data ncheierii prezentului contract, cumprtorul va nmna
vnztorului copii ale codului unic de inregistrare.
ncheiat n dou exemplare originale, cte unul pentru fiecare parte contractant, astzi
___________ , la sediul vnztorului.
VNZTOR,

CUMPRTOR,
NUME SI PRENUME

DIRECTOR ZONAL DE VANZARI

FUNCTIE
CNP_______________

- FACTURA - document care atest livrarea mrfurilor respectiv facturarea i decontarea

bunurilor materiale. Acest document circul :
-

la compartimentul n care se efectueaz operaia de control financiar preventiv pentru

acordarea vizei;l

la compartimentul financiar-contabil pentru nregistrarea n evidena contabil ;

la compartimentul desfacere, pentru ataarea la dispoziia de livrare n vederea

nregistrrii n evidena operativ i pentru eventualele reclamaii ale clienilor;

la cru pentru nsoirea mrfii.

- BON FISCAL - se elibereaz la cererea cumprtorului de ctre vnztorii sau prestatorii

nregistrai ca pltitori de tax pe valoarea adugat care sunt scutii de obligaia emiterii
unei facturi.
- AVIZ NSOIRE MARF

- document care nsoete marfa de la furnizor la

beneficiar;
Exemplu :
Furnizorul: FABRICA PRAF OU

A-G
7

Nr.Ord.registru com./an J/04/2214/92

Cod de nregistrare fiscal: R 2816014
Judeul: BACU
AVIZ DE NSOIRE
A MRFII
Nr. 116889

Cumprtorul: ABATOR PSRI

Data (ziua,luna,anul): 10.03.2001

Nr.de inreg.fiscal
Localitatea : BACU
Judeul : BACU

SPECIFICAIA

U/M

(produse,ambalaje,etc

Cantitate

Pre unitar

Valoare

livrat

(fr TVA)

- lei 5

4.500.000

.)
1

- lei 4

Praf ou

Kg

100

45.000

Semntura

Date privind expediia :

i tampila

Numele delegatului: CORLADE IOSIF

furnizorului

Mijloc de transport: 31.BC.827

- NOTA DE RECEPIE I CONSTATARE DE DIFERENE document n care se

consemneaz lipsurile sau deficienele constatate la recepia stocurilor;
- FIA DE MAGAZIE -

document pentru evidena operativ a stocurilor la

locurile de depozitare;
- BON DE CONSUM - document justificativ privind consumul de materii prime i
materiale;
- BON PREDARE/TRANSFER/RESTITUIRE document justificativ privind produsele
8

finite obinute din producie

proprie i transferul de produse;

- FIA DE EVIDEN A OBIECTELOR DE INVENTAR N FOLOSIN - document

utilizat n evidena analitic i operativ a obiectelor de inventar n folosin.
- FIA DE CONT ANALITIC document utilizat n contabilitatea analitic a stocurilor;
-

REGISTRUL

STOCURILOR

document

utilizat

evaluarea

contabilitatea analitic a stocurilor;

- LISTA DE INVENTARIERE document utilizat n inventarierea stocurilor aflate n
gestiunea societii.
n cadrul S.C. AVICOLA S.A., aprovizionarea cu materii prime, obiecte de inventar, mrfuri
i alte bunuri de natura stocurilor se desfoar pe baza: CONTRACTELOR ncheiate cu
furnizorii, document n care se precizeaz:
-

bunurile ce se achiziioneaz ;

cantitile ;

termenele de livrare ;

modalitatea i termenele de plat;

condiiile de transport i ambalaj, etc.

Aprovizionarea se face i pe baz de COMANDA, document tipizat care cuprinde :

-

denumirea i sediul societii care o ntocmete, numrul i data ntocmirii, denumirea i

sediul furnizorului;

date cantitative i valorice ale operaiunilor efectuate, cum ar fi : cod produs, denumire
produs, unitatea de msur, cantitatea, preul unitar, valoarea, semnturile persoanelor
care rspund de efectuarea operaiunilor, tampila unitii beneficiarului.

Odat cu livrarea bunurilor, furnizorul procedeaz la ntocmirea documentelor: FACTURA,

DISPOZIIE DE LIVRARE/AVIZ EXPEDIIE.
FACTURA este documentul care atest livrarea bunurilor i cuprinde urmtoarele elemente:
denumirea furnizorului; date referitoare la furnizor; denumirea cumprtorului; date
referitoare la cumprtor; numrul i data ntocmirii documentului; numrul avizului de
nsoire a mrfii ; specificaia produselor sau serviciilor ; unitatea de msur; cantitatea;
preul unitar (fr TVA) n lei; valoarea, n lei; date privind expediia (nume delegat,
mijlocul de transport, numrul); semntura i tampila furnizorului, date de identificare a
persoanei ce efectueaz livrarea.
Se urmrete concordana prevederilor din contract (sau comand) i documentul de livrare
i transport, cum ar fi scrisoarea de trsur, scrisoarea de transport, etc., n funcie de
mijlocul de transport folosit.
Pe baza documentelor primare se fac nregistrrile n evidena operativ n FIA DE
8

MAGAZIE; documente care se ntocmesc pentru fiecare material n parte, cuprinznd date
referitoare la:
-

unitate;

magazie;

cod material;

unitate de msur;

pre unitar;

date referitoare la material (sortiment, cantitate, marc, profil, dimensiune);

date referitoare la stocul normat i stocul de siguran;

data i numrul documentului;

felul;

date de intrare, ieire, stoc;

data i semntura de control.

