UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU

FACULTATEA DE STIINTE SOCIALE ECONOMICE SI POLITICE

LUCRARE DE LICENTA

CONDUCATOR STIINTIFIC:
Lector. univ.
dr. MIHAELA BADEA

ABSOLVENT:
CURPENAR CRISTINA

- SIBIU, 2010 -

UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU

FACULTATEA DE STIINTE SOCIALE,ECONOMICE SI POLITICE
DOMENIUL DE STUDII FINANTE SI BANCI

LUCRARE DE LICENTA
TEMA: INFLUENTA CRIZEI ECONOMICE ASUPRA

RISCULUI

BANCAR

CONDUCATOR STIINTIFIC
Lector univ.
dr. MIHAELA BADEA

ABSOLVENT
CURPENAR CRISTINA
- SIBIU, 2010

CUPRINS

Introducere......................................................................................
Capitolul 1

INTRODUCERE

S nu pretindem ca lucrurile s se schimbe dac tot timpul facem acelai lucru.

Criza este cea mai binecuvantat situaie care poate apare pentru ri i persoane,
pentru c ea atrage dup sine progrese.
Albert Einstein
De ce am ales aceasta tema? De ce sa nu facem o astfel de alegere, atata timp cat de o
bucata buna de vreme, este un subiect care a facut inconjurul lumii, ajuns si in Romania pe
primele pagini ale cotidianelor si ca subiect principal de discutie pentru toate canalele de
televiziune din tara. Acest controversat subiect l-am dezvoltat si eu, in lucrarea de fataInfluenta crizei economice asupra riscului bancar pentru ca l-am considerat deosebit de
important si de actualitate.
Prin aceasta lucrare nu am prezentat un plan anti-criza insa am expus o serie de masuri
care pot determina aplanarea acestui fenomen precum stimularea cresterii economice,
protejarea cetatenilor si crearea de locuri de munca. Am evidentiat principalele piete care sunt
afectate de criza economica, acestea debutand cu piata imobiliara, piata auto, lista ce continua
pana la domeniul invatamantului.

CAPITOLUL I
CRIZA ECONOMICA MONDIALA

1.1.

Scurt istoric
Pe la inceputul toamnei lui 2007 intreaga lume a fost zguduita de vestea care anunta ca o

renumita banca de investitii din America, Lehman Brothers, a dat faliment. La ceva timp, bursa
din America se loveste de o scadere drastica a actiunilor. Acesta a fost inceputul Banci si burse
din America de Sud, Belgia, Tokio, Frankfurt, Londra, Paris, Luxemburg, Dublin trec printr-o
perioada dificila. Omenirea a mai cunoscut o perioada asemanatoare in 1929 cand intregul Glob
trecea printr-un declin economic si financiar de proportii.
Multi oameni privesc aceste evenimente ca un deja-vu. De ce? Pentru ca, de-a lungul
timpului, omenirea a mai trecut prin astfel de momente. Amintim criza economica care a
dezechilibrat lumea in anii 30 sau lunga stagnare economica traita de Japonia in 1989.
Desi in anii 20 economia americana cunostea o extraordinara prosperitate, la numai 8 ani
distanta incep sa apara primele semne ale marelui dezastru economic. Impinse de momentul
prosperitatii, intreprinderile fac imprumuturi masive pe termen scurt fiind convinse ca vor reusi sa
ramburseze banii. Din pacate, calculele nu s-au potrivit cu evolutia pietei economice din acele
vremuri. In luna octombrie a anului 1929 a avut loc crahul de pe Wall Street, cel mai mare colaps
din istoria bursei de valori din New York. Scaderea brusca a actiunilor a dus la o criza finaciara ce
a avut ca rezultat falimentarea multor banci. In jur de 5000 de banci au dat faliment in America in
timpul marii crize economice. De aici pana la inchiderea fabricilor si la cresterea numarului de
someri a mai fost un singur pas. Efectele devastatoare nu s-au limitat doar asupra Americii, ci
state puternic dezvoltate ca Germania si Austria inregistrau in 1932, 6 milioane de someri, cam o
treime din forta de munca. Nici Anglia nu a scapat. In Franta, criza s-a declansat cativa ani mai

