'

)4

44.

/"

4(!7/./.

ST. ZELETIN

1I

1
-

.,

/4

4,

NEOLIBERALISMUL

I
r

.1'

re

:.

'

i ''

'.

W
Ull

Mmill

UY

raga

.
1

,RX,

4/

,.,
A

''

'''

.
.

'S.

BUCURESTI
www.dacoromanica.ro

NEOLIBERALISMUL

www.dacoromanica.ro

Lucrari de acela autor:

Filosofice
1. Persiinlicher Idealismus gegen absoluten Idealismus
in der en glischen Philosophic der Gegen vi art. Berlin, 1914.

2. Eranglielia Naturii, Iasi, 1915.

3. Sextus Empiricus : Scurtel expunere a filosofiei seeptice (trad. din greceste), Edit. Cultura Nationala. 1923.
Sociologie :
1. Burghezia Romiinit, origina i rolul ei istoric. Edit.
Cultura NationalA, 1925.

2. Nationalizarea Scoalei. In colectia Cartea rremii",

Edit. Fundatiei Culturale Principele Carol, 1926.

3. Istoria Sociala. Edit. ,,Pagini agrare i sociale, 1925..

Literare :
1. Inseam:id, Bucuresti, 1916.
2. Retragerea, Edit. TPagini agrare

sociale", 1926.

Didactice :
1. Economie Politica si Instructie civicii (manual aprobat de onor. Minister al Instructiei pentru ultimul an
de liceu: apare in curiind).
Studii :

1. Taritnisin si Marxism, Arhiva. V. 1-2.

2. Inceputurile
incercare de psihologie sociald a culturii elene din a doua jumdtate a veac.
V a C. Arhiva. V. 3-4.
3. Noui Principii de Reformii a Inratiimiintului ce
este 'coda unitard a muncii? Arhiva, IY, 6.
4. Mama Finanta in Economia si Politica actualii a
:

Roma.niei : un rdsboiu national, ce trebue descoperit si scris

de acum inainte. Independenta Economia, VIII, 2.

www.dacoromanica.ro

ST. ZELETIN

nEoLIBERALISMUL
Sludil asupra !Muriel si

political burghezlel romne

www.dacoromanica.ro

Editura PAGINI AGRARE

BucureA

I SOCIALE"

Strada N. Golescu No. 2

1927

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Cuviint Inainte
1

Pag.

Origina i formatia burgheziei romane

3
33

Desvoltarea Capitalului national

Agonia traditionalismului rural

57

II

Neoliberalismul
Renasterea National

101
112

Pseudo-burgliezie`
Finanta si Antisemitism
Plutocratia
Acumularea primitil
in Romania
Porta si Constitutie
Politica muncii

127
139
157
169
183
199
213

Nationalismul
Nationalizarea Sconlei
111

Cooperatie romanil

Socialism reactionar si socialism revolutionar

Un cuvant de lamurire

www.dacoromanica.ro

229
249
271

CUVANT INAINTE

E de necrezut cdtd cerneald se varsd la

noi, spre a dovedi publicului roman lesne

crezator, Ca guvernarea interventionistd ci centralizatoare a Romaniei este reactionard. Daca

ar fi s credem ceeace cetim zilnic in organele noastre de publicitate, nu ar exista

sub soare un sistem mai inapoiat de guver-

nare, decal acel cu care cerul a ndpeistuit sdrmana noastrd tard.

Impotriva acestei inclindri de a lupta
poi cu noi inOne, de a ye gdsi singuri

mai inapoiati, decal suntem in realitate, am

crezut ca trebue so beim o atitudine hotarit
ost dd. Sunt cdtiva ani, de cand prin articole,

studii san conferinte am incercat sci punem in

lunund aceastd idee de temelie : cd politica

actual a Romanici, de centralizare si inter-

Nentionism, este rezultatul necesar al structurii

de azi a societkii noastre. Pe aceasta idee s'a

inchegat treptat o doctrind politica, care se
atlei expusd in deosebitele ei laturi in lucrarea
de tap. Uncle capitole aruncd t.emeliile fain-

altele trag tycheerile, altele luptd cu prejudecdti oblstelsti sau cu doctrine dumane :

toate insa sunt strabdtute de aceeas idee, pe

care am enuntat-o mai sus.
www.dacoromanica.ro

VIII

Ant numit aceasta doctrind neoliberalism'

cdci politica interventionistd este tocmai ceeace

caracterizeazd in timpul de MN liberalismur

non

,,neoliberalismul"

burgheziei europene,

in opunere C7I vechiul liberalism clasic. Acest

din urine)* se mdrginia a sta privitor pasiv al

vietii sociale, noul liberalism insd intervine

energic, spre a impdcd contlicte, a armoniza
interese, a inldtura risipe, a alina suterinte
scurt, spre a organizit. Organizarea este tlamura, sub care militeazd liberalismul non al
zilelor noastre.
Une le din cercetdrile prezente au apdrut in
deosebite reviste, altele sunt inedite. De cdteori

ne reterim in ele la alte cercetdri, lard a le

numi, cetitorul va fti cd este vorba de scrierea
noastrd asupra Burgheziei Romdne", pe care
o intregqte lucrarea de tatd.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

www.dacoromanica.ro

Drigina 51 formatia burgheziei mane

1. Eve 1uVa burgbeziei romne este normala
A \ orbi astazi despre formatia burgheziei in Romania, insamna un act de curaj: specialistul. care
va atinge acPasta problema, va intalni Inca multa
vreme din partea publicului roman o hotarita ostilitate. Nu trebue sa ne facem iluzii: aici terenul
este cucerit, si convingerile deplin formate. Sunt
vreo sapte dPcenii, de cand se face la nui u suciulogie caracteristica a burgbeziei rornane : am putea
sa o numirn In modul cel mai potrivit Rociologie
beletristied". Autorii acestei sociologii sunt fara exceptie critici literari
si vom vedea in curand, cit
aceasta nu e simplit intamplare.
Ce sustine aceasta sociologic? 0 stim toti ea
afirma, ca burghezia romana isi datoreste existenta
unni proces de imitare superficiala a formelor exterioare ale civilizatiei apusene ; cit o mama de oameni,
contagiati de ideile hberale din Apu , au transplantat institntiile burabeze moderne in tara noastrii,

unde nu exista nici-o pregatne pentru ele. Astfel,

daca ar fi sa credem sociologia beletristica. burghezia romana este un produs artificial, ie0t dintr'o
evolutie anormala : ea se reduce la un complex de
www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

forme goale, frtra nici un continut in societatea

noastrri.

Succesul acestei sociologii a fost desriviin;it si

se va vedea c nici aceasta nu e o intinp1are. Azi
nu se g'a.seste roman cult, care sti nu rostiascil cu
adancrt convingere vorbele lui Eminescu, cil Ia noi
totnl e spoeala, tot e lustru fIir bazri".
*

Impotriva acestei pareri am sustinut, in studii

urmrite neintrerupt in acesti palm ani din urmil,

eh burghezia romiinti are o desvoltare normal4. Discutiile urmate de atunci nil m'an sdruncinat in
aceastri convingere Dar spre a preintampina neinte-

legerile, la care a dat natere aceastii ptirere in publicistica noastra, voiu Ihmuri dela incept ce trebue
s'a, se inteleaga prin evolu(ie normalei.
Este un adevAr stabilit in cercetarea speciala, c
nalterea societiitilor burgheze moderne e un efect
al desvilririi capitalismului. In adevar, capitalismul
european se infiripeaz de prin veacul XVI ; pe el se
altoesle o clasti burghezti, care printio serie de misciiri revolutionare sfarm6 vechile societrtti agrare
feodale, si intemeeaza pe ruinile tor societiitile burgheze moderne. Cea dinthi societate burghezil, care
a intrat in fiintii, este cea englezti la sfiirsitul yeacului al XVII (1688); urmeazti apoi cea francezg un
veac mai tarziu (1789), si dupti ea celelalte burghezii europene.
Aa dar, cnd vorbim de evolutia normale a Itomniei moderne, trebue sa se inteleaga crt i societatea noastrii modernti este un efect al desvoltarii
capitalismului, intocmai ca i societ4ile europene.

Plamadirea Romaniei moderne se contopecte

In unul i acela proces cu planzadirea capi
talismului roman.
www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

Cu aceasta insa, nu ant inaintat mult. Caci so-

ciologia beletristica are si aici raspunsul gata. Capitalismul roman

asa glasueste ea este o formatie artificiala; el este o simpla improvizatie a

politicei noastre de stat, si nu are radacini in mediul nostru social. Imp 3triva acestei pareri am restabilit iaras faptul istoric co capitalismul roman
.are o desuoltare analoaga etc aceea a capitalismului
apusan.

Deci desvoltarea burglieziei romane este normala

in senzul, cit are drept cauzit desvoltarea capitalisrnului, i anume a unui capitalism ce strabate aceleas trepte de evolutie, ca i cel apusan. Desvol-tarea capitalismului alcatueste osatura desvoltarii
burgheziei rornane ; pe aceasta osatura, singura analoaga cu aceea a burglieziilor apusene, se grefeaza
amanunte deosebite, specific romane. Nu mi-a trecut
niciodatit prin minte
si nu poate trece nici unni
om serios sit sustin cit evolutia burgheziei romne

este analoaga pant in amilnunte cu aceea a burgheziilor apusene. Acest lucru nu ar avea senz,
caci nu exista nici in Apus un tip unic de evolutie a burgheziei. Evolutia burgheziei engleze, ca

si aceea a burgheziei franceze, este normala : am-

bele se ridica pe o osaturti, capitalista analoaa Si

totus ce imensa deosebire intre una si alta. Anglia
moderna drt pilda tipica a evolutiei unei societati
descentralizata, pe child Franta modernt da iaras
pilda tipica, a unui stat centralizator. De aceea,
child e vorba de o evolutie normali a burgheziei
rornane, do o analogic intre burghezia noastrit
cea apuseana, nu trebue sa, se inteleaga o analogie
de amanunte, caci asemenea analogie nu exista nici
intre burgheziile apusene. Analogia exista numai
-cu privire la ceeace alcatueste substratul oricarei
Iurghezii, anume la desvoltarea capitalismului.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

Aceasta ne va da si indicatiile, dupri care vorn

urmari formarea burgheziei rornane. A vrnzari on-

gina desvoltarea burghezici noastre,insamna

a urmari origina ci desvoltarea copitalismului

ronzan: Ceeace inseamna : desvoltarea burgbeziei

romne trebue pusa in cadrul burgheziei mondiale.

Capitalismul nu ramane tarmnrit inteun anumit

loc ; el seamana unei flinty uriase care, din locul

unde e fixata, intinde imense tentacule peste toata

suprafata globulin. De unde au venit la noi aceste

tentacule capitaliste, care au aruncat in vechea

noastra societate agrara fermentul revolutiei burgheze? Din Apus.

Se stie ca in decursul secolului XlIl se desfa-

sura duelul intre cele doua tan capitaliste de fruute

din acel timp : Anglia si Franta. Acest duel aredrept t,inta cucerirea piet,ilor din lumea nourt si din
India : el se termina la 1814 cu victoria detinitiva
a capitalismului englez. De atunci si pana la 1914
se deschide o era de preponderenta mondmla nediscutata a burgheziei britanice. Expansiunea acesteia e ceeace a dat nastere si burgheziei romane
SA

vedem cum.

Pe la sfar0tul secolului al XVIII, si inceputul

celui urmator, Anglia impartaseste soarta oricarei
tari industriale in continua desvoltare: populatia
muncitoare se ingrrimadeFAe dela tara in centrele ndus

triale dela orase, si ca urmare, agriculturri engleza

nu mai poate satisface nevoile consurnului intern.
Anglia trebue sa importe grau din afara, i spre
acest scop isi arunca privinle spre tarmurile Marei
Negre, care au servit Inca, din anticbitate ca granaval lumei. Nu vom descrie aici toate sfortarile
eroicele sfortari

diplomatice ale Angliei, spre a-si

deschide drumul care vaile manoase ale Principa

telor romane. Destul sa spunem ca dela 1829, ca
www.dacoromanica.ro

Neoliberalkmul

Turcia este silitit sg aeorde Principatelor romne

libertatea comertului, mgrfurile engleze invadeazg.
treptat phmantul nostru, cerndu-ne in schimb produsele acestuia : cereale. Cu aceasta trile noastre
-sunt smulse in vultoarea vietii burgheze europene :
fermentul revolutiei era aruneat, trebuia numai
putin timp, pentru ca sg'si arate roadele.
Prin urmare imboldul desvoltilrii burgheziei noastre
a venit din afarri. Asa este pretutindeni : orice Org.
agrarii intr ii. in prefacere, si se indrumeazil spre
viatrt burghezrt moderng prin influenta unei iri Ca-

pitaliste inaintate. In aceastri privintg sunt si sociologii beletristi de acord. i ei admit cg. burghezia
romrtng s'a plAmildit sub influenta burgheziei apu-

sene, dar sustin

crt

aceastri influentrt s'a exercitat

prin importul ideilor burgheze, nu a mrfurilor

bu rgheze.

0 ceartg de doctrinari, se va zice. Cgci dacg toti

teoreticienii admit, c burgezia romang modernii s'a
plgmgdit sub influenta burgeziei apusene, ce rost
mai are discntia, dacg aceastri influentil creatoare
-s'a exercitat pe calea importului de idei, ori a importului de mrfuri ? Din nenorocire, nu este asa ;
departe de a fi o simplg ggliceavg scolasticrt, aceastg

.chestiune are imense urmri practice. ag privim

bine : dacrt admitem c burghezia romntt este ecoul

ideilor importate din Apus, atunci societatea noastrg
burghezg devine ceva artificial : creatia unor spirite
contagiate de idei exotice, fgrg nici o leggturg cu
mediul nostru. i atunci se intmplg ceeace vedem
astgzi : sufletele noastre se instreineaz de asemenea
societate, care nu pare a fi isvorgt din nevoile noastre
reale. Dacg insg admitem cum este si adevgrul
vif principiul creator este expansiunea iresistibilg, a
burgheziei apusene spre tgrile noastre, atunci societatea noastrrt moderng se prezint ca rezultat al

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

unei necesitati, am putea zice chiar fatalitati isthrice.

In acest caz, sufletul nostru este silit sit se plece
inaintea realitatii, si sa se impace cu ea : critica
devine de prisos.
SA ne inchinam i noi inaintea realitiitii, si ai
urmarim procesul ei de desvoltare din originileindicate.
II.

Procesul de nat;tere a burglieziei roman&

nationale

De la 1829, in urma libertatii comertului roman

si a expansiunii burgheziei engleze spre gurile Dunlrii

Principatele roil-lithe au de suferit o invazie din ce

in ce mai pronuntatil de marfuri i negustori streini.
Cei dinti reprezentanti ai burgheziei pe panifintul
nostru sunt streini : ei reprezintit expansiuna capitalismului apusan la noi. Asa este peste tot : in
orice tara burghezia e la inceput streina. Ini
burghezia engleza e o creatie a streinilor.
Odata cu acesti inaintasi ai burglieziei sosi la noi
si umbra lor fireasca : ideologia burglieza, liberal&
si democratit, din care caeva raze izolate razbittuse
pe aici Inca, dela revolutia franceza. De asta data.
insa ideile liberale cereau sit devina neintarziat reali-

tate. Caci comertul e un act liber, si nu qe poate

dezvolta decilt in societate libera. De aceea privilegiile

vechiului nostril regim trebuiau desfiintate, spre a

netezi calea pentru inaintarea triumfalii a comertului.

Democratia romana a fost, curn este peste tot, o

creatie a streinilor.
Acesti soli streini ai capitalismului au castigat
repede credinciosi si din propriile noastre straturi
sociale. Pe atunci boerimea rormlna, era sfasiata, in
doll& tabere: una, hoerii mari, care acaparase toate
drepturiile politice ; alta, boerii mici, care era redus&

www.dacoromanica.ro

.9

Neoliberalismul

AMEN

la rolul de fiu desmostenit. Prin insas situatia lor

mocialrt, boerii mici devenira, apostolii firesti ai intereselor il idoilor burgheze. Ei imbratisara interesele
capitalismului i cauza ideilor democrate, i incepura,
lupta pentru desfiintarea vechilor privilegii. Astfel

din sanul acestor mici boeri se alcatui nucleul unui

partid liberal, democratic si revolutionar. La randul
lor, boerii mari devenir un grup conservator, re-

actionar : pe cand grupul liberal aprira interesele

capitalismului, grupul conservator apara interesele

marei proprietati de parnnt, cel dintai nazuia la
rasturnarea revolutionarii a vechei ordine privilegiate,

cel din urma apara starea de fapt bazatit pe traditie.

Ciocnirea intre aceste douil forte sociale, puse in
lupta de capitalism, a fost hot-Arita in eel() din urma
tot prin inriturirea treptatit a capitalismului. Se stie,
in adevar, ca in momentul trecerii unei tari de la
economia agrara la economia baneasca, cea dintai
victima sunt marii stapanitori de piimant : ace.stia
sunt prada legitim a mannitorilor de bani. Sub
invasia marfurilor streine, marii proprietari nu pot
rezista ispitelor numeroase spro risipa : ei cheltuiesc
pe nesabuite, Ii ipoteca pamantul, ii in cele din
urmii. I! pierd cu tutu]. Astfel s'a intamplat si
marilor nostri boeri : in curs d3 vreo trei decenii,
de la 1830 Rana pe la 1860, sub asalturile capitalismului ei dispar ea clasit
Si iata-ne astfel pe la 1866 filed clasit carinuitoare:
capitalismul distrusese pe marii boeri, dar nu pla,madise o burgliezie, care sa le ia locul in conducerea statului. Caci nasterea clasei burgheze e un
proces treptat i anevoios, care se inchee abea cand
se desvolta o puternica industrie nationala. Aici
se ridica intrebarea: ce forma.' de carmuire trebuia sa-si aIcatuiascii tara noastra, in lipsa de o
clasa carmuitoare?

www.dacoromanica.ro

St. Zeleti n

10

4111M1

Istoria arata, a in aemenea imprejurrtri, cttnd capi-

talismul distruge vechea nohilime agrark dar nu

creeaz Inci o burgliezie orrtseneascrt. and societatea
nu are nici o clash stapftnitoare, fiindcui vecliea clasit

e in ruine, iar cea nowt c alma in germene

in

asemenea conditii, ce caracterizeaza inceputurileoriarei burghezii, se alcrttueste o forth ceutralli, careguverneazrt in mod absolutist. De fapt, asemenea
societate haotick Rag. clase mature, a fost
cum a
observat Tocqueville pentru Franta
vremea de

aur a absolutismului.
$ in Romitnia s'a alatuit, in aceste imprejurari, o fortrt centralli ctci altti forma. de arrnuirenu era cu putintA. Dar Ia noi aceastrt fortrt nil
mai putea fi reprezintatil de un individ, sub forma
absolutisrnului monarhic, din pricin c revolutionarii ronittni drtruisera Romilniei o constitutie demo-

cratia. Deaceea la noi forta centralit a trebuit eh

se formeze in afar de cadrul legal al constitutiei
ea nu s'a mai intrupat intr'un individ, ci intr'un
grnp de indivizi, anume in grupul liberal revolutionar, care aprtra interesele capitalismului. Forta
centrata astfel alcittuit a prima mai tfirziu numele-

putin simpatic de oligarhie : aceasta guverneazrt

in acelas spirit, si cu aceleas mijloace, ca si absolutismul zis laminae dela inceputurile burgheziei
europene.

Cum se vede, oligarhia care ne stilpdneAste din

a doua jumdtate a veacului din urrnd g'a luat

fiintd din aceastd nevoie istoricd, de a gdsi o
torma de airmuire intr'o societate, care nu are
clasd, cdrmuitoare. Ea implineste acelas rol, a si
absolutismul din perioada tie nastere a burgheziei
apusene.

In ce comt acest rol istoric?L'am putea limpezi

astfel : forta centrahi

fie monarhie sau oligarhie

www.dacoromanica.ro

Neoliheralismul

11

!moose.,

este chemata a livea tutela burgkeziei, atata vrerne

cat aceasta este inca minora. In aceasta calitate,

puterea centrala ia toate masurile de natura a servi

interesele burglieziei in proces de nastere. Mai intai,
ea distruge regionalismul medieval si pe ruinile sale
aduce treptat la indeplinire unificarea juridico-politick caci dezvoltarea comertului este stanjanita de
barierile vechiului regim. Para lel cu aceasta, o intreagit serie.de masuri urmareste scopul: de a desvolta caile de comunicatie, institutele de credit si

in cele din urma a ocroti industria nationala de

concurenta streinii. Asemenea politica de tutela a
burglieziei, pe care o face absolutismul luminat"
in Apus, o face si oligarliia romana din a doua
jumatate a sec. XIX: ea poarta nurnele de mercantilism.
Mai mult, oligarhia noastra face aceast politica
cu acelas aparat, ca si absolutismul apusan : cu o
indoita armata de functionari i militari. Ca orice
forta, centrala, oligarhia are nevoie de nn aparat de
executie, si acesta consta din biurocratie si militarism. Nasterea pletorei de functionari si militari
-este peste tot urmarea fireasca a disolvarii vechiului

regim sub invazia capitalismului. Din moment ce

capitalismul distruge toate deosebirile regionale ale
vechiului regim,

plamadeste pe ruinile sale statele

moderne unitare, se simte nevoe de un instrument

-de unificare si coeziune, iar acest instrument il
alcatuiesc pretutindeni fanctionarii si militarii : ei
stau la ordinele fortei bentrale, i executa, rnasurile
acesteia dela centru spre periferie.
Se intelege ca si in Romania, pararel cu procesul
de disolvare a vechiului regim si de plmdire a
unei forte centrale unificatoare, trebuia sii, se nascI
urmarea fireasca : biurocratia si militarismul. Am-

'bele ii iau fiing,t, cum e de asteptat, de la 1830

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

12

inainte, adicrt dela invazia capitalismulni strein in

Principate. Pe masura ce edificiul vechiului regirn
agrar parite din toate incheeturile si se prabusester
biurocratia romana i militarisinul roman se desvoita, alcatuind piedestalul de mai tarziu a puterii
politice a oligarhiei. Acest regim, pe care-I are homania de la inceputurile desvoltarii sale burgheze,
constand din trinitatea : dictatura centrala biurocratie
militarism, nu are nimic anormal. El se
naste peste tot in faza de transitie dela vechiul
regim agrar la noul regim burghez, fiindca problemele, pe care le ridica aceste timpuri, nu pot fi
rezolvate decat cu un asemenea mijloc de guvernare.
In anul 1866, noul nostrn regim oligarhic, biurocratic
si militarist poate fi considerat ca intrat definitiv

in viata.

Dela 1866 pana in prezent, dezvoltarea burgheziei

romne se confunda cu prefacerile acestei forte cen-

trate, pe care capitalismul a ridicat-o in fruntea

tarii noastre. Pana pe la 1880, oligarhia se margineste a face tutela burgheziei, frith' a fi ea inshsi
burgliezie : ea se pune fr rezerva in serviciul intereselor capitaliste, fiindca acestea sunt si interesele

ci proprii. In adevrir, pentru a intretinea intinsul

aparat binrocratic si militarist, era nevoe de bani,
iar acesti bani se percepean in primul loc din negotul de cereale. Pentru aceasta ins era nevoe de
a sprijini burghezia, care tocmai intretinea acest
negot.

Dela 1880 puterea noastra central paraseste atitudinea ei pasiva, si intervine ea insasi in intreprinderi capitaliste. Primul pas in aceasta directie
este intemeerea Bancii Nationale, desigur cel mai
de seama eveniment in dezvoltarea burgheziei romane
moderne. Sub imboldill acestei institutii incepe sit

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

13

se dezvolte o intreaga serie de intreprinderi nationale, pe care trebutia sa se altoiasca treptat o burghezie romnd nationala. i astfel apar in desvoltarea

Romaniei moderne dual serii de evolutie burgheza:

una este reprezentata de burghezia streina, -care vine

la noi odata eu invazia capitalismului strein si e

alcatuita mai mult din evrei; alta este seria desvoltarii burgheziei romfine nationale. Astazi Inca
burghezia romAna este impartita in aceste hat
lagare dusmane,

viata noastra publica rasun ti. de

strigatele lor de lupta.

De altfel asa sa intAmplat poste tot : in orice
tarit burghezia este la inceput sfreini, i dupa un
timp, cAnd indigenii isi fac educatia economich sub
conducerea streinilor. incepe at doilea proces istoric :

lupta de aleatuire a unui capitalism natioanal, care

are menirea de a absorbi pe cel strein. Cu aceasta
burghezia streina dispare in massa burgheziei natiomde. Tot astfel se intAmpla si la noi. Sub presiunea intreprinderilor nationale an inceput sa-si
nationalizeze capitalul si cele streine. Acest proces
de nationalizare a burgheziei streine este Inca in
curs, si frigadueste a divulge curAnd la sfarsit. Peste

catxa timp nu vom mai avea in Romania deck o

singura huxghezie : nationala. romana ; cele dourt

tabere dusmane tind sit se contopiasca tin una singura.

In perioada dela 1880-1905 burgheziOnationala romAna se margineste a manui un capital de

hancii, de altfel destul de redus, si a alimenta nn

slab inceput de industrie, infiripat in urma legii de
ocrotire a industriei nationale dela 1886. Dar iata
cit o institutie bancara streina, intemeeata la 1897
de dourt grupuri bancare din Berlin, vine sa arunce
si la noi silmanta desvoltArii imperialiste a finantii
germane. E fosta Banca Generale. Duprt un timp
www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

14

de activitate pur bancat a, el se aN Anta pe la 1905

in intreprinderi industriale, si pilda ei devine gi
pentru bancile romilne extrem de contagioash : era
in nevoile vremii. Astfel toate brincile noastre, mari
ai

mici, incep s fondue, sau sa ia parte la intro-

prindiri industrial( , mai inthi sovhitor, duph rhsboiu

insh cu o adevrirath febrilitate. Tendinta de plasamente industriale a blincilor romhne e tocmai ceea
ce di nota specifier', economiei noastre actuate. Urmitrile acestei noui evolutii sunt imense. Mai inthi,
din moment ee oligarhia noastrh isbuteste sr], subjuge industria, ea se ridich la o adevArath dictaturh econoinich; apoi, indnstria ce se desvolth sub
egida finantii, nu mai samhna cu ceea ce era industria apusanit la inceputurile ei ; aici deosebitele
intreprinderi industriale nu mai sunt izolate, nici
nu lupth una cu alta ca concurente, pe viath si
moarte : ele stint puse dela inceput in armonie,
in conexiune organich, alchtuind un tot unitar,

duph un plan conceput la centru si executat spre

periferie. Finanta romilnri desvoltd industria, si in
acelas timp o organizath. Ceeace a visat Marx ch
va realiza proletariatul
organizarea productiei
la noi se indeplineste azi sub ochii nostri prin actiunea oligarhiei financiare.
Am dat o schith sumarh a procesului de desvoltare a clasei noastre burgheze nationale, dela forma
embrionarh a grupului liberal revolutionar, phnh, la
actuala faza, de hothrith suprematie a oligarhiei
financiare. Din aceasth schith rezulta cht e de superficiala phrerea comunh, cum ch oligarhia romnit
nu are radhcini istorice, si nu indeplineste nici un
rol istoric. Desvoltarea oligarhiei se confundh in
unul si acelas proces cu desvoltarea nomaniei modorm ; ea e ca 0 planta, a chrei ritdiicini sunt solid

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

15

infipte in solul nostril,

a carei nesfarsite ramifi-

catii cuprind si invioreaza intreaga noastra viata

sociala. Misiunea istoricrt, pe care ea o implineste-

in timput de fata, si de care depinde insasi soarta

noastra intre tarile civilizate, se rezuma dupa, cele
spuse mai sus in aceste trei puncte : a) nationalizarea capitalului, adica crearea unui capitalisni
roman national, care sa ne emancipeze de tutela
clesvoltarea producliei natiofinantii streine ;
nate, spre a satisface nevoile interne, si a ne eman-

cipa de piata straina, si c) orgavizarea productiei clupei gin plan unitar, spre a scuti risipa de
materie i energie, pe care o pricinueste o industrie

in forma haotica. Cele dintai doua puncte

alert-

tuesc independent:a economice, conditia neaparata

a independentii politice ; cel din urina arunca temeliile viitorului, intrucat e neindoelnic ca societatea.
viitoare va fi o societate organizata.
Precum se vede, rezolvarea acestei misiuni istorice impune si un regim politic corespunzator, anurne

un regim de dictaturd centrald. De aceea azi, ei

pentru multa vreme, va trebui sri ne resemnrini de

a vedea democratia rilmanand in Romania litera
moartrt. 0 economie orientatit dela centru spre periferie, cum e economia noastra actuala, nu se
poate impaca cu un regim politic orientat invers,
dela periferie spre centru, dela vointa nationala

spre aparatul de guvernare, cum cere democratia

moderna. Astfel la noi regimul democratic vine in
conflict direct cu realitatea sociala, cu nevoile vitale ale momentului de fatil, de aceea rilmne numai pe hartie. i child spun aceasta, nu spun

ceeace doresc eu sit fie, ci ceeace este de lapt.

Despre aceasta ne vom cony inge indata, intorcand
foaea, si privind a doua latura a desvoltarii burgheziei romane. PIMA acuma, ca sIt intrebuintam"o

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

16

figurh, ne-am invhrtit numai in bel-tage-ul edificiului nostru burghez ; acuma trebue s ne coborhm
in inctperile de jos. Out, la subsol, si sil vedem
care e soarta claselor agrare, pe care le-a strivit
capitalismul, aruncnclu-le la fundul societhtii, si
ce fel cearca aceste clase sit lnpte impotriva navtlitorulni.

III. Procesul tie prefacere a vechilor clase

agrare ; a) tarauimea
Capitalismul se ridica peste tot pe ruina claselor
agrare, taritinimea si boerimea. Cauza e limpede :

baza econornica-socialt a vechiului regirn agrar este

pilmantul, pe ciind baza noului regim capitalist
este banul. Astfel, in trecerea dela vechiul la noul

regim, pilmantul se transformt in ban sunttor, se

preface in capital, si cu aceasta vechile clase agrare

se priibusesc in neantul nefiintii. Felul acestei pustiiri variazt dela tart la tart. In Anglia capitalismul a (Estrus ttranimea, dar a crutat nobilimea;
in Franta s'a inthinplat invers : aici a fost desfiin-

tatt nobilimea, insh truhnimea a rtmas in viath,

desi cu rolul redus al orichrei clase thrrtnesti in
cadrul unei sociothti eapitaliste. 0 evolutie analoagh ca cea francezt s'a intamplat la noi : capita-

lismul a desfiintat vechea boerime, dar a lasat taranirnea in viatt, de si a inshrigerat-6 adnc.
Soarta ttrtnimii, intr'o societate burghezt medernt, trebue inteleast din prefacerile, la care o
supune regimul capitalist. Mai inthi, capitalismul se

bazeazh pe schimbul de mtrfuri, de aceea tinde a

preface totul in marfh, i inainte de toate pAmhntul.
Din nevoea de a preface pamhntul in marla, ca sit

circule fiber dln mhnt in mhnh, rezultt 3 rrtsturnare totalt a vechilor raporturi agrare.
www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

17

In vechiul regim nu avea nici taranu1, nici boerul

proprietate libera de pamant. Boerul era obligat s.
dea thranului arzat pe mosia sa atilta painant, cat
cereau trebuintile gospodariei taranesti : deci el nu
putea dispune in mod liber de mosia sa, cum negustorul dispune de orice marfa. Cu atilt mai putin
avea acest drept de proprietate taranul acesta nu
avea asupra piinntuIui prima spre cultura decat
un drept de folosinta.
Asemenea raporturi de proprietate vin in directi
contrazicere ea nevoile unei societati burgheze. Aici
fiecare individ trehue sa fie deplin stapan pe petecul sail do pamant. ca sa-1 poata preface dupa
voe in marfa vagabonda, intrucat elementul de viath,
al burgheziei este schimbul de marturi. De aceea
burghezia lupta pretutindeni, duph puteri, s scoatil

pe Oran din vechea sa asezare sociala, fzi sa-1 prefacil in proprietar liber, pe un colt de pamnt liber.
Aceasta prefacere are si pentru hoer un rezultat
analog : ea '1 scuteste de oriee obligatii filth de taranul a-,,ezat pe mosia sa. si-1 lasa proprietar liber,
pe un pamant liber de orice sarcina. In acest chip
burghezia impone pamantului modul de proprietate,
care e cerut de interesele ei de manuitoare de marfa.
Acest mare act i.toric a fost infaptuit la noi prin
legea dela 1864 : ea inseamna desfiintarea juridich
a vechiului nostril regim. De atunci inainte taranii
se prefac din iebagi asezati pe mosii streine iii
proprietari liheri pe pamantul lor propriu.
Emanciparea taranimii se petrece peste tot intr'o
atmosfera de entuziasm nedescris. Trecerea dela
iobagie la libertate pare o trecere dela intunerec Ia
lumina, dela letargie la viata adevarata. Dar in
curand se descopere, ca acest act e departe de a
duce taranimea la paradisul fagaduit ; sfarsitul e cu
totul potrivnic asteptarilor : e mizeria, foametea, si
2

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

18

ca incununare vine i o iobagie deghizata, mai apa-

satoare dead iebagia fatiO de mai inainte. Toate

acestea fac ea starea taranimii emancipate dela inceputurile burgheziei sit fie inferioara situatiei, pe
care o avea taranul in vechiul regim.
sr, privim lucrurile de aproape. In vechiul reginr
thranul avea dreptul sit primiaFca dela beer atata
pamant, cat cereal" nevoile sale. Dar din moment
ce el devine proprietar liber pe un colt de primnt
al sau, acest drept ineeteaza : el trebue sa se inargineasca la ceeace are. Dealt, petecul situ de piimant
se faramiteaza mereu prin impartirile succesive la
urma0, cv,la ca in a doua sau a treia generatie taranimea emancipata ajunge muritoare de foame. In
ceeace privete taranimea romana, cu toate improprietaririle succesive dela 1864 pana la 1907, sta-

tistica facuta in acest an de jale arata rezultatul

i jumatate de thrani remani capi de familie. abea vre-o della sute de mii
adica 1570, pot trai din pamantul ler ; restul trebuiesa se hraneasea sub nevoile lor, ciici proprietatea ce
au este neindestulatoare.
Dar ca 0 cum aceasta nu ar fi de ajuns, paralel
cu asemenea tragedie rurala alta calainitate vine
sa se abata peste capul taranimii De i prin emancipare thranul trece din yechiul in noul regim,
el nuli paraseAe cleodatil vechile sale apuchturi
rurale, caci acestea nu se desradileineaza atat deinpr. Anume, taranul muncete pe apucate, intermiurmator : dintr'un milion

tent, numai atat eat cer nevoile sale restranse. Aceasa

deprindere este insa desavarsit potrivnicii spiritului societhtii burgheze, care nu trileste decht

din manuirea marfurilor. Aici taranul trebuie sit

munceasca continuu, i sit produca cat mai malt
peste nevoil

sale, pentru ca ceea ce-i prisosekite

ii

fie transf r iat in marfa. Si fiindea la inceput th-

www.dacoromanica.ro

Neohbortly-A tiil
11111Mil!

19

ranul nu este in stare sit depuna aceasta munca

continua de voe, burghezia il face s'o depuna de
nevoie : ea il for feaza la munca, Cu aceasta, iobilgia

ia din nou fiinta sub o forma deghizatrt. De ast

data noua iobilgie are rolul de a face educatia jadanimii spre munca continua, asa cum cer nevoile

burglieziei ; ea nu inceteazil decat atunci, and acest

scop a fost atinsin Apus a durat veacuri dearandul.
La noi noua iobagie a luat fiinta prin seria legilor
zise a tocinelilor agricole, ce incepe de la 1866; de
acum taranul abea liberat, taranul firtmand i gol,
poate sa fie fortat de proprietar la munca cmpului
cu jandarmul i dorobantul.
Aceastrt conceptie despre miseria faranimii romane si asa zisa ei neolobagie, stabilita acum vreo
trei ani, a fost combatuta cu hotarire, as putea zice
cu pasiune. Dar tocmai acest sentimentalism, ne la

locul sau intr'o cliestie de stiintil, imi da convingerea

c a am nimerit calea dreapta. In adevar, atat rniseria
ruralk cat si neoiobilgia, stint fenomene naturale,
ce apar in mod necesar la inceputurile capitalismului.
Nimeni nu e vinovat de ele : nici as,a zisele pitcate
ale legii de improprietarire dela 1864, nici pretinsa
nepricepere a oamenilor nostri de stat ; oricum s'ar
fi ficut improprietaririle, tragedia rurala ar fi aparut
mai curand sau mai thrziu, caci ea urmareste inceputurile capitalismului ca umbra. E de ajuns sit ne
aruncam privirile la inceputul capitalismului euroi ce vedem aici? E plina Europa apupean
seana de trtrani flarnanzi, goi, vagabonzi, manati din
urma la muncrt cu mijloace mult mai drastice, decat

acelea pe care le-a intrebuintat burghezia noastra.

In aceastit privinta am adus alta datit dovezi dostule,

de aceea e de prisos sa mai staruesc.

E acum intreharea: cum se poarta taranul in

aceasta tragica situatie ? Ce fel lupta el impotriva

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

20

autorilor acestui dezastru? Taranul se rnisch ca

orice forta, naturalii, oarba : el ia bata si coasa, si
nici el nu stie bine impotriva cui, ci
se riiscoald
cu ce anume scop. Dar el se rascoalii, lupta, liana

ce furia lui este inabusita in sange. La noi, ras-

coalele taranesti se urmeaza pana la 1907 cu o

periodicitate desnadajduitoare, facand intotdeauna

obiectul groazei oamenilor nostri de stat. S'a pretins

rilscoalele tarrtnesti sunt fenomene spei aici ca
cific romanesti, si-si au pricina in vitregia, cu care
carmui orii nostri ar fi tratat tarrinimea. Asernenea
parere este tot atat de putin Intemeiat, ca i aceea
asupra mizeriei rurale, sau asupra neoiobagiei. CAci
ajunge i aici s ne aruncam privirile asupra inceputnrilor capitalismului apusean, spre a gasi tarile europene inaintate pline de rascoale rurale. Jacquerie-ile
din Franta, rasiniul firrinesc din Germania, rAscoala

taranilor englezi din sec. XIV, sunt cnnoscute si

celui ce numai a frunzarit istoria Inceputurilor vremurilor moclerne. Ilascoalele rurale sunt fenomene na-

turale la inceputurile burglieziei, si apar oriunde

patrunde capitalism].
Prieina .acestei ridicari in niassa a taranimii nu
e numai mizeria, ci si starea de prefacere continua
a acestor vremuri, care pune pe ian intr'o dispozitie sufleteasca de extrema inasprire. C'aci taranul
este personificarea insasi a principiului inertiei : el
vrea sa fie asa cum au fost parintii sai. Pentru el
traditia e sfanta : cel ce o schimba devine un
pagan. Dar la inceputurile burgheziei, cand intreaga viata a taranului este scoasa din vechea ei
asezare. cand toate datinile sale sunt nesocotite si
calcate in picioare, cand
peste toate reprezentantii burgheziei sunt exclusiv streini, atunci furia
thranului impotriva pangAritorilor este neinfranatA.
Si el

ii face vant Nand bata .si plecand la lupta.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

21

Ne rezumam. Thate neajunsurile, de care a suferit

taranimea noastra, in a dora jumatate a veacului

trecut

mizeria, neoiobagia. si efectul acestora:

sunt fenomene naturale la inceputurile
burgheziei. Ele dispar iarAs,; in mod natural, pe masura ce burghezia se dezvolta, i intra in stadiul
industrializarii. Atunci calvarul taranului inceteaza.
rascoalele

Industria inraureste in bine starea taranimil pe cai

multiple. Ea pompeaza prisosul populatiei de la sate
in fabrici, qi cu aceasta dli color ce Aram la carninurile lor putinta unni trai omenesc: ea usureaza
sareinile fiscale ale trtrAniniii, aruncand o parte din
ele pe umerii burglieziei; in tine, ea revolutioneaza
feint do munca al pamantului, introduciind ci aici
productia en muneitori salariati, ceeace face din
Oran un luerator in sells burghez : un um liber.
Numai cu desvoltarea industriei intra taranul en
adevarat in noul regini, i acest proces se OM la
noi abea in curs. De aceea soarta tarAnimii romane,
ridicarea ei materiala si sociala, atarna Ile rezolvarea .
acelor probleme, pe care le urmarest3 burgezia in
timpul de fatii.

IV. Proeesul de prefaeere a veehilor elase agrare :

b) boerimea.

Soarta boerimii romane in era de plarnadire a

burgheziei a fost, daci e cu putinta, inch mai tragicit
decal aceea a taranimii: in scurt timp burghezia a
desfiintat-o ca clasit. Atat de repede a fost agonia
vechei noastre boerimi, in cht ea n'a avut nici timpul,

nici putinta de a opune navalitorului vreo impotrivire de fapt : ea n'a putut lupta, nici en btta, ca
tgranul, nici cu tunul, cum an frieut alfe aristocratii
rnrale in aceleas; imprejurriri. Veeliea noastrA clasil
stApilnitoare s'a stins pe neprinse de veste, intr'un

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

22

mod foarte putin glorios : zugrumatrt in ghiarele

camatarilor.

Insearnna aceasta, ca boerintea romana o'a dat

ol.ttescul sfar,it, farri, a opune nici un fel de impotrivire dumanului ? Nu ; o clash sociala, ca i un
individ, nu moare fara a incerca srt se apere impotriva cauzei, care-i pricinues,te moartea. Dar boerimea noastra a intrebuintat arrne mai nobile, mai
eterice, de cat cele obinuite : in calitatea ei de
clasi staprtnitoare, ea era depozitara culturii, a inteligentii, de aceea a indreptat impotria burglieziei
armele subtile ale tiinii. Cu alte cuvinte, lupta ei a
fost o 1upt culturalri.

0 ciudata lupt, yeti zice : caci ce rost are sa

ataci en armele teoriei un dunian, care la nevoe
te poate strivi cu tunul ?
Si cu toate astea, nu este astfel. In realitare rat
a fost in istoria militara Un rasboiu, care sa se
inchee cu a,F;a, complecta capitulare a dtr;manului,
eu asa totala ocupare a ciimpului de lupta, ca acest
rasboiti teoretic al reactiunii romane impotriva burglieziei noa4re nationale. Reactiunea boerimii con-

servatoare a isbutit st mobilizeze in jurul ei tot

ceeace a fost inteligenta de elita in misearea noastra

i po1itici. S'a stabilit astfel un fel de
traditie, ca oamenii de actiune, inzestrati cu simtul

enituralrt

srt treaca in lagarul burgheziei, iar oamenii

de gandire, en culturri teoretica sau daruri literate,

s treaca, in lagarul reactiunii. i astfel, pe cand
burghezia mobiliza de partea ei fapta, reactiunea
mobliliza de partea ei teoria. In asemenea conditiuni,

rasboitil teoretic al reactiunii s'a incheiat eu o victorie pe intreaga linie.

De unde s'au importat ace;di ganditori arsenalul
lor de arme teoretice, pe care le-au indreptat impotriva burgheziei ? Din Germaia. i e aproape

www.dacoromanica.ro

Neoliberalisnml

23

picant de a ob,:erva, c pe chnd burghezia importa din Germania tunuri Krupp, spre a tinea
in fthu niassele reactionare, reactiunea importa tot
nu tunuri Krupp, cIci pentru aceasta
din Germania
nu avea putinta : ea importa adevriruii stiintifice",
pe care insh le intrebuinta tot ca o specie de tunuri
Krupp : le npustia impotriva burgheziei, spre a o
strivi sub greutatea i autoritatea ,stiintei".
Intre aceste arrne teoretice este ins5 una formidabilii : un fel de ., dicke Bertha", pe care reactiunea

o pune in biitae, de chte ori desliintue un nou atac

impotriva mutt detestatei burghezii. Aceasta se

numeste principiul continuitufii,

i 0 de obhrsie
romantich germanh. Totdeauna, in greul luptei, reac-

tiunea opereaz5 cu aceasth armh, care in ocliii ei

pare a trece drept irezistibilii. Atunci ea strigh reprezentantilor burgheziei earn astfel : Sunteti niste
streini de tirea neamului nostril ; ni sf5rhinat Ieg-

tura intro trecnt si prezent, ati rupt contrnuitatea

dezvolthrii noastre !" Apoi adaogh. : .,Noi, reactionarii,

vom restabili legAtura intre prezent si trecut, voxn

clAdi prezentul din traditiile trecutuhii, din datinele
steivechi !" Si in urmh vine incheerea: .,Ceeace afi

f5cut voi, burghezii, e un progres fals, un lostru

farrt bazh, o simpl5 spoeal5 ; abea noi, reactionarii,
voin indeplini un progres real, printr'o prefacere trep-

tath a institutiilor trecute, prin derivarea lor din

rAditcini proprii nationale ; no prin salturi brusce,
prin ruperi revolutionare cu trecutul".
Lupta teoretich impotriva burglieziei romne este
deschish. de societatea Junimea din Iasi. Acest cerc
literar, a c5rui spirit stralate intreaga noastr viath,
cu1tural5 din a doua jumlitate a veacului din urmh,
aduce in Romania principiul filosofiei romantice
germane, cum cA prezentul se dezvolt in mod orgamie

din rhdficinile nationale ale treculului. Aceast fapta

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

24

nu ar Ii ceva nou ; dupa ara,Virile d-lui Iorga, liogalniceann adusese inch inainte acest principiu at
evolutiei organice, treptate, si I adusese desigur din
aceeas sursa romantica germana. Dar Junimea
si aici sta inovatia ei, care a facut partie in cultura
romana
pentru intftia ()ari a intrebnintat acest
principiu ca arma de Inpta impotriva burgheziei
romane. Ea a ridicat acuzatia. cii burgliezia romana
a calcat principiul continuitatii, rupand legranra cu
trecutul nostril national, si anume aducandu-ne din
Apus institutide moderne burgheze, care MI aN eau

nici 0 legaturi cu trecutul si cu nevoile noastre.

Aceeas luptrt e continuata apoi de eurentul nationalist, en mutt mai multa cunostintrt a trecutului
nostra national, de cat aveau membrii unimii.
Paralel cu ace6te dona curente se dezvolta, din
aceeas necesitate si en acelas scop. alto &Ina : socialismul si poporanismul. Acelas spirit rural, reactionar. si de aici ostil ino atidor burgheze, atrithate
si aceste (lona curente. Dar ele imbracrt piritiil lor
reactionar in alta haina, de altfel o haina tot de
imprumut. Socialismul lupta impotriva hurgheziei
noastre en frazeologia lui Marx
de spiritul ltd
Marx au fest socialitii romani totdeauna streini ;
iar poporanismul intrebninteaza in acelas scop frazeologia narodnicilor rusi. Atatea arme teoretice
deosebite. spre a servi aceeas cauzri; reactinnea rurata, si a dobori acelas dusman : burghezia.
Aceste patru curente reactionare sunt tot ceeace
avorn noi drept cultura din a doua jumatate a veac.

XIX pana in prezent. Ete an aceste trasaturi co:

mune : (1) se chidesc pe acelas miez sufletesc: dusmania impotriva burgheziei noastre ; /9 justifica
aceasta dusininie pe acelas temein : cii burghezia a
frupt continuitatea isforieri. sadind pe primantul nostru
niste institutii streine, farri legal-14ra cu trecutul roman;

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

2b

c) astfel ajung la aceeas incheere, e edificiul nostru

social burghez este artificial, o forma goala, sortit
la o prabusire sigura. Concluzia vine dela sine ; ea
suni: ss luptam impotriva burgheziei noastre, care
in loc de civilizatie apuseana ne-a ados aici un
simplu lustru extern.

Asa dar cultura romana actuala este pe dean-

tregul creat,ia reactiunii. Ea poarta in mod foarte

fericit numele de cultura critica" ; caci in ea sufietul so desprinde de mediul social, se instreineaza

de darr,ul, si apoi se nripustete impotriva acestui

rnediu cu atacuri : ii critica'. Cu alto cuvinte, cul-

tura critiea'

reprezinta sfas,4ierea 'intro societatea

romn i sufletul roman in actuala faza de evolutie.

In realitate aceasta culturii, prin insIi esent,a ei,
este o simpla propaganda politica, intreprinsa cu
teorii sociologice, si indreptata impotriva burgheziei. Asa so face c ea se prezinta sub forma unei
sociologii, anume a unei sociologii a burglieziei ro
rnArle. Dar aceasta sociologie nu ale nimic comun
eu sociologia, pe care 0 fac oamenii do tiinta. Ea
nu este un complex de cercetari obiective, desinteresate, ci o sociologie tezistd, isvorata dintr'o
anumitii nevoe, si facutil intr'un anumit scop: acela
de a lupta impotriva burgheziei. Daca e adevarat
ceeace spune Juvenal, ca indignarea face versul,
privind reactiunea romana trelme s. zicern, Ca ura
face sociologia. Caci sociologia tezista a culturii
noastre reactionare este pe deaintregul copil al urei,
rod al rasvratirii. E o profanare numai gandul, de
a impodobi asemenea sociologic in numele stiintei.
In adevar, care e teoria u1tirn, la care ea se reduce? Aceasta teorie alma astfel : In Apus, burghezia s'a desvoltat de jos in sus, dela fond spre
forma' ; la noi dimpotriva, bnrghezia s'a desvoltat,

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

26

de sus in jos, dela forme spre fond'. Aceasta teorie

apare mai intai la Carp si Maiorescu, apoi intr'o
forma mai precisii. la Xenopol, i in urina intr'o
forma pretentioasa la Dobrogeanu-Glierea. A zice
despre asemenea teorie cit e un neadevar, este putin
lucru. Caci oricine cunoaste de aproape istoria desvoltarii societrttilor burgheze moderne, stie cit asemenea evolutie deandoasele, cum se pretinde crt a
avut Romania modernii, este peste putinta. Dar
aceasta teorie nici nu trebue privita sub raportul
logic al adevarului sau al erorei: ea e o simpla
constructie tendentioask isvoratrt anume din nevoea
reactiunei de a discredita burgliezia. Caci a zice ca
burghezia romana se desvolta de sus in jos, aceasta
insamna
cum reactiunea a F,4i tras concluzia cit
societatea nostril burgheza este artificialk fara un
continut propriu, deci frail putere de viatri. Spiritul
tendentios e evident. A face stiinta in acest fel,

insamng a lua stiinta din locul ei august, de cer-

ceture obiectiva, si a o pune in varful sabiei de atac.

Acum se intelege de ce criticii nostri literari, cei
din veehea ca si cei din noua generat,ie, an facut
si lac sociologia burgheziei. Acesti critici, indeletnicindu-se cu analiza culturii romane, s'au pomenit
deadreptul in cadrul sociologiei. Si de aceea au
facut si ei sociologie, se intelege aceeas sociologie

tezista reactionara, pe care o gasim in curentele

noastre culturale. Am numit aceasta sociologie
singura pe care am avut-o pana daunazi
bele-

tristice.

Cultura critica a sarbatorit, cum am spus, o isbanda, desavarlitii. Astazi intreaga noastra miscare
a spiritului, ca si educatia oficialk este coplesita de

spirit critic, reactionar, ostil burgheziei. Pricina nu

e temeinicia acestei culturi, caci s'a vazut cat e de
0ibreda; trebue sit coboram c..iva mai adanc, ca sa

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

11111=111:

MM.

=0
97

gasini pricina reala a acestui succes. Adevarul e ca

sufletul nostrusufletul roman national arc 'Inca

o structura arbaich, rurala, ostil vioii burgheze.
Si astfel cultura noastra reactionara, ea insas produsul unor suflete rurale, cazu pe un teren inrudit, nespus de prielnic: ea se adresa unui sufiet
national, care n'a desbracat Inca mentalitatea rurala.
De aici aceasta isbanda fruit peteche a culturii romane critice. Rezultatul este, ca au Ia noi tot ceea
ce e suflet cult. este dnsmanul burgheziei.

V. lneheere si privire spre ilitor

Am desfastuat, intr'o schita sumara, tabloul intreg al desvoltarii burgheziei romane moderne, urmarind ambele sale lature : pe deoparte, procesul
treptat de nastere a clasei burgheze romane ; pe do
alta, proeesul de prefacere si de reactiune a vechilor clase agrare impotriva burgheziei. Situatia actuala, rezultata din aceasta dubla evolutie, este urmatoarea : astazi burghezia este dephn staplina pe
economia si politica romana, iar teactiunca deplin
stapana pe sufletul si pe cultura romgna ; una dicteaza in sfera realitatilor, cealalt in sfera ideilor.
Si astfel intro societatea romnii si sufletul roman
este azi o prapastie cea dintai a devenit burgheza
mod-rna. cel din urma a ramas rural medieval. A

scrie azi despre burghezia roma* insamna a desfaura aceasta priveliste absurda, a luptei noastre
impotriva noastra.

In adevar, o situatie ce nu e lipsit de tragic!

Cel ce e contagiat de spirit critic, poate gasi aici
prilejul sit eNclame: .,mergem cu pali siguri la piapastie! E poste putinta sa mai facem un pas inainto, cand toate instinctele noastre rurale se raswww.dacoromanica.ro

St. Zeletin

98

vrtesc impotriva aspiratiilur noastre burglieze ! Vom

-cadea in dezagregare sociala !"

Dar sa lasam sentimentalism.' la o parte, si st

privim realitatea in fata. Sfilsierea launtrich a societatii noastre burgheze nu e un fapt unic si
anormal, cum se gritibesc sa afirme beletristii
despre tot ceea ce se intampla in desvoltarea
burgheziei romne. Asernenea situatie se gaseste

peste tot la inceputul burgheziei europene. Totdeauna, cand capitalismul invadeazi o

tart

acirara,

atunci clasele rarale strivite sub calctile sale gigautice cearcil sit, se apere cu mijloace violente.
Iar dupti ce aceste mijloace stint nimicite, dupti, ce
clasele rurale sunt redue la neputinta, nu le rnai
ramiine decht, un mijloc de lupta : ura. Hie urasc
pe uzurpatorul victorios, si nascocesc tot soiul de
legende pe sama sa, spre a-I discredita in fata lumii,
si a-i nimici astfel terenul de sub picioare. De aceea
ura claselor agrare impotriva burgheziei strabate
toata perioada de plamadire a capitalismului european. Pe aceasta ura se altoeste in sec. XVIII o
intreaga literaturt suciologica, ca armt de lupta
impotriva capitalismului ; ea se compune din asa
zise romane de stat, i pluteste in acelas spirit, ca
si sociologia urei, pe care ne-a faurit-o reactiunea
romana. Mai malt 'Inca : aceste timpuri au avut si
taranistii lor, adica un grup de teoreticieni, care
luptau impotriva politicei mercantiliste burgheze,
sustinnd ca adevaratul isvor de bogititie este pamanful, si preconizand o politic& de stat in interesul claselor rurale. Acesti teoreticieni purtau numele de fiziocrati: fiziocratii sunt taranistii veac.
XVIII. Taranismul este un fenomen, ce caracterizeaza pretutindeni faza primitiva a capitalismului.
Tot astfel s'a intamplat si la noi in faza actuala
de plarnadire a burgheziei noastre. St ne gandim
www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

2S1

bine. Noi romhnii suntem un popor, cu un trecut

milenar de phstori si inuncitori de camp. Aceastri
indelungh via pastorala ruralh ne-a dat si deprinderi corespunziitoare, un anumit fel de a gandi si
a lucra. i acum, child intr'o carierh cu adevarat
vertiginoash capitalismul ne-a distrus viata noastrh
rurald, contemplativa t iate deprinderile noastre pastorale agrare se rhsvriltesc impotriva distrughtorului.
Chci se stie de mutt in sociologic : sufletul se

schimbh cu mult mai greu, &cat organizarea social. De aceea trebue vreme indelungath, pentru
ca sufletul sh, se poath adapta la o nouti forma" de
via, si sh realizeze echilibrul psihologie intre viata
intorn si viata externh. Pani. atunci, societatea
trelme sh, se sbuciume in acest conflict, intro institutiile ei inaintate, i sutletul retrograd.
***
Suntem la caphtul expunerii noastre : ce concluzie

-finalh putem trage din ea'? S'a zis cu tot dreptul,

ct o teorie tiintitich nu are valoare, decht atht cat
poate fi push in practic i prefcuth in parghie de
actiune, in unealth de imbunAtritire a soartei noastre
pe phmant. Sh, privim deci tragedia sfsierii interne,
in care se frAmntil, Romania de azi, i sa ne in-

trebilm ce atitudine trebue sh luhm fath de ea.

Aceast tragedie va disprtrea pe incetul si la noi,
cum a disphrut peste tot. Chci pe mhsurh ce capitalismul inainteazh, el desradacineazri deprind(Tile
agrare ale sufletului, si-i imprimh o structurii mo-

dernh. Astfel insus poporul englez, care se crede a

personifica asthzi spiritul modern capitalist, a avut
prin veacul al XV un suflet contemplativ, indolent,
cu totul potrivnic nevoilor vietii hurgheze. Dar dupii,
veacuri de evolutie sub presiunea capitalismului,

www.dacoromanica.ro

St. Zoletin

30

aeest suflet s'a remodelat, i a luat actuala structura capitalista. Astfel se va intampla si la noi.
Se 'idler', insa intrebarea : vom sta noi en manilecrucis, un deceniu, douti, ori poate mult mai multe,
prima ce acest sfarsit va veni dela sine, prin desfurarea fireasca a lucrurilor? Na avem oare un

inijloe de a interveni in sensul evolutiei naturale,

spre a grabi adaptarea sutletului roman la noua sa
organizare sociala moderna, si a stabili astfel acea
armonie, filth care nu se poate viata sociala normala, i Para care ne sbatem mereu in primejdia
dezagregarii?

Un asemenea mijloc exista, caci societatea no

ofera un punct, unde putem influenta sufletele in
sensul vointei noastre. Acest punct este scoala.
In desvoltarea burgbeziei romane scoala este un
jalnic episod, i o spun aceasta nu numai ea um de
teorie, ci si de practica. Scoala romana este covarsita, Ca intreaga noastril culturil, de spirit critic,
ostil societatii in care trairn. Ceeace ea faureste si
trimite in lume, sunt spirite desterate, instreinate
de nevoile societatii noastre moderne ; mai mult
Inca: ostile acestor nevoi. Aici ar trebui ca forta
de stat s intervina eu energie: ea ar trebui sh revolutioneze spiritul de astazi a scoalei, sa introduca
un sistern do invatamant, care nu va mai crea sutiete arbaice, ca pima acurn, ci va plamadi o mentalitate noun, moderna, asa emu o reclama societatea do azi. Anul trecut, in fata sectiunii sociologice a Institutului nostru, am avut prilejul do a
schita un plan de invatamant, care ne-ar duce la
accst scop: ne-ar da spirite moderne, contopite in
acelas gand i acelea apiratii cu burghezia noastrii.

national. Am nurnit acest plan de invatamant

nationalizarea fcoalei", flindca el face in domeninl didactic prima incercare analoaga cu aceea din

www.dacoromanica.ro

Neoliberilisrmtl

31

dorneniul economic : de a alunga spiritul strein si

rnateria streinrt din scoala noastr, i a-1 inlocui cu

un spirit roman national, asa cum cer nevoile

noastre de astrizi. In seria continua de nationalizrtri,
care alcrttuesc procesul de formatie a burgheziei

romane nationale, nationalizarea scoalei" este de

natura a forma ultima etapg: ea este puntea, pe
care putem trece dela teorie la faptri, spre a realiza cu o orh mai de vreme armonia intro sufletul
roman si societatea roman'a.

Conferint tinuth la In
stitutul Social Roman" in
Aula Fundatiei Carol. la 1
Martie 1925.

www.dacoromanica.ro

Desuoltarea Capitalului national

Capitalism si Traditionalism
L Introducere

Dintre toate problenwle, pe care le ridica desvoltarea loil1tniei moderne, nici una nu a fost privita cu atilta patima, ea aceea a capitalului national.
Nicairi nu au risipit romanii atata spirit, spre a ge
critica si desfignra pe ei ingag,i, ea in privinta Capitalului national.
Pntem declara filr hid o exagerare: sub raport
teoretic, istoria pliimtdirii capitalulni national este
istoria noastr impotriva noastril.
Lamurii ea acestei triste anomalii sta in aceea,

ca tot ceea ce kdrin noi pana in tirnpul de fata

asupra capitalulni national, intreaga ideologie push

in circulatie in aceasta privinta, deriva dela adversarii eapitalului nostrn : dela junimisti, poporanisti,
socialisti
deci tot oameni, ce no aveau deloc
inclinarea, IiU zic de a pone capitalul national intr'o lumina trandafirie, dar nici cel putin de a'l
pone in lumina sa reala. S'a acumulat astfel in
acest domeniu prejudecati peste prejudecati, erori
peste erori, in cat viitoarea cercetare stiintifica ya
avea aid 0 munca foarte ingrata. N'as da cbiar in-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

34

darat de la o expresie brutala : in tinutul cercetarii

capitalului national, stiinta va avea sh curate grajdurile lui Augias.
Trebue sa, declar dela inceput, impotriva prejudecatilor obstesti, c desvoltarea capitalului national
in Romhnia nu e o chestinne de cifre, ci ceva mai
mult : o chestiune de logicd a istoriei. Zadarnic

ne-am adresa statisticei, cerhndu-i lumina, in acest

domeniu. Pentru aceasta trebile sa apucilm alta

cale : S ne evocam n mivte procesulistoric al

desvolteirii capitalismului roman, si in cadrul
acestuia, s fixam locul ci sencul capilalului
national.
Cel ce apuca aceasta cale are o indoith multu-

mire sufleteasca : el surprinde la lucru acea logicd,

care strabate fiece etapd a desvoltarii noastre

moderne ; si apoi, capata, deslusire la intrebarea,

care ne framnta pe toti :

Incotro merge Romania moderna!

II. Prima etaini a capitalismulni roman:

invazia strainilor I distrugerea
traditionalismului.

