Irimia Andreea-Ioana

Seria II, Grupa 15

Factori psihosociali care influenteaza calitatea

actului stomatologic
Introducere
Pe masura ce societatea in care traim si ne defasuram activitatile zilnice evolueaza, se
produc si schimbari ale modelului dominant de explicare a bolii dintr-unul strict bio-medical,
intr-unul bio-psiho-social. Astfel, individual este scos din categoriile rigide descise cu ani in
urma si este integrat intr-un concept care cuprinde diferiti factori, acestia fiind definitorii si
proprii fiecarui om. In functie de trasaturile sale, actul medical se poate personaliza, rezultatul
fiind vizibil superior, intru-cat factorul psihic a devenit din ce in ce mai important. Poate ca
bolile nu s-au schimbat atat de mult, cele clasice fiind de necontestat, iar cele abia descoperite
inca nu au tratament, insa, daca in serviciile medicale, in acest caz de natura stomatologica, se
va pune accentul pe trataturile indiduale, cel mai probabil calitatea actului medical va fi
imbunatatita;.

Clasa sociala si ocupatia

Apartenenta la un grup social poate influenta decisiv raportul pacientului cu notiunile de
sanatate si boala, dar si necesitatea adoptarii unui tratament. In opinia mea, se pot descrie patru
tipuri de persoane care evidentiaza patru tipuri de mentalitati atribuite tot atator grupe sociale:
1) Grupul Darwinist: incadreaza credinte sustinute prin dovezi ferme, prin demonstratii
elocvente cu privire la tratamentul pe care il medicul il va recomanda fiecarui pacient in
parte; acestia vor avea parte de un act medical satisfacator intru-cat vor intelege notiunile
de baza, explicatiile date de stomatolog, ulterior respectand fiecare sfat al medicului
dentist;
2) Grupul mistic: descrie persoanele care se incred complet in sfaturile date de medici,
acestea avand o valoare sensibil egala cu descantecul, predica sau magia alba; cu mult
timp in urma, inaintea medicinei explicate pe baza unor dovezi anatomice clare, oamenii
se vindecau sau se tratau partial de o boala prin rugaciuni la fiintele divine; astazi, nu se
mai pune problema unei asemenea credinte, dar totusi se pastreaza in anumite grupui
sociale ideea conform careia medicului are puteri tamaduitoare,ei fiind oameni alesi de
fiintele divine;
3) Grupul mixt: imbratiseaza idei atat din grupul Darwinist, cat si din grupul mistic.
Acestia inteleg explicatiile stiintifice ale medicilor, dar totodata siguranta pe care o
manifesta este data si de ideile mostenite poate din familie sau din societate(medicul are
intotdeauna dreptate, tot ce face acesta este divin).

4) Grupul anti-medicina: indivizii refuza ajutorul medicului. Acest lucru se poate explica
poate si prin prisma faptului ca toata viata lor au fost feriti de boli, iar medicul poate fi
aducator de schimbari rele. Refuzul acestora de a crede in tratamentul primit de la
specialist este atat de puternic inradacinat incat, in unele situatii, ei se vor resemna si nu
vor mai cauta ajutor nicaieri, alinarile din partea familiei sau a cunoscutilor fiind
nesemnificative.
Statusul occupational poate genera stratificare, unele ocupatii fiind considerate extreme
de dezirabile, iar altele degradante, jenante. Desigur, mai exista si varianta absentei locului de
munca, acesta generand o imagine nefavorabila, mai ales daca se asociaza cu absenta unui venit
constant.Este evident fapul ca personale fara un venit stabil sau cu resurse financiare precare vor
trebui sa fac prioritizari ale nevoilor lor, iar uneori cumpararea medicamentelor sau inceperea
tratamentelor recomandate de medicul stomatolog vor trebui sa astepte, pe primul loc fiind,
desigur, procurarea hranei si asigurarea unei locuinte. Pe de alta parte, persoanele care se bucura
de o stabilitate financiara investesc in pastrarea sanatatii orale, lucru esential in toate domeniile
de activitate
Influenta statusului socio-economic asupra atitudinilor fata de o anumita afectiune si
tratament este nu numai certa, dar s-a facut din ce in ce mai puternic simtita in ultimile decenii in
care diferentele intre clasele sociale in loc sa se estompeze au crescut. Spre explu prevalenta
comportamentelor sanogene a inregistrat o scadere importanta la persoanele cu status socioeconomic scazut. Statisticile Center for Disease Control and Prevention(2002) arata ca
probabilitatea ca un individ sa efectueze vizite regulate la medicul stomatology s-a dublat la
persoanele cu venituri cvadruple fata de nivelul de saracie. Invers, prevalenta fumatului, si deci a
implicarii multiplelor boli localizate la nivelul cavitatii orale este apoximativ dubla la subiectii
cu venit mic

