Sunteți pe pagina 1din 2

intalnirile dintre pacient si personalul medical sunt prilejuri pentru schimburi de informatii, pentru luarea deciziilor si pentru mentinerea

sau cresterea motivatiei de a continua ingrijirea bolii, mai ales atunci cand aceasta este cronica. Aceste intalniri pot fi intr-un sistem regulat, sau sporadice, pot fi in regim intensiv sau ocazional si pot include doar medicul de familie sau o intreaga echipa de medici specialisti, asistente etc. Abilitatea cadrelor medicale de a se angaja intr-o comunicare eficienta cu pacientii influenteaza hotarator deciziile si comportamentele ulterioare ale acestora. Prin modul in care comunicam unii cu ceilalti putem incuraja sau descuraja hotararile sau actiunile intreprinse, ori pe care intentionam sa le facem. Rolul comunicarii Se accepta ca o comunicare eficienta cu echipa medicala poate usura acceptarea bolii de catre pacient, poate imbunatati calitatea autoingrijirii, precum si starea de sanatate fizica si psihica in general. Cu toate acestea, nu exista inca un consens in privinta a ceea ce inseamna si in ce consta aceasta comunicare eficienta si cum se deosebeste de o comunicare ineficienta. elul 9 cuprinde temele comune ale comunicarii, asa cum sunt redate de catre pacienti avand patru afectiuni cronice (diabet zaharat tip 2, insuficienta renala cronica, scleroza multipla si fibromialgie), inclusi intr-un studiu recent asupra felului in care e vazuta comunicarea cu echipa medicala. Amabilitatea se refera la atitudinea generala a personalului medical, adica modul in care se fac programarile la consultatii, cuvintele si tonul cu care se rbeste cu pacientii, reamintirea numelor pacientilor aflati in evidenta, sentimentul pacientului de a fi binevenit\" in clinica sau in cabinet. Respectul se refera la relatia directa dintre pacient si personalul medical in timpul consultatiei. Pacientii apreciaza in special recunoasterea capacitatii lor de a intelege informatiile medicale (a fi recunoscuti drept consumatori inteligenti\" de informatie), precum si cunoasterea unor aspecte ale vietii lor personale, pe langa cele legate de boala cronica. Evident, lipsa educatiei medicale a multor pacienti ii impiedica sa inteleaga anumite informatii strict medicale, insa este de datoria personalului medical de k traduce\" aceste informatii intr-un limbaj accesibil oricarui nivel de educatie. Implicarea reprezinta exprimarea in comportamente concrete a amabilitatii si respectului. Pacientii considera ca personalul medical se implica in ingrijirea lor daca sunt ajutati sa rezolve unele probleme concrete (de exemplu, cum sa reuseasca sa mearga pe jos o ora in fiecare zi sau cum sa renunte la fumat), nu doar sa le recomande aceste schimbari de comportament. De asemenea, persoanele avand boli cronice considera ca au o relatie buna cu personalul medical daca incearca impreuna sa ia cea mai buna decizie in situatia data, daca sunt incurajate reusitele personale (se iau in considerare rezultatele pozitive) si se pune mai putin accentul pe esecuri {sunt mai putin criticati). Calitatea comunicarii este considerata unul dintre factorii cei mai importanti pentru asigurarea unei bune autoingrijiri, a unui bun autocontrol si a unei calitati ridicate a vietii persoanelor cu boli cronice. in boala cronica, o comunicare optima cu echipa medicala imbunatateste capacitatea persoanelor de a solicita informatiile si asistenta medicala necesara, creste increderea in calitatea serviciilor si recomandarilor medicale, precum si in importanta si succesul comportamentelor de autoingnjire. Pentru persoanele cu boli cronice, respectul manifestai de personalul medical este esential. Stim cu totii ca apar frecvent situatii in care controlul glicemic sau lipidic nu este satisfacator, cu toate ca pacientii au facut tot ceea ce stiau pentru a evita aceasta situatie si a-si controla valorile glicemice, lipidice, tensionale etc. Atunci cand se constata un bun control al bolii, atitudinea personalului medical este cordiala si suportiva, insa in caz contrar poate deveni

critica si chiar cu accente de penalizare si amenintare (Daca nu faceti ce va spun, o sa ajungeti sa orbiti sau sa vi se taie piciorul!\"). Recunoasterea faptului ca elutia bolii sau a complicatiilor nu esle intotdeauna predictibila si acceptarea stradaniilor pentru a obtine un control cat mai bun inseamna respect pentru pacient. Reactiile pacientilor difera in functie de persoana cu care vin in contact. Fata de anumite persoane pot manifesta atentie si entuziasm, iar fata de altele se comporta distant si expeditiv. Exista mai multe explicatii plauzibile. Una dintre acestea este ca unele persoane se pot simti neglijate de catre medicul specialist daca acesta il transfera\" sau il paseaza\" unui medic rezident, unei asistente sau unui nutritionist pentru educatie. De aceea este necesara explicarea rolului si functiei diferitilor membri ai echipei medicale implicati in controlul unei boli cronice si cu care pacientul vtne in contact. Majoritatea programelor de educatie in bolile cronice se centreaza pe managementul medical al bolii, incluzand recomandarile de dieta, de autoadministrare a medicatiei, de monitorizare etc. Toate aceste componente ale controlului unei boli cronice sunt foarte importante, dar sunt ignorate aspecte precum modificarile specifice de comportament sau reactiile emotionale la diagnostic si boala (depresie, furie, anxietate, sentimentul de abandon). Prin dezltarea abilitatilor de comunicare si relationare putem preveni starile emotionale negative care afecteaza persoanele cu boli cronice si care au consecinte nefaste asupra elutiei si controlului acestor boli. Rolul personalului medical este sau ar trebui sa fie unul mai degraba de consultanta (de exemplu in interpretarea simptomelor) si de oferire a sugestiilor de tratament. Oferirea de informatii si recomandari persoanelor cu boli cronice nu se poate realiza intuitiv sau dupa cum credem noi ca e mai bine pentru pacient\". Pregatirea pentru a realiza o comunicare si, implicit, o educatie eficienta, presupune metode specifice si dezltarea unor atitudini si abilitati fundamentale.