Este indeobste cunoscut, c orice capitalism se

desvolta pe ruinile unei societti agrare.
Este iaras indeobste cunoscut, ca," o societate
agrara este aceea, in care axa vietii sociale este
pamamtul, spre deosebire de societatea capitalista,
in care axa vietii sociale este banul. De aici insa
putem trece la alth caracterizare.
In adevar, ()mill care trileste in s'anul naturii,
marginindu-se a-si duce viata din rodul pnnlntului,
nu simte nevoea unei schimbriri. Cum an muncit

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

35

mosii si stramosii 841 pamantul, asa ii inunceste

si el. Mai mult inch: agrarianul isi face o mandrie
de a trai in spiritul datinelor strkbune, a le pazi
cu sfintenie de orice atingere. Pentru agrarian datina,
traditia ia o aureola de sfintenie : a sdruncina o

traditie, e pentru el o adevarata nelegiuire. E de

ajuns a ne gandi, ce se intampla azi la noi cu
schimbarea unei traditii de o insemnatate secondara : a calendarului.

De aceea societatea agrara este o Inme osificata

in traditii de veacuri, poate chiar de rnilenii, cum
a lost China. Agrarianism 0 traditionalism inseamna
acelm lucru.
Spre deosebire de aceasta, omul care traieste din
manuirea banului simte nevo.a unei necontenite
schimbari. El se gandeste zi cii zi, cum sa deshvarseasca metodele de intrebuintare a banului. spre

a-I face sa aduca cat mai bogate beneficii. De aceea societatea capitalista este patrunsii de un sp.rit
calculator, rationalist., ce vesnic tinde sii schimbe,
sa. innoveze, sa revolutioneze.
Asa dar, trecerea dela agrarianism la capitalism

este un salt din imperia traditionali,mnliii in imperiul vesnicii nestatornicii.

Dar eine savareste aceasta rupere Cu traditiile

agrare seculare ? Unde trebue cantata piirghia acestei schimbari?
Nu inauntru, ci in afara. Traditiile clasicismului

francez, spre a lua o pilda mai ciinoscuta., nu au

fest distruse de francezi, ci de gerrnani. Cu drept
cuvant observ Brandes in aceasta privintra, ca Voltaire, care pentru putine Incruri intre cer i phruant avea respect, s'a plecat totus in fata regulei
celor trei unitati

In adevar, bristinakml este nedestoinic s-rt Oraseasch traditia, in care an trait strainosii sai : el

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

36

nu iese singur, ci este scos, i scos in mod violent din traditiile p'amantului. Autorii ruperii
cu traditia sunt totdeauna streini. Oriunde Si orichild apare eapitalismul pe ruinile unei lumi agrare,
se poate striga far gres : cautati" streinul !
In Rnmnia invazia streinilor, care au naruit
vechea lume agrara, incepe dela 1830. Cercetarea
speciala a izbutit s stabileasc pe deplin, dece invazia a inceput la aceasta dath, si nu mai inainte.
Deaceea trecem peste aceasth chestiune.
Toti acesti streini, ce veneau la noi de peste
hotare cn bani i marfuri, au avut, de altfel ca

peste tot in asemenea imprejurari, un rol curat

destructiv. Aceasta epoch' de *distructie dureaza vre-o

jumatate de veac, dela 1830 'Ana pela 1880. Caracteristic pentru starea actuala a cercetarii societatii noastre moderne, este 'amanuntal, c toath aceasta perioada economica pluteste in cel mai adanc

intuneric. Stim sigur. ca in acest timp negusiorii

si camatarii streini au lucrat viguros la distrugerea
vechilor mosii, a vechilor familii boeresti,
cu aceasta a intregului complex de datini altoite pe
o

aceasth baza agrara. Dar nu stim nimic precis asupra

operatiilor, prin . care acesti herolzi straini ai capitalismului au aus la capi-it 'opera lor de distructie.

Cunostintele noastre in aceasta chestiune nu tree

peste indicatiile sumare, .prea sumare, pe care ni
le d o disertatie de doctorat asupra Bancii Nationale, scrisa in limba germana de d-1 A. Cercel. Ce-i
drept, In timpul din urma au aphrut dou'a intinse
opere de istorie economica roma* una tratnd

istoria B.ncii Marmoroseh Blank, alta istoria Minch

Nationale. Dar cu toata competenth autorilor, asupra
acestei palpitante chestiuni ei nu aduc nici o luming, noua.

Dintre toti acesti streini, distrug6thri de datini,

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

37

massa cea mai numeroasd o alca'tuesc evreii. Rolul

-distruggtor al evreilor, la inceputul capitalismului
european, este pe deplin stabilit. La noi insg, child
am stabilit acelas lucru, s'au ivit interprethri false,
care au ajuns chiar sg pung la indoeala nepartinirea
autorului. De aceea mg vad silit sg adaog urmgtoarea lannurire : evreii nu au ruinat vechiul nostru

regim in calitate de evrei

aceasta nu ar avea

.sens. Ei l'au ruinat in calitato de streini si algturea

de ceilalti streini. Dar fiindca, dintre toti streinii,
evreii sunt totdeauna cei mai numerosi, opera lor
de distrugere este mai isbitoare. In orice perioadg
turbure, de ngruire a vechilor institutii de basting,
evrei joaca un rol de primul rang. Israel este azi
rege la Moscova, si in genere oriunde se deslantue
un atac impotriva traditiilor, fie pe teren economic
sari cultural, nu va fi nimenea surprins, de a ggsi
pe Israel luptand in primele rhnduri, dacii nu av'and
singur i niti ativa.

III. A doua etapii, a capitalismului : reactinnea

biistinaF,dlor impotriva streinilor i crearea
capitalului national.
In aceasta prima etapg de distrugere, ce fac bastinasii? Ei stau la inceput privitori pasivi la aceast
cascada a traditiilor si par convinsi, ca odatg cu
vechile traditii moare si neamul insus. Plangerea
impotriva strginilor este cunoscuta indeajuns si la
noi. Ea s'a gasit expresia tipica in creatiile poeiului
Eminescu, cea mai mareata figura a reactiunii romane.. Dar dupg un timp de reculegere, instinctul
de conservare nationala se desteapta i deslantue
lupta impotriva streinilor.
La , aceasta rasptintie, hastinasii se deSpart in
-doug. .tabere. Una e alcgtuita dln vechii agrarieni,

www.dacoromanica.ro

St. Zeletim

38

cari nu pot uita vremea lor de stralucire. De aceea

ei nazuesc s reinvie ceea ce au distrus strainii :
vechea societate, cu vechile traditii. Ei vor deci sa.
intoarca roata vremii inapoi i si invie 'north. Acesti
agrarieni alcatuesc tabara conservatoare reactionark
care lupta in numele traditionalismnlui. Adriogam
ea' in practica traditionalismul lor sufera o jalnich
catastrofa, pe and in, teorie
in cultura
el
sarbatoreste un stralucit triumf.
A doua tabara nu vrea s desfiinteze opera inceputa de streini, ci sa o continue pe baze nationale,
constructive. Taina fortei streinilor este capitalul..
Dar in mama streinilor capitalul, el insus strein,
este o parghie de distrugere si de subjugare national, De aceea aceasta, tabara vrea sa opuna capitalulni strein distrughtor un capital roman national, si s prefaca prin aceasta capitalul dintr'o par-ghie de apasare i aservire nationala, intr'o parghie
a independentii nationale. Aceasta este origina

capitalului national, acesta e senzul san is-

toric. Cea dintai manifestare in aceastii directie

este intemeerea Bancii Nationale, care trebue privita ca intaia expresie a instinctului de conservare
nationala.

Aceasta diferentiere a bastinasilnr, intr'o tabaral

agrariana, conservatoare, care lupta impotriva capi-

talismnlui si intr'o tabara liberala, care lupta pentru capitalism, dar pentru un capitalism pe temelii
nationale, e de natura a da loc la uncle interprethri
i s'a crezut
gresite. S'ar putea crede
cum ca
liberalii au avut o pricepere snperioara a pulsulni
vremii, si de aceea au apucat calea cea dreapta
conservatorilor insa le-a lipsit aceasta pricepere, de
aceea au vaslit meren impotriva vremii, liana ee ait
dispkrit.. Chiar i cercetarile mele au fust intelese
in acest fel.
;-

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

39

In realitate, se E,itie ca inteligenta i cultura s'au

concentrat aproape exclusiv in gruparea conservatoare, pe cand cea liberal:a nu s'a bucurat de simpatia intelectualilor, nici n'a jucat vreodath un rol
in cultura nationala.
Actevarul e ci soarta celor doua tabere nu trebue
inteleasii, din gradul lor de inteligenta, ci dintr'o
forta mult mai elementara : din puterea biologica
de adaptare. Child organismele dau de imprejurari
noi arata Darwin cele care se pot adapta supravetuesc, cele care nu se pot adapta dispar. Tot
astfel s'a inthmplat i cu cele douh tabere sociale
in desvoltarea noastra. Streinii au adus la noi economia baneasca, si prin aceasta au creat imprejurari
noi de viata. Conservatorii, prinsi in interesele lor
sociale si in traditiile agrare, no s'au putut adapta
la noile imprejurari si au plata aceasta neadaptare
cu viata; liberalii s'au adaptat insii, si au ramas azi
singura forta sociala.

Pilosoful englez D. Hume declara ca viata s'ar

d struge,

dacii, s'ar calduzi de ratiune ; siguranta

vietii se bazeazii pe ceva mai adanc si mai temeinic: pe instinct. In aceeas lumina trebue judecate si
cele douh grupari social-politice romhne. Conservatorii au fost capete abstracte, ce au trait mai mutt
prin ratiune; de aceea ei au gresit calea vietii si
au perit. In schimb, liberalii nu si-au prea supus
creerul la tortura de a gandi ; ei au trait numai

prin instinctul realitiltii si de aceea au mers cu

siguranta unui automat,

Banca Nationalh. Intttiul asezamant economic
national, a fost tot odatil imboldul intregii serii de
evolutie a capitalului nostru national. La inceput
miscarea a fost inceata si anevoioash, dar in cele
din urma a 6.0121 o rara vigoare. In adevar, in
primele dotia decenii dupa intemeerea Bancii Nati-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

40

onale, se nasc abea 14 banci cu capital national :

in al treilea deceniu, numrul noilor banci se ridich
la 57, pentru ca apoi, numai in trei ani intre
1910 si 1913numarul acestora sa, salte deodata la
152. Caracteristic pentru aceasta miscare bancara
nationala, e c forta capitalului nu crestea in aceeas proportie cu numarul bncilor. Astfel pe cand
nurnrul bancilor, in cei trei ani de care am vorbit, a crescut dela 57 Ia 152, capitalul s'a ridicat
de la 152 milioane, in cifra rotunda', abea la 179
milioane. Aceasta arata, un lucru, desigur imbucurator: anume, ca ceea ce se latea in populatia noa,tra, bastinasa, era mai inult spirital de intreprivdere capitalistd, de si acestui spirit nu-i statea
la indamana o forta capitalista corespunzatoare.
In desvoltarea capitalului nostru national. anul
1900 este o insemnata data. _De atunci incPpe sa
se pronunte dominatia bancilor noastre atilt la
sate, cat si la orase : la sate prin intemeerea intinsei rPtele de banci populare, la orase prin tendinta
de absorbire a intreprinderilor industriale, fie pe
calea participarilor cu capital, fie prin interneerea
de industrii proprii. Prin aceasta capitalul nostru de
banca se preface in asa numitul capital filmieciar
adica in capital bancar, care alinienteaza deopo-1
triv atat comertul, cat i industria. Aceasta prefacere urmeaza in mod febril in primii ani dupa rasboiu, cand bancile noastre, dinteun capital de vreo

sapte miliarde, acumulat in mod misterios intr'o

perioada de complectil stagnare economica. introbuinteaza peste douti miliarde in plasamente indnstriale. De altfel, aceasta politica de plasamente industriale a bancilor noastre continua energic si
astazi. chnd ea (l, curn am relevat i cu alte prilejuri, nota dominanta economiei noastre actuale.

www.dacoromanica.ro

Neoliberali-unul

41

Trecerea directa dela capitalul de comert si Carnata. asa cum l'au adus pe teritoriul nostru stremini, la capitalul national financiar, asa cum l'au
desvoltat in stil mare bancile romne, a pricinuit
in randul cercetAtorilor nostri multa nedumerire.
S'a vazat,, fireste, si aici o anomalie. Caci dela
Un timp, in campul cercetarii noastre economice
sociale, se inmultesc vanatorii de anomalii, ca nu

stiu ce plante dupil ploae.

Din nenorocire pentru amatorii de anomalii specific romanesti. trecerea directa dela capitalul cornercial Ia capitalul financiar nu a fost stabilita de
un roman. cu privire la desvoltarea Romaniei
tara
care pare leaganul urgisit al tuturor anomaliilor
ci de un scriitor socialist german : H. Hilferding.
Acest autor a aratat intr'o opera renumita, Das
Finanzkapital", crt acest fenomen se gasesto deopotriva in desvoltarea economica a Germaniei, ca si
a Statelor Unite.
Dupa Hilferding, saltul dela capitalul de comert
Ia capitalul fmanciar are urmatoarea pricirat: in
tarile en desvoltare capitalista intarziata, industria
snfere de mare lipsa de capital. Caci aceste taxi
nu au mijloacele de jefuire a altor continente, de
care s'au folosit tarile inaintase. Franta si Anglia ;
capitalul nu e impras,that in ele in massa popula-tiei. In asemenea imprejurari, itrile intarziate introprind o mobilizare a tuturor economiilor 'rationale,
organul, care implineste aceasta functie de a
strange economiile natiunii, si a le pune la dispozitia industriei, este banca. Astfel aici drumul istoric, care duce dela comert la industrie, trece prin
lada de fier a bancilor ; aceasta si explica suprematia economica si politica a bancherilor in aceste
-tan.

Aceeas lamurire am dat-o si eu nasterii capitawww.dacoromanica.ro

St. Zeletin

42

lului financiar roman,

i anume cu expresa refe-

rintri la cercetarile lui Hi Herding asupra desvoltarii

economice in Germania si State le Unite. Si totus
se pretinde, c bancile noastre nationale, si oligarhia
noastra financiara, sunt o anomalie, daea nu cea
mai strigatoare. Sa-mi fie ingriduit a rhspunde printea
reflexie generala.
Eu nu inteleg, nu zic stiinta, dar inainte de toate
nu inteleg sufletul acestor vanatori de anomalii.
intelege ca cineva sa ignoreze fapte istorice, pentru
a servi o cauza nationath. Chci din motive nationale, s'a recurs uneori chiar la falsifisarea istoriei.
Dar s ignorezi fapte istorice elementare, stabilite
atat de stiinta streina, cat si de cea romana. pentru

a ajunge la ce rezultat? Nu la o exaltare a sen-

timentului national, ci la o slabire a sa, la ponegrirea si injosirea thrii proprii

in adev5r, aceasta
e o procedare greu de inteles. Din ce in ce mai
mult m conving, el spre a face istorie nationala
nu e nevoie numai de un cap, ci si de o inimh.

Cu atat mai trist. cand istoricul nn are nici una,

nici alta.

IV. Starea actuala: duelul economic

Fatri de aceasta mobilizare a fortelor economic&

nationale, asa cum am cunoscut-o in desvoltarea

capitalului bancar national, ce se petrece dincolo
de baricada ? Ce fac acei agenti ai capitalismului

strein, care au transplantat economia baneas-ca pe

pamantul romanesc ?

La randul lor, acestia Ii strng randurile, se

i primesc lupta. Astfel se face, el ban-

grupeaz

cile din Romania Bunt in timpul de fatri impartite

in dotta mari constelatii, de origing si caracter
deosebit. Una din r onstelatii cuprinde bancile, ce
www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

43

s'au desvoltat din afara inauntru, cu capital de provenienta streina, ; alta cuprinde bancile ce s'au desvoltat dinauntru in afara, prin mobihzarea economiilor nationale. Intaia constelatie are in centru

Banca Marmoruscli Blank, cea din urma se gru-

peaza in jurul Bancii Romanesti. Fiecare constela-tie are sfera ei de activitate proprie, atat industriala

cat si comerciala, aa c ele tind sh absoarba in-

treaga noastra viata economica. Duelul dintre aceste

doua constelatii, foarte sgomotos in anii de dupa

razboiu, a luat in timpul din urma o forma, mai

blanda.

Ar fi de prisos sil insiram aici numarul bancilor

din fiecate constelatie, cu capitalul i intreprinderile respective, spre a arata raportul de forte dintre
aceste dona tabere capitaliste. Datele statistice,
adunate de d. V. Slavescu, in laborivasa sa scriere
asupra organizarei romane de credit, arata Cain prezent fortele sunt, deoparte si de alta, aproape egale.

Dar un in asemenea cifre moarte vom cauta noi

lumina asupra viitorului. Pentru aceasta, trebue s
ne adresara tot istoriei, anume sa privim procesul
istoric, in care acest duel e un simplu moment, si
s. vedem incotro merge acest proces.
E drept, strainii sunt inca in capitalismul roman
o forta, care e departe de a putea fi privita de sus.
Ei au la noi pozitiuni cucerite, au legaturi internationale, dar inainte de toate, an spiritul rapitnlist. Caci ei sunt depozitarii unei traditii seculare,
dacii, nu chiar milenare, in manuirea afacerilor b-

Beti.

Totus, ca tot ceea ce exista pe lume, au si streinii

o anumita misiune, pe care o indepli nese in desvoltarea

capitalismului. Ei dau prima lovitura, pornesc primul asalt asupra societatilor agrare, pe a caror
mink introduc economia baneasca. Dupg ce- s'au

www.dacoromanica.ro

44

St. Zeletin

Indeplinit aceasta misiune destructiva, rolul streinilor inceteaza ; atunci indigenii isi aduna fortele,
cuceresc pozitiile economice ale streinilor, F,zi conti-

nua desvoltarea capitalismului pe temelii nationale.

Astfel, daca e s stabilim deosebirea reala intre
cele dou tabere capitaliste. aceasta nu se va gasi
in domeniul cifrelor, ci in domeniul istoriei. i
deosebirea istorica este urmatoarea : in desvoltarea
capitalismului, streinii au de partea tor tre-

cutul, iar ronainii au de partea lor viitorul.

Astazi romanii au si castigat cea mai mare

victorie : ei au isbutit sa imprime nota lor

nota
nationala
intregii desvoltari a capitalismului
nostril. Caci i intreprinderilP de obarsie exotica,

care s'an nascut pe teritoriul nostru ca posturi

inaintate ale capitalului strain, s'au insusit tendinta nationala i plutesc in atrnosfera creata de
romani. In adevar. tendinta de nationalizare este
ceea ce caracterizeaza azi intreaga desvoliare a Capitalismului nostru.
Din acest punct do vedere, nirnic nu e poate
mai plin de invatminte, ca istoria celui mai trainic
dintre asezamintele de obarsie straina : Banca Marmoroscb Blank. Ea a fost infiintatii la 1847, adica
intr'o vreme, cand nu exista Ia noi. nu numai capital
romanesc, dar nici moneda romaneasch. Capitalul
hancii, de treizeci mii lei, era dupa tnate semnele
d. provenienta ungara, caci istoria jubilara nu ne
spune nimic in aceasta privinta. La 1865 banca
se preface in societate in comandita capitalul de
6 milioane e strain, in majoritate ungar, insa se
face Inthia spartura: intra i doi romni, vadit
pentru fatada, cu neinsemnate participari de ate
50 mii lei. In 1905, Banca Marmorosch Blank ia
actuala forma moderna, de societate anonima. De
sigur crt cu acest prilej capitalul national intra intr'o

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

4n

mai insemnath proportie, dar din nenorocire istoria

brincii nu ne spune nimic nici in aceasth privinth.
Iar astazi ? Duph informatii obtinute pe cale particularh
chci si aici isturia bncii phstreazh aceias
thcere
participhrile de capital strain sunt reduse
la proportia neinsemnath de 110/0 din capitalul total.

Fat5, de aceasta tendinth atat de pronnntath de

nationalizare, nu mai incape indoialh, ch aceast
banch va deveni in viitorul apropiat o institutie
pur nationalk. Chci capitalul strain e redus de pe
acum la un rol secundar, se intelege in ipoteza. ch.
informatiile noastre corespund realithtii.
Si aceeas tendinth de nationalizare caracterizeazh
u celelalte institute de obhrsie a-,emanritoare.
Astfel bhncile nationale an in timpul de fath,
initiativa desvolthrii : ele sunt modelul, celelalte le
urmeazit pilda. Aceasth isbanda devine inch mai
stralucith, dad', no gandim bine, eine si in ce imprejurrtri a chstigat-o. In adevr, numai en chteva
decenii in urm noi romhnii cram o natinne, care
de milenii ducea viata ticnith de pilstorit i mind,
a chmpului. Sufletul roman avea toate insnsirile, ce
decurg dintr'o asemenea viath pasivh, de culegere a
darurilor phmntului : nephsarea, risipa, lipsa de
sistem, de munch metodich i incordath. ";i dinteo
asemenea natiune de pastori i thrani, s'a ridicat

numai in patru decenii o generatie de oameni de

afaceri, cari desigur nu se pot compara en acei din
City of London, dar care totn ii indeplinese in
mod onorabil rolul lor de inaintasi ai intere,elor
nationale.

_Desigur ch, toate neamurile europene au trebuit

s shvarsasch aceasta trecere, dela viata pastoralrt
agricol la viata capitalist5,. Dar natirmile europene
au &haat-sit aceasta transitie in vre-o sapte veacuri,
pe child romanii au indeplinit-o in patru d ecenii.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

4ti

Trebue sh fie cineva destul de ros la scoala istoriei, spre a-si putea da bine searna, ce inseamna
asemenea brusch adaptare la un mod diametral
opus de viath. In adevilr, puterea, noastra de adaptare la nevoile regimului capitalist este unich in
desvoltarea statelor moderne : ea are toate propertide U iii miracol psihologic.
Dach victoria finald a fortelor capitaliste nationale strt in afar de orice indoealh, nu urmeazh totusi
de aici, ch reprezentantii capitalului national pot
sh astepte cu bratele incrucisate, ca fatalitatea

istorich s aduch singur acest sfarsit. Pentru moment, o lupth aprigh si tenace asteaptil pe acesii
pionieri. Alriturea de greutatile din Romania veche,
plamhdirea Romaniei Mari a creat o situatie economich, care duce la desndejde pe multi patrioti
sinceri, in a chror suflet n'a picurat balsamul istoriei. Orasele din provinciile alipite sunt strhine : o
burghezie iomanh nationalh este aici cu deshvarsire
inexistent. Apoi, institutele bancare din aceste
provincii graviteazd inch chtre vechile metropole.
Unitatea economich a Romaniei 1Vlari e numai pe

hartie, in realitate ea e o problem de viitor. Am

declarat alth data, si repet : sub raport economic,

noi romdnii ne attain in stare de legitimd

apdrare. Aici politica de stat are misiunea, de a

sta cu toath forta indaratul intereselor nationale,

si a nu depune armele, panh ce nu va atinge telul
urmArit : ca romanii sa inceteze de a fi strhini
acash la dansii. PlAmdirea, in orasele romane, a
unei burghezii nationale, este in prezent pentru
statul roman o problemti de viath.

In aceast ciocnire intre cele dou trusturi capitaliste, in acest haus de invinuiri reciproce burghezia strAin invinuind pe cea bAstinash de tiranie

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

47

si despotism, iar cea bstinas invinuind pe cea

strain& de trAdare a intereselor natmnale
ee face
reactiunea agrara? Ce atitudine ia acea tabara, care
apart traditille pOmntului impotriva clasei capitaliste?
Trebue s recunoastem, e5 situatia acestei reactiuni este din cale afara de gingasa. Orice reactiune agrara este indreptatO impotriva capitalismului,

si asa a fost, si este Inca, a noastra. Dar azi reactiunea noastr trebue sa, faca neplacuta deqcoperire,

ca fr o organizare financiara nici o grupare nu

mai poate juca tin rol in viata publiea De aceea
ea trebue sh aleaga intre aceste doua alternative :
sau ramane izolath de ambele trusturi capitaliste,
dupa menirea ei real, si atunei ea se vede osandit la vesnich neputintri; sau isi invinge antipatia
capitalista, si cauta, apropiere de until din cele
doua grupuri bancare. Aceasta e ceeace si face
reactiunea noastra agrara : ea ii indreapt5 privirile
intr'acolo, unde ura ei e mai mica spre burghezia
exotica. Languroasele declaratii de dragoste, pe care
presa acestei burghezii le adreseaza zilnic reactiunii
agrare romane, pe care o proclama salvatoarea
democratiei, sunt pe cat de semnificative, pe atat
de triste.

In adevar, care e rolul unei reaetiuni agrare in

viata unui stat? Ea are un rol national-ponderator :

naznintii de prea repede inovatie a burgheziei,

reactiunea opune traditia, datina, obiceiurile pamantulni, de care se simte legata cu evlavie. Din
nenorocire, acest sentiment de evlavie fata de glia
romaneasca nu l'a avut niciodata reactiunea romang :

ea a fost mereu, dealungul timpurilor, tot eeea ce

poate fi mai opus pietatii fata de tiaditiile phmantului. Despre vechea reactinne agrara, aleatuit de
boerimea conservatoare, a zis Xenopol, ea ea era
gata sO se piece in fata streinilor, de cate ori Isi

www.dacoromanica.ro

48

St. Zeletin

vedea interesele amenintate inauntru. Iar noua

reactinne agrarii, in forma trtraneascrt, pare a-si

cauta isvorul fortei oriunde: in burghezia romana
exotica, iii organizatiile thrilnesti straine, numai acolo
uncle trebne, nu : in vigoarea seculara a taranului
roman. Privirile reactinnei romne, in trecut ca si

in prezent. eri ca si azi, an fost atintite mai mult

in afara, decd inauntru.
Vor fi i explicatii pentru acest trist fenomen, de
sigur. Cred insa de prisos sa le cant. Constat numai
atat: cand o reactiune pricatueste atilt de gray impor

triva a ceeace face insas ratiunea ei de a fi a

pietatii fata de pamntul, pe care pretinde cri-1
aparatrebue siI inteleagri foal a lurnea, cri aceasta
reactiune s'a nascut moarta.
*

Acestea sunt faptele. SA poposim aici o clipa,

pi

sh reflectam asupra bor. Am zis, ea desvoltarea ca-

pitalului national e o chestie de logica i istoriei

pi acum ne putem ineredinta ca asa este. In
adevrir, ce rezult din cele zise ?
Ca alit av tit in _Romania an traditionalism agrar,
ven,it streinii si l'au distrus
cum se
petrece peste tot. Ei bine, in aceasta situatie, nu era
in insas logica realitatii, Ca romanii sa porniasca Ia
randul lor ofensiva irnpotriva streinilor l)esigur.
Din aceasta ofensiva s'a si nascut capitalul national.
Dar acest capital n'a fricut mare isprava, intam-

si ca au

pina aici vanatorii de anomalii, cu tabelele statistiee in miina.

SA fie pe pace acesti teoreticieni, caci datele bur
statistice
care cam stim si noi cum se aduna
nu ne intereseaza. Ceea ce ne intereseaza, e pro-

cesul istoric inceput, e decteptarea instinctului

de conservare nationald.

www.dacoromanica.ro

49

Neoliberalismul

Ca acest instinct nu a mers plat acum prea

departe, se poate. Dar nu aici sta miezul chestiunei,

ci in faptul, ca acum in senzul sdu e orientate!'

desvoltarea oastrci istoricd. Pe zi ce trece el
71

va merge mai departe, panil la isbanda final5., care

este a lui.

V. Seria ideilor: prejudeeiiti asupra eapitalului

naVonal

Am cercetat pana acum dezvoltarea capitalului

national, urmarind o singura latura a so, anume
firul faptelor. Dar incheerile noastre vor capta
inca mai mare putere, daca vom urmari si a doua
latura : firul ideilor. Clici desvoltarea capitalulni
national in Romania trebnia sa nasca

si a nascut

un anumit rasunet in sufletul contimporanilor : un

mod de a'l intelege si de di explica cauzele; scurt,
o intreaga ideologie privitoare la capitalism. Trehue
sh constatam insa dela inceput, ca aceastil ideologie
in Romania e tot ceeace poate fi mai ostil intereselor
ai spiritului capitalismului. Privind acest contrast,
dintre capitalimul nostru, i ideile noastre relative la
capitalism, e aproape vesel sit ne amintim un cunoscut

si des citat pasaj din Manifestul Comunistu, in care

Marx si Engels declara, c ideile domnitoare intr'o
epoca sunt ideile clasei stapanitoare. Nanic nu adevereste aceasta formula, care seduce mereu spiritele
prin caracterul ei lapidar ; dimpotriva, desvoltarea
istorica o rastoarna.
Adevrul e c orice ideologie este produsul claselor

de opozitie, si e indreptata impotriva claselor sta.panitoare. Lamurirea acestei aparente anomalii este
foarte usoara: cultura este .si ramane o indeletnicire
aristocratica: ea cere ragaz, o viata de contemplatie,
eeace nu-si pot ingadui, decht oamenii exclusi dela
4

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

50

fapta

-awaramit

opozantii. Clasele stapanitoare, dimpotriva,

sunt totdeauna absorbite in fapta, : pentru teorie

ele nu prea an timp. Am stabilit acest fapt mai
intai in desvoltarea societatii romane moderne, dar
nu mi-a fost greu s ma incredint,ez, cri, este un
fenomen general. Toate marile ideologii, care au
fileut o Iung partie in istoria culturii, au iesit
din framantririle sociale, ca produse a claselor desmostenite, indreptate impotriva claselor stripanitoare.
Dar din lunga serie a desvoltarii sociale, sa, fixam
aici momentul care ne intereseaza : inceputurile
domniei clasei capitaliste. Situatia atunci se infatiseaza astfel capitalietii sunt stapanitori de data

proaspata, iar agrarienii sunt sfarilmati i aruncat-,i

in opozitie. Cine va purta deci grija culturii in asemenea imprejurari Desigur crt nu capitalistii, ci
agrarienii ; caci acesti din lama au tot ceace trebuie
pentru cultura : au viata de rilgaz, de contemplatie
si meditatie, dar inainte de toate, ei au in culturit cel
mai formidabil mijloc de a discredita in fata poporului pe noii stapanitori. Cat priveste staranitorii
insiis, acestia nu se prea ingrijesc de gilagia teoretica a adversarilor. Caci ei au de partea lor ceva
mai bun : au forta.
De aici se intelege lesne, care va fi caracterul
acestei eulturi dela inceputul erei capitaliste : ea va
fi botarit traditioalista; intai,fiindeatraditi nalisrnul
atcatuete felnl de viata. al agrarienilor ; aldoilea,
fiindca eu cat capitalismul calca mai molt traditiile
in picioare, en atilt agrarienii simt nevoia sa le ia
apararea. Asa se naste aceasta situatie ciudata in
perioada de tinereta a capitalismului: traditionalismul

mort in practica, renaste virros i tanar in teorie;

in vreme ce tavalugul capitalist striveste traditiiie

una dupa alta in economie, ele vin sit serbeze

adevarate orgii in cultura Traditionalisrnul bantue

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

51
A=I

azi in cultura romana, ca F;3i iii cultura japoneza, si

spre a ramanea numai in cadrul actualitatii, clack

in Tureia de azi, uncle traditia are martirii ei, se

va injgheba o miscare eulturalit, putem fi siguri ci
ea va fi de un traditionalism foroce.
ik;; indrsni sit pun acest fenomen inteo formula

generala, ea sil nu-i zic lege : de cdte ori rap;talistnul

sfarm traditiile Iii "nate" economied, ele sc. refugiazet
:n via(a spiritului, uncle treiesc Med' veacuri dearcindul ea culture" reac(ionarii.

Se intelege dar, ca ideile ce domina azi in cultura

noastra traditionalista agrara, nu pot avea nici o

intelegere pentru capitalism, si nici nu le pntem
eere acest lueru. In adevar, ce spun aceste idei, care

au intrat azi in mentalitatea noastra obsteasca?

a) Ele afirma, ca in Romania capitalul nu are
ritditcini istorice, ci

simpla improvizatie a

politicei de stat; de aceea la noi capitalismul nu are

nici 0 triiinicie.
Cei ce afirma acest lucru isi inchipue, ea in Romania capitalismul incepe abea eu capitalnl national,
la DO) ; ei scapit din vedere intreaga pregatire
anterioarii, pe care au intreprins-o streinii. De fapt,
acestia incep in domeniul capitalismului aetiunea,
iar bastinasii prin capitalnl national pornesc impotriva lor reactiunea. Sam intr'o limbrt mai abstracta:
streinii fauresc teza, iar indigenii antiteza. Dar atilt
actiunea cat si reactiunea, atilt teza cat i antiteza,
sunt (lona faze necesare in dezvoltarea aceluias
intreg.
Capitalul national este, la noi ea peste tot, o
faza tarzie a capitalismului : el se naste din nevoea
unei lupte, a unei opozitii irnpotriva activitatii economice a streinilor. i e numai lipsa de cunostinti
economice, ceeace a facut ea la noi eapitalul national
sa fie luat ca tntaia si singura faza a.capitalismului.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

52

b) S'a zis, mai departe, crt de vreme ce capitalismul nostru a fost improvizat de politica de stat,
el duce o viatii artificialrt, datorita acestui sprijin :
en incetarea sa, ar inceta si capitalismul.
Aceasta credinta nesocoteste adevarul istoric, ca
nicaeri si niciodata nu a existat capitalism, frith
a avea la spate sprijinnl puterii de stat.
Capitalism frtra pofltica: iata o stranie iluzie. Defapt toti acei capitalisti streini, care an venit la
noi de prin Intiia jumatate a veacului trecut, an
avut si au la spate politica de stat a tarii lor.
Ochii nostri sunt destul de ageri, spre a vedea legatura politicei romane ell capitalul roman national, dar nu au aceeaF,3 agerime, cnd e vorba de a
desc Teri legatura intre politica streina i capitalul,
pe care ea il sprijina pe teritoriul nostru.
e) Dar vine acum intampinarea cea mai tragiert :
capitalismul duce Romania la decadenta ! Afergem
cu pasi siguri spre pieire !
E drept ca aceasta sinistra pruorocire nu ma.
produce acum atata frica si cutremur, cat produce'
pe vrernea Junimei, child ea rasuna pentru intrna
oari. Pricina e limpede : &a proorocit de atatea ori
cii ne prabusim, si totus din fericire am ramas
meren in picioard, in cat proorocirea 0i-a perdut
acum din efectul de odinioari.
Dar sunt inert si azi patrioti sineeri, care se uita
cu ingrijorare la ceeace se petrece in jur, clatina
din cap, si se intreaba : Incotro mergem ?"
Fata de aceasta, va fi poate o usurare sufleteasca
pentru noi, de a afla cii totdeauna in cursul istoriei, cand o societate agraria a intrat in proces de
dizolvare, contimporanii au avut impresia ca au intrat in decadenta. Sentimentul de decadenta social
este colorarea sufleteasca, care caracterizeaza tot-

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

53

deauna perioadele de transitie de la agrarianism la

capitalism. Din ce pricind?
Mai intai, pricina este sfaramarea vechilor tmdiii nationale, prin care capitalismul isi inaugureaza viata. Un popor ce traeste veacuri dearandul
in aceleasi tradith. este lesne adus sit identifice
existenta societatii cu existenta traditiilor. Atunci
moartea traditiei pare moartea societatii insas.

Am amintit ce se petrece azi la noi cu schimbarea calendarului. Mai elocvent e insa ceeace se
petrece in Turcia, uncle abea acum incepe cascada
in stil mare a traditiilor. Veacuri dupil veacuri a
trait supusul turc zilele de marire ale Semilunii cu
fesul in cap, asa ca el a ajuns sa identifice fesul
cu Semiluna. Tar azi, child primeste ordin sa paraseasca fesul, prefera adesa sa se lase impuscat,
decat sit puna in locnl san palaria.
Astfel se petrece peste tot in era de naruire a
traditiilor : oamenii nu pot vedea aici ceeace este
de fapt: transitia de la o veche forma de viata
sociala la alta noua. Ei ered a vedea naruirea societriiii insas.

Dar la aceasta pricina, sa-i zicem negativa, se

adaoga mai thrziu alta, mai serioasa.
Capitalismul este la inceputnu e nevoe de nici
un cuvant de infrurnusetare o specie de ban ditism ; el isi recruteaza adeptii din tot ceeace e
pleava morala a societatii. Sa ne amintim ce s'a

petrecut la noi. De la 1829 incepe economia haneasca in Principatele rornane. Dar eine oare se
putea ocupa pe atunci cu manuirea banilor? Desigur ca nu familiile boeresti, care stapaniau pana
la

suta

cincizeci de

sate. Caci

aceste

fa-

milii aveau tot ceeace le trebuia, aveau ehiar mai

molt dead le trebuia. De aceea cu afaceri banesti
nu se puteau ocupa decal oamenii de jos, care newww.dacoromanica.ro

54

St. %el etin

avand moii, nici rang de nastere, se vedeau nevoiti sa-si creeze prin toate mijloacele o noua baza
de forta : banul.

Si i-au creat. Iar in cele din urina nom, forta a

distru,, cu totul pe cea veche : sub puterea distru
gatoare a banului, n'au mai ramas din vechile motel nici urme.

Iar azi, ce vede bunul roman? In local familiilor

boere,ti, au ajuns in fruntea trii o mama de plutocrati de data proaspatii. Boerii insa aveau i ei
pacate niulte si grele, dar acestea erau vechi si uitate. In schiinii, pacatele plutocratilor stau azi sub
ochii tuturor: toata lumea F,the din cine se trag
acesti oameni, si cum s'au adunat puterea lor
banul. Si atunei romanul se intreaba: acestia
sa ne carmniasca tara?" Si el raspunde singur;
mergem la pieire".
Cc avem de raspuns la aceastil teribila constatare? Am raspunde cu cronicarul, di nu sunt vremurile sub om, ci e bietul om sub vremuri
sau pentru a fi in chestiune: nu e capitalismul
sub om, ci e bietul om sub forta capitalismului.
In adevar, capitalismul are in orice faza legile
sale proprii de viatk care modeleaza oamenii in
senzul !or. La inceput, in perioada do acumulare,
capitalismul traeste in afar de lege si moralasi
aa sunt si credinciosii sai in aceasta epoca. ]Ci
tarzin, cand capitalismul trece din faza de acumu-

lare in aceea de fructificare de industrializare

atunci el are nevoe de ordine, de cinste, de pace,

altfel nu propaseste industria. Si asa stint si
capitalistii in aceasta noua. epoca.
Astfel acelas capitalism, care la inceput preface
pe om intr'o faptura certata, cu legea i morala,
mai tarziu II face un apostol al ordinei si moralei.
Pildele stint sub ochii nostri. Cine duce azi biblia
-caci

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

55

in toate colturile lumii, i predich tuturor neamurilor ordinea i morala? Englezii. Dar ce erau englezii prin veac. XVXVI, in perioada de acumu-

lare a capitalului? 0 spun ei lush : ei erau frati

ai coasteloe, sau cu un nume mai putin poetic,
erau piratii mhrilor. Si ceeace s'a intamplat cu
englezii, s'a intamplat cu toate popoarele europene
inaintate. Crime le si jafurile, pe care le-au comis
europenii prin sec. XVXVII in celelalte continente, alcatuesc cea mai trista pagina in istoria

desvolthrii civilizatiei moderne. Totusi mai tarziu

popoarele Europei au ajuns factorii de ordine si

civilizatie, ce stau in fruntea lumii.

Ace las lucru se va intampla si en noi romanii .
Nit e un paradox, ceeace declaram : feciorii capitalistilor nostri de azi vor deveni mane cei mai

hothrati sprijinitori ai ordinei. Nu se poate altfel,

aceasta sth in firea lucrurilor.

VI. Incheere
Am urmarit procesul de inchegare a capitalului
national in ambele sale laturi, atat seria faptelor,
cat si seria idedor, atilt desvoltarea sa realh, cat si
rhsunetul sufletesc, pe care I-a gasit in sanul natiunii. Aci trebue s adaog o lamurire.
Deseori cercetarile asupra capitalismului roman
au fost privite ea explozia unui entuziasm juvenil
fata de noii nostri stapanitori; mi s'a imputat mie-

insumi, ca tendinta mea ar fi de a face o apolo-

gie a oligarhiei".
Ar trebui Irish ca cineva sh-si fi perdut toat
viata timpul, dac n'ar fi invAtat dela scoala istoriei cel putin atata lucru : c capitalismul, mai
ales la inceputurile sale, a fost totdeauna odioa

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

56

lumii ; crt a cerca

s. ,c1iimbi sentimentele oarne-

nilor fata de capitalism, aceasta e o iluzie naiva.

Dar inainte de toate, unui istoric nici nu e in-

gaduit a nutri asernenea sentimente fata do obiectul

sau de cercetare. Un istoric este un naturalist al

societatii: ()rice forma de viat a. sociala are pentru

el un interes e;al. Ceeace cere un fapt social dela

istoric, nu e o declaratie de iubire sau de ura, ci
cu totul altceva: o explicare cauzalei.
Aceasta e ceeace am vrut sa fac altadata pentru
burgliezia romana, i acum mai de aproape pentru
capitalul national. N'am privit deci capitalismul sub
raport etic, ci sub raport istoric-cauzal ; n'am vrut

sa zic ca el aduce o forma de viata superioar, ci

o forma de viatrt necesara, adicrt: ca el decurge cu
necositate din intreaga noastr desvoltare istorica,
ai ca," e faza, prin care trebue smi trecem in

mod

necesar.

Concluzia ? Fiecare poate

srt

urascrt capitalis-

m), san sa-1 iubiascrt: aceasta e afacerea sa particulara. Un lucru insh trebue sa stie orice roman : ert
pentru moment, ca i pentru viitor, toate aspiratiile
noastre: culturrt nationala, fortrt nationala, si mai

ales independentrt nationala, se rezuma in aceste

dourt cuvinte : capital national. Candva un soci: list german, examinand nedreptatile facute de
teoreticieni capitalismului, exclama astfel: s facem
odata ai dracului dreptate! Acest indemn lam putea
adresa si noi romanilor de azi.

ConferinVt tinuta la Institutul Social Roman", in

Aula Fundatiei Carol, la 7
Februar 1926.

www.dacoromanica.ro

Apia tradilionalismului rural

In Cu !tura Rorndni

lncercAri zadarnice de luptaRornantismul culturii rornane.

Prefacerea social de dupA
irnpotriva rornantismului.
rAzboi : a) calvarul intelectualilor, b) inflorirea economicA

a satelor, c) ridicarea politicA a lArAnimii. Efectul sufletesc :

amurgul sentimentalismului rural. Noul suflet i noua culturA.

A fost odata pare ca ar fi tin veac de atunci_

A fost o vreme, de care numai un deeeniu ne
desparte. Pe atuiwi intelectualul roman, desi inteo
stare inferioara fata de confratele sau din Apus,
ducea totusi o viata, de care nu prea avea temeiu
sri se planga. Carmuitorii nostri ii desehideau un
colt destul de imbelsugat in hugetul trii, spre a
trai omeneste in societatea noastra Inca patriarliala.
i de aceea, dupa ce-si indeplinia obligatiile sale
profesionale, intelectualul isi putea trece restul timpului in contemplatie : el visa. l'entru aceasta avea
ragaz, si avea si dispozitia ereditara. Crici el se
tragea din mosi si stramosi cu o viata milenara de
pastorit sau plugarit, o viata traith in sanul naturii
in contemplatie si reverie.
Si ce visa intelectualul roman?
Lumea in care traia el nu-i pltwea. Aceastri lume
Ii parea creatia artificiala a unor uzurpatori, straini
sau instrainati, care spre a ajunge in fruntea trii

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

58

aduseseril aici fara nici un rost asezamintele lumii

civilizate. De aceea toate institutiile noastre, cele
politice ca si cele culturale, i se pareau o desgustatoare parodie. In credinta sa, aceste institutii nu
prilejisera decal rau ; caci ele venisera sa profaneze

si sa desrada.cineze vechile noastre traditii, fondul

real al sufletului roman.

Astfel intelectualul ii indrepta gandurile dela
odiosul prezent spre trecutul romnesc indepartat:
el se adancia cu irnaginatia in acele vremuri, child
stramosii sai triiau colindand codrii in urrna turmelor de oi, sau coborau in campie, unde manau
boii si tineau coarnele phigului. Cand intelectualul
ii intorcea privirile in prezent, el nu gasia aici
deck oaze izolate, care pareau c merita sa-1
opriasca: acestea erau satele. Taranimea i se infatisa ca singura populat,ie curat romaneasca, ce
'Astra cu sfintenie datinile stravecbi, si stabilia
legatura nemijlocith intre trecut si prezent. De
acea el o inbia. si se socotea dater sa lupte pentru
ridicarea ei.
i avea dreptate pe atunci intelectualul nostru.
Caci tarrinimea romana din acele vremuri juca in
societatea noastra rolul fiului desmostenit. Taranul
muncia mutt si suferia mult, in vreme ce carmuitorii sai dela orase risipeau mult, i munciau putin.
*i asa intelectualul se simtea piltruns deopotriva
de jale dupa trecutul romanesc. si de dniosie fat,a
de popular,ia s5teascii, ca singura ramrtsitil curat a
acelui trecut. Tarilnirnea parea raza pura, pe care

vechea lume o arunca in lumea noua, corupta si

instrainata.
Aceasta e romantismul rural, in a carui atmosfera pluteste intreaga noastra miscare culturala dinainte de rasboiu.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

59

Ce-i drept, n'au lipsit unele ineereari de lupta

impotriva acestei atmosfere culturale.
Mai intai, cel ce a ridicat pana impotriva culturii romantice, a fost un scriitor de origina straina.
Lucru firesc : caci acest orn nu avea la spate o

via eu tradjtii rurale, ca romanii de liastina: trecutul situ cristaliza intio traditie milenar de viata
oraseneasca. De aceea, in mijlocul atmosferfi ro
mantice rurale a culturii noastre, el simtia ci Inabue, ea F,n un orrisean rasfatat intr'un bordeiu
imbacsit cu miros de ceapa. Si a inceput lupta, nu
atilt pe baza unui principiu clar formulat, cat mai
mult ca o reactiune elem ntai a instinetului sau
de conservare, silit sa traiasca intr'un mediu ostil.
Astfel lupta sa a fost luata ca un capriciu personal :
in loe sa produert un curent. a produs scandal.
Aceasta a fost soarta d-lui H. Sanielevici ci
Curentul Nou in intaia sa ipostazii

Cu o tendinta analoaga de lupta impotriva ro-

mantismului rural, de asta data atat in politica', cat,

ei in cultura, si pe baza unor principii cu funda rentare stiintifica, un inanunchiu de teoreticieni
a dat fiinta revistei Dreptatea Soria1i. Aici lupta
nu mai era isbucnirea spontanri a unui instinct, ei
coneluzia teoreticrt a unor premize stiintifice.
Dar vanturile vremii am impins acest organ pe
alte egi, si dupa un an de viata nu prea stralucita.

''a dat sfareitul.

Hothrit, lupta teoretica, impotriva rornantismului
rural traditionalist nu a avut noroe : ea s'a tn-

obeiat cii o neisbanda deplina.

Totuei e limpede, c ceeace nu putusera face

teoreticienii, trebuia sa faca evolutia de fapt a societatii

noastre. Caci

roman era menit s

desvoltarea capitalismului

sch.imbe raporthl dintre sate

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

60

si orase: pe de-o parte, ea trebuia sa smulga ora-

seIe din viata lor parazitara ; pe de alta parte, sa

ridice satele din starca de semibarbarie. In mod
normal lush, aceasta desvoltare ar fi cerut multe
decenii. poate chiar veacuri; dar iata cri vine rasboiul i deodata, ca o baglieta magica, el a sail-abat fata lucrurilor.
Dach ar fi st prindem intr'o formula scurtg urmarile nemijlocite ale rsboiului, in tinutul ce ne
intereseaza, am putea zice: el a nimicit pe intelectual, si a salvat pe taran.
Viata intelectualului de dupa rasboiu este un
necurmat calvar
aceasta o stim toti. 0 criza
frenerala bantue azi in toate tarile : e deconside,,,
rarea muncei intelectuale, si suprapretuirea muncei

manuale. Pare ca la Reconstruc(ia Europei" vor

avea sul lucreze numai bratele ; creerul nu trebue

am

ia parte.

La aceasta criza generala se adaoga criza noastra

specialk. tcrificiiie, pe care statul roman intelege

sa le facg pentru intelectualitatea si cultura tarii,

samana'mai curand o batjocura. Cri groaza vede
intelectualul nostru, crt trebue Si. SC impovareze cu
doua si trei servicii, thtusi fara a fi in masura sa-si
indeplineasca obligatiile elementare: acelea fata de

el insus si de familia sa. Cum s'ar mai putea el

gam& la obligatii superioare, morale. fatul de alta

clasg social.? Phng si copiii de scoala sunt prinsi
in acest vhrtej de jale : ei trebue sa-si impart. ziva
in dourt jumatati, pe una o trec in clasa, iar pe
cealalta la serviciu. Unde mai :e oare ragazul pentru vis ?
Deodata, si in chip brutal. intelectualul romhn a
fost smuls din lumen sa romantic... si isbit cu frun-

tea de realitate. Ce suflet nou se va plamadi la

www.dacoromanica.ro

Neoliheralismul

61

aceasta teribilrt scoal? Un lucru e sigur : acesta nu

va mai fi un Suflet romantic.
*

Fata de aceasta tragedie a intelectualilor nostri

dela orase, ce lume noua a plamadit rasboiul la sate !

Thrziu, cand starea de azi va disprtrea in trecut,

si demagogia cu tot cortegiul ei de patimi nu

va mai avea nici un interes sa intunece adevarul,

va tiebni sa se recunoascrt crt dintre tot,i imbogatitii de rasboiu, singurul imbogatit in proport,ii
imense atht sub raport economic, cht si politic
este Oran ul. -rmari e grotesti, care insotesctotdeauna

imbogatirea peste noapte, an si inceput sa se arate

in randurile taranimii noastre.
F3i nu ne gandim aici la improprietarirea trtranilor, de5i aceasta e tot o urmare a rrtzboiului. Ne
gandim insa, inainte de toate, la fenomenul inflatiei, care a cazut acupra satelor ea o adevrtrata mana
cereasca. Multamith inflatiei, taranul a fost improprietarit aproape degeaba. Caci banul hartie, cu care
el a platit pamhntul, tin insamna nitnic fatrt de
valoarea real a acestuia.
Apoi, intreaga gospodarie taraneasca, dela rasboin
incoace, e inviorata de razele miraculoase ale inflatiei. Azi cingur trtranul e in situatia privilegiata, de
a vinde mult si a cumprira putin : ridicarea fantastica a preturilor Ii aduce neasemuit mai mult chstig, decht danne. Caci nevoile gospodariei le impli-

neste tarannl, in con mai mare parte, prin munca

sa proprie ; iar darile sale dare stat s.au urcat abea

de vre-o sase ori fata de acelea dinaintea rasboiului. in vreme ce marfa sa se vinde pe piath cu un
pret, ce variaza intro 60 100 ori acel din vremurile normale.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

62

Si ce vinde thranimea ? Alimente ! Ea vinde acele

lucruri, a crtror intrebuintare orrtsanul no poate
restrange, chiar in aceste timpuri de clureroasa restrangere a consumatiei.
Toate acestea au facut, ca o bogatrt ploae de bane-

note sa se abata dela orase spre sate, o ploae ce

devenea cu atat mai imbelsugatil, cu cat inflatia lua.

mai alarmante proportii. Cu ingrijorare a trebuit sh
se vorbeasch de ruralizarea numerarvlui, ca de unul
din simptomele vremii. Si in adevrtr, pe masur ce

numerarul iese din casa de fier a bancilor, spre a

intra in ascunziE,mrile rurale, in fete de saltea sau
de perina, el e indepartat dela menirea sa reala z
iese din circulatie.

Ce abis a aruncat inflatia intro intelectualul dela

orase si locuitorul dela sate ! In vremuri de bantuire cronich a inflatiei, cum e astral., cel mai nenorocit muritor e acel care nu produce nimic pentru
trebuintele sale, si cumpara totul: acesta e intelectualul ; cel mai fericit e insa acel care produce totul oi nu cumpara nimic, sau aproape nimic: acesta
e taranul. Inflatia a aruncat pe intelectual la polul
rnizeriei, iar pe taran Ia polul beneficiului frii merit personal. Zadarnic Ii framanta intelectualul mintea ca s afle, de ce ar trebui si plateasca chiar si

roadele pomilor cu un pret de 40-50 ori mai

mare ca alta data. Caci doar acestea cer, ca sit creasert,

aceleas raze de soare, i aceias stropi de ploae, la

a caror cadere taranul nu contribue cn nimic. Se

va zice : e o lege economica, care ridica toate preturile pietii la acelas nivel.
Desigur ca asa este; day flu e mai putin adevarat, ca aceasta neferieitA lege strive0e pe intelectual, iar pe taran II face sa traga foloase fiir munca.
Astfel si sentimentele intelectualilor fata de Oran
a'au schimbat, si se schimba merett. Trtranul era

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismal

63

simpatic atunci cand suferea, i sufereape nedrept.

Acorn insa intelectualii simt cu revolta tirania"

satelor, care ameninta sa le faca viata cu neputinta.
In adevilr, o schimbare a crangurilor vrernii ca
din poveste ! Cine s'ar fi putut gandi, Cu zece ani
In urma, c nefericitul exploatat de atunci se va
preface peste noapte infirm tiran si un exploatator,
impotriva caruia se cere adesea ocrotirea legii !
Cu ce sentiment de veselie amar a. trebue s ne
arnintim doctrina poporanista de pe vrernuri, despre
7,obligatia" intelectualilor de a-si inchina viata ridicarii tarnimii!
Iata tanarul intelectual, proaspat iesit depe bancile universitatii, fcand primul pas in viath : el
intra, s zicern, in unul din liceele bucurestene.
Cu salariul situ de 1600 lei pe luna i accesorii",
nu-si poate plti nici camera mobilata. De aceea
trebue sii. raunceasca, in afara de scoal, de dimineata pana' seara, si nici astfel nu e in stare sa,
inoade cele douil capete ale prea modestulul sau
budget. A l ran r e a de el straluceste in statele de
plata, numele lui Badea Ion, servitorul scoalei,
proaspat sosit dela tara, ca aproape toti lucratorii
nostri dela orase. Badea Ion n'a pus niciodata

mina pe condeiu, totus prime.ste un salar de 2200

lei pe tuna', pe langa locuinta, caldura si lumina,
ceea ce face cam tot atilt. De indatil ce vine primavara, Badea Ion lasa maturoiul, ciocanul sau
toporul, se intoarce inapoi la tara si pune mana pe
saph. Iar deacolo trimete intelectualului nostril roadele muncei sale, pe care acesta trebue sa le plateasca cu preturi, ce-i opresc gandurile din mers.
Si cu amara ironie se intreaba tanarul intelectual,
daca n'ar fi mai bine sa, schimbe soarta sa Cu
aceea a lui Badea Ion !

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

64

Dar nu numai in viata economica thranul e un

imbogatit de razboi, ci si in viata politica : votul
obstesc este iaras un dar al rzboiului. Si daca
imbogatirea economica i-a schimbat numai situatia
externii, imbogatirea politica e pe cale sa-i schimbe
mintile, si s faca din el lin tip foarte putin
simpatic.

Ca pasarile de pradit se pornese azi demagogii la

sate. Si ce spun ei taranilor nostri? Le spun ca de
acum inainte, adevaratul stapan in aceasta tail este
taranul ; ca el trebue sii sfarme domnia ciocoilor,
Ca surtucarii sunt degenerati si putrezi, etc.
S'a intrebat oare cineva cu tot dinadinsul, ce fel
se oglindesc asemenea idei in mintea primitivil a
Oran u lui ?

Adevarul e ca astazi tipunle lui Ca r ageale,

acelea in a caror ereer ideile"liberale apusene deveneau o vesela caricatura, s'au luat sborul dela
orase spre sate. Acolo yeti gasi duminica pe Badea
Ion, in pantofi galbeni, unpori chiar de lac, facand
politick punand tara la cafe, in vreme ce din gura
ii iese o pestilentiala dulioare de rachiu. El vorbeste de oligarhie si democratic, de Voevodul Mihalache", care va manca eiocoii si va aduce domnia
opincarilor". Asa e: oligarhia sfaramata de un
Voevod" : aceasta e democratia lui Badea Ion
democratie cu voevozi, si cu opincari in pantofi
valbeni. Uncle esti tu, umbra lui Carageale?
Dar daca votul obstesc s'ar fi marginit a caricaturiza ideile taranului, schimbrindu-1 intr'un tip
humoristic, el ar fi ramas totus o faptura nevinovata. Din nenorocire, aceastil nefasta inraurire merge
inert mai depaite.
Se stie cit o societate nu poate trai fara o disciplina externa a cetatenilor. La popoarele inferioare, aceasta disciplina se stabileste numai prin

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

65

constrangere fiziert: acolo omul e cuviincios si dis-

eiplinat, de teama unei senzatii neplacute. La popoarele civilizate ins isvorul acestei insusiri este

el sta in constiinta demnitatii si a datoriilor cetatenesti, pe care o insufirt o educatie se111untric :

culara.

Dar taranul roman a iesit din inthia faza in

mod brusc rasboinl 1-a fricut peste noapte din semiiobag stripan, frith ea o cultura indelungata sari
Ii sadit, ca pregatire, calittile sufletesti ale stapanului. Astfel s*a intamplat ceeace era firesc : frica
suportul extern al calitatilor civice la poparele in-

a disparut dela trtraunl nostru, dar nu a

fost inlocnita cu suportul intern, pe care-1 da. cultura, adica en constiinta demnitatii. i de aceea, in
lipsa barierilor externe, fondul sufletesc priniitiv al
ferioare

noului nostru stripan" iesa Ia iveala fara nici un frau.

Pentru taran, egalitate inseamna un drept la impertinent:1i, iar libertatea este .putinta de a intoarce
nepedepsit insultele, pe care stramosii sai le-au

primit in curs de veacuri dela asupritori. Si nu e

de mirare ; 616 el intelege drepturile cetatenesti, asa
cum le-a vazut intr'o iobrigie seculairt la ,tiipanii sAi,
adica : nu Ca drepturi ale tutnror. ci ca privilegii
privilegii ale insnitei, ale licentii si
medievale
brutalitatii nepedepsite. In nona noastra asezare

demoeratica, taranul ii apare lui insus ea o nou

specie de privilegiat : nu te apropia de dansul fara
o mie de precautinni, caci indata face uz de privilegiile sale ; el F,3 tie doar ca-ti este egal, si de jus-

titie nu prea se teme : esentialul este di nu se mai

teme de biciu. Egalitate i libertate pe de-0 parte,
demnitate si huna euviintrt pe de altil parte iata
lucruri, care in mintea Inca medievala a Oranului
se exclud in mod botarat, ca ziva si noaptea.
Multe vor fi do spas in aceastrt privinta, i Inca,
5

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

Gt;

mai multe de scris : volume intregi de trista analiza psthologica a nonei pa'turi rurale, produsa de
votul obstesc. Un lucru este insrt inainte de toate
limpede: Oita cc cultura va roade i subtia pe
trtranul nostril, spre a-si da sainit ce inseamn
stapan in cJnceptia moderna a suveranitatii nationale, el va putea insufla intelectualului orice
sentimente, desigur

insa nu pe acela de simpa-

tie. Dar cat timp va trobui pentru aceasta?

*

Noua asezare socialli, asa cum am zugravit-o pe

scurt mai sus, nu va intarzia de a produce o nourt
atmosfera suflereasca in prttura intelectuala romana.
Nu vorbim aiei de vechii intelectuali, a cliror suflet
a cristalizat definitiv sub imprejararile dinainte de
ritzboi ; acestia vor continua sa rosteascrt inainte
vechile formule traditionaliste-rurale, desi efectul
lor in situatia de azi e de un dureros comic. Dar
tanara generatie intelectuala, care trileste si sufere
in noua a:?ezare, va avea altrt factura sufleteascA,
cu total alta facturrt sufleteasca".
Gandurile:si sentimentele ei se vor deslipi tot mai
mult de patura rurala, si se vor concentra in me-

diul lor propriu de viata. Aici, la orae, va descoperi aceastrt generatie laboratorul, unde se plitmadose destinele Romaniei. Care intelectual, trecand
prin vre-unul din orasele noilor noastre provincii,

nu s'a intrebat cu fiori, pe ce lume si in ce tart

traeste? Si n'a simtit cu puterea elementarA a evidentii, ca cucerirea pozitiilor streine este pentru
noi problema de viata, care last in umbra pe toate
celelalte? 0 nout orientare a intelectualitatii ii va
lua fiinti de aici, o orientare spre alte orizonturi,
cu alte probleme, de cat acele rurale de parai seem.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

67

Si rezultatul? Nu-1 putem saluta decat cu bueurie.

Se implineste un veac, de cand noi rornanii am

sframat traditionalismul rural in practica, insa

I-am pastrat in teorie. In economie tindem mereu

sa schimbam, sil inoviim, ca sa ajungem treapta
celorlalte popoare; in cultura lush' vroim sa ramanem credinciosi datinilor. Asemenea cu zeul latin
Janus, avem si noi romanii de azi doua fete : cu
ono, privirn spre viitor, cu alta ne intoarcem
spre trecut. Suntern in vesnica discordanta cu noi
insi ne.

