UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE DREPT I ADMINISTRAIE PUBLIC

BUCURETI
Programul de Masterat: Dreptul afacerilor in context european

LUCRARE DE DISERTAIE

Societatea comerciala europeana

Bucureti
2010

Cuprins

Capitolul I . Introducere. Constituirea societatii europene

1.Introducere
2.Procesul constiturii pentru societas europaea(SE)
a)Constituirea prin fuziune
b)Constituirea prin formarea unei filiale SE
c)Constituirea unui holding SE
d)Transformarea unei societati pe actiuni preexistenta intr-o SE
CAPITOLUL II. Actul constitutiv
1. Conditii de fond
2. Conditii de forma, publictate. Controlul autoritatii
CAPITOLUL III. Structura SE si functionarea acesteia
1. Organele administrative
2. Adunarile generale
CAPITOLUL IV. Modificarea actului constitutiv
1.Schimbarea sediului
2. Transformarea SE in societate nationala
CAPITOLUL V. Situatii financiare, situatii consolidate si conturi anuale
CAPITOLUL VI. Incetarea societatii europene. Dizolvarea, lichidare,
insolventa si incetare de plati
CAPITOLUL VII. Norme tranzitorii
CAPITOLUL VIII. Compatibilitatea cu dreptul romanesc

1.Societas europea de origine romana

2.Sistemul de administrare dualist roman
3. Sistemul de administrare unitar (monist) roman
4. Participarea salariatilor
CAPITOLUL IX. Concluzii asupra creatiei juridice europene SE

SOCIETATEA COMERCIALA EUROPEANA

Capitolul I . Introducere. Constituirea societatii europene

1.Introducere

In tara noastra, dar nu numai aici, cand se vorbeste de o firma (intreprindere)

europeana se indica de fapt o unitate economica cu sediul social in UE, indiferent
daca este mare sau mica si direct sau indirect, i se atribuie in mod spontan o cota de
apreciere superioara pe diferite scari de valoare ca expresie a stadiului de dezvoltare
si caracteristicile economico-sociale ale tarilor membre ale UE.
Uneori insa, in anumite imprejurari, adjectivul europeana vizeaza direct miscarea
libera dintr-o tara in alta in mod deosebit in limitele acestei grupari integrationiste,
faptul ca ar putea actiona oriunde in spatiul economic european, ca ar putea avea
filiale etc.
Aceasta firma este de nationalitate europeana, iar temeiurile existentei sale sunt
comune tuturor tarilor membre ale UE.

Legislatiile proprii fiecarei tari membre a UE, mai mult sau mai putin specifice si
diferentiate intre ele, raman in vigoare, dar se aplica tuturor celorlalte firme care n-au
parcurs procedura pentru a deveni europene.

Societatea de drept european reprezinta incununarea unui efort conceptual si

procedural de durata. Proiectul sablonului societar unic sau s-a gasit printre primele
directive din dreptul comercial avand drept scop armonizarea dreptului tarilor
membre in domeniul pietei interne, al societatilor comerciale.
Prima propunere de reglementare a statutului societatii de tipul societatilor pe actiuni
a fost realizata de Comisia Europeana in 1970 si amendata in 1975.
Edictarea ei in anul 2001 raspunde unei nevoi , aceea de a desprinde aceasta creatie
de drept european de radacinile nationale si a fi lasata sa evolueze intr-un cadru
european unic.
In acest scop Regulamentul Consiliului nr.2157/2001 se preocupa de reglementarea
completa a unei societati de tip societate pe actiuni, cu raspundere limitata emitenta
de titluri negociabile.
Baza normativa a SE este stabilita de regulament pe paliere. Daca palierele superioare
nu asigura o reglementarea a societatii totala , izvorul juridic se va cauta pe un palier
inferior.
Astfel o SE va fi guvernata de regulamentul european amintit, de actul sau constitutiv
daca permite regulamentul, iar pentru partea nereglementata, de legile nationale
edictate de un stat membru in implementarea dispozitiilor privind SE.
Deasemenea se va tine cont de dispozitiile nationale aplicabile unei societati pe
actiuni in statul in care SE isi are sediul social, de dispozitiile actelor constitutive
proprii, in mod asemanator societatilor pe actiuni guvernate de dreptul national al
statului in care se afla sediul social 1.

Modul de inregistrare a societatii se va supune dreptului national, cu garantia

recunoasterii existentei acesteia in spatiul european, fara indeplinirea altor formalitati.

Regulamentul Consiliului nr.2157/2001 art.9

Tratamentul rezervat SE din perspectiva dreptului national conform regulamentului

prezent este acelasi cu cel aplicat societatilor de tip societati pe actiuni nationale 2.

2.Premise
Aparitia acestui model de firma asa cum s-a conturat acum are la baza
antecedente pe termen lung si discutii laborioase. In acest sens putem vorbi despre un
proces de profunzime care face parte din fenomenul integrarii europene la care s-a
ajuns gradual dupa aproximativ treizeci de ani.
S-a considerat ca apropierea si armonizarea legislatiilor nationale referitoare la
societatile comerciale, chiar in conditiile adoptarii unui nucleu comun pentru
functionarea pietelor (acquisul comunitar), nu sunt suficiente, nu ofera toate
avantajele posibile de insusit din integrarea economica europeana. De aceea, de
timpuriu in cadrul UE s-a pus problema unei legislatii pentru constituirea unui tip nou
de firma, cel al firmei unice de identitate europeana cu adevarat. Nu o firma care are
capacitatea sa actioneze la nivelul UE, dar constituita dupa canoanele reglementarilor
(nationale) proprii tarii de origine si obligata sa respecte particularitatile legislatiei in
vigoare in fiecare din tarile membre ale UE in care ea actiona. Aceasta a fost
denumita societas europaea (SE) si are in mod inevitabil un caracter complex.
Remarcam mai intai supranationalitatea acestei firme sau, altfel spus,
caracterul sau supranational, faptul ca este constituita printr-o reglementare de nivel
european care nu trebuie validata de tarile in care s-a format si/sau actioneaza.

Dincolo de acest aspect mai mult sau mai putin formal-juridic si politic,
supranationalitatea SE este de natura economica si deriva din interesul tuturor tarilor
2

Regulamentul Consiliului nr.2157/2001 art.10

membre ale UE ca firmele si popoarele lor sa beneficieze de toate avantajele

concurentiale care pot aparea in procesul integrarii datorita acestui nou tip de firma
si care altfel s-ar pierde. SE are insa si caracter multinational.
In mod frecvent, multinationalitatii i se atribuie trei sensuri diferite cu aceeasi
valoare cognitiva:
a) capitalul firmei provine din tari diferite si participatiile se stabilesc prin

procese concurentiale specifice pietelor monetar-financiare, prin recorduri

comerciale etc., iar daca exista limite legale impuse, tranzactionarea
participatiilor se realizeaza in limitele acestora;
b) firma isi deruleaza afacerile in mai multe tari (dar nu in mod obligatoriu in

toate tarile membre ale UE);

c) capitalul firmei provine din mai multe tari si ea actioneaza in una sau mai
multe altele fara sa existe o anumita concordanta intre cele doua grupuri de
tari. SE corespunde acestei ultime interpretari.

Statutul societatii comerciale europene, asa cum s-a conturat el, este prevazut
atat in Regulamentul 2157/2001, cat si in Directiva 2001/86/CE.
Important de precizat este ca textul din Regulament priveste direct tarile

membre ale UE care trebuie sa-l aplice la nivel national, iar cel din Directiva
trebuie sa fie transpus atat de statele membre ale UE, cat si de cele care fac parte

din spatiul sau zona economica europeana, si anume Norvegia, Islanda si

Liechtenstein.
Tinand seama de acceptiunile care s-au dat supranationalitatii si
multinationalitatii din reglementarile respective, firmele care opereaza in mai
multe tari membre pot sa infiinteze o singura SE. De asemenea, firme din
diferite tari se pot uni si constitui o SE. Atat una, cat si cealalta vor functiona
insa pe baza unui singur regulament.
Dupa adoptare, pentru a permite statelor semnatare ale statutului sa
creeze conditiile aplicarii prevederilor sale, s-a prevazut un interval de trei ani,
la sfarsitul caruia Directiva a intrat in vigoare.
Evident, statele trebuie sa vegheze la aplicarea Regulamentului si sa ia masuri
pentru evitarea discriminarilor care ar putea sa apara, astfel incat sa se confirme
cresterea gradului de securitate juridica a firmelor si dezvoltarea operatiunilor
transfrontaliere, avantaje esentiale cu care sunt creditate firmele de noul tip.

3 . Specificitati si precizari privind SE

Regulamentul SE nu reprezinta o reforma a dreptului societatilor

comerciale din spatiul economic european, ci o anumita formula ce ofera
firmelor cu activitati transnationale in tarile membre ale UE posibilitatea sa-si
reorganizeze mai usor actiunile la scara comunitara sub forma unei firme
stabilite in una din tari.

