M. 5.

REGELE CAROL II
Voevodul Culturii Si FSuritorul Rom6niei Moderne

M IHAI, MARE VOEVOD DE ALBA-IU LIA

Fala tinerimii rom6ne, este un mare iubitor de sport

MARIA SA

CATEDRALA ORTODOXA DIN CLUJ

lmpozanl

si mtre! altar al neamului, in Cluiul altE daiS inslrEinat.

RESEDtNTA M|TROpOL|TANA DtN CERNAUTT

Citadelt a credinfei

;i

culturii pe pEm6niul pe care alfii

il

vroiau al lor.

ARAD
Palalul cullural ad5poste;le splendide colecfii de

art5. ln fund

Muregul

f;i

duce lin apele lulburii spre Tisa.

RAZBOT pRtMtilV DtN MUNTil ApUSENt

Cu a[uforul lui, femeile noasfre;i.au fmbrEcat sute de ani

easa,

a;
F.

+;:

&iA

PERECHE DIN FELMER

Comuni romSneasci pe malul drept al Oliului. Se remarcS gAleala capului la femei, foarfe originalS pentru un sal

romSnesc.

t
I

t
#n

ts
.G

FUReA !NCRUSTATA DtN T! t-t5eA-StBtU

h'{ef5rnnurita draqosfe de frunnos a ereiat din mAini simple, biiuterii

de art5 popularS"

L:AlTELUL. PFTES DELA SINAiA

r+:e d':rl.; plrnuiui ilege ,:i Rcmcaiei :'j
drii:lice, atjtl';'1c ei:'c.".? ;:': ir;'ije ji'r:rii.

La roaiele luceqilor cu v;,rirri irrri t:eii'rE, si,iiueslc

--l5lii ie .-'ri t.:c3.:rl'i:

DEFILEUL DAMBOVICIOAREI

gerpuind printre sl5nci inalfe ;i col!i infiorEiori, s:i qli-"-t-:]li!.Ylil.taul 5i drumul conduc
pe cine vr6a sE'i urmeze p6nE in creerul munfilor'

INVARTITA
La Ptrh5ufi in Bucovina, flEc5ii ioacE a;a cum au iucat strEmolii'

PE BARAEAN

Din lulie, fn loatS fara unde"s'a seceral g16ul, balozele duduie de povara lreeralulul

Furca

;i

-a*r

fusul, sunl nedespErfifii

FATA DIN MUNTII APUSENI

ei priefeni, fie acasE, fie ci esle plecatE in sat dupE lreburi'

MUNTETE GAINA

T619ul de fele, depe acesl munle adunE in veselie mulfime de Moli din Munfii Apuseni

ln

MUNTELE ADAM $t EVA DtN BUCOVTNA

Bucovina, colinele si munfii mici formeazE peisagiul obignuit.

IN TARG LA RAURENi
N!ici un t6rg n'are mai muliS viafE ca t6rgul olfenesc. Oamenii v6nd gi cumpEri, cu ochii
strilucitoi'i de voie burE si cu gluma pe buze

COSTUM DIN RUCAR

Femei frumoase, muscelence'e, au ales penlru irnpodobirea lor cel mai sErbEloresc coslum
romAnesc, lucrai, de multe ori, fn fir de aur.

ililrffif[ilftfittt

MANASTTREA CETATUTA DtN tA$t

Ora; de aminliri;i tinerele molcomitS, la;ul pEstreazE cu sfinlenie lezaurul de relicve al Moldovei de altE dat5,

trt

rf
_

I
I

lp

MANASTTREA MOLDOVTTA

Una din cele palru mEnEsliri bucovinene, caroclerislice prin ccnslrucfia;i mai ales prin pcdcabele exter"ioare. Sub lespezile lor, odihnesc
marii conducElori ai Moldovei

BRAgOV
La poalele munfilor, ,,Burgul" sumbru altEdatS, esle azi un orat modern, plin de viafE.

iRB

j E

i:f

i --,r:rl.'ii!. !ill+ 5:Ft;i

IiCr:ri |i,:i"-!ce rie 5:1,..i1.) int:qri!i "ig i1r", i r":o1:ior :tt.!:1' 1';1*{isv;:u ;.;:i ll i:' ii:. ;:'i'':
;l .r,Jj ce nu rn.li :?!=:.j{}iir': delle ti .':-:t'.-.t?- ar :.,i-i:ii-:1 : =!!+ ir.*;:rr+: i:': :..':j 'r -.' r-':: ',1 ;
,l::! a':.:)i'-l :i ".it'r' iif"lr'

it
I

SCHITUL IALOMICIOARA

ln crestetul munfilor, in gura uneia din cele mai mari pegteri din far5, micul sehit este unie in felul

sEu

lmprEgtiale pe

lot

sTANA PE VALEA tALOMTTET

cuprinsul munfilor, sl6nele cu mii de oi i9i trEesc via!a plinE de farmec.