Revolutia sufleteasca, pe care am descris-o mai

sus, ne va da in sfarsit armonia atilt de trebuitoare.
Ea va distruge traditionalismul din ultimul au refugiu
din cultura, va orienta gandurile noastre
5i in sfera teoretica dela trecut la prezent, si va
pune sufletul nostru in armonie cu el insusi. Acest
suflet nu va mai avea doua laturi dusmane, ca
pana acum : una, cea practica, cristalizath in respectul prezentului ; alta, cea teoretica, osificath in
cultul trecutului. Ambele sale laturi se vor desprinde de trecut, se vor indrurna spre realitatea
prezentil, si vor face din sufletul roman ceea ce e
oHce suflet normal: un tot armonic.
Aceasth armonie suf1eteasc5. e isvorul, din care-si

Ira lua fiinta' noua cultura, armonica si Bening, ca

si noul suflet creator.

www.dacoromanica.ro

PARTEA II

www.dacoromanica.ro

nEDLIBERALISMUL
Liberalismul
Suntern inert departe de a putea numAra zilele,
pe care soarta le va mai drtrui nittndrei burghezii
europene. Privind InsA la trecut i frtcndu-i suma
existentii, se pare c In tinutul ideilor titlul ei de
glorie va rrtmanea acea vasttt ideologie, care steabate in numeroase ramificatii, dela economie pttna,
la religie, i covilrrste intreaga gilndire a veacului
XVIII: este vorba de liberalism. In istoria spiritului
uman liberalismul e un monument de maretie uniert,
cum e i substratul srtu capitalismul european
in istoria economicA a lumii. Infiripat in Anglia,
patria capitalismului modern i a liberttitilor ce
acesta aduce in fiinta, aviind ca prtrinte teoretic pe
filosoful John Locke, el trece de aici iii Franta, unde
cucerelte o pleiad5, de spirite strAlucite, i mai ales,
intraripeazA pana de foc a apostolului veacului
XVIII, Rousseau, spre a se rev5ssa de aici ca un
talaz imens cu mutt peste granitele Europei. In

orice colt al lumii, orice popor, care a luptat sau

lupt6 pentru neathrnare nationalrt, se aflA adicA in

aa zisa er de regenerare", Osete in

ideologia

liberalist un neistovit mijloc de imbArbrttare. Astfel

liberalismul rAmne in viata unui popor, ceea c,e

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

72

e tinereta in viata unui individ : o er a. de avant,.

de entuziasm, de incredere senina si lupta viguroasa
impotriva oricarei impilari
Ce este liberalismul? Sociologul englez llobhouse,
care a scris un opuscul asupra acestei chestiuni,
vede inteinsul inainte de toate o arma dt atac:
liboralismul s'a nascut din lupta impotriva ,:egimu-

lui medieval de impilare. Din aceasta latura negativit si destructiva se desprinde si miezul sau pozitiv. In adevar, lupEind impotriva autoritatii traditi:
onale si a privilegiilor nobile, liberalismul ajunge
sa pima in locul lor individul si liberhiMe sale_
Pe acestea din urmil Hobliouse enumera vre-o
noun, incepand cu libertatea civila si sfarf,ind en
conceptia liberalista le priveste ca
cea politica
sadite in natura umana, asa ert fiecare ern le capata prin insas nasterea sa. Deaceea celebra dectaratio a drepturilor ornului. din 1879. incepe cu
aceste cuvinte istorice : oamenii se vase si roman.
egali in drepturi".
liberi
Se intelege ci existi i o ciocnire intro Berthtile indivizilor. Dar acestia se invoesc sfl renunte
singuri la o parte din libertatea lor, spre a putea
trai liii preung Nil a se dauna und pe altii: din ace4
contract social" isi ia nastere viata de stat. In
aceasta forma se gaseste liberalismul la parintii sai,
Locke si Rousseau. Mai thrziu liboralismiti e chiar
de parere, &i intro intere5Tle individuale nu exista
nici o ciocnire dimpotrivii, dacrt se lasil aspiratiile
indivizilor s se desfasoare in mod liber, reznita,
din ele armonia vietii sociale. Sub aceasUi forma
apare liberalismul la Bastiat i coala sa.
De aici reesa si atitudinea, pe care ideologia
hberala o ia fatil de stat: acestuia i-se core 85, nu
turbure cu interventia sa lupta indivizilor pentru
viata, ei sh ramfina simpin privitor, marginindu-se
www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

73

a veglica la pastrarea ordinei sociale. Statul e deci

un ,gardian." a luptei indivizilor, a caror libertate
e cu nici un chip inghduit si o supuna' la
vre-o sAirhire. Aceasta e doctrina cunoscuta sub
numele de laisser faire", laisser passer".

Oharia acestei ideologii trebue cautath in insi

nevoile de viata ale clasei burgheze. Caci burghezia
e patura sociala, care reprezinta interesele whimbului : viata ei se bazeaza pe manuirea valorilor de
schimb, a marfuritor. Dar cum schimbul este o toc-

mealii, care nu se poate infilptui decat intre per-soane lihere, burghezia trebue sit lupte pentru liberarea indivizilor de servitutile medievale ; altfel nu-si
poate croi un drum in arena vietii sociale.

Si a luptat. Veacuri dearandul, cu bratul sau cu

condeiul, pe baricada sau in cabinetul de studiu,
gasim burghezia mereu la lupta pentru libertatile
individulni. Ea s'a adresat mai Inti lumii ganditoare. Si aceasta, inteo conlucrare inaltatoare,
a creat ideologia liberala, naturalista, rationalista,
tare intemeeaza drepturile omului pe natura sau
ratiune
cuvinte pe atunci identice
i stapanete inteatilt veacul al XVIII, in cat acesta a

luat el insuF,Ii tittut pompos de veac filozofic". Apoi

burghezia s'a adresat poporului, chemndu-1 la lupta

liberatoare, care avea sa dea trup ideilor de libertate dospite de cugetarea filosofica. Si massele
populare, intr'un avant de nepilduit insufletire, au
raspuns la aceasta chemare, sdrobind cu greutatea
bratului tor toate privilegiile societatii medievale.
Anii 1688, 1789, 1848, 1917. inseamn tot atatea
etape in aceasta lupta secularrt, de daramare a lumii
feodale i intronare a individului in drepturile sale.

Dup o cariera atat de rnareata, nu e de mirare

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

74

ea s'a ajuns sa se identifice burgbezia en hberalismul: partidele burgheze poarta inch cu inndriegloriosul titlu de particle liberale", iar astazi, cand
ele se abat dela calea traditionalului liberalism, li
se imputa cti. au devenit reactionare !
Aceasta e insti, o eroare. Niciliri evolutia an cristalizeaza in faze eterne. Pupa cum nici unui maritor nu-i e dal sit rtimanii vesnic tanar, tot astfel
nici burghezia nu poate ranictnea vesnic liberala.
Orice om incepe viata printeo vrcista de copilttrie,
in care el trebue sa sufere tutela parintilor si a
educatorilor; apoi trece la vrasta tineretii, in care
se rasvrateste impotriva autoritatii din afara si cearca
a-si gasi. el singur cararea vietii; in sfArsit ajunge

la vra.sta maturitatii, in care-si stabileste norme rigide de viata. Tot astfel i burghezia: ea incepe cu

o perioada de copilarie, in care are de suferit tutela puterii de stat; apoi trece la o perioada de
tinereta, in care sfarma autoritatea de stat si-si
bate caile ei propiii; in fine ajunge la perioada maturitiitii, and plamadeste ea instis o rigida' disciplina centrala. Copilaria burgheziei poarta nnmele
de mercantilism. tinereta de liberalism, iar maturitatea de imperialism.
Astfel burghezia e o clasa in prefacere tato rnicht; liberalismul ei alcatueste numai o faza desigur cea mai glorioasa
dar aceasta n'o poate-

scuti de a impartasi soarta a tot ceeace e pamilntean: de a fi trecAtoare. In copilttria ei mercantilista, temelia vietii burglieze era comertul, intia
faza in desvoltarea capitalismului. De aici, duptt.
lungi sfortari, burgliezia a trecut la vrilsta de tinerota a liberalismului, pe la mijlocul veac. XIX; de
asta data temelia vietii ei este inclustria. Astazi
burghezia se afla in proces de trecere dela liberalism

la vrhsta matura a imperialismulni, a carui temelie

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

75

suprematia Marei Finanre. Sbucinmul acestei

transitii e tocmai ceiace alciitueste asa zisa crizA
a liberalismulni", de care ne ocupilm aici: ea va
zernisli un non liberalism
urn neoliberalism"
ale citrui insusiri e tocmai vorba s le punem in
luminA. Spre acest seop si schitilm in cliteva trii-

-e

sittrtri generale si cariera liberalismului in liomAnia.

* * *

In Principatele romane ideile liberalismulni apu-san an incepnt aI rAshatri dupii marea revolutie
francezA. Ele venirA sit vorbiasc si la noi despre
dreptnrile omulni, despre libertate si egalitate, despre nevoea de a sfiirlima privilegiile boerimii. Totus
aceste maxi idei nu priturii sU capete in Principate
intelesul lor real revolutionar, deefit dupu anul 1829,
cAnd zidurile CP ne despiirteau de burghezia apusardi se niiruiril, i invazia marfurilor streine veni
sii deslitntne si in Virile rornUne o revolntie social4.
De atunci, sub puterea indoitulni curent revolntionar, de milrfuri i idei, ce raivrdia din Apus. edificuil echiulni nostru regim incepu sri. se clatine,

spre a cadea in cele din urmil In mine.

Cea dintai Inrtivirire revolutionarA a avnt s'o indure,

in chip firesc, vecbea noastrU clasil stiiptinitoare.

Boerimea romanU se afla inch mai de mutt htintnith
-de dihonie, acum insit era revolutionarrt veni s'o
sfasie in dourt tabere neImpgcate. Cea mai numeroasit dintre acestea, asa zisii hoeri mici, imbrUtiF.irt
eu liothrAre interesele nouei economii, ca si principiile liherale, in care ea isi gilsea rrisunet. Dar gruparea restrAnsA a marilor boeri rilmase credincioasA
intereselor Tecbiului nostru regim. Din Int-ilia tabarA

s'a luat natere partidul national liberal, plAmriditorul burglieziei capitaliste romne : din a doua ta-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

76

bara s'a infiripat partidul conservator, organul vechilor interest: ale econonlici agrare.
De la 1857, cand interventia hotarata a burgheziei apusene, a carei nrmare fu convocarea divanurilor adhoc, a pus pentru intaia oara, in discutie
soarta vechiului nostru regim, si pana la 1918,
cand cele din urma ramasite ale acestui regim sunt
scoase din fiinta, desvoltarea sociala a Romniei

este un triumf continua a partidului liberal

5,,si

decadere continua a partidului consen atm. Inthrirea neincetatil, succesele aproape triumfale, pe care
le repurtan la rand liberalii romani, eran urmarea
fireasca a procesului treptat de inUirire a economiei noastre burgheze, care alcatueste piedestalul economic a puterii lor politico; decadenta

continua a partidului conservator exprima, la randul ei, procesul treptat do dizolvare a vechei noastre lumi agrare. La 1864 conseivatorii ajar prima
stirbire serioasa a puterii lor; la 1866 aceasta stirhire merge mai &parte, iar la 1918, prin cele
dona reforme ale votului obstesc i improprietarii,
acesti oameni sunt supte,i la o indoita decapitare,
politica si economica. De athnci inainte vechiul
regim agrar roman, si vechiul partid conservator
care-i apara interesele, raman o simpla pagina de.
istorie.

Astfel de la jumatatea veacului din urma i pang,

in timpul de fata, partidul national liberal st necontenit in centrul vietii sociale. Daca acest partid
intampina si o opozitie, a unei lumi in amurg,
aceasta este Firma la 1918 iluzorie, iar de aici
inainte ea si fara fiin. In ce se rezuma deci lunga
cariera liberala 0 putem spline pe scurt : in desvoltarea economiei capitaliste in deosebitele ei faze
succesive. Prin aceasta partidul national liberal
aruncii baza, pe care se inaltii statul roman modern,

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

77

national i unitar. Mat pe la 1886 partidnl liberal traete si el vrasta copilariei burgheze; el vorbeste atunci in limba entuziasta a libel ilismului

apusan, dar en tot acest liberalism in vorbe, in

fapta urmareE,Ae o politick consecvent mercantilista,

c-,reand a servi interesele eeonorniei capital ste cn

ajutorul puterii de stat. De pe la 1886 mereantilismul roman intra intr'o faza, care pare a anunta
si in Romania zorile unei ere de liberalism : e faza
de urmarire sistematiea a tnterneerii unei industrii
nationale. Ins a. aceasta evolutie nici nu apnea sa
se pronunte bine, si liberalism]] roman int)* de

pe la 1903, pe aceias cotitura diametral opusa

pe care se aflii in prezent toate burgbeziile inaintate: vorbim de calea spre imperialism-0 financiar.
Si astfel ne e dat sI avem in Romania. ea i in
Apns, o ..criza, a liberalismnlni". Asupra acesteia
tocmai vorba sa ne intelegem de aproape.

Neoliberalisnnil
Stint vre-o trei deeenii, decand a rrtsunat in Anglia strigatul de alarma despre criza liberalisrnului". Ce evenimente nascatoare de epoca veniseril,
pe atunei, srt faca lnmea engleza a credo crt liberalismul este in primejdie?
Depe la 1906 parlamentul englez cerca sa puna
o taxa pe proprietatea rurahil. spre a veni, cu
fondnrile astfel adunate, in ajutorul claselor nevoiase. Dar aceasta incercare se lovia de impotrivirea hotarita a Camerii Lorzilor
alcrituith din
reprezentantii marii proprietati de pamant
care
opunea un categoric veto. De aici criza.
Cine nu'i aminteste faimoasa cruciada agrara",
pe care o pornise in 1909 Lloyd George, cel mai
de samrt reprezintant al noului curent? In cuvan.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

78

t'ari de o violentl neobisnuitil in viata publicil englez, marele om de stat cerea sit sdruncine increderea in modul de strtprtnire a pitmlintului englez,
ca si in rostul institutiei politice a Camerii Lorzilor.
Pfinuintul, declara el, trebuie Inat din mitnile marilor proprietari. care-1 stiiptInesc frisrt drept, si redat
mostenitorilor srti legitimi : poporului. Vroim sit
facern ceva, spre a aduce prtmiintul in stripanirea
poporului ... Eu privese inainte spre primilvara,

cnd poporul si copiii poporului vor intra in mostenirea, care le-a fost datri lor de sus".
Un moment se putea credo. crt ora din urmil a
marii proprietiiti engleze. ca si a Camerii Lorzilor,
a sunat. Dar cruciada agrarrt" diidn gressi criza
a r5mas
In ce constrt aceastrt criz Publicistul englez
Hobson. In scrierea sa despre criza liberalismului",
spune in aceastri privinji : liberalismul trebuie si
iasii din vechea sa atitudine pasivA, i srt inceapri
opera de reconstructie socialii. El trebue srt-si creeze
1) In timpul din urma cruciada agrara" pare a da
semne s reinvie. re Ia inceputul acestni an (19261 ziarele
vestiau c conferinta asociat,iilor liberale din Anglia a admi,.
in unanimitate programul agrar a lui Llo)d George. Spre
a intelege acest mare ex euiment politic. trebue sa ne
amintim ca industria engleza sufere, dela rasboiu incoace.

o criza grozava, care arunca in fiecare an pe strada intro

un milion i un milion si jumatate de muncitori fiira

lucru. Intretinerea acestei armate de lucratori alcatueste o
povara sdrobitoare pentru bugetul ttrii. Fata de aceasta.
Lloyd George cere si se exproprieze pilmantul lorzilor.
atilt cat nu-1 lucreaza ei singuri. si sa se improprietareasca
rnuncitorii fait lucru.
Asa dar acea problemil, pe care au rezolvat-o in timpul

de fat,a toate statele enropene, cele mari ca si cele mici

problema lichidarii proprietatii feodale abea acum se ridicIt in fata politicii engleze.

i ne-am obisnuit Inca a crede.

ca Anglia e cea mai inaintata dintre tarile Europei!

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

79

mijloace de ridicare economica a poporului, marind

in acest scop venitul national, printio larga interventie .asupra averii bneti i de pamant. Acest
liberalism 11011 11 numeste Hobson, cu Ufl termen
foarte fericit, nliberalism constructiv". El raspunde
uelei mai adanci nevoi a vremii noastre: nevoei de
orgallizare.

Dar iata-ne aici la o cotitura picanta a istoriei.

politica de interventie a statului, asa
cum o cere noul liberalism, a proclamat-o Marx,
in una din prefetele volurnului 1 din Capital".
In adeviir,

drept politica proletariatului, in opunere cu politica

pasiva, a burgheziei. Ce inseamna dar aceasta : parasia oare burgbezia propria ei politica traditionala,
spre a-si insw,U politica socialista, de olganizare si
ocrotire a claselor sarace ? Hobson o crede, dupa
cam o crede mai thrziu Rathenau, cum o cred ki
teoreticienii romni ai neoliberalismului, d-nii Xlih.
Manoilescu, D. Draghicescu. P. Negul ,scu. Tuturor
acestor teoreticieni noul liberalism pare larg, luminat,
generos, spre deosebire de cel vechiu, care exprima
numai interesele stramte ale clasei stapanitoare.

Dar aceasta larnurire ni se pare neintemeiata.

liurghezia nu a imprunurtat nimic dela 'socialism,
ci'si face propria ei politica: aceasta o vom vedea
mai la vale. Trebue sa constatam insa dela inceput
starea de fapt : in prezent, intre politica burgheziei
si politica aparata de sociali0i, nu mai e nici o deosebire de principiu.
Spre a descoperi obarsia reala a noului liberalism,
st ne amintim ceeace zicearn la inceput : burgbezia
se afla azi in faza de trecere dela vrasta de tineret
a liberalismului, la vrasta de maturitate a imperialismului ; temelia celui dintai era productia indus-

www.dacoromanica.ro

ht. Zeletin

8U

triala, a celui din urma este Marea Finanta. Si acum

sa vedem deosebirea.
Cand activitatea predominanta a burglieziei este

industria, viata social plutete in liaos si anarhie.

Caci industriasii trilesc intre ei intr'un vesnic rasboiu
libera concurenta"
care nu se inehee
decht cu distrugerea dusinanului. Fata de aceasta
lupta pentru viata" a tuturor, stabil se margineste
a fi pazitorul ordinei, aa cli. nimic sa nu stingheriasca ucightorul rasboiu. Asa era liberaiismul.
Dar cand la varful piramidei sociale, peste toate
intreprinderile industriei, se inaltii Marea Finanta
bancile, ce impart tuturor indush iilor isvorul vietii :
banul
atunci privelistea vietii sociale se scliimba
ea prin farmec. Crici de sus, dela varful piramidei,
bancherul tine industriasilor cam acest cuvant crestinesc : Pace voila, ! Dad', vii, luptati
niniiciti

unii pe altii, nu perdeti voi, ci pierd en, care va

dau bani Ia toti. DP aceea aveti hunatatea a va
intelege intre voi, si a trai in solidaritate de interev, dada vroiti sa mai prirniti haul dela mine'.
Si in d ustriasii sunt nevoiti sa, se inteleaga. Asociatii,

cartele, trusturi, care brazdeaza azi orizontal si vertical toate tarile, sunt expresii ale acestei armonii

crestine, ce pogoarii in lume sub obladuirea atotputerniciei Marei Finante. Peste tot, unde se intinde

domnia ei asa zisul imperialism financiar" rivalitatea, discordia, rasboiul, inceteaza, spre a aduce
in loc pacea i armonia. Acesta e neoliberalismul
de azi : el e politica imperialismulni financiar.
Patria imperialisrnului, deci a politicei neoliberale,
este Germania, t,ara cea mai metodic organizata din

lume. Totusi strigatul de criza a liberalismului"

nu a rasunat in Germania, ci in Anglia. Pricina e
ca in Germania neoliberalismul nu a avut de invins
o traditie liberala: aici trecerea s'a filed deadreptul

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

81

dela tutela centrala a regimului feodal, la tutela

ceutrala a regimului financiar imperialist. 0 piedick
care srt ingrenieze intronarea tutelei centrale a neoliberalismul, si s dea na4ere h o crizt, nu a existat.

Dar Anglia a fost, si este, tara clasidt a hbera-

lismului : ea e focarul, de uncle au radiat ideile libe-

rale in toata lumea. Mei prtrAsirea traditiei liberale

si indrumarea spre 0 p iliticil de tutelrt a fortei de
stat, trebuia srt fie neobisnnit de dureroasrt, si nu
se putea impune, decilt duptt o perioadri de crizii.
Ceeace s'a

c;i

intrimplat.
*

:3e

vede dar ea'

neoliberalismul este urinarea

fireascit a desvoltrtrii capitalismnlni : el Ii ia nastore din legile de evolutie ale acestuia. Baza sa
economiert este suprematia Marii 'qua*, care poarta
numele obi,nuit de imperialism financiar. Daert noun
politica a burgheziei, do organi7are soeialk a fost
proclainatit d . socialism drept politica proletaria-

tului, aid avem de a face cu o vriditrt eroare a socialismului, nu en o capitulare a burgheziei. CAci
aceasta face propria ei politica, dictatrt de propriile
ei interese.
Trebue sa" intoarcem deci foaea, si sa privim si
cealaltrt fatil a chestiunii, spre a edea cum a ajuns
socialismul cii pretindk crt politica de organizare
sociaht e4e specific proletark de undo unii teoreticieni an tras incheerea, ert si burghezia a imprumutat-o dela aceeas olArsie.

Neoliberalism si Socialism
Tot mai strtruitor trebue srt ne convingem, cii. socia-

hsmul marxist este produsul istoric aI unei anumite

6

www.dacoromanica.ro

St. Zeletia

82

epoce sociale ; el ramane cu atilt mai mult la spa-

tele noastre, cu cat epoca insils, din care s'a luat

fiintrt, se afundri, in cutele trecutului. Marxismul s'a
nrtscut din durerile liberalismului englez de pe Ia

mijlocul veacului XLX. Astazi, pe m5.surrt ce se intrireste noua fazil a imperialismului financiar, socia-

lismul marxist ne apare ca ceva strein : un ecou

din alto timpuri. Copleitoarea sa insemnrttate istorica este, in aclevar, un fenomen unic ; taus cel ce
s'ar incumeta SL rrimana niereu la Marx, ar imp6rthsi soarta bisericii catolice, care a inapietrit pe
vesnicie la Thomas d'Aquino. Un sbriitor vienez
putea

constate candva in marea revista din

Arany, nalterea unui

Kiel : Weltnirtschaftliehes

a unei indispozitii, nu impotriva

antimarxism
socialismului insus, ci impotriva formei speciale, pe
care a dat-o socialismului Marx.
:

Ce este socialismul marxist? L-am putea nurni

scurt : antirapitalism. El e un protest si u rAsvrai ire

impotriva ecunomiei mana0 de tendinta de

cristig nemarginit. Caci aceastrt economic imparte

bogati si sasocietatea in dou'a" tabere dumane

i acumuleazrt avut,ii imense la un poi, si

raci
srtrricia neagrA la celrtlalt. In locul acestei ortinduiri,
Marx visazrt o ordine nourt, care si. nu producrt

decat in vederea satisfacerei nevoilor sociale, si sit

procure astfel fiecaruia ceea ce-i trebue.
Este insil intrebarea : cum concepe Marx procesul
de transformare socialrt dela oranduirea burghezri
la cea viitoare? Tocmai in aceasta privintrt esentiala se arat el cbpil al vremii sale. Pentru Marx,
burghezia apare pulverizat in intreprinderi neatarnate, care luptrt intre ele pe viatit i moarte, in concurentrt Iiber, deci in stare de anarhie. A.sa era
capitalismul in vrasta liberalismului, in care trala

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

83

intemeetorul socialismului stiintific", s,;i asa I-a luat

si el ca haza a cercetarilor sale. Din aceasta stare

de anarhie
arata Marx
se rime catastrofe periodice, crize", care vor duce la o catastrofa finalrt,
de undo burghezia va fi nedestoinica sit iasa. Atunci
intervine proletariatul : el inlatura anarhia, intre-

prinde opera de organizare a produe(iei, i intemeeaza astfel ordinea socialista. Aceasta nu mai produce-

in mod anarhic, haotic, dupa pofta de castig a

fiecrtruia, ci dupa un plan bine chihzuit, care are

in vedere satisfacerea nevoilur sociale. Astfel dela

conceptul anarhiei sociale ajungem aici, in mod
logic, la acel al catastrofelor, dela acestea la lupta
de clasa, i apoi la desfiintarea regimului burghez
de anarhie. care urmeaza sa fie inlocuit cu 0 soc i etate organi z at rt.

In aceastrt constructie marxista trebue srt constatam inert odatrt un adevar evident prin el insus:
oricat de genial ar fi un cercetator, priceperea sa
are totusi o margini hotrtrita: el nu se poate ridica
deasupra timpului sau. Asa se Irtmureste si conceptia atomistica a burgheziei. pe care o gasim ca
punct de plecare a socialismului ..stiintific". In ade:ale, pentru Marx a zice burghezie, insamna a zict,
desmembrare, lupta. haos, anarhie. Nimic nu parea
mai strein acestui cercetator, decht ideea. cit hurghezia ar putea sa se organizeze singurrt. Si cum
totus, printr'o intuitie geniala. Marx s'a dat sama
ca faza sociala de anarhie va fi urrnatit de o faza
de organizare, el a trebuit srt caute factorul de organizare in afara de cadrul burgheziei.
C'ine deci putea sa fie -ac est plamaditor al organizarii viitoare? Pentra gandirea lui Marx, care
pa,ia in antiteze, rrispunsul era limpede acesta nu
putea fi decht dusmanul de moarte al burgheziei,
proletariatul. Burghezia aducea haos, proletariatulur
www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

-84

ii revinea, in chip firesc, sarcina de a crea organizarea. De aici misiunea isthrica specifica, cu care
*Marx a impodobit proletariatul : aceea de a organiza productia. Spre deosebire de constructiile de
mai inainte, care vedeau in socialism o cauza a
intregii societati, marxismul strarliteaza orizontul :
el reduce socialisinul la o cauzii a proletariathlui,
face dinteinsul un socialism pr detar".
Dar tocmai aici vine ironia istoriei. Caci opera
de organizare economica se infaptueste azi, sub
ochii notri, nu insa prin inteivenirea proletariatului, ci prin insasi desvoltarea capitaliqrnulni.
Ceeace Marx privia drept misinnea istorica specifich a proletariatului, devine de fapt opera hurgheziei. De unde reesa, eh proletariatnl mi are de
implinit nici 0 misiune revolutionara. Revolutia sociala
opera de organizare
se realizaza peste
capul sau si fara contributia so, prin desvoltarea
organismului social intreg. In aceast grandioasa
prefacere, muncitorirnea raniane privitoare paqiva.
Este deci limpede : conceptele ..anarhie", catastrofe", lupth revolutionara de clasa" vor intra

curand in tinutul istoriei ideilor. Mirarea proletara

nu are scopul revolutionar, de a lucra la transformarea societatii, ciici cauzple revolutiei sociale stau
peste puterile ei ; ea are scopul practic, de a ridica
starea materiala i morala a muncitorimii. Experienta doved*e ert proletariatul, de eate ori intervine in mersul societatii cu scopuri revolutionare,
ajunge la alte reznitate, decat acelea pe care le
asteapta. Si ar putea fi de mirare? Doer ceca ce se
erode a fi misiunea sa specifica: organizarea productiei, adicii stabilirea unei legaturi organice intre
groducatori i consumatori, in toate multiplele raporturi ce se intind si se intretae pe intre-ga supra-

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

85

MIIIIMINI11011111111

fata a globnlui pamantesc aceasta e o opera atat

de vasta, m eat poate umplea o Intl( aga perioada
de evolutie istorica. F..,i e 1111 simpli,q11 uimitor, cand
se crede ca opera unui indelung proces istoric poate
fi indeplinita sumar, dupa un program. de o singura
clai sociala si nu cea mai luminata a doua
zi dupil catastrofa finala. Nici o data, de child
incepe istoria, nu &a nascut o forma de societate
prin aplicarea co.nstienta a unni program, oricata
.,stiinta" s'ar fi cheltuit pentrn motivarea istoric
si schitarea acestui program.
Asemenea constatari impun Si rev izuirea mteTesului formulei proletariat ri volutionar". Caci proletariatul liii e revolutionar, fiind-ca ar avea de implinit un rol special in transformarea societatil
cepa ce am aratat ea e no nonsen, ci fiindca
e luminat asupra neces;tatii istoriee a revolutiei sociale. Socialismnl se reduce astfel In o simpla atitudine teoreli fata de evolutia societatii. De aceea
el nu poate fi nurnai o canza a proletariatului, intrucat asemenea atitudine convingerea despre nein-

Murata prefacere a societatii o pot avea

cele-

lalte clase sociale. Cu aceasta ,ocialismul iesil din

trivializarea sa marxista i reia senzul larg si nobil
de odinioara : el inceteaza de a fi un ideal al proletariatnlui, spre a redeveni un ideal al omenirii
intregi.
,1/4

* *

S. privim acorn indarat i s uuim ambele fire

in unul singnr. S'a aratat ca neoliberalismul este
politica de organizare sociala, care decnrge in mod
firesc din structura imperialista financiara a capitalismului actual. Pe de alta parte, socialismul de

asemenea a fost concept de Marx tot ca o opera

de organizare sociala. menita a inlatura anarhia
www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

86

hurgheza. De aici rEesa cu elementara evidenta

acest adeva'r : neoliberalismul este forma concretei,
Aleb care se realizeazd conceptia socialisM despre
.revolutia socialet.
Asa dar, neoliberalismul infatiseaza o perioada
Tevolutionara, in care vechiul principiu al vietii

anarhia face treptat loc unui nou prinorganizarea. Sau pe scurt neoliberalismul
.aduce revolutia sociala visata de Marx, cu deosebiTea, cit aceasta revolutie nu e brusca, cum ici inchipuise marele ganditor, ci e lenta : ea cuprinde o
perioala istorica proprie.
-sociale

cipiu

Uude duce Neoliberalismul

Ce sta la capatul acestui vast proces de organizare, in care e absorbit capitalismul in timput
de fata ? E oare societatea socialista ? In linii
generale, r`aspunsul e afirmativ, desi asemenea lucru
nu se poate prevedea in amanunte. Attila numai
se poate spune, ca prin noua evolutie capitalismUl

isi sapa singur groapa. Cnd el va isbuti sit inchee

grandioasa sa opera% de organizare, stabilind o desavarsith co)rdonare intre puterea de productie si
nevoile sociale, atunci va suna i ceaqul sau din
mina.
Caci capitalism, si in genere civilizatie capitalista,

nu poate exista decal in cadrul in care s'a nascut

acela al perspectivelor infinite. Numai acestea deslantue i intretin goana dupa, infinit : acea necurmata

nazuinta dupa acnmulare, in care orice chstig nu

are deal rostul, de a sluji ca punct de plecare spre
altul mai inalt, si astfel mai departe la infinit.
In acest spirit e plamadita intreaga civilizatie a
erei capitaliste. De aceea, ingraditi orizontul productiei, dati-i un chmp priris in limite clare si ho-

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

87

thrite, si capitalismul cu intreaga sa civilizatie se

stinge ea pestele pe uscat : Ii lipseste elementul
intinitul. Asa se face ch actuala fazh de
vietii
desvoltare, in care capitalismul se organizeazh, adich

isi prescrie lui insusi sfere mhrginite de activitate,

nu mai e la dreptul o fazh capitalisth, ci o fazh dedeclin a capitalismului. Un capitalism care se organizeazh, e lin capitalism care se supravietueste : a
limita tendinta de acumulare, inseamna a o ucide.
Astfel in zhrile viitorului se desluseste acum
si pentru mult cletestatul capitalist timpul, chnd
nu va mai opri goana vieii sara, spre a o reincepemult mai aprig dimineata. Chei opera de organizare va infinge putintii de acurnulare o limith, la
care goana sa, in mod fatal. va trebui s fach popas.
Si atunci va trebui sh. se opriasch si sh consume,

chci nu poate merge mai departe. la reghsi

deci

in viath, fostul erou al infinitului, ceeace panh acum,_

secole dearandul, nu ghsia dealt la incetarea vietii :

pace, liniste, repaos. Acumularea, care-i yrefacea

viata tot intr'un sbucium, va inceta de a mai fi

scopul etern, chruia el jertfia intreaga existent,h,

spre a deveni un prozaic mijloc de satisfacere
a nevoilor.

E in afarh de orice indoealh, c asa a fost la,

obarsie, chnd din shnul societhtilor agrare, en linistea
lor secularh, a inceput sh se infiripeze tendinta de
acumulare: mut vroia sh acumuleze, pentru a trili
mai bine. In ghndul shu, acumularea eia un simplu
mijloc

odath ce atingea o anumith marginh. tendinta

de chstig trebuia s inceteze, spre a face loc consumatiei si plhcerii de a trii. Dar cum descoperirea
de noui sfere de activitate desebiderea Asiei in
antichitate, a Arnericii i Indiei in timpurile moderne

veni sh desfalue omului perspective infinite,.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

88

tendinta de acumulare se prefacu intr'o goana spre

infinit : ea inceta de a fi un mijloc, spre a deveni
scopal vietii.
Asa se rhstignir generatii dupl generatii pe
altarul unui ideal absurd, ce dispArea tocmai atunci
in departhri mai nepatrunse, chnd omul se credeamai aprove de dansul. Acumulare
acesta deveni idolul, chruia se jertfira toti, dela bancherul
in maretul sau palat, pana' la ornul de stiinta in
rnodesta sa camera de lucru : unnl acumula valori",
altul acumula adevAruri", in fond ambii faceau
acelas lucru : sacrificau viata, ca amagiu, pe altarul
aceluias nesatlos Moloh : acumularea infinitli. Acumulare
acesta trebuia sh, fie balsamul vieii ome-

nesti, si a devenit blestemul, care a pra'busit-o in

neant. Astfel ajunse era civilizatiei

capitaliste
un [ant de orori fatil numar, de sbucium si nevroza,
de amaraciuni si desgust de viata. Si ce alth atitudine, decal aceea a unui infinit desgust. pntea sh
ia omul fata de o existenth, in care el alerga mereu
driph bunuri pozitise, si se alegea in schimb cu o
serie do framnthri, pe care le curma numai lespedele mormhntului.
DaT de arum, in viitorul indepArtat se arata sfax-

situl. Capitalismul se organizeazh se limiteazA

si sileste astfel acumularea s redevina ceeace trebuia sa fie de la obhrsie : un mijloc de a teal zile
mai fericite. i asa viata de vesnica goanA duph
un tel ireal face loc unei vieti in sine irnpilcata
ce stie ce vrea si uncle trebue s poposasch. Q nouh
viata, cu o nou'a mentalitate i o nouh civilizatie,
totul in acelas spirit impacat in sine, care domnia
inaintea erei qapitaliste : acest ideal socialist, prune
al sufletului martirizat de civilizatia capitalisth,
este in realitate termenul din urma al neoliberalismului. Pe cat se poate judeca dupa desvoltarea

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

89

actuala a societatilor, acest sfarsit e tot atat de

sigur, pe cat e de sigur cit clupa r&saritul soareiui
va urma apusul. Cii procesul evolutiei neohberale,
ce duce aici, va dura un deceniu sau doua, un veac
salt mai multe, ce insamna aceasta fatil de viata
intreaga a societapi nmane?
Dar se pare ca spre acest sfarsit nu mergem
chiar atilt de facet, pe cat am inclina sit credem.
De pe acum arena vietii nationale a devenit prea
stramta pentru uriasa forta de organizare a capitalismului, In ultima i cea mai inalta a ei form5, :
trusturile. Activitatea acestor giganti ai economiei
vremii se intinde acum, de la organizarea pietii
nationale la organizarea relatiunilor internationale,
atat pe terenul industriei, cat si al finantii. Cand
toate regiunile, din a caror exploatare poate esi Un
profit, vor fi cuprinse de miraculoasa lor putere de
expansiune si organizare
a la acest termin vom
ajunge odata in mod fatal atunci parnantnl intreg
se va trezi impartit in sfere de interese": fiecare
gigant va avea sa se ingrijeasca de nevoile regin-

nilor, ce cad in lotul sau. Aceasta nu e altceva,

decal societatea visata, de Marx : aceea, in care nu
se

mai produce pentru capitalizare infinith,

ci

pentru satisfacerea nevoilor. Si child .te gandesti ce

drama', ca catastrofe si forte revolutionare, a trebuit sa nascociasca genialul cugetator, spre a ajunge
la acelas sfarsit, la care duce odiosul capitalism,
el singur !

Stribatand cc ochii mintii intreaga dram& a desvoltarii omenirii, pare ca viata normali si natural&
e aceea, care a fost inainte si care va urma .dupa
era capitalista,: viata impacata, in care toti oamenii se pot folosi in aceeas masura de bunurile na-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

90

turii, spre a-si satisface trebuintile. In aceasta drama

milenara, era capitalista se prezinta ca o scurta intrerupere, o perioada de ariarhie si un calvar, pe
care omenirea:trebuia sa-1 ridice, spre tgoi potenta
in proportii fantastide puterile :de productie. Apoi,
en aceste puteri inmiite, ea se intoarce la aceeas
viata ticnitii, pe care o ducea mai inainte.

Neoliberalismul romfin : liberalism si liberali

Dela disboin incoace se vorbeste necontenit si la
noi despre (3riza partidului national liberal" Atingand aceast a. chestiune, noi vom face dela inceput
o hotarit a. deosebire intre liberalismul roman si
partidul liberal roman. Stina cat este de inrdticinata azi eroarea, de a identifica unul cu altul acesti
doi factori de evolutie. Ne vom feri insa de a cadea
victima unei asemenea inselaciuni. In adevar, libe.

ralismul este procesul de evolutie economico-sociala,

din care s'a ptarnadit Romania moderna ; liberalii

-sunt oamenii, care s'au pus dela inceput in slujba
azestui proces : ei 1-au reprezintat dealungul vremu-

rilor cu mai multi sau mai putina pricepere, dupa

toanele cu care zemisleste mama natnra generatiile

omenesti. Faceti ipoteza, ca in timpul de fata un

eataclism ar sterge pe toti liberalii din cartea vietii
cati nu tresar de plaeere la acest gand ?
4i totnsi prin aceasta liberalismul roman n'ar suferi
nici o stirbire. Oki el e un curen,t concret de evolutie statornica : daca i-ar disparea ca prin minune
-oamenii de azi, ar produce numai decal o noua
pleiada de reprezintanti. i s nu-si inchipue ninenea, ori sa, nu aiba nimenea naivitatea de a-si
inChipui, c liberalii ce ar veni dupi aceasta ar fi
altfel, decal acei pe care-i avem astazi. Caci -nevoile

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

.11.

91

sociale Ii modeleaza totdeauna oamenii dupa chipul

asemanarea lor.
Astfel liberalismul roman trebue privit ca Ian curentobiectiv, cristalizat in insas structura noastra, sociala.
Acest curent, care alcatueste maduva societatii

noastre actuale, este mult mai larg decat gruparea.

politica liberal. Cineva poate fi luptator credincios
al liberalismului, totus stand depute de partidul
liberal : in acest caz el impartaseste ideea liberala,
dar nu aproba felul cum intelege s'o reprezinte partidul cu acest nume. Mai mult inca : pot sa. exisre
si alte grupari politice liberale alaturea de partidul
national liberal. Astfel partidul national ardelean
este
sau era" o grupare regionalii, de interese
burgheze-liberale. Partidul poporului s'a dovedit iaras..

in timpul guvernarii sale, un hotarit reprezentant

al ideei liberate.
Asemenea situatie, departe de a fi o anomalie .
este foarte fireasca. Dupg, cum aceeas idee socialista este reprezintata de mai multe partide socialiste,. tot astfel aceea idee liberala poate fi,aparata,
de mai multe partide liberale. Ceeace apropie atunci
aceste partide, este identitatea de principii ; ceeace
le desparte, este deosebirea 'in modul, cum fiecare
intelege sa lupte pentru aceste principii. Cu alte

cuvinte, lupta intre asemenea partide nu se mai b.

pe chestiunea de principii, ci numai pe chestiuni
de tactica politica. Deaceea si intelegerea intre
ele este mai lesnicioasa.
In ceeace priveste tara noastra, partidul clasic al
liberalismului este si ramane actualul partid national-

liberal. Caci acesta are in fata istoriei meritul, de

a fi inteles dela inceput interesele liberalismului, ei
a se fi pus cu vigoare in slujba lor. Viata acestui
partid se confunda cu insu procesul de nastere a
statului rom'an modern; o glorioasa traditie ii ste.
www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

92

la spate, ceeace lamureste taria sa de 4azi, pe care

toti sunt siliti sa i-o recunoasca. Alaturea de partidul liberal, gruparile liberale mai thrziu venite sunt
-osandite a ramanea intCo stare de subrezime, caci
un piedestal capitalist de aceeas insemnatate nu se
poate improviza peste noapte : el e produsul lent al

unei intregi evolutii isforice. Se intelege insk ea'

aceasta nii spune nimic in privinta rodniciqi, pe
care o poate avea activitatea unora sau altora din
aceste particle. Caci, vedeti bine, este to deauna o
mica deosebire intre aceste doua, lucruri: intre

forta pe care

ai,

si modul de intrebnintare a

acestei forte.
Ilees din cele zise, ca pe nedrept se vorbeste azi
de o criza a partidului liberal". Aceasta criza merge
ceva mai adanc : ea priveste liberalismul insus, ca
si in Apus. E adevarat cii. criza liberalismului roman
are si o nuanta, specific romaneasca. pe care tocmai
vom desprinde-o mai jos ; dar aceasta nu provine din
scaderile mintale ale liberalilor de astazi. Oricht
de inferioara s'ar arata actuala generatie liberala In
fata problemelor, pe care le tidica acum liberalismul,
-Lotus criza are alte radacini : ea s'ar fi produs chiar
Iii cazul, cnd liberalii romani ar fi fost binecuvntati

de natura eu altt pricepere, decal aceea cu care ei

fericesc astazi ski-mama noastra existenta.

Criza gellerala a liberalisimilui roman

Liberalismul roman se aflrt in prezent la aceeas
eotitura istorica, care a pricinuit si criza liberalismulni apusan. In adevar, evolutia capitalismului
nostru a intrat, depe la 1903, pe aceeas cale a suprematiei financiare, ca si in Apus; deosebirea este

www.dacoromanica.ro

Neoliher lismul

93

numai, ca la noi acest fenomen se pronuntrt inainte

de deplina desvoltare a industriei.
Din copilaria sa mercantilista capitalismul nostru
sare deadreptul la maturitatea financiara. iniperalista, M.O. a mai trai inaltatoarele zile ale tineretii
liberuliste: e coca ce sa intamp'at s.;i in alte tari.
Se tio c5. astazi doaa constelatii hancare, in frunte
cu Banca Wunaneascri i Banca Marmorosch Blank.
tind a ahsoarha intreaga noastrrt viata economica.
dndu-i un caracter limpede de tutela financiara.E
vadit ca noua evolutie capitalista trehnia s nasch
si la noi
i de
fapt- a nascut
o tendinth de
organizare social. De aici s'a luat fiinta a noun
politica i a nourt ideologie o t )cmai politica
ci ideologia neoliheralismului.
Documentul oficial de na5tere a neoliberalismului

roman este Constitutia votatrt in arm! 1923. Pentru

intaia oara' acest act istoric pleacri dela urmatoarele
puncte de vedere, care alcatuesc esenta noului liberalism : a) interventia puterii de stat, i 1)) con-

ceptia libertatilor individnale ca functii sociale".

Intaia conceptie
aceea a tutelei puterii de stat
asupra vietii sociale
decurire in mod firesc din
nona tendinta de arganizare cea din urmil conceptia neoliberala a lihertatilor vine sa dea legitimare celei dintai. Caci o incalcare a statului
asupra activitatii indivizilor nu poate fi legitima
decia, in ipoteza, ca hhertatile individuale sunt
concepute ca tot atatea functii sociale" : ca drepturi acordate de stat, i numai in masura, in care
ingadue interesele statului. Acesta e tocmai modal,
I

in care Constitutia actuala intelege deosehitele libertati. Dacrt i-se poate face o imputare, aceasta e

numai, ea ea nu ne-a dat o conceptie neoliberairt

!impede, lipsitri de orice echivoc. De ohiceiu hbe rWile sunt formulate in spiritul liheralismului cla-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

94

libertatea individuala este garantata" sau proprietatea de orice natura ... este garantata", sau
libertatea muncii va fi aparata". Aceasta garantie
sufere insit atatea restrangeri, in cat ea pare mai
mutt o ironie. E claz : noua noastra Constitutie nii
e opera unui cap logic, de ganditor consecvent; ea
a isvorat dintr'un spirit de compromisuri, ce are
groaza de extreme si de aceea sovaeste sa spuna
lucrurile pe fata. Altfel s'ar fi putut stabili in mod
clar principiul de ternelie, spre a enumera apoi
libertatile hiteo formulare hinpede Si riesovitelsic :

nica,

de pilda astfel : ,,libertatea (individualit,

munch, a proprietatii, etc,) este o functie sociala ;

statul care dreptul a intorveni spre a o indruma
asa cum cer interesele sale".
Dela tratatul din Adrianopol si pni astazi. Constitutia noastra din Martie 1923 ramane cel mai
revolutionar act din istoria noastra, politica; ea sta.
la botarul a duel, lumi. Tratatul din 1829 inaugureazil era nouit a liberalismului, Constitutia plniditit in anul 1923 indica transformarea liberalismului in forma sa opusA: aceea a neoliberalismului.
De acum p litica noastra de stat intra cu deplina
constiintit pe calea organizarii sociale, asa cum impune noua structura financiara a capitalismului
nostru. Desvoltarea Romaniei se indreapta deci
cAtre imperialismul financiar, ca si statele inaintase,
acolo unde orice deosebire principiala intre capitalism si socialism inceteaza. Ramne de acum ca
propaganda stiintifica sA lumineze publicul roman
asupra adevarului, c noua politica romana este
rasunetul nevoilor noastre de fapt, i c vechea con-

ceptie liberalista a libertatilor absolute este in

un fapt reactionar, care
noile imprejurari sociale
turburil mersul lucrurilor.

Asa dar liberalismul roman a invins criza sa.

www.dacoromanica.ro

95

Neoliberalismul

generala in mod fericit : el s'a trezit peste noapte

metamorfoza neoliberala. Acum Ii trebue putin

timp, spre a-si da singur samil de ceea ce s'a petrecut cu dansul, si apoi putin curaj si cinste inteIectuala, spre a recunoaste pe fata ceea ce este.
Dar liberalisrnul roman sufere in tirnpul de fata, si
o criza specifick ce rezultil din conditiile noastre
sociale proprii, i aceasta este mult rnai gravd, de
cat cea dintai.

Criza specifich a liberalismulni roman

De prin al "3 aptelea deceniu al veacului din urnia,
,de child liberalismul roman a incetat de a rnai fi
un mnunchiu de aspiratii generoase, sociale si nationale, spre a incepe sa devina o realitate concreta,
el poarta eu natiunea romana Litt proces sufletesc,

a earn sentinta istoria nu a dat-o Inca. 0 adevarata prpastie s'a deschis intre acesti doi factori,
pironind liberalismul Ia un extrem, si sufletul national la altul. Rece, cu suverana nepasare, liberaIismul merge inainte cu pasi vig irosi, parand a
arunca sutletulni natiunii aceast cinica sfidare :
daca nu ma vrei tu, te vrau eu !" Cine oare are drep-

tate in acest gigantic proces, intre o natiune

Si

forma ei de evolutie : liberalismul, care se revarsa

impetuos, Mr scrupule, ca un val de forta; ori
sufletul national roman, care se rilsvrateste cu furia
neputintii imootriva inoirilor sociale, ieite din spiritul modern al liberalismului?
Sa ne gandim bine : liberalismul este Inca in

Romania o forta revolutionara; el a smuls din radiicini vechile -aezaminte nationale, in care sufletill roman se simtia atat de bine, si le-a inlocuit
ca asezaminte moderne, la cari romanii de azi nu
s'au putut adapta Inca.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

90

Sufletul roman, prins in noile asezaminte, care-i

apucaturile sale agrare, haotice, contemplative, se simte cam tot atat de bine, ca intr'o
camasa de forta De aici drama revoltei sufletesti
impotriva liberalismului, pe care o desfasura intreaga
noastrit evolutie sociala din a doua jumMate a yeacului din urma pana astazi.
Se intelege c aceasta situatie pune in suferint,a
si pe reprezeutantii odiosului curent : pe liberali. De
inabuF,>e

fapt,

soarta de acum a liberalilor romani nu ar

putea fi inteleasa mai !impede, de cat asemanfind-o

cu aceia a evreilor de la inceputul timpurilor moderne. lrjn veaeul XIVXVI evreii erau singura
forta, care reprezenta spiritul modern capitalist ;
ei erau herolzii viitorului, pionierii nouei ere de civilizatie capitalista : ei ruinau prin manuirea capitalului asezamintele Europei agrare, si pregateau astfel
timpurile ce vin. i rezultatnl? Ca tin uragan imens

s'a deslantuit impotriva lor furia populara in toate

statele inaintate ; din toate colturile Europei civilizate de atunci: din Spania, Portugalia, Italia, Germania de sud, ei fura alungati in turme de sute de
mii, lasand in locul lor pustiul.
0 soarta analoaga au astazi liberalii in Romania .
Si ei sunt pionierii erei noui, herolzii spiritulni
modern capitalist, in mediul nostru arhaic agrar ;
si ei au desfiintat vechile noastre asezaminte bilstinase,

plamadind pe cele moderne. Si rezultatul? E rasvratirea sufletului national impotriva lor. Ca odinioara evreii, lberalii romani sunt privit,i drept
venetici, fanarioti, streini sau instreinati de nearn
incapabili do a-i pricepe geniul, si de acei r.. panelritori ai trecutului si datinelor stranaosesti. Dad,
s'ar putea
oh, daca s'ar putea!
cu ce delicia
ar fi scosi i liberalii, cu Wein de foc, din templul
social al neamului nostru, si manati peste hotare

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

97

ehiar cu primejdia de

semna in urma lor

pustiul.

In aceastd, situatie de incordare surd se eh criza

specified,' a liberalismului roman pan la rzboi. Era
o criz a". fireascg pentru orice curent revolutionar,
care se Bird abia la inceputurile sale. Dezastrele rsboiului venied insA ca o formidabil bombd., spre a
provoca o imens explozie a tuturor urelor indbusite.

Un moment se putea crede, cd liberalisrfrul in Romania a fost inmormantat pentru totdeauna.

Ei acum ? Tot ceeace e suflet sau produs sufletesc
in Romania, se afl mobilizat impotriva liberalismului.
Cultura riposted, in care ne adrtpostirn sufletul de

peste o jumAtate de veac, este o explozie de urg

impotriva liberalismului ; educatia noastea oficiald
este o vast a. rnminA de furit spirite ostile liberansmului ; presa noasted,
copil al culturii i coalei
de azi este o ye:mica' si neobosit'd campanie impotriva liberalismului ; in fine, ca o incoronare fireasc
a acestei situatii, tot ceeace e intelectual de sam
tinde a se grupa in lagare ostile liberalismului. Pentru

un intelectual roman al vremii noastre nu e mijloc

mai eficace, de a-si discredita pana in fata natiunii,

decat acela de a s'o pune in slujba

cauzei li-

berale.
* * *

Aceasta e situatia, desigur nici de cum vrednia

de invidie, a acelui curent, care ne-a hanzit statul
roman de astzi si clasa sa stapanitoare: burghezia
romani national'a. In asemenea grozava criz, care
ede si care poate fi atitudinea grupArilor liberale
7

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

98

cu ce mijloace inteleg ele s carmuiasca o nat,iune,

care le e din suflet ostil?
Aici trecem dela liberalism la liberali: dela principii

la oamenii, care le reprezintrt si mai ales la modul,

cum ei inteleg s le reprezinte. In realitate nu sunt
decat doua mijloace de a trece peste aceasta, criza.
Unul, si cel mai sumar, e urmatorul : st intampini
cu sfidare valurile de ura, ce se deslantue din toate
partile, si srt le inabusi cu forta brutil. Atunci, se
Intelege, nici un miiloc de violenta nu pare vrednic
de dispret; arbitrarul, samavolnicia, brutalizarea
toate altoite pe un fond general de cinism sunt
si in politica la locul lor. Aceasta spinoasa metoda
de guvernare, grea de risic si de prirnejdii, a adoptat-o
partidul national-liberal dupa razboi.

Al doilea si cel mai curninte mijloc este urmatorul : sr,. se intreprinda o propaganda larga si inteligentii, spre a lumina poporul asupra rolului liberalismului, si a stabili astfel o legaturrt sufleteasca
intre carmintori si carmuiti. Crici desigur nu pentru
i:ntaia oara un manunchiu de revolutionari proaspeti

a avut o mare de suftete impotriva sa. Cam aceeas

este la inceput soarta tuturoi pionierilor capitalismului. Dar o larga mobilizare a fortelor intelectuale
poate implini menirea, de a plarnadi un curent de
idei prielnice nouei cauze. E ceeace a fa:cut burghezia europeana, cu un succes fara samrtn, in veacul
ei de glorie culturala : al XVIII, si ceeace ar trebui

sa se incerce si la noi.
De ce dar n'a apucat partidul nostru national
liberal aceasta inteleapta cale? Fiindca el poarta din
nastere un viciu organic, si acesta este : lipsa de
in(elegere pentru valorile safletesti In. edrmuirca po-

porului. Nu doar ca liberalii ar sta mai jos pe

scara desvoltarii mintale, ca ceilalti muritori. Dar

cariera lor istorica a fost de asa natura, ca nu le-a

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

99

Ihsat niciodath un indelung rligaz contemplativ, sorgintea realh a orichrei culturi. In aceasth privinta
ei sunt o nefericith victimh a imprejurhrilor sociale.
Sh ne amintim, cli liberalii au fost aruncati aproape

dela nasterea lor in vultoarea luptei. i de atunci

sunt necurmat absorbiti iii liiptii; pentru teorie
ei n'au avut timp, si de aceea acum nu mai au
nici intelegere. A fost dat deci partidului national liberal sh ramhnri acultural si acefal : mai cnrand un
automat de munch, cleat un organism ghnditor.

Nedestoinic srt intrebninteze mijloacele con vin-

gerii, partidul liberal se vede nevoit sit guverneze

numai cu ajutorul fortei. Dar asemenea metodh de
guvernare, in era votului obf,gesc, devine cu atht
mai greoa,,, cu cat se lumineazil massele poporului.
Favoarea unui ppm' luminat devine i ea o forth,
care nu pare a se resemna sh capitnleze totdeauna
inaintea fortei financiare, desi aceasta ramhne pATghia realh a politicii. Anglia de dnph rrisboin ar
avea eeva de spits in aceastrt privinta. lath de ee
rhinane de trei ori nenorocit nfl partid politic, a
clirni traditie stil in dispretul a tot ceeace e suflet ;
iath de ce incapacitatea partidnlni liberal de a se
inteloctualiza, este oshndith sli dovinh din ce in ce
mai mug o incapacitate de a gnvernh.
Fril indoealrt, criza liberalisrnnlui nostril se va
inchide odath dela sine, cum am ariltat deso ori,
prin adaptarea treptath a suflotului romhn la noile
sale conditii de viath socialh. Aici, ea in multe age
privinte, cel mai vajnic luptritor pentrn cauza liberagt este timpul. Dar ate frrimAnthri primejdioase
ar inltura 0 munch inteligenth, culturalri si scolarri, cat ar usura si scurta ea calvarul acestei
adapthri ! Se va gasi oare la noi o grupare politicii,
care sh inteleagh nevoea acestei opere sufletesti?
Ori poate, spre nenol ocirea noastih, criza se va in-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

100

cheia singurk treptat, anevoios, indelung, nurnai

prin mersul mecanic al societatii noastre, Mr& nici
o contributie din partea spiritului romiln ?
La asemenea intreWiri nu poate rrispunde decat
viitorn1 1).

1) Stabilirea deosebirilor intre partidul nqional liberal si

partidul poporului, care este de asemenea un partid liberal
In senzul, pe care-I are azi liberalismul, adieu neoliberal,
rAmAne sA facA obiectnl nnni studin a parte.

www.dacoromanica.ro

Rena5terea flaJaanI
oamenii ei reprezintativi
Ce trebue s se inteleagh prin
Renasterea NaVonali"
Se vorbeste necontenit, i cu deosebire la prilejuri
solemne, de Renasterea noastra nationala si de
-oamenii Renasterii.Totusi putini sunt cei ce au o idee

limpede de ceeace este Reizaqterea na(ionala a KonuIniei, care sunt oamenii ei reprezintativi i prin
or insusiri sufietesti s'au distins acestia. De aceea

fie-ne ingaduit, dupa ce alta data am cercetat pe

larg dezvoltarea Romaniei muderne, s privim i

aceasta chestiune in lumina rezultatelor, la care ne-au
dus cercetArile privitoare.

Terminul Renastere" s'a incetatenit pentru perioada de prefacere sociala, care desparte Evul medin
tie timpurile moderne, adeca pentru veac. XIV-X111,
in care se disolva lumea agrarh medievala si se piainadeste lumea moderna. Sociologul stie ca aceasta
perioada de Renastere" se reduce, in cea din urmh
analiza, la renasterea capitalismului european, ador-

mit in cele dinti veacuri ale erei crestine, cand a

-Lira cu el in mormant lumea veche. Acum acest
capitalism, in urma legaturilor de comert incheiate

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

102

en Orientnl prin Cruciade, se reinfiripeaza, rola*,

iar renasterea sa aduce in mod firesc renaaterea
institutiilor sociale ale vechimei, ieaite din acelaa
spirit individualist al capitalismului, precum ai renasterea intregei gandiri antice.
In ce consta revolutia pricinuita de aceasta era
de Renastere burgheza, ai care este esenta ei ? Pe
scurt, am putea-o caracteriza in acest fel : cmanciparea omuldi de legedurite- tradi(ionale, puncrea sa
pepieioare proprii, sz nasterea tonstiintei individuale.

Renasterea este deci o renaatere a contiintii de

sine, de aceea cu drept cuvant ea a fost numita

perioada, child omul se redescopere pe el insuai.

Reinfiriparea constiintii individuale aduce iarila in
cinste idealul antic al vietii omenesti: desvoltarea
armonica a personalitatii nmane in toate laturile ei.
Acea tainh a maririi, dar tot odata si a mizeriei
noastre moderne: tendinta ratre ittfinit, pe care o
naste peste tot capitalismul, isi face acum aparitia
nascatoare de epoch'. Ea devine Orghia de creatie
infinita, dar tot odata si de sbucium si nervozitate
infinita, i are lamurirea ultima in noul mod de
viata : in tendinta de acumulare infinith de eapitaluri.
Central de greutate al ietii se schimba: el nu mai
sta in repaos, in odihnii, in contemplatia vietii ruiale,
ci trece in alergare, in goana necontenita, nimenea
N

nu atie bine dupa ce. Dar toti tin ca trebuie sa

alerge filra ragaz

la infinit.
Se intelege eh, oriunde patrunde capitalismnl, in

orice regiune agrara adaneit in somnul secular al

vietii contemplative, el produce o zgridnire analoaga : el dizolva legaturile traditionale

creeaza

oameni liberi, constienti de sine, adica infilptueate

o renastere. Pilda tipic, dach nu chiar tragich, a

acestei adanci prefaceri sociale ne-o da astazi Orientul indepartat, India si China, caci Japonia a trocut

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

103

de mult inainte. Aici capitalismul european in vigilroas expansiune prilejeste niiruirea formelor traditionale de viatrt, in locul crtrora introneazA viata modernA liberrtlibera de prejudeeriti si iobAgie, constientrt de valoarea ei proprie, dar liberA si de odibrirt
contemplativil : viata de shucium i fnimntaie a productiei capitaliste. Curnd poate, 0 civilizatia Oriontali, iecitri. dintr'o milenarrt viatrt contemplativA agrard,

va apartine trecutului : este lienalterea Orientului.

0 renastere analoagrt a adus capitalismul in tarile
romitne &pit anul 1829, ettnd nevoia de piete noui
si materii prime I-a fricut sA vin si pe vAile noastre.
El a liberat viata de vechile ei legAturi traditio-

nale, i-a pus centrul de greutate in ea insas, pregAtind nasterea constiintii de sine, a cultului personalitAtii. AceastA, adAncA prefacere trebuia s o
simta fiecine, si en drept cuvAnt, ca o renastere :
o trecere dela letargie la viatri realri. Dar nu la

aceastA prefacere se mArgineste Renasterea noastra,

care in acest caz nici nu ar merita a fi numitrt vational. Capitalismul a adus la noi i o forma
mai inaltrt de constiintii, pe care nu o pntea naste
in veac. XIV-XVI, dar pe care era indestul de inaintat
spre a o produce in veac. XIX: t orbirn de contlivta
vationalii. El ne-a dat, pe langrt o constiintrt de sine

a fiecaruia in parte, si o constiint,t colectiv pe

lAng5. un cult al fiintii individuale, si un cult al
fiintii noastre nationale. CAei capitalismul a venit la
noi insotit de acea ideologie nationalistA, care acum
II nrmaxeste peste tot ea o umbrA, a cruel esent
..

este afirmarea dreptulvi oricarei natiuni la viata

proprie neatarvata, alcAtuind astfel egida, sub care

orice neam in formatie Ii duce lupta de emanicipare
si cristalizare national&
Si nu numai prin nasterea acestor conditii sufle-

testi: a constiintii nationale, a aspiratiilor de uniwww.dacoromanica.ro

St. Zeletitt

104

tate si neatilrnare a neamului romilnese de pretutindeni, a infaptuit capitalismul Renasterea noastra.

nationalli. Pe pragul veac. XIX observ in autobiografia sa Xenopol

trile romilne &Wean semne

de peire. Era numai vorba de a se hotari eine va

fi stsan pe plimntul nostru strvechiu turcul,
rusul sau austriacul. Dar iat' csa expansiunea capitalismului strein, spre Rdsilritul european, aduce

Principatele romAne in sfera de interese a statelor

capitaliste apusene ; acestea, spre
apara interesole lor comerciale la noi, Inltur prin rnijloaceAiploniatice si rsboinice pe cei tret cornpetitori
de pe pa'mantul nostru, i iau Principatele sub
atotputernica lor protectie. De atunci romiinii au
dreptul s priveascrt spre zile mai senine: zorile
Ren0eri apilruseril i pentru ei. Este deci cel mai
strict adevAr istoric procesul de Renostere va(ional a Rom4niei vu este d,rfit procesul de formatie
a cap talimului pe plinlintot romeinese. Acest fenomen
capitalismul
pe care critica socialisti
din 16ri1e inaintate l-a Rent atilt de odios, pentru
noi romnii reziimil intreaga taina a existentii
noastre nationale.

Prefaccrile sociale
Renasterea nationala a Romiiniei nu este deci o
simpl prefacere snfleteascii, o miscare a ideilor
petrecul in sferele culturii : ea este o radicara prefacere socialg. De aceea, in procesul Renasterei noastre
va trebui sa" se tinii deopotrivii seamA, si s5, se urmri-

reascrt ell aceeas luare aminte, dou serii deosebite

de fapte: seria prefacerilor economico-soeiale, si
seria prefacerilor sufletesti ; din cele dinttii a iesit
editiciul social al Romilniei moderne, in care ne
ducem azi viata ; din cele din urrnA a iesit edificiul

www.dacoromanica.ro

14eo1ibera1iqmn1

105

eulturii rornane. in care ne adapostim azi sufletul.