Datele din FIA DE MAGAZIE se confrunt lunar cu cele de la contabilitate pentru

controlul exactitii.
Materialele se elibereaz din magazie pe baza BONULUI DE CONSUM, document care
cuprinde :
-

date referitoare la unitate, produs, denumirea materialului;

numrul documentului i data eliberrii;

date referitoare la denumirea materialului, cantitatea necesar, cod, unitatea de msur,

cantitatea eliberat, pre unitar, valoare;

date i semntura celui care nsoete documentul;

semntura efului de compartiment, gestionarului i tampila unitii.

Transferul unui material ntre dou gestiuni sau magazii presupune ntocmirea documentului
Aviz de nsoire, document completat cu date specifice : unitate ; numrul documentului i
data ntocmirii ; denumirea valorilor materiale ; cod material ; unitate de msur ; cantitate
efectiv ; pre ; valoare ; data i semntura celui care ntocmete documentul ; semnturile
primitorului, predtorului pe care se nscrie obligatoriu meniunea nu se factureaz.

4.6 Structura pe componente a sistemului informatic la SC Avicola SA

Bacu
Sistemul informatic din cadrul SC AVICOLA SA Bacu este un sistem integrat i asigur
prelucrarea datelor pe ntreg segmentul de la pregtirea primar pn la balana sintetic i
indicatorii de bord.
8

Sistemul informatic are proprietatea de feed-back asigurnd din mers autoreglarea astfel
nct s pun la dispoziia factorilor de decizie informaii exacte pentru procesul de
conducere.
Sistemul este structurat pe module i acoper funcional toate activitile economice ale
societii, astfel el se compune din urmtoarele module:
Modulul de producie rezolv din punct de vedere tehnic activitatea de producie care
nseamn creterea i valorificarea psrilor. Modulul de producie furnizeaz informaii att
modulelor de pe acelai nivel ct i modulelor superioare, ctre balana sintetic;
Modulul financiar contabilitate n care are loc prelucrarea datelor preluate de la
modulele inferioare, sunt elaborate situaii de sintez i analiz economic necesare
activitii de conducere;
Modulul personal salarizare se ocup de fora de munc din cadrul societii, aici se
efectueaz calculul salariilor i toate raportrile privind fora de munc;
Modulul aprovizionare desfacere cu rolu n aprovizionarea cu materii prime i
materiale necesare procesului de producie precum i cu desfacerea produsului ctre clieni.
4.6.1 Conceptul de aplicaie
Aplicaia informatic face parte dintr-un modul informatic i reprezint mulimea
procedurilor i programelor care realizeaz prelucrarea datelor ntr-un domeniu dat,
conform unor cerine de proiectare stabilite la elaborarea sistemului informatic.
n lucrarea de fa va fi prezentat aplicaia de gestiune a materiilor prime, materialelor i a
obiectelor de inventar din cadrul modulului financiar contabilitate, respectiv conturile 301,
302 i 303.
Aplicaia poart numele GESTOC.
Funciunile aplicaiei sunt:
- pregtire date
- creare actualizare fiier articole FART
- creare actualizare fiier relaii contabile CONT
- creare actualizare fiier tranzacii TRANZ
- creare actualizare fiier stocuri STOC
Execuii programe:
- filtrare date conform relaiilor contabile prestabilite, calcul pre mediu, editare list rulaje
- editare list de intrri produse
8

- editare list de livrri produse

- editare list de consumuri produse
- editare list de transferuri ntre gestiuni
- editare balan analitic
- editare recapitulaie balan
Export date n alte aplicaii
- export date n cont 401, 542
- export date n balana sintetic
- pregtire stocuri pentru luna urmtoare, salvare date luna curent
4.6.2 Prezentarea fluxului de prelucrare a datelor de intrare n vederea obinerii
situaiilor de ieire
Principala menire a calculatoarelor este prelucrarea datelor, acestea fcndu-se n memoria
intern, pe baza unui program conceput i transmis calculatorului de ctre utilizator.
Un program reprezint o succesiune de instruciuni tratate ca o entitate, care preia din
exterior o serie de date, numite de intrare, le prelucreaz, dup care transmite spre exterior
rezultatele prelucrrii, numite date de ieire.
Vom avea urmtoarea schem :
DATE DE INTRARE

PROGRAM

DATE DE IEIRE

Proiectarea intrrilor.