La intrarca in Cazane, DunErea

DUNAREA LA CAZANE
strecoarE

i;i aduni apele 1i le

lerniloare prinlre ziduriie de piatrE

DUNAREA LA ADA.KALEH
Col! orienlal fn mijlocul bEtr6nului Danubiu, REmEsitE vie al unor vremi uiiaie.

BALCIC
Feeiie de vis si poezie, nEscul din dragosiea 1i fantezia unei maii Regine"

PORTU

CapAtul

CAVAR NA

de noid al Coasiei de Arginl.

S$

B*

w
g$

INTERIOR

DIN

RUCAR

Muscelul, iudef al florilor 9i veseliei esfe locul celor mai frumoase podoabe lucrate de femei

i.td'
t

:.---

ULITA DrN DRAGOSLAYE

mari, proaspit vSruite, impreimuire dc piairE cu poartE inEltS, ca s5 pcatE frece carul incErcai cu f6n, iaiS modelul gospodEriei

de sub

munte"

PE DRUMUL PIFIR!GULUI

ln

r-nun1i.

femeile e5!5rese <leopotr-ivi Eu

birbaiii.

iIIUNTIi NEAMTULUii
De mtrite ori :it,qure, cle u.ci si cobeiari i-Jrurnu.i ije zeci dq kiio:retri,

Btsl'RtTA LA BROSTENt
Valea at6i de c6ntati de toti cei cari au vdzui-o

MANASTIREA CURTEA DE ARGES

Locul de vegnici odihnE

al primilor Regi ai Rom6niei. Unul din cele mai slrElucite monumenle arhitectonice

romAnegli-

MANASIlREA NEAMTULUT
Una din cele mai vechi gi

mai mari m6ntsliri moldovene;li. Vestit cenlru de

cuiiurS.

FANTANA LA MANASTIREA HOREZU

Ctitorie a lui Br6ncoveanu cel iubitor de arl5. MEnEslirea esle vestilE prin bogSfia picturilor;i sculplurilor

sale.

CASTELU

Fosla regedinf; de varE a

lui

L MOGO9OAtA
in inlerior numerodse relicve dela piosul Voevod.

Br5ncoveanu, pSslreazt

A;ezare monahalS, la c6!iva

MANASTIREA CERNICA
Bucuregli, Loc de reculegere gi pace sufleleasct.

pa;i de

5hI AGOV
Fufini ani rnai jneinfe cunoscul numai. e e61iva,pentru strEvechea mAnlsiire, care I-a dat nurnele, eei minunaf loc de recreafie in
imediala apropiere a Eucureslilo'

ENCICLOPEDIA FOTOGRAFICA
Cu cigiva ani in urmi, pasiunea pentru vAnitoarea de fotografii,
m'a purtat pe drumuri, in lungul qi in 1atul girii. Pe aceste drumuri,
care in cea mai mare parte, le,am stribitut pe jos, cu sacul in
spinare, aparatul fotogra{ic pe umir gi ochii insetali de minunigiile
locurilor ce colindam, am invlEat nu numai si,mi cunosc, ci mai
ales sl,mi iubesc {ara. Aceasti gari plini de f,rumuseqi unde nu
existl sat, mai ales cele din apropierea munfilor, in care scotocind
ascunse, si nu descoperi comori artistice gi virtufi rarc.
Am stribltuc mai intii plrgile de jos ale Banatului cu oameni
veseli, mereu zimbitori, mereu ,,{runcea".
De pe Cerna arn venit in Olcenia gi o vari intreagi i.am colindat
satele qi am aflat clipe de odihni la umbra ministirilor ei.
In alc an am vinat imagini prin plrgile de sub rnunte ale

prin tainige

In toamna aceluiag an, Balcicul, Valea Batovei, Caliacra

qi alte locuri interesante de pe pimintul din dreapta Dunirii, au
fost prinse pe cligee qi rinduite 1a rafturi.
Vine iar primivara Ei pornesc din nou 1a drum.
Ministirile Moldovei cu plrlile muntoase sunt cercetate incet,
,,mo1com"; trec apoi in Bucovina Ei gisesc sate, unde 200,300 de
cliqee nu ajung pentru a pucea oglindi toati boglqia frumusegilor
din partea locului. Incet, incet, pe creasta de nord a gI-rii dau in
Maramureg. Aci mi intilnegte iarna Ei mi gonegte.
Lucrind cligeele, agtept si treaci timpul urit.
Jara Oltului, Sibiul, pir;ile Biscrirei vin 9i ele la rind. Apoi
Munteniei.

altele gi altele.