tarziu si a durat aproape 6 ani. Cehoslovacia cunoaste o scadere de 40% a productiei industriale,
iar in Romania, exportul de grau si titei scade cu 57.6%. URSS a fost singura tara care nu a fost
afectata de acest declin mondial pentru ca s-a izolat de restul Europei. Desi s-au inregistrat
falimentari de banci si un numar substantial de someri si in tarile nordice (Danemarca, Norvegia,
Finlanda, Suedia), guvernele au creat programe economice cu ajutorul carora au depasit mai usor
aceasta perioada. Desi s-au inregistrat falimentari de banci si un numar substantial de someri si in
tarile nordice (Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia), guvernele au creat programe economice
cu ajutorul carora au depasit mai usor aceasta perioada.
Cum era de asteptat nici Romania nu a fost ocolita. Intre 1929 si 1933 a fost afectata
productia agricola, incapabila sa concureze cu cea din America sau Canada unde preturile de cost
erau reduse datorita folosirii masinilor agricole. . Apogeul crizei economice in Romania a fost
atins 1933 cand s-au inregistrat 300.000 de someri. Marele dezavantaj al Romaniei a fost faptul
ca, in momentul crizei, avea o datorie externa foarte mare si, pe langa aceasta, a mai facut inca 4
mari imprumuturi externe. Acesta a insemnat un control strain asupra finantelor tarii si, implicit,
reveniri economice si financiare mult mai lente fata de alte state.
Marea depresiune, asa cum este cunoscuta criza economica din 1929, a dezechilibrat
intreaga lume si s-a incheiat in mod diferit in fiecare tara. Preocuparea principala a guvernelor
europene a fost salvarea monedei nationale si intocmirea de programe de refacere. Tarile care au
reusit sa iasa primele din aceasta criza s-au ales cu dictatori ca Hitler, Mussolini, sau Stalin care,
cativa ani mai tarziu au pregatit cel de-al doilea Razboi Mondial.
Intorcandu-ma in prezent si analizand ceea ce se intampla pe plan mondial, imi este greu
sa nu observ cateva asemanari izbitoare: falimentarea bancilor de investitii, scaderea actiunilor
burselor de valori, SUA, ca declansator al crizei, perioada de prosperitate urmata de declin
financiar si economic, si nu in ultimu rand, luna octombrie.

Sa fie oare un paradox, o lege nescrisa care confirma ca istoria se repeta sau ca dupa orice
moment de varf apare unul de declin? Probabil ca, in functie de cum ne afecteaza aceste
evenimente, asa gasim si explicatiile. Interesanta din acest punct de vedere este o afirmatie a lui
Irvin Kahn, supravietuitor al mai multor colapsuri bursiere: Oamenii sunt lacomi. Si de foarte
multe ori lacomia este mai puternica decat teama.

1.2.

In zilele noastre
n 20 de ani de postcomunism Romnia a acumulat o datorie extern de 100 miliarde

dolari. Dei ar putea prea surprinztor titularii acestor creane, care snt Banca Mondial i FMI,
nu doresc plata acestor datorii prin lichiditi, ci prin diverse prestaii care nu snt niciodat
contabilizate n mod real. Astfel, n cadrul Consiliului ONU Romnia a votat sanciunile
economice mpotriva Iranului, a acceptat trimiterea de trupe n Afganistan i n general a acceptat
orice solicitare venit de peste ocean.
Fiind vorba de o datorie public, debitorul acestei obligaii este statul romn ca persoan
juridic. Ce se ntmpl ns cu ceteanul romn, persoan fizic? n ce raport se afl acesta cu
datoria public a Romniei? Diaspora romneasc, n prezent numrnd aproximativ dou
milioane de persoane, se pot considera eliberai de aceast datorie din momentul n care adopt
cetenia statului pe al crui teritoriu se afl i renun la cetenia romn. Fenomene precum
migraia i natalitatea sczut pe plan intern aduc n calcul riscul real ca aceast datorie public s
rmn n timp neachitat.
Bancherii au prevzut ns aceast posibilitate i, odat cu acapararea total a statuluii a
patrimoniul su public, au fixat o nou int: persoanele fizice i proprietatea privat. n prezent,
asistm la o adevrat ofensiv a bancherilor mpotriva ceteanului de rnd. Agresivitatea i
insistena cu care sntem asaltai s contractm un credit, mpreun cu practicile neloiale ale
bancherilor (pornind de la dobnzile uriae, comisioanele i dobnzile ascunse, pn la modificarea
unilateral a contractului pe timpul derulrii acestuia metod care, de altfel, contravine n mod

flagrant prevederilor Codului Comercial) toate tolerate i chiar ncurajate de ctre autoriti i de
instanele de judecat, dovedesc c bancherii privesc cetenii i proprietatea privat pe care
acetia o dein ca victime sigure i nu vor opri aceast ofensiv (a se citi criz) pn cnd
ntreaga populaie va figura n evidena Biroului de Credite i pn cnd ultimul teren, ultima cas,
ultima valoare mobiliar vor fi confiscate n numele bncii. n prezent, numrul romnilor
nscrii pe listele Biroului de Credite este de 600.000 de persoane (Kazahstanul fiind singura ar
din lume care ne depete la acest capitol), dar este posibil ca acest numr s creasc n viitor (n
condiiile n care legi snt adoptate n Parlament fr ca vreun membru al acestui organism s le fi
citit vreodat, ordonane de urgen snt trecute prin Guvern fr ca un membru al guvernului s le
fi citit, iar noul cod penal prevede pedepse njumtite fa de vechea reglementare pentru
infraciunile de corupie).
Pe zi ce trece politicienii notri se dovedesc tot mai mult clieni fideli ai bncilor. Pentru
a furniza datornici bncilor acetia adopt fie msuri directe, prin care cetenii i pierd locul
de munc, i pierd venitul etc, fiind astfel constrni la contractarea unui mprumut bancar, fie
msuri mai mult sau mai puin subtile, prin care se ncearc ademenirea populaiei spre creditele
bancare.
Mai mir pe cineva c forfetarul dizolv firmele? Sau poate tocmai acesta a fost scopul acestui tip
de impozitare?... Pentru agenii economici de pe teritoriul Romniei TVA se achit n luna
urmtoare emiterii facturii, dei ncasarea facturii are loc de regul cu o ntrziere de dou, trei sau
chiar patru luni . Oare guvernanii notri nu au sesizat c o asemenea inadverten duce la
falimentul agenilor economici? Sau poate tocmai aceasta era finalitatea msurii?... Exist i
unele msuri subtile prin care populaia este ademenit s contracteze un mprumut. n 2002 a
aprut o form bizar de ajutor social: pentru a sprijini agricultura se spunea fermierilor care
cu fonduri proprii achiziionau utilaje agricole li se restituia 50% din preul de achiziie. Acest
ajutor se adresa deci urmtoarelor categorii de persoane: celor care dispuneau de fonduri