Se mai apreciaza ca acest demers va reprezenta un pas mare spre armonizarea

reglementarilor care in mod sigur vor fi favorabile atat firmelor, cat si
salariatilor.
Comisarul Frits Bolkestein, care era atunci responsabil cu piata interna
europeana, spunea despre rolul acestor reglementari: permit intreprinderilor
sa dezvolte si sa restructureze activitatile lor transfrontaliere fara sa treaca prin
formalitatile administrative interminabile si costisitoare pe care le implica
realizarea unei retele de filiale. Aceasta constituie un progres in eforturile
noastre menite sa integreze piata interna in realitatea cotidiana a
intreprinderilor, sa incurajeze un numar mai mare dintre acestea sa-si descopere
sansa dincolo de frontierele nationale si sa intareasca competitivitatea in
Europa3.
Reticentele diferitelor tari fata de aceasta reglementare:

- poate induce blocaje din motive politice independente de proiect;

- teama ca SE ar putea ocoli restrictii si protectii existente in tarile membre ale
UE care au asemenea situatii;
- Germania are un fel de regim de congestiune a firmei care prevede
formarea Consiliilor de supraveghere ale firmelor la paritate din reprezentanti
ai lor si ai salariatilor. Aceasta este considerata o cale ideala de comunicare si
concertare, dar poate fi si o sursa de blocaje sau de neintelegeri pentru
investitorii straini;

www.oecd.org

- teama pentru regimul fiscal al SE, intrucat firmele au tendinta de a prefera

forme de organizare si functionare in functie de favorabilitatea acestui regim;
- constituirea unui regim fiscal la nivel european pentru SE a presupus
compromisuri foarte mari pentru unele tari si in special pentru cele cu
impozite mari si impozite mici.
Articolul 69 din aceste norme referitoare la SE prevede: Cel mai
tarziu in cinci ani de la intrarea in vigoare a prezentului regulament, Comisia va
prezenta Consiliului si Parlamentului European un raport asupra reglementarii si
dupa caz, propuneri de modificare.
A. Specificitati ale SE:
- functioneaza concomitent pe baza reglementarilor comunitare si nationale;
- este foarte utila marilor grupuri financiare si nefinanciare, dar mai putin
firmelor mici si mijlocii (FMM) implantate numai in doua sau cateva state
membre;
- este mai putin utila pentru firmele care actioneaza numai intr-o tara si cu atat
mai mult pentru cele foarte mici;
- dispozitiile din dreptul national si dreptul comunitar, precum si statuturile sunt
aplicabile numai asupra acelor aspecte care nu sunt acoperite de directiva
europeana asupra SE;

- isi poate muta sediul social dintr-un stat in altul membru al UE fara a fi
obligata sa-si lichideze existenta in statul din care pleaca pentru a se infiinta in
alt stat;
- cu exceptia Frantei, in celelalte state ale UE, SE poate beneficia de prevederile
legislatiei fiscale care-i dau dreptul sa compenseze pierderile cu profiturile
filialelor din tari diferite;
- poate aparea prin transformarea unei societati anonime, daca aceasta probeaza
caracterul sau european avand cel putin o filiala intr-un alt stat de cel putin doi
ani;
- orice proiect de constituire a unei asemenea societati trebuie realizat prin
negocieri cu reprezentantii salariatilor firmelor implicate pentru a pune la punct
modul de organizare si implicare a salariatilor in acest demers.
Daca se realizeaza un acord, aplicarea sa devine obligatorie. Daca s-au purtat
negocieri, dar nu s-a ajuns la un acord, se aplica asa-zise dispozitii de referinta
din anexa directivei care prevad ca, in toate cazurile, reprezentantii salariatilor
trebuie informati si consultati de catre conducerea SE pe baza de rapoarte scrise
cu privire la perspectivele firmei si productiei sale, situatia salariatilor si evolutia
probabila a ocuparii fortei de munca, modificarile in organizarea si functionarea
societatii, fuziunile, reducerile de activitati, inchiderea de filiale, licentieri
colective etc.;
- in mod explicit sau implicit, in reglementarile juridice ale tarilor membre,
fiecare pe teritoriul sau, pot fi incluse prevederi prin care statul ofera
oportunitati pentru completarea si/sau adaptarea unor aspecte privind SE
( organizarea conducerii, controlul mai eficient asupra capitalului, gratie
dreptului de preemptiune si agrement; clauze de inalienabilitate si de excluziune
etc.).

In acest sens, Franta, dar si alte tari sunt preocupate sa se faca mai atractive si
competitive in conditii de transparenta si cu respectarea standardelor actuale de
corporate governance;
- unitatile bancare si de asigurari sunt obligate sa-si puna la punct reguli de
prudentialitate (in special rata) si regulile contabile specifice activitatii lor.
B. Precizari:
- societatea europeana(SE) este un termen oficial larg utilizat de cercetatori
si publicisti, dar, in paralel cu el, se mai vorbeste de intreprinderi si uneori
de firme (europene);
- SE delimiteaza precis ca trebuie sa avem in vedere o firma (intreprindere)
europenizata in sensul ca are cel putin o filiala intr-o alta tara decat cea
unde isi are sediul social;

- este o firma de la o dimensiune minima in sus. Dimensiunea capitalului

sau este data de minimul de capital pentru o firma prevazut in fiecare
dintre tarile unde firma are filiale;
- este o societate pe actiuni implicata in tranzactii financiare;
- SE poate sa fie proprietate straina;

- orice SE care se va inregistra intr-o tara nu mai are identitate nationala, ci

europeana;
- SE nu acopera intreaga economie europeana cu caracter comercial pentru
ca exista numeroase unitati economice mici si mijlocii si/sau familiale care
nu s-au europenizat prin constituirea de filiale in alte state membre si
care actioneaza in mediul national, regional-national sau local, si pot avea
sau nu relatii de import-export cu firme din alte tari membre ale UE;
- firma in economia europeana ne obliga sa avem in vedere toate firmele si
in masura in care vom putea, respectam aceasta exigenta dar vom avea
permanent in vedere ca activitatile S.E. sunt foarte importante pentru PIBul statelor membre ale UE si trebuie sa le respectam ca atare;
- proiectul SE este criticat mai ales sub aspectul absentei unui regim
specific, termenelor prevazute excesiv de lungi si incetinelii cu care
actioneaza institutiile implicate in promovarea sa ;
- pe ansamblu, proiectul este apreciat pozitiv, ca un progres politic ce ajuta
la dezvoltarea UE si raspunde asteptarilor firmelor si salariatilor lor, ca
un inceput de armonizare a reglementarilor in domeniu intre tari si intre
tari si UE ca promotor al competitiei dintre tarile membre ale UE pentru
atragerea de SE;

- ofera mai multa libertate intreprinderilor, pentru a se organiza. Se

pastreaza, desigur, reguli si limite, dar exista mai putine reglementari si
mai multa suplete.
Aceasta conceptie, apopiata de sistemul american care se supune mai usor
regulilor contractuale si accepta lesne sanctiunile judecatorilor, are indiscutabil
inconveniente, dar ofera in mod sigur imense avantaje din momentul in care este bine
incadrata.
Dificultatea pentru Europa consta deci in a doza cu tact atat libertatea, cat si
incadrarea4.
Aplicarea proiectului SE a atras deja doua propuneri majore pentru UE, despre
care presa spune ca nimeni nu le-ar poate contesta:
- modificarea directivei fiscale comunitare asupra fuziunilor ( care dateaza din
1990)
- instituirea unui nou regim fiscal european consolidat.

Proiectul regimului fiscal a fost elaborat si urma sa fie discutat si aprobat. Intre
timp, mandatul comisarului F.Bolkenstein s-a terminat, iar noul comisar irlandez l-a
criticat vehement. Irlanda este cum spunem in limbaj liber, un paradis fiscal.
In situatia actuala, SE s-ar putea concentra in Irlanda, Luxemburg, Belgia,
Austria si Elvetia datorita impozitelor mici si altor facilitati, iar Germania si Franta
sunt dezavantajate pentru ca au impozite mari.

Mathey E.,Fundatia Robert Schuman, Synthese, nr.111,2004

2.Procesul constiturii pentru societas europaea(SE)

a) Constituirea prin fuziune
Societatile de tip societati pe actiuni fomate sub legea unui stat membru, cu
sediul social in spatial Uniunii si sub conditia ca cel putin doua dintre ele sa fie
guvernate de legi nationale diferite, pot forma o SE prin fuziune 5.
O asemenea fuziune va urma procedura privind fuziunile prin absorbtie sau
prin contopire (prin formare de societati noi), in concordant cu Directiva a III-a a
Consiliului6.
Procedura de constituire in acest mod a SE urmeaza etapele edictate, armonizate in
sistemele de drept nationale prin efectul actului European ce reglementeaza fuziunile,
pentru societatile de tip societati pe actiuni.
Fazele procedurii sunt:
- Faza de intocmire si publicitate a actelor fuziunii ( proiecul de fuziune si
raportul organelor de administrare impreuna cu situatiile financiare si alte
informatii relevante)
- Controlul preliminar al autoritatilor administrative si exprimarea
concordanta a vointelor sociale ale entitatilor participante in adunarile
generale ale actionarilor convocate in acest sens.
Organul administrativ al societatilor implicate in fuziune va intocmi
proiectul de fuziune care va cuprinde:
5
6

Regulamentul nr.2157/2001,art. 2.1.