Atitudinea pacientului
O prima aboradare in descrierea legaturii dintre calitatea actului stomatologic si
atitudinea pacientului poate fi gradul de optimism aratat de bolnav, dar si de persoanele
sanatoase. Optimismul este o variabila specifica fiecarui individ care reflecat gradul in care o
persoana are asteptari favorabibile cu privire la ceea ce se va intampla in viitor. Acesta este
deobicei corelata cu o stare de spirit mai buna in circumstante dificile sau provocatoare, poate
contribui la o rezistenta crescuta in situatii de solictare sau dupa o trauma si actioneaza ca un
sistem tampon impotriva depresiei, a descurajarii.
Efectele positive ale optimismului sunt evidente atat la pacientii sanatosi, cat si la cei
bolnavi:
-la persoanele sanatoase, gandirea pozitiva poate neutraliza riscul de a avea anumite boli; o idee
interesanta este exprimata in cartea The Secret: gandindu-te la lucrurile pozitive care vrei sa ti
se intample, le vrei atrage si vei avea numai de castigat.
-la persoanele bolnave, optimismul corelat cu spiritual de lupta sunt asociate cu un nivel crescut
al calitatii actului medical pentru ca in tratarea unei anumite afectiune, medicul joaca un mic rol,
pacientului revenindu-i o buna parte din responsabilitate.

Credinta religioasa
Exista fara indoiala o legatura intre apartenenta la o religie si starea de sanatate. Credinta
joaca un rol foarte important in modalitatile de a face fata stresului, prin atitudinea de baza
optimista.
Religia ofera o perspectiva pentru a intelege de ce lucrurile bune se intampla oamenilor
buni. Sintetizand rolul pozitiv al credintei religioase, acesta se regaseste in planuri variate:
-favorizeaza comportamentele sanogene: de exemplu, postul are influente positive asupra
sanatatii limitand consumul de alcool, tutun, dulciuri cu rist inalt de apartie a cariilor;
-diminueaza emotiile negative aparute in perioade de stress, ca de pilda in timpul unui consult
stomatologic, creste increderea de sine, speranta spre o rezolvare;
-recuperarea in cazul unei interventii de amploare este mai buna, persoanele religioase
increzandu-se in fortele divine; o posibila explicatie se bazeaza pe sentimentul de securitate
emotioanala, mai pregnant in cazul persoanelor spirituale;
Totusi, trebuie mentionat si potentialul nociv pentru sanatate in cazul apartenentei la un
cult religios conservator asociat cu idei nesaogene precum: opozitia pentru anumite manevre
medicale(transplat de sange, avort) sau si mai grav, inducerea unei gandiri de tip fatalist,
considerand ca boala este o nedreptate sau o pedeapta impotriva careia individual nu are alta
varianta decat adoptarea unei atitudini pasive, resemnarea.

Anxietatea si fobia
Din pacate, o mare masa de oameni manifesta o anxietate accentuala fata de dentist.
Acest lucru, de cele mai multe ori, deriva din atitudinea complet gresita abordata de familie in
perioada de formare a unui copil. In opinia mea, fobia fata de dentist influenteaza intr-un mod
negativ actul medical, pacientul fiind mai greu de tratat, mai incapatanat in ceea ce priveste
medicatia, uneori putand refuza o vizita ulterioara la medic. Pe de alta parte, consider ca
anxientatea manifestata de adulti poate fi infranta mai usor, iar frica lor poate fi tratata cu succes
de catre psihologii specializati in aceasta problema.
Pentru a identifica pacientii cu anxietate crescuta si pentru a ameliora acesta stare fata de
medicul dentist, se pot utiliza formulari precum imi dau seama ca esti nervos, realizez ca
relatiile tale cu alti medici nu au fost utile si as dori sa lucrez cu tine si sa facem aceasta relatie sa
fie diferita
Pacientii cu depresie si anxietate necesita o atentie speciala. Medicul trebuie sa abordeze
anumite strategii suplimentare pentru a inlatura temerile pacientului:
-concentrarea asupra tratarii pacientului si nu asupra afectiunii;
-programarea unor intalniri scurte si dese: pot aduce un sentiment de liniste si il va ajuta pe
pacient sa isi dezvolte increderea pentru medic;
-reasigurarea permanenta a pacientului asupra bunelor intentii ale medicului: aduc un grad de
confort emotional, fara a da inca sperante false;
-monitorizarea consecventa de catre medic: permite o mai buna desfasurarea a viitoarelor acte
medicale; daca pacientul observa interesul medicului pentru evolutia bolii, acesta ii va acorda
mai mult credit, intr-un final invingandu-si fobia.