Aplicaia GESTOC face parte din sistemul informatic al S.C. AVICOLA SA subsistemul
financiarcontabil i realizeaz evidena cantitativ i valoric a stocurilor de materii prime
i materiale consumabile
Datele de intrare se introduc de la tastatur i vor fi culese de pe documentele primare. La
culegere, se vor efectua validri pentru datele numerice, de tip dat i pentru cod material.
Documentele de pe care se culeg datele sunt prezentate n tabelul de mai jos i au formatul
standard al documentelor tipizate.
SIMBOL
NIR
NP
NT

DENUMIRE
Nota de intrare-recepie
Nota de predare
Nota de transfer

TIP OPERAIUNE
Intrri de materiale de la furnizori
Returnri de materiale din secie
Transferuri de materiale ntre
8

BC
FLC
AE
PVI

Bon de consum
Fi limit de consum
Aviz de expediie
Proces Verbal de

Gestiuni
Consumuri de materiale
Consumuri de materiale
Vnzri de materiale
Plusuri/minusuri la inventariere

-----

Inventariere
Centralizator

Operaiuni efectuate n
Nomenclator

Datele sunt culese de pe documente, se vor constitui n fiiere ce vor fi salvate pe disc.
Aceste date sunt :
- cod material;
- denumire material;
- unitate de msur;
- pre unitar;
- cont de eviden;
- tip document;
- numr document;
- dat document;
- cantitate;
- comanda;
- factura;
- cont corespondent.
Introducerea datelor de intrare se face cu ajutorul tastaturii de ctre personalul specialist.
La introducere, datele sunt validate automat n concordan cu sistemul de codificare al
utilizatorului.

4.6.3 Descrierea procedurilor aplicaiei

1. FART.DBF
CODP

C,6

cod produs ;

DEN

C,40

denumire;

CONTM

C,6

cont material;

UM

C,3

unitate de msur ;

PUNIT

N,14

DATA

pre unitar ;
D

data.
8

2. PARTENER.DBF
NUMEPART
NRFACT

C,30

N,7

nume partener ;
numr factur ;

CODF

N,12

cod numeric furnizor (cod fiscal);

CANT

N,8

cantitate ;

VALP

N,14

valoare marf.

CODDOC

N,10

cod document ;

CODTRA

N,10

cod tranzacie;

CONTMA

N,10

cod material ;

CONTCO

N,10

cod corespondent.

3. CONT.DBF

4. PERSONAL.DBF
MARCA

N,6

marca personalului;

NUMPREN

C,30

numele i prenumele.

N,15

stoc iniial ;

5. FSTOCI.DBF
STOCI
STOCNTR N,15

stoc intrri ;

STOCE

N,15

stoc ieiri ;

STOCF

N,15

stoc final ;

SVALI

N,14

stoc valori intrri ;

SVALSF

N,14

stoc valori stoc final

PROCEDURA P.1: ACTUALIZARE FIIERE DATE PERMANENTE

ACTNOM

FART

Actualizare fiier nomenclator articole

ACTPAR
PARTENER

Actualizare fiier parteneri

ACTCON

CONT

Actualizare fiier relaii contabile

ACTPER

PERSONAL

Actualizare fiier personal

ACTSTOC

FSTOCI

Actualizare fiier stocuri iniiale.

Procedura P1 este compus din urmtoarele programe :
ACTNOM - realizeaz actualizarea fiierului principal de articole (adugare, modificare,
tergere), ca urmare a codificrii documentelor primare ce urmeaz a fi prelucrate ;
ACTPAR - actualizeaz fiierul de parteneri (furnizori/clieni) cu partenerii respectiv
clienii noi ce fac obiectul prelucrrii:
ACTCON - actualizeaz fiierul de relaii contabile corespunztoare tipului de operaii ce
urmeaz a se executa n luna respectiv;
ACTSTOC - actualizeaz fiierul de stocuri finale.
Aceast funciune se realizeaz numai n cadrul unei distrugeri a fiierului de stocuri. n
mod normal, actualizarea stocurilor se face prin tranzacie.

B
8

Proiectarea ieirilor.
Ieirile aplicaiei sunt constituite din rapoarte i rspunsuri la ntrebri prezentate n tabelul
de mai jos :
Denumire
Balana analitica

Tip
Raport

Explicaii
Cuprinde toate materialele care au stoc sau asupra
crora

se

nregistreaz

tranzacii

perioada

respectiv, i se va obine la cerere. Aceasta list este

utilizat la punctajul ntre fiele de magazie i evidena
contabil. Datele vor fi ordonate pe conturi de
materiale i dup denumirea materialului, efectunduse subtotaluri pe fiecare cont de materiale.

Balana conturilor

Raport

Reprezint o sintetizare valoric a balanei analitice a

materialelor n care se cuprind, n ordine cresctoare
toate conturile de materiale.