Directiva a III-a a Consiliului nr. 78/855/CEE din 9 octombrie 1978, Jurnalul Oficial L295, 20.10.1978 p.0036-0043

- Numele si sediile sociale ale societatilor ce fuzioneaza cat si datele de

identificare propuse pentru SE;
- Raportul de schimb si sumele propuse pentru orice compensatie;
- Termenii privid distribuirea aciunilor SE;
- Data de la care detinerea de actiuni SE va da dreptul la o parte din profit si
orice conditii speciale afectand acest drept;
- Data de la care tranzactiile societatilor care fuzioneaza vor fi tratate ca
operatiuni ale SE din punct de vedere contabil;
- Drepturile conferite de SE posesorilor de actiuni speciale si detinatorilor
de valori mobiliare (altele decat actiunile) sau masurile propuse in privinta
lor;
- Orice avantaj special conferit membrilor organelor administrative si
control sau expertilor care examineaza proiectul de fuziune ;
- Actul constitutiv al SE;
- Informatii in privinta procedurilor prin care cerintele europene vizand
atragerea in procesul decizional a salariatilor sunt respectate 7.

Ibidem , art.20.Implicarea salariatilor este mai mult decat un deziderat european, este o cerinta

imperativa (v. Directiva Consiliului nr.2001/86/CE)

Publicitatea .
Documentele intocmite in vederea realizarii fuziuniii trebuie supuse
publicitatii.
Pentru fiecare societate implicata, in afara de eventualele cerinte suplimentare
impuse de statul membru de inregistrare, se vor publica in Monitorul oficial national
al acelui stat membru:
-

tipul, numele si sediul social pentru fiecare societate implicata;

- Registrul de publicitate in care societatea este inregistrata si numarul da

inregistrare pentru fiecare societate;
- Indicarea conventiilor realizate cu creditorii si actionarii minoritari
impreuna cu indicarea locului unde pot fi obtinute informatiile complete si
gratuite despre aceste aranjamente;
- Numele si sediul propus pentru SE 8 .
Pentru examinarea proiectului de fuziune si intocmirea raportului catre
actionari, pot fi numiti in mod unic unul sau mai multi experti independenti pentru
realizarea acestei sarcini pe seama tuturor societatilor. Expertii independenti sunt
numiti de catre o autoritate administrativa sau judiciara a unui stat membru de
inregistrare a uneia din societatile implicate sau a sediului propus pentru SE.

Ibidem, art. 21

Expertii independenti sunt indreptatiti sa solicite orice informatie de la societatile

implicate pe care o considera necesara indeplinirii insarcinarii lor9.
Fazele intocmirii documentelor si publicitatea lor sunt urmate vointei
fiecarei societati participante la operatiune.
Fieacare adunare generala a societatilor implicate va trebui sa aprobe proiectul de
fuziune in aceeasi forma. Consecvent aplicarii propriilor reglementari privind
implicarea salariatilor in functionarea societatilor comunitare, textul regulamentului
permite chiar rezervarea dreptului pentru fiecare societate de a efectua inregistrarea
noii societati (SE) sub conditia realizarii acordurilor convenite cu salariatii 10.
Operatiunile de fuziune vor fi verificate relativ la normele nationale
aplicabile societatilor pe actiuni pentru fiecare societate implicata. Subsecvent,
instante, notarul sau alta autoritate nationala competenta conform legii fiecarui stat,
va emite un certificat care sa ateste intocmirea procedurii specifice anterioare fuziunii
in sine.
Legalitatea fuziunii va fi verificata - ca parte a procedurii de realizare a
fuziunii si formare a SE de instante, notar sau alta autoritate competenta a unui stat
membru al viitorului sediu a SE care are competenta de verificare a legalitatii
fuziunilor societatilor pe actiuni 11.
Fiecare societate implicata va depune la autoritatea competenta certificatul
mentionat in termen de sase luni de la emiterea lui, cat si o copie a proiectului de
fuziune aprobat de acea societate.

Ibidem, art.22
Ibidem, art.23
11
Ibidem, art.26
10

Autoritatea competenta trebuie sa verifice daca societatile implicate au aprobat

proiectul de fuziune in aceeasi termeni, cat si daca aranjamentele pentru implicarea
salariatilor au fost realizate conform directivei comunitare, Directiva 2001/86/CE,
alaturi de cerintele asteptate privind respectarea legii proprii.
Inregistrarea SE este conditionata de indeplinirea tuturor conditiilor semnalate.
Fuziunea si constituirea SE, va produce efecte de la data la care SE
este inregistrata, iar pentru fiecare societate incheierea fuziunii va fi facuta publica
conform dreptului national 12.
Alaturi de efectele juridice patrimoniale si nepatrimoniale ale fuziunii, in acest caz
avem si efectul special pentru care a fost edictat regulamentul, si anume nasterea SE
in persoana societatii absorbante.
In conditiile regulamentului european, o fuziune realizata prin
absorbtie, va avea urmatoarele consecinte simultane si ipso jure :
- toate activele si obligatiile fiecarei societati absorbite sunt transferate la
societatea absorbanta,
- actionarii societatii absorbite devin actionarii societatii absorbante,
- societatea absorbita inceteaza sa existe,
- societatea absorbanta adopta forma de SE.

12

Ibidem, art.27

In acelasi cadru legal, in cazul unei fuziuni prin contopire vor fi urmatoarele
efecte :
- toate activele si obligatiile societatilor care fuzioneaza sunt transferate
catre SE
- actionarii societatilor care fuzioneaza devin actionari ai SE
- societatile care fuzioneaza inceteaza sa existe

Raporturile de dreptul muncii, vor supravietui operatiunilor de

formare a SE prin transferarea catre noua entitate. Drepturile si obligatiile
societatilor participante in privinta conditiilor de angajare decurgand din
legea nationala, contracte individuale de munca sau relatii de munca
existente la data inregistrarii vor fi transferate asupra SE dupa inregistrarea
sa13.
In cadrul acestei proceduri de constituire a SE prin fuziune intalnim cazul
nulitatii absolute.
Regulamentul zice ca SE nu va putea fi declarata nula odata ce a fost
inregistrata. Aceasta interdictie insa este atenuata de posibilitatea dizolvarii
societatii europene pentru omisiunea supravegherii legalitatii operatiunii de
fuziune in conditiile anteexpuse 14.

Exceptari.
13
14

Ibidem, art.29.
Ibidem, art.30.

Situatia in care fuziunea prin absorbtie este realizata de o societate care

detine toate actiunile si celelalte valori mobiliare ce confera drepturi de vot in
adunarea generala a celeilalte societati atenueaza mult cerintele regulamentului in
privinta operatiunii.
Atingerea minima adusa drepturilor actionarilor- care raman actionari in
aceeasi societate, cu aceleasi titluri - impune inlaturarea garantiilor si procedurilor
speciale instituite in general pentru fuziuni. In acest caz nu mai sunt necesare nici
proiectul de fuziune , nici rapoartele administratorilor sau expertilor.
In cazul unei fuziuni prin absorbtie care este realizata de o societate ce detine 90%
sau mai mult, dar un toate actiunile acelei societati, raportul organului administrativ,
raportul expertului independent sau expertilor necesar supravegherii operatiunii un
vor fi necesare cu conditia cal egea nationala a societatii absorbante sau a celei
absorbite sa reglementeze special aceasta exonerare 15

b) Constituirea prin formarea unei filiale SE

Societatile comerciale , alte persoane de drept public sau privat al caror sediu
si centru administrativ este situat in cadrul Uniunii si functioneaza conform legii
statului membru pot forma o filiala de tip Societate Europeana prin subscrierea
actiunilor ei.

15

Ibidem, art.31

Elementul esential de transnationalitate, intrinsec constructiei europene,

este realizat daca cel putin doua dintre entitatile mentionate sunt guvernate de legea a
doua state diferite sau au avut pentru cel putin doi ani o filiala infiintata sub legea
altui stat membru sau o sucursala situata in alt stat membru 16.
Societatile si alte persoane de drept care participa in aceasta operatiune se vor supune
normelor care reglementeaza participarea la formarea unei filiale sub forma unei
societati de tip societate pe actiuni conform dreptului national 17.
Acest caz de constituire este cel mai larg cu putinta. Admite ca participanti
orice entitate de drept public sau privat recunoscuta de statele membre, inclusiv orice
constructie care intra sub conceptul european de societate 18, in scopul formarii unei
societati comerciale noi de tip societate pe actiuni.
Formarea acestei noi societati este guvernata de legea nationala a statului de
inregistrare.
Tot sablonul societar de tip SE in privinta constituirii si functionarii acestei societati
va fi insa aplicabil.
Trimiterea la regimul de infiintare a societatii nationale de tip societate pe actiuni
absolva legiuitorul european de alte reglementari in acest domeniu.