Ambele serii de prefaceri au figurile lor reprezintative. oameni ce s'an facut unealta de infaptutre a
unor necesitati simtite de toti, dar exprimate numai
printr'ins,tii. SA artincam, mai intai, cateva cuvinte
asupra prefacerilor econoinico-sociale si a oamenilor
reprezentativi ai acestei serii do evolutie ; ei fac
parte deadreptul din generatia. dela 1848, sau continua spiritul acesteia. Marturisim cu toata cuvenita

sfiala, ct parerile noastre in aceasta privinta sant

a parea paradoxale. Totus, dupA ee
ne-am dat silinta de a desmormanta existenta istorica a capitalismului rorniln, socotim ca e de nevoe
a face acelas luern si pentru figurile istorice, care
i-an reprezintat in mod tipic spiritnl ii nevoile.

de natura

Oamenii, cari s'au facut rasunetul nevoilor econornico-sociale din perioada noastrli de Renastere
nationala, stint reprezintati indeosebi prin aceste trei
figuri : I. Bratiann, Eug. Canada si Emil Costinescu ;

figura celui dintai planeazil peste int reaga noastra prefacere economico-sociala ; cel de al doilea si-a legat

numele de seria evolutiei bancare, care astazi sta

paneste intreaga noastra viata economica si politica;
eel din 'Irma este promotorul acelei evolutii indus-

triale, care in viitorul apropiat este menita a ne da

independenta nationala. In insusirile acestor oameni
-se oglindese insusirile intregului grup de figuri,
-cari an Incrat la Renasterea noastra social. De
aceea, cel ce a cercetat opera lor i i-a urmarit
pe ei insasi la lucru, Ii poate da seama cat de
grosolana, daca nu chiar groteasca este eroarea, care
face din Muritorii edificiului social al Romaniei moderne niste simpli ideologi, capete imbacsite cu formule abstracte i streine de nevoile noastre reale.
in adevar, nu cnnoastem nimic care sa fie mai dosa-

www.dacoromanica.ro

St. Zelei in

OG

varsita negare a idoologiei, dead feint de a

fi BA

acestor pionieri ai capitalismului nostril. Oamenii

acestia sunt, inainte de toato, lipsit,i de cultura teoretica, unit din ei rnerg in aceastii privinta liana la
analfabetism. Tn schmib, neasernuita lor taric, care
face de prisos orice cultnrri, este : simtul

intnitiape alocurea geniala a nevoilor prezentului. De aceea ei an iidit edificinl Romaniei fr

filosof.e, fara orice fel de abstractii: a9, cum cas-

torul isi zideste locuinta. enm randunica ii face

cuibul, frtra constiinta teoretica, totus implinindu-si
opera cu siguranta instinctului. Edificiul social al
Romaniei moderne isi datorete existenta patrunderii

intuitive a realitatii, eu care natura a inzestrat pe

oamenii Renasterii noastre economico-sociale. Instreinarea lor de teorie s'a Pargit, s'a condensat si a
luat proportiile suveranului dispret, pentru mice-

cultura, pe carel gasim la urmasii lor do

la actuala generatie a partidului liberal.

astlizi

Cultura" Renakiterii
Seria prefacerilor sufletesti din era Henasterei
noastre nationale d cu totul aliti priveliste, de cat
aceia a prefacerilor economico-sociale. De fapt, aid
cu greu am putea vorbi de o prefacere. Sufletul se
schimba de obiceiu mult mai anevoe, de cat realitatea inconjuratoare : el se adapfeaza treptat i en
greu la schimbarile din afarg. Papa ce savarseste
aceasta opera de adaptare, sufietul cearch sa reactioneze impotriva realitatii ce-i contrazice deprinderile,

desi aceasta reactiune este zadarnidi. 0 asemenea

explozie sufieteascA impotriva realitatii noastre sociale, Infatiseaza cultura romana din era Renasterei
nationale, produs al unor spirite en constitutie rurala

www.dacoromanica.ro

Neoliberatismul

107

contemplativa, neadaptate Ia noul nostril mediu social

creat de capitalism.

Ce \rad aceste spirite, si ce nu pot ele s vada

din prefacerile Renasterii economico-sociale ? Ele vd

nruirea vechei lumi romne agrare : disparitia boerimii, odata cu pro cesul de lichidare a marei proprietrtti rurale sub inrtturirea capitalismului, disparitia
Varanimii neathrnate, prin procesul de pulverizare a
micii proprietati rurale. In aceasta privinta oamenii

Renasterii culturale" vad bine. Dar ei nu sunt

in stare sa descopere, sub prribusirea lumii vechi.
procesul de nastere a lumii noui capitaliste, a carei
elemente se desprind din chiar sfArmrdurile celei

vechi. De aceia pentru ei ruina vechei noastre so.cietiUi agrare insemna ruina neamulni nostru insusi.
Mai vedeau acesti oamenisi aici ei iarhsi vedeau
bine
crt invazia capitalismului pe prtmantul nostru

aducea robia romnilor de bastinrt fatrt de strainii,

care rucinniau acest capitalism. De aici ura lor feroce
impotriva strainilor, si a formelor sociale impuse de
dansii. Dar ei nu puteau srt vada nici aici, ca adevrtrala opera nationala e de a cuceri acest capitalism,
a-I aduce din stapttnirea strrtinilor in aceia a romanilor. nu a se opune desvoltarii sale. Scull, oamenii
reprezentativi a ceeace se zice a fi cultura Renasterii
noastre au vrtzut numai latura negativa a procesului
de lienastere, nu insA si cea pozitivrt, constructiva :
pentru aceasta din urma le lipsea atat cultura stiintifica, cat i puterea de intuitie. De aici se desprinde
si sarcina, pe care s'o ia cultura produsa de dansii :
propoveduirea dusmaniei impotriva edificiului social
-creat de Renasterea economico-sociala ; silinta de
a reinvia vechea lume agrara distrusa prin RenaF,rtere;

-dorinta de reintoarcere la vecbile asezaminte roma-

nesti traditionale. Aceasta reintoarcere la vechiul

pirit romnesc o boteaza fauritorii nouei culturi drept

www.dacoromanica.ro

St Zeletin

108

nationalism un nationalism cu care, cum lesne se

vede, neamul nostru ar fi pntut prea bine sa piara ;
dar el a fost salvat de nationalismul burghez, diametral opus, care privia neclintit spre viitor, afirmAnd

cu vigoare dreptul neamului nostru la unitate si

viata neatArnata. Acesta e nationalismul, in care
s'a plamadit Renasterea nationala a RomAniei.
Grupa oamenilor, ce reprezinta culture acestei ere,
e numeroasit; socotim ca nu gresim insa, daca desprindem dintre ei ca figuri reprezentative pe acesti
trei : T. Maiorescu, P. Carp si M. Eminescu. La
acestia insusirile nouei grape de oameni ai timpului
Renasterei se dusprind in chipul eel mai limede. Mai

intai ei sunt :
a) capete teoretice, spirite desprinse de faptele
concretes pe care eearca sa le inteleaga cu ajutorul
unor formule abstracte. Aceste formule le-au invatat

in straintitate, dar n'an fost in stare sa priceap .

intelesul lor stiintific. De aceea felnl cum ei le intrebuinteaza, rastoarna insas esenta stiintii, cum
am aratat pe larg eu alt prilej. Dar marea lor meteahna este :
b) lipsa de spirit istoric. Ei nu au putut
sa-si dea seama, ca formulele ce memorizasera din

carti straine sunt scoase dintr'o faza inaintata de

ovolntie, si nu sunt bane pentru tara noastra, care

acre formule proprii. Felnl cum, de pilda, intrebuin4-eaza. Carp formula liberului schimb, alcatueste un

caz tipic in aceasta privinta. El a eitit in tratatele

engleze de economic, dIl. liberul schimb este cel mai

bun mijloc de propasire economich, dar n'a putut

said dea seeing, ca. daca o tara inaintata poate prop*

pe aceasta cale, o tara inapoiata se distruge. De

aceea el a cadet sa-1 aplice la propria sa tarri, facAnd
burghezia noastra, revoltatil de asemenea exces denepricepere, sa se miste cu violentti. AF,4l se face ort

www.dacoromanica.ro

109

Neoliberalismul

acepti oameni, cu capul plin de formule abstracte,

exotice i nemistuite, au stat straini in mijlocul prefacerilor Renapterii noastre nationale, al carei sens
istoric ei nu an fost in stare sh-1 priceapa, al carei
nume ei Inclin sa-1 ia in batjocura.
Cultura, care se pretinde a ti a Renapterii noastre
nationale, este de fapt, cum reese din cele zise, dupmann Renaterii : ea nu intelege sensul acestei prefaceri, lupta impotriva aspiratiilor ei nationale. eF,Iite din

nevoile capitalismului, de aceea orienteaza spiritele

spre trecutnl agrar, undo crede crt zace idealul vietii
noastre sociale. Asemenea culturrt poate fi numita
a Itenapterii, numai fiindca s'a desvoltat in aceasta
perioada ; dar sufletepte ea este straina, mai mult

inch, este ostila tendintelor, care au alcatuit Renaaterea romhnh.

De alci se pi intelege esenta acestei culturi : ea

este o cultura de atac, anume ea ataca tendintele sociale ale perioadei Renaterii noastre nationale. In
acest scop rasboinic intrebuinteaza noua culturh for-

pe alocurea chiar pi teoriile

mulele ptiintifice
estetice pe care le imprumuta dela autorii straini.

De aici i numele de cultnra critice, pe care pi

1-a luat ea insas; critica ei sta insrt in atacarea tendintelor sociale ale Renapterei.
Se vede dar bine, crt adevarata cultura a Renapterei noastre nationale adich: cultura isvorilth din
ttspiratiile nationale ale capitalismului nn a aparut
Inert.

Fauritorii Romniei moderne, reprezentantii

nevoilor capitalismului, au avut pana acum numai

oameni

de

fapta, nu insrt

pi

de teorie.

Aspi-

ratiile lor n'au fost Inca imbracate in haina culturii,

spre a se face in ele educatia poporului, pi a deveni
aspiratii constient urmarite de intreaga noastra massi
etnica, in frunte cu pritura culta. Educatia tinerimii

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

110

face pana actin' in spiritul culturii eritice

singura pe care o avem
deci intr'un spirit ostil
tendintilor iinprimate evolutiei noastre sociale de
care Renastere. De aceea legatura sulleteasca intro
urmasii de azi ai oamenilor Renasterii si acestia
sunt stransi in burgh zia noastra liberala si intro
massa poporulni, stint rupte; in lipsa de asemenea
legaturi, care raman a fi create de actin' inainte,
se

poporul nostru trebue sii fie thrit inert eu mijloacele

fortei brute pe ciiile aspiratiilor capitaliste, in care
am zis cit stii tutus taina existentii noastre nationale.
E povestea copilului, care trebue dus cu forta spre
binele situ propriu. Din punet de vedere al evolutiei
sufleteti, burghezia noastrii a trecut en cAteva veacuri
inaintea natiunii.
Nu s,;tim cand se va infiripa adevarata cultura, a
Renasterii, menita a pune odata armonie in aspiratiile noastre sociale, a le contopi inteun tot unitar :
intr'nn ideal al tuturor. Deocamdata burghezia romana
nu d5 nici un semn, ca ar sirnti lipsa unei culturi ;
atata vreme, cAt ea se poate folosi de mijloacele de
constrangere, procedeaza in mod suveran, cu cinismul
neronian : oderint, dum metuont fara a se intreba
cat poate sit mai mearga astfel. SIgur este ins5, cIt
cultura Renasterii, oricand se va putea infiripa, nu
poate avea nimic comun cu cea critich. Caci aceasta din

urma a isvorit din dusmIinia Impotriva aspirat,iilor

Renasterii, cata vreme cea dintai se va altoi toemai
pe aceste aspiratii. De aceea cultura critica nu are

nici un miez pozitiv, pe care l'ar putea desprinde

si intrebninta cultura viitoare. Dimpotriva, directia
in care se indrumeaza evolutia noastra sociala dela

Renastere incoace arata neindoelnic, cit noua cultura

va fi desavarsita negare a celei vechi. Aspiratiile
noastre nationale nu pot fi negate la infinit prin
cultura ; pe milsura ce ele in urma propasirii ca-

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

111

pitalismului
se intresc, vor trebui sii. gilseasca
fasunet si in sferele cniturii. Astfel, elementele cul-

turii viitoare se vor desvolta pas en pas din hipta

cu elementele culturii critice. Viitoarea cultura nu
va mai fi idealistri, rornantica, caci nu va mai
fi in dusrainie cu prezentul, trilind din nostalgia
trecutului: ea va fi realistA, clasicii, caci se va desvolta din impricinirea cu tendintele prezente, si
va privi spre viitor. 0 culturii realisth, creatoare

(cu criticii), de un nationalism orientat spre viitor

acer=te par a fi insusirile viitoarei cultnri a Renasterii, pe cat se poate desprinde din tendintele
evolutiei sociale a Bomniei moderne.

www.dacoromanica.ro

,Pseudo-burghezie"
Prejudecata despre pseudo-burghezia" FOlUana
Soarta unni cercetkor

tiintific, inteo 1;ara a

cri cultura se acla abea th fasa, nu e totdeauna

din cele mai vrednice de inviclie. Adesea el trebue

s lupte cu adunarea tuturor puterilor, pentru dovedirea unor lneruri, care in triIe cu 0 veche cul-

tura stint atat de evidente, in cat nici un cercetator serios nu s'ar perde doua cuvinte asupra bor.
Care adevar, tie pildit, este mai evident in istoria

economici, cleat ci desvoltarea statelor moderne e

rezultatul deseoltdrei burgheziti, i ca nwterea unui,
stat nqional nu este alteeva, decdt infiriparea unei,

burghezii nqiongle? La noi insa se crede cu tofu!

altceva. Toti oamenii noF,3tri culti, zica-si ei junimisti" ori socialisti", pretinda ei c stau la extrema
dreapta ori la extrema stanga, numeasca-se ei ;leolari ai lui Titu Maioreseu ori al lui C. DobrogeanuGherea. se unese totosi cu duioash fratie intelec-

tual in aceiasi parere: c. burghezia romana este

o clasa parazitara si abuzivi, ca, ea traeste numai din

privilegii, ce i a acordat I dauna tarithimei, pe

care a redus-o la nu stiu ce regim .,neoiobae.

Tot astfel, care adevar din istoria economica
puate i mai evident de cat acela, cii. de la nastewww.dacoromanica.ro

St. Zeletin

114

rea burgheziei politica de stat stri, in functie de

interesele capitalului ? La noi insri se crede altccva
si in aceasta privinta : oamenii nostri culti, tants

ori la ce extrema politica sau intelectuala ar pretinde ca stau, se intalnesc si aici in aceia.si duioasa
armonie de vederi: anume, ea politica de stat a
Romnici nu trebnie fie rasunetul intereselor
clasei capitaliste, ci a intereselor clasei tirtinesti.
Iar fapiul, crt politica noastra oficiala nu este, in
realitate, orientata spre interesele rurale, ei spre
capitalismul de la orase, 1111 incurca de loc pe
acesti oameni, ci dimpotriv ii intareste intio usuraloare credinta. Burghezia noastra, zic ei, este o
simpla planta parazitara, care trheste din lingetul
tarii cu sprijinul politicei de stat
deci o pseudo-burghezie".

Despre oseudo-burgliezia" romana sa vorbit si

se vorbeste mult. Una dintre revistele noastre a isbutit chiar s atraga cndva luarea aminte a publicului asupra acestei chestiuni cu 0 polemica, in
care de altfel nici unul din partasi nu dadea semne
ea stie de ce e vorba.
Dar nu despre prtrerile schimbate in aceasta polemica vroim st vorbim aici. Chestiunea asa zisei
pseudo-burghezii" rornane ne intereseaza din alte
temeiuri. Acum vre-o sapte ani, cand ne-am propus
a studia de aproape desvoltarea burgheziei noastre,
plecasem ii noi dela convingerea, ca. in Romania
nu poate fi vorba decal de o pseudo-burghezie".

Planul nostril era atunci, de a pune in contrast

burghezia romana cu burghezia straintt, si a lumina
pas cu pas deosebirile intre cea dintai si cea din
urma. Am plecat insa dela un pol, i am ajuns la

altul. Caci in cursul studiilor noastre ne-am con-

vins de deplina analogi9, intre modul de desvoltare

a burgheziei romitne, si acel al burgheziilor strein e

www.dacoromanica.ro

Neoliheralismul

115

astfel ell cercetarile noastre s'au pretacut intr'un

paralelism continuu intre ambele serii de desvoltare. Totui pentru

cuvantul pseudo-burghezie"

plistram Inca 0 pioasa amintire, ca pentru orice

lucru din copilarie. El ne pricinuieste aceias induiosare, pe care o pricinueste, de pilda, vederea unui
core, cu care stii c te-ai jucat pe cand era copil.
Si npseudo-burghezia" romanii este Inca un cerc,
cu care se joach cei ce rilman in faza copilriei
stiintifice.

Sa ne lamurim, in cateva cuvinte, asupra acestei

chestiuni.

Cele doual serii de evolutie burgliezii

In nasterea oricarei burghezii se pot deosebi doul
serii de evolutie : una este seria desvoltarii burgheziei streine, alta seria burgheziei indigene nationate ; cea dintai e cea mai veche, cea din urmii,

desi mai thrzie, se intareste treptat, rapune bur=

ghezia strein Si o sileste sa se nationalizeze ea
taster Romania se afla abia in prezent in aceasta

faza de luptii a burgheziei nationale, in proces de

intremare, eu burghezia streink care arata si ea

vadite semne de nationaliiare. Cum s'au niiscut
ambele serii de evolutie burghezii in tare noastra.
si ce fel se desfasura lupta lor, care da mereu nastere iluziei de pseudo-burghezie" ? Aceasta este

-thestiunea pe care trebue sa o limpezim, spra a

axiita toata netemeinicia credintii, c tara noastra
nu ar avea o burghezie realk analoaga eu cele
apusene.

St ne amintim ceiace este o regiune agrara inainto de nasterea burgheziei : o oaza ruralk desprtit oarecum prin ziduri chinezesti de vultoarea
vietii, care urmareste acumularea infinita, de capiwww.dacoromanica.ro

lie

St. Zeletia

taluri. Inteo asemenea insulA agrark prinsA In

forme traditionale i statornice de viat, lipsitA

de aspiratii, cAci traditia inchide celor de jos calea
eAtre alte trepte sociale ; lipsitA de sbucium, cfici
cariera fiecAruia este stabilitA mai dinainte de un
regim croit in spiritul de castA.; scurt : lipsita de
tot ceiace este imbold pentru schirnbarea institutiilor in fiin, apare deodat pArgbia revolutiei sociale : negustorul strein. Piata de care acest negustor

dispune in patria sa, devine prea strtimtA pentiu

mArfurile sale si astfel el porneste cu acestea, spre

a-si ineerca norocul in regiuni virgine. Inca neatinse
de vAntul productiei marfg.
Acest negustor reprezinta o fort de neinvins.
CAci el vine, inainte de toate,dintr'o tarA inaintatA,
deci cu mult mai puternic5 decAt regiunea agricolA,
pe care o invadeaza. Apoi, indAratul sAu st guvernul tarii sale, care este obligat sii ocroteascA tran-

sactiile comerciale, chci din acestea Ii trage puterea ; iar la spatele guvernului st A. tunul
ultimul
razem a negotului din toate timpurile. Uncle negustorul inttimpinA greutAti, se au& vocea unei diplomath atotputernice, iar la Devoe rasunA si tunul.
De aceia calea, pe care o bate primul negustor, devine tot mai largA, cAci dupri el vine altul, i apoi
altul i astfel mai departe: unii yin numai in mod
vremelnic, altii se stabilesc in mod statornic, atrasi
de putinta nnui c4tig usor, pe care nu-1 gAsesc
in patria lor. Asa se naste in regiunea agricoI primul
germen al burgheziei, se intelege al unei burghezii
streine. In aceast situatie s'au aflat ci Principatele
romilne dupri anul 1829 ; negustorul, ce crdca atunei
peste zidnrile dintre noi i viata burgheza apuseank

venia din Anglia, nevoia ce-I aducea la noi era, pe

deoparte, aeeia de a-si desface .mArfurile, dar mai

www.dacoromanica.ro

1)7

Neoliberalismul

ales, aceia de a lua dela romni graul necesar pentnt trebuintele pietii din patria sa proprie. i odatii
calea deschisa do acesti intai soli ai vietil moderne,.

se intelege crt ea a fost batuta si de altii. Intre

ackstia evreii alcatuiau imensa majoritate: ei faceau
afaceri usoare de negot i cAnialarie, curn era deasteptat in sitnatia de atunci a societatii romane.
Astfel s'au inchegat si la noi primele inceputuri

de burghezie. Aceasth burghezie, trebue s'o accentraim in chip

deosebit, era de origina

streina,

inannia nn capital strein, ,4i se sprijinea in afacerile ei pe 0 politica streina.

Burghezia preaspat infiripath se t,trangea in chip
firesc la orase. Cat priveste guvernul roman, ea ori

care alhil in aceiasi situatie, el trebuia sa se margineasca. deocarndata la un simplu rol de pazitor al
afacerilor streine -pe pamantul nostru. Sarcina sa

se reducea ht administrarea modestelor venituri, ce

rezultau din ne;otul alimentat de streini, si in acest
scop el prise bazele unei biurorrotii romne; in
acelas timp insa el trebnia s. vegheze la o percondiha neaparath a nefecta siguranta interna
si pentru aceasta desvolta tin mibtarizim
gotului
roman. Si asa orasele romne, ca si altele in aceleasi
conditii, devenira centrele de salasluire a burglieziei
streine, a binrocratiei si a militarismulni roman.
In aceast prima perioadrt de desvolthre burgheza,
care merge la noi dela 1829 'Ana la 1881, se deschide intre orase si sate o prapastie. Aceasta decurge dintr'o intreita deosebire intre uncle i altele..
Mai intai, orasele se infiripeaza deodata la nivelul
acelei civilizatii streine, de uncle pornesc solii negotului ; ele duc o viata rafinath si cosmopolit, pe
rand satele raman adncite inainte in mizerie si
barbaric ; apoi orasele sunt centrele de viata corner-

riala. si hinrocratica, traind fir a fi inca in starewww.dacoromanica.ro

St. Zeletin

118

sa producii : ele consuma, pe cand satele singure

produc ; in fine, si aceasta e deosebirea cea mai de

seama, orasele au un caracter strein, imbratiseaza o
civilizatie streina, care dispretueste i sfarma tot
ceia ce e datina i traditie nationala, pe cfind satele
alcatuesc populatia autohtona, pastratoare cu sfintenie a obiceiurilor transmise din mosi si stramosi.
Satele se vad in primejdie a fi coplesite de valul
unei alto vieti, aduse de oameni ce li se par pagilni
si Mr de lege : ele cearca a se apara in fehil oricarei forte naturale, fricand gestul elernentar, isvorat
din instinctul de conservare : riscoaIele. Dar acest

gest de irnpotrivire fata de noul dusman este zadarnic, dupa cum zadarnica este si impotrivirea pe
cale politica, care sub numele de conservatorism
cearci sIl apere traditiile vechei vieti agrare impotriva distrughtorului regim burgliez capitalist. Fat
de aceasta, statele !impede vilzatoare s'au silit s
tragii tot folosul, ce se poate castiga in aceasta
era de prefacere dela experienta streinilor : ele au
imboldit prin masuri intelepte comertul si meserille.
an acordat tot soiul de inlesniri comerciantilor si
meseriasilor streini sa se gandeasca, la atitudinea
Angliei fata de flamanzi F,ii hughenoti au themat
invatatii streini sa intemeeve institutii cuiturale

sa se gandeasca, de pildil, ce era academia pprusiana"

a lui Frederic cel mare, alcatuita numai din inviitati

francezi. Scutt, statele intelepte s'au pus cu. supunere in aceasta era la F,3coala streinilor, si si-au dat
silinta
insusiasca experienta lor in toate ramuffle nouei vieti sociale. Asemenea politicit, zisk

mercantilista", care se &este in Europa in deoveac. XVII-XVIII, a urmat-o in zilele

noastre cu o tenace consecventii Japonia. ceia
sebi in
ce

acestei

lamureste

repedea inaintare a burgheziei

farm.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

119

Pupa ee reginnea agricola si-a Merit indestul

ucenieia la scoala streinilor, urmeaza a doua perioada, pe care o putern numi de a f rmare nationald,
adich de nazuintri. spre nationalizarea burgheziei.
Statul cearert in aceasta Ilona perioad s srnulga
capitalul din milnile streinilor, i sh indeplineasch
deosebitele funetii sociale ale capitalismului cu forte
nationale, punnd astfel in practica experienta atat
de scump castigata. Asa incept., alaturea de burghezia streina, procesiil de desvoltare a unei burgfiezii
nationale. La noi, asernenea politica de stirnulare a
burglieziei, si apoi de nationalizare a Pi, a urmat
partidul national liberal, organul politic al intereselor burgbeze. De cand el a facia intaiul pas in
aceasta directie prin interneerea Bancii Nationale
(1881)
dupa deosebite incerchri neisbutite ale
altor partide
s'au realizat sinititoare progrese

pe acest teren, se intelege inliu cat se poate vorbi

de progres pentru o perioada de atria patru decenii
Dar in provinciile alipite ramane de facut in aeeasta.
privinta totul, absolut tofu& Problema nationalizarii
burgheziei din noile teritorii, in deosebi din Ardeal
si Bucovina, se ridica pentru statul roman en toata
gravitatea unei chestiuni de existenta nationala.

Desvoltarea burgheziei nationale sau

ceia ce e
acelas !nem. nationalizarea oraselor este, cum am
zis, o opera de afirmare national: de aceia, ca tot
ceia ce isvorriste din supreme interese de stat, ea
este indeplinita cu ajutorul politicii de stat. Aceasta
face ea burghezia nationala s se infatiseze la inceputurile ei in toata puterea cuvantului ea o creatie oficiala. 1nteresele, din care ii trage fiinta, se
contopesc in asa masura cu existenta nationala si
neatarnata a statului, ineat politica oficiala tinde
sa o sprijine fara orice scrupul. dupa vecbea norma :

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

120

oaks reipublicae lex supreme. Totusi aceasth tendinth nu e lipsith do serioase piedici. Crici burghezia streiiill. in dauna chreia statul se sileste sh

creeze o burgheiie nationalti, are indhrht sprijinul

plitic al unor state puternice, chror ea se adreseazh
pe temeiul dreptului do supusenie. De aceia politica de nationalizare a burgheziei trebue dush cu
mult tact, i cn mnith prevedere. spre a nu jigni
pe puternicii de poste granite. Cola ce inseamnh.
ch politica de nationalizare a hnrgheziei pune tin
gat vasal in lupth de neathrnare economich cu
statele capitaliste suzerane: tocmai de aceia statul.
chruia treapta sa de evolutie impune asemenea pcliticA. ar trebui i. aibh la spate sprijinul constient
al intregii natiuni. Aceasta, din nenorocire, nu se
poate spurns nici pe &parte de statul nostru : opinia noastril publich este lipsith de orice lumina
asupra marei opere nationale, pentiu a chrei iniriptuire lupta in timpul de fatri burghezia romanh.

-Prot.& despre pseudo-burghezia" romilna

ii plivim acum, pe temeiul color zise, erorile
pe care se intemeeaza prejudecata &spry rpseudoburghezia- romanh.
Cei ce vorbesc despre o ,,psendo-burghezie" nu
se ides(' la burghezia streinh, sosith la noi ca
simpth reprezintanth a capitalismulni strein. si sprijinindu-se in operatiile ei pe politica unor state
streine. Ei o gandesc Ia ourghezia romanh nationalh, ce lupth pentrn inlhturarea celei dinthi cu
sprijinul plitic al statului nostru. Temeiurile, care
par a indreptati calificarea burgheziei romane drept
0 ,pseudo-burghezie", stint cam urmritoarele: `)

1) Intampinitrile a) i b) au fost atinse pe scurt i fa cercetares despre Degvollarea Capitalului National', pag. I.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

121

a) Burghezia romanA nu s'a nAscut dintr'o ne-

cesitate istoricA, nici nu are rAdAcini istorice in

mediul nostru: ea este 1ipsit de conditiile economice premergAtoare. De aceia aceastA burghezie
este o simplA opera de imitare : fiindcA streinAtatea
are bAnci i uzine, ne-a venit si noua odat capri-

ciul, de a vota legi pentru intemeerea unor asemenea apzArninte. Altfel nici o nevoe de fapt nu a,
impus aceasta inovare burghez5, fara care tara noastra ar fi niers mult mai bine.
Acest ,Antec rasunA din intreaga critica a reaetiunii, ziert-0 aceasta criticA junimitA, poporani45,
ori sociali$tA. Toti cei ce au bent asemenea criticA
au incereat a ne convingh, c. burgliezia ronninh
nu are conditiile istorice neeeqare, ci este opera
arbitrarri a unni mAniinchin de indivizi. Cele zi$e
mai sus arata insa indestul, pP ce adcuica eroare se
intemeiaza aceastA criticA. Burghezia noastra nationalA i - a luat fiinta din nevoia istoricA, de a opune
burgheziei streine, care opera la noi ca, in orice

colonie, o burghezie proprie, menith a ne face stapfini in tarA la noi. De aceia ea are toate conditiile
istorice premergatoare ; cAci de0 ea s'a nAscut din
nevoia unei lupte impotriva burgheziei streine, totufli
ambele hurghezii formeaa, din punrt de vedere
istorie, o serie de evolu(ie continua. Capitalul comercial i de camAtA, pe care I-au adus la noi streinii, este forma inferioarg, din care $i-a luat natere capitalul national, bancar i industrial. Fara
cele dintai douA forme ale capitalului, aduse de

streini, celelalte doua formedesvoltate de romAni

ar fi fost cu neputint: toate aceste forme sunt tot
atAtea faze evolutive, care se urmeaza in legAturA
istoricA cauzalA, alcatuind o singur evolutie de intreg. Deei burghezia romAnA national isvor4te
din cauze istorice, 0 are radticini istorice.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

122

b) S'a zis, si se zice Inca, cum ca burghezia

noastra nationala ar fi ducand o viatii ariificiala,
datorita numai privilegidor politice : de,lintati
aceste privilegii, i intreaga noastra burghczie se
name, caci ea nu are putint,a de a trai prin propriile ei puteri. Deci avem de a face en o burghezie false si nu cu o blighezie reala.
Aceasta argumentare scapa din vedere micul amil-

nunt istoric, crt niei o burgliezie nationala nu a inceput prin propriile ei puteri, ci cu sprijinul polit;cei
de stat. Si acest fapt nir poate pricinui cunoscatoillor
vre-o ,urprindere. Caci acei pionieri ai erei burgheze
streinii
pe care trebuie sa-i inlocuiasca
burghezia riat,ionalii, sunt oameni cu experienta veche
si au indarat sprijinul politic al nnor tiiri inaintate.

Pentru a lupta en asernenea concurenti, atilt de bine

pregatiti, statul ce tinde sft-si alcatuiasca o burgliezie
indigen so vede silit, sa acoide tot sprijinul sau
politic fortelor nationale, care incep lupta cu burghezia

strain& Acest sprijin este necesar tot timpul, cat

burghezia nationala se largeste, si absoarbe in sine
pe cea strein, silind-o sa se nationalizeze. Atunci
orasele capata iarasi omogeneitate cu satele ; ele au
o burgliezie de acelas neam cu populatia rurala. De
acest stadiu de incununare a dezvoltrii burghe
ziei, noi suntem Inca departe. De aceia politica
noastra de stat are de mers o lung& cale. !Ana ce
Isi va incheia misiunea istorica de nationalizare a
burgheziei.

Dar eei ce vorbesc de o pseudo-burghezie" par

a fi in aeelas timp firi sentimentale. Et se arata

consternati de aceasta priveliste, cii. statul acorda

privilegii unei singure fractiuni burgheze cea nationala si napastueste cealalta fractinne : acea de
origina streina. Puterea lor de intuitie nu merge
destul de departe, spre a descoperi ca i burghezia
www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

123

streinit se bucur de un sprijin politic, de sigur nit

al statului nostru, ci al acelor state, de unde ea
provine. In acest conflict intre douit pblitici de stat:
aceia a statului nostru, care-si ocroteste elementele
burgheze nationale, si aceia a statelor streine, care-si

sprijinI supusii in tendinta lor tie acaparare a avutiilor noastre, oare nu am avea no! nimic mai
bun de fiicut, decat de a acorda o egaU atentie
streinilor, ea si romiinilor ? In adevAr, atilt ar mai
trebui, ca la minunatiile noastre politice s se adaoge

aceasta; un stat, care in faza de nationalizare a

burgheziei sale ar acorda tin sprijin egal si burgheziei streine, ar comit. 0 crimii nationala i si-ar
ridica singur dreptul la viatri: el s'ar osandi a fi
pe veci vasalul streinilor.
0 situatie (1eosebitti are burgliezia nuastrft ovree.

La inceputul erei noastre burgheze, evreii an venit

la noi ea supusi streini, inniiind un capital strein,
cu care ei au pornit procesul de distrugere a veehiului nostru regim agrar. In timpul do fat, ei
trobue s renunte Ia legAturile lor internationale :
st nationalizeze capitalul, pe care-1 mtinuose. Altfel
ei nu vor putea fi priviti ea parte alehtuitoare a
burgheziei noastre nationale, ci vor ilimanea plant
exotica.

c) Dar este Inct o obiectie prozaicii, totusi ropetatrt 'Anil la satietate impotriva pseudo-burgheziei"
romne

aceasta nu ar avea alt rost, deaf de a

imbogriti cativa indivizi in dauna averii noastre publice. Concluzia: burghezia romillia nu e un mijloc
do productie, ci de spoliare a avutului statului.
Aceast obiectie s'ar putea lua in serios, daca
vreunul din teoreticienii pseudo-burgheziei" ar indica o solutie la aceasth problernA : si doscopere
miilocul de a intemeia un capitalism national, %A
ca cei ce milnuese acest capitalism se imbogII-

www.dacoromanica.ro

124

St. Zelotin

teasch.. Ni se pare ch silinta lor ar fi zadarnich.

Oamenii acestia, care vad atat de bine latura individualA a capitalului
faptul ch, el apartine unor
anumiti indivizi se aratA cu totnl nedestoinici srt
ilescopere latura sa socialA, si totodatA cea realA :
functia capitalului in economia nationalh. Capitalul nu se adunA spre a fi risipit in petreceri, ci
spre a indeplini o anumit functie economicA. Foloasele. ce le trage capitalistul dela capitalul shu,
sunt cu totul neinsemnate feta de foloasele, pe care
le trage economia nationalA. Dacl capitalismul ar
interesa numai pe capitalistii individuali,
nu
inainte de toate economia nationalA, de sigur ce
statele nu i-ar fi acordat un atht de viguros sprijin
F,3i

.ca sA se decvolte.
Se pare Iasi"), CA aceast obiectie nu vrea sA loviasca inteatilt pe conducAtorii de fapt ai intreprinderilor noastre burgheze, cat mai ales pe oamenii
politici, care umplu consiliile de administratie a
deosebitelor societati, si-si asigurA astfel insemn ate yen ituri fArA nici o munch. Nu stiu InsA dacA imensa
multime, care face zilnic aceastA amarA constatare,

a meditat vreodath la ceia ce se cheama spirit capitalist. Oare cArui capitalist dintre cer si pamant
i-ar face plAcere, s spezeze" un intreg stat-major
de trantori politici, daca mediul social nu 1-ar sili
la aceastA mAsurA? S ne ghndim bine : capitalismul

s'a nAscut peste tot cu ajutorul politicei de stat ;

dar in vremurile de nastere ale capitalismului europeen, in year. XVI-XVIII, detingtorul politicei de
stat era un singur individ : monarhul. Dach, capitalistul isbutia sA intereseze la telurile sale. pe monarh, ceia ce era destul de usor, atunci el era sigur
de sprijinul sail politic. Dar astazi avem regim democratic parlamentar ; capitalismul nu se mai poate
mullumi sA chstige favoarea monarhului: el trebue

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

126

sa, poata spune un cuvnt i in fabrica dernocrafica de legi. Spre acest scop sunt atrase cele mai
marcante personalitati pulitice in consiliile de adrnin.stratie.: nu lipsesc de aici fotii prim miniqtri si
fotii miniqtri cu larga -snprafata, al caror cuvant
este ordin pentru o numeroasa galerie parlamentara. Aceltia sunt colaboratorii politici ai finantii :
ei trebue sa obtina toate masurile legale cerute de
interesele capitaliste. Astfel parazitismul financiar,

impotriva caruia se revolta intr'atat lumea noastra,

nu e decat un fenomen de adaptare : el infatipaza
forma, sub care capitalismul so adapteaza la conditiile vietii democratice. i credeti poate c. numai
burghezia national liberalriosendo-burghezia" noastra.a fost siIit. s recurga la aceasta avangarda
politica? Faptul se petrece peste tot, nu numai la
noi. Cand uriau1 trust american Standard Oil, s'a
hotarit sa facri o descalecare la Paris, spre a lupta
impotriva forrnidabilului sau concurent englez, pe
cine credeti ca a numit preedintele consiliului de
administratie? Pe nimenea altul decal renumitul
diplomat Jules Cambon, care desigur avea tot atata
habar de tehnica indastriei petrolului, ca oricare
altul din muritorii de rand. Dar cel ce F.4tie ca astazi

soarta chestiunilor economiei petrolului se hotaraste in consilii de miniOri i conferinte diplomatice, acela intelege, ca colaborarea diplomatului
francez la telurile trustului american era o ches-

tiune de viat.
In ceea ce priveste economia noastra, ambele

grupe burghezeatat cel de obarsie straina, cat

eel national, careli datore.t existenta politicei do

,f,4i

stat

se intrunesc in aceea;1 duioasa atentie gi

asidua vanatoara, de oameni politici. Binevoiti, de

pilda, a deschide darea de sarna a consiliului de

administratie a Bancii Marmorosch Blank, care este

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

126

de origing evreo-magheara, reprezint expansiunea

capitalismului strein la noi, ei de aceea s'a desvoltat
in afara de politica noastra de stat: ce descoperim
aici? Cele mai democrate nume, cele mai luminate
si civilizate fete, care in viata publica pretind a

lupta voinicos pentru democratie triraneasca, ori

democratie purrt", ori democratie fara rezerve",
ori mai etiu en ce fel de democratic verbala. Din
cei eaisprezece membri ai consiliului, cel mult ease
pot fi priviti ca oameni de specialitate; ceilalti
sunt trantori politici" de toate culorile Crici Banca
simte nevoe de a avea o punte de unire en toate
guvernele posibile.
Inchipuiti-va acum, ca regimul democratic ar dis-

prima ca prin minune, ei capitalietii ar putea srt-ei

faca iaraei interesele numai cu monarhul. Se inte-

lege atunci, ea tot acest decor de oameni politici

ar sbura de pe spatele capitalismului intr.() clipa.
Domnii democrati se scandalizeaza intiatat de parezitismul politic al capitalismului nostru; daert, ei
insrt, pe langrt urn, ar mai avea ci putina pricepere,
an ar trebui sa osandeascrt capitalismul, care nu e
de loc de Irina, de ivirea acestui fenomen, ei ar
trebui srt blesteme dernocratia, care i-a dat nastere.

Se vede din cele zise, crt burghezia romana e

tot atat de reala, ca oricare alta: ea raspuncle unei
nevoi istorice, ei-ei trage fiinta din radcini istorice. De aceea scriitorii, care-ei tortureaza creerul
spre a descoperi mijlocul, prin care pretinsa noastra
pseudo-burghezie s'ar putea preface intr'o burghezie
reala, ar trebui s deslege aceasta problema pe altrt
cale : s inlocuiasca pseudocunoetintile lor in aceasta
materie cu cunoetinti reale.

www.dacoromanica.ro

Finanli si antisemitism
Roliti evreilor Iii cadrul eeonoiniel in genere.
Rola evreilor in economia romaniti. Situatia
actualii a evreilor romani. Concluzii.
Miscarile impotriva evreilor au adus iarrtsi, din
nenorocire, chestiunea anttsemil ismului la ordinea
zilei. In vreme ce patura noastrrt luminatit urmrtreste turburrile cu ingrijorare, ca provocand vrkj mrtie
inhuntru i scrtziindu-ne prestigiul in afarit, teoreticianul trebue sa priveascrt ceva mai departe : el
e tinut s descopere cauzele sociale ale acestui

fenomen. C'aci numai spirite putin ruginite in cercetarea socialrt pot sail inchipue, crt o manifeAare
atat de larg'a poate fi opera unni san unor indivizi.
Instigatiile unui mrmunchiu de oarneni pot grtsi
numai atunci un larg rrtsunet, cnd uneltirile lor
an un substrat social adiinc si prielnic. E vorba srt
punem aici in luminrt acest substrat.
* * *

Spre a inteleg, pozitia evreilor intr'o tarii, nu e

de ajuns a-i privi ca natiune, sau ca confesiune
deosebit. CAci desi evreii alcRuesc pretutindenea
o confesiune deosehith, totusi ei nu sunt priviti la

www.dacoromanica.ro

St. Zeletia

128

fel in orice tarrt. Pc cnd in tiirile eu un capitalism

inaintat deosebirea. intre ei si restul natiunii este
aproape stears5, in Virile agrare populatia evreiasca,
face obiectul unei uri obeteeti. Mai malt, chiar thrile inaintate, in care capitalismul a nimicit deosebirea intre evrei ei populatia de beefing, pe
eind se eau inert in faza rura1 agrark prigoniau

pe evrei cu aceiae vrrijmie, ca

i regiunile agrare
de ast5zi. Anglia, de pildri, trece acorn Ca tare, cea
mai inaintath in economia capitalist5. ; acolo nu
lipsesc oameni, care a'si arate pe fat admiratia !or
fatrt de natiunea evree. srt declare chiar Ca ei ar
dori s5 fie evrei. Thtuei odimoarri a izgonit si An-

glia pe evrei de pe teritoriul ei, ei cnd a Rent

prima incercare de naturalizare, in sec. XXIII, poporul englez a raspuns cu un strign de groaza..
Trebue srt ne indreptrn deci privirile in alta parte,
spre a descoperi pricina acestei schinnbrtri in atitudinea fatrt de evrei dealungul vremurilor : anume,
spre tinutul economic.
ti

E stabilit c evreii sant in societatea modernA

fort5 econonlica bine definita. Ei sant. mAnuitori

ai capiLalului, ei se disting cu deoebire in forma

sa primitiv i destructiv5, : in c5mt5rie. Constatm
aceast5, indemnare capitalista a evreilor ca fapt,
PArri a ne intreba dacA ea le sta in siinge, dup
cum crede Sombart, sau (lama e dtetigata printeo
practicri seculark la care i a

silit fnsi exclu-

derea lor din shrinl societatii, cum e mai probabil.

E destul a stabili, ca. soarta evreilor apare in evolutia societAtilor moderne in strans legrttur cu
desvoltarea capitaiismului, in deosebi cu functia
socia15, a crtmatariei.

Evreii apar in Europa, ca forta econornicii, in deosebi duprt cruciade. Desvoltarea comertului intre Orient
ai

Occident, pe care au pricinuit-o aceste expeditii

www.dacoromanica.ro

Neoliheralismul

129

militare, a fricut sa se simta nevoia de bani, creand

astfel terenul prielnic pentru inflorirea camatariei.
Chiar in timpul cruciadelor cavalerii aveau nevoie
de maxi sume de bani, spre a se echipa pentru
rasboiu, ceeace reclama iarrts imprumuturi cu
caracter de camatri. Cum religia interzicea creti-

nilor de a imprumuta cu dobanda, rolul de a implini aceast functie socialri, ramase exclusiv in

garcina evreilor. Astfel se infiripa finanta evreeasca

sub forma primitiva a camatariei. Situatia evreilor
in mijlocul societatii de pe atunci trebuie inteleasa
din functia -acestei forme primitive a finantei Ion.

Inainte do toate, religia crestina urmaria camatai ia cu o neinduplecatii urrt, ajungand chiar sii refuze inmormantarea camatarilor crostini. Pentra
crestini deci camataria era o indeletnicire blestemata,
de aceea ei erau fara crutare fata de evrei, cari
dedandu-se la afaceri crtmataresti, pareau a pangriri
cele sfinte. La acest rnotiv religios, se alatura 'Inca
unul economic mai serios. In societatile agrare
primitive camataria are o functie destructiva. Cum
oamenii imprumuta atunci pentru consumatie, si in
cele mai multe cazuri nu pot plati banii imprumutati, ei sunt expropriati do pe bunurile ion.
Astfel camatarul are un rol destructiv si revolu
tionar: el preface averea imobiliara in capital lichid,
si cu aceasta arunch temeliile desvoltarii capitalismului. Se intelege deci ca oriunde se iveste evreul
crunatar, el apare paturilor agrare ca u adevarata
primejdie sociala. Distrugand averile rurale, evreul

pare a ruina insas temeliile societiatii. De aici ura

populatiei impotriva evreilor in tarile in proces de
trecere dela regimul rural agrar la cel capitalist.
Intre sec. XV-XVI aceasta furie antisemit a
dus la isgonirea evreilor in massa. Rand pe rand
evreii

sunt alungati din Spania, Portugalia, din

9

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

130

oraele italiene si germane dela snd. In,asi Anglia,

atat de tolerantit aeum fata de evrei, i-a tratat la
inceput in acelas fel. Evreii an fost reprimiti in
Anglia abea sub Cromwell. Antisemitismul e duel
nil fenomen general in societal-de agrare in proces
de di,,olvare. Atnnci furia oamenilor impotriva fortelor sociale disolvante, se indreapta impotriva manuitorilor intamplatori ai acestor forte : a evreilor.
Prigonirea evreilor inceteaza abea dupa deplina
desvoltare a capitalismului. Atunci modernizarea
creditului aduce disparitia camatariei si face astfel
nedannator pe evreul crimatar : aceta e silit sa
se dedPa altei ramuri de indeletnicire. 8i cum capitalismul are, in ultlma sa fazd de evolutie, un
caracter biurocratic, stand sub snprematia bancilor,
evroii dispar ca element primejdios de concurenta.
Caci in biuroeratia economica ei Hu stint superiori celorlalte nationalitati, am inclina chiar sa-i
credern inferiori. Astfel aceeas evolutie capitalista,
care la inceputul ei face pe evrei odiosi, la sfarsit
Ii niveleaza cu celelalte elemente soeiale si inlatura
eiocnire. De atunci
diTare ea manifestare sociald.

pricinile de

antisemitismul

In Romania evreii apar ea factor economic abea

dupa ce tara noastra intra, sub influenta capitalismului apusean, adeca dupa tratatul dela Adrianopol
(1829). Desvoltarea cornertului, prefacand productia

noastra in economic baneasca, ne aduse in chip

time i factorul specializat de veacuri in manuirea
bantilui : evrenl. Astfel invazia marfurilor in Principatele romane aduse si o invazie a evreilor. Moldova fu cea dintai i cea mai repede invadatd, pentruca apoi curentul imigratiei evree st patrunda si

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

131

in Muntenia. Pricina e ca Moldova, stand in mai

stransii legatura cu Apusul prin portul Ga1ai, fu

mai usor cotropita de marfurile streine; economia
ei lila mai repede caracterul banesc, oferind astfel
evreilor un teren mai prielnic pentru indeletnicirea
lor traditionala.
Evreii venian la noi, ca si marfurile apusene, in
calitate de reprezentanti ai capitalismului international. Ei nu aveau hani proprii, ci Ii obtinean prin
relatiile lor cu strainatatea. De aceea beneficiile lor
se strecurau, in cea mai mare parte, peste liotare.
Indeletnicirea de seama, prin care evreii au tras
cea mai adanca si cea mai spornick brazda in coonomia romfina, e camataria. Cum pe atunci nu
exista
o taranime neatarnata. care
din fericire

ar fi lost epusa Bra leac operatide crimataresti

ale evreilor, acestia se napu.stirrt ea toata puterea

asupra singui ii cla,e de proprietari rurali de pe
atunei: a boierilor. Itezultatul se stie : in mai putin
de treizeci de ani boerimea fu d ,sfiintata ca clasa.
Mosiile boeresti fura ipotecat la camatarii evrei,
si apoi vandute. In deosebi in Moldova aceq proces
de lichidare a averilor fonciare deeurse in mod vertiginos. Un venerabil batran, al carui tala a fost
caimacan al Moldovei i stapania p,ste optzeci de

sate. dar care spre sfarsitul zilelor era destul de

fericit, daca-si putea duce zilele cu un post de

scriitor inteun Minister, declara odata : pe noi
evreii ne-au mancat". Chad fapta dela 1,S64 aducea
decapitarea politica a boerimii romane, aceasta soferise de mai inainte o decapitare economica : cea
dintai venea ca o simpla sanctiune a celei din urma.

Se intelege ca patura noastra rurala, ruinata in

acest mod de evrei, trebuia sa. porneasca impotriva
lor o vie agitatie. Aceasta au fricut-o elementele
noastre rurale in chipul eel mai lesnicios: pe eale

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

132

cultural& Am aratat deseori, cil intreaga noastra.

cultura din a doua jumatate a secoinlui XIX este
expresia unei mentahtati agrare rt actionare, i e
indreptatit imp Ariva capitalismului. Dar Cum aceste

elemente rurale, care au daruit floinuiiei o cultura,

erau ostile evreilor, se intelege cI si cultura produsa de ele trebuia srt poarte acelas caracter evreofob.

Si in adevar, toate cur ntele noastre culturale vibreaza in deosebite grade de antisemitism. In junimisrn aceast nota inck nu patrunde deahinelea,
nationalismul insit e atilt de ostil evreilor, incilt el
a putut fi confundat deadreptul cu antisemitismul:
poporanismul, la randul sau, sufere de aceeasi fobie
fatrt de evrei, pe care ii socoate primejdiosi pentru

Varanime; in sfar0t socialismul roman alta haina

Tentru mentalitatea rurala reactionaradesi se pretinde internationalist, a dat in fapt destule dovezi
ci acest internationalism e un invatamant mort,
memorizat in chip stangaciu din literatura strain&
Asa dar intreaga cultura, in care se face educatia
tinerimei romne, respird ura elementelor agrare
impotriva evreilor. Nu poate fi deci de mirare Ca
toate turburarile noastre antisemite, cele recente ca
si cele mai vechi, au fost facute de liceeni si de studenti ; e rezultatul hranei sufletesti, pe care acestia
o primesc. De aceea are putin rost, de a lua masnri
oficiale impotriva unor asemenea turburki. Pentrn
ca cle sh dispara in chip definitiv, ar trebui sa fie
desfiintata insasi cauza lor : cultura ce le alimen-

teaza. Dar o cultura nu poate fi desfiintata din

ordin; pentru aceasta trebue munca uneia sau a
mai multor generatii.

0 alta cauza veni in cursul evolutiei noastre

ec momice sa puna pe evrei in conflict si cu patura oraseneasca. Dupa un timp de evolutie capiwww.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

3 33

talista a trebuit si se inceapa si la noi, ca in ori,care alta tara, lupta pentru modernizarea economiei
romftne si distrugerea camatariei. Aceasta luptii nu
putea fi dusa dect prin infiintarea de banci romanesti, care trebuiau si-t alba rolul de a introduce
relatii normale de credit. Cel intfti care a simtit
aceasta nevoe, si a pornit aceasta lupta, a fost partidul national-liberal. Se intelege c evreii nu putean vedea dela inceput cu ocbi buni asemenea
actiune de modernizare a economiei noastre, care
avea sii surpe terenul pentru imprumuturile de
nzurri. Astfel, ctind Ioan Brtianu facn prima incer-

care de intemeere a unei Banci Nationale, o vie

agitatie isbucni intro bancherii bucuresteni. Ei recurser la toate mijloacele, pe care le poate pune
in miscare stapAnirea hanului. astigarrt chiar coltgi
de-ai lui Bratianu, pe care-i convinsera Ca acesta
urrnareste o afacere personalil, i astfel planul san
cazu. In acest conflict intre tendinta financiara liberala si finanta evreeasca, se ciocneau de fapt dona
directii economice diametral opuse : liberalii reprezintau nevoia de a intemeia un capitalism national,
si a emancipa astfel tara noastra de sub stapanirea
capitalismului strein; evreii reprezentau insa tocmai expansiunea acestui capitalism la noi, si aparau
formele sale inferioare de exploatare. Dar tendinta
partidului national-liberal invinse.

In anul 1881 lua fiinta Banca Nationala a Bomai mare eveniment in desvoltarea
economiei noastre moderne. Ea puse ordine in
baosul monetar, introduse circulatia fiduciara, si
dadu un urias imbold desvoltarii bancilor romne.
Be atunci evreii nu avur de facut altceva, decilt
maniei, cel

-sa se adapteze noilor conditii economice. Si in ade-

var, de la 1900 ei incepura sa intemeeze societati

bancare anonime dupli modelul celor liberale. Astfel,

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

134

pe child la inceputul capitalismului roman evreii

apar ca pionieri, acorn ei stau in dependinta tinantii
nationale, de la care primesc imbolduri, i pe care
o iau ca model. Dar opunerea lor la intemeerea
unui capital national n'a riimas fttra iirniiiri
sociale. In prezent, finanta evreeasca apare Ca un
grup limpede deosebit, dactr nu chiar dusman. fatu
de finata nationara, : intre ambele grupe exista o
hotaritrt linie de demarcatie. Evreii s'an instreinat
do burghezia romfinri nationala.
* * *

Asa dar evreii romani, prin functia lor in econornia noa.triI, si-au ridicat pe rand impotrk a : a)
patura noastrii, rurala, b) cultura romni, si cu ea
intreaga intelectualitate, in deosebi cea tlinara, si
c) fractiunea nationalti a burgheziei noastre. Care
e, in prezent, situatia evreilor rorniini ? Aceasta inseamnit : care e, in prezent, rolul evreilor Ca factor
economic in cadrul economiei romne?
Pentru a intelege aceasta chestiune, trebuie st
privirn rolul economic al evreilor din dou puncte
de vedere: a) fatri de finanta romanii nationalil, si
b) fata de piltura ruraUl. reprezintath in prezent
numai prin taranime.
In ceeace priveste primul punct, se ridicii dela
inceput intrebarea : mai putem Impiri astilzi finanta
romni inteo fractiune nationalrt si una evreeasCa?
Nu existA oare o singur finanta romfineasca, oricare ar fi detinAtorii ei? Spre acest scop, I rebnie
sil amintim crt la inceput evreii reprezinta in economia noastrrt captialist tendinta de expansiune si
cotropire a capitalismului strein la noi. E drept c

de atunci au fost siliti s intre intr'un indoit proces, de modernizare si nationalizare a capitalismului

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

135

manuit de ei. Dar pe cand primul proces a fost

indeplinit cu. succes, al doilea n'a fost dus
"Ana la capht : capitalul evreu nu e inch deplin

nationalizat, el are si in prezent insemnate participhri de capital strein. De accea fmanta evreeasch
atchtueste un mijloc de ameAec si control al capitalismului strein in econornia noastra, si e tot odath
pargliia, care aruncrt peste hotare o insemnath cantitate din sudoarea capitalizath a muncitorului roman. Din aceastrt pricinh ea se deosebeste in mod
limpede de finanta nationalA, i pricinile de conflict intre aceste dour], grape rrtman inch in fiinth.
In ceeace priveste raporturile evreilor fath de
patura ruraIrt, intrebarea este : poate fi privith, in
prezent, incetAtenirea evreilor ca o prirnejdie pentru
neathrnarea proprietritii thranesti ? Este evident ch
sunt faze de evolutie socialh, child incetrttenirea
evreilor alchtueste o primeidie, si anume in societhtile, ce au inch lin caracter agrar inapoiat. Caci
atnnci creditul national nefiind desvoltat. incetritenirea evreilor desclnde largi portile chmhthiiei la
sate, si ruineazh intreaga phturh ruralri. De aceea
nu numai la noi ideea incethtenirei a provocat, in
1878, un stright de groazh", cum cetini in memoride regelui Carol ; dar si. in Anglia a rrtsunat acelas stright, child s'a emis la 1753 ideea naturalizArii
evreilor. ;$i in adevrtr, incetrttenirea evreilor romani
la 1878, cand nu aveam nici urme de capital
national, cand evreii eran inch simpli agenti ai
capitalului strem, ar fi adris o cotropire economich
a primantului roman, pe langh care o cucerire cu
armele inseamnA putin.

Dar in prezent aceastrt primejdie ni se pare in!Murata. Creditul roman e destul do organizat la

-sate, pentru a pune tilrhnimea la adApostul chimil-

thriei. De fapt, ditch trtranul nostru a avut sh suwww.dacoromanica.ro

St. Zeletin

136

fere de plaga cilmatarilor, nu evreii sunt cei ce au

facut-o, ci inssi proprietarii romhni. Ni se pare deCi
exclusa orice pricinit de ostilitate intre evrei i pat Ara ruralii.
Raman deci dou pricini de agitatie antisemith.
in societatea romng, actual : a) caracterul inch,

exotic al finantii evreesti, care va expune pe evrei

la atacuri necontenite, sr indreptatite, din partea
burgheziei nationale, si b) caracternl antisemit al
culturii romitne, care instraineazit intelectualitatea
noastra fata do eviei. Atht cht acesti doi factori
vor ramilnea in fiintri, cel din urmit va provoca
moron framhntari antisemite in shnul tinerimii culteroinhne, iar cel dinti va face ca patura conduch-

toare sit poatit fi morel' invinovhtita de complicitatepasivh.

* * *

Se vede dar bine, eit antisemitismul e un fenonien,

cu raditcini adanci in organismul nostru
obstesc. Neindoelnic crt manifestrtrile noastre antisocial

semite sunt o trasitturil orientala, care ne pun intr.o lumina uratil fatit de societatile apusene. Chci
acestea par a'si fi uitat trecutul, deaceia nu-si mai
amintesc cit atunci, cand erau in faza noastra de evo-

lutie socialit, se 'mutat' cu evreii la fel. Dar pentru,

a face ea aceste manifestari sa disparii, ar fi netemeinic de a se margini la reclamarea de miisuri
impotriva unor asa zisi agitatori, care sunt infatiai astfel ca fiiptasii unni atht de larg fenomen
social: trebue sit se atace inshsi niiditcinile sociale
ale fenomenului, si atunci acesta va disphrea dela
sine. Pentru a inlhtura Inthia cauza, evreii trebuesit activeze si sa desiivarseasca procesul de nationalizare al capitalului lor. Dela 1880 economia romtinh se niiFca cu starnintil intr.() directie bothrtith:

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismut

137

-aceia a emanciphrii de sub tutela capitalismului

strein, prin intemeerea unui capitalism national.

Evreii an fost la inceput impotriva acestei directii

si nu s'au adaptat la ea de cht cu incetnl si cu
oarecare greutate. De aceia pionierii liheralismului
roman, cari la 1848, intiun spirit de larg umanitarism, chemau toate natinnile, inclusiv pe evrei,

la ospatnl cel mare", chnd an inceput opera na-

-tioualiziirii capitalului, an intMnit in calea lor tocmai pe evrei. Ei i-au simtit Ca du;.mani ai unei
opere, dela care atarna soarta thrii noastre intro
natiunile civilizate, i an luat fath do ei o atitudine
ostilh. Astazi insa. chnd directia nationaliztrrii capitalului a triumfat, nu mai rmne evreilor decht sh

o urmeze phnh la capht, si sh se sileasca a lucra

numai ea capital romnesc. Altfel ei or fi inch
sirntiti ca o planth exotica' in organismul nostru
social, si vor provoca sentimente de ostilitate.
In vreme ce insh avem temeiu sh credem, ch
procesnl de nationalizare a capitahdui evreu e o
chestiune de scull, timp, inlaturarea cauzei a doua
cea mai de seamh
anurne a culturii noastre
reactionare, in care se face educatia tinerimei. cere
dimpotriva vreme si munch multh, Chci o revolutie
cultural& presnpune o revolutie sufleteasch, si aceasta
am dovedit pe larg in alth parte rilmhne
sa se indeplineasch de acum inainte.
Cultura rorrihnh de astirzi e singnra ramrisith
medievala, care traeste neatinsh in societatea noastra.

El a indreptata impotriva burgheziei noastre actusi cum detinatorii acestuia

sunt liberalii s: evreii, cele douri pilturi de sama
ale burgheziei romane, cultura romn e deopotriva
antiliberala i anfisemita. De aceia, chnd se va
pricepe nevoia de a deschide lupta impotriva acesdci culturi, nu e exclus a vedea iarhsi pe liberali

alea capitalismului

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

138

umar la urniir cu evreii, asa cum au lucrat la inceputul procesului de revolutionare economic5 a
llomaniei. Finanta liberal si evreeascrt an avut un
dusman comun de invins : agrarianismul romitn. Ele
1-au invins pe cale economic5, nu insa pe cale sufleteascA, cultnralrt. Economia romnilor le este azi
prielnicrt, sufletul lor le-a Minas ins5 dusman. E
aici nevoe de o 'IOLA luptrt, pentru o Ilona revolutie.

Strt in firea omului, de a chuta pentru tot ceia

ce nu-i convine un autor, asupra crtruia srt poatrt
arunca rtIgpunderea. Tot astfel este si cu asa zisii
ataltitori ai miscrtrii antisemite. In realitate numai
munca serioas poate inlittura definitiv acest neajuns. Si ne-am incercat a artita in ee directie trebueindreptatrt aceasta muncrt.

www.dacoromanica.ro

PLUTOCRATIFI
Ce este regimul oamenilor noui"?
Dela inceputurile debvoltarii societatilor, axa vietii
sociale be invhrte mereu intre aceste dolla extreme :
regim agrar, intemeiat pe btapanirea pmntuIui, si
regirn capitalist, intemeiat pe stapanirea banului

in cel dintai clasa con hicatoare este alcatuita din

nobilimea rut ala, stapanitoarea marilor mosii, in cel
din tirma acest rot revine burgheziei orasenesti, sta.panitoarea marilor capitaluri : plutocratiei". Se intelege ca. cel mai vechin este regimul nobilnnii rurale.

