Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ingrijirea Pacientului Cu Anemie Feripriva
Ingrijirea Pacientului Cu Anemie Feripriva
CUPRINS
CAZUL
I ......................................................................................................................
...47
CAZUL
II......................................................................................................................
...54
CAZUL
III.....................................................................................................................
...62
Lisata de
abrevieri..
71
Bibliografie................
.72
CAPITOLUL I
NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
I.1. Definiie
Anemia ii are etimologia in limba greac ,,an-+ ,,aima = fr snge.
Anemiile sunt boli foarte frecvent ntalnite in practica medical; ele apar
la cca 6,6% dintre barbai, la cca 12,4 % dintre femei, n procent de 2050% la copii si aproximativ la 44% dintre btrnii trecui de 80 ani.
Principala
consecin
anemiei
constituie
scderea
2. Aport deficitar :
alimentaie lactat prelungit;
diversificare tardiv;
alimentaie artificial (l.v. aport scazut < 1 mg/zi) ;
exces de finoase;
dificultai de alimentaie.
3. Deficit de absorbie :
la
dizaharide,
parazitoze
intestinale,
rezecii
Selectiv pentru Fe
4. Tulburri de transport
disproteinemii.
hernia diafragmatic;
parazitoze intestinale;
epistaxis recidivant;
hematurie recidivant;
menstre abundente;
ulceratii rectale;
6. Necesitai crescute de Fe
prematuri, dismaturi;
gemeni;
cretere accelerat;
8
pubertate;
sarcin, lactaie.
7. Deturnarea Fe
infectii;
hemosideroza;
colagenoze;
neoplazii.
8. Pseudocarente
I.3. Etiopatogenie
Necesarul de Fe al organismului in copilarie este de 0,5- 1mg/kg/zi si
este asigurat prin aport exogen alimentar, cu excepia sugarului in primele
4-6 luni de viaa, care foloseste Fe din rezerve. Eficiena de absorbie a Fe
este de 10-20%, deci aportul alimentar necesar zilnic este de 8-10 mg Fe
elemental. (eficiena de absorbie a Fe din laptele uman este de 50%).
Capitalul de Fe la natere este de 250- 300 mg, din care 175mg Fe
heminic, 30-50mg Fe de rezerva, 15 mg Fe tisular, 0,5-0,7 mg Fe seric.
Ponderea sa major este de proveniena matern, fiind transportat activ
transplacentar, aprox. 0,5 mg/zi in primul trimestru de sarcin, ajungnd la
3-4 mg/zi in ultimele 70-80 zile de sarcin. Ligatura tardiv a cordonului
ombilical suplimenteaz cu 40-50 mg capitalul de Fe.
Fe feros si Fe heminic se absoarbe la nivelul intestinului subire (10%),
fiind transferat, prin intermediul apoferitinei celulei epiteliale intestinale sub
forma de Fe feric, spre polul vascular al celulei; de aici, transferina il
transport spre eritroblati i spre depozite. O cantitate minim de Fe se
10
prematuri, dismaturi;
gemeni;
pierderile crescute de Fe
necesar sporit de Fe.
Grupe de risc:
I.4. Fiziopatogenie
Eritropoieza se realizeaz in maduva osoas, din celule stem, de la
eritroblastul bazofil pana la reticulocit si eritrocit, proces care dureaza 7
zile. Totalitatea celulelor eritrocitare mature si imature din organism
formeaza o unitate morfo-functionala numita eritron.
Reglarea eritropoiezei pentru necesitatile de oxigen din organism se
face printr-un mecanism de feed-back care acioneaza intre rinichi si
maduva osoas. Hipoxia renal determin formarea unui hormon
-eritropoietina- care induce diferenierea celulelor stem unipotente
(proeritroblati) din care se formeaz eritrocite. Eritrocitele formate aduc
oxigen la rinichi si scad hipoxia renal. Eritrocitele poat crete de 7-8 ori in
condiii de hipoxie, deci exist o mare capacitate de adaptare.