Situaia intrrilor

Raport

Cuprinde toate intrrile de materiale din perioada

curent de gestiune. Datele vor fi ordonate pe conturi
corespondente, tip i numr de document i se vor
efectua subtotaluri pe fiecare cont corespondent
Cuprinde toate ieirile de materiale din perioada

Situaia ieirilor

Raport

curent de gestiune. Datele vor fi ordonate pe conturi

corespondente, tip i numr document i
se vor efectua subtotaluri pe fiecare cont corespondent.
Cuprinde o centralizare a tuturor tranzaciilor din
perioada curent de gestiune, pe fiecare material i este

Fie de magazie

Raport

utilizat ca anex la balana analitica cnd se

efectueaz punctajul cu fiele de magazie. Lista va fi
obinut la cerere. Pentru regsirea uoar a datelor, ele
vor fi grupate pe fiecare material i, apoi, ordonate
dup tip i numr document.
Cuprinde toate articolele contabile privind tranzaciile
cu materiale.

Note contabile

Raport

Aceast situaie se va obine n cazul n care se

constat inconsistena articolelor contabile generate de

Desfurtorul

notelor Raport

contabile

aplicaie, n ea regsindu-se toate documentele primare

ce au generat tranzaciile i modul lor de contare. De
asemenea, utiliznd aceast situaie, se poate verifica
modul de contare a fiecrei tranzacii.
Cuprinde toate ieirile de materiale sub forma
consumurilor din perioada curenta de gestiune.
Datele vor fi grupate pe conturi de cheltuieli,

Situaia consumurilor

Raport

numr comanda, pe tip i numr document si se vor

efectua subtotaluri pentru fiecare comand i pentru

Datele sunt culese de pe documentele primare, dup efectuarea operaiei de prelucrare a
acestora.
Uzura obiectelor de inventar se va nregistra pe cheltuieli, integral n momentul drii n
8

folosin.
Conturile de cheltuieli vor avea dou analitice :
- 01 - pentru cheltuieli directe ;
- 02 - pentru cheltuieli indirecte.
n cazul cheltuielilor directe, pe document trebuie s fie nscrise i comanda pe care se
nregistreaz consumul.
Prezentarea ieirilor
Rapoartele au urmtoarea form :
a/ Balana materialelor.
SC AVICOLA S.A.

Data : ZZ.LL.AAAA

BALANA MATERIALELOR PE LUNA

Cod

Denumire

material

material

9(4)

X(15)

U/M Pre
unitar
X(3)

Sold iniial
Cant. Valoare

Intrri
Cant. Valoare

Ieiri
Cant. Valoare

Sold final
Cant. Valoare

9(8). 99 9(5),9(3) 9(8). 99 9(5),9(3) 9(8).99 9(5).9(3) 9(8).99 9(5).9(3) 9(8).99

Total cont

Total general

b/ Balana conturilor de materiale.

SC AVICOLA S.A.

Data : ZZ.LL.AAAA

BALANA CONTURILOR DE MATERIALE PE LUNA

Cont material
9(6)

Sold iniial
9(8).99

Intrri
9(8).99

Ieiri
9(8).99

Sold final
9(8).99

c/ Situaia intrrilor de materiale

SC AVICOLA S.A.

Data : ZZ.LL.AAAA

SITUAIA INTRRILOR DE MATERIALE PE LUNA .

D o
Tip

c u m e
Numr

n t
Data

Cod

U/M

Cantitate

P/U

Valoare

X(3)

9(6)

D(8)

Total cont

9(4)

X(3)

9(5).9(3)

9(8).99

9(8).99

d/ Situaia ieirilor de materiale

SC AVICOLA S.A.

Data : ZZ.LL.AAAA

SITUAIA IEIRILOR DE MATERIALE PE LUNA

Comanda
Document
Numr
9(6)

Tip
X(3)

Total cont

Cod

U/M

Cantitate

P/U

Valoare

9(8).99

Factura
Data
D(8)

9(6)

9(4)

X(3)

9(5).9(3)

9(8).99

SC AVICOLA S.A BACU

Data: ZZ.LL.AAAA

FIELE DE MAGAZIE ALE MATERIALELOR

Doc ument
Numr

Tip

Stoc iniial

Intrri

Ieiri

Stoc final

Data

f/ Situaia consumurilor de materiale

SC AVICOLA S.A BACU

Data: ZZ.LL.AAAA

SITUAIA CONSUMURILOR DE MATERIALE

D o
Tip
X(3)

c u m
Numr
9(6)

e n t
Data
D(8)

Cod
material
9(4)

Denumire
material
X(15)

U/M

Cantitate

X(3)

9(5).9(3)

Pre
unitar
9(8).99

Total comand

Total cont

Valoare
9(8).99

g/ Lista notelor contabile

SC AVICOLA S.A BACU

Data: ZZ.LL.AAAA

NOTE CONTABILE PE LUNA .