Regimul plutocraticacel al oamenilor noui", sta.panitori de capitaluri brinesti

se naste tarziu, dizolva en incetul pe cel vechiu. *i in locul. Prin
ce se caracterizeaza unul i altul din aceste doua
regimrtri sociale?
In ornduirea sociala, a chrei temelie este stapanirea de pamant, viata obteasca se indrumeaza dup
datinele apucate din mosi i stramosi ; ea intareste
en autoritate pe cei de sus, i cere supunere celor
de jos. Lucrul e firesc I cci aici nervul vietii sociale
pamantul nu se chstiga prin merit si munca, ci

este mostenit dela parinti, potrivit cu legile tradi-

tionale. Aceasta da intregei vieti a societatii o forma

rutinara, osificata, prinsa statornic in datini, refrac-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

140

tarrt la orice schimbare : e regimul aristocratic sau

despotic, a crtrui bazrt socialA a fost mereu stripAnirea prtmAntnlui de o mAnA de privilegiat,i.
Insusirile clasei stApanitoare, care conduce o ataresocietate, trebue intelese din acest fel de viatil social:, Inainte de toate, aici fiecare mare stApAnitor
de parnant
fiecare aristocrat
priveste in urma
sa la o intreagit serie de strrunosi nobili, de la care.
a mostenit pAmAntul i privilegiile legate de dAnsul.
Nobilul se stie deci de un slinge deosebit de acel
al marei masse muncitoare, ceia ce-i dii Insusirea sa
predominantrt

mAndria.

Dar prtmAntul trebue sii fie apArat in orice moment de primejdia unei cotropiri din afarrt ; de aceia
nobilii, prin insasi interesele lor sociale, sunt siliti
srt se specializeze in meseria armelor. Astfel ia fiintA
a dona lor insusire caracteristicA: vitejia, cavalerismul.
Nobilul despretueste munca cAmpului, pe care o fac
cei frirrt rang de nastere ; el nu indeplineste decht
munca rsboinlui, unde apare inarmat bine, si calare,
alchtuind phrghia hotArAtoare in chstigarea victoriei.

In timpul aristocratiei, risboiul e mai mult o serie

de lupte izolate intre nobili ; massa soldatilor. alcrttnita din oameni asezati pe pilmAntul lor, e de obiceiu
o snarl. pasivrt. Nobihrl, cum e si drept, Isi apArrt
singur, cu sAngele sAu proprin, prtmAntul stritnosesc
Dach se mai adaogrt la acestea, crt situatia socialA a

nobilimii o pune la adApost de grijile mArunte si

micile mizerii ale vietii, se poate bine pricepe, dece insusirile nobililor se altoesc pe o rnentalitate
rigidA, ce nu cunoaste cotitnri si compromisuri, ci
merge deadreptul la tintA, asa cum o lumineazil
ideile de drept, de cinste, de virtute si de indatoririle impuse rangului. Din shnul nobilimii ies ,,oamenu de bronz", acele temperamente neinduplecate,
ce fac admiratia tnturor timpurilor; din mijlocul
www.dacoromanica.ro

Neoliheralismul

141

acestor agrarieni s'a ridicat acea stralucit figura,

care e intruparea tipicrt a agrarianului mndru de
nasterea si de virtutile sale, si impune respect sub
numele de Aristide cel drept".
Se intelege cg. fatg de aceste parti luminoase, care
o fac simpaticrt mai ales in romane si in drame
nobilimea agrarg are si pAcatele ei, intre care cel
mai mare este abuzul de o putere, pe care n'o t1r-

rnureste adesa, decht doar bunul plac al celui ce

o exercitg.

Patti de acesti oameni vechi, stlpi ai unor traditii

seculare, eine sunt oamenii noui, care este origina lor

si ordinea socialii, pe care ei o intemeiazg?

La inceput, oamenii tioui sunt peste tot streini de
societatea, in care trgesc. Din aceasta pricing ei sunt
inlgturati dela stgpilnirea pmantului1 i nu au ca
mijloc de viatg cleat negotul, meseriile Si afacerile
bancare. Dupg o muncg imperecheat cu o egalg
doz de abilitate, ei isbutesc s adune mari sume
de bani, si pe aceast cale doirindesc o influent
socialg egal cu aceia a nobililor, stgprinitori de pgmant. Astfel se naste plutocratia", adecg puterea
averii brtnesti : este stapAnirea socialg a oamenilor
noui", de curand ridicati din straturile de jos, in
opunere cu aceea a nobililor de rang vechiu.
Insusirea esentialg a omului non este energia si
lipsa de scrupule. Omul nou nu a raostenit nimic :
el trebue srt-si creeze averea sa prin munca. Dar se
intelege cg nu printr'o munca cinstitrt, cgci cu cinstea
nu s'a crtstigat nici odatg multe parale. Marile averi,
a observat-o chiar Wundt undeva, nu se pot dobilndi
pe crtile britute ale moralei. De aceia omul nou, acela
care din nimic adung o imensg avere, este totdeauna

din tagma acelora, care de Dumnezeu nu se tern,

si de oameni nu se rusineazg. Prin origina lor, eel
www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

142

rnai adesa streina, prin provenienta lor plebee, dar

rnai ales pri rt viata lor fret orice scrupule. oamenii noui
au de suferit totdeauna dkpretul societatii. Poetii

ii batjocure,c, moralistii ii infiereaza, nobilii ii despretuesc; totui intreaga societate este silita sA se
piece in fata sacilo'r lor de Irani, froil care ea nu
poate trrii Si olmenii noui se razbuna de dispretul
general, de care se stiu incunjurati, facnd srt se
simta inert mai brutal forta covitrsitoare a piedes-

talului puterii lor : a banului. Arktofan se plnge

ca flatus e orb ; de accia el fuge de cei cinstiti
si se duce numat la oamenii lipiti de pietatc ; el
spera ea va veni vremea, cnd Pintas aa face ochi,
va alege favoritii. Speranta marelui poet a fost
Insrt zadarni&A. pupa plutocratul glee, de obiceiu
un sclav liberat, imbogatif prin tranzactii putin ono] abile. a venit plutocratnl roman, traficantul nevoilor
ostinii si ,,poliatorril brutal al provinciilor cucerite ;
apoi plutocratul modern. banditul din colonii i vanatorul scelerat de sclavi negri. Plutas a ramas meson,

asa cum l'a infati,,at Arktofan : orb.

Se intelege ea pentru tot ceeace ,-eamana a vir-

tute, oamenii noui nu pot avea decitt surasuri de

superioarA mila. Un reprezentant genial al spiiittilui
si intereselor oamenilor noui din vechea Grecie, pe

care istoria 1-a trecut la nemurire ca invingator al

colosului persan, a gasit pentru aceasta atitudine
una din acele caracterizrtri de sclipitor spirit, cum
numai geniul grec era destoinic. Plutarh povesteste
ca Temistocle caci de acesta este vorba auzind
c'd adversarul srtu, agrarianul Aristide, a incheiat o
gestiune financiarrt in mod neobisnuit de cinstit,
biruitorul sarbatorit al persilor a exclamat cu dispret : .,aceasta este virtutea unui sac !" A da, virtutea

unui sac

arete thylakos: aceia de a da inapoi

tot ceeace a primit. Temistocle avea deplina dreptate

www.dacoromanica.ro

Neolibei alisrnul

143

de a face glume pe sama unei asemenea virtuti.

Caci oamenii noui pot avea multe daruri, de sigur
insh ei sunt &parte de a strifluci prin nobila virtute
a saculni.
Intemeiati pe magica putere a banului, oamenii
noui incep procesul de dezorganizare si dizolvare a
vechilor societati agrare. Ei conrup pe inaltii demnitari ai statulni, indupleclindu-i sa le sprijine. pe
alaturea de mile legii, intreprinderile lor mercantile;
ei ispitesc la risipa nesAbuith pe nobilii stapilnitori
de mosii, fcandu-i sa se incarce de datorii, si in
cele din urma
ei piarda pamiinturile. In local
acestei ordine aristocratice, pe care oamenii noui o
prilbuese, fiindert in sistemul ei de privilegii nu e
loc pentru dnii, ei intemeiazil o Yuma ordine. asa
cum cere interesul lor: o ordine, in care nimenea
nu mai e judecat diipii. na:?tere, Cl dupa merit, a chrui
expresie so intelege este averea; in care toti
sunt deopotrivil, fie ei striiini. fie de-ai pamntului; in

care cel energic si fr scrupule se ridic far A. nici

o piedica legala la varful piramidei sociale, iar cel cu
prejudecati de &Inge sau scruple de morala este dat

la o parte, ea o piesa de antichitate. Aceasta este

democratia numele ci, de .,putere a poporului",
are cel malt un senz ironic. Sub paravannl domniei
poparului, in democratie a domnit mereu banal, care
a avut oricnd mijloace sh-si atraga favoarea poporulni. Democratia este regimul camenilor noui.

Am aratat altadata,

c trecerea dela

vechinl

regim al aristrocratiei agrare la regimul plutocratic

al oamenilor noui, a fost simtit totdeanna ca o

epoch de decadentk un indiciu de pralm6re signi% a societatii. Neindoelnie ea lumea avea bune
temeiuri pentru n asemenea credinta. Regimal plui ocratic imparte lumea intr'o massa de saraci si intr nn

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

144

manunchiu de hogati,

i insulta
suferintele celor
multi prin privelistea orgiilor si desfraului celor putini.

In deosebi, impresia de decadenta o fac societatile,

in care se risipeste mult si se munceste putin, si

in care cei ce risipesc nu sunt acei ce muncesc din

greu. Astfel se intampla, ce-i drept, la inceputurile
plutocratiei, cand averile se strang repede, mai mult
prin lovituri indraznete si dihace, dealt printr'o
munca grea si staruitoare. De altfel e fapt istoric,
crt plutocratia antica a pricinuit prabusirea lumii
greco-romane, Inca impresia de decadentri, cel putin

pentru cugetatorii vechi, era pe deplin intemeiata.

Care a fost insa soarta plutocratiei moderne, a
carei averi nu s'au strns prin mijloace mai curate?
Acestei plutocratii i-a fost harrizit, de a trece dela
actiunea disolvatri, si distructiva, la o activitate constructiva ; ea a pus hazele productiei industriale in
stil mare, si prin aceasta a fost obligata a-si insusi
o morala de strasnica austeritate, care este pentru
ea, in nona faza, o conditie de viatil. Plutocratul din

industriale nu mai e un fiberfill imbogrttit

peste noapte, ci un orn ce duce o viata de muncrt
trtrile

sisl-ematica, rationala, sobra, cumpatata ; care adesa

taie din cheltuelile sale, pentru ca srt poata merge

intreprinderea. Acest plutocrat este o unealtit a unei
fatalitati sociale: el aruncrt prin activitatea sa bazele
unei ordine sociale, in care buna stare nu va mai
fi privilegiul unui nianunchiu de sus pusi, ci al
intregii masse muncitoare.
Nu vroim, de altfel, sit trecem cu vederea, crt iii
orice timp plutocratia, oricht de odioasa a fost ea
la inceput si pe dreptul odioasa,
a avut totus
ai un rol civilizator. Din capitalurile adunate do
ea s'a putut naste intreaga artrt, stiintrt si filosofie,
pe care o avem. E drept cit o cultura, la a crtrei
temelie stau capitaluri de origina atat de sonibra
I

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

145

dela a caror impartasire este exclusa imensa majoritate a omenirii, e de natura a ne face seeptici. Pare

am ti mai curand ispititi si blestemam o asemenea cultura, nascuta cu pretul atator pacate fata
de demnitatea omenease. i desigur eg am face-o,
ea

daea insusi rolul eonstructiv al plutocratiei, in ultima

ei faza, nu ne-ar da chezasia, eli odata en imprastierea bunei stari in massele populare, va inceta
cultura de a fi nn simplu lux pentru o restransil
elita sociala, spre a deveni ceeace are menirea s
fie: hrank de toate zilele pentru straturile largi ale
ornenirii. De signr cli acest sfarsit este inca tarziu,
de tot thrziu. Dar este destul a constata, c ne indrumam in aceastri directie.
5,4 i

Plutoeratia romilna : origina

i desvoltarea

regintului oamenilor noui" in Romania

In Romania procesul de infiripare a unei paturi

sociale de oaineni noui- incepe thrziu, abea dupa
intrarea Principatelor romane in legaturi comerciale
en burgliezia apusanii (1829). Parra atunci vechea
noasti rt aristrocratie ruralli continua a fi pargbia both-

ratoare in oranduirea vietii sociale.

Despre aceasta nobilime romana, care si-a ingradit
situatia social
cum se intampla peste tot in

regimul agrarin largi privilegii, nu se poate vorbi

en aceleasi elogii, ca despre aristocratia altor tari,
nici nu se poate aminti peirea ei cu aceias pitrere
de rilu, eu care de pilda Tocqueville deplange peirea
nobilimii franceze. Yechea noastra boerime mare

incetase de mult de a mai fi curat romaneasca. De

accea ea nu avea mandria si patriotismul fanatic
al pamanteanului, care se simte legat do mosia sa
printr'un sentiment ereditar, aproape mistic. Nici
10

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

146

despre vitejia si cavalerismul acestei boerimi nu se

poate spune mare lucru. Ea era o clash intriganth
cea mai intriganta de sub bolta cerului, zice hisseleff si gata sh ingenuncbe inaintea oriehrui strein,
care ar fi fost in masurh sh-i apere privilegiile. La
aceasta, desigur, n'a contribuit putin si faptul, eh in
vinele ei curgea shnge greco-bizantin si ea sufletul
ei intrunea deseori trhshturile inconstiente ale parvenitulni de (lath Tin prea veche.
Dela sfhrsitul deeeniulni al troika al veacului din
urmit, Principaele intrh in sfera de influenta a capitalismului apusan, care le atrage in N. hitejul vietii
comerciale, i asttel bleep sh foiasca si pe locurile
noastre oamenii noui. Pe don h chi se alchtu este aceasta

nouri phturh. sociala, meniih, a mosteni rolul marilor

boeri. In primul loc, oamenii noui se indeletnicesc

cu comerful si cu modeste intreprinderi bancare.
Acestia sunt, la noi ca poste tot, streini, in deosebi
evrei veniti din Po Ionia si din Ungaria. Numrul
lor create dela 1830 vazand Cu ochii, ceeace indica
dui ghsiau la noi un teren prielnic pentru bune afaceri.
Dar adevArata pepiniera de oameni noui,

este biurocratia. Desi se credo eh romanul este din

fire hiurocrat i eh functionarismul ii stri in sfinge,
totusi e vrednic de luat aminte, c inainte de anul
1829 Principatele romhne flU an avut 0 biurocratie.
In adevAr, abia duph ce capitalismul apusan a dat
nastere in Principate unei vieti comeiciale, crehnd
astfel isvoare de venituri publice i prin aceasta
o avutie publich, s'a ivit si nevoia crehrii unei
biurocratii, care sh mhnuiasch aceasth avere. Mai
mult: crearea unui asemenea aparat de functionari
cerea oarecare preghtire, cel putin in notiunile elernentare ale scrisului, cetitului si calculului ; aceasta
impunea organizarea unui invathmhnt public, isvorfit
pentru inthia oarh din nevoile vietii de stat si

www.dacoromanica.ro

Neoliberalkmul

147

indrumat de autoritatea la stat. Ca lea la slujbe trebuia

sa tie deschist in mod iiresc de Invatatura de carte,

si aeeasta creia ea insasi un non organism biurocratic.

Se intelege eh nu marii boeri erau aceia, care se

indesau la invatatura de certe si do aici la slujbe

nou create, spre a Ingrosa randurile tinerii. dar viguroasei noastre biurocratii. Nici stiinta de carte, nici
munca in biurou nu era afacerea aristoeratilor. La
acestea jinduiau oamenii de jos, energici, Indemttnateci, lipsiti de scrupule si ratnati de dorul de a-si
face cu orice pret o situatie suciala mai huna. Ce-i
drept, pentru a--..i deschide ui1e biurocratiei, nu
ajungea numai stiinta de carte, ci mai trebuia si un
titla de mica boerie, pe care Ins 11 dobtindia cu
usurinta oriee devotat orn de cash'.
44

Nona patura sociala biurocratica, alcatuit din elemente en InsuhiIedubioase.care disting pretutindeni
pe ornul non, devenise pela 1848 o forta de sama.
Alaturea de ea statea cealalta grupil de oarneni noui,
alcatuith de elementele streine ce mttnuiau afacerile
hanesti. Ambele aceste patnri de oarneni noui erau
legate printr'o strnsa, comunitate de interese: i una
si alta a vea de suferit de pe urma privilegiilor hoerimii, care le impiedica libera miscare i libera ascensinne; si una si alta lucra la dartimarea acelui odios
regim, nazuind a'l inlocui printeun regim de egalitate pentru toatil lumea, care sa lase caile deschise
oamenilor energiqi.

Oamenii noui de obttrsie streina, negustori si bancheri, luerau la darttmarea regimului boerese pe cale
social; ei asaltau marile proprietati, le ruinau sub
povara datoriilor, cu care se pricepean de minune s.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

148

le impovareze, i scoteau din lichidarea lor surnelebanesti, care trebuiau sa fie piedestalul noului regirn
democratic si plutocratic.

Oamenii noui de bastina, stransi in gruparea politicit liberala, lucrau la pregatirea si infaptuirea revolutiei politico ; ei se sfortau sa inlature vechea constitutie de privilegii, inlocuind-o en o consiitutie-

egalitara democralica, a.sa cum cereau nesfarsitele

lor apetitnri de grabnica parvenire. Un prim asalt
al regimului in vigoare, la 1848, de catre elementele
oamenii noui de bastina a dat in mod

liberale

jalnic gres. Ei chemasera atunci in *tor, intr'un

spirit de larg umanitariAm si cosmopolitism, pe toti
oarnenii noui de obarsie streina Greci, Sarbi, Bulgari,
Germani, Armeni, Israeliti". In scbimbul sprijinului
pentru daramarea regimului boeresc, ei ofereau acestor

exotici tovarasi de interese un colt la 1ospatul de

fratie", la masa cea de obste" : un loc comod in pont

stat egalitar, cc erau pe cale sa intemeeze.

Lovitura, pe care oamenii noui nit au putut-o da
vecbei boerirni agrare in anul 1848, a isbutit in anul
1864, iar prin constitutia din 1866 noul regim ia oincbeere provizorie. Dupa. aceasta oamenii noui s'au

asezat, ce-i drept, la ospatul cel mare", profesand

suveranul dispret al oricarni om non pentru virtutea sacului". La acest ospat ei benchetuesc si
astazi, dar
singuri : umanitarismul lor fata de
tovarasii exotici de lupta revolutionara a disparut,

et pour cause.

In adevar, dupri ce oarnenii noui bastinasi an isbutit

sit capete neatarnarea statului democratic, creat de

ei i pentru ei, acesti candidati la ospatul bugetar
au indeplinit o radicala schimbare de front. Satui de
a rnai ocroti prin politica de stat afacerile unor streini,

pripasiti pe locurile noastre, ei an inteles cit e

www.dacoromanica.ro

rnnbt

Neoliberalismul

149

mai rentabd", de a intrebuinta politica oficialapentrii

intemeierea de afaceri proprii. Astfel din tovarasi
umanitari i cosmopoliti ai oamenilor noui exotici,
oamenii noui de bastinh s'au prefricut in cei mai neinduplecati si mai sovini prigonitori ai acestora. Ei
asmutrt tara impotriva oamenilor de afaceri streini,
infatisindu-i ca primejdiosi intereselor de stat si
cearca sa," convingrt pe conationalii lor de altfel fara
mare succes liana acum ca ei lucreaza la cladirea

unui capitalism national", a carui interese coincid

cu interesele superioare ale statului. Primul pas facut
in aceastri directie este intemeerea Brincei Nationale,
in anul 1881, un asezamant, a carui importantrt eco-

nomica nu noi o vom pune la indoeala. Dar sul.)

raportul prefacerilor sociale, intemeerea acestei in-

stitutii bancare inseamna data, cand oamenii noui

bastinasi inceteaza de a mai alcatui o sirnpla biurocratie po1itici, spre a deveni o plutocratie bancara

E cea mai insemnata cotitura in prefacerile regimului oamenilor noui din Romania. De atunci
purcede era plutocratiei, in care ne afiam astazi.
*

Trebuia Inca oamenilor noui, care erau pe cale dea pune temelia unei plutocratii romane nationale, ni

un prilej, pentru au putea infaptui repede si in

proportii largi acest plan. Atare binevenit prilej fu

ritsboiul nostru de intregire a neamului.
Pentru generatia noastra martora proprie a urmarilor sociale ale marelui raziioiu, nu mai e nevoie de
vorba rnult, spre a dovedi crt rasboiul este un urias
generator de oameni noui. Asa a fost oricand si oriunde

in cursul istoriei, si asa &a intamplat 6 la noi. RAsboaiele indelungate prabusesc la fundal societati ve
chile familii instarite, si ridica deasopra oarnenii n ui,
indemanatici ii farri. multe scrupule morale.

www.dacoromanica.ro

St. '/eletin

150

In Romania atmosfera turbure a razboiului, concentrarea unor imense servicii in manele statulni, pe

de alta parte lipsa unui control serios, a dat un

grandios prilej oamenilor noui de a'si exhiba in mod
superb tot intinitul lor dispret pentru virtutea sacului'. Lu iturite repezi, indrasnete i dihace rasariau,
en o putere de miraeuloasa contagiune, in toate partite; oanienii nom J e culcau seara saraci lipti,spre a se
trezi a doua zi milionari. Parea cit spirant marelui promotor al platocratiei romane se ariitase undeva, in intik
timile vasdunului, strigand Inca odata spre cote patru
colturi ale Romaniei Mari : lmbogatiiri-va, WM-0 !".
Da, toti oamenii fara scrupule simteau, ea acesta

este momental lov itnii si ea dac5-I vor lasa sit

treaca. nu se vor mai intalni ea el a dona oata.
Astfel lumea noastra cinstita fu martura stupefiata
a unei coneurente, de un cinism neprldnit, in goana
de imbogatire in danna statului. Am evalnat noi
inG;ine. si se intelege ea multa bunavointa in lipsa
de date. suma fraudelor de dura rasboi la eel putin
zece miliarde: din acestia, sapte miliarde au curs
deadreptul in cassele de fier ale baneilor. Ce bogata
prsila de plutocrati nriscnti peste noapte, si ce infa-

t :;are noua trebuia sit ia viata noastrii sociala in

nrmo acestei prefaceri !

Dar oamenii noui nu se oprira aiei. Cu spiritul

aventnros si riscant al oricarni om nou, ohisnuit sa
castige sau sit piardit totul eu o singura, lovitur5,
ti pornira un asalt de infeodare a intregei noastre
vieti economice. Astfel lumea nuastra avu iaras,
dnpa rasboi, prilejul de a privi la desfasurarea unei
epidemii economice stranii: infrigurata intrecere a
bancilor de a-si plasa capitalul in intreprinderi Industriale. Asemenea cu broasea din fabula, care se umfla
spre a deveni nu stiu ce mare animal, bancile noastre
so umflan, spre a inghiti intreaga noastra miseare eco-

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

151

nomich. Din capitalul lor, atiit de repede i atht demisterios adunat, intr.() epoch de complecta stagnare economich, dour', miliarde curser intr'un scurt
interval in plasamente industriale. Dar dupd vreo
doi ani de asemenea epidemie, cassele bancilor incepurh tot mai mult s sece, iar capitalul plasat in
industrie nu aducea deocamdath nici plusvaloarea
in mhsurh a umplea golul. De aici gr zava criz
financiarii, in care ne sbatem azi si care pare a lasa
sh se intrevadh spectrul crahului : ea are la originh
neshturata pofth a oamenilor noui de a acapara totul
ir. aceasth hare.

Nu stin. care va fi desnodfimiintul acestei crize;

dar far a fi profet, m risca a prooroci cS ea va
inthri inch mai mnit plutocratia tionaIa, ori mai
bine national-liberala. Chci ea va da ac-0-ei nlutocratii minunatul prilej. de a hi,a sh se ruineze
intreprinderile adverse, sak And ale sale proprii cu
ajutorul politicei de stat. pe care Pa singurh e sthpana.

Paralel cu vertiginoasa acumulare de capitaluri,

rhsboiul aducea inthrirea plutocratiei pe alth cale,
anurne el ruina en deshviirsire maroa proprietate
rurala si cu ea clasa marilor proprietari. E drept
ch. rolul acestei clase fusese de rnult redus si
inainte de rhsboiu, prin impropriethririle fAcute in
dauna averii ei. Totusi rhmhsese inch 3.816.000 de
hectare in stAphnirea numai a 4.200 mari proprietari, in vreme ce un milion de tarani capi de familie
stilpitneau mai putin (3.159.000 ha.), lar proprietatea mijlocie nu mai juca un rol vrednic de luat
in samil. Dupii rhsboiu insh marea proprietate fu
complect ruinath : ea trebui sh treach peste douh
milioane de hectare in striptmirea clasei thrhnesti.
Astfel clasa marilor proprietari disphru din arena
vietii sociale, lashnd in locul ei, singurh stripani-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

152

toare, atotputernica plutocratic. Aceasta o stie orieine instinctiv, far orice cultura sociologica. Caci
pe cand inainte de Kish iiu plutocratii nostri erau
cu total ign rrati, astazi putini stint Inca naivii,
care

nu-0 pot da searnh,

ca stapanitorii reali

in aceast tara snnt regii plutocratiei romane de

proasprita data.

Acest tablou al desvolthrii regimulni oameniloi

foul in RomAnia ar prezinta desigur un inane gol,
daca no am spune cate-va cuvinte despre o nourt si
rodnica pepinierri de asemenea elemente sociale, pe
care ni-a dat-o actul Unirii : este vorha de Ardeal.
Dei provincia romana de dincolo de Carpati se aflh
de molt in regim burghez modern, totus se poate
spore, crt pentru ardelenii de nationalitate romana
acest regim era Oita la Unire frira fiintiL Romnii
ardeleni, prin insasi situatia lor in statul ungar,
erau

exclusi

dola

manuirea

capitalului

ungar

national, si prin aceasta lipsiti de imensele beneficii economice si politice, care decurg din stapanirea de capitaluri. Abea Unirea a emancipat pc
fratii nostri de aceste ingradiri sociale : ea hre,
pentru romanii de dincolo, toata vasta insemnatate
sociala a unii treceri din vechiul in non! regim,
dintr'un regim de impilare inteun regim de reala
libertate. No e deci de mirare, cii Unirea a deschis
apetiardelenilor perspective imense si totodata
turi imense. Mai rar e astazi ardeleanul cult, in care
sa nu curga sangele unui om nou. De altfel a fost
tot mini de-ai lor, care a zugravit in mod magistral
pe romanii ardeleni de astazi, cand a zis ca ei nu
au numai suferinte milenare, ci si pofte milenare.
Totnsi nu trebue si privim acest fapt prea de sus,
si cu o prea mare doza de sincera sau prefacuta
indignare morala. Din planet de vedere romhnese

www.dacoromanica.ro

153

Neoliberalismul

national, poftele milenare ale ardelenilor nu merit

nici o osiinda, ci mai curand o incurajare i imboldire. Ardealul se afla asttizi in aceiasi situatie
sociala, in care se afla vechiul regat p'ana in al
optulea deceniu al veacului din urmil intreaga sa
burghezie e streina, intregul capital de dincolo e in
mani neromtine. Se vede deci bine ca, romAnii ardeleni, spre a fi cu adevarat staptini acasa la ei,
trehuie sil smulga CU orice pret din rntinile streinilor acest nerv al I ieii sociale actuale: capitalul.
Cu orice pret, si aceasta inseamna, pentru oricine
cunoaste pe omul nou : prin orice mijloace. Unde
munca nu ajuta, va trebui Sn inteivina abilitatea
si indrasnea!a unde nu ajung fortek individuale,
va trebui sil intervina toata grentatea politicei de
stat, intru apararea unei cauze nationale. Pricepe
deci oricine, ce imensa cariera pentru oamenii noui
deschide actriala faza de desvoltare sociala a ArPima acum, modelul inconstient al oamenilor noui

de dincolo a fost activitatea oarnenilor noui de dincoace : ei an cercat, cu ajutorul politicei, sli puni
stapttnire pe capitalul de banca, pentru ca apoi, cu
ajutorul acestuia, stt se faca stapani pe intreaga
viata economica ardeleana. Pawl azi, e drept, ei
au facia putina isprava; 6.16 apetiturile lor plutocratice au venit in conflict cu apetiturile pintocratiei,
regatene, care le face dincolo o viguroasiti concurenta. Si de aceia ardelenii urasc in prezent plutocratia regateana ca F;3i portile iadului, spre a vorbi
in limba lui Homer.
Dupa cele zise vroim s relevam doar atata : ce
groteasch era iluzia generala in momentum Unirii,
cum ch ardelenii vor aduce o insanatosare morala
in viata publica a Rornaniel. Ardelenii ne vor da, in
cazul cel mai bun, o viguroastt i otelita burghezie

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

134

nationala si prin aceasta ei vor lucratrebue sh, o

recunoastem la cea mai serioash opera nationala
a mornentului, la nmplerea cdui mai gray gol in
provinc a romanea-,tea de peste Carpati. Dar o insa-

natoare moralt a vietei politico, pot ardelenii sh

aduch tot atht de putin, pe cat an adus-o

liberalii
iiitaii nostri oameni noui de pe la jumatatea \react-dui din urma, incoace. Cariera omului nou

nu duce pe chile rnoralei: cel putin atilta lucru ar

trebui sri. tie, eel ce flU e pe deantregul cortat cu
simtul realitlitii.
*

Si acum se ridica intrebarea: care e atitudinea

curninte, pe care trebne sh o lurun fath ch, oarnenh
noui, mai ales in acest timp, cand ispravile lor au
naseut o generala si legitirna indignare?
-Ridicarea oarnenilor noui la treapta de forta sociala hothratoare a naseut impresia obsteasch si la
noi, Ca pretutindeni, ca societatea romana a intrat
intr'o epoca de decadentli, si merge ,pre o prabusire sigurri. Credinciosii vechiului nostru regim,
care au isbutit sa-si atragil tot ceiace e mai rrisarit
in intelectnalitatea romana, au intarnpinat regimul
oamenilor noui en o critica coplesitoare, si de fipt,
la aceastri critiert se reduce intreaga noastr cultura, de pe la jurnhtatea veaculni din urma pang
acorn. De prisos a mai spune, ceiace reese indeajuns din cele ziqe, cit purtarile oamenilor noui erau
de naturrt a provoca pe orice cap cugetator la neinduplecath critica. Ce-i drept, cu o clasa conduchtoare grea de pacate morale, molesita de risipa
fart munch, i cu o taranime in starea ce toti o
cunoastem inainte de rasboiu, eine s'ar fi putut feri
de impresia, ch societatea iomana este osanditrt la
o decadere sigurrt? Cine nu s'ar fi simtit provocat

www.dacoromanica.ro

Neohberalismul

155

la o critica, ce in mod firesc nu putea fi, decat

explozia celei mai adanci revolte morale?

Fatil de aceasta, noi am crezzit totus ca este de

suprem interes stiintific si national, (1e a intrebu

inta activitatea noastra publicistidi, spre a pune in
lumin dour'. lucruri, la care ni se pare ea trebue
sa se reduca atitudinea oricarui om cult fata de
plutocratia tarii sale.
0) Mai intai, plutocratia e un fapt istoric nececar:

din momentul, ce tara noastra a intrat in sfera de

influenta a capitalismului strein, nasterea unei plutocratii indigene devenia o necesitate. Celebrul
tonic Ed. Meyer a facut observatia interecanta, ca
(Ie cliteori societatea de,volta din silnul ei o paturii
plutocratica. se aude plangert a obsteasca despre
conruptia eelor sus pusi, care due lumea la perzanie. In fapt, zice ci, aici nu e vorba de stricaciunea
oamenilor, ci de un proce, i4oric, pe care-I intillnim
atilt in lumea veche. cat si in cea moderna dela
adaugam noi
si in Romania dela
Renastere si
1829 inainte. De aceia a osandi plutocratia are aceIasi senz, ea si a ogandi eine stie ce fenomen al
naturii: ea trebue studiath i inteleasA. Apoi.
b) este 0 eroare obsteasca cand se credo, ca plutocratia romana are numai tin rol social disolvant
si distructiv. Cariera distructiva si-a incheiat-o acum
plutocratia romilna, caci vechiul regim agrar este
desfintat pitha in ultimele sale ramasite. In prezent
plutocratia noastra, luereaza la opera positiv ci
constructiva a industrializarii, de care atilrna rolul
nostru intre Orile civilizate i perspectivele noastre
de viitor. Deci cel ce doreste Orli sale o soartil
mai bun si socotim ca oricine o doreste
trebue
sa-si dea bine sama, c putinta de realizare a unei
asemenea sperante atilrna numai de energia, eu
care plutocratia Ii va indeplini opera pozitivil. Si
www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

156

eel ce va intelege acest lucru, avern convingerea,

.ca se va vedea silit sa-si revizulasca atitudinea fatrt

de plutocratie. Desigur 61 nu va putea lua o atitudine de lauda, dar nici de osanda farrt discutie
a acestei paturi sociale: el o va privi ca un fapt
necesar, care are functia sociala istoricii, de a duce

omenirea la o treapta mai ivalt, in care buna

stare, cultura, libertatea si constiinta demnitatii
uniane vor fi bunuri raspandite cat mai larg in

massa poporului.

www.dacoromanica.ro

Acumularea primitiur in Romania')

Reflexii asupra unui paradox economic al vremii.
fin ziar de dirnineata anunta daunazi, cu litere
groase i semne de uimire, rezultatul anchetei asupra
serviciului de aprovizionare a statului : aceasta an-

clieta a stabilit ..nn deficit urias de trei miliarde!"

Va trebui deci jumatate din veniturile anuale ale
tarii noastre, spre a umplea golni facut de aceasta
fantastica suma, intrata nu se stie Linde. Si in vreme
.

ce oamenii de treabe simt fiori in fata acestui

non fart ashpra veniturilor publice, gandul economistului se indreapta cu totul pe aRe chi...
Cum ca civilizatia europeana nu e opera oamenilor de treabia, acesta nu mai e un secret, decal
doar pentru ganditorii de cabinet. Civilizatia este
pretutindeni urmarea unei hune staori materiale, deci
a unei insemmate acumultiri de capitaluri. Azi vedem
cu ocliii no0ri cum Viena, care a fost un centru
de civilizatie, cata vreme gravitau spre ea veniturile
unui mare imperiu, se Oa in agonie de cand a rarnas

capitala unci tarioare cu pse milioane de locuitori.

Savantii i arti0ii au inceput sti se indrepte, 0 se
') Scris sub impresia anchetei de la serviciul de aprovizionare a statului. in Septembrie 1922. Cifrele exprimrt
-situatia valutarri de atunci.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

158

vor indrepta Inca, in alte parti, iar institutele de

cultura vor trebui

sil piarda insemnatatea, din lipsa

de fonduri.
Dach civilizatia e 0 urmare a capitalismului. acumularea acestuia nu are la origina nimic de impartit

cn conditiile de morala. In aceasta privinta nu e

nimic mai semnificativ, ca faptul strict istoric, ea
pionierii civilizatiei europene sunt urmasii unui
neam de hoti de mare: englezii. Eroii nationali ai
poporului englez din vechiul regim sunt sinipli pirati,

frati ai coastelor". E de ajuns a aminti nume ea

Francise Drake, Richard Grenville san John HaN1 kins.

Orariduirea intreprinderilur lor nu pare a fi avut in

fata poporului englez nimic reprobabil. astfel ert
chiar regina Angliei, Elisabeta. socotia c nu e mai
prejos de demnitatea regala, de a se impartasi din
asemenea acte de piraterie.
Capitalismul, care aleatueste piedestalul civilizatiei

europene, are ca origina jaful celorlalte continente.

Inceputul I-a facut Spania dupa descoperirea Americei; dar bogatiile aduse de spanioli de dincolo de
ocean n'au ramas in patria lor, ci s'au seurs pe
deosebite cai spre Franta. Olanda si mai ales spre
Anglia. Metalele pretioase, pe care Spania le-a strns

din America prin jafuri nemai pomenite au fost

distruse pang si mormintele, spre a lua podoabele
se cifreaza la paste trei rniliarde.

de aur ale mortilor

Din acestea o insemnatil parte se scurgea anual in

Franta si Anglia pe cale comerciala. fara a mai socoti

vasele spaniole incarcate cu aur, atacate si eapturate in drum de catre pirati englezi.
La aceasta &a adaogat prin veacul XVIII jaful
1ndiei. Unnl din eroii cuceritori ai Indiei, lordul
Clive, a fost condamnat de parlamentul englez, la
intoarcerea sa in patrie, pentruca si-a insusit in
timpul guvernarii Bengalului suma de 234.000 lire
.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalkmul

1;i9

i jumatate lei aur).

Dar era vadit ea Clive ar Ii putut lila dupa plac,
aci toate comorile Bengalului, adunate in timp de
sterline (vreo cinci milioane

veacnri, stateau Ia picioarele sale. Aceeas soart a

aye alt administrator al Bengalului, Warren Hastings. Purtarea sa a dat nastere celui mai mare
proces de stat, pe care-1 cunoaste istoria. Si in
adevar, despre el spune insasi istoria engleza : El
lua banir de undo putea,.. el stoarse o jumatate de
milieu dela Ilajahul din Benares ; prin tortura si
foame scoase mai mult de un milion din manile
printesei Ondh. Prin mAsnri. cai e nu erau mai putin

lipsite de constiintit, el castigase dela inceput puterea sa" Ferdinand TiMnies. Englische Weltpolitik
in englischer Belenchtung, pag. 27).
Ceilalti otiteri englezi se purtau Ia fer: pradaciunile lor pareau la un timp. ct vor ruina insasi temeliile vketii sociale indiene. Nu mai vorbim de jaful
oticial, orilndnit pentru transporturile do aur, ce se

trimeteau statului englez ; unul singur din aceste

transporturi, acel din care Clive si a insusit suma
amintita, se ridica la opt sute mii lire sterline. De
prisos sa mai spunam, ca Clive si Warren Hastin,s,
intocmai ca Drake, Hawkins, sunt eroi nationali ai
poporulni englez.
Paralel cu procesul de sacatuire a avutiilor celorlalte C mtinente, Enropenii duceau st un proces de
stiirpire a populatiilor indigene prin negotul de
sclavi. Vinderea sclavilor e iarrts unul din isvoarele

capitalismului european, si in aceasta privinta, ca

i in celelalte, poporul englez are rolul conciliator.
Uncle patrundean englezii parea a se abate potopul ;
sernintd intregi au fost distruse prin viinatoarea de

sclavi ; singura Africa a pierdnt in acest mod vreo

treizeci de milioane de locuitori. Se poate lesne intelege, ce venituri au incasat de aici negustorii en-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

160

glezi. Despre Liverpool, orasul care a luat cea mai

activa parte la acest negot, s'a zis cu bun temein,

ea% e pavat cu cranii de negri! Istoricul Seely, care

marturiseste c aceasta e cea mai mare crima comisa de englezi, crede di, ea e usurata prin aceea,
cA englezii si-o marturisesc pe fata inaintea istoriei.
Se poate, dar capitalul national englez acumulat pe
aceasta. cale riimane, i alciitueste baza civilizatiei
si a suprematiei mondiale a Marii Britanii. Cum cil
capitalismul european, constata Sombart, a fost
intemeiat pe car nepermise, e vadit : trebne nurnai
sa avem curajul, spre a o recunoaste.
*

Care e soarta capitalismului roman, care a venit

prea tarziu, spre a avea putint,a de a sustrage aurnl
altora, sau a vhide sclavi?
Romania a intrat in cadrul economiei capitaliste
Puropene abea din al treilea deceniu al veacului XIX.

Timp de peste o jumatate de veac, ea a ramas o

simpla colonie agricola a capitalismului strain, mai
intai anglo-francez, mai in urmii, austro-german. De
prin deceniul at optulea al aceluias veac, ea incepe
a face eroice sfortari, de a scutura jugul robiei eco-

streine, intemeind un capital roman national. Se stie ca cei cari au inceput si au urmarit
cu neobosita staruinta rezolvarea acestei probleme.
sunt pionierii partidului national liberal. Daca azi
suntem in stare siS. ridicarn intr'o masuri capul in
fata streinatatii, i srt vorbim de forta noastri, apoi
se cuvine sa recunoastem cii aceasta forth' se datoreste acelor afaceri si cointeresari" national liberale, pe care romilnii, necunoscatori ai istoriei
nomice

lor nationale contimporane, nu obosese a le persifla.

Dar soarta capitalului national roman parea

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

1151

a fi, pant la rtsboiul mondial, din cele mai putin

fericite. E drept, o tarn agricolt primitivit are o
mare superioritate asupra unei ttri inaintate: ca
munceste mult, si consumn. putin- Cu diferenta, ce

rezult din aceastt frugalitate ruralt, tara agricolt

poate pltti interesele capitalului strein, sub a carui
influentn se afit, i poate acumula si un modest
capital propriu. Dar se intelege et limitele unui asemenea capitalism sunt de mai inainte hotrite : el
nu poate creste in aceias proportie si in acelas

tempo, ca atunci cand are putinta de a-si inui aur

in valoare de miliarde, sau a vinde populatia unui
continent. Totus in cele din urma soarta a zambit
capitalismului roman: luandu-i pntinta de a jefui
averea altora, i-a desch.s pe aceea de a jefui
propria avere nationalt. 1ieboiul veni, si in atmosfera sa turbure, la adapostul snspendarii orictrei
putinte de control eficace, s'a raiscut acel formidabil

hires asupra bunurilor statulni, care a hint forma

fraudelor fart sanctiune de zeci, sate i mii de milioane. Dela rtsboiu econolnia plitteste intr'o atmosfern de romantism, caracteristich orictrei pe
rioade de plamtdire a capitalismului ; e o era de
lovitnri", cc no a htrnzit pletwe de aventurit ri coonomici, &midi de imbogiltire peste noapte. Nosebirea e ca la noi loviturile acestor aventurieri si
plamtditori ai capitalismului nu se mai clan in Africa,

Asia sau America, -in mine de aur san vanntori de

sclavi, ci la burst, in cafenele san culisele ministerelor, in dauna a ceeace ar trebui sa curgil in vistieria statului. Si rezultatul? Deschideti Analele

Rincilor, No. 7 8, An IV, si-I puteti constata

in realitatea sa goal : dela rnsboiu incoace societntile

noastre de tot fella! au adunat un capital de ,(-Ipte

miliarde de lei ! Pontru ca acest fapt sn apart in
toatn infatisarea sa caracteristicn, trebne sit 'amintira
11

www.dacoromanica.ro

St. Zelenn

162

ct aceasta uriasa capitalizare se petrece intr'o perioada, cand productia noastra industriala. si agricola este in compleeta stagnare, cnd balanta cornertului nostru exterior e atilt de dezastroasa, incitt
ajunge la un pasiv do eincisprez-eo nultarde. In
mersul n .)rmal al economiei, capitalizarea este acumularea profttnlui nnei productii intense. Dar la
noi, pe langa c o capitalizare de sapte miliarde
in cativa ani reprezinta plusvAloarea unui capital
national enorm, pe care suntern departe de a-1

avea, se mai adaiga si improjurarea, ca sus zisa

capttalizare s'a Rent inteo perioada, cand productia
noastra statea Ia eel mai jos nivel en putintii. lata
dar o uriasa cwitalizare, realizata in afara de Cadrat productiei: ce inseamna asemonea enigma ?
SA trecem in revista eele mai cunoscute din frau-

dele de dupa rasboin,

si

enigma se va deslega

dela sine.
Inaintea tuturor stau fraudele dela serviciul aprovizionarii. S'a cumparat marfnri in socoteala statului

roman, si s'au desfacut la consumatori. Decat, venitul din aceast vanzare n'a mai curs in vistieria
statulni, ci in alte buzunare. Cu alte cuvinte, statul
plateste marfurile, iar particnlarii incaseaza coshil
vanzarii. De aici statul s'a ales cu o paguba ki
particularii cu un castig, de trei miliarde.
La acelas nivel stau pagubele suferite de stat
prin schimbul rublelor i coroanelor. S'a intarziat
aeest schimb atilt de mult, in cat tara noastra a

avut s sufere o adevarata invazie de ruble si coroane fara valoare din tarile de origina. Dupa ce o
serie de fericiti ai soartei s'au v5zut in stiipanirea
unor insemnate snme do asemenea moneda, cashgata pe ci neperrnise, statul a mers en generozitatea sa Inca mai departe, i le-a schimbat pe cursul
de 50 bani coroana, and valoarea realrt a coroanei
www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

163

pe piat6 era de 20 bani. De aici a rezultat o pagub pentru stat, i un castig pentru anumiti particulari, care iarAs se cifreaza la vreo trei miliarde.

Vine apoi nesfarsitul lant de fraude de la feluritele depozite, atilt civile, cat mai ales militare. Nu
vom sti niciodat'a cifra exacta a pagubelor suferite
de stat dela aceste depozite, care aveau darul de a
arde in preziva drii socotelilor. Numai dela depo-

zitele dela Constanta statul a inregistrat o pierdere de o sixt cincizci de iilioane, si amAnunt
interesant : desi- aceste depozite au fost asigurate,
statul nu a primit niciun ban desp6gubire. Aceasta
din temeiul foarte limpede, c nu exist registre
care sti dea dovad'a de cantitatea de marfuri
afirttoare in depozite. Poate cit disparitia acestor
registre a fost motivul incendiului. Arderea atelierului C. F. H. Grivita a adus iaras o paguba de
vreo sutri cincizeci milioane. i ce sa mai zicem de
nesfilrsitele permise, care au imbogatit atiltia particulari in dauna statului. De sigur e o mare lipsa,
ca nu avem 0 statistid cel putin aproximativa a
pagubelor suferite de stat, se intelege in folosul
parlicularilor, in timpul de dup fasboiu. In lipsa
unpi statistici. socotim ert nu ddern in exagerare,
dacit evalurtm fraudele de tot felul si afacerile facute
in dauna statului, la suma de zece miliarde aceasfa,

cifra e cu mult sub nivelul st'arii reale. Dacit de

aici scildern trei miliarde, ce revin risipelor pe care

le fac cei ce chtiga fitrit muncii, sau sumelor pla-

sate in alte parti, ramane cifra de sapte miliarde,

care aldlueste capitalul strns de societAtile romne

dupti fasboiu. Asa se lamureste acest paradox economic : o capitalizare Ikea productie. Cele sapte miliarde capital proaspiit al societkilor noastre e drsat
deadreptul din veniturile statului.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

164

Dar nu e de ajuns ca un popor sa aiba priceperea de a acumula, indiferent pe ce cai, un in,emnat capital national. Pentru ea acest capital sa
nu devina un mijloe de risipa si decadent moral,
ci sa capete tin rol economico-istoric, trebue ea
natinnea, care 1-a adunat, sa aibI priceperea i experienta, de a-1 pune in valoare. Odinioara s'au priceput si spaniolii s jefuiasea America si sii. adune
un capital de chteva miliarde, dar nu s'an priceput
s pun acest capital in valoare. ci 1-au perdut in
folosul altora: capitalul spaniel a mer s revolutioneze Franta si Anglia, lasand propria sa patrie
in aceeas stare de inapoere. La inceput nici un
popor nu a avut experienta de a utiliza capitalul ;
aceasta a fost castigatrt dela streini. Astazi poporul,
ce trace ea intruparea cea rnai desavarsith a spiritului capitalist, este cel engloz. Dar trebue sa
amintim ea englezii si-au insusit spiritul capitalist
dela streinii, pe cari au stint sit-i atraga la dansii:
dela flamanzi i hughenoti. i indeobste toate popoarele inaintate si-au dat silinla de a atrage, la
inceputul erci de revolutie sociala, elemente stroine
experimentate, acordandu-le foloa-e de tot felul.
Romania nu a facut piina la rasboin nimic in
aceasta privinta. Dar rasboiul veni si schimba. *si
aici situatia eu desavarsire. Austria a intrat in
agonie, si problema ernigrarii a ajuns sii aiba pentru
ea o insemnatate vitala. Pnil ce insa aceasta problema va capata solutia practica. elernentele muneitoare se indreapt acolo, unde gaseee in prezent
conditiuni mai prielnice . In _Romania. Dnpa. dateks
pe care le avem, numai in cursul color din urmi

luni au intrat in tara poste zece mii de austriaci,

in marea lor majoritate apartinnd lumii muncitoare. 0 imigratie de elemente pioducatoare cii
veche experienta, co se cifreaza anual la sute de
www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

mii

165

oricine poate intelege, ce nepretuit castig eco-

nomic inseamna aceasta pentru tara noastth. Si cu

toate ca guvernul roman, cu o nepricepere din cale
afar& de regretabila, face tot ce-i sta in putinta ca
acesti oameni sa nu se simta bine la noi, totusi
apasarea nevoei i primejdia foamei ii va sili sa
continue curentul emigrarii, harazind trii noastre
un noroc, pe care oamenii ei politici nu sunt in
stare sa-1 pretuiasca sau sad priceapa. Din punct de
vedere al insemnatatii economice, imigratia austriaca in Romania poate fi comparata cu imigratia
flamanda i hughenota in Anglia, dnpa, cum si jefuirea averii publice are pentru acumularea primitivri" a capitalului nostru aceeaF,: insemnatate, pe
care a avut-o jefuirea facuta in alte continente
de natiunile apusene, in aceleasi imprejuthri istorice.
A,tfel rasboiul ne-a daruit ambele conditii ale
unei mari proprisiri : acumularea de capitaluri de o

parte, elemente muncitoare, cu experientil, de alth

parte. Si urmarile nu se lash asteptate. Aceia
statistica, la care ne-am referit mai sus, anunth
ca din cele sapte miliarde ale capitalnlni nostru
de ultima ora, dona au fost plasate in intreprinderi
industriale. Si acest curent continua cu infrigurare.
Azi fiecare banca tinde sa aiba propriile ei introprinderi industriale, de vreme ce acest plasament
e cel mai rodnic. Suntem in timpnl de fatil in
procesul unei revolutii economice en urmari incalculabile. Nu putem prezice, intr'o -forma conereth,

ce va iesi de aici. Dar un lucru e sigur :

de aici

va purcede o Romanie nouri. cu totui noua.

* * *

flamne deci mai presus de orice indoiala, ca

imensa parte a capitalului roman a fost insusitii din
venitnrile statului, pe cai ce vin in conflict cu princiwww.dacoromanica.ro

St. Zeletin

166

piile de drept i moralA Dar aceastit originit amorala

o are capitalismul roman in comun cu capitalismul
in genere. Un asemenea inceput nu prejudecrt intru
nimic rolul istoric economic, pe care e chemat sA-I
itiba capitalismul nostru, dupA cum nu 1-a prejudecat

nici in alte tari. De aici se vede limpede atitudinea,

pe care oamenii cu judecat5. rece ci cu priceperea
faptelor economice, trebue sit o ia fatrt de averile
strnse de pe nrma rasboinlui. Se aud inca %Toe;
despre coufiscarea acelor averi, deci nimenea nu mai
credo in put.nta realizarii unei asemenea masuri.
Oricine poate intelege insa, cit a inpe din econornia
taxii un capital cu un atitt de covarsitor rol, inseamna a sapa in ea o iremediabila ranA: pentru a

ropara un tit/ t juridic, ar trebui sa se conuta tin

dezastros turt economic. Neindoelnic, ar ti fost o
faptit de inalta valoare morala, daca Europa ar fi

gasit mijlocul, do a intoarce indarat avutiile furate

in alte continente. Nu stirn insA ce ar H folosit deaici Asia, Africa, America; t,m insA foarte bine, ce
ar fi pierdut Europa. Si tot astfel e i cu averilenoa.tre de rashoin : ele an intrat in patrimoniul na
tional ; smulgerea Ion de aici nu ar H un ctig, ei

o pierdere pentru natinne. Lasitm la 0 parte dies

tiunea, CA cei ce an strAn,, aceste avori nu sunt
mnritori de rand. ce stint sub logi, ei fericiti ai
soartei, ce stan doasupra legilor ; ei fac politica,
creeaza, legile, impart dreptatea. Pedepsit ea unor asemenea oameni nu poate ii decAt rezultatul unei revolutti socialpolitice ; pe ealea obisnuita ea e exclusa.
E absurd sit admitem cit uligaihi noastrit capitalista_
care lucreaz de pesto patru deconii la alciituirea

unui capital national, ar consimti sa ia o milsurA,

care ar stirbi interesele acestui capital.
Dar in vreme ce recunoasAem rolul economico
istoric al averilor strAnse pe cai neingAduite de legi

www.dacoromanica.ro

Neoliheralismul

167

si rnoral, nu vrem s proslavim opera acestor aven-

turieri ai capitalismului nostru i jefuitori ai banului

public. Suntem, dimpotriva, de parere, ea aceste
jafuri au atins o limit, pe care daai o vor depasi,
vor putea sa pricinuiasca dezagregarea societatii noas-

tre. Acum, dupa ce procesul de acumulare a capitalului nostril a gasit in atmosfera turbure a rasboiului o atiit de formidabila parghie, trebuie ca

acesti aventurieri sa se puna pe munca si sa-si

-valorifice capitalurile. Romania are in prezent nevoc

de o mana de fier, care sil reguleze viata noastra

i s
strige cavalerilor romantici ai lovitattler capitaliste: destul !

-ecoaomica

www.dacoromanica.ro

For1

Si

Constitutie

Ce este o Constitutie
In parlament, ca si in presd, larmri fard, pddt e
lupta in jurnl Constitutiei. Deoparte se spune c
aceasta e o Constitutie reactionarrt, de alta se Mspun& cd e o Constitutie inaintatd; unii sustin cd.
e o Constitutie rea, altii intmpind crt e o Constitutie buna. Dar dintre toti cei ce-si atirmrt in mod
atilt de galrigios prtrerea, pentru ,,au contra, in parlament salt in presri, s'a luat cineva in mod serios

sarcina. de a lrimnri publicul ce insearnnd o Constitutie rea san o Constitutie bunrt? Ce inseamnd
reactionar sau inaintat, si de ce Constitutie depusa
in Adunarile leginitoare merita un epitet sau altul?
Pentru a da aceastri lrtmurire, ar trebui sd se arate
rosturile sociale ale unei Constitutii in genere, pi
rostul social specific al Constitutiei noastre. Aceasta

insa nu s'a facut.

In deosebi, cei ce au intunecat mai mult aceasta
chestinne sunt juristii. PrinF;3i in definitiile lor abstracte, lipsiti de orizont sociologic, inchipuindu-si
1.) Scris cu prilejul
framiinthrilor pricinuite de proectul
actualei Constitutii. Astazi, dup5 aceast vreme. nu gasim

nimic de adilogat la explicarea, pe care am dat-o attmci

asupra ridcinilor sociale ale Constitutiei noastre.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

170

eh o Constitutie trebue sh phstreze mereu caracterul.

pe care l-a Inat la inceputmile burgheziei moderne.

acesti oarneni plutesc in discutiile lor in aer: ei
sunt nedestoinici s ia contact cu terenul realitIltii
concrete si sh inteleagh rosturile sociale ale Constitutiei. SA incerchm, in chteva cuvinte, a pune areaqh
problem h. in lumina ei adeviirath.

Ce este o Constitutie? Odinioari s'a pus si F.

Lassa lle aceasth, intrebare, i inteun discurs rhmas

clasic a dat urmiltorul rhspuns: Constitalia este

expresia raporturilor cle forta" hitre clasele so-

ciale. Spre a dovedi aceaArt tezh, Lassa lle a recurs

la o ipotezh ingenioash. El si-a inchipuit eh la un

moment dat toate legile din statele germane ar fi
distruse de un incendiu, si atunci deosebitele clase
sociale, in lipsa unni control al fortei legale, ar veni
in conflict deschis uncle en altele. Din acest conflict,
dovedeste Lassa Ile, ar rezulta in cele din urmh

o legislatie identich cu aceea, care a fost distrush

de incendin : adich o legislatie, care di fiechrei
clase sociale athtea drepturi, chth forth realii are
in societate. Iar unui potrivnic, care socotea ch n'ar
trebui sh fie asa, ci ch legea trebue sh fie o expresie
a drepthtii, Lassalle i-a dat acest rhspuns dach as

fi eu Dumnezen, as fi orhnduit lumea asa fel, ca

dreptul sh fie expresia dreptatii si moralei : dar asa
cum sten lucrurile de fapt, rosturile lumii merg
altfel dreptul consfintit de lege este expresia fortei.

De altfel acest lucru sare in odd oricui rirmilreste

procesul de nastere al constitutionalinnului modern
cu destul simt sociologic. In dezvoltarea istorich.
Constitutia s'a nascut ca rezultat si incheere a luptei
intre douh, forte sociale : deoparte puterea de stat,
reprezentath prin regalitate. de alta poporul, reprozentat prin burghezie. Aceasth lupth a fost indelungath, si s'a incheiat in Anglia cu revolutia dela 1688,

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

171

Th Franta en revolutia dela 1789. De dite ori burghezia repurta o victorie partialh in aceasth lupth,

obtinea dela regi un document o chartacare-i

recunostea oarecare drepturi. Celebre sunt, indeosehi,
documentele obtinute de burghezia engleza in unire

cu nobilimea: magna charta,habeas corpus, de-

claration ot rights, care

reprezinth dezvoltarea

treptath a Constitutiei engleze, ea inshsi modelul

constitutionalismului francez, si de aici a constitutionalismului in genere.

Ce erau, de fapt, aceste documente? Ele reprozentau recunoaterea tormala a fortei reale a burglieziei. And aceasth clash s'a simtit destul de tare,
Ra s-a impus puterea in chip definitiv. in Anglia prin
Revolutia Glorioash, in Franta prin Marea Revolutie,
si astfol lupta burgbeziei a loaf capat Constitutia,
consacrarea legalii a fortei ei, a devenit realitate.
Din punct de veiere sociologic. Constitutia e forma.
prin care burghezia iinpune forta ei intregei societti.
Spre acest scop clasa burghezh organizeazh puterea

de stat, asa coin cer interesele capitaliste, si acesta

e rostul social al Constitutiei.
Se vede dam bine, ch : a) Constitutia isvorruJe din
ciocnirea fortelor sociale, si e infiitiseazh ca o rezultantili a acestor forte; b) ch ea consacril predominarea
fortei burgheziei asupra celorlalte paturi sociale, yi
c) cti ea trebue sI varieze conform cu variatia into-

reselor burglieze. Cu aceste lhmuriri am scriphrat

o schntee, care no va putea lumina si caracterul

Constitutioi elaboratil de partidul national liberal.

Ce este, in adevhr, aceasta Constitutie? Ea este

si nu am putea sh fie altceva expresia raportului
de forth inLre deosebitele noastre clase sociale, ei
inainte de toate expresia intereselor burgheze. Spre
limpezirea deplinh a caracterului aeestei Constitutii,
.ar trebui s trecem amilnuntit in revisth clasele
www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

172

noastre sociale, cu forta i rolul lor deosehit in

actuala noastr fazh do evolutie. Nu putem introprinde aici aceastrt sarcinii, pe care am intreprins-o
in alth
surnare.

parte, ci ne mhrginim la cateva indicatii

Clasele sociale romitne si Constitutia

Clasa care, in timpul de fata, predumina economia
si politica Romhniei, este alchtuith din reprezentantii
Marei Finante : acestia formeazii actuala burghezie

romarni. La dreptul, e netemeinic a privi pe reprozentantii capitulului nustru financiar drept o clasa :
ei alchtuesc, la noi ca peste tot, o ceatri re4ransh,
desemnath de ubiceiu cu numele disereditat de ..oliaarhie".

Putei ea ofigarhiei financiare romane e de data

destul de proasprtta ; de fapt, greutatea bratului ei

a inceprit srt o simth toath lumea tibia dup. rhshoiu.