Familia
In analiza climatului familial si a impactului pe care acesta il poate avea, trebuie avut in
vedere modul prin care familia se poate impune. Procesul incepe inca din copilarie si continua
ulterior cu edificarea si consolidarea altor relatii interpersonale. Copii copiaza involuntar
comportamentul pe care il vad in familie. Astfel, daca un parinte manifesta un dispret fata de
medicul dentist, ii diminueaza importanta acestuia, dar totodata arata o teama fata de stomatolog,
copilul va prelua acest comportament. Mecanismul actioneaza si invers. Daca in perioada
copilariei, parintii s-au ocupat de o educatie corecta a igienei, copilul va ramane cu aceste
deprinderi toata viata, iar in viitoarele vizite la medicul stomatolog, actul medical va fi unul de
inalta calitate.Oricum am privi fenomene precum influenta si modelarea comportamentului, la
scara individuala, familia ramane prima sursa de convingeri si compportamente sanatoase. In
consecinta, daca o fectiune care presupune tratament implica asumarea unor obiceiuri precum
respectarea unui regim alimentar, renuntarea la fumat, sporirea mijloacelor de igienta bucala
auxiliare, intreruperea abuzului de alcool, implicarea familiei in planul de tratament va fi mult
mai eficineta decat tratarea pacientului individual.
Apartenenta la o familie in cadrul careia exista interactiuni pozitive si comunicare este
asociate in general cu nivele scazute de stres, mecanisme mai eficitent de coping, o stare psihica
mai buna, o adaptarea activa la boala acuta si cronica si nivele crescute de aderenta la tratament.
Rolul familiei este important nu doar in cazul copiilor, ci si in cazul adultilor. In mod paradoxal,
in unele cazuri boala poate devein o modalitate prin care familia isi poate imbunatati
functionalitatea.

Suportul social
Suportul social poate fi definit ca ansamblul relatiilor interpersoanle ale unui individ
care ii procura acestuia o legatura afectiva pozitiva, un ajutor practic si informatii referitoare la
situatia amenintatoare Atitudinea unui individ poate fi modelata destul de usor de societate daca
acesta este usor influentabil. Pe de o parte, omul poate fi motivat sa se duca la un anumit medic
daca mai multe persoane sustin ca acesta este competent si foarte atent in ceea ce face, iar pe de
alta parte vorbele descurajaroare pot inrautatii si mai mult teama pacientului. Astfel, persoanele
stimulate pozitiv sa mearga la medic vor avea parte de un act medical superior intru-cat acorda
incredere medicului, si invers.
Exista mai multe tipuri de support:
-emotional, afectiv(aduce sentimente de afectiune, prietenie, simpatie, dragoste, consolare,
intelegre, protective)
-material, instrumental(presupune furnizarea de serivicii, de ajutor fizic sau financiar)
-informational(se refera la capacitate de a oferi informatii, evaluari, sugestii, sfaturi, utile in
procesul de decizie)
-de respect(care genereaza sentimente de valoare, stima de sine, incredere in persoana care il
primeste).

Rolul medicului
Comunicarea medic-pacient are un rol primordial daca se doreste un act medical, in
cazul de fata stomatologic, de calitate. De exemplu, in medicina occidentala, perioada de
acomodare a pacientului, inaintea interviului propriu-zis, este considerata importanta pentru ca
permite relaxare si o relativa descentrare de la simptom, ambele considerate importante pentru a
permite aboradarea profesioanala a acestuia. In acesct scop, medicii practica de multi ori o
conversatie de tip small talk, unde abordeaza subiecte ce nu au legatura cu problema de baza a
pacientului(starea vremii etc.). In contrast, in culturile orientale acest gen de precautie si de
abordare venita din partea medicului sunt mult mai rare.
Medicina centrata pe pacient
Expresia centrat pe pacient in medicina se refera la un stil de practicare a acesteia care
este orientat mai degraba pe nevoile pacientului decat pe boala, si care trece de la controlul
exclusiv al profesionistului asupra bolii la controlul impartit intre medic si pacient. Aceasta noua
atitudine a fost dezvoltata si promovata, redefinind rolul medicului. Incurajand pacientul sa-si
dezvaluie emotiile si grijile si cultivand empatia, medicii isi imbunatatesc eficacitatea in
diagnosticare si tratament.
Moira Stewart descrie sase componente necesare metodei clinice centrate pe pacient:
-explorarea bolii si a istoricului bolilor pacientului: medicul trebuie sa nu uite niciodata ca
experienta bolii este unica pentru fiecare persoana, ca exista bolnavi, si nu boala;
-intelegerea pacientului ca om:presupune raportarea medicului la intreaga persoana in contextul
dat, cu alte cuvinte, o constientizare a multiplelor aspect din viata unui pacient, cum ar fi
personalitatea, istoria dezvoltarii sale, elemente de oridin microsocial(familia) si
macrosocial(comunitatea de apartenenta);
-gasirea unui punct comun cu pacientul;
-incorporarea in consultative a elementelor de preventive si promovare a sanatatii;
-cultivarea soliditatii relatiei medic-pacient;
-realismul medicului:reprezinta rationamentul care trebuie sa il conduca pe medic de-a lungul
relatiei cu un pacient.

Bibliografie
1.Stiintele comportamentului uman Editia a II-a, Ovidiu Popa-Velea, Editura Trei 2013.
2. http://www.anxietycare.org.uk/docs/medical.asp
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Patient-centered_care