Astfel, an de an, negciute decit de cigiva, s'au adunat intr'o

modesti cisufI aproape 7000 de cligee, lucrate cu multi grije,reproduceri fidele ale locurilor prin care am trecut, cu toate
manifestirile vieqii, cu toate bucuriile gi necazurile lor.
AEa s'a niscut Enciclopedia Fotografici.

Din doringa de a arita tuturor, alor no;tri ca qi striinilor,

minunile pimintului nostru, s'a adunat aceasti mici colecgie de
cligee- Mici, deoarece in ziua cind se va termina, Enciclopedia
Fotografici va trebui si aibi aproape 2 milioane de cli;ee. Numai
atunci se va cunoagte de toatl lurnea cum arati gi ce este mogia
noastri.
In programul de lucru a1 Enciclopediei Fotografice intri:
In afari de tipirirea in colecgie la indemdna tuturor, aga cum
am pornit cu acest album, a locurilor interesante, monumentelor,
manifestlrilor, etc., intr'un viicor mai apropiat sau mai indepirtat,

si

se amenaje?e in capitall o expoziEie permanenti,

lumr'noase, in care fotografiile si infiqigeae tuturor,

cu sili

mari,

intreaga fari

cu toate caracteristicile 5i aspectele ei.

$i pentruci in comparafie cu alte materiale, cel fotografic nu

este prea scump, in afari de Expoaiqia permanentS. din capitala

flrii, va trebui si sc amenaje4e cite o Expoziqie 9i in fiecare capi,
tali de regiune, bineinEeles cu material restrins.
Numai aga vom contribui la cunoagterea llrii de cicre toqi fiii
ei, cari o vor iubi cu atit mai mult, cu cit o vor cunoaqte mai mult.
31 Mai 1938' Bucure;tt
IoNEScu
".

ROMANIA
In cadrul restrins, impus de formatul Enciclopediei Fotograficc,
imaginile din acest album incearci si dea o ideie surnari asupra
totalitigii f[rii noastre, atit cit poate reda o colecgie de 50
fotografii dintr'o larl de aproape 300.000 km2.
ColEurile prezentate ni s'au p6rut a fi mai reprezentative prin
aceea ci viafa romineasci, s'ar fi manifestat in e1e cu mai multi
vigoare. S'a ciutat, ca fiecare regiune si fie infigigaci prin ceeace
are particular, firl a se insista asupra uneia, in dauna alteia.
Dealcfel difericele regiuni a1e qirii, de;i deosebite ca infiqigare,
au un singur suflet, un singur cre4 de viaqi, deosebirile ne{lcind
decit si le uneasci, complectindu,se prin aceasta una pe alta.
$i pentruci obiceiul cere ca 1a inceputul unui album si se dea
9i o descriere, care si ugureze in{elegerea ilustrafiilor, o vom da
gi noi pentru Rominia din pozele noastre.
Nu vom da date istorice gi nici geografice, pentruci pe acestea lc
putefi avea mai complete gi mai exacte, din lucririle savanfilor noqtri.

Vi vom prezenta insi unul din miile de tipuri intilnite in

tirnpul peregrinirilor pe intinsul qirii.
Este mituEa Dina din Breaza Figiragului.
O veqi intilni oricind Ei oriunde in qinuturile rominegti. Va fi
poate mai inalti, mai bicranl sau mai tiniri; va avea qi alte
nume, dar

pinl la urmi va trebui sl recunoagteli, ci tot

Iat,o pe a noastri.
Daci vii din Flgirap, ca si ajungi la Breaza, nu

ea este.

este alt mijloc

decit eirufa sau... picioarele, Pentruci aduceam mulc material foto,

grafic, am inchiriat o clruli g pornind dupi arniazi din Figira;

pe inoptat am ajuns la Breaza. Cu mine mai crau inci doui per,
soane. Gizduirea o aranjasem dinainte, la o notabilitate a satului,
aga ci nu aveam nici o grije. In ajun insi, aceasti notabilitatc

Bizduise un om care s'ar fi putut si fie hoq. Cazul era suspeci

qi se cerceta de jandarmi. Flpt este cl intrase frica de l-roEi in
biecul om

;i cind ne.a vizut venind, a refuzat si nc m:ri gizduiasci.

imploriri, zadarnic. Intre timp, noapce. Cc

Insiscenfe, legitirnagii,

s[

facem

Pe cind stam gi chibzuiam vedeam trcclnd pe lingi noi, o umbri.