16

Ibidem, art.2.3
Ibidem, art 36
18
Tratatul stabilind Comunitatea Europeana, art.48 ( in forma consolidata)
17

c) Constituirea unui holding SE

In dreptul romanesc nu exista definirea expresa a acestui grup de societatihodingul.

De principiu aceasta implica detinerile indirecte, structuri societare create pe
verticala prin infiintarea, de catre societatile detinute de actionarii initiali, a unor alte
societati comerciale, sau transferarea de catre actionari a actiunilor detinute de ei la
societatea din varful piramidei in schimbul actiunilor societatilor de la baza,
societatile promotoare.
In cazul formarii holdingului, actionarii societatilor promotoare sunt
transportati de pe o pozitie paralela, fiecare in societatea lui promotoare, pe o
pozitie similara de co-actionari la societatea de tip holding care va controla ambele/
toate societatile/ societatile promotoare.19
Operatiunea este un schimb de actiuni, in schimbul actiunilor de la societatile
promotoare se primesc actiuni la noua structura care va controla fiecare din
societatile promotoare. Astfel se creeaza un nivel unic de control, actionarii coboara o
treapta devenind actionari finali ai holdingului.
Pentru ca holdingul sa detina cu adevarat controlul societatilor promotoare trebuie sa
detina o cota majoritara din actiunile fiecarei societati promotoare.
Din acest motiv proiectele de realizare a holdingului trebuie sa prevada proportia
minima din drepturile de vot ale fiecarei societate promotoare care trebuie transferata
holdingului pentru realizarea cu succes a operatiunii.

19

C. Gheorghe, Drept commercial European, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009, p. 154

Spre deosebire de operatiunile de fuziune-dizolvare, in care

schimbul de actiuni are loc chiar si fata de actionarii care se opun, daca
majoritatile legale au fost intrunite, in acest caz actionarii care se opun
operatiunii nu sufera nici o alterare a detinerii lor.
Ei raman in continuare actionari, dar minoritari, deoarece controlul va trece in
persoana holdingului SE- conditie apriorica a nasterii acestuia.
Societatile promotoare fata de cele participante la o fuziune raman
in fiinta si isi conserva identitatea juridica si patrimoniala.
Operatiunea de constituire prezentata este singura situatie in care pot fi
implicate atat societati pe actiuni cat si societati cu raspundere limitata.
Procedura formarii holdingului, la fel ca si la fuziune implica o faza de
intocmire si publicitate a actelor de constituire, urmata de un control preliminar
al autoritatii administrative si de exprimarea vointelor sociale ale entitatilor
participante, in adunarile generale ale actionarilor convocate in acest scop.
Administratia societatilor implicate intr-o astfel de operatiune va
intocmi un proiect de constituire a holdingului SE . Acesta va include un raport
care sa justifice operatiunea, sa indice implicatiile in privinta actionarilor si
salariatilor.
Deasemenea va indica procentul minim din actiunile fiecarei societati cu care
actionarii vor trebui sa participe la constituirea holdingului, procentul nu va
putea fi mai mic de 50% raportat la drepturile de vot in adunarea in cauza 20.
Proiectul se va supune publicitatii cu cel putin o luna inaintea adunarii
generale convocate sa decida asupra acestuia.

20

Regulamentul nr. 2157/2001, art.32, alin. (2)

Unul sau mai multi experti independenti numiti sau aprobati de o

autoritate administrativa vor examina proiectul si vor intocmi un raport catre
actionarii fiecarei societati.Prin intelegere se poate intocmi un singur raport de catre
expertii independenti numiti sa aprobati de autoritatea competenta.
Raportul va indica orice dificultate de evaluare intalnita si va stabili corectitudinea
si onestitatea raportului de schimb, aratand metodele folosite si daca acestea sunt
adecvate in cazul de fata.
Adunarea generala a fiecarei societati promotoare va aproba proiectul de
constituire a holdinguluiSE. Aceleasi conditii se vor aplica si in cazul societatilor cu
raspundere limitata.
De la data definitivarii proiectului actionarii societatilor promotoare au la
dipozitie o perioada de trei luni in care pot sa isi exprime intentia.
Holdingul se va forma doar daca la sfarsitul acestui termen actionarii societatilor
promotoare vor transfera minimul de actiuni necesar constituirii holdingului.
Termenul de trei luni amintit mai sus se poate prelungi cu inca o luna.
Acest nou termen de optiune este acordat doar actionarilor care nu au acceptat inca
operatiunea.
Actionarii carea au contribuit cu actiuni la fomarea holdingului vor primi
actiuni la holdingul SE. Acestia prin adunarea generala vor controla societatea care,
la randul ei, va controla societatile initiale promotoare.
Indeplinirea conditiilor anterioare de fond, de forma si publicitate va duce la
inregistrarea holdingului 21.

21

Ibidem, art.33

Legea nationala poate prevedea masuri de protectie pentru

actionarii minoritari ce se opun operatiei, creditori si angajati, dar acestea nu
sunt obligatorii ca la fuziune.
Nivelul de legiferare in materia societatilor tranzactionate pe o piata
reglementata se suprapune insa reglementarii generale, in calitate de norma
speciala. In masuara in care statele considera necesar, dreptul national adopta
astfel de masuri in toate cauzele care privesc schimbarea controlului, cat si in
privinta operatiunilor de formare a structurilor de control, daca le
reglementeaza in mod distinct.

d) Transformarea unei societati pe actiuni preexistenta intr-o SE

O societate pe actiuni, cu sediul social si central administrativ pe teritoriul

Uniunii, formata sub legea unui stat membru, poate fi transformata intr-o SE.
Conditia care se pune este ca aceasta societate cu cel putin doi ani inainte sa fi avut o
filiala guvernata de legea altui stat membru.
Transformarea societatii pe actiuni in SE nu va avea ca efect dizolvarea
acesteia sau crearea unei entitati noi. Sediul social nu va fi transferat in alt stat
membru simultan cu transformarea.
Dimensiunea europeana se adauga constructiei existente fara a-i anula acesteia
existente.

In cazul acesta noul sablon societar transcede dreptului national, fiintand in

dreptul european.
In vederea transformarii, organul administrativ va intocmi un proiect de
transformare si un raport pentru relevarea si justificarea aspectelor economice si
legale ale transformari cu indicarea implicatiilor induse pentru actionari si salariati
de noua forma juridica.
Acest proiect se va face public cu cel putin o luna inaintea adunarii generale
convocate sa decida asupra transformarii.
Inaintea acestei adunari unul sau mai multi experti independenti numiti sau
confirmati de o autoritate conform legii statului membru al carei subiect este
societatea convertita vor certifica faptul ca societatea are un activ net cel putin egal
cu capitalul sau plus acele rezerve care nu pot fi distribuite conform legii nationale.
Adunarea generala a asociatilor va aproba proiectul de transformare si
actul constitutiv al SE in conditiile nationale de majoritate specifice acestor
adunari22.
Cerintele nationale pot fi superioare celor europene, mai ales in cazul protectiei
drepturilor salariatilor.
Subsecvent acestei abordari, un stat membru poate conditiona adoptarea
transformarii intr-o SE de obtinerea unei majoritati calificate sau chiar unanimitate
in organul de conducere al societatii in care participarea salariatilor este
implementata.

22

Regulamentul nr.2157/2001,art.37. Aceste conditii au fost armonizate ca effect al Directivelor a II-a si a III-a ale
societatilor comerciale. Conditiile de majoritate vor fi cele prescrise de art.7 din Directiva nr. 78/855/CEE privind
fuziunile

CAPITOLUL II. Actul constitutiv

1. Conditii de fond
Conditiile generale de validitate a contractelor nu au o reflectare speciala in
cadrul actului constitutiv al SE, de aceea vom urmari doar conditiile speciale.
Statutul (actul constitutiv al SE) va insemna atat actul de constituire cat si,
acolo unde este si un document separat, statutul insasi al societatii23.
Denumirea Societatii Europene va fi urmata de abrevierea SE, acronim rezervat
in mod expres si exclsiv acestei creatii de drept european 24.
SE va avea sediul exclusiv pe teritoriul Uniunii, in jurisdictia oricarui stat
membru, in conditiile regulamentului european.
Principiul convergentei sediului social cu sediul administrativ este expres
declarat.Adica sediul social va fi situat in acelasi stat al Uniunii ca si sediul
administrativ. Cerintele nationale pot fi si mai restrictive, pana la impunerea
suprapunerii spatiale perfecte a celor doua sedii.

23
24

Ibidem, art.6
Ibidem, art.11

Societatea va emite titluri reprezentative de participare la capitalul socialactiuni- iar raspunderea actionarilor este limitata la valoarea actiunilor subscrise25.
In realitatea oblgatiile societatii sunt garantate strict cu patrimoniul sau social,
patrimoniu propriu nascut subsecvent crearii societatii. Raspunderea actionarilor nu
poate fi angajata pentru obligatiile societatii atata timp cat acestia au varsat aporturile
conform subscrierilor efectuate.
Capitalul social va fi exprimat in moneda europeana, avand o valoarea
subscrisa minima de 120.000 EURO.

