Microscopia electronica

Principiu de functionare: electronii generati de un tun electronic si supusi la

tensiuni de accelerare sunt focalizati si dispersati pentru a forma o imagine
prin trecerea lor prin campuri electrostatice sau electromagnetice
Clasificare:
1. Microscopul electronic de transmisie (TEM) utilizat pentru cercetari
ultrastructurale
2. Microscopul electronic de baleiaj (SEM) folosit la studiul ultramorfologiei
suprafetelor cu ajutorul electronilor secundari sau reflectati
3. Microscopul electronic de transmisie si baleiaj (STEM) ce permit studiul
ultrastructural prin transmisie de electroni si al suprafetelor prin
electroni secundari sau reflectati
4. Microscopul electronic analitic de transmisie (TEAM) folosit pentru
cercetari simultane ultrastructurale si analitice
5. Microscopul electronic sistemic aparat cu functionalitate de sistem ce
permit cercetar multiple simultan pe acelasi preparat
6. Microscopul electronic cu fotoemisie (PEM) cu aceleasi aplicatii ca si cele
de tip SEM
7. Microsonde electronice (EPI) utilizate in analize elementare si in studiul
suprafetelor
8. Microscopul ionic cu emisie de camp (FIM) cu ajutorul caruia se poate
vizualiza direct orientarea atomilor intr-un material
Microscopul electronic de transmisie (TEM)
Microscopia electronica de transmisie este determinata de interactiunea
campurilor electromagnetice produse de lentile cu electronii si de interactiunea
electronilor cu proba. Pentru ca electronii sa poata traversa proba este
necesara o grosime suficient de mica a ei si totodata energii de accelerare
suficient de mari ale electronilor.
Din acest punct de vedere deosebim:
Tip
microscopul electronic de transmisie
conventional (CTEM)
Microscopul electronic de voltaj inalt
(HVEM)

Tensiune de accelerare a electronilor

20-125 kV
3+ MeV

Alcatuire:
A. Sistemul electronooptic este responsabil de realizarea imaginii,
localizat in coloana microscopului, alcatuit din:
a. Sistemul de iluminare, alcatuit din:
Tunul electronic=ansamblul catod-filament, cilindru
Wehnelt si anod, este plasat in partea cea mai inalta de sus
a coloanei microscopului, in prelungirea cablului de inalta
tensiune. Filamentul, care joaca rol de catod, realizat din

tungsten, wolfram sau hexaborura de lantan, sub forma

literei V este sursa de radiatii X si se gaseste in vecinatatea
cilindrului Wehnelt, electrodul cu rol de focalizare si care se
aseamana intrucatva cu cel al grilei dintr-o trioda, tetroda
sau pentoda. Anodul, in general, este confectionat dintr-un
disc metalic avand un orificiu central cu diametrul de 3-5
mm, care dirijeaza electronii in axul optic al coloanei
microscopului. Energia ridicata a electronilor necesara
traversarii sectiunilor preparatului se realizeaza prin
aplicarea unei tensiuni de accelerare anod catod,
specifica tipului de microscop, dar si naturii si grosimii
probelor

Lentilele condensor servesc la focalizarea fasciculului

electronic pe proba si constau dintr-un ansamblu de 2
lentile, prima cu distanta focala scurta care creeaza o
imagine micsorata a sursei de electroni, deci a filamentului,
a 2-a cu distanta focala marita , care transfera imaginea
micsorata in planul obiect. Pentru compensarea aberatiilor
optice care sunt prevazute si in microscopia electronica,
lentilelor condensoare li se adauga sisteme de corectare si
compensare (deflectorul, stigmatorul si compensorul de
deplasare).