Sinteza hemoglobinei are loc in mitocondriile eritroblatilor.
Hb este transportorul de oxigen si este vitala pentru organism.
Eritrocitul este, de fapt, o solutie concentrat de hemoglobin cu o
12
15
CAPITOLUL II
mediu (VEM)) :
16
Anemii macrocitare
vit.B12)
--nemegaloblastice (afeciuni hepatice, hipotiroidie)
Anemii normocitare -- hemolitice
-- posthemoragice acute
-- aplastice
Anemii microcitare
-- feripriv
-- talasemie
-- piridoxin-responsiv, etc.
17
3.
Clasificare patogenic:
Anemii prin scderea produciei eritrocitare:
1. tulburare a proliferarii si diferentierii celulelor stem
- multipotente (anemie aplastica);
- unipotente (anemia din IRC sau din endocrinopatii)
2. tulburare a proliferarii si maturrii celulelor difereniate prin:
anomalie a sintezei de ADN ( deficit de vit. B12 sau acid
folic, tulburare a metabolismului purinei si pirirmidinei);
anomalie de sintez a hemoglobinei anemii hipocrome
prin : deficit de sintez a hemului (anemia feripriva,
anemia din porfirii) sau a globinei (talasemii);
mecanism
necunoscut
sideroblastic,
anemia
18
sau
multiplu
diseritropoietic
anemia
congenital,
intrinseci
de
acantocitoz,
eritrocitare
(deficit
triozofosfatizomeraz),
membran
stomatocitoz),
de
(sferocitoz,
de
enzime
G6PD,
piruvatkinaz,
hemoglobinopatii
(drepanocitoz,
de
droguri),
agresiune
mecanic
(anemie
hemolitica
La
femeia
adult (80 kg)
adult (60
kg)
---------------------------------------------------------------------------------------------------Hemoglobin
2500
1700
Mioglobin/enzime
500
300
0-
600-1000
300
22
23
25
observ globule roii in inta. Daca astfel de celule sunt prezente, aceasta
sugereaza un defect al sintezei lanturilor de globina, respectiv diagnosticul
de talasemie. Astfel de celule in int pot fi vzute i in prezena unor boli
hepatice.
Diagnosticul diferenial al unei anemii prin deficit de fier se face doar
cu puine alte boli. Atat alfa-, cat si beta-talasemia sunt asociate cu
microcitoz, hipocromie si anemie de severitate diferit. Rasa si
antecedentele heredo-colaterale ale pacientului pot sa constituie indicii cu
privire la diagnosticul talasemiei. Cu toate acestea, nu se poate exclude
posibilitatea unui deficit de fier, fie izolat, fie in combinatie cu un defect de
sintez a globinei. Din acest motiv, este important sa se faca un studiu de
laborator ct mai complet, un astfel de studiu permitnd un diagnostic
precis al cauzei microcitozei si hipocromiei, fie c este vorba de un defect
izolat sau combinat. Aspectele morfologice care sugereaza diagnosticul de
talasemie includ prezena celulelor in int, o distribuie normal a
diametrelor globulelor rosii, care indic o microcitoz uniform, si o
microcitoz/hipocromie disproporionat in raport cu gravitatea anemiei, in
acest din urma caz, la pacientii cu talasemie minor, se constat
microcitoz (volum mediu eritrocitar mai mic de 75-80 ), cu un nivel de
hemoglobin peste 130-140 g/L (13-14 g/dL), un aspect complet diferit de
cel al deficitului de fier, in care, inaintea apariiei microcitozei, trebuie sa se
manifeste un grad moderat sau sever de anemie. Orice incertitudine in
privina diagnosticului este, de obicei, rezolvat prin determinarea cantitatii
de fier si analiza tipului de hemoglobina cu ajutorul electroforezei. In afara
de cazul n care deficitul de fier este o complicaie a bolii, pacientii cu betatalasemie minora au depozite de fier normale sau crescute. Ei au, de
asemenea, o sideremie normala, o crestere a nivelului hemoglobinei A2 si
26
medular
caracteristic
hipoplazic.