O oprim si cerem glzduire. Ne rispunde o voce sonori, energici.
-- Pii numai de v'o place!
Mai era de ales? Trecem citeva case mai departe gi ne oprim
in faga uneia strilucind in lumina focului din cuhnie. Intrirn
iniuntru, ne aprinde lampa qi riminem cu gurile clscate. Doui
camere mari acoperite cu covoare, paturi bune cu saltele noi nc
ilobiau la odihni. Nu ne,ar mai fi trebuii nimic. Nu mai spun, ci
prciul cerut cra pe sfert cit s'ar fi cuvei,ij.
DomniEorilor, oare n'ali fi fliminzi? Pini vi desfacegi lucrurile
cu- vi pregitesc ceva de mincare.
Intreba qi rispundea singuri.
Nici n'am terminat bine, cl ne pomenin cu mitu5a Dina cici

cr

este:

Ei, gata sunteli Domnigorilor ?

- Qx13 I rispundem noi gi luindu.ne proviziile trecem in cuhnie,
- pe o masl acoperitl de un
unde
Eervet curat trona o mimiliguii,
jumiri, lapte, ba gi ni;te costigi fripti.
O chemim lingl noi, dar vine numai ca si stea de vorbi qi nc
povesteste intr'un fe1 care ne face si uicam de oboseali gi de somn.
Mituga Dina are toli copiii invigaqi. Unul esce inginer, o fard
profesodri, altul 1a liceu. Nu s'a prea in!eles cu birbatul, care
i,ar {i vrut mai de ajucor la casi. A ficut ea singuri cum a putut;
a inchiriat casa drumegilor cari veneau sb urce munlii, a negus,
torit, a ficut de toate, dar a riugit. La mituga Dina toate au

infigigare veseli; ea nu vede decdt partea comici a lucrurilor

deaceea noi ridern, ridrem de ne tivllim. Ne povestegte viaga
satului, conflictele ei cu oamenii din cauza deosebirilor de vederi
gi cite altele. Cind ne aducem aminte de somn este ora 2al2 noaptea.
A doua zi abea s'a luminat de aiui gi vocea mitugii Dina ne
trezeqte qi ne indeamni la treabi.
Ciliuza noastri Ghig5, un adevirat om al mungilor, a gi fost
chemat de mituga Dina Ei ne agteapti.

In ajunul inapoierii la Figirag, pe valea Brescioarei, ne,a prins

o furtuni grozavi. Drumul ducea pe marginea piriului. Ploaia
insl a umflat pAriul 9i a ridicat apele, acoperind drumul. Ne,am
scos ciorapii din bocanci gi am pornit aga la trap spre sat, drum

de 10 km. Morgi de oboseali, uzi complect deploaia carenuvroia

inceteze gi nemai simgind frigul care ne inconjura, ajungem
insfirgit in sat.
Cum ne vede, mitu;a Dina strigi infocati pe ,,Gligoriqi", cel
mai mic biiat al ei gi il trimite sl ia o sticlI de spirt. Pini cind
vine Gligorigi ne scoacem toate boarfele ude de pe noi gi imbri,
cim strae jirineqti. Vine spirtul, il fierbe, nu gtiu ce dresuri mai
adaugi in el 9i ni,l di si bem.

si

Ne.a culcat apoi ca pe niEte copii Ei ne,a sculat la masi,

A doua ai, sinitogi gi teferi, ne,am despirqit de mituqa Dina

cum ne.am despirfit de atdqia algii.
Alte peisaje, alte mitugi Dina. Tuturor dragostea

tin{a noastri.

9i

recunoE,

N. I.

ACEST ALBUM, PRIMUL OIN CICLUL ENCICLOPEDIEI

FOTOERAFICE, S'A TIPARIT IN INTREGIME DE

IMPRIMERIILE.,ADEVERUL" IN LUNILE MAIU-IUNIE

1938