Cont debitor
9(6)

Cont creditor
9(6)

Suma
9(8).99

h/ Desfurtorul notelor contabile

SC AVICOLA S.A BACU

Data: ZZ.LL.AAAA

DESFURTORUL NOTELOR CONTABILE

D o
Tip
X(3)

c u m
Numr
9(6)

e n t
Data
D(8)

Total cont

Cod
material
9(4)

Denumire
material
X(15)

U/M

Cantitate

X(3)

9(5).9(3)

Pre
unitar
9(8).99

Valoare
9(8).99

gestiune

Total cont
corespondent

I/ Afiarea datelor relative la un material:

Cod material
Denumire material
Unitate de msur
Pre unitar
Stoc
Valoare
Cont eviden

9 (4)
X (15)
X (3)
9 (8) 99
9 (5) 93
9 (8) 99
9 (6)

Aplicaia va permite obinerea rapoartelor, la alegere, pe ecran, salvate pe disc sau tiprite la
imprimant. Rspunsurile la ntrebri vor fi afiate pe ecran.
n listele obinute se vor verifica urmtoarele corelaii :
- soldul iniial, intrrile, ieirile i soldul final pentru fiecare cont din balana sintetic a
conturilor de materiale, s fie egale cu subtotalurile valorice din balana analitic a
materialelor;
- sumele din rndul de total al fiecrei fie a materialelor din situaia micrilor de materiale
trebuie s se regseasc n balana analitic a materialelor;
- valoarea total din lista intrrilor de materiale s fie egal cu totalul valorii intrrilor din
balana analitic i balana sintetica a materialelor;
9

- valoarea total din lista ieirilor s fie egal cu totalul valorii ieirilor din balana analitic
i balana sintetic a materialelor ;
- sumele din articolele contabile generate trebuie s se regseasc ca subtotaluri n
desfurtorul notelor contabile.
P.2.: PROCEDURA DE EDITARE LISTE

FSTOC

FTRANZ

CRETR
INTR

LISTIN

FRANZB
LIVRR

BALANA

BAL

RECBAL

CONSUM

RECBAL

TRANSFER

LISTLIV

LISTCON
LISTRANS

Programul CRETR - creeaz fiierul de lucru RFTRANZB pornind de la fiierul de stocuri

actualizat n programul RULAJE.
Programul BALANA - editeaz balana analitic a materialelor pe gestiuni i conturi.
Programul RECBAL - editeaz o list recapitulaie a balanei cu totalurile pe conturi.
Programul INTRRI editeaz lista intrrilor de la furnizori i departamente.
Programul LIVRRI - editeaz lista livrrilor cu aviz de expediie.
Programul CONSUM - editeaz lista consumurilor n producie.
Programul TRANSFER - editeaz lista transferurilor ntre gestiuni.

4.6.4 Avantajele utilizarii retelelor de calculatoare

Astazi, tot mai multe calculatoare sunt legate, intr-un fel sau altul, cu alte calculatoare, fie
9

pe linie telefonica, fie pe cablu direct, fie prin alte mijloace de transmisie, fomand asa
numitele retele de calculatoare.
Unul din principalele avantaje ale retelelor de calculatoare este faptul ca un program sau
fisier de date poate fi folosit simultan sau pe rand de mai multi utilizatori, fara a fi nevoie ca
fiecare dintre acestia sa posede pe statia sa de lucru o copie a programului sau fisirului
respectiv. In acest mod se economiseste spatiu de memorare si timp.
In domeniul bazelor de date acest avantaj este esential mai ales atunci cand se lucreaza cu
fisiere de dimensiuni mari ( baze de date cu multe inregistrari ), caz in care stocarea pe
fiecare statie de lucru ar fi total ineficienta.
Un avantaj major al folosirii bazelor de date in retelele de calculatoare este acela al
accesului unui utilizator la versiunea actualizata a unei baze de date . Astfel, unul din
utilizatorii unei retele de calculatoare ( aflat la o statie de lucru a acestuia) are acces la baza
de date in care cu putin timp in urma un alt utilizator a facut unele modificari ( a adaugat
sau sters inregistrari, a modificat continutul unor campuri, etc.)
Problema principala care se pune in lucru pe retea cu FOXPRO este aceea a impartirii
bazelor de date intre mai multi utilizatori, fara a genera conflicte intre acestia, asigurandu-se
astfel securitatea informatiilor din bazele de date respective.