De
asemenea,
28
CAPITOLUL III
III.1. Circumstante de diagnostic
Practic,
circumstanele
de
diagnostic
ale
unei
anemii
sunt
urmatoarele:
Bolnavul se prezinta la medic tocmai pentru un sindrom anemic
clinic. Scderea capacitaii sngelui de a transporta oxigen determin :
tulburri in nutriia si funcia celulelor :
- modificri ale prului, unghiilor, tegumentelor
- glosit
- astenie, cefalee, vertij
29
III.2. Simptomatologie
Anemia feripriva afecteaz, cel mai frecvent, grupa de varsta 3 luni-2
ani, debutul situndu-se, cel mai frecvent, n al doilea trimestru de viata
pentru sugarul nscut la termen si in primul trimestru pentru prematuri.
Simptomatologia se grupeaz n trei categorii:
modificri
cutaneo-mucoase :
displazie
unghiala,
31
histaminorefractara,
atrofia
mucoasei
Koilonichie
32
Stomatita
Glosita atrofica
33
Eritropoiez
Anemie
rezervelor
feripriv
feripriv
Cretere rapid
Pierdere de snge
Pierdere de snge
Copilrie
Menstruatii
Hemoragie
gastrointestinala
Adolescent
Pierdere menstrual
abundente sau
Sngerare chirurgicala
donare de snge
Hemoliz
Hemoragie gastrointest.
Malabsorbtie sever
intravasculara
Diet deficitar
34
Hemodializ
Gastrectomie
Donare de snge
Sarcin
Infestare cu tenie
Malabsorbtie
Boala sprue
35
superioare
dup
aintiinflamatorii
(steroidiene
sau
nesteroidiene)
- dieta carenial (la vegetarieni- carena de acid folic)
- la bolnavi de o anumita origine etnica, in bazinul mediteraneean, sunt
raspndite talasemiile si alte hemoglobinopatii.
- la bolnavi cu o boala preexistent- nefropatie cronic, afeciuni
hepatice, infecii cronice.
Examenul clinic complet trebuie sa stabileasc pe de o parte semnele
si simptomele datorate anemiei propriu-zise, iar pe de alt parte
manifestarile care ar putea explica etiologia anemiei :
in cavitatea bucal- purpura in hemopatii
- glosit inflamatorie sau atrofic in anemia
Biermer
36
37
38
-valori normale=32-34%
-sub 32% vorbim despre hipocromie
HEM (hemoglobina eritrocitar medie)=(Hb/nr. Eritrocite)10
-valori normale=27-31pg
IC (indicele de culoare)= 1/(nr de eritrocite3)
-valori normale=0,9-1,1
Analiza datelor de mai sus permite s afirmm existena unui sindrom
anemic in funcie de hemoglobin i s clasificam anemia in :
-anemie microcitar hipocrom
-anemie macrocitar
-anemie normocitar si normocrom
Hemograma aduce argumente etiologice i in functie de variaiile
leucocitare si plachetare, precum : eozinofilia discret si trombocitoza
asociata unei anemii hipocrome microcitare sugereaza o sngerare
cronica ; neutropenie si trombopenie in insuficiena medular calitativ sau
cantitativ ; celule anormale (blati) in leucoze acute.
Reticulocitele (VN=3-8% sau 40000-80000/mmc.)
- cand reticulocitele cresc peste valoarea normal inseamna ca este o
anemie regenerativ
39
sideroblastic
determinat
pe
frotiul
medular
normal
(normal=15-65%)
Coroborarea acestor date permit 3 variante posibile :
hiposideremie franc cu sideremie sub 60 % si CTSS normal sau
crescut, ceea ce reprezint consecinta unei sngerari cronice sau a
unui aport insuficient cronic de fier
hiposideremie cu CTSS scazut, sub 30 % i coeficient saturaie a
siderofilinei normal - reprezint de obicei sindroame inflamatorii de
etiologii diferite (cancer, infectii grave, colagenoze, supuratii). n
aceste situatii tratamentul cu fier este nejustificat.