De si uncle din hancile noa4re marl de a,taii pot

fi urmarite pana in al cincilea deceniu al veaeului
din urrna, tutus palm pe la 1903 ele s'au nuirginit a
alirnenta in deosehi comertul, i de aceia rolul lur
economic() politic era foarte redus. Ahea dupa ce

fusta ,,Banca Generala" a inaugurat si Ia noi politica

ecunumica a finantei imperialiste germane. de aeaparare a productiei industriale, sa desehis in Romania

era de suprematie financiara. De atunci inainte oi

mai ales dupri rhshoiu, toate hancile romane mari
si mici s'au avantat infrigurate in fondatiuni industriale. Ceeaco uimeste, in acest proces, nu sunt
intr'atat rezultatele obtinute panh acum, cat vertigarosul tempo, in care bancile noastre subjugh industria tririi. Cu fiecare lunii isi adaogrt finanta romanh,

noui fondatii industriale, asa eh in vreme CE' naivii

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

173

socot c suntem aproape de arnurgul oligarhiei si

aurora democratiei, cercetatorul obiectiv al istoriei
noastre sociale stie, eh ne afiarn abea la inceputul

dictaturii oligarhiei.
Prin intinsa retea do banci, care a ajuns la o larga

expansinne si la sate, acest manunchiu de oameni

predomina, intreaga noastra viata economiea ; iar
prin creditul acordat statulni
in prezent el se urea
Ia vre-o l0 miliarde financiarii nostri qaplinesc
Si viata poIiticI. Marea noastra Finanta se bucura
deci in prezent de o indoita dictatura. economic:
si politica.. In fata ei nu e nicio claa, caie ar
putea sii 0 tina catus de putin in cumpana. 11arii
proprietari ru i al i, sing a nit can at ft puha duce hipta
en Marea Finanta. grupand in jurul lor toate elemen-

tele rurale, an disparnt ea cla,a. Proletariatul se

atla alwa in geimene, ci nn conteaza ca foita socialhpolitica. Cat prive5te haotica massa tarfineasca,

aceasta inainte de toate nit e o clasa. Stim ea sunt

la noi de aceia, cari socot itit numai ca taranimea
e 0 dl. ci chiar di ea este singuia noastra elasa
reala. Dar o asemenea Ic i ie este desmintita in
chip ciud de fapte. In adevar, aslazi cand e u unca
bazele legale ale nomaniei viitoare, taranimea nu
numai ca nu ia parte, dar nici nit stie ea se fae(_ o
Constitutie: mai Dinh Inca, taianii nu tiu cel pntin
ce e aceia Consritutie. Se va obiecta peat i cit pricina
acestei nepasari politico a paturii noastie rurale
este starea ei inapoiata : cand ea va ft lurninata,
lucrurile se vor schimba. Itaspundern : nu ,:tim cc
va fi in viitor. fiindca nu at em darn] pr f tiei ;

pentrn orice cercetator e de ajuns a constata starea

de fapt, anume ca in prezent taranimea noastra
este, ea forth socialti politica, ineNistenta, si ca in
toate societatile, pe care le clinoa5tom and acorn,
a fost tot astfel. Taranimea e o mas,a haotica, care

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

174

na stapanit niciodata. ci intotdeauna a avut nevoe

de un stapan.
*

Asa day Marea Finanta romana nu are in prezent

Impotriva nici o forta realtt. Dusmanii ei naturali,
proletariatul i agrarianismul, stint neexistenti la
noi, iar grupririle politico ce i se opun nu an nici
o radcing in societatea noastra: ele sunt particlefantoma, umbre frtra realitate. De aceia patura
noastra financiara a alcatuit Constitutia dupft interesele ei specifice, adica ineresele capitalismului financiar. Si cum acesta e in prezent o Indoita fortA

de producere ca si de organizare, Constitutia proof.-

tata are la temelie principiul interventiei fortei de

stat. SA, admitem, in adevar. di cei ce an elaborat
Constitutia n'ar fi reprezentat Marea Finanta, ci
marea proprietate rurala. Se intelege atunci di Con-

stitutia lor ar fi fost cu totul alta. Nationalizarea

subsolulni ar fi fost, in asemenea imprejurari, peste

putinta, caci proprietarii de parnnt n'ar fi putut
sa-si stirbeasca ei singuri dreptul de proprietate.
0 asemenea reforma eorespunde numai intereselor
capitalismului, nu si aceluia al proprietatii rurale. Dar,
inainte de toate, o Constitutie elaborata do elomente
agrare ar fi avut o fiz,onoinie diametral opusa. Clasa

rurala nu are o industrie de apgrat, nu are productio

de organizat in chip sistematic, deci nu are nevoe
de interventia puterii de stat. 1)impotriv5. aceasta
interventie e vrtzutil de olementele yurale en noplAcere,

616 aduce stingheriri comertulni de cereale si proeu:

rarii de articole mannfacturate. De aceia aglarienii

s'ar fi inspirat in Constitutia lor de principiul fiberfatii, cum au facut si la 1875 in conventia en
Austria, care era pe cale sit dea o lovitura de moarte
economiei nostre nationale.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

175

Se vede dar cit actualul proect de Constitutie

este alcatuit

pe baza

intereselor capitalului fi-

nanciar. -Dar tocrnai en aceasta idee nu se poate

impaca romanul vremii. Cum se poate, zice el cuprins de tiori, ca 0 manit de oameni, 0 ,,oligarliie",
sit carmuiascrt aceasta tart in mod ca si absolutist,
i sa dicteze pana si legea ei fundarnentaltt? Raspundem cil acest lucru_nu nurnai cri se poate, dar
e si foarte firesc. In tnornente isturice, rand toate
elasele cad in intunerec, liisand rolul real uneia
singure, interesele aeesteia se confundrt cu interesole natiunii. aspiratiile ei devin aspiratii nationale.
In adevar, care e problerna i,storica, la a carei rezolvare lucreazit in prezent Marea noastra Finanta ?

Ea se poate rezuma in aceste singure cuvinte: in-

dependenta ecommicei. E &opt ca toata vasta

semnificatie nationala a acestor cuvinte nu o cunoaste deck specialistul. pentru publicul profan ele
sunt vorbe fruit inteles. Ajunge insit aici a spune,
cit independenta economich nationalizarea capitalului si desvoltarea industriei nationale inseamna

emanciparea thrii de sub tutela finantii si a poli-

ticei streine, i asezarea ei pe pieioarele proprii.

Attila vrerne, cat Romania nu va avea un capital

national in masura a-i satisface nevoile proprii, ea

va trebui sit stea mercu, in pace ca si in rrisboiu,
la ordinele finantii streine. Numai un capital na-

tional e in masurrt a ne da libertatea de actinne,

deci a avea temeliile nnei politiei cu adevarat nationale, si in acelas tirnp a avea o buna stare, care
se revarsa asupra tuturor pilturilor sociale. lath de
ce aspiratiile Marei noastre Finante sunt in togit

puterea cuvantului aspiratii nationale ; iatit dece nu

e nimic mai legitim, decat ca reprezentantii acestor
aspiratii sa croiasca Constitutia titrii in acest spirit,
in care aspiratiile lor si tot odata ale natiunii

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

17(i

pot deveni eht mai eurhnd i eht inai in intregime o

realitate. Aceastrt Constitatic, pe care cei ce vorhese in cliestiani sociale MIA pregatire, o socot drept

retrograda, e in realitate in stricth conformitate cu

momenta! istorie prin care trecern.

Imputarile aduse Constitutiei noastre.

Dar sii pri\ im pe scurt intAmpinrile, care se
aduc acestei Constitutii, si 4I vedem care este valoarea lor reala. Inainte do toate, se impnta Constitutiei actuate ca ea nn este expresia ointei U at,ionate, si nu rezulta din conlacrarea armonich a toturor fortelor sociale politico. Ea e,-te expresia intereselor unei singure claw. care in acest scop s'a
friarit en mijloacele violenjii tin parlament propriu.
Desi aceasta intampinare trece drept con mai
grava, si e cea carp prinde mai malt la ,piritele

nepregatite, mirk uriirn totns, ci. no simi m revultati de e\cesul de ignorantri, de care ea da dovada.
In ado\ ar, in care tara din !nine s'a mai pomenit,
en Constitntia --a fie e\pre,ia voirrtei nationale. si
iasa din conlacrarea armonica a fiactiunilor cu interese deosebite? Ceiace se nnmeste, in deosebitele
_vointa nationala", e de fapt un simplu
eufemism : acesta exprima vointa and singure clase,

a celei mai puterniee. 0 Constitntie nu iese din

armonia intereselor, pe cale, pasnica, ci din ciocnirea

villenta a acestor intere,e, sub forma unei lupte,

care in de obicein caracternl rei olutiei. Caci e firesc

ea in conflietul de interese sociale opuse, acele sustinnte de forte neinsernnate sa fie sacrificate in
favoarea color pnternice. i cei sacrificati nil se pot

Impaca en norm situatie, ptina ce nu dau toata

mrtsura puterii lor de rezistentrt. Constitutia se zeraisleste pe barieade, iar muzica ce-i salutrt nasterea

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

177

e sueratut gloantelor. Natural dr in imprejuririle de

azi e cu totul inliturat, cii lupta inceputir in jurul

Constitutiei noastre ar putea duce la aceasta descarcare violenta, Cu toate ca fraza si poza revolutionara nu lipseste nici de asta data. Dar in structura societatii noastre prezente nu este nici o forta,
care s'ar putea opune clasei burgheze. Si ar trebui
ca burgliezia noastra sii aiba putina constiinta do
puterea ei. si putina idee despre decorul istoric, in
care se naste o Constitutie, daca s'ar lasa intimidata
de fraza revolution9.rii. De altfel lupta ce se da
in jurul Constitntiei va RN ea

efectul, de a limpezi

infiitisarea vietii noastre publice, aritand care sunt

la noi fortele sociale reale. si care snnt fortele improvizate.

Dar se va zice poate, Ca flU e bine ca legea fundamentala a tarii sa fie expresia fortei celui mai
tare, ci ar fi bine sa lie ecout intereselor si nevoilor
tuturor. Ei, vedeti bine, daca para,,im terennl faptelor CUM sunt, si ne avintarn in tinutul nebulos
al fapielor cum ay trebui sii tie, atunci ne intoarcem la vorbele lui Lassalle : dad', asi fi en Diannezen, as fi facut lumea aceasta mai bunk. Dar,
yorha poetului nothrt : rlurnea e cum este, si ca
dnsa snntern noi". Ca cercetatori obiectivi, trebue
sa ne dim silinta a intelege lumea a,?a cum este,
lasind sarcina de a face planuri de indreptare altora,
care n'au ceva mai bun de facut.
Se mai imputa proectulni de Constitutie, ca o
urmare a inthmpinfirii de mai sus, ca el este reactionar. Caci bragliezia romcina, asa ni se spun s, este
o clasa reactionara. si Constitutia elaborata de dinsa
poarta ace1a5 caracter. De aceia gruparile politice

dusmane opnn acestei Constitutii una proprie, pe

care o socot inaintata si democrata.
A priori se poate spune, eft asemenea imputare nu
12

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

178

poate avea senz. Crici este peste putrnt admitem.

crt tocmai clasa sociala, care alcatueste organul cel
mai insemnat al evolutiei societatii noastre, nu-i
intelege interesele, deci este reactionarri, pe cand
gruparile farri, radacini sociale inteleg mai bine aceste interese. Trebue sa fie dar ceva strarnb in
aceastri, obiectie. In adevar, ce inseamna masura
reactionara i masurri de progres? Cea dintai e aceia, care inabusa nevoile sociale, pe crind cea din
iirma ajuta la implinirea acestor nevoi. Dach Con-

stitutia actuala este reactionarh, ea trebue sa contrazica nevoile ..ociale ale timpului de fata. Este
in adevar astfel? Cei ce-si inchipue acest Incru.
pleaca dela constatarea, ca constitutide burgheze
de pana acum au acordat libertate ahsoluta, chta
vreme Constitutia actuala stirbe:Je aceasta libertate.,
coneepi'md-o ea functie sociala. Dar aceasth atitudine pacatueste impotriva simtului istoric. S'au
gandit oare autorii acestei obiectii, daca nevoile sociale dela sfarsitul veac. XVII i XVIII. cand &au
zemislit constitutiile burgheze, qe mai aseamhna en
nevoile de acum ? Au meditat ei, dach ceiace era

pe atunci o mrisura de progres, mai poate avea

acelas caracter si in imprejurarile sociale de acum?
Am spus cit nevoile burgheziei variazh, si odath cu
ele

se

schirnbri

si

spiritul

Constitutiei. Veac.

XVII-XIX este perioada de desvoltare a capitalismului industrial, care cerea libertate nesthrijinith;
spre a duce la ultima treapta do desvoltare fortele
productive. Vremea noastra este insh epoca de inflorire a capitalismului financiar, care nu e numai
o forth de producere, ci si de orgar izare, de aceia
incalca libertatea de miscare a indivizilor, spre a
putea armoniza deosebitele functii sociale.
it admitem, in adevar, ea s'ar privi intampiDarya de mai sus ca interneiatri, si s'ar renunta la

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

179

milrginirea liberthtilor pe baza functiei lor sociale,

lsandu-li-se iarasi cursul lor nestingherit, ca in
Constitutia croith in spiritul vechiului liberalism
clasic. Ce s'ar intampla atunci, e limpede pentru
orice eunoscator: capitalul financiar nu s'ar
putea devolta. caei el nu poate trai fart', interventia puterii centrale; independenta noastr a. economica ar ramanea un vis, si CU aceasta tam ar deveni o eolonie a strainilor; Irisuii baza moderna
capitalist:A, pe care ar urma sa se desvolte ( societate viitoare, mai buna si mai dreapt dead cea

de azi, ar fi sfarainata; scurt: aceasta ar insemna

inmormantarea tnturor perspectivelor noastre de
viitor. Pretinsa democratic a gruparilor coalizate
contra Constitutiei este. privita la lumina, cea mai
goara reactiune. Dar nici nu putea fi altfel din
partea unor partide-fantomrt, care nu au nici 0
legrttura organica cu societatea noastra, de aceia
nu sunt in stare sti-i priceaprt nevoile reale.
* * *

Poate crL cetitorul. care a avut bunavointa sit

urmareasca aeeasta cercetare fara vreo prejudeeata,
s'a putut face convingerea. ca in adevar Constitutia e conceputrt in spiritul nevoilor vrernei, ca intampinarile ce i-se adue isvorrisc din neintelegerea

acestor novel. si ea tradueerea in fapt a unor asemonea intampinari ar fi nn fapt reactionar. Totusi
ramane u nedumerire: de ce aceasta Constitutie
are o lume toata impotriva, si numai uni manunchin
-de oameni in sprijinul ei? Nu cumva aeesti oameni,
sub pretext de a sluji nevoilor sociale, satisfac in
Tealitate pornirile lor de despoti"? et Ri nu pare
aproape de adevar, ca ei singuri sa inteleaga nevoile evolutiei sociale, iar toti ceilalti sit se insele.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

180

Itaspundem : intr'o societate moderna capitalista

despotul" este o inventie a fanteziei. Aici toata.
lumea, i inainte de toate capitalistii, stau sub imperiul unor nevoi superioare, care-i fac sa se invarta ca roatele la car. Dar lamurirea acestui fapt,
in aparenta ciudat, e in realitate foarte lesnicioasa_
Deseori

am

invederat

sufletul

roman

no-

tional a ramas azi in -Firma vremii: el s'a pastrat

structura sa rurala retrograda, i priveste cu extrema,
dusmanie tot ceeace e nevoe burgheza. In asemenea,
imprejurrtri, rarnane o singura cale spre a limpezi
opiniei noastre publice noile Dowd: cultura. De cat,
burghezia romana no s'a ingrijit niciodata sa creeze
tarii cultura, care ar fi putut da putinta de a intelEie
nevoile nationale. De aici dusmanul real, cu care
trebue sa lupte opera ei in prezent: ignoranta. Va.

fi poate o pricina de stupefactie pentru istoricul

viitor, ca in toata publicistica noastra actuala nu este

un organ de sama, care sti-si fi putut lamuri obiectiv
rostul Constrtutiei do fata. punand-o in legatura,
cu structura societatii noastre. Toath critica se

face din puncte do vedere ramase in urma vremii.

Asemenea ignoranta este, din punct de vedere stiintific, scandaloasa ; din punct dP vedere al culturii
de azi este insa explicabi. Burghezia noosti a n'a
inteles, ceeace an inteles alte burghezii, c nu e
deajuns s lucreze in mod viguros la propasirea soviola ci mai trebue inca un lucru: s. lumineze tara
asupra operii sociale, pe care o indeplinete, pentru
ca in clipele supreme sh aiba toata natiunea la spate.
Corifeii bnrgheziei romne nu sovaesc a risipi milioane pentru un succes vremelnic in alegeii, dar
tin buzunhrile cu amandouh marine, child e vorba
sa sacrifice 0 suma infima pentru a crea conditille
unni succes statornic : luminarea poporului. Azi
nirneni nu-si mai poate face iluzii: intre burghezia,

www.dacoromanica.ro

Neoliberalihmul

181

noastrri i natiune e un zid de gliiatjt. La adapostul

ignorantii oni ce se spline impotriva burgheziei gilseste
in public o lesniciosA crezare. Vocoa ,obrri si cum-

prttatri a stiintei se pierde in acest haos de invinuiri

sgomotoase, Ca o picatura de aprt intr'un ocean de
flaertri. E lucru hothrit : dacii burghezia isi va putea
impune Constitutia actualfi care nu 0 intereseaz5,

numai pe oa, ei i pe taril nu o va putea face

deca cti forta brutil; la vre-o intelegere a operii sale
din partea trii nu trebue, i nici nu are dreptul
si'L se as,;tepte.

www.dacoromanica.ro

Politico Month
Nonsensul until regim international de munch..
Muncitorimea romand este aproape in intregimea
ei alchtuith din elemente rurale. Caci deF,i noi avem i o muncitorime orrieneasca, aceasta este alcdtuitil, de fapt, in imensa majoritate tot din elemente de provenienth rurala : din thrani veniti sh
munciascA la orase. Un proletariat orenese propriu zis Till avem inch: acesta este abea pe cale
de nastere.
Care este starea sufleteasch a acestei masse

muncitoare rurale, cc n'a esit deabinelea din ideologia vechiului regim?

Felul de a munci al thranulni, precum i intregul sAu mod de a intelege munca, este acelaF; ca
al oriciirui om primitiv, care trile,4te inca din viata
pasivri a culegerii roadelor phmantulni. Cercethrile
etnografice stint, in aceastil privinta, destul de
vorbitoare : omul primitiv, a chrui viaiga se reduce
la produsele phmantului, nu munceF,3te deeat sub
imboldul unei 'nevoi prezente. Munca sa are o le&mit nemijlocith, cu nevoea : existenta acesteia
o provoacii, inlAturarea ei o far , sh- inceteze. De
aceia munca abstracta, deslegatk de nevoe, si exis
thud pentru ea inshF,4i, este pentru primitiv cea mai

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

184

goalh imposibilitate. Omul primitiv sth in cursul

zilei in farniente, iar spre sarh, cnd incepe sh

simth aphsarea foamei, pe vreme rnai adesa vitrigh, el i cauth cele necesare hranei. Chei mi nu-i
poate intra in minte, sh indeplineasch aceasta
munch child este timpnl frnmos, de vreme ce atunci nu simte nevoe. Un asemenea om ar muri
mai curhnd, decht sh se deprindh en munca uniforma, deslegat do orice relatie cu o nevoe prezenth. Dela acest om, ce munceste pe apucate, numai child II urneste din loc nevoea, pim la omul
vremii noastre, care depune o munch uniformh de
dimineath panh sara, sth toath calea de milenii, pe
care a strtWtitut-o omenirea de la barbaric la civilizatie.

Muncitorimea romAnti se atlh inch pe treapta primitix h a iinei thri, ce abea iese din constitutia econornich a vechiului regim. Panti rnai eri romanul
nostru traia intr'o org.anizare sociala, in care fie-

care muncia numai chit ii cereau nevoile personale.

Unde incetau aceste nevoi. inceta si imboldul spre
munca. De aici inclinarea spre indolenta si contemplatie, care nu este o caracteristich nnmai a
tarhnimii noastre, ci a orichrei popnlatii crescute
intr'o atmosferti esclnsiv ruralh.
E drept ca in prezent, potrivit cu procesnl de
ltagire a bnrgheziei noastre, a inceput si tttnAnimea romach smi. munceasch uniform. Dar acnm ea
abea ii face edncatia in acest fel de munch, in
care nu a fost crescuth. De aceia, daca vroiti sh
vedeti o adevhrath profanare a ministerului sftint al
muncii
temelia societhtilor actuale urmttriti odata felul, cum stie thranul nostra sh depunh manch
uniforma. Eram chndva in sala de asteptare a mini

sanatoria dintfo statiune balnearh. Pe ferestrele

-deschise, care &dean pe terash, se vedea o mul-

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

185

time de peste patru sute

de trtrani,

stransi din

cele mai indepartate sate ale regiunii deluroase,

intrebuintati la facerea unor lucrari in beton. In
asteptarea randnlui la vizita modicala, in scurgerea
greoae a clipelor, cei vre-o sase nisi, care ne aflam
in sada, priviam de aproape pe muncitorii din fata

noastra. Era o priveliste penibilii, de a urmari

modal cum fiecare din ei isi indeplinea dato-'
ria". Acum arunca o lopata cu cateva mani de
prtmant, si dupa aceia se apleca spre a-si lega opinca ; apoi arunca alta lopata cu o cantitate ini se opria srt-si potriveasca
cingatoarea ; dupa alth lupatrt Ii facea tigara, si
astfel mai &parte. La un moment Jlat, un vizitator
scoase ceasul, si se amuza urmarind la ate minute aruncrt un taran o lopata de parnant, in tit
sul tuturor color prezenti. Nu still daca cinci asemenea Virani faceau treaba unui singur lucrator

finitesimalrt de pietris,

F5

bun.

Caracteristic pentru felul cum stie muncitorimea

noastra sa depuna muncrt uniformrt, este faptul

indeobst. cunoscut, Ca la run nici nu e de ateptat

sa se poata munci uniform, dacii nu egte un bun
vatav la spate, si crt fiecare munceste numai atat.
cat se simte supraveghiat. Indepartati vatavul. si
muncitorii se culca : atunci inceteaza atilt obligatia
interna nevoea cat si obligatia externa forta

care sa-i sileasca Ia munca. Si farrt o obliga(ie tizia

lucrrttorul nostru este nedestoinic sa munceasca
neintrerupt ; caci adevarata baza a muncei uniforme :
constiinta rolului social al muncii si deprinderea

ereditarrt in acest senz, lui Ii Iipete. Intr'un cornpartiment de cale ferata, cel mai vorbitor si mai vioiu-

calator era un lrtcatus, cu dimensiuni fizice, can

indicau ca-i merge fuarte bine, chiar daca n'ar fi
facia vecinilor sai revelarea, eh pe el 11 costa coF,,nita.

www.dacoromanica.ro

St. zeletin

186

zilnica la piatrt o start cinci zeci lei. I) Omni se arata

a fi foarte calatorit. Lucrase pe diferite vapoare

streine, si in acest chip cunoscuse intreaga lume

nourt si veche. Dar dintre toate minunatiile, pe
care le cunoscuse el in calatorille sale, care credeti
ca-1 minunase mai mutt? Nimic altceva, decal faptul,
ca muncitorimea streinii lucreaza constiincios. fard

ca s'o sileasca cineva. ..Eram odataasa povestea

el intre altele
intr'un santier din Olanda. Cate
odata venea veste, ca s'au defectat masinile vreunui
vas pe mare. Plecam atunci cate o echiprt de vre 0
zece lucritori. ne duceam deadreptul la vas, si fdra
ca cc ne sileasca cineva, lucram pana ce dregeam
stricaciunea. i abea disp aceia ne duceam
inapoi i ne culcamu ! Ei da, dacrt ar fi fost
lucritori romani, tti ar fi plecat farrt vatav, ei s'ar
fi culcat inainte de a incepe lucrul, de indata ce ar
fi iesit din vederea sefilor dela santier. Cat priveste
vasul stricat, el putea srt astepte. cii doar nu se
name lumea...
imparati acum muncitorimea romank care abea
intri in regimul burghez al muncii uniforme, si de
aceia o indepline,Ae mai mult in batiocurk en munci-

torirnea streink de pita, cea engleza, care are la

traditia si deprinderea ereditarrt a catorva
Yeacuri de asemenea munck spre a vedea ce distanta
-spate

este intre una si alta, si ce deosebite sunt problemele, pe care le ridica politica muncii intr'o tari
agrari inapoiata i intr'una industriali inaintata.
Dar nu numai aceasta deosebire fundamentali intre

mentalitatea lucritorului din regiunea agrark si cea

industrialk este temeiul, care reclama un regim
deosebit al muncii intr'o tari abea la inceputul
') Aceasta in 1920.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

187

dezvolthrii burgheze, i o taril cu vechi traditii

burgheze. Sunt i alte temeiuri, nu mai putin serivase.

a) Regiunea agar lucreaza, cu bani streini, chci

fiind la inceputul desvolthrii capitalismului, nu are
un capital propriu, ci trebue sh si-1 formeze. De
aceia asemenea regiune este push pe picior de
inferioritate fath de thrile industriale, chei ea pe
Ingh celelalte sarcini, are i pe aceia, de a plati
dobhnzile banifor eu care Increazh. Si nici nu mai
vorbim do neajunsurile de naturh politicii, care decurg

din intrebilintarea unui capital strhin in produetia

i ndigenfi.

b) Pe ringh bani streini, tara agraril, ce abea

se industrializeze, intrebuinteaza i masini streine, chci metalurgia proplie ea si inexistenth la incuput nu poate sh-i procure masinile
necesare. Astfel, afar de doblinzile han.lor imprumutati, asemenea tarh mai este trilmtarh streinMhtii
cu costul rnasinilor intrebuintate, ceeace iarhs o
pune pe pieior de inferioritate fath de trile inaintate.
c) La aeeste pricini de itiferioritate se adaogh i o
rhmhsith din Evul mediu, pe care Drice tarit agrara
o leaphdh cu multh greutate: este multirna shrbhtorilor. Com ch o regiune curat agrar are shrhiltori
motto, si in deosehi in perioada de triindilsie fortath

incepe

pentru thran iarna este usor de inteles. Caci

munca agrarA se petrece in rilstirnpuri. de aceia in
titnpul slohod omul taco shrbgtoare. Dar in era de
munch uniforma a burgheziei, shrbtitorile acestea nu

mai au nici un rost : ele devin o piedich pentru

procesul de productie, i sunt peae tot desfiintate,
Noi, care ne aflhrn tocmai in aceasth perioada de
trecere dela vechiul regim agrar la noul regim burghez, suferim inch de aceastil epidemie a garbhtorilor.
Cine nu si poate da samh, de pildh, ce penibilh stingherire a productiei aduc nesfArsitele siirhhturi ale-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

188

Craciunului? Pentru taran asemenea sarbatori sunt

fire4i, caci el nu are nimic de Merit in Deeembrie
si lannarie. Dar nu mai este tot astfel in era muncii
uniforme, in care ne aflam acum, caci aceasta nu
cunoaste deosebire de sezon : asemenea intreruperi
inseammi o mare pierdere in avutia national.
Iata dar, din punetul de vedere al reginndui rnuncii,

sitnatia unei thri agrare fatil de o taraio inaintata:

tribut de plait streinatatii pe masini si bani, intrerupere periodica a productiei printr'nn lant de sarliatori, i ca inennunare a tnturormnnert indolenta,
nesisternatica, pntin productivil, din prieina mentalitatii inca rurale a muneitorimii. La ace.,te impre-

jurari, speciale pentru tarile rnrale, se mai adaoga

azi imprejurarile generale nascute de rasboiu, care
desi exista in toate tarile, an totuF,; un efect mai
pustiitor in tarile en o mnneitorime inapoiata, fipsita, de frana lanntrica, pe care o (la nn oarecare
grad de cultura. Aceste imprejurari snnt : pretuirea
peste mienri a muncii mannale, din nevoea apasa,toare a reconstructiei economice, si impntinarea rnnii

de Incru prin pustiirile facute de rasboiu, ceeace

aduce disparitia coneurentii. De aici reznItatul ce
se observa peste tot: munca scumpii, si superficialii.
Dar lastim aceste imprejurari generale, care stint
numai vremelnice. si de care sufera azi toath thrile,

spre a ne octipa numai cu imprejurarile noastre

speciale. care stint statornice intr'o regiune Inca

agrara, cum este a noastra.

Din sitnatia de inferioritate, zugravita mai sus,
jai-de agrare an iesit acele care au fost in masura
sit iasa, prin doua mijloade eroice : ?mica multd
fi consumatie putind, redush chiar snb trebuintile
fizice. Aceasta a fost en putintli, fiindea Incratorul
simphi din regiunile agrare nu are trebuintele nnmeroase ale Ineratorului din Virile inaintate. Cu

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

189

castigul rezultat din aceasta disproportie intre consumatie si munch, tara agrara poate plati tributul
datorit streinatatii pentru capitalul imprumutat si
masinele curnparale. si poate agonisi crt incetul si
un capital propriu, care devine apoi piedestalul neatarnarii si inriririt nationale. In acest chip tara agrata lose din inapoere, si se urea la Inaltimea tarilor industriale.
Cele zise no pregatesc a trage incheerea, la care
am vroit sa ajungem : c o legislafie internatio-

nala a

lflhiflCU, cu scopul de uniformizare a

regimulni tie muncd Iii fiecare tard, (tot cum

o avem dela razboin incoace, este o absurditate.

De vreme ce conditiile de munch sunt deosebite

dupa gradul de desvoltare economicti, reiese cit fiecare

tara trebue sa-si aibit regimul ei do munca special,

potrivit cu nevoile ei speciale. Cand de pilda
o parte
lucratorul
englez produce in opt ore mult mai mult, decat
produce lucratorul roman in acelas timp, nu se poate
acorda muncitorimii romane regimul de opt ore de

lasand celelalte deosebiri la

muncA. Tara, care ar comite o asemenea absurditate si Romania o comite se osandeste la vesnich inapoiere si saracie. *Atunci child muncitorimea
noastra. si capitalismul nostru. vor ajunge o treapth

analoaga cu aceia a Angliei, se va putea acorda si

la noi un regim analog de muncrt. Pana atunci va
ti ingadait tjirii noastre srt se slnjeasca do un regim
asemanator aceluia, cu care s'a creeat marirea Angliei.

Se intelege ca nimenea nu se poate gandi sa se

intoarca la .,sclavia engleza- : ia acel regim barbar

de munca. cu care burghezia engleza a crescut mare.
Dar nici do un regim de opt ore nu poate fi vorba,

daca tara noastra nu vrea sa se sinucida. Cu opt

ore de muncri pe zi nn s'a ridicat nici o tara. la
civilizatie. Tarile, care au tras o 'Artie proprie pe
www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

190

ctimpul civilizatiei, nu au numarat orele de munca.

Numai dupa ce civilizatia este formata, incepe sa se
margineasca timpul de muncil, dar noi nu am ajuns
Inca acolo. i omul inapoiat, care adopta regimul
de viata. iesit din nevoile celui inaintat, nu poate
ajunge departe. Este locul de a striga si aici, ceiace
trebue oricand romnilor: ceva mai mult simt
istoric, child e vorba de a adopta o masura politica".
In rezurnat tarile inaintate, care an i4nitit sii
introduch in muncitorimea lor disciplina, experienta

rutina automata a muncii, pot sa-0 ingildne a

reduce la opt numarul orelor de munea. si a pre-

si

dica acest regim si altora, ca ultimul cuvant al civilizatiei. Dar extinderea acestni regim pe cale de
legislatie internationala, Inseamna cea rnai grava
luvitura data statelor inapoiate, i cea mai grea

piatril, care li se poate arunca in calea progresului....

Va fr din partea statelor inapoiate o masura de legitima aparare, de a se opune acestei legislatii esite

din alte nevoi, cleat acelea ale lor proprii.

De altfel, chiar din punctul de vedere al lucra.torilor, redueerea orelor de munca are o ratiune
numai intr'o stare inaintata de cultura. Cci odata
ea inaintarea experientii i deprinderii mecanice a
muncii, lucratorul produce intr'un timp scurt tot
atat, cAt producea mai inainte intr'un timp lung.
Pe de alta parte, inaintarea bunei stari nationale
naste si in muncitorime trebuinti superioare, de natura

sufleteasca, pentru a caror multumire ea are nevoe

de un anumit timp liber. Toate acestea cer imperios,

pentru muncitorimea culta, reducerea timpului de

munca. Dar lucratorul nostru? Experienta muncii
nu o are ; cult nu este; alte trebuinti, cleat cele
animalice, nu cunoaste. Daca totus i se scurteaza.
timpul de lucru, prin maimutarirea altor taxi, el
www.dacoromanica.ro

Neoliberalistnul

191

pleaca din atelier in cal-chin-1k unde-si cheltuete

tot ctigul, si de unde iese tot sdrentuit

rnurdar,

asa c. trebue sa-1 incunjuri cu jena la departare do

cativa metri.
Dar aici demociatul de profe-ie va erode crt trebue

at strige: civilizati-l! daca lucratorul

nostril stir

inca ata,t de jos, societatea sa faca din el un urn !`'

Asa e, do sigur; decal pentru a indrurna opera de

ridicare a unei clase sociale, cu toate institutide

necesare, se cere un lucrir elementar: avutie nationala. Din saracie nu s'a nascut niciodata civilizatie. i pentruca tara noastra, sa-si mareasca avutia nationala, muncitorimea ei trebuie sli lucreze

ceva mai mult decat opt ore pe zi, si ceva

rnai

constiincios si en mai mult drag, decht face astazi.

aceasta timp de cateva generatii, caci opera de

civilizatie nu se naste de azi pe mane, ci este un

indelung proces istoric. Yenim astfel iaras la ceiace
am .zis mai sus : cn opt ore do muncil pe zi nu se
-creaza o civilizatie proprie

b) Un regim national de munch"

Cercetarile de mai sus ne-au dus la incheerea,
-ca regimul muncii trebue sa fie national: el trebue
s isvorasca, din nevoile noastre proprii, caracteristice fazei actuale a desvoltarii noastre sociale. Si
aceste rievoi cer imperios urrnatorul lucru: educarea
muncitorirnii romane spre munca', uniforma; crearea
disciplinii muncii automate.
Am sustinut altdata cu argumente stiintifice, ca
aceasta, opera de educatie spre munca s'a facut
peste tot, si trebue sa se facit si la noi, prin intreimintarea constrangerii. Trecerea dela spiritul rural
-de muncrt pe apucate, la spiritul burghez de muncli
taniforrat, nu se poate face child muncitorul nu

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

192

simte la spate greutatea fortii de stat. Caci de

bunk voe nu trece nimenea dela munca sub apasarea nevoei la munca abstracta, executata, neintrerupt, pentru ea insasi : aceasta cere o constrangere. Asa se e.xplica de ce pentru muncitorimea
romana lucrul de samk este vatavul : cu un bun
vatav se face treaki bunk ; en unul moale" muncitorii dorm in picioare". Tarzin si treptat, dupti
generatii de constrangere fizica, munea uniforma
intra in deprinderea lucraorilor, se transforma dintr'o disciplink fortata intr'o disciplina automata,

spontank, si atanci forta devine de prisos: ea dispare, fiimlnd loc principiulni Iiberttn muncii. Astfel

nalsterea spiritului de 9nancd unitorma, sisteviatica, fara care 9111 poate-trai o societate moderna, este un proces istoric indelung, ce incepe
prin fortd, si se incbee prin libertate.
Noi suntem abea la inceputul acestui proees,.
do aceea nu ne putem lipsi do constrangere. ea
principiu de educatie spre munett. 0 tara ea Romania, care abea intra in era burgheza, i totusi
ar face inthiul pas in acea.ta era en proclamarea
principiului liberfiitii rnuncii, ar comite cea mai
strigatoare anomalie istorica : ea ar ineepe evolutia
deandoasele si ar siimana femeei, care ar vrol sh
nasca deadreptul un om matur, plin de intelepeinne,

nu un copil, chruia trebue sa-i faca edueatia spre

maturitate printeo indelunga, tutelti. Ce-i drept, a
avut si Romania un regim de munca obligatorie,
la tara, in timpul domniei legilor zise ale tocmelilor agricole. Dar se vede bine ea constrngerea
sporadick, exercitatil asupra taranimii cele cateva
decenii, a fost cu totul neindestulatoare, spre a
naste deprinderea ereditara a muneii uniforme. Nevoea constrngerii exist inca : forta nu s'a facut
actiunea educatoare, spre a deveni do prisos. Cewww.dacoromanica.ro

Neohueralismni

193

fel ar trebui aplicat principiul obligatiei fat de

muncitorimea noastra rurala, ca si cea urbana ?
Aceasta este o chestiune de amiinunt. Pentru politica noastra economica ar fi ins un urias eautig,
dad, oamenii nostri de stat ar izbuti sa se consingle, ca libertatea muncii este pentru tara noastr un non sens istoric, i c singura politica a

muncii, indicata de imprejurarile noastre istorice, este acea hazata pe principiul obligaNei.

De altfel acest principiu decurge, in mod necesar, din insas structura ecoriomica sociala a societatii noastre. Am dovedit in alt parte pe larg, ca
economia noastra in faza actuala se desvolta pe
baza tutelii forth do stat acesta are obligatia, s'a
intervina deopotriva atat in economia rurala, cat
si in eea industrial:5, activand cu energie trecerea
de la regimul agrar la regimul modern capitalist.
Aceasta o si face forta noastra de stat, spre desnAdejdea tuturor celor ramasi in urma vremii,
care-si inchipue, c in conc1iii1e noastre sociale de
astiizi interventia puterii de stat este un fapt reactionar.

Din aceleasi trebuinti a isvorit si Constitutia actual, alatuitA in spiritul tutelii centrale asupra
vietii economice sociale. In asemenea imprejurari, a

mai vorbi de libertate a muncii este un nonsens.

Intr'o formulare clara si precis, articolul cores-

punzgor din Constitutie ar fi trebuit s. sune astfel : illunca este considerata ca functie sociald;
statul va regulamenta regimul muncii conform
cu nevoile societatii".
De altfel trebue sa relevAin aid ca insusi raportorul Constitutiei este de parere, c formularea actuala
a acestui articol, ce miroase Inca a liberalism cla-

sic, nu exclude aplicarea obligativitatii muncii.

13

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

194

Un regim al muncii in spiritul de mai sus, de

tark, nu poate intra
totusi atat de lesne in sfera realithtilor. Guvernul,
care ar avea curajul st-I aplice, ar trebui ,a se
sinitk bine fixat in scannul puterii, spre a infrunta orice sguduire, i ar trebui sk se re,eruneze
a pluti multa, vreme intr'o atmosferk de cea mai
hothritil impqpularitate. Pank atunci statul nostru,
vrand S dea dovadk de civilizatie", a aderat la
conventia dela Geneva si a stabilit pe cale
ck durata normal& a muncii elective nu va putea

6 singurul salvator pentru

deprisi opt ore pe zi !

S ne oprim aici o cliph. E drept ca burghezia

romana nu a avut, si nu are inck teoreticieni indeajuns de ruginiti la scoala istoriei, spre a i spune,

ct cii opt ore de munch nu a devenit nici o burghezie mare. Dar ne

intrebkm

cu

nedumerire :

oare a pierdut burghezia noastra pn i instinctul

de conservare ? Caci numai astfel se Iiimureste cum
ea, prin acest regim al muncii, isi implete;te singurk latul. in care isi poate frange mai thrziu ghtut. en atilt mai stranin este regimul munc.i, pe
care burghezia noastra ii dkrueste muncitorimii,
cu cat el vine intr'un timp, cand socialistii germani grupati in jurul organului Sozialistische Monatshefte') due o vie propaganda" pentru depasirea
celor opt ore de munck zilnick. Acesti oameni
vor sh lumineze pe lucrAtori asupra adevilrului banal", crt o sporire a productiei nationale nu intereseazk numai capitalul, cum se crede indeobste :
ea intereseazA in aceeas mksuril si clasa muncitoreasca, a carei soartk e strilns legatk de bunk starea nationalk. Vom cdea oare noi in acest marxism
vulgar, si vom privi pe lucratori ca o insulk a1) Noembrie 1923.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

195

parte, cu interese izolate, ce nu stau in nici o legaturil cu interesele burgheziei? Oare daca burghezia romana s'ar ruina, muncitorimea nu ar a-

vea nimic de suferit din aceasta. ruina ?

Nu numai regimul muncei de opt ore, ci insaei
aplicarea sa este la noi un act de imitatie, care vine
deadreptul in atingere cu conditiile noastre climaterice. Ne arnintim un caz tipic in aceastrt privinta.
Drumul dela locuinta noastra spre oras ne ducea odinioar regulat, la ora eapte dimineata, in tot timpul
verii, prin fata unei mari uzine din Capitalri. Era o
priveliste penibiIi. Sate de lucratori stateau tolaniti

inaintea portii, aeteptand ora opt. spre a li se da

drumul la lucru inauntru. rnii din acesti oanieni
veniau de pe la sase si jumatate, desigur neavand
altceva de Meta. Ei stateau in trandavie la poarta
uzinii, cath vreme era racoare, iar duprt ora opt,
cand valuri de foc incepeau sti se lase de sus, in-

trau la lucru in preajma unor enorme cuptoare, a

caror sinipUi vedere pe arsita verei dadea fiori. Oare
e'au pierdut oamenii noetri ofice urma, de dreapth,
judecata? Lucratorul englez, de pada, poate intra

la ora opt la lucru, crici soarele Angliei nu arde ca

al nostru. Dar e acesta un temeiu, ca s. facem pi

noi la fel ? Cbiar in regimul de opt ore, munea ar
trebui sa inceapa pe rilcoare, pe la ora cinci sau
ease dimineata i s conteneasch odata cu inceperea areitii. In timpul de fata se face insa dimpotriva. : lucratorul sta.' in farniente pe racoare, si
munceste pe arsita.
Dar aceasta priveliste insufla reflectii ei de altil
natura. De ce s'a scurtat timpul de munch' lucratorilor noetri? Caci daca ei ar avea trebuinte sufletesti superioare, nu ar veni BA stea ore intregi la
poarta fabricii, aeteptand in farniente inceperea lucrului. Odata Sornbart, schitand tabloul sombru

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

196

al vietii proletariatului, arata cum muncitorul porneste de acasa, pe la ora cinci, la sunetul strident
al sirenelor, si dibueste pe strazile reci si intunecate spre fabrica, pe cand noi abea ne intoarcem
pe coasta cealaltil. Pare cri au trecut veacuri de
atunci, inteatht s'au schimbat vrernurile. Mai eri
lucratorul pleca la munca, pe canci nor ne intorceam pe alta parte; azi noi ne aflarn de mult la
munca, cand lucratorul, abea sculat de pe o coast,
se tranteste pe cealaltil la poarta fabricii. i acest
atentat la propasirea sociala are acorn consfintire
lega

Nu, nu ne putern juca cu soarta societatii. Va

trebui s afiarn eu mice pret un mijloc, spre a ei
din acest impas, in care ne-a aruncat catastrofa
razboiului. Dacil e vorba de un criteriu terntinic de
legiuire a muncii, acesta trebue s raspunda i cerintilor de dreptate, precum si nevoilor vremii. Un
asernenea criteriu ar fi acesta : sit se puna muncitorimea noastra pe picior de egalitate en cea din
Apus, dar pentru aceasta sa se aiba in vedere ega-

litatea productiei, nu egatitatea timpului de

munca, adicA: s se ceard lucrcitorului roman

s munceascd atdtea ore pe zi, cot U trebue

spre a produce aceleas valori, pe care lucrtorul anglo-american le produce in opt ore.

Caci a introduce si la noi ziva de opt ore dupa

pilda Apusului, insarnna a decreta inferioritatea
noastra economica, perpetua, intru cat lucratorul
roman produce, in acelas timp, mutt mai putine
valori ca cel apusan. De aici nevoia imperioasii, de
a lua ca criteriu de legiuire a muncii egalitatea
valorilor produse in ziva de munca. kii acest criteriu nu poate intampina nici o greutate practica.
In adevAr, se poate stabili prin calcule tecnice cam
ce valori produce, de pilda, lucratorul american si

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

197

lucrtorul roman intr'o orh de munch, de unde s'ar

putea stabili chte ore trebue s munceasch lucriltorul roman pe zi, ca s produch cat lucrittorul
american in opt ore.
De altfel si intelectualul roman munceste mai
mutt ca confratele shu apusan, spre a produce aceleas valori, si anume tot din aceleas pricini. Intolectualul nostru nu are inch deprinderea ereditarri
de muncitor cu creerul, el nu are Insusiri mostenitt, de ganditor, intrucht de cele mai deseori nu
coboarh din printi intelectuali. Muncitorul roman
cu creerul trebue sil sape singur urmele nervoase,
pe care nu i le-a transmis o serie intreagh de phrinti intelectuali, cum se intampla cu intelectualii apuseni ; de aceia munca sa este mult mai
anevoioasit si mai putin rodnich, dead a acelora din
arile inaintate. Nu ar fi de mirare, dach s'ar dovedi c cei mai multi dintre intelectualii nostri sunt
de origina strainh. Chci in munca intelectualh, ca
si in cea manualh, strhinii an o deprindere ereditarh pentru activitate uniforma si sistematica, pe
care noi nu am chstigat-o inch, ci trebue s ne-o
formam de acum inainte. Dach mai adhogam la a-ceasta si lipsa de mijloace de lucru : biblioteci, laboratorii, etc., de care sufere intelectualul roman,
putem pricepe de ce el este osandit la o munch
mutt mai incordath, deck purthtorii culturii apusene,

totus rare ori poate egala valoarea produselor

acestor din !Irma. Este vorba, ca muncitorii nostri
oi

manuali sh se deprindli a munci dupil aceleasi norme,

ca si cei intelectuali : ei trebue sti aibli in vedere
egalitatea valorii produselor lor cii acele streine, nu
prin
egalitatea timpului de munch, crici acesta
insi conditiile sociale si psiliologice ale muncii
este in mod fatal cu mult mai lung.
noastre

Marea nenorocire pentru tara noasta este aceia

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

198

.11111

ca ea trebue sa rezolve cu mijloacele democratiei

multe probleme, care in seria evolutiei istorice au
fost rezolvate en mijloacele autocratiei. De aceasta
natura este i problema muncii. Priviti democratii"
romani: care din ei a avut oare thria de suflet, sa
spun masselor muncitoare adevarul, c democratie
inseamna munca, ordine i sacrificiu pentru socie
tate? Ne temem c atunci massele ar face democratului o asa manifestare do simpatie. Neat i-ar
trece pentru totcleauna dorul de a se mai intoarce
intre ele. Dimpotriva, democratii nostri spun niuncitorilor
fie acestia proletari sati tarani ca daca
vor sh tra.lasca mai bine, sa vina la ei. i oricine
stie, ca in mintea intunecata a inuncitortilui mman.
a trai rnai bine inseamnii a trai fara munch. Di da.
clack' muncitorii romani vor da sprijin democratilor.
atunei toate cele trebuincioase se vor produce dela
sine, fara nici ostenealil: gradinile de pe inandrele

noastre vi vor face numai pere mala@te, care ,rt

cada coapte gata in gura lui natafleata, democratul
roman de cariera.
0 disciplinare a masselor noastre muncitoare e
peste putinta, eMIt vrerne burgliezia noastra nationala
nu va avea taria, de a sili pe apostolii nechernati

ai democratiei noastre sa se transforme in elemente

utile. Istoria nu cunoaste inca un slat creeat prin

declamatie democratica, i linguiri aruncate unei
muncitorimi inenite ; statele se creeazil prin munch
disciplinata dela centru spre periferie. Dach e vorba

ea procesul de formatie a statului nostru modern

sa se inchee in mod fericit, trebue sa se inlature tot
ceeace primejduete disciplinarea muncii. Aceasta
e in prezent problema problemelor.

www.dacoromanica.ro

DATIOnnIsmn
Un mune pentru douh atitudini opuse fat de
eyolupa socialii.

Intre cuvintele cu circulatie deasa si inteles neholocul cel mai

tarit doug lucruri nedespartite
de cinste ii tine neindoelnic nationalismul. In
adevar, cu greu se poate inchipui un termin cu un
inteles mai vag, chiar pentru acei ce se dau drept
credinciosii curentului desemnat cu acest nume.
De obiceiu, prin nationalism se Intelege o atitudine
sentimental, anume iubirea neamului propriu inaintea

altor neamuri. Dar cu aceasta nu ajungem departe.

Caci cel ce-si iubeste neamul trebue s cunoascil
mijlocul, prin care se poate infaptui binele acestui
neam ; el trebue st dea sentimentului sau un cuprins
intelectual, sa-si formuleze un principiu social-

politic. Si aici crezul nationalistilor se deosebeffte

atat de radical, in cat ei se impart in doua, tabere
adverse, care ajung s se priveasca Intre ele ca dusmane a neamului. Sa se gandeasca, de pildh, la
doi reprezentanti tipici ai nationalismului roman,
la C. A. Rosetti si M. Eminescu ; ambii nationalisti
convinsi, si totusi ce prapastie intre dansii! Se vede
dar bine ca nu exist/ o singurd conceptie nationaiisfL ci doud conceptii opuse : ambele au radacinele

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

200

lor sociale, pe care trebue sa le cunoasca bine cel

ce vrea sa-si limpeziasca intelesul fiecrtreia dintre
ele. Aceasta e tocmai ceiace ne propunem a face in
randurile urmatoare, spre a ne ilimuri asupra acestui
atat de vag termin.

Nationalismul burgheziei si nationalismul

reactiunii
Cercetand obaria nationalismului european, W.
Rathenau vede in el un rasunet al revolutiei socialedela sfarsitul veac. XVIII: al emanciprtrei masselot
populare. Atata vreme crede Rathenau cat aristocratia vechiului regim alcatuia clasa stapanitoare,
infiriparea unui sentiment national era cu neputint.
Caci aristocratia apusana era o patura cosmopolita :
ea vorbia in toate fribe aceeas limba culta
limba latin. avea aceeas credinta, aceleas uzante
cavaleresti si aceeas cultura. In sanul acestei aris-

tocratii nu se putea deci naste vre-o diferentiere

nationaUL

Dar child massele populate ajung sa detina suveranitatea, situatia se schimh. Poporul locueste un
anumit colt de parnant, vorbeste o anumita, limba.
se imbracrt intr'un anumit fel si este prins in anumite traditii locale. Si de aceea, cand poporul deveni
forta sociala hothritoare, se ivirrt si condittile pentru
nasterea sentimentului de diferentiere nationala. Mai
tarziu concurenta capitalistrt, atuncand natiunile in
nesfarsite conflicte, veni sa ridice sentimentul national la cea mai inalta forma. Aceasta se intampla
in cursul veac. XIX.
Explicarea lui Rathenau e insa departe de a merge
pana la radacinile reale ale sentimentului national_

E drept cit ridicarea masselor populare din Apus

www.dacoromanica.ro

'goo liberalismal

201

-coincide cu inceputurile de desteptare a constiintii

nationale. Dar istoria cunoaste perioade de domnie
mult mai largh a poporului, fArrt ca ele s aduch
vreo sclipire de constiinth nationala. E de ajuns a
aminti democratiile din Grecia veche, ca i acele
din timpul Renasterii.
Adevilrul e c nasterea constiintii nationale, si a
-sentimentului de solidaritate nationalei, este retsunetul
sujletese al luptei de inchPgare a burgheziilor nationale
europPne.

SA ne amintim eh la inceput orice burghezie e

streinh: ea se alchtueste din negustorii veniti dinteo
regiune inaintath in una agrico1 inapoiath. Dupa

ce insh indigenii deprind in deajuns meseria burgheziei, incep lupta impotriva cotropirii streinilor,
cu scopul de a-i inlocui in toate ramurile de activitate, si a intemeia astfel o viata nationala. Aceastei
luptd impotriva dorninatiei streinP, prin pldmeidirea
unei burghezii indigene care sd o inloruiascd, este
primul gest de a firmare nationald pe care-1 cunoaste
istoria. Pentrn intaia data in viata popoarelor se
intreprinde o grandioash mohilizare a tuturor fortelor
nationale, spre a anihila suprematia streinilor, 'care
printio expansiune treptata isbutesc sh-si subordoneze
viata do stat. primejduindu-i existenta national.
Nici Antichitatea, nici Renasterea nu a cunoscut

asemenea luptil de afirmare nationala, si pricina e

limpede. Caci atunci geniul uman nu a fost in mhsurii

creeze acea parghie, prin care natiunile lupth

pentru einanciparea lor de sub iohrtgia streing :
industria national& Ele au rhmas la predominarea
si

formei ibitiale a capitalului

a comertului in care

s'a istovit toga puterea de creatie a geniului antic.

Procesul de afirmare national -Nth de cotropirea
-strein incepe spre finele veacului XVI, se prelungeste dealungul veacului XVII epoca sa culmi-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

202

nant5, si se inehee in veacul XV1II. Leagilnul sau

pe continent este Franta, iar ()mill care a stint sa
se pun5. in slujba sa, ea nitnenea altul, este Colbert.
ministrul lui Ludovic XIV. Sisternul de masuri folosite in scop de emancipare poartrt parril azi numele

de Colbertism sau mercantilism, ceeace in fapt nu

e altceva, deca forma initiala sub care apare sentimentul national.
In desvoltarea statelor moderne acest proces de
emancipare nationala alchtueste o perioad5, intiltatoare, de redesteptare san regenerare, sipi gliseste
expresia inteo ideologie nationalistA, a ciirei prim
articol de credint5 este entaneiparea de sub aservireo streind, dreptul de a trili prin propiile puteri
scurt : nentdrnarea. La aceasta se
ale natiunii
adaoga cer.inta unitatii i ornogenettqii na(ronale,
adic a largirii teritoriului national pantt la ultimele
limite, unde &hese frati de acelas neam, asa c5 acestia

s5, fie uniti in acelas organism social unitar.

Aceste artieole de credint ale ideologiei nationaliste
neatdrnare, unitate, i ornogeneitate nationalg, sunt in acelas,; timp tot attttea elemente alerttuitoare ale statelor moderne. De insomnat este aici
am5nuntul esential : ele nu sunt infiltisate drept
ceeace sunt de fapt, adic'a drept cerinte ale infiriparii
.burgbeziilor nationale. Acest Inert' era cu neputintit
Mai intAl, nici cei ce le forrnulau nu aveau constiinta
legrtturii lor cauzale cu realitatea soeial5: descoperirea
acestui raport cauzal este abea fapta cercethrii socio-

logice a vremii noastre. Apoi, pe atunci domnia

mentalitatea rationalista, care deducea ideile din
adncimile ratiunii umane: ideile aveau tocmai rne-

nirea, de a preface a rationaliza realitatea. Potrivit cu aceasta, articolele de credint ale ideologiei
nationaliste trebniau sli fie privite ca produse ale
ratinnii, cu menirea de a preface realitatea in senzul

www.dacoromanica.ro

203

Neoliberalismul

lor. Asa se face cri ideologia nationalistri a burgheziei,

la fel cu intreaga culturk burgbezik, a fost consideratri
ca neistoried or revolutionara : ea Varea a pleca dela

formule abstracte. care nu erau scoase din r. alitate,

ci trebuiau sit fie impuse realitatii.
Aceasta este intrtia formh a nationalismului. Ea

isi are origina in acea tark, care a dus la cea mai

inaltrt treapta rationalismul burghez in Franta. In
aceastrt fazrt nationalismul nu face deosebire !litre
natiuni, ci le recunoaste la toate celor mari ca si

celor mici acelas drept de neattirnare si autodeterminare. De aici marele rol al acestei prime forme
a nationalismului burghez: ea a incrtlzit i inriltat
inimile in orice natiune obijduit si sfAsialk, in sine,
pana ce s'a putut ved,-a injghebata in acelas stat
unitar Si neatrtrnat.
Dupri prima ridicare revolutionar a burgheziei

europene, la 1789, a urmat indelunga perioada a

incercrtrilor de restaurare a vechiului regim, care

se prelungeste prink pe la mijlocul veacului XIX. In

tot acest timp, cilnd burghezia victorioasa trebue

sk respingrt ciintrarevolutia oamenilor trecutului,
acetia plamadesc si o nouk ideologie nationalistrt,
pe care o ridiert impotriva ideologiei nationaliste a
burgheziei. Insusirile nouei ideologii nationaliste
trebue deduse, si intelese, din nevoea luptei impotriva celei vechi. Aceastrt ideologie este : a) istorica,
din nevoea luptei impotriva caracterului pretins neistoric al ideologiei burgheze ; ea afirmk anume, ca
desvoltarea societritilor nu se face pe cale de revoloth, infhptuite pe baza unor formule abstracte, ci
este un proces orrianir, care decurge in mod lent
din institu(iile traditionale ale trecutului. Acest caafirmarea c institutiile prezentului
racter istorie

se nasc din acelea ale trecutului, printeun proces

.de modificare treptatk

alchtneste Insiiii esenta

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

204

noului nationalism. Din aceasta pricina el mai este

b) idealist, romantic: el idealizeaza trecutul
pe
care ideologia burgheza ii dispretueste, infatiO.ndu-1
ca ratacit, nenatural, nerational, barbar ; de aceia

noua ideologie nationalista a reactiunii priveste institutiile trecutului ca superioare acelora prezente ;
c) ea este religioas : fiindca ideologia burgheza ditrama religia veche, traditional5. ideologia reactionara

cearca sa o reinvie ; ea este deci creOina. Noua

i evolutionista, se
ideologie nationalista, istoric
zemisleste in Germania romantic5, trece de aici in
Franta postrevolutionara, si in alte state europene,
in care nevoea luptei impotriva burgheziei impunea
intrebuintarea aceloras arme teoretice.

Din ea se naste spiritul istoric evolutionist, in

care este plamadita intreaga stiinta a vremii noastre.
Astazi, a cerceta o categorie de fapte, insamna a
urmari transformarea
evolutia"
lor treptata
dela faza initial 'Anil la c.tarea actual. Cu alte
cuvinte : mentalitatea noastra stiintifica a fost formata de ideologia nationalista a reactiunii.
Dad), vroim sa caracterizAm pe scurt ambele ideo-

logii nationaliste dupiane, nscnte din lupta burgheziei cu reactiunea agrarli, putem spume: ideologia

nurgheza cere in mod simplu formarea unui stat

unitar national, ideologia reactionara cere ins ca
acest stat sa derive din traditiile trecutului ; cea
dintai poarta numele de nationala, fiindch ia ca baza
a vietii de stat natiunea, insa in forma ei prezenta ;

cea din urma poarta numele de national, fiindca

ia ca baza a vietii de stat trecutul national ;
prima este ideologia partidelor liberale, a doua alcatueste ideologia partidelor conservatoare reactionare;
cea dintai a devenit pe deantregul o realitate, intru-

path, in statele nationale modernel a doua a ramas

inereu un principiu teoretic, o simpla abstractie_

www.dacoromanica.ro

Neoliberalisrnul

205

Cele doua eurente nationaliste in Romania.

Sa. vedem acum ce fel se infatiseaza aceste dou
ideologii nationaliste in evolutia Rornaniei modernel).

Expansiunea capitalismului strain in Romania,

dupa anul 1829, si alcatuirea
ca urmare a acestei
expansiuni a unor incepnturi de capitalism roman,
a adus i pe pamantul nostril ideologia nationalista
a oricarei burghezii tinere. De asta, data insa ideo-

logia nationala nu se mai desvolta treptat, ci este

transplantatli din Franta in forma ei uItimt si cornplect5, asa cum am aratat-o mai sus. Reprezintanta
a acestui nationalism al burgheziei romane in zemislire este generatia noastra dela 1848, iar in
fruntea acesteia stit purtatorul de cuvant al intregei
epoce : Ion Bratianu. Prin scris, prin viu graiu, Ca
si prin activitatea polihcii, acest om

o inima mare,

pe care se altoise o mare putere de intuitie a novoilor vremii

a contribuit la raspandirea i infhptuirea nationalismului bnrghez : unitate nationala,
organizatie omogenil nationala i neatarnare na-

tionala. La a fost dat acestni om. ca inainte de

a inchide ochii sa, poata strabate o buna distantt
pe calea infiiptnirii programului sail nationalist. La
1) Am spus cit nu ne ocupam aici decilt de prima formrt
a ideologiei nationaliste. asa cum ii ia nastere din nevoile
burgbeziei in proces de formatie. Amintim nnmai in
treack, ca in tarile inaintate nationalismul tinde sit ia altA
infatiare. Acolo suprematia Marei Finante a nAscrit ideologia nationalti imperialistS, care nu mai recunoaste tuturor
natiunilor acelas diept de auto-determinare, ci stabileste o
singurri, natiune aleask menitii a subjuga si civiliza pe toate
celelalte. Dar de asemenea nationalism imperialist, asa cum
a inflorit, de pildri, in Germania dinainte de rAsboiu, nu
avem sit ne ocupAin aici, crtci atilt de departe nu a ajuns
ev,lutia socialri a Romilniei.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

206

deplina realizare a acestui program actuala generatie burgheza, lucreaza, hick cum vom vedea in
curand.

Ar fi de prisus sa ne oprim asupra altor reprezentanti ai acestei generatii pling de unic avant,
cum nu se gOseste decat la inceputurile liberatoare
ale burgheziei, cci ei art intrat in sufletul
oricarni roman Inca din primii ani do coala. Nu
putem ins trece inainte, fara a rosti numele impuntor al lui Kogalniceanu, care ca profesor, scriitor,
orator si orn politic a hicrat la raspandirea unei
ideologii burgheze caracteristice, nuantata de un usor

pentru timpul su prematur reactionarism, de

sigur o reminiscenta a peregrinarii sale prin atmosfera romantismulni german. Dar despre aceasta vom
mai avea prilejul s`a, vorbim in legatura cii nationalismul reactiunii romane.
Pupa ce perioada dela 1859 pcinh la 1866 a adus
infOptuirea unei parti din cerintele nationalismului
propoveduit de burgliezia noastra, s'au ridicat si la
noi oamenii trecutului capul. optinand nationalismului burghez un nationalism reactionar,.croit dup
nevoile luptei impotriva innoirilor noastre burgheze.
Acest nationalism se slujia absolut de aceleasi arme
teoretice. ca si acel al reactiunii enropene, si imprumutase aceste arme deadreptul dela sorginte :
din Germania. 1/e aceia el este : a) istoric, anume
el afirmA ca, progresul social nu se realizeaza pe
cab, de revolutie. cum vroia generatia dela 1848,
ci printr'o modificare lent a institutiilor traditionale
din trecut ; aceasta din pricina
i aici este esenta
nationalismului reactiunii noastre ea' sociptatea este
un organism i are o evolutie continua ; b) el este
idealist romantic: idealizeaza, trecutul, pe care i se
pare c 1-a profanat generatia dela 1848 ; si este
c) religios sentimental : apara biserica de desconsi

www.dacoromanica.ro

207

Neolibera1ismn1

siderarea, ce crede a-i fi aratat reprezentantii bur0t, beziei noastre. Perioada de intlorire a acestui maa dona jurnatate a veacului din urma
tionalism
poarta denumirea de era critica, findca ideologia

nationalisth a reactiunii romane s'a luat ninth, la

fel cu cea straina. din critica wzamintelor burgheze.