Argument
Pentru a-si realiza obiectul de activitate n vederea obtinerii de profit, orice
ntreprindere cu activitate industriala, comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza n
mod curent tranzactii de cumparari si vnzari de bunuri si servicii.
Operatiile curente de cumparari si vnzari de bunuri si servicii dau continut functiei
omerciale a unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari si vnzari stabilite de
managerii firmei.
In capul societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la
pret cu amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vnzari este nelimitat n cursul unei
perioade de gestiune luata n considerare, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri
care se achizitioneaza n vederea revnzarii fara a suferimodificari sau cu modificari
neesentiale
Derularea operatiunilor de cumparari si vnzari de marfuri se face de regula plecnd
de la pretul de vnzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adica pretul definitiv
negociat ntre vnzator si cumparator. Marfurile la pret de vnzare cu amanuntul presupun o
evaluare initiala la pret de vnzare , ajungndu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin
9

aplicarea marjei brute.

Mrfurile reprezint o categorie important de stocuri, care, n circuitul lor de la
productori pna la consumatori, genereaza un volum foarte mare de operatii economicofinanciare ce se efectueaz prin intermediul unui numr deosebit de mare agenti economici,
cu diferite profiluri de activitate comerciala. Astfel, se poate considera c exist 3 categorii
importante de unitti patrimoniale cu profil comercial si anume: en gros sau cu ridicata, en
detail sau cu amnuntul si mixte.
Unittile comerciale en gros sunt cele care asigura desfsurarea acestei forme de
circulatie a mrfurilor, efectuand operatiuni de cumprare a bunuribor de consum, in cantiati
mari si foarte mari, de la productorii si furnizorii interni si externi, precum si de vnzare a lor
in partizi (loturi) mari catre alti agenti economici, de regul cu profil comercial en detail
inclusiv de alimentatie public. Vnzrile se pot efectua si catre alte unitti patnimoniale, de
asemenea, cu profil comercial gros.
Unitatile comerciale cu profil en detail realizeaza aceasta forma de circulatie a
marfurilor efectund cumpararea acestor bunuri, de regul, de la unitatile en gros, dar si de la
producatorii si furnizorii interni, in partizi (loturi) mici sau re1ativ mici, precum si vnzarea
lor catre populatie, inclusiv prin unitati de alimentatie public. Mrfurile se vnd in starea in
care au fost cumprate sau dup o prelucrare prealabil in vedere consumului n unitati
operative special amenajate (restaurante, bufete s.a.).
Unittile comerciale mixte efectueaza att operalii comert en gros, cat si en detail.
Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracristic faptul c au ca obiect de
activitate principal sau complementar att cumprarea, cat si revnzarea mrfurilor in scopul
obtinerii unui profit. Aceste unitati desfoar, de regul activitati ce se incadreaz in diverse
domenii de activitate. In categoria mrfurilor, care au o structur eterogen se includ att
bunurile pe care agentul economic le cumpra vederea vnzarii in starea in care au fost
achizitionate, ct si produsele finite transferate de unittile productoare n magazinele proprii
de prezentare si desfacere, precum si acele active circulante materiale
de natura materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, ambalajebor s.a.
devenite disponibile in cadrul patrimoniului unittii economice si care vnd tetilor asa cum au
fost cumprate.
In ceea ce priveste vnzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus se
mentioneaza ca, dup realizarea acestei operatii, se inregistreaza numai scriptic in debitul
contului de marfuri (371), prin corespondenta cu creditul conturilor corespunztoare naturii
lor (301, 302, 303, 381 etc.) si nu ocazioneaza aspecte specifice privind evaluarea si preturile
de nregistrare n contabilitate. Totodat este justificat s se aib in vedere, atunci cnd este
9

cazul, translocarea diferentelor de pret aferente n creditul sau debitul contubui 378 "Diferente
de pret la marfuri" dupa cum sunt favorabibe si respective nefavorabile, prin corespondenta cu
debitul au creditul conturilor de diferente corespunztoare activelor circulante materiale in
cauza (308, 388).
Aceasta modalitate de solutionare contabil asigur majorarea, pe de o parte, a
cheltuielior si implicit a costului de productie numai cu ceea ce se consum efectiv pentru
obtinerea produselor finite, iar pe de alta parte a cheltuielilor privind marfurile cu sumele ce
privesc vnzarea celorlalte elemente de active circulante materiale.
Organizarea contabilittii mrfurilor este influentata ntr-o anumit msur de pretul
de nregistrare ce se utilizeaz si care, n functie de categoria n care se ncadreaz unitatea
patrimonial si implicit de optiunea sa, poate fi costul efectiv de achizitie, pretul prestabilit
(standard), pretu1 cu amnuntul sau en gros.
Costul efectiv de achizitie este recomandat in cazul unittilor care comercializeaz un
numar relativ redus de sortimente de mrfuri, cu o frecvent redus a intrrilor si iesiri-lor, dar
in cantitti mari. Caracteristica de baza a acestei metode const in evaluarea mrfurilor si
implicit a operatiilor de intrari si iesiri la pretul efectiv de aprovizionare, care in conditiile
actuale este fluctuant, fapt ce creaza anumite dificultati in lega-tur cu evaluarea iesirilor din
gestiune.
In situatia utilizrii costului de achizitie ca pret de nregistrare este justificat crearea
n cadrul contului 371 ,,Mr-furi" a dou conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau
de cumparare (371.01) si cellalt pentru cheltuielile de trans-port-aprovizionare si alte
consumuri similare (371.02), ambele cu functia contabil de activ, ins ultimul cu repartizare
lunar proportional cu marfurile vndute, pe baz de coeficient mediu. Pentru operatiile de
iesire din patrimoniu, n functie de specificul si interesele agentului economic, se poate adopta
una dintre cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O.,L.I.F.O.) prezentate in cadrul paragrafului privind
evaluarea stocurilor si productiei in curs de executie.
Pretul cu amanuntul sau cel de vnzare en gros se utilizeaz numai in cazul marfurilor,
putnd fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en detail, en gros sau mixt.
De altfel, acest prt se justific in conditiile unui comert cu articole si sortimente numeroase si
o frecvent mare a intrrilor si iesinilor, precum si n situatia organizarii evidentei analitice
dup metoda global-valorica, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizrii lui si in cazul evidentei
cantitativ-valorice pe sortimente de mrfuni.
Pretul analizat, datorit modificrilor cu caracter oarecum frecvent ale pretunilor de
cumprare, adaosurilor comerciale si altor cauze, se poate reduce sau majora, dup caz, pe
baz de inventar, atunci cnd este necesar. Aceast operatie nu contra-vine prevederilor
9