Hipersideremie cu CTSS normala si coeficient saturatie a siderofilinei
crescut- se intalneste in anemiile hemolitice, anemiile macrocitare,
anemiile aplastice.
40
--
osoas
se
caracterizeaz
prin
hiperplazie
moderat,
zdrenuit),
diseritropoieza
(cariorexis,
multinuclearitate,
41
42
43
45
46
Varsta
Hb (g/dl)
Ht (%)
Nou-nascut
18,5
56
2 saptamani
16,6
53
1 luna
13,9
44
2 luni
11,2
35
6 luni
12,6
36
2 ani
12
36
6 ani
12,5
37
12 ani
13,5
40
Copilul anemic este palid, creste greu in greutate, iar atunci cand Hb
scade sub 7 g/dl, el poate avea glosita, tahicardie, tahipnee si altele.
Pentru prevenirea anemiei la copilul mic, se recomanda alimentatia la
san pana la un an, utilizarea produselor cu fier, iar atunci cand se face
diversificarea alimentelor se recomanda utilizarea alimentelor bogate in fier.
III.7. Diagnostic pozitiv
47
( sdr. talasemice,
hemoglobinopatiile E,
C,
48
de Feritina Fe
sericCTF
serica
(mg/100 (mg/100ml
(mg/l)
ml)
Normal
30
a. feripriva
142
Macrofa Siderobla
ge
- 65 - 185 250
- 20 - 45 +/++
sti(%)
30 - 80
450
49
<10
Talasemie
a. inflamatorii
N/
a. sideroblastice
Atransferinemie
/N
/N
N/
/N
N/
N/
N/
N/
N/
Inelar
congenitala
III.9. Tratament
Tratamentul profilactic al anemiei feriprive are in vedere:
alimentaia corect si tratamentul anemiei feriprive a gravidei;
ligatura tardiv a cordonului ombilical (creste cu 40-50 ml capitalul de
Fe);
alimentaia corect a sugarului, cu preferarea alimentatiei naturale in
primul trimestru si diversificarea sa precoce (mai ales la cei alimentati
artificial), corecta, cu preparate alimentare cu continut crescut de
proteine animale si implicit de Fe;
suplimentarea aportului de Fe prin preparate alimentare (cereale, l.
praf) fortifiate cu Fe sau prin preparate medicamentoase, asigurand o
doza de 1-2mg/kg corp/zi la grupele de sugari cu risc crescut pentru
50
terapeutice:
masuri
dietetice,
medicamentoase,
terapie
transfuzionala.
Obiective:
corecia anemiei;
Principii:
- feroterapia este indispensabil (singura eficient), calea de elecie
fiziologic fiind cea oral; necesarul recomandat este de 3-6 mg/kg
51
52
Tratament medicamentos
Preparate cu fier pentru administrare oral
n tabelul de mai jos este prezentat lista preparatelor standard cu
fier, sub form de tablete sau siropuri. Cu toate c diferitele preparate
conin cantiti diferite de fier sub form feroas, toate se absorb cu
uurin i sunt, din acest motiv, foarte eficiente pentru tratamentul anemiei
prin deficit de fier.
Continutul in Fe al diferitelor preparate medicamentoase
Medicament
Forma de
Glubifer
prezentare
Drajeuri 100mg
elemental
21 22%
Neoanemovit
Sirop 3%
Gluconat feros
10 - 12%
Ferronat
Suspensie 3%
Fumarat feros
30%
Ferro-gradumet
Tablete 525mg
Sulfat feros
20%
Ferrum
Sirop
Complex de
30%
Hausmann
hidroxid feric
Fier polimaltozat
Fiole
dextrina
Hidroxid feric
Jectofer
100mg/2ml
Fiole
polimaltozat
Fe-sorbitol acid 15%
650mg/2ml
citric - dextrina
53
30%
pacientul pentru apariia unor semne ca prurit, dispnee, dureri toracice sau
lombare. Se va controla tensiunea arterial att n cursul administrrii
dozei-test, ct i n timpul perfuziei. Dac pacientul manifest semne de
hipotensiune, administrarea preparatului va fi imediat oprit. Pacienii sub
dializ, la care se face timp ndelungat tratament cu eritropoietin, pot avea
nevoie de injecii repetate cu fier-dextran pentru a face fa nevoilor de fier.