2.Conditii de forma, publicitate. Controlul autoritatii

Societatile europene sunt in mod necesar inregistrate in jurisdictia unui stat

membru si, in mod suvsecvent, se afla sub gravitatia unei legi nationale. Aceasta
interactiune cu legea nationala nu poate fi ignorata de catre regulamentul european.
Solutia in acest caz este tratarea SE conform tipului de societate pe actiuni conform
dreptului national aplicabil sediului social 26.
Inregistrarea si publicitatea constiturii SE se realizeaza conform dreptului
national, asa cum acestea au fost armonizate prin efectul Primei Directive de drept
societar.
Fiecare societate va fi inregistrata intr-un registru conform legii nationale a locului
sediului social 27.

25

Ibidem, art.1, alin. (2)

Ibidem, art.10
27
Ibidem art.12. Trimiterea din regulament priveste armonizarea conditiilor de inregistrare impusa de Directiva nr.
68/151/CEE, art.3
26

Publicitatea actelor si a informatiilor va urma legea locului, legea

jurisdictiei sediului ales. Ea se va realiza conform dreptului statului membru al
sediului.
Publicitatea impusa acestor SE are si un nivel european, aceasta fiind publicata ,in
scop informativ, in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, dupa publicarea sub
imperiul dreptului national.
Anuntul va cuprinde numele, numarul, data si locul publicarii, impreuna cu titlul
publicatiei, sediul social si domeniul de activitate al SE28.
Aceste informatii se vor comunica Biroului pentru Publicatii Oficiale al Uniunii
Europene in termen de o luna de la publicarea conform dreptului national.

Conditii generale de constituire.

Constituirea SE este un proces supus normelor privind societatile de tip

societati pe actiuni din statul membru unde isi stabileste sediul.
Inregistrarea sa va respecta legile nationale de publicitate si cerintele
regulamentului european.
Ca si societatile nationale, SE dobandeste personalitate juridica in momentul
inscrierii in registrul national desemnat.

28

Ibidem, art 14 alin.(1)

Daca s-au incheiat acte pe seama SE in curs de constituire, iar aceasta nu ia

asupra sa operatiunile respective, persoanele care au incheiat aceste acte vor fi solidar
raspunzatoare, in lipsa de dispozitie contrara 29.

29

Ibidem, art.16

CAPITOLUL III. Structura SE si functionarea acesteia

Organele institutionalizate ale unei Societati Europene , conform textului

european sunt : adunarea generala a actionarilor si structura administrativa de
conducere a societatii, reprezentata fie de consiliul de supraveghere si consiliul de
management (two-tier system) fie de un consiliu unic de administratie ( one-tier
system).

1.Organele administrative

a.Sistemul two tier

Acest sistem cunoaste doua organe : organul de administrare propriu-zisconsiliul director si consiliul de supreveghere, cu atributii de alegere, indrumare si
supraveghere a primului organism administrativ.
Pentru terti este vizibil doar consiliul director, pe cand cel de supraveghere este
vizibil doar dinspre actionariat.
Conducerea SE, atat in privinta gestiunii interne cat si a reprezentarii fata de terti,
revine expres, conform statutului, Consiliului director ( de management).
Membrii sai vor fi numiti de catre consiliul de supraveghere.

Statele membre pot prevedea, sau pot lasa la latitudinea actelor constitutive
sa prevada ca membrul sau membrii consiliului director pot fi numiti si schimbati de
adunarea generala in conditiile aplicabile societatilor de tip societati pe actiuni
reglementata de legea proprie.
Nici o persoana nu poate fi simultan membru al comitetului director si al consiliului
de supraveghere al unei SE.

Ca o exceptie, consiliul de supraveghere poate numi un membru propriu

care sa functioneze in consiliul director in cazul unei vacante a postului, insa in
aceasta perioada calitatea de membru al consiliului de supraveghere este suspendata.
Statele membre pot impune o limita pentru aceasta perioada.
Numarul membrilor comitetului director sau modul de determinare a
acestuia reprezinta o dispozitie de act constitutiv. Numarul minim sau maxim al
acestora poate fi fixat de statele membre prin reglementari proprii.
Lipsa reglementarii acestui sistem de administrare in dreptul national este
totusi prevazuta de actul european. Desi nu este reglementat in dreptul national ,
acest lucru nu obliga statul sa reglementeze distinct si acest mod de administrare insa
il obliga sa se asigure de disponibilitatea reala a acestui sistem de administrare in
structura SE nascute sub dreptul sau propriu.
Consiliul de supraveghere va urmari activitatea comitetului director, fara a
putea sa i se substituie si sa preia in mod direct, sa exercite in nume propriu, atributia
de administrare.
Consiliul de supraveghere nu are vocatia administrarii, competentele tale privesc
observarea gestiunii si interventia asupra administratorilor puri, mergand pana la

revocarea lor, in cazul sesizarii unor abateri de natura sa aduca atingere functionarii
societatii.
Membrii acestui consiliu vor fi numiti obligatoriu de adunarea generala,
respectiv prin actul constitutiv in cazul primului mandat.
Numarul si modul de determinarea a acestora va fi prevazut in actul constitutiv. Un
stat menbru poate impune un numar fix sau o limita pentru SE situata in jurisdictia
sa.
Relatia intre cele doua consilii este una de subordonare.
Comitetul director are obligatia raportarii in fata consiliului de
supraveghere a situatiei activitati SE, cel putin odata la trei luni.
In afara acestei informari regulate, comitetul director are obligatia de a inainta
organului de supraveghere orice informatie sau date care pot avea un impact
important asupra SE.
Una dintre slabiciunile sistemului prezentat este aceea ca organul de
supraveghere se bazeaza in cea mai mare parte, in indeplinirea atributiilor sale de
supraveghere, pe rapoartele celui supravegheat.
Ca o masura in plus a estomparii acestei slabiciuni, organul de supraveghere va putea
solicita comitetului director orice fel de informatii necesare pentru exercitarea
controlului sau: acesta poate intreprinde sau facilita orice investigatie necesara
realzarii prerogativelor sale30.
Consiliul va alege un presedinte dintre membrii sai. Jumatate din membrii consiliului
sunt alesi de catre salariati, iar actionarii dispun exclusiv de prerogativa alegerii
presedintelui.

30

Ibidem, art.41

b.Sistemul one tier

Acest organ de administrare va conduce atat gestiuea curenta cat si dreptul

general de reprezentare in fata tertilor. Consiliul poate delega competente de
gestionare catre alte persoane si tot el le poate revoca.
Directia, supravegherea si controlul acestor activitati delegate revin de drept
administratorilor, in lipsa unor reglementari statuare.
Si in acest sistem adunarea generala ramane organul suveran, limitand puterea
administratorilor si rezervand pentru actionari anumite atributii.
Statele memre pot reglementa expres ca unul sau mai multi directori vor fi
responsabili de activitatea zilnica a SE in aceleasi conditii ca la societatea pe actiuni.
Numarul de membrii al consiliului si modul de determinare va fi fixat de actul
constitutiv al SE, iar statele membre pot stabili un numar minim sau maxim de
membri ai organului colegial de administrare.
Acolo unde este reglementata participarea salariatilor conf. Directivei
2001/86/CE, consiliul de administratie va contine cel putin trei membri.
Alegerea membrilor consiliului revine adunarii generale, iar componenta primului
consiliu se va stabili prin actul constitutiv intocmit in conditiile de constituire a SE.
Termenul de intrunire este foarte relaxat, se vor intalni cel putin odata la trei luni
pentru discutarea activitatii SE.
Deliberarea este una colegiala astfel incat fiecare membru al consiliului este
indreptatit sa examineze toate informatiile de care consiliul dispune 31.

31

Ibidem, art.44

Consiliul va alege un presedinte dintre membrii sai, in persoana caruia se va

concentra de obicei puterea de reprezentare a societatii.
Statele membre pot prevedea competenta organului de supraveghere de a
impune necesitatea autorizarii anumitor tranzactii efectuate de catre consiliul director,
cat si categoriile de tranzactii care trebuie minimal indicate in actele constitutive al
SE aflate sub jurisditia lor.

Statutul reprezentantilor
Alaturi de competentele aratate, regulamentul european legifereaza si principalele
obligatii ale membrilor organelor de administrare.
Mandatul administratorilor are o dimensiune legala si una contractuala, prima
reglementata de dreptul comercial iar cea de a doua rezulta din efectele si limitele
stabilite de catre adunarea generala a actionarilor si de catrea actul constitutiv.
Textul european adauga si o obligatie de confidentialitate a administratorilor, care
raman obligati si dupa terminarea mandatului lor.
Exceptia in acest caz o reprezinta situatia in care divulgarea este obligatorie sau
permisa prin legea aplicabila societatilor pe actiuni sau cand sunt in interes public.
Organele de conducere sunt organe colegiale. Deciziile se iau prin deliberare conform
conditiilor statutare.
In situatia in care nu este prezavut altfel in regulamentul european sau in
actele constitutive proprii, deciziile in organele SE se iau astfel : cvorum, minim
jumatate din membri trebuie sa fie prezenti sau reprezentati, aprobare, cu votul

majoritatii membrilor prezenti sa reprezentati 32.