Am avut alta dath prilejul s ne ocupam pe larg

en nationalismul critic al reactiunii rumane, si am
aratat ct purtatorul de cuvnt al acestei intregi ere
oste M. Eminescu : el a desavarsit la noi ideologia
nationalist reactionara in toate laturile ei. An contribuit la raspandiiea aeestei ideologii, din generatia
veche junimista, in deosebi T. Mai rescu si P. Carp,
din generatia nou d-nii C. Radulescu-Motru si S. Mehedinti. D-1N. Iorga a luat ca sprijin, pentru curentul

sau nationalist, autoritatea lui M. Kogalniceanu, din

temeiul, cit acesta a formulat la noi cel intai ideea
evolutiei organice, lente, din asezarnintele trecu-

tului. Cum ca Kogalniceanu a fost intaiul .criitor

roman, care a formulat aceasta idee, poate li din
punct de vedere istoric exact. De cat, mai intai,
Kogalniceanu nu a avut niei-o inrcturire asupra formarii ideologiei nationaliste a reactiunii romane ; al
doilea, pentru sociolog e de putin interes eine a
emis intai o idee, ci acel ce a exprirnat-o in forma
sa cea mai desavars,lita si a dat naF.Itere unui curent
deci reprezintantul tipic al unui intreg mod de
gandire. Si pentru ideologia nationalista evolutionista, asemenea reprezintant tipic, la fel cu I. Bratianu pentru ideologia nationalista burgbezil, nu e
Kogalniceanu, ci Eminescu. Kogalniceanu este, in
esenta, un ideolog hurghez, lucrand umar la ulnar
en burghezia romana.
In timpul de fath, ideologia nationala a reactiunei

a repurtat in lumen noastra cult 0 ishanda desliwww.dacoromanica.ro

St. Zeletin

208

vhrsith asupra nationalismului burghez. Ea este sin-

gurh cunoscuth, asa fel, eh la ea pare a se reduce

nationalismul ins*. Faptul nu poate sa surprinda
pe cel ce-si di samk c intreaga noastra cultur
este opera reactiunii, i cii burghezia romhna n'a
putut produce inch o cultura corespunzatoare, spre
a impune nationalismul ei ca principiu obstesc de
ghndire. Mai suparitor e insa pentru cercethtorul
kitiintific, eh insusi nationalismul burgheziei a ajuns la

canostinta lumii noastre culte prin critica reactiunii,

asa ca, el traeste astazi desfignrat Wirth' la caricaturi.
In adevar, cum infatiseaza reactinnea ideologia nationalista burgheza? Marea osanda, care se aduce la
noi impotriva acesteia asfazi, intr'o vreme pe care
am putea-o numi sociologich, este aceaias care se
aducea in Apus intr'o vreme, chnd nu e:tista nici urme
de sociologie: vorbim anume de osauda instreinarii
de lumea concreth. Daca ar fi sh credem pe reprezentantii reactiunii noastre, nationalismul burghez
este o ideologie abstractk care pleach dela formule
dospite de mintea omeneasch. frumoase in sine, dar
ireale, prin care taus vrea sii revolutioneze reali
tatea noastri sociali. Aceasta din pricink ea ideologii
nostri burghezi n'ar fi cunoscut nevoile concrete ale
neamului lor. D. Mehedinti merge chiar atilt de
departe, ch priveste uncle din formulele nationalismului burghez ca un fel de realithti abstracte, de
entithti metafizice, de aceia intituleaza critica indrep-

tata impotriva lor in contra metafizicii".

Trebue sa ne limurim in aceasth privinth. Ni se
pare straniu de a invinovati de formule abstracte
o patura sociali, cum e cea burgheza, care se ocupa
cu mice pe lumea aceasta, numai nu cu abstractii.
Ideologia nationalista burghezh este tot ceeace poate
fi negarea abstractiei: ea exprima, cum am vrtzut,
nevoile celei mai reale dintre realitiitile vremii : ale

www.dacoromanica.ro

Neoliberalisrnul

209

capitalismului. De aceia toate punctele ei de credinta

au devenit pe deantregul realitate: ele sunt concretizate in actualul nostru stat national, unitar F,;i

neatarnat. Ce rost mai poate avea invinovatirea de

abstractie si de instreinare de realitatea sociala, ridicath impotriva ideologiei burgbeze, nu suntem in
masura sli intelegem
Dar e locul s. intrebam : ce a realizat ideologia
nationalista reactionara din cerintele ei ? 0 stim cu
totii nimic. Ea n'a putut modela prezentul dupa
chipul trecutului, ctci nimenea nu mai poate faptui
astazi minuni. i ar fi de sigur cea mai minunatii
:

minune, ca institutiile unui stat capitalist sa fie

modelate dupa chipul vechii lumi agrare, cu care

capitalismul nu are nimic de impartit, si care a
murit pentru totdeauna, la noi ca ori unde strabate
tavalugul capitalist.
Intrebarea are insa ci alta latura. Reprezintantii
reactiunii, intocmai ca i acei ai burgheziei, si-au
facut educatia in straintate, si an ramas toata via,ta
streini de nevoile concrete ale tarii lor. Venind in
tara, ei an repctat in mod mecanic formule inviltate
din filosofia romantica germana, anume c statul e
un organism si evoluiaza in mod lent, din propriul
sau trecut. Aceasta o spuneau ei, nu doar eh aveau
vre-o idee de trecutul nostru national si de nevoile
prezentului, ci fiindca asa invatase dela dascalii lor
germani. Cat priveste nevoile reale ale societatii
noastre, despre acestea ei vorbiau cam ea si un orb
despre culori, caci dascalii germani nu le dadusera

nici 0 lumina in aceasta privinta,

ci

numai le

impartasisera ideea evolutiei organice. Burghezia

ins a avut intui(ia exact a nevoilor noastre

sociale reale ; ea ei-a dat sama. c soarta tarii
noastre nu mai e legatti, de trecutul national,

ci de soarta noului venit pe pamantul nostru: a

Li

www.dacoromanica.ro

210

St. Zeletin

capitalismului ; de aceia ea a lucrat in aceasta di-

rectie si a creeat actualul stat roman, in care traim

cu totii. Statul nostru national de astazi este forma
concreta a nationalismului burgheziei romane. Cat
priveste nationalismul reactiunii, el a ramas mereu
o formula abstracta, care cel putin nici nu se poate .
mandri de a fi nationala,intrucat ea a fost invatata pede rost din Germania : ideea de organism si evolutie-

organica a fost emisa intai de Herder si Goethe. si

adancita apoi de romanticii germani. Astfel invinovatirea de abstractie si instreinare de realitatea
noastra sociald, pe care nationalismul reactiunii 0.
aduce impotriva nationalismului burgheziei, cade en

toath strivitoarea greutate asupra sa insani.

In timpul de fata burghezia romttna I,creaza cu

unich stilruinta la infaptuirea deplina a celui din
urma punct din programnl ei national: la creearea
neatarnarii nationale. Ea duce un rtisboiu, dectit
care altul mai insemnat nu a dos Inca neamul nostru.
Numele rasboiului nu spune nimic pentru profani :
el se cheama lupta de neatarnare eronomica",

si inteun studiu stiintific ne-am incercat a ltimuri

pe larg intelesul i insetnnatatea sa nationalit.
SA ne inchipuim ea in vechea Romanie agrara ar
fi navalit dusmanul, si ar fi cucerit primantul nostru
stravechiu, reducand pe romanii de bastina in iobagie.
Atunci de sigur cea mai mare fapta nationaltt ar fi
fost recucerirea painantului nostru din mama dusmanilor, de vreme ce stapanirea sa era temelia vietii sociale. Un rasboiu de acelas fel duce si burghezia romana in timpul de fata. Cani azi roata vietii sociale

s'a schimbat ; axa in jurul careia se invrte ea nu

mai e stapanirea de phmant, ci stapanirea de capital. Cel ce stapaneste astazi capitalul, da ordin
cel ce nu are capital, aeela trebnie et. se snpuna
www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

211

La noi insa, mirea majoritate a capitalului este inch'

in mhna streinilor, care au putinta s ne impuna

masurile ce le convin. Este o iobagie ascunsii, pe
care n'o cunoaste, cu suspine, dead omul de stat,
si omul de stiinta, care si el poate srt suspine la
aceasta trista realitate, ditch pe lng. stiinta mai
are si o inim. Lnpta burglieziei are tocrnai drept
tel, de a cuceri aceasta phrghie a vietii sociale muderne, a smulge capitalul din milna streinilor i a-1
reda romnilor : scurt, a recuceri Ronihnia de azi
pentru romani. De soarta acestui din urrna episod
al nationalismului burgbez atarna, daca in aceasta

Romhnie de astzi. cu care ne raindrim toti, staphnitorii de fapt vor fi romhnii, san streinii. De
aceia este datoria morala a tuturor celor de meseria
condeiului, de a lumina opinia publich asupra insemnatatii istorice a nationalisrnului burghez. lasand
deocamdata, in pace disertatiile despre evolutie organicrt ; crici acestea nu folosesc nimic la imensa
opera nationala, a carei infriptuire este in curs, si

,de soarta crtreia este legata Insi soarta existentei

moastre nationale.

www.dacoromanica.ro

nationalizarea 5coalei
Era nationalizArilor".
Sunt mai bine de patru decenii, de cand Ro-

mania a intrat intr'o noua era de desvoltare : esteera nationalizarilor". Ea infatisaza faza istorica de
atirmare nationa1., menita a plarnadi ceeace alcatueste telul aspiratiilor noastre: o Romnie a romanilor. Este timpul acum, dup aceasta scurgere devreme, de a ne intreba ce s'a fiicut in aceasta opera
nationala, si ce mai rainane de facut.
La inceput. grija pionierilor marei opere a nationalizarii s'a indreptat in directia vietii materiale.
lnfaptuirea unei economii nationale romane, en capital roman si condusa in spirit ronthn
iata cea
dintai i cea mai de samit preocupare a bor. Pe
acest tinut opera (le nationalizare a intrat inteofaza botaritoare. Ce-i drept. avem -Inca in economia
noastra capil al strein si reprezentanti ai intereselor
streine. Dar interesele nationale s'an impus in mod
deplin victorios in conducerea generalrt a vietii
noastre economice, si aceasta arata limpede, care-

va fi aici sfritnI luptei de nationalizare.

') Vezi lucrarea cu acelas nume (Vationalizarea
In coleetia C'artea rremii", Edit. Fundatiei ('ulturale Prin
cipele Carol), care reia i interneiazA in chip stiintific ideea
de ternelie din acest studiu.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

214

Mai pretios Inca decat cf*igul material, este in

aceastii privinta ccOigul moral : vorbim de inrildrtcinarea convingerii in intreaga noastrii. lume cultil,
ca nationalizarea este singura cale de urmat in politica economica.
Fat de o indrumare atilt de imbucuratoare a
vietii mareriale. cum stAm in ceiace privete viata
vem noi sufletul national corespunsufleteasca?
zator nouilor aspiratii nationale? Dar inainte de
toate, avem o scoala cu adeviirat romneasca nationalii, care sa ne plamAdiasca sufletele ce ne trebne ?

lath' ceeitee vroim s cercetam aiei. E vorba de a

afla cum e mentalitatea noastra de astrizi, cum ar
treoui ea sa fie, i ce fel s'ar cuveni sa indrumAm
coala rmnftriri. ea st ridice sufletele tinprilor generatii la inaltimea nouilor noastre aspiratii nationale.
Mai intai, care este ratiunea istorica a luptei de
nationalizare? Cel ce cunoasje dezvoltarea socialii,
a Romniei moderne pate riispunde : e opunerea
fata de cotropirea streinilor.
Dezvoltarea trii noastre in epoca moderna const
in doua serii de prefaceri, care alciltuesc ceeace.s'a
numit pe dreptul ..lienaFzterea Nationale. Pe deoparte strt seria pretacerilor adanei economico-sociale,
pe de alta seria prefacerilor sufleteti ; in ambele directii mentorii desvoltririi noastre an fost streinii.
Ne-a trebuit capital pentru inighobarea aezilminteler noastre moderne ei ni I-an dat; ne-a trebuit
ei
oameni pentru indrumarea economiei noastre
ni i-au dat; ne-a trebuit un ,sistem juridico-politic
pentru regularea noilor raporturi socialeei ni I-au
dat. Tot asttel s.;i in tinutul prefacerilor sufleteti :
ei ne-au dat scoala romarai, programnl i materiile
de inviltmnt, la institutiile lor s'an format oamenii
scoalci noastre.
www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

215

Se intelege ch nu putearn merge pima la sfarF,3it

pe aceasta cale. Orice stat modern si-a inceput des-

voltarea sub inraurirea altor state mai inaintate;

dar dupa o asemenea perioada de iobagie si ucenicie la scoala altor neamnri cu o culturii :.uperioarrt, statele moderne an inceput lupta de atirmare
nationalk i Ala prin aceacta au devenit ceeace
sunt astAzi.
0 asemenea lupta de afirmare nationala a incepnt
si Romania dela 1881, prin intemeerea lnstitutului
National de emisiune. Dar aceastil era de nationa-

lizare" a ramas pana acorn necomplecta: ea s'a

tarmurit la silinta de nationalizare a economiei, nu

si a culturii ; a materiel, nu si a sufletului. Caci
in ceeace prives,3te laboratorul nostru sutletesc

scoala acea4a n'a intrat Inca in domeniul faptei

nationale, ea se afla hea in stadinl frazeologiei na-

tionale. In adevar, azi no e la noi um al scoalei,

care sa nu vorbiasea de nevoia nnui invatamant
romanesc national. Dar cum o petrec lncrurile in
practick? Aici facem ceeace nu mai e 0 taina pentru
nimenea: imprurnutam reformele 1-treine. Mai eri
era vorba s imitarn reforma germank apoi s'a gasit
mai buna reforma franceza. Dar se intelege ca e
de putin interes ce anume reformil vom irnita:
esentialul este ea imitftm: ne indrnmam inviltamantul duph nevoile altora, nu (MO nevoile noastre.
Dar acest nonsens are radacini mai adanci. si
urmari mai funeste. srt le vedem.

Problema istoriek a momentului de fatal si

misiunea seoalei.
E indeobste cunoscut, ca desvoltarea Romaniei
moderne a fost atilt de vertiginoasa, incat a trecut cu mult inaintea desvoltarii sntletesti. De aici
www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

216

s'a nascut o prapastie intre structura noastra socialh, si structura noastra sufleteasca: societatea a
hint o forma moderna, libral, democratica, sufletul
a rtimas insa intr'o constitutie arlatica. Asupra
acestei dizarmonii intr0 suflet i societate, care sfilsie

viata noastra, sociala de astiizi, cultura noastra a

staruit ea un lux de argumente, care face de yrisos
orice starninta.
Ne intereseazh insa urrnarile.
Este %/Wit ci sufletul, a carui structurh vine in
conflict eu structura sucietatii, se simte prins in
institutiile sociale ca intr'u liaina stramta. Oamenii
cu asernenea constitutie sufleteascil, ce n'a izbutit
inch sh so ridice la inaltirnea realitatii sociale, se
napustesc impotriva ei, o defaima, o infatiseaza ca
o ratacire i un somn de decadenta: neputand merge
cii evolutia inainte, ei vor sL tarascrt societatea
inapoi, la propriul lor nivel sufletesc. Aceasta este
atitudinea sufletului roman fata de nouile noastre
institutii moderne librale. Din aceasta atmosfera
sufleteasert si-a luat nastere intreaga noastra cultura
ci

literatura din a doua jumatate a veacului din

urma. Ptonierii acestei miscari culturale nu gasese

nirnic bun intro institutiile sociale ale Romaniei
moderne : finanta noastra, industria noastra, dreptul,
viata politica, universitatile, academia
nimic nu
le place ace-,tor oameni. Asemenea institutii le par
a nu fi pentru noi : ele sunt putrede, stafii Mra
trap, lustru far baza, forme fruit fnnd. Astfel ei se
istovesc in critich sociala", intituland insasi cultura lor drept rcritica".
Ceeace a venit, apoi, sui. turbure Inca aceasta
stare de lucruri, a fost caracterul exotic al scoalei
noastre. Wirth acum scoala romana a fost ni este
inch
streinh : ea ne-a dat un invatamant exotic,
.constand dintr'un manunchiu de formule de im-

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

217

prumut, si am aratat ca ptina in prezent nici nu

se putea altfel. Decat, asemenea formule sunt ecoul
unor conditii sociale streine, si au un rost numai

in tara tor de nastere. De aceea rornanul, care va

incerca st inteleaga propria sa tara cu ajutorul
si toti comitem acelas
acestor abstractii exotice
pacat va constata o prapastie intre ideile sale si
societatea in care trilete, si se va simti strein si
nenorocit in propria sa VITA. lat o pilda dintr'o

mie, la care ne oprim. fiindca e de inalth actualitate.

Toti vorbeqc azi la noi de democratie reala si li-

beralism. Dar nimenea nu pare a-si da limpede

sama, ca liberalismul este produsul istoric a unei

anumite faze in desvoltarea societatdor apusene. cii
o asemenea faza n'a existat in structura noastra
sociali nici odata, deci cii liberalismul clasic e fak,
pentru conditinnile noastre sociale. Dimpotrivb,
oamenii nostri se incatusaza in credinta; ca liberalismul este ultimul cuvant al stiintii, fiindca pare

a avea in jurul sau aureola culturii apusene.

Si

acum, iata ce se intampla : ei incearch sil inteleaga

societatea noastra prin prisma acestei ideologii exotice, constata insa intre ea si realitatea noastra sociala
un abis. i atunci, in loc ca ei sii osandeascrt forcum se intampla de cate ori o abmula exotica
ei
stractie nu se potriveste cu faptele concrete
osandesc propria noastri societate, i o decreteaza
drept reactionarl s,:i absurdii. Unul din intelectualii

romaniasa cum sunt intelectualii nostri de eri si

adica un om cu creerul imbacsit de forde azi
mule exotice, declara intr'un cere savant, ca lui Ii
e groaza sa rnai scoata capul din casa, dupa cele

ce vede ca se petrec in societatea noastra. Asemenea

groaza, de profunda sinceritate. e o pedeapsa binemeritata pe care o ia acest intelectual, fiindca n'a
putut sa inteleaga cel mai limpede adevar al stiintii.

www.dacoromanica.ro

St. Zeietin

218

anume: ca nu faptele trebue dtduse din formule

abstracte, ci invers, formulele trebue deduse din
fapte; ci o societate trebue inteleasa prin teorii
scoase din conditiile ei concrete, nu imprumutate
din afara, unde s'au nascut din alte conditii.
Oricum, aceasta epidemie a educatiei noastre sco-

lare, de a imbacsi capul generatiilor tinere en abstractii exotice, ne-a aruncat intr.() sinistra pseudostiinta, inteun formalism exotic, care pune intre
sufletul roman si societatea romana un abis.
Asemenea stare de lucruri se rasfrtinge in mod
nenorocit asupra intiegii noastre vieti sociale. In
mod normal, elasa stapnitoare isi conduce tara prin
puterea convingerii, de aceea sa si putut declare,
c. ideile dominante intfo societate sunt ideile clasei
carmuitoare. La noi inga atmosfera generalrt sufleteasca este ostila clasei conducatoare. Romanii de
azi au credinta, ca burghezia noastra nationala s'ar
aleatui din streini, ce au creat societatea actuala
moderna numai spre a putea exploata prin ea boga-

tiile tiirii. Urmarea e fatala: avand in junil ei o ati neputand guverna prin
mosfera sufleteasca ostil
puterea convingerii, clasa noastra conducatoare va
fi mereu nevoita. sa recurga la puterea constrangerii. Dar prima cand se poate merge pe aceastrt
cale? Constrringerea este un mijloc de coeziune sociala, care nu se poate intrebuinta deck in imprejurari extreme, in cazuri de mari perturbatii sociale.
In viata normala ins mijlocul de guvernare i coeziune sociala este convingerea. Deci daca burghezia
noastra nationala nu izbuteste a convinge natiunea
Ca institutiile ei sociale sunt cele mai bune, ea aspiratiile ei sociale sunt cele mai fericite, c intreaga
massa a cetgenilor trebuie s mearga umar la umrtr
eu conducatorii lor, ca un singer om atunci. cu

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

219

atat mai trist pentru clasa noastra conducititoare.

cu atat mai trist pentru fart.
Se vede dar bine, ea, problema istorica a momentului de fakil stint], astfel : adaptarea sufleteasca
a romanilor la institiqiile soriale moderne ; prefacerea sufletului nostru, astfel ca si stea in armonie
en mediul sau social. Dar aceasta este tom-1mi problerna educatiei. Dupti convingerea unanima a promotorilor pedagogiei sociale, scopul educatiei este
solidarizarea sufletului en societatea", deci adaptarea tinerihr genercttii la r,alitatea socialil, in care
vor trai ea cetakeni.
Fara indoialui, acest proces istoric de adaptare a
sufletului la rnediu e va indeplini i ingur, in mod
treptat, indelung, prin simpla preinne a societatii
asupra feluhii de viata a oamenilor. Dar On'a atunci
nu putem sta sirnpli spectatori a acestui haos social. Scoala trebue sa interviva conform cu misiunea
ei istorica, de a usura i grain acest proces de adaptare sufleteasca, fara care nu poate exista viata
sociata normala. Aceasta e problema istorich a
scoalei noastre de azi : ea trebue sa creeze in tinerile
generat,ii o mentalitate in armonie cu nevoile societAtii noastre moderne. Aici sta problema nationalizarii scoalei.

Ce este si ce trebue sh fie scoala

Ce face azi scoala romalla? Aceasta o stim
toki cei ce traim in stransa intimitate cu ea suh

apasarea atmosferii obstesti, scoala noastra face ceeace

face intreaga ambianka sociala i culturalil: ea face

critica sociala. Din lecturile de istorie, literatura

tilosofie, copiii aud zi cu zi acelas cantec, de cum
intra 'Ana ce ies din scoala: ea fauritorii societatii.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletia

220

romane de azi au fost streini de firea neamului nostru,

ca din aceasta pricina ei n'au inteles sufletul roman,

ci ne-au daruit niste institutii, care nu se potrivesc

cu nevoile noastre sufletesti; ca. aceste institutii
stau tot atht de bine pe firea noastra, ca i cilindrul
pe capul negrului. Mai inult, profesorii insasi, contagiati de aceasta atrnosfera critica, trateaza institutiile noastre moderne dela o sdrobitoare InAltirne,
cu persiflari si suthsuri de binevoitoare
Cu ce idee despre societatea noastra iese viitorul
cetrttean roman dintr'o asemenea scoal? Intreaga
educatie scolar ii deprinde sa-si despretuiasca societatea in care va trai, 5i sh.urascrt institutiile sociale,

a caror aspiratii ar trebui sa le sustinrt, la nevoe

chiar cu pretul vietii sale. lln asemenea cetatean
nu e o parghie de propasire, ci de dezagregare socialg.

Si pe cand misiunea reala a scoalei e de a adapta

sufietele la mediu, de a le imprtca cu insfitutiile
sociale, scoala romhna dimpotriva sapa tot mai aline
abisul intre sutlet si mediu: ea rasvrateste sistematic

sufletele tinere impotriva societatii noastre de azi.

Feta de asemenea dezastroasa situatie, care samana
bine a primejdie nationala, ce lac reformele noastre
scolare, ce fac oamenii scoalei noastre ? Ei copiaza
reforme streine, ne drtruiesc un material de educatie,

ce a isvorat din nevoile altora, nu ale noastre, si

imblicsesc c-eerul copiilor nostri cu formule, ce n'au
nici o legaturrt cu realitatea noastra social. Ase-

menea materie exotica de invatamhnt sfhrseste de

a instreina copiii nostri de propria lor tara. Cetateanul roman opera acestei educatii este pentru
totdeauna un suflet desterat: cultura nationale,
in care 1-a crescut scoala, ii invata sa-si despretuiasca institutiile tarii ; iar formulele de import,
pe care i-le vara in creer, incetatenesc sufletul sau
in acele taxi, care le-au dat fiinta. Si ash cetateanul

www.dacoromanica.ro

Neoliberalisrnul

221

roman viseaza toata viata sa traiasca la Paris sau

Berlin, dar se infloara la gandul de a-si taxi zilele
inieo societate atilt de oropsita, cum 1-a invatat
educatia sa-si inchipuie eh e aceia a noastra. DupiL
klocurnente autentice, sunt intre oamenii nostri culti
de aceia, care ar dorl sa traiasc a. mai curand ca
servitori la Paris, decal ca oameni de vaza in propria
lor tara. Iata roadele ducatiei noastre, ce are pre-

tentia de a trece drept nationala.".

Oare n'a sosit timpul sa deschidem ochii la aceasta
primejdie sociala? Vom ingadui Inca multa vreme, ca
scoala sa ucida sufletul viitorilor nostri cetateni? Ne

vom rasbol meren cu curente iesite din alto nevoi

sociale
Si flU vom
cu realismul si clasicismul
-cautit materia de invatamant isvorita din propriile
noastre nevoi ?

Nu, trebuie s gasim mijlocul de a impaca sufletele copiilor nostri cu societatea noastra, de a-i
face sa se simta bine in sanul institutiilor frji lor.
Si de aceia trebue sa incetam de a le umpleh capul
.cu un material strein, cules din reforme streine :
trebue s deprindem pe copiii nostri s. meargh deadreptul la roalitatea lor sociala proprie, sa o cer-ceteze deaproape, si sa o inteleaga prin formule
create din chiar acest studiu al conditiilor noastre
sociale concrete. Abea pe aceast cale vom gasl formula unui invatamant cu adevarat national, care sii
ne plamadeasca i sufletul roman national sufletul

care ne trebue, dar pe care nu 1-am putut inca

forma in scoala.
i inainte de toate, pe ce se bazeaza, aceasta atmosfera de scepticism, pe care o raspilndeste cul-

tura si scoala noastra? Pe o eresie stlintifica : pe

tagaduirea necesitatii istorice a institutiilor societatii noastre de azi. Din acest intreg cor asurzitor de

www.dacoromanica.ro

Nt. Zeletin

222

critica si persiflare socialli se desprinde limpede

credinta, ca. tot ceeace s'a facut in Romania moderna
se reduce la un import de forme streine, care n'au
nicio baza in tara noastra, nicio legatur cu nevoilenoastre. Aceasta eresie ne indic. tocmai calea, pe care
trebue siti. in drumam scoala noastra, spre a desradacina

scepticismul din sufletele viitorilor nostri cetriteni.

Va trebui s crestem copiii in cultul eanzalitatii
istoriee a institnt,iilor sociale, in care vor tru ca
cetateni ; va trehul si-i patrundem de miei de eonvingerea necesitatii istorice, din care s'au luat flinta
aeeste institntii. Caci e evident: pentruca copiii sa-si
admire institutiile soeiale, i siti se contopiasca Ca
aspiratiile lor. ei trebue sa le cunoasch si sil le inteleaga. Dar cum sa le eunoasca ? Nu cum le dri
scoala azi, sub forma de persiflare : eopiii trebue
sa-si eunoascri institutiile tarii lor in mod stiintific,
ea rezultat al unor cauze istorice. Atunci ei vor

ien din scoala en sufletul armat inteo platosa, decare se vor sfaxtitna, toate persinrile eu privire la pre-

tinsa lipsa de baza a societatii de azi. i aceasta.

platosh este cunoasterea stiintifica a socielatii romane moderne in desvoltarea ei istoricrti sociala.
Asa dar, baza i esenta unui invatamant romnese
national, care sa plamadeasca suflete romfine nationale, este sociologia Romaniei moderne. Din acest
nucleu se poate desvolt un intreg. program de invatmAnt national, asupra caruia nu vom zabovi aici,

de vreme ce am facut-o in alt parte.

Dar se va zice : cum sa realizrim noi un asemenea
program de invatamant, pe care nu 1-a aplicat Inca
nimenea? Noi, la fel ca oricare alta natiune civiliAatiti, nu avem de ales decal intre aceste douri cai
sau realism, sau clasicism; alta iesire nu este.
Raspundem: programul de invatamnt este adaptat
nevoilor sociale ale momentului istoric prezent In

www.dacoromanica.ro

223

Neoliberalismul

desvoltarea nearaulni nostru. Statul roman, care chel-

tuete pentru scoalA, are si dreptul de a o indruma

cpre satisfacerea nevoilor sale proprii. Dar nevoea,
.care alcitiiete problema specified a mornentului
istoric artuat, este aceasta: desradacinarea atitudinei
suflotesti ostile a cetatenilor romani fatA de instituiiIe sociale romane; solidarizarea sufletului roman
cu societatea romana moderna. Din dour'. una : ori
isbutim s realizam aceast mare opera de prefacere
sufleteasca, i atunci mergem inainte cu pasi siguri ;
ori ramnem in mentalitatea arhaici, ostila institutlilor noastre moderne, si atunci ne sbuciumam
mereu in haos, aproape de primejdia dezagregArii.

Spre realizarea acestei opere de plAmAdire a

sufletelor ce ne trebue, se va indruma scoala romana
numai cu un invatamant nationalin feint cum I-am

propus. Sa lasam odatil la o parte vorbaria despre

clasicim si realism, i despre orice curent isvorat
din nevoile altora : sil ne gfindim la un invatamant
scos din nevode noastre.
Scoala romana trebue srt aihrt in centrul preocupArilor sale desvoltarea istorica a institutiilor moderne romane, cu scopul, de a face pe tinerii romani
sa-si cunoascA asezamintele, in care vor trai, sa le
iubeascA si admire si sa se contopeasca sufleteste
cu aspiratiile lor. Atunci vom avea en adevarat o
-scoala nationala, in masura a. ne plamadi suflete
nationale: e realizarea a ceeace am numit nationalizarea scoalei".
Inteleasa astfel, nationalizarea scoalei devine o

parte intregitoare a acelui proces de afirmare nationalA, in care a pasit Romania dela intemeerea
Institutului national de emisiune. Nationalizarea economiei ne va da institutii moderne nationale romane;
nationalizarea scoalei ne va plamadi mentalitatea

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

224

moderna nationala, corespunzatoare acestor institutii.

Nationalizarea vietii materiale se intregeste astfel
in acelas proces en nationalizarea vietii sufletesti.
Insemnatatea national a acestei opere scolare.

Mai malt decat oricand, savarsirea acestei operescolare e acum pentru noi o conditie de viata. In adevar, marele act al Unirii a ridicat politicei noastre de

stat nu mai putin marea ploblema a unificarii. Si

se intelege ea opera de unificare trebue s mearga.
in d )uit directii : o unificare materiala, care va.
strange toate provinciile alipite in acelas organism
economic, si o unificare sufleteasca, care va impreuna

pe toti cettenii Romaniei Mari in acelas cuget.

Despre unificarea materiala. nu avem a ne ingrijiCe-i drept, ea intalneste uriase piedici, 6.6 nouile
provincii graviteaza Inca spre centrele economice,
de care au fost despartite. Totus putem fi linistiti :
politica noastra de stat a dat dovezi c e destul de
tare, sigura. si constienta, spre a deslega aceasta
problema.
Dar unificarea sufleteasca, fa.ra care nu poate exista

un stat national? Cu ce mijloace vom impreuna noi

toti cetatenii romani in acelas fel de a gandi?
S'a crezut c acesta e lucru foarte usor : unificarea sufleteasca se va face prin unificarea scolarrt.
Vom introduce in toate provinciile aceleasi scoale,
en aceleasi clase si sectii, si vom realiza astfel unificarea dorita.
Desigur, o asemenea unificare formald este lesnicioasa. Intrebarea e insa : ne va da ea si sufletul
national unitar, care ne trebue? Avem serioase temeiuri s ne indoim. Scoala de azi plamadeste un
suflet, care pulzeaza in toate fibrele de ostilitate fata de-

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

223

asezamintele noastre sociale moderne. A face unificarea

spirituala a tuturor romanilor in asemenea atmosfera

sqleteasca-culturala, e un adevarat pricat national :
aceasta inseamn a creste cetatenii Romaniei Mari
asa fel, ca ei s se intalneasca in acelas dispret

fata de institutiile noastre sociale. Mai e nevoe szt

strtruim asupra grozaviei unei atare perspective? Si
totud pare eh ne atiam pe acest povarnis.
Daca urmarim publicistica din provinciile alipite,
aflam din ea mereu acelas chntec : ea institutiile

noastre a regatenilor" sunt inferioare, ca noi

nu suntem pregatiti sutlete::.te pentru ele, Ca la noi

totul e decazut i putred, etc. Acestea toate sunt,
pe cat de triste, pe atilt de sfruntate neadevaruri
istorice. Un neam ca al nostru, care a strabatut in
noua decenii calea desvoltarii moderne, pe care alte
neamuri au strabatut-o in tot atiltea veacuri ; care
a facut saltul bruse dela regimul medieval la regimul modern, fara a sucombh in aceasta vertiginoasa
prefacere : un asernenea neam a dat pilda de o vitalitate unica ; nici el nu poate fi decazut, nici institutiile, cu care a savarsit asemenea fapta, nu pot fi
in ferioare.

Totus, cine e de vina ca nouii nostri cetateni intoneaza asemenea cantec : de unde 1-au aflat ei ? De
nicairi, decal din propria noastra cultura, ce se intituleaza cu mndrie pe ea insas critich". Spre
a ne cnnoaste, nouii cetateni ai Romaniei Mari s'au
adresat culturii noastre : au intrebat pe poetu, pe
criticii i pe cugetatorii nostri, eine suntem noi.
Si aici ei au facut bine, cad intr'o stare nor-

malti de lucruri, mijlocul de a cunoaste tin popor

este cultura, pe care el a produs-o. Ce an aflat insa
nouii nosiri cetateni din cultura noastra despre noi
insine ? Aceasta o stim cu totii : poetii le-au spus
ca la noi tutu! e putred, e .,moneda calpa" ; criticii
11

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

226

le-au aratat Ca institutiile noastre sunt stafii fara

trup, i ca esenta lor este neadevarul" ; cugetatorii
i-au invatat ca sufletul nostru se potriveste cu nouale
institutii tot atilt de putin, ca si sufletul negrilor
din colonii cu civilizatia europeana, care li se darueste. Cu alte cuvinte, nouii cetateni romitni vorbesc

in publicistica lor limba, pe care au invtitat-o dela

noi insine : e limba dispretului fata de asezarea
sociala in care traim.
Ce am facut noi pang acum, pe calea scoalei sau
a culturii, ca sa impiedectim raspandirea unor asemenea dezastroase eresii sociale : am indrumat noi
scoala pe baza unei culturi sociale stiintifice, care
s dea tinerilor generatii adevarul adevarat asupra
institutiilor noastre sociale? Nu am facut-o, dar e
clipa suprenet, spre a o face.
Aceasta este opera, pe care am numit-o nationalizarea scoalei'.

www.dacoromanica.ro

PARTEA III

www.dacoromanica.ro

[opera lie nimbi?)

Locul cooperatioi in cadrul desvoltrii
capitalismului
Intro numeroasele neajunsuri culturale i rataciri
politice, la care ne-a dus obiceiul nostru de a importa
teorii exotice, si de a privi realitatea noastra sociala
cu ocliii doctrinarilor streini, trebue sa punem si

nascocirea povestei despre o asa zisa cooperatie

romilna". Un filosof grec de mare renume isi intitulase opera sa: despre natura, sau despre ceeace
nu este". In parerea sa, a vorbi despre natura in') In actiNitatea noastrii publicis+icii am avut prilejul, de
fatri de toate doctrinele politice

a Ina pe larg atitudine

dusmane. Renunt,Am insA de a mai improspata aici discutiile

privitoare la doctrinele agrare reactionare : cea conservatoare,
care a murit deabinelea, i acea ce ria zis thrAnistit, care

nu a trAit niciodat. Ne mrginim numai a ne limpezi atitudinea fatil de doctrinele exotice, importate de peste hotare
cu pretentia, de a avea si la noi un interes de actualitate:
doctrine cooperatistA si cea socialistA revolutionarii. DacA
socotim cA trebne sA dAm acestor doctrine o atentie, pe
care n'o meritA nici pe departe cele dintai, pricina e Ca ele
exprimil o tendinta de viitor, nu jalea dup trecutul rural,
deci sunt pArghii de progres, nu de reactiune. De aceea
aceste douA doctrine pot avea si la noi nn rol. nu Ina in momentul de fatA : vremea lor n'a sosit Inca. Aceasta e tocmai
ceeace vroim sit lAmurim mai sus.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

230

seamna a dovedi ca. ea nu existh. Cam acelas lucru

se poate spune i despre cooperatia romana.

Avem tutus o literatura cooperatista care, ce e

drept, se ocup mai cu sama de felul cum e cooperatia
la streini, si de ceeace zic streinii despre cooperatie ;
avem insa c\hiar i o miscare cooperatisth. Am urmarit

si noi acesb tinut, silindu-ne s facem pentru cooperatia romana acelas lucru, pe care-1 facem in capitolul urmrttor pentru socialismul roman : s. o des-

prindem din valnl doctrinelor de imprumut, spre a

o pune In cadrul general al desvoltarii noastre sociale. Concluziile le expunem mai jos.

La fel cu socialismul, cooperatia este prunc al

capitalismului ; ambele mischri se aseamana atat in

cat si in esenta lor : a) i una si alta senasc ca efect al pustiirilor capitalismului, si ca

origina,

mijloc de a lupta impotriva acestor neajunsuri ; b)

una si alta se plamadesc cu elemente, atat economice cat si sufletesti, create de capitalism, si de
cooperatia, ca si socialismul, nu se pnate
aceea,
infiripa, decht dupa ce capitalismul ajunge la faza
de maturitate, adica : isbuteste sa dea societatii respective un caracter industrial.
In momentul plrunadirii sale, capitalismul gsestepeste tot in fiinth cele cloud clase producatoare ale
vechiului regim : la sate taranii, la orase meseriasiL
Arnandou a. aceste clase, care alcatuesc temelia societatilor agrare, sunt distruse de capitalism. Si
pricina e limpede ; ca'ci pentru a putea inaugura un
nou mod de productie, capitalismul trebue sa distruga productia veche, nimicind prir. aceasta
vechile clase producatoare. Astfel, rand pe rand cad
victima vechii producatori : mai intai sunt desprinsi
thranii de pamantul lor stravechiu, apoi sunt despartiti si meseriasii de mijloacele lor de lucru. Se-

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

231

produce in acest chip asa zisul divort" intre mijloacele de productie i bratele de munch : vechii produchtori rnan numai cu bratele, si alchtuescmassele
imense ale proletariatului. A.ceasta este temelia sociali, pe care se inalth capitalismul in ultima sa

forma, de capitalism industrial ; atunci el pune la

dispozita proletarilor mijloacele de munch
capi-

talulsi astfel se ridich edificiul grandios al industriei

moderne. Esenta acesteia este stasierea intre capital
7i munca, antagonisniul intre capitaliqti qi proletari. Pe aceasta bazii sociala, creath de industria
modernh, se altoeste deopotriva atat socialismul
modern, cht si cooperatia. Mijloacele ce intrebuin-

teazh aceste donh mischri ne sunt, deocamdath,

2

indiferente; esential este eh arnbele urmresc desfiintarea capitalismului, si prin aceasta inlaturarea
conflictului intre capital i munch, facand din proletar
ceeace el a fost in faza precapitalist: un produchtor
neatilrnat. Cum socialismul i cooperatia aduc un

nou ideal social, intrupat intfo nou organizatie

social, ele devin nor, pentru firi sentimentale,

mistice, o nouh religie. De aici greutatea de a combate
asemenea mischri : deseori a vorbi impotriva socia-

lismului san a cooperatiei, nu insamnh numai a

combate o eroare, ci mai curand a profana o credinth.

Dar cum credintele eronate au marele neajuns social, de a rittAci i imprhstia energiile, restabilirea
i aici o operh socialh.
Dela prima fazh a capitalismului, cand el incepe
opera de distrugere a vechilor produchtori, pilnh la
ultima faza, cand isbuteste s impunh pe deplin

adevArului este

noua

sa

formh

de

productie, este

cale de

veacuri, pe care se prhbusesc toate popoarele, care

nu sunt in mhsur sh duch capitalismul phnh la

ultima sa fazh de desvoltare. Mai intai, capitalismul

apare in orice tarh agrarg sub formit de comert i

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

232

de camata. In aceasta prima forma el este pur distructiv, anume, el e blestemul proprietarilor de parnant, man Si mici. Pe acestia camatarii Ii incurca
in datorii, si pe urma Ii expropriaza dt. pe parnanturile lor. Popoarele, co nu sunt in stare sa plamadeasca forme mai inalte ale capitalismului, ci raman
la aceste forme distructive, se dezorganizeaza si
cad in mina. Astfel intreaga lume greco-romana
ne d pilda tipica a unei soc.etati agrare. distrusa
de formele inferioare ale capitalului.

Dar popoarele moderne din Apus s'au aratat mai

bine inarmate in aceasta lupth. Incepand de prin
veacul al XI, in urma Cruciadelor, au de suferit si
aceste popoare pustiirile capitalului inferior ; in
cele din urmil insa geniul lor iu in masura sa creeze

o forma superioar de capital : un capital constructiv, care a venit s plamadiasca din ruinile
vecbilor societati agrare edificiul actual al societatilor moderne burgheze.
Cea dintai treapta, hi aceasta opeth constructiv

a capitalismului, este nasterea bancii moderne de

stat, ca organizare oficiala si rationala a creditului.
Danca vine sa acorde tuturor celor amenintati de

camatarie an credit eftin, smulgandu-i a,tfel din

ghiarele camatarilor. De la nasterea bancii creditul

nu mai e destructiv, ci constructiv ; nu ruineaza pe
eel impruututat, ci it ridica ; nu-1 desparte do mijleacele de productie, ci it ajuta sil si le pastreze ;
scurt : pe child camataria, ruinand pe individ, il
preface intr'un naufragiat social, si de aici intr'un
factor de dezorganizare, banca vine sa-1 ajute a
ramanea un element social folositor.
Aceasta lupta intre formele inferioare ale capitalismului si formele sale superioare; intre creditul
particular dezorganizat si creditul oficial organizat;
intre capitalul destructiv i capitalul constructiv,

www.dacoromanica.ro

Neohberalisnml

233
AD

scurf : liii re rcimatr'c i baned, se gaseste in ()rice

tarct la ineeputurile capitalismului modern. si da

pecetea sa speciala acestei faze de desvoltare. ,,trcea$

lupta intre cloud forme eavitaliste tlapnal e vom
rum se va
gasi-o hied si Ia noi, i a alrata0e
nurleul, pe care s'a brad t basmul despre
verb a
o .,roon, riqie rom4na"
Altt particularitate a acestei lupte, care inerita
sa. fie retinuth, este urmatoarea : capitalul destruetiv

de camata este aproape poste tot mannit numai de

evrei, pe cand capitalul modern de banca este inaugurat de indigeni. De aceea lupta formelor supeHoare ale capitalismului impotriva formelor inteHoare, se petrece pretutindenl intr'o atmosfera de
feroce antisemitism. Evreul este urat- peste tot in
faza primitiva de desvoltare a capitalismului, si este

urat nu in calitate de evreu, ceeace nu ar avea

senz. ei in calitate de mnuitor al unui capital de

distrugere. Acest lucru ne va pune iaras in masura,
sa intelegem uncle atitudini antisemite ale asa zisei
cooperatii romane".
Dc fapt, hanca nu este in desvoltarea ei istorica
intr'atat a forma constructiva, cat un mijloc de
pregatire a adevaratei opere amstructive a capitatutor. Rolul specific al bancii este mai multpreventiv:

ea opreste eariera destructiva a capitalului inferior, punand la indamana celor amenintati credit
eftin si astfel previne caderea vechilor producatori
in stare de proletariat.
Abea capitalul industrial, cea mai inalta intre
formele capitalulni, incepe opera de constructie
reala. Tuturor vechilor producatori, caH au fast

ruinati si proletarizati, industria le pune la dispozitie mijloace de producere, si le da putinta de a redeveni oameni folositori societatii. De aici opera
grandioasa a industriei moderne : toate clasele prowww.dacoromanica.ro

St. Zeletin

234

letarizate, care altfel ar fi devenit un factor de dezor-

ganizare, ca in lumea antica, se transforma sub influenta industriei in adevarata clasa producatoare,
temelia sociefatilor moderne si speranta timpurilor
viitoare.

Odata insa infiripata, industria devine la randul

ei blestemul celeilalte clase produchtoare a vecbiului

regim: a meseriasilor. Pe acetia coneurenta capitalistrt, care arunca pe Oath marfuri mult mai eftine,

Ii distruge ca produchtori independenti, si-i proletarizeazd. S'a crezut o vreme, ca sub regimul industrial meseriasii independenti sunt sortiti in totalitate unei pieiri sigure. Dar cercetari intinse, subforma de numeroase naonografii, au venit sa dovedeasca ca sunt o serie de meserii, care se mentin
si sub cea mai puternica desvoltare industriala. Atat
numai e sigur: in tarile industriale, meseriasii dispar ca clasa sociala de samh. Acei meseriasi insa,
care sunt ruinati de concurenta fabricilor, nu raman
declasati, ci stint inglobati ca muncitori in productia
industriala capitalista : ei pierd nuiai calitatea de
producritori neathrnati.

Asa dar la capatul desvolthrii capitalismului intalnim, cum s'a zis, proletarizarea generala a muncitorilor. i acesti muncitori proletari due la inceput o viata, care samana bine a tragedie si cere
un talent de romancier, spre a fi descrisa in toata
sinistra ei goliciune. Proletariatul industrial este
tocmai terenul de obarsie, pe care s'a zemislit miscarea cooperatistit Primul pas, spre a veni in ajutorul acestei lumi sarace, nu putea fi decat crearea
unui mijloc de aprovizionare eftina en lucrurile necesare. Aceasta ins nu se putea face, decat suprimind intermediarii intre producator si consumator,
si cu aceasta si profitul incasat de agentul intermediar : de negustor. Asemenea opera s'a infaptuit

www.dacoromanica.ro

Neoliberahsmul

233

prin cooperativele de consum ; ele desfiinteaza forma

de obarsie a capitalului
capitalul de comert

and putinta consumatorilor de a se aproviziona

direct dela isvoarele de productie.
Transitia dela cooperativele de consum la cele de

productie, si de aici la cele de credit, era indicata

prin Insii firea lucrurilor. Caci era firesc ca consumatorii, asociati in cooperative, sa cerce a-si produce ei singuri lucrurile necesare, organizndu-si
totodata si institute de credit, si anume ambele pe
aceleasi baze cooperative. Acestea sunt lucruri prea
cunoscute, spre a strtrui pe larg asupra lor. Destul
numai a aminti, Ca acesta e modul in care s'a infaptuit geneza cooperatiei in acea tara, in care
miscarea s'a nhscut deplin spontan
in Anglia si c cele trei categorii de cooperative aveau
rolul de a desfiinta cele trei forme de capital, care
au luat nastere in desvoltarea istorica capitalul de
comert, de industrie si de banca. In acest chip
cooperatia aparea ca baza nnei noui organizatii sociale, in care inceteazii confictul intre capital si
rnunca, de vrerne ce proletarii se prefac in producatori independenti.
Se ridica aici intrebarea, care e menita a face
trecerea catra cooperatia" romana : cum -se prezinta geneza istorica a cooperatiei in statele CU o
desvoltare capitalista intarziata? Istoria dovedeste,

ca aceste state SE arata mult mai bine inarmate

contra pustiirilor capitaliste, nu numai sub raportul
cooperatiei, ci si in multe alte privinte. Pricina e
limpede statele intarziate sunt in masur sh se
foloseascri de experientele celor inaintate

sIt inla-

ture multe suferinte. Astfel, cand se ivesc urmarile

pustiitoare ale capitalismului asupra vechilor clase
producatoare, acestea cearca sa se salveze pe calea
-cooperatiei : aici cooperatia reia rolul social al cre-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

231;

ditului organizat de stat. Din aceasta nevoe s'au

niiscut cooperativele de credit din Germania, care
tree ea model in aceasta materie: ele trebuian sa
inlature primejdia proletarizarii, dand meseriasilor,
dar mai ales taranilor, mijloace de credit. 1:n rol
analog joaca, pentru meseriai cooperativele de productie din Franta, tara cu o desvoltare indu,triala
mai anemica. Aici deci cooperatia are un caracter
preventiv : ea vine sa previna caderea producatorilor independenti in proletariat. cata vi erne esenta
cooperatiei engleze este tocmai tendinta potrivnica,
de a ajuta color cazuti in proletariat sa redevina
producatori independenti. Cu alto covinte: in thrile
cu desvoltare industriala tarzie san anemica, eooperatia indeplineste acelas rol preventiv
desi cu
alte mijloace pe care 1 indeplineste si capitahsmul
organizat sub forma ereditului de stat. Aceasta
apropiere este esentiala, spre a pricepe confuzinnea,

din care a iesit credinta intr'o cooperatie romne.

Si acum sa trecem la aceasta cbestinne.

Desvoltarea eapitalismului roman i perspectivele cooperatiei in Romania

Desvoltarea capitalismului incepe in Romania, ca
pe.,te tot, cu formele inferioare si distractive. Tratatul dela Adrianopol (1829) atrage Principatele romane in relatiuni comereiale cu Apusul si anima
germenii capitalulni de comert pe pamntul nostru.
Odata cu aceasta se desvolta in mod firesc
carnataria, care urmeaza inceputurile economiei

banesti ea umbra. Efectele destructive ale acestui

capital inferior se pronunta mai intai asupra
proprietatii rurale marl, singura ce era in fiinta peatunci. Dap.' corn am relevat deseori, sub asaltu-

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

237

rile carnatarilor vechea proprietate mare este rui-

nata numai in vreo trei decenii. De la 1864 capitalismul impune si alcatuirca proprietatii mici de
pamant, ea expresie a nevoilor circulatiei marfuvilor, si astfel incep sa se pronunte efectele carnatariei si in aeest domenin al proprietatii rurale. Dar
aici efectul a fost en mult mai slab.
Para lel cu acest proces de ruinare a proprietatii
rurale, dar eeva mai thrzin, incepe procesul de distrugere a rneseriilor noastre vechi. El se petrece
lot sub concurenta productiei industriale, decal la
noi aceastii industrie nil era indigena, ci streina :
prin agentii veniti la noi, fabricele streine isi aruncau
produsele lor eftine pe pietele romne, coneuran si
ruinau vechile noastre meserii.

Concurenta industriei streine a fost in toata pu-

terea euvantului destructiva : intre 1875-1885 ultimele resturi ale vechilor meserii romane sunt destintate, iar meseriasii yin sa ingroasa randurile biurocratiei oficiale, spre alarma oamenilor de stat.
Prin distrugerea proprietatii rurale Tari, si a vechilor meserii, eapitalismul inferior ,urpa Insi
temeliile vechii societti agrare romane.
De insemnat este ea acesti mannitori ai capitaliilui nostru distructiv sunt streini, in deosebi
evrei, de astfel cum e poste tot la originile capitalismului. Dar inainte de toate este esential arniinuntul, c. toti acesti agenti streini ai expansinnii capitalismului european in tarile romane, au

la spate sprijinul oficial al politicei de stat a tarii

lor de origina. Cel ce scapa, acest fapt din vedere,
se osandeste a intelege foarte putin din desvoltarea Romjniei moderne. Capitalism strein la noi
inseamna si ordinile politicei streine, ee-i sta la
spate.

Se intele(re ca fatil de efectele pustiitoare ale

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

238

acestui capitalism strein destruci-iv, s'a impus i in

Romania crearea unui capitalism superior constructiv, care sa, stavileasca, dupa putin ta. ruina yechilor producatori. Acest capitalism are la noi aceleas

insusiri ca pretutindeni, adica : a) Imbraca forma

initiala," a bancii, anume a bancii intemeiata cu
capital indigen si condus de elemente indigene ;
b) se infliptueste cu sprijinul politicei de stat, intrucat oprirea ruinei sociale este un interes de stat ;
si c) se desvolta potrivit cu felul desvoltarii carierii
distructive a capitalului inferior.
Inceputul acestei serii II face Creditul Funciar
Rural" (1873), care trebuia s villa in ajutorul celor
intai si mai greu amenintati de capitalism : a marilor

proprietari. Dar functionarea sa este greoae, 'Ana

ce Banca Nationale (1881) vine sa reguleze circulatia monetara, i 85, modernizeze raporturile de
credit. De atunci desvoltarea capitalismului nostru
bancar national capata un punct de plecare sigur
hi porneste In mers statornic, la inceput lent,
mai tarziu vertiginos. La 1881 se intemeeaza creditele agricole, a caror efecte sunt mediocre, iar de
pe la 1808, pe baza unor inceputuri sporadice de
initiativa particulara, incepe expansiunea capitalismului bancar oficial si la sate. Apoi, dela 1900 pana
in prezent, asistam la o grandioash eflorescenta a

acestui capitalism, atat la sate cat si la orase.

In-

stinctul de conservare si afirmare nationala Ii daduse

si la noi roadele.
Cu desvoltarea acestei noui serii capitaliste se pro-

nunta si in tara noastra acea lupta, care caracterizeaza, inceputurile oricarei desvoltari burgbeze, si

face puntea de trecere dela faza primitiva la faza

moderna a capitalismului. Vorbim de lupta intre
capitalisnwl modern constructiv, i capitalismul in-

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

239

ferior clistructiv ; intre creditul particular strein, fi

creditul roman organizat pe Laze de stat; intre Capitalul disolvant sprijinit de politica statelor capitaliste streine, ei capitalul organizator sprijinit
de politica statului roman. Istoricecte, se ctie ea in
aceastA lupth invinge in cele din urni capitalul.
national, care InlAtura sau absoarbe pe cel strein
Una din insucirile acestei lupte, la noi, este ca ea
se deslantue intr'o atmosfera de antisemitism, intru
cat manuitorii capitalismului inferior sunt in imensA
majoritate evrei. Alt6 insucire este aceasta intregul

nostru capitalism national bancar, de altfel ca si

acel industrial mai tarziu nAscut, este opera partidului liberal, singurul care a priceput instinctiv rosturile istorice ale desvoltArii capitalismului roman,

s'a pus in slujba acestei cauze, contopinduli

ratiunea sa de a fi cu rezolvarea acestor probleme.
si

Cand se afirmA astAzi pArerea devenitA banal, dui

capitalismul nostru sub care se intelege pe nedrept
numai capifalismul liberal
este o improvizatie ar-

tificial a politicei de stat, se uitA prea usor aceste

fapte elementare ; a) cA nu existA capitalism, la
spatele chruia sA nu stea o politicA de stat; cA
capitalismul roman nu incepe la 1880, cu capitalismul liberal, ci e de originA mai veche: capitalismul liberal e numai o fazA in desvoltarea general a capitalismului roman ; ci c) cA meritul istoric
al partidului liberal e de a fi luptat sui inlocuiascA
un capitalism inferior, strein i sustinut de politica

streina, cu un capitalism superior, roman ci sustinut de politica romanit. Tocmai prin aceasta partidal liberal s'a contopit desvoltarea sa en insusi
procesul de desvoltare a nomniei moderne.
S privim acum indaritt, i sa tragem incheerile
in ceeace privecte cooperatia romana". Precum

reiesa din cele zise, ramificatiile capitalismului nostru

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

240

ANN

bancar la sate
bancile populare
an fost luate
drept intreprinderi cooperative, de unde s'a nascut
credinta in existenta unei cooperatii in tara noastra.
Mai mult : cum creditul roman, organizat sub form
de bancri, are rostul istoric de a distruge creditul
crtmathresc, de natura aproape exclusiv evreeascrt,
s'au gasit i oameni, care s invalue asa zisa coope-

ratie romana, intfo atmosfeth de sentimentalism

national; in ochii lor cooperatia are menirea nationalrt, de a salva elementul triranesc de acapararea
economica a elementului evreesc. Cu alte cuvinte,
caracterul antisemit al finantii noastre nationale a
fost extins si la ramificatiile ei rurale, botezate drept
coop erati e.

Pricinile, care au sedus spiritele fara pregatire economica-istorica solida sa comitrt aceast eroare, adich
sh ia o miscare capitalisth bancar drept una coope-

rativa, sunt, dupa cele zise, clare. Anume, a) banca

luptrt impotriva efectelor distructive ale capitalului inferior, si are on caracter preventiv : opreste
caderea producatornlni in proletariat; acelas rol Ii
joac i cooperatia rurala de credit ; b) hanca noastra
populara s'a .nseut din initiativa particulara ; poli-

tica de stat a venit numai in urma srt sprijine 4i

sa largiasca aceasth miscare: la fel s'a nilScut si
cooperatia. Aceast dubla, asemanare, in origina
rolul social, a facut lesne bancile noastre populare
sa aparri drept cooperative rurale de credit.
Dar cei ce se friceau vinovati de aceasta eroare

uitau un hieru foarte simplu: ei uitau locul istoric

deosebit, pe care-I ocupa hanca i cooperatia in
cursul desvoltarii treptate a capitalismului unei tari.
Este drept cii atat banca, cat i cooperatia de credit,
sunt forme pe care le ia instinctul de conservare
nationala a unui popor, in lupta sa impotriva capitalului distructiv. Dar banca este forma, pe care
www.dacoromanica.ro

Neu liheralismul

241

aceasta lupta o ia in faza de tinereta a capitalismulai, pe cnd cooperatia apare abea in faza de ma-

turitate. Si nu e greu de int,eles cauza. In adevar, in

faza de zemislire a capitalului, cand acesta imbraca
numai forme inferioare, o natiune nu poate scapa de
primejdia pieirii, decat rnobilizandlysi intreaga energie

si pirtere de viata impotriva dusnianulni de moarte.

Astfel eniul popoarelor creeaza o noua forma de capital, o forma opusa, constructiva, pe care apoi 0 ridich

impotriva formei de4ructive, spre a-i paraliza efectele funeste. Tar dupa ce capitalisinul paseste pe
aceasta cale de la forma inferioara ditsolvanta la
forma superioara constructiva, ceeace in Romania
s'a infaptuit prin plamidirea capitalului bancar
liberal ; dupa ce capitalul constructiv are la randul
sari o cariera destul de lunga, spre a-si arata efectele educative asttpra sufletului masselor, nascand
aiei indoitul spirit de independenta si soliclaritate
abea dupa aceasta indelurni,11 prefacere istorica vine

si cooperatia rural de credit, pe baze create de

capitalism, spre a relua in sferele vief,ii rurale, in
proportii mult mai modeste, rolul preventiv de
obarsie al bancii. A lua bancile noastre populare
drept cooperative de credit, insamna a confunda
problemele pe care trebue sa le rezolve un om intre
10-20 ani, cu acelea pe care el trebue s le rezolve dupa vrasta de 40 ani. Problemele, ce se ri-

dica in intervalul de la 10 la 20 ani, au o insemnatate vitala pentru individ ; daca acesta nu le

peate rezolva, se prabuseste in neant: acelas rol II
joach banca in desvoltarea popoarelor pe baze capitaliste. Dimpotriva, de la vrasta de 40 ani inainte
omul are de rezolvat alte probleme: el concentreaza
intr'un tot roadele existentii sale, spre a alcatui

astfel baza existentilor ce vin, spre a face puntea

(le trecere de la el la altii. Acelas rol 11 joaca coIs

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

242

operat,ia: ea apare dup maturitatea capitalismului,

pentru a injgheba cu elementele plamadite de acesta
puntea spre o noua forma de viath.
Se vede dar bine, ea e de prisos a mai intreprinde o analiza directa a structurii bancilor noastre
populare, spre a invedera ca acestea nu sunt decat

intreprinderi capitaliste. Am facut acest lucru pealta cale, i pe singura cale stiintifica: am desfasurat privelistea evolutiei capitalismului roman, si
am al-Mat c in actuala noastra faza de evolutieproblemele, ce se ridica in fata noastra, nu pot fi
rezolvate decat pe cale capitalista. ln asemenea
faza, o miscare cooperatista este exclusa, ca si 0
miscare socialista.

De altfel, structura capitalista a bncilor noastrepopulare nu mai e acum o taina : ea a fost stabilith

si pe calea analizei directe. D-1 V. Madgearu a

relevat pentru intaia oath. acest lucru, si acum in
timpul din urma d-1 A. Galancel mai distins dintre
scriitorii nostri cooperatisti a adue date decisive_
Iata cateva din precizarile sale. Din totalul membrilor pe 1923, de 876 mii, numai o minoritate de
234 mii detinea 392 din 472 rnilioane (lei), adica
peste 7, din intreg capitalul social'. Sau Inca mai
limpede : socotind numarul societarilor cu mize mai

mari de dou mii lei, se vede ca .,acestia, in numar

de 69.553, adica numai 8 la suta din totalul mem-

brilor pe 1923, detin nu mai putin de 46 la suta

din intreg capitalul social'. Cum in aceste coope-

rative raspunderea este limitath la capitalul subscris,

rezulta ca o minoritate de mai putin de 6 la suta,

care define aproape jumatatea capitalului social, este

moralmente si de fapt stapana bancilor populare

si-si poate subordona interesele imensei majoritati

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

243

-de peste 94 la suta, care are mize sociale mai mici

sau este formata din debitori nesocietari" 1).
Ceeace insamna : bibirde noastre populare sunt
asociatii de capitali0i, nu de muncitori cari ar lupta
la desfiintarea intereselor capitalului.
In fata acestei situatii, autorul crede totus eh
aceste intreprinderi trebuiau sii fie cooperative, si
-ca, sant cauze, cari le-au falsificat acest: caracter,
prefacandu-le in intreprinderi capitaliste. Din expu-

nerea noastra s'a putut vedea insa, Ca asa zisele

noastre cooperative" nu puteau sa fie, decal ceeace
sunt: asociatii capitaliste. De altfel o realitate

falsifiPate este, din punct de vedere tiinfific, un

nonsens : realitatea trebue cercetata i explicata asa
cum este. Iluzia despre falsificarea realitatii se naste
numai atunci, child omul priveF,le faptele cu ochelarii
unei teorii scoase din carti. Atunci se poate intampla
sa, rezulte o dizarmonie intre fapte i teorie. In fata
unei asernenea dizarmonii, omul de stoliD care

stie cii o teorie e valabila numai attt, cat se potriarunca teoria si faureste alta in
veste cu faptele
armonie cu faptele, pe care le cerceteaza. Cu alte
cuvinte, omul de stiintil se inchina inaintea fapteloi,
ei extrage din acestea teoriile sale abstracte. Temperamentele sentimentale insit, carora frumusetea
teoriei le sta mai mult la inima, decal uratenia

faptelor reale, se fixeaza in doctrina si de aiei se

napustesc impotriva realitiitii, pe care o invinovqtesc
ca e falsificata", si de aceea se silesc sa o modeleze
in conformitate cu doctrina. Numai acestei procedari
sentimentale, cu totul nestiintifice, se datoreste povestea despre o cooperatie romana, care desi nu
11 Din excelenta schit: ..Situatia 5i origina cooperatiei
in Romilnia Mare" (in colectia Problemele cooperat,iei romane', editura revistei Pagini Agrare i Sociale, 1925).

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

244

exista, totus i-se cere sa existe, fiindca asa impune

doctrina. Aici nu se cere nimic altceva, &cat ca

realitatea noastrt sociala sa-si br'himbe felul ei de

a fi, spre a salva doctrina impr mutata din earti

strein e.