n acest scop, se administreaz n fiecare lun 100-200 mg de fier-dextran
pe cale intravenoas, pentru a se preveni deficitul de fier i a se asigura un
aport constant de fier pentru mduva eritroid.
Raspunsul tratamentului cu fier se urmarete prin :
Criza reticulocitar la 6-7 zile (5-20%)
Hb trebuie sa creasc cu 0,20-0,30 g%/zi
Hb trebuie sa creasc cu 8% pe saptamana.
Daca parametrii prezeni nu evolueaz corect, inseamn c pacientul
pierde snge in continuare sau fierul nu este corect utilizat in organism, sau
doza de fier este inadecvat (prea mica). Tratamentul dureaza 12-24
saptamani cu posibilitatea de prelungire pana la 12 luni, pana cand
sideremia si sideroblatii s-au normalizat.
In perioada de tratament se administreaza acid ascorbic 200mg/zi si acid
folic 10 mg/zi pentru a evita macrocitoza datorata refacerii rapide a
celularitatii.
57
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
NUME: IVAN
PRENUME: ANDREEA EMILIA
SEX: FEMININ
VARSTA: 28 ANI
DOMICILIU: GALATI, STRADA.GH.DOJA, BL.1A AP58
PROFESIE : CONTABILA
ANAMNEZA
antecedente heredo-colaterale
-tata(decedat)-ulcer gastric
-mama HTA
58
Anemie feripriva
Ulcer gastric sangerand
MOTIVELE INTERNARII:
- stare generala alterata, ameteli
- tahicardie
- dureri epigastrice
- hematemeza,
- melena
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsa de 28 ani , cunoscuta cu probleme digestive (ulcer
gastric sub tratament intermitent), se interneaza pentru stare generala
alterata, ameteli,dureri epigastrice insotite de hematemaza si melena.
PROBLEMELE PACIENTULUI
- alterarea starii generale
- riscul alterarii circulatiei
- anxietate
59
- disconfort- durere
Diagnostic de
Obiective
Interventii
Evaluare
nursing
Starea de anexitatea
Calmez pacienta, o asez intr-un
a disparut si
salon cu bolnavi, cu un nivel
vertijului si adinamiei
-ta psihic, sa
bolnava prezinta
o stare de bine.
nanifestata prin dispara starea Ajut pacienta sa isi recunoasca
anexitate.
de anexitate
Pacienta sustine ca
anexitatea si sa o combatem
si sa fie com-
-batut
rut si prezinta o
Diminuez stimuli care ar putea-o
conditie fizica
60
mai buna.
vertijul si
adinamia.
medicale
de temperatura mediului.
transpiratii reci.
61
indicatiil
toaleta corporala.
cu
3.Perturbarea
Pacienta sa
nelinistii si anexitatii
odihnitor.
Invat
manifestata prin
pacienta
tehnici
de
relaxare,
exercitii respiratorii inainte de
insomnie.
datorate
Durerile se amelioreaza
ulce-
rului gastric.