b. Camera probei spatiul din interiorul coloanei microscopului,

dintre lentilele condensor si lentilele de formare a imaginii,
marginita de 2 diafragme. Accesul se face printr-o camera ecluza
pentru adaptarea presiunii la cea ambientala sau la vidul din
colana, iar proba, introducandu-se intr-un oriificiu in lungul axului
optic prevazut in masuta preparatului.
c. Sistemul de formare a imaginii realizat prin intermediul a 4
lentile: obiectiv, intermediara (1+2) si proiector, toate fiind de tip
electromagnetic.
d. Camera de observatie situata la nivelul panoului de comanda,
este prevazuta cu 3 ferestre de vizualizare a imaginii, fiind in
legatura in partea superioara cu lentila proiector, iar in partea
inferioara cu caseta fotografica. In interiorul ei se afla ecranul,
format dintr-o placa metalica circulara acoperita cu o susbtanta
fluorescenta (monocristale de sulfura de zinc si cadmiu).
e. Camera fotografica se gaseste sub camera de observatie si este
prevazuta cu o caseta cu 12 sau 24 de placi fotografice a caror
emulsie este specifica radiatiei X.
B. Sistemul electronic si consola de comanda este alcatuit din 2
blocuri: unul responsabil de realizarea unei tensiuni inalte, care sa
permita obtinerea rezolutiei propuse (sub 10 ), al doilea fiind
responsabil de realizarea unui curent bine stabilizat pentru alimentarea
lentilelor, micsorand pe cat posibil aberatiile lor.
C. Sistemul de vid impiedica interactiunile dintre radiatiile X si
moleculele de aer pentru obtinerea unui fascicul coerent cu o deplasare

perfect rectilinie pana la ecranul fluorescent; vidul este de aproximativ

10-4-10-6 torr.
Microscopul electronic cu voltaj inalt (HVEM)
Este un microscop de transmisie ce foloseste o tensiune >300 kV, ajungand, la
unele tipuri, pana la 3-5 MeV.
Primul microscop electronic cu o tensiune de accelerare de 1 MeV a fost
construit in 1960 de catre Dupony si Perrier in laboratorul de optica electronica
din Toulouse.
Folosindu-se microscopul electronic Toulouse 3000 cu o tensiune de accelerare
de 1 MeV s-au obtinut fotografii ale unor bacterii, ale moleculelor de acizi
nucleici.
Acest tip de microscop se bazeaza pe acelasi principiu constructiv ca si la
microscoapele conventionale de 100 kV. Inalta tensiune utilizata presupune
insa realizarea unei coloane cu mult mai inalta, iar inlaturarea vibratiilor din
coloana necesita si realizarea unei fundatii cu mult mai stabila decat in mod
obisnuit. Astfel, intreg ansamblul poate atinge inaltimea nei cladiri pe 3 nivele.
Microscopul electronic analitic de transmisie (TEAM)
Este format dintr-un microscop electronic de transmisie de inalta rezolutie, la
care se ataseaza un microanalizator de raze X din clasa spectrometrelor.
Noutatea adusa de TEAM consta in posibilitatea de a culege si informatii cu
privire la elementele chimice cuprinse in preparat, pe langa cele de ordin
morfo-structural, prin difractie de electroni continute de CTEM.
El functioneaza pe baza analizei lungimii de unda dispersate, sau mai nou pe
baza analizei energiei dispersate. Astfel, bombardarea printr-un fascicul de
electroni a unor preparate determina emisia de radiatii X a caror lungime de
unda este caracteristica atomilor bombardati; spectrometrul masoara aceste
lungimi de unda, permitand determinarea compozitiei chimice elementare a
unor volume extrem de mici de materie.
Pana in prezent s-au conturat cateva directii de cercetare, prin utilizarea TEAM,
cum ar fi:
1. Localizarea elementelor chimice existente in conditii normale in tesuturi,
in special a ionilor de Na+ si de K+
2. Detectarea unor elemente in anumite stari patologice cum ar fi de ex:
intoxicatiile sau carentele fiziologice
3. Aprecierea distributiei unor elemente poluante in diferite verigi ale
lantului biologic
4. Indetificarea unor reactii chimice intre diferite elemente pe baza
analizarii unor precipitate ce se formeaza in tesuturi
Microscopul electronic de baleiaj (SEM)
Spre deosebire de TEM furnizeaza imagini tridimensionale ale suprafetelor
probelor cercetate, ale caror dimensiuni sunt de ordinul centimetrilor, dar nu

pot furniza informatiile morfo-structurale ce se regasesc in grosimea

materialului.
Formarea imaginii se bazeaza pe principiul emisiei electronilor secundari,
reflectati in urma bombardrii probei de catre fasciculul primar de radiatii X.
De aceasta data, fasciculul de electroni cade sub un anumit unghi pe proba
producand refleii sub unghiuri diferite in functie de incidenta particulei cu zona
de impact. Spotul de radiatii baleiaza in timp intreaga suprafata a probei,
astfel incat pe ecran apare imaginea, la scara dorita, a zonei scanate.
Constructiv, SEM are in ples un detector al electronilor secundari emisi in urma
interactiunii cu suprafata probei. Curentul produs de aceasta este modulat si
trimis in final spre blocul de baleiere al unui tub cinescopic dintr-un monitor.