contabile in vigoare ntruct nu se afecteaz vaboarea de intrare in patnimoniu la costul

efectiv de achizitie.
Pretul cu amnuntul sau de vnzare en gros se stabileste de ctre agentul economic
pnin luarea in calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, ns atunci cnd
situatia de pe piat se schimb este normal s se majoreze sau diminueze adaosul comercial si
implicit pretul de vnzare, pe baz de inven-tar de schimbare de preturi, cu inregistrarea
corespunztoare in contabilitate.
Altfel spus, majorarea sau reducerea pretului cu amnun-tul sau a celui de vnzare en
gros pna la nivelul costului de achizitie respect regulile si principiile contabile, find un
drept exclusiv al agentului economic care poate lua asemenea decizie atunci cnd apreciaza ca
este necesar pentru valorificarea in conditii avantajoase a mrfurilor si pentru evitarea unor
riscuri.
In legatura cu pretul de vnzare cu amnuntul se impune precizarea c in cazul
agentilor economici nepltitori de TVA (cu cifr anual de afaceri sub 1,5 miliarde lei sau care
beneficiaz de prevederi legale exprese) el contine, pe lnga elementele cunoscute, si TVA
facturat de furnizori si reprezint att pretul de vnzare ctre populatie, cat
si pretul de evident sau de inregistrare in contul de mrfuri.
Totodat, se retine c pentru mrfurile lent si greu vanda-bile Ia care se impune
practicarea unor preturi de vnzare sub nivelul costului efectiv de achizitie este necesar ca la
inventa-rierea anual, sa se constituie provizioane pentru depreciere.
In legatura cu acest ultim aspect, precum si in ceea ce priveste mrfurile cu perioada
de valabilitate expirat, degradate sau depsite calitativ si totodat neimputabile, se
mentioneza c, potrivit reglementarilor in vigoare, consiliul de administratie al agentului
economic, fr vreo alta aprobare, are competente s decid efectuarea operatiei de declasare
si casare.
Pretul de vnzare cu amnuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflect in contul de
mrfuri (371) si este format din costul efectiv de achizitie (pretul facturat de furnizor si
cheltuielile de transport-aprovizionare) si adaosul comercial.
In ceea ce priveste utilizarea pretului cu amnuntul sau de vnzare en gros se
mentioneaz c, in activiatea practic, in vederea respectrii regulilor generale de evaluare
privind intrarea in patrimoniu la costul efectiv de achizitie si totodat pentru evitarea
interpretarilor de natur fiscal se consider ca este necesar si totodat nu contravine
reglementarilor in vigoare s se deschid dou conturi analitice distincte la contul sintetic
378 ,,Diferente de prt la mrfuri" si anume:
-- 378.01 ,,Diferente de pret la mrfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare",
9

cu functia contabil de activ si;