medic
62
Data
Puls
Resp
82
19
81
80
20
17
75
76
18
18
79
72
18
19
65
76
18
18
72
80
17
17
78
18
T.A.(mmHg) T(C)
Diureza(ml/zi) Scaun
2009
10.06
11.06
12.06
13.06
14.06
15.06
36,6
95/60
36,4
37,5
100/65
37,2
36,5
100/65
36,8
36,4
105/70
37
36.5
110/70
36,7
36.5
120/75
36.7
EXAMENE DE LABORATOR
63
1000 ml
1100ml
950 ml
1150ml
1100ml
1200ml
Examen cerut
VSH
Valori normale
VSH=1-10/h
Na3,8%,1,6
VSH=7-15/2h
ml
=20/2h
sange
Leucocite
Hemoglobina
Trombocite
Inteparea pulpei
degetului,2ml
L=8800
Hb=7,5g/dl
sange pe cristale
de EDTA
Hematocrit
T=150000/mmc
Ht=33,2%
L=42008000mmc
Hgb=14-16g/ml
T=150400000/mmc
Htc=40-45%
Fibrinogen
F=200-400mg%
Na 3,8%,4,5 ml
sange
Glicemie
G=80-120 mg%
mg florura de Na
Uree
Acid uric
Creatinina
Transaminaze
5-10 ml sange
prin
U=27mg%
punctie A.U=2,67mg%
venoasa
U=20-40MG%
A.U.=2-6mg%
C=0,92mg%
GOT=30
C=0,6-1.2mg%
GOT=14-46U/l
GPT=31,3
GPT=9-52U/l
Test Hemocult
Pozitiv
VN= Negativ
Endoscopie
Prezenta a
5-10 ml sange
prin punctie ven.
64
digestiva
nume-roase
superioara.
REGIM ALIMENTAR
pentru corectarea anemiei:
Alimente permise:
- ficat, rinichi, peste, oua(in special galbenus), branza
- fructe bogate in vitamina C
- legumele cu frunze verzi cum este spanacul, varza,
- cerealele integrale, painea si cerealele fortificate,
- stridiile,
- avocado,
- ridichiile,
- dovleacul,
- piersicile, prunele, prunele uscate, stafidele
- soia.
65
CAZUL II
CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
66
NUME: MITROFAN
PRENUME: AUREL DENIS
SEX: MASCULIN
VARSTA: 2 ANI
DOMICILIU: GALATI, STRADA.AUREL VLAICU, NR.29
ANAMNEZA
Antecedente
heredo-colaterale
-tata-nesemnificative
-mama anemie feripriva
67
MOTIVELE INTERNARII:
- adinamie
- ameteli
- transpiratii abundente
- tahicardie
- tahipnee
- glosita
- stomatita angulara
ISTORICUL BOLII:
Pacient in varsa de 2 ani , este adus la spital datorita adinamiei
manifestate de mai multe zile,anorexiei, transpiratiilor abundente,
tegumentelor palide si tahicardie.
Este internat pentru investigatii, diagnostic si tratament de
specialitate.
PROBLEMELE PACIENTULUI
- alterarea starii generale (adinamie, ameteli)
- riscul alterarii circulatiei
68
- transpiratii abundente
- anxietate
- stomatita angulara
Diagnostic de
Obiective
Interventii
Evaluare
nursing
Starea de anexitatea
Calmez pacientul cu ajutorul
dispara starea
de anexitate
salon linistit.
Ajutam la combaterea anxietatii pacientului prin distra-
a disparut si
bolnavul prezinta
o stare de bine.
Pacientul manifesta o
si sa fie combatut
conditie fizica
gerea atentiei acestuia prin
vertijul si
adinamia.
69
mai buna.
mai buna.
nifestate prin
tahicardie si a
transpiratii,
transpiratiilor
varsaturi.
de temperatura a mediului.
abundente
70
3.Perturbarea
Pacientul sa
nelinistii si anexitatii
odihnitor.
manifestata prin
Linistitor,fara zgomote.
insomnie si iritabili-
tate.
indicatia medicului.
Pacientul prezinta
ameliorarea durerilor.
cauzate de stomatita
angulara.