suficiente pentru a achiziiona utilaje agricole fr a avea nevoie de ajutor social i celor care
contractau un mprumut bancar.
Cu toate c programul a fost un eec (romnii artndu-se destul de reticeni n contractarea unor
credite pe care nu le pot plti) el a fost reluat mai trziu sub forma unui sprijin acordat tinerilor
care construiesc cu fonduri proprii o locuin (program care n ciuda eecului a fost i el reluat
mai trziu sub titlul prima cas). Acordarea unor ajutoare persoanelor care dispun de lichiditi
suficiente este un nonsens. Prin urmare snt aceste ajutoare sociale menite n realitate s
momeasc populaia la contractarea unui mprumut bancar?
Probabil.
Scaderi masive inregistrate pe cele mai mari burse din lume, chiar suspendarea
tranzactiilor pe unele dintre acestea, falimentul ce bate la usa gigantilor financiari si statul pe post
de salvator care intervine si rezolva probleme economice pe ultima suta de metri asa se prezinta
in cateva cuvinte harta economica a lumii.
Anul 2008 a debutat cu o evolutie descendenta a principalelor burse din lume, cu
precadere in America, dar nici bursa de la Bucuresti nu a ramas neutra la fluctuatiile si scaderile
masive de pe bursele internazionale, inregistrand si ea pierderi, chiar daca nu a fost afectata
direct.
Astfel ca, in martie 2008, Bear Stearns, a treia mare banc de investiii din lume, a fost
preluat de JP Morgan printr-o tranzactie in valoare de 236 de milioane de dolari. Totodata, Bear
Stearns a primit o linie de credit de 30 de miliarde de dolari de la Banca Federala a New Yorkului, pentru a rezolva problemele de lichiditate.
Dar preluarile si falimentele marilor grupuri financiare mondiale nu se termina aici. O alta
banca americana Merrill Lynch a fost preluata la jumatatea lunii septembrie de catre Bank of
America printr-o tranzactie in valoare de 50 de miliarde de dolari.

Nu la fel de norocoasa a fost Lehman Brothers, una dintre cele mai mari banci
americane care a ajuns in stare de faliment, guvernul american neintervenind sa o salveze.
In februarie 2007, viitoarea criza mondiala parea sa fie mai mult o problema financiara
americana. Si asta pentru ca din ce in ce mai multi clienti din Statele Unite nu si-au mai achitat
creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provocat primele falimente ale unor institutii
bancare specializate.
In luna august a aceluiasi an, bursele americane incep declinul iar bancile centrale
intervin pe piete cu lichiditati.
Problemele financiare ale americanilor continua si in 2008, an in care efectele crizei
finanziare se fac simtite atat in Europa cat si in Romania.
Bursele din toata lumea, pe rosu
Pe 17 septembrie, bursele din lume inregistreaza scaderi considerabile in timp ce
bancile centrale intensifica operatiunile pentru injectarea de lichiditati pe piata.
Fuziuni si nationalizari masive in toata lumea
Pe 18 septembrie, banca britanic Lloyds TSB cumpr HBOS , instituie financiar
concurent iar la mai puin de o sptmn, pe 26 septembrie, JPMorgan preia controlul
asupra Washington Mutual, cu ajutorul autoritatilor federale.
Tot in septembrie, compania de asigurari belgiano- olandeza Forti este ajutata de
statele belgian, olandez si luxemburghez.
Banca britanica Bradford and Bingley este nationalizata. Tot acum si banca Dexia este
nationalizata de autoritatile franceze si belgiene.
Reuniuni de urgenta si planuri de salvare
In octombrie, BNP Paribas , preia Fortis in Belgia si Luxembourg, devenind cea mai
mare banca de depozite din Europa.

10

Pe 12 octombrie, cele 15 tari din Zona euro ajung la un acord privind un plan de
actiune:

11