Se ridica ins aici intrebarea ultima: daca e adeN trat, ea Dhnri in prezent nn a existat, 5i nu a pntut

st existe o cooperatie romana", tin ar putea ea

sa existe de acum inainte ? Dach tara noastra se
afla Inca in faza do lupta impotriva capitalismullii

distructiv, nu ar pntea aceasta lupta sa fie intre-

prinst de la ineepat en mijloacele cooperatiei, nn a

bancilor capitaliste? Dacil acest lucru e en putinta,
atunci cooperatia nu ar mai trebui sit astepte si
la noi faza de maturitate a capitalismului : ea s'ar

naste de pe acnm, si ar acid monstrul

capitaInca in fasa, fara a-I mai lasa sa croalismul
sea mare, si sa-si implineasea toata cariera pnstiitoare, pentru ca abia atunci sit intro in viata
si sa porneasca hipta impotriva sa. Am avea deci
si aici un fel de reeditare a poporanismululni
o sfortare de a ..oroli capitalismul", de astil data,
cu mijloacele asociatiei cooperative.
Din punct de vedere teoretic, raspunsul ar putea
fi afirmativ : s'ar putea imagina o miscare coope-

ratista inteo tart agrara ca Romania. dupa curn

s'a putut imagina posibilitatea unni socialism inte&

tara agrara ea Rnsia. In practica last, ne temem .

cit cooperatia in Romania va impartasi Inca multa
vreme soarta socialismulni din Rusia; adica : oricate
sfortari ne vom da sa intemeem cooperative, in cele
din urma ne vom trezi ca ajungem tot
la capitalism. Adevarul e ca eooperatia, la fel en socialismul,

nu se poate plamadi decal pe o baza capitalista

deplin desvoltatt, si en elemente nascute de capi-

www.dacoromanica.ro

Neeliberalismul

245

NIMMEFINONMISEW

tali.rn, cum s'a aratat dela inceput. Si nu e vorba

intr'atat de elemente economice de capital banese

ceeace s'ar putea incliipui fiira multa greutate:.

latura esentiala este elernentul sufletesc, si anume:

spiritul de libertate, de independenta, i mai ales de
munca solidara. E o neertata iluzie, cand e crede

ca s'ar putea face cooperatie cu tarani abea iesiti

din iobagia feodala, in mod firesc lipsiti de acele
calitati sufletesti, in care se plamadeste cooperatia.
Caci aceste insusiri rezulta dintfo desvoltare capitalista seculara : ele se nasc treptat, prin educatia
aspra, nemiloasa, adesa terihilli. pe care realitatea
capitalista o exercita asupra sufletuliii masselor_
A,ernenea educatie sufleteasch a masselor nu poate
fi improvizata nici prin discursuri, nici prin propaganda, nici prin scoala : ce n'a 'Tient Rusia bolsevica pe acest teren, ce irnensa propaganda, si totus

in zadar. Sufletul masselor nu poate fi educat decat la o singura scoala : aceea a realitatii. i aceasta
scoala pregatitoare a temeliei sufletesti a cooperatiei
scoala productiei capitaliste noua ne lipsette Inca. Cand desvoltarea de fapt a societatii

noastre o va aduce in fiintri, atunci se va naAte

cooperatia romana de la sine, fara sa mai fie nevoe
de a o zemisli cu legi san decrete. Caci cooperatia
este samanta, pe care o aruncil capitalismul in mod
firesc in faza sa de maturitate. Dar de aceasta faza
suntem Inca, in Romania destul do departe. Pana
atunci, problema istorica a momentului de fata, de care
atarna soarta tarii noastre, este una singura : des-

voltarea capitalismului roman national.

NOTA.
Ideile chlM.izitoare din studiul de mai sus
impartirea capitalului in distructiv si constructiv, si ostilitatea intre capitalism si cooperatie au fost viu conbtutede d-1 prof. Gh. Tasca in conferinta sa despre capitalismci cooperalie", din ciclul organizat de Institutul Social

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

241;

Roman, la Fundatia Carol, in anul 1926. Am cea mai Malta

idee despre competinta economic a conferentiarului, totus

stint silit sa revin cu noui amanunte, spre a-mi indreptati

punctul de vedere.

Mai intai, trebue sa ma apar de invinuirea, cd a fi

autorul clasificarei de mai sus a capitalului. Daca aici

poate fi vorba de o invinuire, ea trebue ridicatl impotriva

altor economi$ti, i inaintea tuturor impotriva lui Marx si
Sombart.

In ceeace priveste capitalismul desvoltat in Antichitatea

greco-romana, putem privi drept lucru stabilit, ca el nu

a avut decal un rol destructiv. Aceasta reiesa cu prisosint din cercetarile clasicilor istoriei vechi : a lui Th.
Mommsen. Ed. Meyer, R. v. Pohlmann. Cat priveste nationalitatea mnuitorilor acestui capital, nu cunosc in
aceasta privinta ceva mai vorbitor, ca cercetarile lui Glotz
asupra muncii in vechea Grecie. Acest scriitor nu a venit
cu statistici, ci a facut ceva mai bun : el a stabilit, cu o

uimitoare rbdare, numele celor mai de sama case d

banca. de comert $i industrie, aratand astfel ca aceste

intreprinderi erau conduse de streini.

Capitalismul modern a fost WAS distructiv la inceput,
cum reiesa din monumentalele locrari ale lui SombArt. lar
cu privire la rolul streinilor in desvoltarea sa, exista o
intinsa literatura, cu pasionante polemici, in care stralucesc

nume ca Weber. Sombart, Brentano. E drept ca toata

aceasta literatura asupra capitalului distructiv si a rolului

streinilor in manuirea acestei forme de capital, este scrisa
din intamplare in limba german& care nu se bucura de
simpatiile d-lui Tasc. Dar acesta nu e un temeiu, ca sa
-trecem peste o intreaga perioada istorica din desvoltarea
capitalismului. In adevar, daca facem abstractie de formele
distructive ale capitalului, ne osandim a intelege putin din
istoria economica, si a nu intelege nimic din inceputurile
capitaliste. Caci e lucru clar I capitalismul, ca sa intemeeze
o noua forma" de societate, trebue sa disolve vechea societate agrara, pe care o gseste la nasterea sa in fiinta.
$i el imbraca forme speciale cat-id disolva. spre a se ridica
la alte forme, and construeste : formele disolvante sunt
comertul $i camata, importate i manuite totdeauna de
steini, iar formele constructive sunt banca $i mai ales
industria. Cel ce nesocoteste acest fapt, transforma in
enigma o intreaga serie de probleme din era de disolvare
a vechiului regim, inainte de toate, decadenta vechilor
aristocratii agrare.

www.dacoromanica.ro

Neoliheralismul

247

Venim acum la tara noastra. Am incercat s dovedesc

0 si capitalismul roman a inceput cu forme disolvante,

manuite de streini, ca si in alte tart. D-1 Tasca intampina.

ins WA de aceasta vedere, ca nu exista deck capital

national si constructiv. Ei bine, dar and un Jacob Marmorosch spre a lua o pilda dintr'o mie
vine la 1847
din Pesta, cu un capital de 30 mii lei de la o banca magheara, si intemeeaza la Bucuresti o banca proprie, era
acesta capital national? Dr pe atunci nu exista In Romania, nu zic capital national, dar nu exista ceva mai
simplu: moneda nationala. Si ca Marmorosch e lntreaga
legiune de streini, ce roesc pe atunci in tara noastra, in
deosebi dinspre Polonia si Ungaria.
Operatiile acestui capital de import aveau un caracter
distructiv : rolul lor istoric sta in disolvarea vechiului
nostru regim agrar, in ruinarea in chipul aratat a
vechilor clase sociale. Dar d-1 Tasca intampina si in
aceast privinta, c rolul capitalului nu e deck constructiv.
Cad, zice d-sa, sapa si harletul nu distrug deck atunci,
cand pui degetele dedesupt ; altfel ele construesc.
Din nenorocire pentru aceasta minunata gluma, nici
distrugerea degetelor nu e un fapt economic. nici sapa si
hrletul nu sunt capital in perioada istorica, de care ne
ocupam noi. Snpa i harletul devin capital numai intr'o
epoca tkzie, cand intrebuintarea lor poate aduce profit
unui antreprenor. Dar la acest stadiu, al intreprinderii capitaliste In agricultura, nu s'a ridicat econotnia romana nici
acum. In aceasta privinta d-I Garoflid a scris in mod
decisiv.

Adevarul e, c daca primii nostri capitalisti ar fi venit

de peste hotare la noi cu sapa pe mar si harletul in

mana, ei ar fi fost cu totul nedaunatori. Dar au venit. in

fapt, cu cel mai formidabil mijloc de distrugere sociala :
cu copitalul &These. Cu acesta au dat asalt vechiul regim
agrar roman, pe care l'au ruinat in scurt timp. Desigur c
boerii romani ar fi fost destul de fericiti. daca din acestasalt al camatarilor streini ar fi iesit numai cu degetele
staramate. Dar li s'a sfaramat ceva mai pretios pentru
situatia lor sociala
moiiIe
si cu aceasta ei au dispkut ca clasa din arena vietii publice.
Daca asi avea darul inspiratiei poetice a d-lui Tasca,
care stk s innobileze cu perle literare proza economiei
politice, m'as referi la o opera literara de mare valoare :
la romanul d-lui Sadoveanu: Venea o moara pe
Minunat descrie aici autorul procesul de decklere a vechei

www.dacoromanica.ro

t. Zeletin

216

boerimi roman Caci drama care se joaca acolo intre

boerol Filoti, samsarul $apsa si cAmatarii dela lasi, des-

fasura in mic intreaffa vasta priveliste a ruinii boerilor

nostri sub as altul capitalistilor streini.

Cred deci cA sunt in drept a incheia, ca i la noi, ca
pt.ste tot, capitalismul a inceput cu forme inferioare, disolvante. imp nlate de streini.

Nici ostilitatea intre capitalism si cooperatie nu intra

in vederile d-lui Tasca. E drept, cA de asta datA d-sa e
cu atat mai dispus sa-mi erte eroarea-, cu cat constata
ca chiar scriitori ca Vandervelde $i Kautsky cu care nu
ma rusinez sa stau aldturea au cazut in aceeas ratacire. D-I Tasca nu gAseste nici o deosebire intre capita
lism si cooperatie, intru cat in ambele domneste acelas
mod de producere. Cel mult s'ar putea releva aceasta
diferentA, careia d-sa nu-i da mare insemnatate: cooperatia nu urmareste profitul, ca societatea capitalista, ci

numai satisfacerea trebuintelor.

Dar aceasta deosebire e totul. CAci socialismul urma-

reste acelas lucru: nici el nu vrea sa schimbe productia

creatA de capitalism, ci numai sa-i dea altA orientare : in
locul productiei pentru profit, el vrea sa introduca productia pentru satisfacerea nevoilor Daca dar cooperatia,
care urmareste acelas tel. nu lupta impotriva capitalismului, atunci trebue sa ajungem la incheerea paradoxala,
ca nici socialismul nu se opune capitalismului.

Ce inseatnA, in adevAr, sa zici cA cooperatia desfiinteazA

profitul. dar nu desfiinteaza capitalismul, catA vreme capi-

talismul insus se reduce la goana dupa profit? Aceasta

insamn a sustinea cam acest lucru : cooperatia nu distruge

taie, incolo II lasA teafar ').

capitalism!, numai capul

') Aceste

observatii au fost inserate. ca rfispuns. in

conferinta mea despre Desroltarea capitalulni nafional',

rare urma in ciclul Institutului imediat dupi conferinta
d-lui Twa. Cred 'tus mai nimerit a le reda aici, dupa
snsua stucliul. la care ele se referii.

www.dacoromanica.ro

Socialism reactionar si socialism

rouolotionar
Socialism reactionar
am facut-o noi
S'a facut adesa constatarea
insine alt data c socialismul roman este expresia
unei mentalitatt,i rurale reactionare, care nu are din
socialismul revolutionar decht frazeologia. Totus in
publicistica noastra se vorbeste mereu de socialismul
si sociaIitii romani, ca si cum acestia nu s'ar deosebi
intru nimic de acei ce poarta acelas nume in streinrt-

tate. Adev5xul e ca noi n'am avut niciodata, nu

avem nici acum, mai mult Inca, nici nu putem avea
in imprejurrtrile economico-sociale de azi un socialism revolutionar. Ceeace la noi trece drept miscare

socialista, este in realitate o formit particulara a

miscarii generale dP reactiune, care se indreapta impotriva iunoirilor sociale aduse de burgbezia romanh.
Spre a limpezi pe deplin aceasta cliestiune, vom

privi-o acum intr'un cadru mai larg : vom cerca sa

deosebim formele reactionare si formele revolutionare,
pe care le ia socialismul in decursul desvoltarii

societatilor. Dupa cunostinta noastra, nici unul din

nici Adler, nici Beer sau

istoricii socialismului

Kautsky, cu atat mai putin Palmann

www.dacoromanica.ro

nu au.

St. Zeletin

250
MM.

spus ceva clar in aceasth privintii. Pentru noi romhnii

asemenea lipsh este destul de gravh. In adevr, pentru
popoarele apusene, ce traiesc in societhti industriale
desvoltate si au in fata o miscare revolutiot ar,

socialismul reactionar nu um are dealt interesul

unei probleme istorice. Dar pentru romhnii de astzi,

care se aflh inch in faza agraril si trebue s lupte din
rasputeri cu valurile mischrii reactionare, ciestiunea socialismului reactionar imphrthseste soarta

altor probleme inmormantate de mult in Apus :

ea are un interes de actualitate.

S privim deci aceastil chestiune de aproape, si sh

vedem ce sunt, de fapt, acei ce mnuesc la noi

fraza revolutionarh, si se dau drept oameni ai
viitorului.
*

Meritul lui Marx, asa declarh Sombart in una

din vechile editii ale popularei sale scrieri asupra
socialismului si mischrii sociale, e de a fi dovedit
ci socialismul urmhreste capitalismul ca umbra.
Oriun de se naste capitalismul, apare si 'urmarea sa
fireasch : miscarea socialisth. Lucrul e clar. Socialismul
sa zis cu bun temeiu este problema
shrciei. Dar prghia care sfhsie societatea in dou
tabere dusmane, una restrnsh de bogati si alta
numeroash de shraci, este capitalismul. Acesta turbura linistea secularh a societatilor agrare, distruge
viata lor patriarhal i ingramhdeste la un pol al
societhtii boghtii uriase Milhaud arath c Rokefeller minueste 26 0/0 din venitul total al Statelor
Unite
i la celhlalt pol neantul unei mizerii fhrh
nume. Dar tocmai fiindch socialismul este totdeauna

finl nedorit al capitalismului, insusirile sale athrna

pas cu pas de insusirile celui din urm. Crici se
intelege dela sine: cum e tatul, asa i pruncul.

www.dacoromanica.ro

251

Neoliberalismul

Capitalismul ins strabate in cursul desvoltrii

sociale doua mari faze istorice : una in care predomina capitalul de comert alta In care predomina capitalul industrial. In lumea veche grecoromang, ca si la inceputul timpurilor moderne in
Apusul european, intalnim intaia faza a capitatismului ; cea din urmh, care e produsul specific al
civilizatiei europene moderne, se pronunta pe la
sfarsitul veacului XVIII si ajunge la maturitate abea
pela mijlocul celui urmator. De atunci temelia vietii
sociale este capitalul industrial, fie c el pastreaza
libera initiativa, cum e in a doua jumatate a veacului

XIX, fie c o trece Marii Finante, cum e in zilele

noastre.

Capitalul de comert e forma primitivii, in vreme

ce capitalul industrial e forma tarzie si maturil a
capitalismului; comertul se desvolta pe ruinele societatilor agrare, a caror baza este proprietatea co-

munain totul sau in partede pamant; la randul

ei, industria ne duce mai repede decat credem spre

desfiintarea proprietatii

individuale

Si

inlocuirea

acesteia cu proprietatea colectiva a capitalului. De

aceea putem stabili urmtoarea schema generala a
capievolutiei sociale : comunism agrar primitiv

talism comercialcapitalism industrialcolectivism

viitor 1) Cu alte cuvinte, capitalismul distruge la
inceput, sub forma comertului, vechea orhnduire
comunista agrara, spre a crea la sfarsit, pe calea
industriei, bazele unii oranduiri sociale in care, ea
si la inceput, nu mai exista proprietate individuala
a mijloacelor de productie. Si asa era capitalista se
incheie acolo, de unde a pornit : la o forma de so') Ludm aici termenul colectivism" inteun inteles larg,
spre a desemna prin el o orgaaizare socialii, in care predomin4 proprietatea colectivh a capitalului.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

2h4

cietate, desigur mult mai inaltri ca cea primitiva,

totu CIT aceeas buit de organizare. Capitalisrnul
reconstrueste la rnoarte, ceeace a distrus la nastere.
Faptul, cri atat la punctul de plecare, cat si la
punctul de sosire a capitalismului sta o oranduire
comunista, e de neaparata insemnatate pentru intelegerea istoriei socialismului.

Ca si zeul Janus

din mitologie, socialismul se prezinta in cursul desvoltarii sale cu dour+. fete : cu una catit indarat,

spre comunismul agrar, cu alta priveste inainte,

spre colectivismul viitor. i de fiecare data are socialismul un caracter deosebit. Un socialist poionoz,
rrtpit prea de timpuriu cercetrilor sale, Kasimir de
Kelles Krauz, credea a descoperi in socialism o lege
a retrospeetiei" ; el vroia sa zicrt prin aceasta, cli
in formularea idealului socialist privirea indarat,
spre comunismul stravechiu, joaca un rol hotaritor.
Retinem acest atat de vorbitor termin
retro-

6.6 el caracterizaza in chip foarte fericit

o intreaga perioada de dosvoltare socialista, pe care
noi socotim c suntem in drept sa o privim ca o
perioada de reactiune.
spectie

* * *

Dealungul desvoltarii istorice a capitalismului,

in ambele sale faze, apare mereu umbra sa nedespartith : miscarea de protestare impotriva saraciei
op neegalitatii
socialismul. Decht, socialismul ce
atat in
se Ricca in faza capitalismului comercial
are un calumea antica, cat si in cea moderna
racter aparte ; el se deosebeste limpede de socialismul revolutionar, nascut in a dona jumatate a

veacului XIX, adic a. in faza de predominare a capitalismului industrial. Pricina sta.' in insas deosebirea celor doua, forme ale capitalismului.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

253

Mai intai, capitalismul comercial are un rol destructiv : el disolvii vechiul regim rural, prefacand

proprietatea de pdmant in capital bnesc. Prin imprumuturi camatitresti, el ruineaza deopotriviti pe

marii si micii proprietari, in deosebi insa pe acesti

din urmil: taranii sunt alungati in turme de pe
vechile lor pamanturi, care yin s rotunjasca latifundiile plutocratilor de data proaspata. In schimb,
capitalismul de comert e nedestoinic sit construiasca o noua oranduire social. De aceea societatile, ce nu se pot urea peste el, cad in ruinit. Asa

s'a prabusit lumea greaca, apoi cea romana si in

urrna cea bizantina,

Se intelege ell victimele acestor pustiiri taranii
ajunsi in starea de proletariat, la care se adaoga
nobilii ruinati
pornesc o violentit miscare de
impotrivire fata de nouii cotropitori. Paralel cu
aceasta miscare practicrt incepe si o miscare teore-

tica, sustinutil de tot ceeace e mai distins in inte-

lectualitatea acestor vremuri. Aceasta reactiune, in

latura ei practical si teoretica, alcatueste ceeace
trece drept miscare sociala si socialism in epoca de
inflorire a capitalismului comercial.

In lumea greack taranii care se rasculau impotriva plutocratiei aveau mereu aceastiti indoit lo-

desfiintarea datorillor" si reimpartirea pamantului'. Ei vroiau deci sa ruineze pe capitalisti

zinca :

si sit restabileasca vechea egalitate agrariti, pastrand

insiti de astildata proprietatea privatil. Cu alte cuvinte, ei doriau egalitatea, dar nu cu posesiunea
colectiva, ci cu posesiunea individuala a pamantului.
Miscarea lor e deci curat reactionara sau pentru

a intrebuinta fericita expresie a lui Krauzre*Ds-

pectivri: ea nitizueste sit distruga capitalismul, si sa

reinvie vechea stare egalitara, a carei amintire stapaneste Inca spiritele.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

254

Ace las caracter are si socialismul teoretic grec,

care s'a gksit cea mai desvarsita expresie in Platon.
Teoriile socialiste din aceste vremuri poart 5. pecetea
mentalitktii agrare, de aceea se 'idlc r). impotriva plutocratiei qi a constitutiei democratice iesit5, din nevoile capitalismului. Tendinta lor
este: desfiintarea economiei bknesti, restabilirea con-

stitutiei agrare, reintoarcerea la simplitatea arhaick

a economiei naturale. Cu alte cuvinte, i socialismul
teoretic este retrospectiv": el priviste indrt, cAtr
comunismul agrar primitiv, pe care ar vrea sk-1
reinvie desfiintnd odiosul capitalism si constitutia
sa politick.

Intr'un singur oras grec a avut acest ciudat socialism" sau ca s-i zicem pe nume, aceasta miscare de reactiune impotriva capitalismului, o isbandk
vremernica: in Sparta. De aceea acest oras a F,3i fost

idealul mult invidiat al tuturor reactionarilor greci,

ckror le era peste putint sk se impace cu noua
ordine capitalist. Autorul acestei reactiuni este legendarul Lycurg. Dac e s vedem povestile lui
Plutarh despre acest legiuitor, el a restabilit egalitatea posesiei de pkinAnt in asa fel, ca primblndu-se odatk, in timpul recoltei, pe ogoare, gi
vIzand la aceleasi distante stivele de aceiasi mgrime,

a trebuit sk exclame, cit acestia nu mai sunt cetateni, ci frati. Siore a face cu neputintg invazia economiei banesti si cu ea a capitalismului, Lycurg a
introdus monede de fier de asa enorma mArime,
cit spre a transporta o sUmo, derizorie trebuia un
car cu boi. Se intelege ca in asemenea imprejurAri,
desavoltarea capitalismului era peste putintit si cons-

titutia agrara rmnea la adapost de orice primejdie. Chiar dack povestile lui Plutarh nu au

toatk rigoarea istorick, ele arata insk indeajuns cam

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

255

de ce spirit era insufletit socialismul" sau ceia ce

noi luni drept socialism in lumea veche.
Un socialism de aceias natura apare in Apusul
european prin veac. XVIXVIII, adica in acea perioada, child capitalismul comercial din non venit
pe lume isi arata toata puterea sa de pustiire asupra regimului agrar. Toate statele inaintate subs
atunci de convulziunile miscarilor taranesti, care
pornesc Inca de prin sec. XIV; Franta, Anglia, Germania au cunoscut deopotriva asemenea revolte
rurale, unele mai grave dealt altele Peste tot VIranii se ridica impotriva relelor prilejite de invazia
capitalismului, si cer restabilirea vechiului regim

'rural egalitar. Ei nu vor sa mai tolereze neegalittile sociale, caci Dumnezeu a facut pe toti oamenii
deopotriva.

In acelas timp se infiripeaza o vie miscare teoe dus in acelas spirit si cu aceleas
teluri. 0 bogata literatura de fabule socialiste, de
asa zise romane de stat", isi ia acum fiinta.
Toate aceste romane fac o critica amara a neajunretica, care

surilor sociale, i arata cum ar trebui sa fie organizat statul ideal. Sub toata, diversitatea lor, miezul
ramane comun : ele au ca model vechiul comunism
agrar si se intalnesc in credinta, cit baza statului
este productia agrara, care trebue sit asigure egalitatea producatorilor.
* * *

Socialismul, care intovaraseste peste tot perioadele de inflorire ale capitalismului de comert, este

o reactiune a claselor rurale impotriva bur-

gheziei; el poate fi caracterizat in chipul cel rnai

nimerit ca un romantism rural. In toata aceasta
miscare, practica i teoretica, factorul hotaritor este
amintirea trecutului distrus de capitalismretros-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

956

pectia". Dar amintirea trecutului se preface in

chip firesc in idealizarea trecutului. Asa se naste

legenda antica a vrastei de aur : fondul ei social

este vechiul comunism agrar, pe care plutocratia 1-a

sters din cartea vietii, si care acum apare inclii-

puirilor fascinate in culori paradisiace. Anumite saxbatori periodice vin sa intretina intre oameni amin

tirea vie a acestui strrducit trecut. Ele poarta numele de Saturnalia, sau Cronia, dupa zeul Saturn,
(Cronos la greci), sub a chrui obladuire se crede c
a inflorit vrasta de aur a omenirii. La asemenea
sarbatori toate legile si obiceiurile iesite din nevoile
plutocratiei sunt suspendate, asa ca muritorii au
prilejul de a gusta Inca odata deliciile vrernelnice

ale unei vieti de libertate si egalita..e a tuturor.

Astfel distrugerea din radircini a capitalismului,
si restabilirea egalitkii din vrasta de aur, devine
acum idealul tuturor desmostenitilor societatii. De
aceea socialismul acestor vremuri are un caracter
el ffigadueste reintoarcerea paradisului
profetic
pe pamant iar socialistii joaca rolul de apostoli.
Crestinismul insus arata Beer dupa Piihlmann
este expresia unei asemenea ideologii. provocata de
imensele pustiiri ale plutocratiei romane : el este
forma, sub care apare socialismul reactionar in imperiul roman. Iar pe la inceputul timpurilor moderne, cand aceleas neajunsuri sociale dau na.stere
unei miscari analoage, reactiunea socialista imbraca
un caracter religios crestin, i intre purtritOrii ei nu
hpsesc clericii.

Parghia, ce aduce in fiinta aceast miscare socialista, este miseria rurala, cea mai strigatoare anomalie, pe care 0 pricinueste capitalismul atat cat
se margineste la faza comerciala. Privelistea Oranirnii ruinate i proletarizate, care sufere de foame,
in vrerne ce ea e singura producatoare din toata

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

257

perioada capitaliSmului de comert, naste o atmosfeth

de covarsitor sentimentalism rural, ce Oseste in

miscarea spiritului de atunci un puternic fasunet.
Mila de Oran, dragostea de ptimant; credinta in
superioritatea moral i socialA a muncei cmpului,
este ceeace insuseste socialismul see. XVI-XVIII, si
strithate deopotriyg miscarea socialista din lumea
veche.

Ca incheere putem spune: orice mifcare socia-

lista-, care *are ca principal object de preocupare

miseria prdnimii, este semn al unei perioade

de inflorire a capitalismului comercial, cdnd
nu existd alt proletariat, decdt acel :rural. Dar
miscarea sociald a acestui proletariat, ca si teoriile
socialiste in care ea isi &este rAsunet, este ro-

mantica, reactionafa : ea tinde la distrugerea pre.zentului burghez i reinvierea trecutului agrar. Asemenea socialism se naste si rAmne in sferele utopiei.

Socialismul revoluVonar
SrAcia i neegalitatea este
cum s'a zis
ceeace a dat nastere dealunonl vremuriloi miscArii
socialiste. i de aceea socialismul atarnit in orice
timp de caracterul tapitalismului, c5ci acesta e cel
ce plAnadeste clasa saraca dupti, chipul si asem'anarea sa.

Desmostenitii capitalismului comercial sunt tgranii

proletarizati, la care se adaoga si vechea aristocratie

ruinatil. De aceea framantarile acestor elemente

agrare in decadenta, alchtuesc obarsia si cauza socialismului, pe care l'am numit reactionar.
Dar cnd capitalismul trece la faza industriara,
taranii proletarizati sunt atrasi spre orase i absorbiti
in uzine. Astfel se naste proletariatul industrial mo17

www.dacoromanica.ro

St. Zelebn

258

dern, noua clasa desmostenita, ale calei framantari

dau de acum micirii sociale o nourt intorsatura.
In adevar, este vadit ca proletariatul oraenesc se

putea resemna tot atat de putin cu soarta sa, pe

cat s'a putut resemna vreodata o clash' saracri: el a
inceput lupta de emancipare, mai intrti baotica,
apoi bine organizata. Aceste framntari au gasit un
rsunet firesc si in miscarea spriritului, uncle in-

talnim o intreaga serie de incercari de a legitima

en dovezi stiintifice aspiratiile clasei proletare. Noua
miscare socialli, in latura ci practicrt i teoretich,
alcatueste socialismul revolutionar modern. De asta
data taranimea cade pe un plan secundar, i nouile

doctrine socialiste nu se cam pricep ce sa faca cu

dansa. In adevar, pentru socialismul zilelor noastre,
targnimea e un punct din cale afe.ra de gingas.
Cum crt miscarea prilejita de nouii desmosteniti
nu mai e reactionartt, ci revolutionara, aceasta decurge din inslisi natura capitalismului, care-i di
fiinta. Pe child capitalismul de comert e destructiv,
cel industrial e constructiv; unul distruge societatea
agrara, pe care o grtseste in flint), celAlalt construeste din ruinele acesteia alta iiou, care-i ia locul:
societatea industriala democratica. Si Inca noua
societate se afla ea lugs intr'un proces de prefacere, la eapatul caruia
pe cat se poate desprinde
din starea actuala
sta, tocmai ornduirea visata
de desmosteniti : un regim de proprietate colectivrt
a capitalului. De aici privirea viguroasa spre viitor
a nouei miscari.
Desi tragedia sociala a claselor sarace e sorgintea,
din care s'au plamadit totdeauna aspiratiile socialiste,
totus in sferele teoriei legatura intre socialism si

proletariat e destul de proaspat: cel ce a facut-o

pentru intaia data e Marx, si aici sta contributia
sa specifica in istoria socialismului.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

2:)9

Dar Marx nu se margineste a arata, c sufeasei muncitoare e ceea ce-si &este

,

rasunet in misearea socialista. Aceasta ar fi fost

putin, si nu ar fi putut nici pe departe

sa-i asi-

gure in miscarea proletara uriasul rot., pe care I-a

jucat in vremurile noastre. De fapt, contributia sa
specifica e cu mull mai indrasneata: el atribue proletariatului o misiune revolutionark proprie. Anume,
dupa Marx, muncitorimea are misiunea isto-

ricii de a intaptui revolutia sociald, din care

va e;si societatea socialistd. Cei ce" suffix, apar

in aceasta, conceptie ca autorii societatii, in care
nu va mai fi suferinta.
In adevar, nimic mai seduchtor si mai simpunk
plu ! Chei cine oare ar fi mai chemat s
capkt suferintilor sociale, deal insas clasa care
sufere ? Mntuirea ta dela tine ! Cu drept euviint
socialismul marxist a putut fi desemnat ca socia. lism proletar".
S vedem insa, inthi. ce fel intemeeaza Marx
aceasta, vedere ; apoi, ce zice experienta asupra ei.
Am arktat ') ca Marx cearck sa intemeeze cariera revolutionara a proletariatului, en elemente
de gAndire imprumutate dela liberalismul clasic : in
aceasta privinta, e e copil eredincios al timpului
sau. [ntkiul i cel mai de sam element al constructiei marxiste, este individualismul anarhic
al burgheziei.
Pentru Marx, individualismul burgheziei este un
fapt evident prin el insus, de altfel cum e totdeauna
punctul de plecare al oricarui sistem de gndire.
In conceptia intemeetoralui socia ismului stiintifie",
anarhia apare ca Ins. esenta societati burgheze.
1) Vezi partea privitoare la socialismul rnariist din cercetarea asupra Neoliberalismului, pag. 81 in acest volum.

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

260

Astfel din aceast anarhie

libera concurente
el deduce crizele periodice ale capitalismului si apoi
catastrofa final, din care, burghezia nu se va mai
putea reculege. Atunci incepe rolul revolutionar al
proletariatului : el inlaturri pe capitalisti, se facestapanul mijloacelor de productie si intreprinde opera
de organizare : ora intai a societhlii socialiste a sunat.
Pentru infhpuirea acestei mari opere revolutionare,

proletariatul este educat i pregatit de catre inshs.

societatea burgheza. Caci pe masura ce productia

capitalista inainteaz, ea se concentreazd tot mai

mult in cateva intreprinderi priase, care ruineaza
si desfiinteaza pe cele mici. Acest proces de concentrare capitalistd are un indoit efect : pe deoparte, el strange la un loc proletariatul in rn.sse
imense, pe care le disciplineazh si le deprinde la
munca comun ; pe de alta, slabeste puterea clasei
capitaliste, micsurandu-i mereu numrul, spre a o
reduce in cele 'din urma la cativa
Atunci
e deajuns a inlatura acesti nababi si a incredinta
intrepr.nderile lor conducerii proletariatului, pentruca

ordinea socialisth sh rhsar gate, crescuta in stinul

ordiriei burgheze.
Al doilea element al constructiei marxiste, imprumutat iara's dela liberalismul 'clasic, este interna-

tionalisinul. Se stie ch vechiul liberalism era cosmopolit : el nu Mcea deosebire intre natiuni, ci
numai intre indivizi. Natiunea aphrea acestei doctrine ca ceva ireal: dupa ea, elernentele sociale reale
nu sunt natiunile, ci indivizii, care in mod firesc
se infhtisaza in ()rice natiune la fel. Ch'ci intre ei
domneste peste tot aceeas discordie : o aspra tiA
nemiloash lupth pentru viath' ". Scurt liberalismul
ridica limitele dintre natiuni, ne mai lasand in loc
decat indivizii, pretutindeni in aceeas lupta unii
cu altii.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

261

Aceasta trasatur cosmopolita trece si in conceptia lui Marx ddspre proletariatul revolutionar. In
adevar, socialismul stiintific" sustine, ch. muntitorii
se afl peste tot in aceeas situatie : ei au de dus
aceeas 1upt6 impotriva asupritorilor, de aceea sunt
legati printt'o solidaritate internationala de interese.
Deci i aici limitele dintre natiuni dispar, spre a
nu lAsa in loc dealt indivizii in lupth unii cu altii.
Mat miscarea proletara, cat i revolutia sociala ce
trebue s o incununeze, sunt infatisate ca eveni
mente international e.

Aceasta e doctrina. Ce spun insa faptele in

aceasta privintrt? E de insemnat, c desvoltarea sociala s'a insarcinat s rhstoarne ambele elemente
ale constructiei marxiste. Azi s'a dovedit cu prisosinta,

ca nici burghezia nu e anarhicd, nici

proletariatul nu e international. Am aratat pe

larg in cercetarea asupra neoliberalismului, ct

acum burgbezia se afla in proces de organizare. Cu

alte euvinte, revolutia socialdorganizarea pro-

4uctiei nu so intaptuecte in mod brusc, prin

actiunea unei sin gure clase, ci e un proces lent,

de desvoltare inerentd a capitalismului, care

va cuprinde o intreagd perioadd istoricd. Capitalismul se supravietueste singur, in mod treptat,

prin propria sa desvoltare. Ceea ce insamng : proletariatul nu are de implinit nici o misiune proprie
revolutionara.

Tot atht de subreda s'a dovedit si solidaritatea

internationala a proletariatului, i cele mai triste
,experiente le-a facut, in aceasta privintg, ings tara
de nastere a lui Marx: Germania. Cum s'a observat
Cu melancolie, proletariatul acestei taxi, in tragica
situatie de dupa rsboiu, nu se poate scurge nicairi.
Caci sub apasarea muncitorimii indigene, care se
-teme de o concurenta din afara, guvernele iau peste
www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

262

tot masuri impotriva invaziei lucratorilor streini._

CeI mai netolerant se arata proletariatul american.
Co, mai ramne deci din socialismul revolutionar,

dad tinem sama.' de aceste lectii ale faptelor? Inainte de toate, un lucru Se impune cu puterea elementara a evidentii: socialismul proletar" a lui
Marx ramane, cu toate conceptele sale, de domeniul
istoriei. Socialismul revolutionar nu e o cauza pro
letara, ci o cauza a societatii intregi, fiindca revolutia sociala nu este fapta proletariatului, ci se indeplineste singura, pests capul elasei muncitoare,
prin legile proprii ale evolutiei capitaliste si prin

conlucraroa organicci a tuturor claselor so-

ciale.
Si asa miscarea proletara, i revolutia sociald, pe

care le-a asociat doctrina marxista, le-a disociat

amain experienta. _Muncitorimeaisi va urma cu vigoare lupta ei legitima pentru crearea unei soarte,
omenesti; dar revolutia socialti--aceasta stII dincolo
de puterde si priceperea ei. De aceea .ocialismul
revolutionar ramne ceeace am zis alta data: o ati-

tudine teoretied fata de profacerile sociale, adica

convingerea, eh evolutia sociala duce treptat la oornduire, in care dispare proprietatea privata a
capitalului.

Daca punem in paralela, dupa cele zise, ambeleforme ale socialismului, deosebirea intre forma reactionara Si cea revolutionara este vhdita : socialismul
reactionar vrea s distruga capitalismul, spre a res-

tabili in local sn un regim rural egalitar; socialismul revolutionar, dimpotriva, priveste capitaltsmul

ca o necesitate istorich, ce are rolul de a plamadi

el insus viitorul regim egalitar ; cel dintai are oatitudine negativa, cel din urma, o atitudine pozitiva-

fata de capitalism.

www.dacoromanica.ro

Neofiberalismul

263

Fara indoeala, este si o asemanare intre aceste

doua forme de socialism, ceea ce i lamureste c&
de obiceiu nu se face nici o deosebire intre ele.
Anume, si una si alta tinde la intemeerea unui regim
democratic egalttar. Dar pe child socialismul reactionar vede rnodelul acestui regim in treciitul agrar
comunist, si vrea s distruga capitalismul, spre a
reinvia in locn-i democratia rurald nimicita de
acesta, socialismul revolutionar tinde la o demo-

cratie industriald, care se naste din insus sanul

capitalismului. Pentru cel dintai desvoltarea capitalismulni e o primejdie de -moarte, pentru cel din

urma e -o conditie de viata. Scurt, cele doua forme

ale socialismului sunt produsul a dourt perioade istorice deosebite, i poarta in ele pecetea specifica a
timpnlui lor.

Socialismul" roman
Romania a avui o veche miscare socialista cam
do aceeas vrasta cu Junimeao coincidenta destul
de vorbitoare ; ea s'a ofilit insa repede, spre a da
loc mai thrziu unei noui miscari, care impartaseste
azi aceeas soarta.
Caracterul socialismulni, ce sa facut si se face
la noi, trebue inteles din insus caracterul capitalismului nostru. De la tratatul din Mrianopol, care
ne-a -karat in vultoarea vietii tapitaliste, i labia in

prezent, capitalismul cq s'a desvoltat in Romania este

rezultatul .raporturilor noastre 'de schimb cu strainatatea. Forma sa predominanta este comertul, iar
fnnetia sa istorica sta in disolvarea vechinlui regim
agrar, a carui clase socialeboerimea i aranimea,
te-a dus treptat la mina.. Se intelege ca in asemenea
imprejurari, trebuia sa se produca si la noi acelas
fenomen, care se naste peste tot in perioada de di-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

264

solvare a regimului agrar : vorbim de acea miscare

de reactiune, pe care o cunoastem de aproape din
lumea anti* si dela inceputul timpurilor moderne.
Si in adevar, dela 1864 pang' la 1907 avem in mod
periodic, cam la zece ani, rgscoale trgnesti, iar paralel cu aceastg miscare a paturii rurale, intelectualii nostri, ei insgs de provenientg ruralg, pornesc
o vie campanie teoretic impotriva navalitorilor easi a asezamintelor aduse de dansii. Aceasta

campanie poartg numele de critice, este inoeputg

de Junima, continuata de nationalism, gi alcatueste
intreaga noastrg 'oultura in perioada capitalista.

Aceeas atmosferg de sentimentalism rural, de romantism cultural F,li u impotriva innoirilor burgheze, pe care am cunoscut-o in alte parti in im,prejurari sociale analoage, se naste si la noi si stritbate intreaga noastrg miscare a spiritului in toate .
laturile gale.
Socialismul roman este o forma particularg a

acestei reactiuni rurale impotriva burgheziei : el e

o nuantg deosebita a criticei generale, care e indreptata impotriva societatii capitaliste romane de &Atte
intelectualii nostri, crescuti in atmosfera si mentalitatea, rural rt.
Critica, 1)e care o face socialismul roman, nu

preziuta in. fapt nimic nou; atata doar, cg e Imbracata in frazeologie marxistg. Altfel socialismul nostru,

cel vechiu ca si cel nou, acel propoveduit de 'Nadejde si cercul sau, ca i acel apgrat mai apoi de
scolarii lui Gherea, este de aceeas pgrere cu reactiunea : a) oh burghezia romang nu a respectat
conditiile noastre reale; b) oh din aceasta pricing
agezamintele burgheze nu au la noi un continut
propriu, i sunt lipsite de orice trginicie. Scurt, exis-

tenta unei burghezii romane pare socialistilor nostri

O simplit anomalie.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

265

Acum, se intelege c i socialismul trebue &A, fad

critic, dci el insus e rsunetul unei crize sociale.

Dar critica, pe care o face socialismal revolutionar,

porneste . dela un principiu hotgrit, si urmead o
metod precisA ; ea priveste asedmintele sociale ca
tot atatea necesitati istorice, ce-si iau fiinta- dintr'un
anumit continut social, si au de indeplinit o anumith
functie in cadful evolutiei sociale. Nimic din aceasta
in critica socialist romana, pentru ea burghezia
noastd e o planth exotica, o form& desarfa si mincinoasg, -ce dtice o viata parazitad. Tocmai de aici
stealuceste cu elementark evident intreg spiritul
reactionar al socialismului roman. Pe child pentru
-socialismul revolutionar burghezia e o necesitate istorich, menit a pia-Ina-di in sanul ei societatea viitoare,

pentru socialismul roman societatea noastd bursrhed e un complex de forme goale. Se intelege c
-aseinenea societate nu. poate pl'anddi nimic, deci
nu are o functie istorid; nu mai r5mane, decat ca
ea d fie stearsk din cartea vietii. iat reactionarul
rural in Carrie si oase : aici frazeologia marxist
serveste numai ca o inasd, ce acopere -ura impotriva invaziei burgheziei.
Toate acestea lAmuresc pe deplin, de ce socialismul

roman se tem de oligarbia noastr financiad ca

de necuratul, scuipa' si-si face cruce, ,de cate ori ii
rosteste riumele ; in schimb ind piere de dragoste
dura elementele reactionare
taranimea si. reprezintantii ei politici drora le atribue un mare rol
democratic.

S'a tAgAduit dese ori putinta unei misdri socialiste in conditiile noastre sociale. Fat 5. de asemenea indoeli, C. Dohrogeanu-Gherea a crezut c trebue
s ia atitudine intr'o cercetare destul de am-anuntita,

ce poartA titlul : Socialismul in teirile inapoiate" .

Pe cat se poate desprinde ceva din obisnuita vor-

www.dacoromanica.ro

266
411INIMI01111111

St. Zeletin

barie a autorului, el sustine aici: tt)

ca' legaturile
noastre en capitalismul strein au facut din Ro-

mania o tara produchtoare de marfit, i b) c, prin

urmare, (ara noastra prezinta ,un tip de desvoltare
capitalist" supus aceloras legi sociale, care guverneaza i societatile inaintate capitaliste". Deci. fiind
0 Targ capitalista, Romania desvolta in sanul ei si
eoditiile, din care Isi ia nastere socialismul.
Observam, inainte de toate, c daca e adevarat

ca evolutia sociala a Romaniei e supusa aceloras

legi, ca i aceia a societittilor capitaliste inaintate,

atunci nu poate fi adevarat ceeace sustine autorul

chiar in aceeas scriere, cat si in alte scrieri ale sale :
cum ca societatea burgbeza romana s'ar dezvolta
deandoasele, in mod anormal, dela forme la continut,
conforni unei asa zise legi a evolutiei tarilor inapoiate. Caci din doua una: ori desvoltarea burgbeTier

romane urmeaza o lege speciala, ori ea e supusa

aceloras legi, en i burgheziile inaintate; unibele la
un loc nu pot fi adevarate. Trecern insa peste acest
ingrat amanunt. Caci cel ce ar cauta in scrierile lui
Glierea claritate, consecventa, si mai ales disciplina
de gandire, ar da dovada ca nu are notitinea valorii
timpului.

Privitor la nazuinta sa ck a gasi o 1:laza sociala

pentru socialismul revolutionar roman. Glierea are
neindoelnic dreptate, cand sustine cti Romania e o
tara capitalista, produchtoare de marfa. Dar el pare
a uita, Ca desvoltarea capitalismului strabate mai
multe etape istorice deosebite, si ca faza, In care se
afla acum capitalismul roman, nrt se potriveste de
loc cu aceia, in care se afla capitalismul din tarile
aprtsene.In Romania capitalismul are Inca forma predominanta comerciala, Th Apus- el s'a ridicat de mult

la forma industriala ; eeeace insuseste evolutia de

papa acum a capitalismului roman, este disolvarea.

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

267

vechiului regim agrar, tragedia rurala, mizeria tranimii ; ceeace da pecetea proprie fazei actuale a
capitalismului apusan, este nazuinta de organi-

zare a fortelor de productie. Potrivit cu aceasta,

socialismul ce se face la noi se reduce in realitate
la o simpla reactiune agrark care respira Iii totul
atmosfera sentimentalismului si romantismului rural,
pe cand socialismul apusan are forma lirnpede revolutionara, cu o vadita antipatie fata de paturile rurale
ocialismul roman trebne demascat drept ceeace
este, in insus interesul viitoarei micri ocialiste, care
va incepe si la noi, cand desvoltarea capitalismulni

national ii va creea ham. In adevar, ridicandu-se

impotriva burglieziei noastre, cu convingerea,

Ca

aceasta ar fi lipsita de radacini istorice, socialismul

nostru lupta impotriva putintei insasi a unei micari socialiste revolutionare. Caci conaitiile aceqteia

nn-si pot lua fiinta, decat din sanul capitalismulni

Din fericire socialismul nostril e destul de anemic,
spre a insemna vieo primejdie penfru capitalismul
national; el vine numai s turbure atmosfera socialk
intarind critica negativa a elementelor reactionare.
Un socialist ardelean a avut candva o vorba fericitk.
La aprecierea putin magulitoare, facuta de un parlamentar asupra socialistilor nostri, el a raspuns ca.

fiecare tara, are socialistii, pe, care-i merite. E.

socialitii romani sunt copii ai mediului
lor social, si c mentalitatea lor se modeleaza inconvaidit c

tient dup conditiile sociale culturale, in care traesc_

In atmosfera generala coplesitoare a unei culturi

romantic- reactionare, care indrumeaza i educatia
oficiala in acelas spirit, e absurd numai a crede,.
cii s'ar putea ridica o generatie de. socialisti cu
spirit revolutionar. In aceasta priv.inta, socialistii
nostri nu puteau sii fie, dealt asa corn sunt.
Dar daca s'ar ivi si intro socialistii romani spirite
www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

268

stinghere, cu o cultur i un simt istoric deosebit,

calea acestora e limpede : ei vor sprijini burghezia
national, i vor lupta impotriva elementelor agrare
reactionare. Ca.ci acestea, impotrivindu-se desvoltgrii
capitalismului, surrt deopotriv5. dusmane burgheziei,
ea i socialisinului. i in aceeas directie va trebui
indrumat i miscarea muncitoreascA : intr'un spirit
de reforme practice, cu o atitudine de ostilitate. fat
de elementele reactionare, si de prietenie fatg de
burghezia nationalg. Cum cA muncitorimea strein
lupt impotriva burgheziei, aceasta nu va insela pe
cel ce priveste situatia cu destul simt istoric. Cci
-acolo capitalismul a ajuns la dep1in6 maturitate, pe

and la noi el se affa, inch' in faza copilriei. Burghezia noastrA trebue ajutatg s se IntAriascg
st-si indeplineasch rolul istoric nu din simpatie :
eine oare intre cer si pgrnnt ar putea avea simpatie
pentru burghezie?ei din constienta limpede, ea' nu
poti faia planta, inainte ca ea sa' arunce sgmnta,
nici inbusi burghezia, inainte ca ea s'n" plm'adeascA

baza timpurilor ce vin : capitalismul.

www.dacoromanica.ro

ADAOS

www.dacoromanica.ro

Un cuuant de lamurire
Materialist
Cu prilejul conferentii despre origina formatia
burgkeziei romne", pe care o ream in fruntea volumului de fatk, revista Ideea Europeank" (An. VI,
No. 164), a puhlicat rirmAtoarea dare de samk :
Sedint,k skrbiltoreasck la Fundatia Carol".
orbind despre formatia burgheziei romane, d. );+t.

Zeletin s'a dovedit luck odata ganditorul de rask,

pe care ne-am deprins a-I cunoaste din Arhiva".
Suverank stApknire a literaturii, precizie, claritate,
exceptionalk indemknare in mnnirea metodei, si
fapt nou
o cuceritoare vervk znterioard, care

nu isvorkste din debitul verbal,

ci din dialectica

gaudirii.

Interesul continuu i amuzat, cu care publicul,

IngrAmhdit ciucure in aula Fundatiei" a IntovrkOt
pe vorbitor..se datoreste numai in parte indrAsnelii,
prospetimei de cugetare i totalei lipse de preju-

deckti in materie de adevkruri" a d-lui Zeletin.

Cea mai bunk parte a succesului a foA fdcutk de

simplitatea sugestivk i, am zice, aproape scamatoriceascA, cu care conferentiarul a izbutit s deslege, in

fata nnui public de-adreptul bluff-at", cele mai corn-

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

272

plicate probleme de evolutie ale societatii noastreAuditoriul a trait la unison, contagioasa voluptate
a generalizarii", de care era stapanit conferentiarulD. Zeletin este primul mare spirit rectilin al culturii
noastre ; si nu ne sfiim a afirma c metoda si doetrina d-sale are toate calitatile, ca sa reediteze In
tara noastra rasunatorul succes obtinut
in. alta

ordine a speculatiide cartea lui Buchner: Forta

si Materie".

Marturisim c spiritul de neobisnuit sinceritate,

care se desprinde din intreaga dare de sama, facu
asupra noastra o impresie adanca. Totusi apropierea

de filosoful materialist Buchner era o surprindere

foarte neplacnta. Ea venia s intareasca legenda
care ne insufla o extrema repulzie
despre materialismul " cercetarilor noastre. Sub aceast impresie

am trimis revistei (Anul

YI,

No. 166) urmatoarea

intampinare "):
Onoratti Redactie,

Nu far emotie am cetit randurile, pe care Ideea-

Europeane le-a inchinat conferentii mele asupra

originei i formatiei bnrgheziei romne. Astazi, and

in darile de sama oricht de mafi ar fi cuvintele,
in care ele se imbraca strabate de obiceiu prozaicul

spirit al meseriei, au acel Inca mai prozaic al obligatiei,

cuvinte ca acelea ale ldeei Europene'

deopotriva de sincere, calde si grele, ies din cadrul

1.) Trebue s relevArn cI. autorul d'arii de samg, d-1 N.
Ionescu, ne-a comunicat dupa citirea Intmpinrii, di in

gandul sari apropierea de Buchner nu se referia, la conceptia

materialist, ci la modul de glindire : la deprinderea de a
urmAri. nektovdelnic, o ordine de idei in serie lineara, pang,
la cele din urrak consecinte.

www.dacoromanica.ro

273_

Neoliberalismul

obisnuit. Daca cercetarile mele asupra Romaniei

moderne vor avea in cultura romana ceva din rolul,
pe care li-1 prezice aceasta revista, o buna parte
din merit o va avea ea insrts.
Si iata c caldele cuvinte imi desleaga in mod
prematur limba, si mi silesc la o confesiune, careia
am crezut i cred ca nu i-a venit timpul.
Sunt cativa ani, de cand mi s'a pus pe frunte
stigmatul de ganditor materialist. S'au scris chiar
copioase studii impotriva materialismului in genere,
ea si a materialismului economic in deosebi, crezandu-se ca prin aceasta se ruineaza temeliile

dirii, si mai ales ale detestatei mele metode. N'as

spune adevrtrul, daca a pretinde c asemenea legenda

intretinutrt cu 0 vadit intentie de discreditare, nu

mi-a pricinuit unele mornente de nervositate. Dar
am lasat lucrurile srt-si urmeze cursul, stiind ca
odata legenda se va distruge singura.
Conferenta mea insa pare a fi avut un efect hotaritor in aceasta privinta. D. Radulescu-Motru, ale
6rui cuvinte au alta greutate, deal acelea ale scriitorilor de meserie sau de ocazie, mi-a impartasit impresia, ca a ascultat cea mai desavarsita metafizica
materialista a culturii noastre. Aprecierea sa a contagiat si pe altii, cari cu greu cunosc din metafizica
altceva, decht doar numele. Si acum, ca incununare,
Ieleea Europeanfi" vine sa pung in paralela cercetarile mele cu acea carte, care a alcatuit atata vreme
biblia materialismului german
Forta i Materie"
a lui Blichner prezicandu-le un rasunet analog in
cultura noastra. Cu aceasta, materialismul" meu,
vestit din acel cerc, in care se grupeaza intreaga
noastra miscare filosofica, multa, putina, cat o avem,

risca sa primeasca o consacrare.

In aceasta apreciere se vede tot abisul, care nu

rareori se deschide intre felul cum un ganditor se
18

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

274

intelege pe el insu, si felul cum incepe a fi inteles

de altii. AdevArul e ch, cereetOrile mele sociale intra
in cadrul unui intreg complex de ghndire, i alcnuesc

o simpla celulii in acest tot. Am fost si sunt in filosofie un incorigibil romantic: un romantic din temperament, nu din capriciile lecturii ; din harul naturii,

nu din acel al ciirtilor. Stingele elenic, pe care nu

fr fiori 11 stiu puisand Th vinele mele, mi-a creat
salasul sufletesc in templul uman al filosofiei romantice germane, ea insgs plhindit in spiritul E,:i
pe temeliile elenismului. De aceea natura mi se prezint6 ca rezultat al unei serii continue de evolutie
spirit nal, ce palpit in infinite unde, fiecare din
acPstea avilnd la locul si la timpul ei un rol necesar.
Pentru mine existenta intiimplatoare, izolatit, este
simpta absurditate: orice fOpturA din univers are,
in modesta ei sfera de activitate, un rol necesar de
implinit, fill-6 care insas existenta totului ar fi stirbith.

In cadrul acestui determinism spiritual al Luniv,rsului, determinismul social. pe care-1 aplic, este o
simpl parte intregitoare.
E drept c am intrat in panteonnl idealismiilui
romantic pe portita materialismului marxist, el insus
clOdit pe miezul sufletesc romantic al evolutiei
continue.
Dar chnd din templul romantic mi-am aruncat
privirile indhrAt, spre portita materialistk care mit

condusese inguntru, a trebuit sa mit infior la aparenta ei sbhrlith. Fapt este cit marxismul, sub raport filosofic, se cladeste pe cea mai mare grosolOnie, pe care o cunosc in istoria filosofiei : el a
luat mateiia ca esentO a lucrurilor, insO i-a dat o
lege de originh i natura ufleteasch' : aceea a evolutiei seriale romantice, sub forma ultima data de
Hegel. AceastO stranie imperechere, a unei legi spi-

rituale cu un substrat material, este o concesie fawww.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

275

cuta atmosferii materialiste a timpului. De la

asemenea ciudatenie n'a avut marxismul decat daune,

si cea mai mare e aceea, c 'a inchis pentru totdeauna intrarea in templul moralei si al religiei,
acolo, unde sufletul omenesc isi gaseste linistea
reala Si
ultimil.
Mi-am zis : acum e marea problema de a desmaterializa marxismul, a-1 readuce la origina, prinzandu-1 in cadrul unei conceptii spiritualiste a lumii.

Teoretic, aceasta problema este de mult rezolvat5.

pentru mine F.,4i doarme in foile manuscriselor
Anul 1914 ma, smulge din sfera acestor medi-

tari. De trei ani de zile, practicand cea mai stricta

higiena cerebrale, eram absorbit in strainatate in
armonizarea propriilor mele ganduri. Parea c ajun-

sesem atunci la un sfarsit i astfel, intors in tara,

trimisei o prima raza in fume. Rezultatul nu a fost
tocmai inaltator.
Dupil incheerea rasboiului sosesc la Bucuresti.
Ma gandesc sa reiau firul publicitatii filosofice, si
anume de astadat in mod mai sistematic, urrnand
geneza insas a gandirii mele. Ma adresez Ideei
Europene" cu un volum, care continea cele dintai
incropiri de idei, in aparenta fragmentare, in realitate ins altoite pe un fond unitar. Revista ia prin
publicitate obligatia sit editeze volumul. Dar dupa
ce publica o selectie, care-mi pricinuise adanca nemultumire
caci se omitea sistematic ideea unificatoare, fara care celelalte pierdeau ratiunea de a fi
mi se da binevoitorul sfat, de a renunta la publicarea volumuhi : ceeace merita sa' vada lumina
zilei, asa mi se spine, s'a publicat in revista. Sfortarile mele, de a gasi editor in alta parte, dadura pe
deantregul gres. Ra Inca un editor iF,3i exprima parerea, c lucrarea mea era o simpla glum& !
Natural c lupta pentru idei n'a fost niciodata

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

276

presarata cu roze. Asemenea adversitati, daca nu

ma derutaril eu totul, ma scoasera totus din lumea
abstractiilor, si ma facura s chibzuesc in mod mai
matnr asupra situatiei. De obiceiu noi, spiritele de
cabinet, avern pacatul de a ne istovi in cunoasterea de noi insine, si de a vroi sa tragem lumea
dupa noi. Se intampla insa ca lumea sa nu incline
a ne implini pofta, ci sa ceara sa o intelegrem pe
ea insas, asa cum este, si sa-i dam ceea ce o intereseazii. Ma hotarii deci si eu la acest suprem sacrificiu: sh renunt doocamdatri la orice activitate
s cunose societatea noastra asa cum
este, si sa incerc a'i da ceva din ceea ce o intereseaza. Cu aceasta implineam si o arzatoare dorinta, pe care o simtisem pe front, unde, cu cara-

filosofica,

bine la umar, vedeam societatea noastra naruindu-se

ca un castel de carton.
Eram panil atunci cu total instreinat de tara. Ca
toti tinerii nostri formati in streinatate, nu aveam
idee de caracterul real al societatii romilne, deF,3i
socoteam ca aceasta nu are nici o taina pentru mine.
Astfel, in primek rnomente, spectacolul ce mi se

desfasuril inainte fu cu adevarat dezolant. lntreaga

noastra culturk de pe Ia jumatatea veacului din

urina pn in prezent, mi se descoperea ca o vasta

jonglerie en formule exotice nedigerate. De altfel, ce

se putea astepta intr'e perioada de formatie, cand

atilt marfa, cat si ideea, este lucru de import, cand
deci abisul intre productia strein i asimilarea indigena nu e decal- firesc? Mai ciudat parea insa,
ea de acest pacat se faceau vinovati tocmai acei cari,

in fata istoriei, si-au legat numele de protestul impotriva importarii de formule goale. Tmepand cu T.
Maiorescu, spiritul limpede, olimpic, in iiita crania
imi voi piece totdeauna fruntea: trechia4 prin Dobrogeanu-Gherea, acel tip de agramat, 129 cum warnai,

www.dacoromanica.ro

Neoliberalismul

277

.aplauzele unei galerii indocte 1-au impus ca ganditor,

spre oprobriul culturii noastre in fata timpurilor ce

; poposind la d. C. Radulescu-Motru, singurul
nostru ganditor sistematic, in al carui ereer toate
razele izolate ale acestei culturi s'au concentrat, Ca
inteun puternic focar, spre a se aseza pe o temelie
unitara, psihologica si filosofica peste tot gseam
numai formule stiintifice goale de continut stiintific.
Nici un moment insa nu mi-a venit in minte ideea,
de a ma porni pe acuzatii : pasiunea mea este sA
explic, nu sa acuz. Caci Inca odata : in mentalitatea
Yin

mea nu poate exista nimic din intamplare; tot ce

existil, are de implinit un rol necesar. Ce rol are de
implinit aceasta stranie cultur? Iata intrebarea.
Intru acum in al cincilea an, de child sunt absorbit in aceasta noun. directie. Peste tot m'am
miscat pe un teren virgin, In unele parti a trebnit
el fac dubla meserie, de cercetare si de sinteza. Dar
in cele din urmil am isbutit sa ies la lumina : desvoltarea llomaniei moderne s'a prefacut, in cercetarile mele, in serii lineare de evolutie, in care fiecare

nou treapta apare cu rclul ei necesar. Ideea continuitAtii. eu care se jongleazil la noi de atata vreme,
devenea In sfarsit o realitate si pentru cultura

noastr. Si se vede bine ca a fost tocmai aceasta

priveliste, ceeace a entuziasmat pe scriitorul kleei
Europene, facanda-1 sti ma cahfice de primul mare
spirit rectilin al culturii noastre". Din parte-mi, nu
faceam altceva, decat a proceda in cultura romana,
cum procedam de multri vreme in filosofia generala.
Din complexul de cercetari, pe care 1-am acumulat

in acest nou domeniu, nu a putut iei pana acum

la lumina, decat o parte. Totus se vorbeste de pe
acum despre ele cu totul altfel, decal se vorbea de
cele filosofice. A trebuit sa se repete si aici fabula
cu tilranul la expozitia de picturil... Pentru mine

www.dacoromanica.ro

St. Zeletin

278

Insa, rolul lor este de mult incheeat: eu m'am impacat

sufleteste cu aceastil tara. Fie ca aste cercetari

sir aiba si asupra altora un analog efect salutar :

sii ajute romanilor vremii, cari de atata timp traesc

in cearta cu ei insisi, sa se regaseasca pe sine, sa
se recunoasca pe sine.
Si acurn? Problema desvoltarii civilizatiei noastre

pentru mine ein ilberwundener

Standpunkt". Orice nou an, pe care mil absoarbe
ducerea acestor cercetari la ultimele lor concluzii,
imi pare un adevarat furt asupra operei de g'andire, care ma asteapta, despre care n'am pierdut
increderea, ca se va naste, va nimeri calea care
suflete, si va restabili adevrul. Parra atunci insa,
iata-ma ajuns in publicistica noastra, din ganditor spiritualist romantic, un economist marxist,.
ba chiar si un grosolan filosof materialist. (Ind ma,
gandesc bine, mi se pare ea nu am meritat aceastar
moderne este

soarta.

www.dacoromanica.ro

'7

-.M.

-...

.---.

.
...,,,

'

, .,-,

-.3.

'I,.... ,''

4.-;

..

...

'

-_

.,---

....,

,-

..--i,

...
_

..,

--0

7r

Editura PAGINI AGRARE

i SOCIALE"

BucurEwti

Strada N. Golescu No. 2

1927
<

14

zlf,4

4".

,
Tipografia CARTEA MEDICALA
f

}Nita Elisabeta, 6.Telefon 83168

t7r
www.dacoromanica.ro