In caz de egalitate va decide presedintele fiecarui organ, daca actul constitutiv un
prevede altfel.
Regulamentul european trimite in privinta raspunderii administratorilor tot
la dreptul national aplicabil societatilor de tip societati pe actiuni 33.

2.Adunarile generale

Organul cu plenitudine decizionala al Societatii Europene este adunarea

generala a actionarilor.Conform regulamentului european intalnim urmatoarele
atributii mai putin generale : adunarile generale pot decide asupra problemelor
asupra carora primesc competenta exclusiva prin regulament, prin legislatia statului
membru in care SE este inregistrata aplicabila societatilor de tip societati pe actiuni,
prin dispozitiile statutare conforme legii.
Constituirea, functionarea, procedura de vot aplicabile in adunarile generale
vor urma regulile specifice societatilor pe actiuni din legislatia nationala a locului de
sediu.
Adunarile generale au o ritmicitate impusa de nevoile proprii dar si un calendar
minimal prevazut de regulament. O SE va tine o adunare generala cel putin o data
pe an, in sase luni de la sfarsitul exercitiului financiar anual, daca nu cumva legea
nationala aplicabila societatilor de tip societati pe actiuni, cu acelasi obiect de
activitate, nu impune o ritmicitate mai ridicata a adunarilor 34.

32

Ibidem, art.50
Ibidem, art.51
34
Ibidem, art.54
33

Covocarea adunarii este un atribut al administratorilor, iar regulamentul in

concordanta cu normele nationale, instituie si o modalitate de covocare la initiativa
actionarilor. Conditia este ca unul sau mai multi actionari impreuna sa detina cel
putin 10% din capitalul social subscris al unei SE, legea statelor membre poate
prevedea un procent mai mic, in aceleasi conditii prevazute pentru societatile pe
actiuni.
Refuzul convocarii adunarii solicitate in termen rezonabil, dar nu mai mult de doua
luni, trebuie sa deschida actionarului calea spre o procedura judiciara, autoritatea
judiciara sau administrativa putand ordona chiar ea convocarea adunarii sau ii va
autoriza pe actionarii care au solicitat aceasta sau reprezentantii lor sa o convoace.
Deasemenea in acelesi conditii actionarii pot introduce puncte noi pe ordinea de zi.
Procesul decizional al acestor societati se realizeaza pe baza principiului
majoritatii raportat la voturile valide exprimate in adunarea generala.
Abaterile de la aceasta regula, constand in majoritati calificate, si isi pot avea izvorul
juridic in regulamentul european sau legea nationala aplicabila societatilor de tip
societati pe actiuni a locului de inregistrare a SE.
Regulamentul european stabileste clar prin art.58 , modul de calcul al majoritatii de
adoptare a hotararilor adunarilor generale : voturile exprimate, fata de care se
calculeaza majoritatea de adoptare, nu vor include voturile aferente actiunilor cu care
actionarul nu a luat parte la vot, s-a abtinut sau a returnat un buletin alb sau distrus .

CAPITOLUL IV. Modificarea actului constitutiv

Modificarea actului constitutiv al unei SE necesita o majoritate calificata
de adoptare a hotararii aferente. Amendarea actului constitutiv al unei SE necesita o
hotarare a adunarii generale luata de o majoritate care nu poate fi mai mica de 2/3 din
voturile exprimate, daca legea societatilor de tip societati pe actiuni aplicabila in
statul membru de la sediul SE nu impune majoritati sporite.
Acolo unde SE are mai multe clase de actiuni, fiecare hotarare a adunarii
generale va fi subiect de vot in fiecare adunare a actionarilor ale caror drepturi sunt
afectate prin aceasta, cu majoritatile de vot cerute in conditiile relevate 35.

1.Schimbarea sediului

Spe deosebire de restul modificarilor de acte constitutive transferarea

transfrontaliera a sediului impune o procedura speciala, apropiata mai degraba de
procedurile din materia fuziunilor decat de modificarile tipice de acte constitutive.
Organele administrative vor intocmi o propunere de transfer careia i se va face
publicitate in conditiile impuse pentru actul constitutiv in sine.
Propunerea va cuprinde :
- atributele de idenificare curente impreuna cu datele de transferare propuse,
sediul propus

35

Ibidem, art.60

- propunerea de amendament , impreuna cu noua denumire daca se schimba si

aceasta
- orice efect relevant al transferului asupra problematicii implicarii salariatilor
in procesul decizional sub noul regim national
- desfasurarea efectiva a operatiunii de transfer
- orice remediu oferit pentru protectia actionarilor si a creditorilor
Aceleasi organe vor intocmi si un raport de justificare a transferului si informare
completa in privinta modului de afectare a drepturilor actionarilor, angajatilor si
creditorilor.
Actionarii SE, cat si creditorii acesteia, pot examina propunerea de transfer si raportul
administratorilor cu cel putin o luna inainte de adunarea generala in drept sa
delibereze asupra operatiunii, la sediul social.
Statele membre pot adopta prevederi pentru protectia actionarilor minoritari
care se opun transferului.
Dupa faza de intocmire a propunerilor urmeaza etapa publicitatii, cu o
dimensiune nu mai mica de doua luni, faze ce preced in mod obligatoriu deliberarea
adunarii generale si hotararea actionarilor care produce efectele juridice ale
operatiunii.
Legea nationala in care este amplasat sediul social al SE va prevede ca
instante, notarul sau alta autoritate competenta va emite un certificat care sa ateste
completarea actelor si formalitatilor necesare inainte de transfer.
Transferul sediului unei SE va fi efectiv si va produce efecte juridice de la data
inregistrarii societatii in registrul de publicitate organizat sub legea statului membru
de destinatie.

Pana la publicare, tertii se vor sprijini de recunoasterea sediului vechi, iar dupa
publicare le este opozabil noul sediu al societatii.
Statul de origine are un drept de opozitie la transfer , opozitie limitata strict la
motive de interes public si va face obiectul cenzurii judiciare.
Procedurile de dizolvare, lichidare, insolventa, incetarea de plati sau alte
similare exercitatea impotriva SE impiedica transferarea sediului sau in alt stat
membru.
Pentru evitarea conflictelor de legi regulamentul european in art. 8 zice ca o SE care
si-a transferat sediul social, va fi considerat, fata de raporturile juridice nascute
anterior transferului, ca avand sediul in statul membru in care societatea a avut sediul
anterior transferului, chiar daca litigiul judicial este initiat dupa tranferarea sediului in
alt stat.

2. Transformarea SE in societate nationala

Un caz aparte de modificare aactului constitutiv este transformarea unei SE

intr-o societate nationala de tip societate pe actiuni.
Este operatiune inversa de trecere din domeniul european in domeniul strict al
dreptului national a Societatii Europene.
Aceasta transformarea este mai mult decat o schimbarea a actului constitutiv,
deoarece din punctul de vedere al constructiei europene este un sfarsit al existentei.
Personalitatea juridica a societatii nu este atinsa ea continuand sa fiinteze in noua
forma, dar din punct de vedere al SE aceasta isi pierde esenta astefel aceasta
modificare este defapt o incetare a SE.

CAPITOLUL V. Situatii financiare, situatii consolidate si conturi

anuale

Societatile Europene sunt supuse normelor legii nationale a sediului,

aplicabila societatilor de tip societati pe actiuni, proprii statului membru in privinta
intocmirii situatiilor anuale si, daca este cazul, a conturilor consolidate, inclusiv a
raportului anual, auditarea si publicarea acestor conturi.
In masura in carea SE isi desfasoara activitatea intr- un domeniu care
cunoaste norme speciale de intocmire si raportare a situatiilor contabile, acestea vor fi
aplicabile.
In cazul societatilor de tip SE activand in domeniul financiar si credit cat si
in asigurari vor fi aplicabile normele natioanle impuse pentru acele domenii,
rezultand din implementarea directivelor specifice : Directiva nr. 2000/12 si Directiva
nr. 91/674/ CEE privind aceste domenii .

CAPITOLUL VI. Incetarea societatii europene. Dizolvarea, lichidare,

insolventa si incetare de plati

Procedurile speciale aplicabile societatilor in dificultate in dreptul national

privesc si societatile europene, mai exact se aplica dispozitiile dreptului national al
sediului social aplicabile societatilor de tip societati pe actiuni, cat si norme privind
adoptarea hotararilor relevante in materia adunarilor generale.
In acest domeniu SE nu cunosc un regim special, dreptul national le guverneaza in
mod complet.
In schim regulamentul european se ocupa de incetarea SE de tip sanctiune.
Incalcarea normei comunitare care impune stabilirea centrului administrativ si a
sediului social in acelasi stat va atrage dizolvarea si lichidarea SE.
Anterior sanctiunii, statul membru in care este inregistrata SE va lua masuri de
obligare a a societatii de regularizare a functionarii, respectiv sa isi stabileasca
central administrativ pe teritoriul sau sau sa isi transfere sediul social urmand
procedurile instituite de prezentul regulament.
Societatea va dispune de un interval de timp rezonabil, specificat, pentru indeplinirea
regularizarii impuse.
Statul in care SE isi are centrul administrativ va informa statul sediului
social de inregistrare despre acest fapt in vederea aplicarii procedurilor de
regularizare 36.