5.Dificultatea de aAlimentarea
71
alimenta i hidrata
copilului cores- ce.Copilul va primi ratii mici alimentatia.
si
punzator varstei.dese.Daca durerile bucaleSe
sunt
mareste numarul
prea
meselor si se micsoreaza
72
Data
Puls
Resp
82
19
81
80
20
17
75
76
18
18
79
72
18
19
65
76
18
18
72
80
17
17
78
18
T.A.(mmHg) T(C)
Diureza(ml/zi) Scaun
2009
15.02
16.02
17.02
18.02
19.02
20.02
36,6
95/60
36,4
37,5
100/65
37,2
36,5
100/65
36,8
36,4
105/70
37
36.5
110/70
36,7
36.5
120/75
36.7
73
1000 ml
1100ml
950 ml
1150ml
1100ml
1200ml
EXAMENE DE LABORATOR
Examen cerut
VSH
Valori normale
VSH=1-10/h
Na3,8%,1,6
VSH=7-15/2h
ml
=20/2h
sange
Leucocite
Hemoglobina
CHEM
Inteparea pulpei
degetului,2ml
L=7800
Hgb=6,8g/dl
sange pe cristale
de EDTA
VEM
18%
76mmc
Hematocrit
Htc=31%
Reticulocite
normale
Fe seric
F=48g/dl
Glicemie
L=42008000mmc
Hgb=12g/dl
VN=32-34%
Htc=80-95%
Htc=40-45%
F=50-150 g/dl
G=80-120 mg%
mg florura de Na
Uree
Acid uric
Creatinina
5-10 ml sange
prin
U=27mg%
punctie A.U=2,67mg%
venoasa
C=0,92mg%
Medulograma
Celularitate
bogata,
74
U=20-40MG%
A.U.=2-6mg%
C=0,6-1.2mg%
hiperplazie
eritroida
moderata,
prezenta
eritroblasti
de
mici,
crenelatieritroblasti
feriprivi.
REGIM ALIMENTAR
pentru corectarea anemiei:
Alimente permise:
- ficat, rinichi, peste, oua (in special galbenus), branza
- fructe bogate in vitamina C
- legumele cu frunze verzi cum este spanacul, varza,
- cerealele integrale, painea si cerealele fortificate,
- stridiile,
- avocado,
- ridichiile,
75
- dovleacul,
- piersicile, prunele, prunele uscate, stafidele
- soia.
TRATAMENT
- administrarea de 5-6 mg/kgc/zi Fe timp de 6-8 saptamani
- administrrea unuia din urmatoarele preparate cu Fe:
o Ferronat- suspensie (100ml): 1-2 lingurite pe zi
o Ferrum Haussman- solutie buvabila: 20-40 picaturi pe zi
o Fer Sol- solutie:10 picaturi de 3 ori pe zi
- Tratament parenteral
- Transfuzie de sange sau de masa eritrocitara- in cazul anemiilor
foarte grave.
CAZUL III
CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
76
NUME: Sandulache
PRENUME: Nicolae
SEX: masculin
VARSTA: 32ani
DOMICILIU: GALATI, comuna Lungoci
ANAMNEZA
antecedente heredo-colaterale-tata-Infarct miocardic acut
-mama nesemnificative
personale-patologice: nesemnificative
MOTIVELE INTERNARII:
- stare de rau general
77
- adinamie
- ameteli
- transpiratii abundente
- tahicardie
- stomatita angulara
- glosita
ISTORICUL BOLII:
Pacient in varsa de 32ani , se prezinta la spital manifestand stare
generala proasta cu adinamie, anorexie, transpiratii abundente, ameteli
si tahicardie, glosita si stomatita angulara.
Este internat pentru investigatii, diagnostic si tratament de
specialitate.
PROBLEMELE PACIENTULUI
- alterarea starii generale (adinamie, ameteli)
- riscul alterarii circulatiei
- transpiratii abundente
- anxietate
- stomatita angulara
78
Diagnostic de
Obiective
Interventii
Evaluare
nursing
Starea de anexitatea
Calmez pacientul, il asez intr-un
a disparut si
bolnavul prezinta
sa dispara starea
o stare de bine.
iei, nanifestata prin
Incurajez pacientul sa comunice
anexitate.
de anexitate
rile si emotiile.