-- 378.02 ,,Diferente de pret la mrfuri privind adaosul comercial", cu functia
contabil de pasiv, conturi asupra crora se va reveni ulterior.
Pretul cu amnuntul sau de vnzare ctre populatie, exclusiv TVA, se determin prin
adugarea la pretul de cumpa-rare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului comercial
considerat de agentul economic ca fiind posibil de realizat.
La rndul su, pretul cu amanuntul total sau de vnzare ctre populatie, inclusiv TVA,
se calculeaz prin adaugarea la pretul cu amnuntul amintit anterior a cotei legale de TVA.
Acest prt reprezint pretul de inregistrare in contabilitate a mrfurilor de ctre agentii
economici care adopt aceast variant de evaluare.
Daca reducerile se acorda la facturarea marfii, determina reducerea pretului de vnzare
la furnizor, respectiv a costului de achizitie la client. In consecinta, furnizorul va reflecta n
creditul contului 707 "Venituri din vnzarea marfurilor" pretul de vnzare redus, iar clientul n
debitul contului 371 "Marfuri" costul de achizitie redus.
Daca reducerile se acorda ulterior facturarii, se considera o cheltuiala de exploatare la
furnizorii care le acorda, reflectndu-se cu ajutorul contului 658 "Alte cheltuieli de
exploatare" si un venit din exploatare la clientul care le primeste, reflectndu-le cu ajutorul
contului 758 "Alte venituri din exploatare.
Metoda inventarului permanent la cost standard
Metoda se poate aplica n conditiile unei relative stabilitati a preturilor, astfel nct,
nainte de corectarea cu diferentele, costul standard al marfii iesite sa aiba o valoare
informationala ( fiind foarte apropiat de costul efectiv de achizitie).
a. Principiile metodei
* evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la cost standard ( prestabilit pe
baza preturilor perioadei precedente).
Periodic costul standard se actualizeaza n functie de evolutia reala a preturilor.
-

calculul si nregistrarea diferentei ntre costul standard si costul de achizitie efectiv att
pentru stocuri ct si pentru intrari si iesiri

Metoda inventarului permanent la pret de vnzare

Principii
Evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri se face la pret de vnzare; pretul de
9

vnzare include costul de achizitie si marja bruta.

Consecinta: deoarece evaluarea marfurilor se face la pret de vnzare, unitatea are datoria
sa calculeze si sa nregistreze diferenta dintre pretul de vnzare si costul de achizitie, adica
marja bruta aferenta marfurilor intrate, iesite si ramase n stoc.
Aceasta metoda este agreata de 80% din ntreprinderile cu manuntul si de alimentatie
publica din Romnia deoarece a fost practicata n perioada existentei economiei planificate si
centralizate, cnd pretul de vnzare se caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi
sortiment de marfa. De aceea era posibila aplicarea ei n conditiile organizarii unei
contabilitati analitice global-valorice pe gestiune.
In prezent, opiniem ca metoda prezinta nenumarate dezavantaje si n plus permite fie
ncalcarea unor principii contabile, fie denaturarea situatiei patrimoniale si a rezultatului
aferent vnzarii.
a.

Astfel, pretul de vnzare la care se evalueaza marfa la intrarea n patrimoniu nu mai

este de actualitate la vnzare ei. Evident, ntreprinderea poate vinde marfa la pretul
de vnzare al pietii.
Dar, atunci pretul de vnzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu pret de

nregistrare fara valoare informationala. Si n plus se naste ntrebarea: "De ce mi calculez

un pret daca la vnzare practic altul?"
b.

Nu este posibila aplicarea metodei n conditiile unei contabilitati analitice globalvalorice, pe gestiune. Aceasta deoarece pretul de cumparare al aceleiasi marfi se
diferentiaza n functie de calea de intrare a ei si perioada intrarii. Desi procentul de
marja se mentine plecnd de la preturi de cumparare diferite, pretul de vnzare va fi
diferit pentru acelasi sortiment de marfa. In acest caz, n lipsa unei contabilitati
analitice cantitativ-valorice, cine va hotar ce cantitate se vinde la un pret si ce
cantitate la alt pret?
Multe ntreprinderi reevalueaza marfa ramasa n stoc la pretul de vnzare al ultimului

lor intrat. Astfel se ncalca principiul "costului istoric", conform caruia marfa iese din
patrimoniu la valoarea la care a intrat. Si, n plus, marfa nu a fost supusa un ei
prelucrari suplimentare pentru a-i adauga sau scadea din valoare. Se ncalca si principiul
prudentei conform caruia plusvaloarea nu se nregistreaza n contabilitate.
c.

In situatia n care se descarca gestiunea pentru marfurile vndute global-valoric pe

baza de monetar din vnzari, este posibila denaturarea rezultatului si a situatiei
patrimoniale. Astfel, daca marfa s-a vndut la ultimul pret de vnzare calculat si
acesta este si cel mai mare, n situatia vnzarii ntregii cantitati existente n
ntreprindere, soldul contului "Marfuri" n-ar fi zero ci creditor.
9

Calculnd marja aferenta vnzarii pe baza unui coeficient aplicat la suma ncasata pe
baza de monetar se denatureaza si costul de achizitie al marfii vndute si implicit rezultatul
din exploatare.
In consecinta, exista nenumarate argumente pentru renuntarea la aceasta metoda.
Evident, orice alta varianta a metodei inventarului permanent reclama o contabilitate analitica
cantitativ-valorica pe sortiment de marfa, lucru imposibil n conditiile inexistentei un ei retele
de calculatoare n punctele de vnzare.