36

Ibidem, art.64

Un caz aparte de incetare a SE , fara extinctia persoanei juridice este

revenirea la forma nationala a societatii de tip societate pe actiuni.
Este de fapt o transformare a SE, o tranformare de act constitutiv care nu atrage
incetarea societatii ci doar a elementului european. Transformarea nu va fi posibila
inainte de doi ani de la inregitrarea SE sau inainte de aprobarea primelor doua seturi
de situatii anuale.
Propriu operatiunilor de transformare, nici aceasta reconversie nu atrage dizolvarea
sau crearea unei persoane noi de drept. Transformarea va urma in esenta aceeasi
procedura cu cea proprie conversiei, prin simetrie cu pasul initial facut din perimetrul
national in cel european.

CAPITOLUL VII. Norme tranzitorii

Regulamentul european privind Societatile Europene a intrat in vigoare pe
data de 8 octombrie 2004, data de la care a fost in intregime si direct aplicabil in
toate statele Uniunii. Izvorul de drept european prevede si o procedura de
imbunatatire si evaluare a aplicarii sale. Respectiv, cel tarziu in cinci ani de la intrarea
sa in vigoare, Comisia Uniunii Europene va inainta Consiliului si Parlamentului un
raport privind aplicarea regulamentului si va analiza oportunitatea operarii de
modificari relativ la : permiterea stabilirii pentru SE a sediului social si a centrului
administrativ in state diferite, cu consecinta inlaturarii sanctiunilor impuse in prezent;
largirea conceptului de fuziune pentru a admite si alte tipuri de fuziuni decat cele
definite (art.3 si 4 din Directiva nr.78/855/CEE); revederea clauzei de jurisdictie;
permiterea de clauze in actele SE guvernate de dreptul unui stat membru care
particularizeaza dreptul national sau chiar nu sunt acceptate de acesta in actele
societatilor de tip societati pe actiuni cu sediul in statul membru respectiv.
Perspectivele reglementarii sunt trasate cu o anume clarviziune chiar de izvorul de
drept european. Ultima propunere, de detasare sporita de dreptul national, este cea
mai consistente. Independenta de dreptul national, realizata pe baye statutare, chiar in
contradictie cu dreptul national, este un deziderat important pentru viitorul
reglementarii.

CAPITOLUL VIII. Compatibilitatea cu dreptul romanesc

Dreptul romanesc poate primi in limitele jurisdictiei sale noua constructie

europeana odata cu amendamentele explicite adaugate Legii societatilor comerciale.
Dreptul comercial roman cunoaste un efort mai vechi de armonizare cu cadrul
legislativ european realizat prin modificarile aduse Legii societatilor comerciale in
ultimii ani.
Vizibila in privinta dreptului romanesc era incompatibilitatea legislativa cu
sistemele de administrare existente la nivel european, cu unul si cu doua nivele
institutionale.
Lipsa din dreptul national a reglementarii sistemului de administrare de tip two-tier,
compatibilitatea deplina cu normele privind creatia europeana au fost remediate prin
modificarile legislative din anul 2007.

Sub denumirea de sistem dualist, alaturi de sistemul clasic, denumit unitar, a fost
implementat si in dreptul nostru sistemul de administrare two tier.
Solutia de legiferare urmareste de aproape modelul european inlaturandu-se orice
piedica in calea aplicabilitatii normelor privind societatea europeana in dreptul
romanesc.

1.Societas europea de origine romana

In cadrul Legii societatilor comerciale , legiuitorul a ales sa puncteze crearea
conditiilor pentru aplicarea regulamentului european prin legiferarea unui titlu
distinct, privind Societatea Europeana.

Normele romane, in mare parte fata de reglementarea europeana deja aplicabila,

consfiintesc nasterea unei Societati europene in limitele de aplicare ale dreptului
romanesc , reiau cerintele interne de publicitate, dar se ocupa in cea mai mare parte
de o problema sensibila in materia societatii europene : mutarea transfrontaliera a
sediului social.
Dreptul romanesc permite in mod explicit transferarea sediului societatii in alt
stat membru 37.
Aceasta posibilitate a mutarii este dublata de garantii legale constituite in favoarea
creditorilor si actionarilor societatii. Astfel a fost introdusa o forma de publicitate
suplimentara : intocmirea si publicarea in Monitorul Oficial a unui proiect de
transfer, vizat de judecatorul delegat, anterior sedintei adunarii generale extraordinare
a actionarilor.

37

Legea nr.31/1990, art.134 alin. (1) lit. b), art. 270 2c>prima norma cunoaste in mod general vocatia societatilor de
drept roman de a-si muta sediul in strainatate, nu doar in limitele Uniunii.

Creditorilor sociali li se ofera dreptul de a se opune astfel suspendand

operatiunea de transfer pana la data solutionarii irevocabile a caii de atac sau pana
cand societatea stinge datoria sau obtine acordul creditorilor, prin acordarea de
garantii acceptate sau alt tip de intelegeri, pentru continuarea operatiunii.
Satisfactia data actionarilor societatii se traduce in reglementarea dreptului
de retragere din societate a actionarilor care nu au votat in favoarea hotararii adunarii
generale de transfer al sediului si isi exprima aceasta facltate, prin declaratie de
retragere,in teremen de 30 de zile de la data acelei adunari generale.
Exprimarea patrimoniala a acestui drept este incredintata unui expert autorizat
independent tinut sa utilizeze cel putin doua metode de evaluare recunoscute
normativ.

Operatiunea de transfer se va termina odata cu incheierea judecatorului delegat de

certificare a legalitatii operatiunii si de radiere din oficial registrului comertului a
societatii transferate, impreuna publicarea unui anunt in acest sens in Jurnalul
Uniunii Europene.

2.Sistemul de administrare dualist roman

Sistemul de administrare de tip dualist adoptat de legea romana 38 urmareste

modelele relevante in materia ( germanic si european).

38

Sitemul a fost legiferat prin Legea 441/2006 care a reconfigurat sablonul societar al societatilor pe actiuni de drept
intern.

Dreptul romanesc institie consiliul de supraveghere si diectoratul- organ colegial, sau

alcatuit dintr-un singur membru.
Pentru evitarea confuziilor, textul normativ utilizeaza sintagma de membii
directoratului( cu exceptia directoratului alcatuit dintr-un singur membru, si anume
directorul general unic). Directoratul reprezinta expresia romaneasca a comitetului de
conducere, a comitetului de management la care fac referire textele europene.
Propriu sistemului dualist, directoratul asigura reprezentarea societatii in
fata tertilor.Pozitia membrilor directoratului prezinta multe similitudini cu cea a
directorilor ( si administratorilor) din sistemul unitar 39.

Spre deosebire de acestia, membrii directoratului nu pot fi membrii in consiliul de

supraveghere dar nici consiliul de supraveghere nu isi poate asuma atributii de
conducere a societatii.
Aceste diferente nete elimina calficarile de membriiindependenti sau neexecutivi
existente in privinta administratorilor din sistemul unitar.
Rolul de scrutare a activitatii directoratului rezervat consiliul de
supraveghere face ca institutia cenzorilor sa fie nefunctionala in acest sistem 40.
Auditorul financiar devine insa obligatoriu in aceasta conformatie statutara 41.
Sistemul dualist de drept roman are o conformatie completa in legea interna,
intregind reglementarea mai generala din regulamentul privind Societatea Europeana.
39

Legea 31/1990, art.153 2 alin.(6)

Ibidem, art.153 alin. (3)
41
Ibidem, art. 160 alin. (1 1)
40

3. Sistemul de administrare unitar (monist) roman

Societatile comeriale de drept romana au primit o forma normativa de

gestiune de tip unitar, modificata, pusa in acord cu problemele practice aparute.
Caracteristicile de baza ale acestui sistem sunt: asigurarea reprezentarii
societatii de catre consiliul de administratie, alegerea membrilor consiliului de catre
adunarea generala si revocarea si angajarea raspunderii tot prin mijlocirea acestui
organ.

Specifica acestui sistem este obligatia de auditare. Societatile care se

califica in mod legal pentru aceasta obligatie au un regim mai elaborat de organizare,
regim care trece din sfera posibilitatii liber alese la cea imperativa normativ.
Obligatia de auditare a societatilor comerciale atrage un sistem de gestiune diferit, o
specie mai evoluata a sistemului de administrare unitar.
Societatile romanesti functioneaza in prezent dupa un sistem de gestiune
one tier (unitar), cu doua specii diferite ( in conditii de delegare de competente catre
directori- in mod obligatoriu sau liber ales- sau in lipsa unui asemenea nivel de
delegare), sau dupa un sistem dualist complet reglementat si el de Legea societatilor
comerciale.