79
culatiei si respiratiei
transpiratiilor.
din cauza compli-Reechlibrarea plasma si solutii perfuzabilelegatura cu indicatiile pricatiilor bolii ma- hidroelectrolitica.Schimb lenjeria de corp
mite
de
nifestate prin
medicale.
si de pat de cate ori este nevoie.
tahicardie,hipotensi-
une arteriala,
transpiratii
si uscate.
abundente.
80
la
cadrel
3.Perturbarea
Pacientul sa
aiba un somn
si notez.
manifestata prin
insomnie. Dificultatea
de a dormi si de a se
odihni.
de tei
inainte de culcare.
Se vor administra sedative la
indicatia
1cp
seara.
81
medicului:
Diazepam
stomatitei
nutritional
Constientizarea
angula-
asupra
re. Dificultatea de a
se
alimenta si hidrata.
Durerile angulare se
de
medic:
perfuzie
cu
Glucoza
5% (500ml), Calciu gluconic 1f/zi
Vitamine in perfuzie:B1, B6, B12
1f/zi.
82
Data
Puls
Resp
78
15
70
76
17
17
75
16
T.A.(mmHg) T(C)
Diureza(ml/zi) Scaun
2010
25.02
26.02
36,6
95/60
36,4
37,5
130/85
37,2
83
1100 ml
1200ml
27.02
28.02
29.02
30.02
76
16
80
72
16
18
68
76
15
18
74
80
17
17
78
18
36,5
140/95
36,8
36,4
135/785
37
36.5
112/90
36,7
36.5
140/95
950 ml
1150ml
1200ml
1150ml
36.7
EXAMENE DE LABORATOR
Examen cerut
VSH
Valori normale
VSH=1-10/h
Na3,8%,1,6
VSH=7-15/2h
ml
84
=20/2h
sange
Leucocite
Hemoglobina
CHEM
Inteparea pulpei
degetului,2ml
L=7800
8000mmc
Hb=7,1g/dl
sange pe cristale
de EDTA
VEM
Hgb=13-17g/ml
18%
VN=32-34%
76mmc
Hematocrit
Ht=31%
Reticulocite
Fe seric
SCAZUTE
F=48g/dl
Feritina
Scazuta
Glicemie
L=4200-
VEM=80-95%
Htc=42-48%
F=50-150 g/dl
G=80-120 mg%
mg florura de Na
Uree
Acid uric
Creatinina
Medulograma
5-10 ml sange
prin
U=27mg%
U=20-40MG%
punctie A.U=2,67mg%
venoasa
A.U.=2-6mg%
C=0,92mg%
Celularitate
C=0,6-1.2mg%
bogata,
hiperplazie
eritroida
moderata,
prezenta
eritroblasti
Test Hemocult
crenelati-
85
de
mici,
VN= negativ
eritroblasti
Colonoscopie
feriprivi.
Pozitiv
Prezenta
numerosi
polipi
friabili,
Endoscopie
sangeranzi
digestive
nivelul colonului
superioara.
descendent.
la
Prezenta
hemoroizilor
interni si externi.
Nimic patologic.
Mucoasa
normala.
86
LISTA DE ABREVIERI
cca = circa
CHEM = concentratia hemoglobinei eritrocitare medii
Hb = Hemoglobina
Ht = Hematocrit
l.u. = lapte uman
l.v. = lapte de vaca
T = temperatura
T.A. = tensiunea arteriala
TGO si TGP = transaminaze
VEM = volumul eritrocitar mediu
VSH = viteza de sedimentare a hematiilor
87
BIBLIOGRAFIE
1.Principiile medicinei interne- Harrison, editia 14 in limba romna,
2.Anatomia si fiziologia omului-I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medical
1964
3. Anatomia si fiziologia omului compediu, Editura Corint
4.Urgene
medico-chirurgicale-
Lucreia
Medical,Bucureti 2002
88
Titirc
Editura
89