Caracteristicile principale privesc numarul de administratori 42 si

obligatia de delegare de competente de la consiliul de administratie la
directori43.
Legea reglementeaza ca sunt directori doar acele persoane care au primit
atributii de conducere a societatii de la administratorii societatii.
Restul persoanelor care poarta eventual o asemenea denumire in cadrul societatii nu
suporta regimul legal al institutiei directorilor societatii
In textul normativ intalnim si incompatibilitatea intre mandatul de director
si calitatea de salariat asimiland astfel nrmele edictate pentru administratori.

Regimul delegarii de competente catre directori atrage consecinte in privinta

reprezentarii societatii si in privinta organizarii si functionariiorganelor de gestiune.
Directorii sunt numiti si revocati de catre consiliul de administratie.
Prevederile statutare pot prevedea si o reprezentare colegiala( a directorului general si
a unuia sau mai multi directori), impreuna 44.
Diferentierea dupa calitatea de director, in persoana administratorilor, este
realizata prin dihotomia administrator executiv/ neexecutiv 45.

42

43

44
45

Legea 31/1990, art. 137 alin. (2).

Ibidem, art. 143 alin.(4).
Ibidem, art. 143 3 alin. (4).
Ibidem, art.138 1 alin (2).

Asigurarea unei independente a consiliului de administratie fata de directorii

numiti este realizata prin asigurarea unei preponderente a administratorilor
neexecutivi in componenta consiliului de administratie .
Cerintele de impartialitate fac ca in cazul instituirii de comitete consultative
de catre consiliul de administratie, comitetul de audit si cel de remunerare sa fie
formate doar din administratori neexecutivi. Mai mult chiar, in cazul unor comitete
consultative create, cel putin un membru trebuie sa fie administrator neexecutiv si
independent 46.
Caracteristicile acestui sistem in care s-a realizat delegarea de competente
catre directori are trasaturi atat de pronuntate incat tinde spre un sistem separat de
administrare. Folosirea sa este importanta pentru realizarea de catre terti a puterilor
de reprezentare, prin validitatea actelor juridice care obliga societatea comerciala.

4. Participarea salariatilor

Dreptul european dezvolta normativ modalitatea de constituire al

organismului special de negociere al salariatilor cu conducerea centrala a entitatii,
constituirea comitetului european de munca sau a altor proceduri de informare si
consultare. Cadrul de informare si negociere al salariatilor a fost largit prin edictarea
Directivei nr.2002/14/CE, de stabilire a unui cadru general de informare si consultare
a salariatilor ( din Comunitatea Europeana) si Directivei Consiliului nr.2001/86/ CE
46

Ibidem, art.138 2.

de completare a statutului societatii europene in ceea ce priveste implicarea

lucratorilor.
Scopul final al normelor este realizarea pe baze procedurale clare,
convenite de parti, a dialogului social conducere-angajati, de a realiza informarea si
consultarea, intr-un cadru organizat, a salariatilor de catre conducerea centrala.
Mecanismul de implicare cautat de textele europene este inteles ca un
mecanism de informare, de consultare sau de participare prin recunoasterea
dreptului salariatilor de a alege sau numi membri ai organelor administrative sau de
supervizare a societatii, sau dreptul de a recomanda sau de a se opune numirii unora
sau tuturor membrilor organelor reprezentative ale societatii 47.

Deasemenea este definit organismul special de negociere al salariatilor, continutul

contractului negociat cu reprezentantii societatilor participante precum si regulile
standard pentru constituirea organismului reprezentativ, regulile pentru informare si
consultare precum si regulile pentru participare la acest organism.
In cazul formarii SE din societati participante, drepturile salariatilor in
privinta alegerii, numirii, recomandarii sau opunerii la numirea unor membri ai

47

Directiva nr. 2001/86/CE din 8 octombrie 2001, art. 2, lit. (i)- (k). Toate modalitatile de implicare sunt definite expres

de directiva.

organelor administrative ale SE, vor fi recunoscute la nivelul cel mai ridicat dintre
cele recunoscute pentru societatile participante implicate in formarea SE.
Daca pentru nicio societate participanta nu functionau in dreptul national reguli de
participare, aceasta prerogativa a salariatilor nu va fi obligatorie nici pentru
Societatea Europeana formata.
Organul reprezentativ al societatii va decide alocarea mandatelor
administrative catre membrii reprezentanti ai salariatilor din diferite state
proportional cu numarul salariatilor in fiecare stat membru.
Fiecare membru al consiliului de administratie sau consiliul de supraveghere al SE
numit sau ales conform procedurilor de participare a salariatilor la luarea deciziilor in
societate va avea aceleasi drepturi si obligatii ca si membrii reprezentand actionariiinclusiv drept de vot.
In dreptul intern Legea nr. 467/2006 din 12.12.2006 preia fidel Directiva
nr.2002/14/CE , legat de problematica informarii, consultarii si implicarii salariatilor
in conducerea SE.
Finalitatea textului european este atinsa de trei ipostaze: participarea
directa a salariatilor in organele institutionalizate ale SE ( consiliul de administratie
sau consiliul de supraveghere), instituirea unui organ de reprezentare separat, al
salariatilor, proiectarea si convenirea unui alt model echivalent de consultare intre
organele de conducere ale Societatii Europene si salariati 48.

Succesul demersului de participare a salariatilor este obligatoriu fiindca formarea SE

este conditionata de aceasta solutionare.
48

Directiva nr.2001/86/CEE, art. 7

Dreptul roman solutioneaza participarea salariatilor la Societatea

Europeana formata in jurisdictia sa prin instituirea organului de reprezentare a
salariatilor, conform reglementarii generale a societatilor comerciale.

CAPITOLUL IX. Concluzii asupra creatiei juridice europene SE

Tendinta reasezarii relatiilor dintre actionari si administratori nu a

contaminat insa zona EU sau creatia sa europeana- Societas Europaea.
Dreptul european se sprijina pe sistemele clasice de organizare a societatilor
comerciale.
Viziunea europeana tinde sa dea mai mult credit societatii comerciale insasi.
Aceasta este titulara reala a tuturor drepturilor asupra patrimoniului social daca
actionarii prin actul de aportare nu si-au rezervat o parte din drepturi.
Relatiile dintre actionari si membrii organelor de administrare nu pot fi de tipul celor
dintre titularii unor dezmembraminte ale drepturilor de proprietate.
Actionarii in sine, dupa aportarea si constituirea patrimoniului social nu mai au nici
un drept de proprietate asupra activelor sociale. Ei sunt proprietari ai titlurilor lor de
valoare, actiunile, titlurile formale si complete, desprinse ( teoretic) de raportul
juridic fundamental din care s-au nascut.
Relatia juridica directa dintre actionari si administratori este rupta.
Raporturile lor sunt cel mult mediate, actionarii creeaza in cadrul institutionalizat
vointa distincta, vointa sociala a persoanei juridice distincte care intra in raporturi
juridice cu administratorii, raporturi guvernate de lege si contractul de mandat.

Viziunea europeana, cu interpretare stricta a personalitatii juridice, asa

cum a fost relevata mai sus, pastreaza ierahizarea organelor institutionale ale
societatii: adunarea generala si organul de administrare.
Cadrul adunarilor generale este foarte important in acest sistem, fiindca numai in
acest cadru raportul juridic dintre societate si administratori se poate naste, modifica
sau stinge.
Si obligatiile administratorilor specifice mandatarului - sa dea socoteala de
executarea mandatului pot fi realizate tot in adunarea generala.
Sitemul european cunoaste o dezvoltare vizibila diferita: aceea de limitare
legala a mandatului administratorilor chiar in privinta actelor de gestiune curenta ( cu
impact semnificativ asupra patrimoniului societatii).
Atributii tot mai largi tind sa ramana rezervate in mod legal in competenta
exclusiva a adunarilor generale: dupa rezervarea cvasi-totala a atributiilor de
modificare a actelor statutare, actele juridice de valoare mare, actele speciale ( care
implica raporturi cu persoane care au interes in societate: fondatori, administratori,
ationari, etc.) sunt transferate in competenta exclusiva a adunarilor generale.
In aceste conditii rolul adunarilor generale in dreptul european nu este in nici un
pericol de demonetizare.
Concluzionand putem spune ca:
- documentele referitoare la SE reglementeaza doar cele mai importante probleme
ale acestora si fac, adesea, trimitere la legislatiile nationale existente sau care vor fi

promovate de catre statele unde sunr inregistrate SE. Legislatiile nationale trebuie
deci sa acopere acele domenii care nu fac obiectul Statului SE;
- cu toate lipsurile pe care le au, reglementarile privind SE sunt considerate un mare
castig politic, un compromis necesar realizat cu bine pentru a merge mai departe in
procesul integrarii in UE.

Bibliografie

1.Artus Patrick - Dissolution de lenterprise europeenne dans

linternationalisation, in Problemes economiques, nr.2854/2004,Paris
2.Grigore Florescu, Drept comercial roman, Vol.1, Societatile comerciale,
Bucuresti, Ed. Fundatia Romania de Maine;
3.Paul Tanase Ghita , Marilena Ghita- Firma in economia europeana,
Editura Economica, Bucuresti, 2007
4.C. Gheorghe, Drept comercial european, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009
5.Institutul European din Romania www.ier.ro
6.Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica- www.oecd.org