Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Articulatii
1. Reproducerea
3. Diviziunile de maturatie
-
4. Spermatogeneza
-
5. Spermiogeneza
-
6. Ciclul folicular
-
7. Ciclul ovogenetic
-
8. Ovulatia
-
9. Corpul galben
-
se formeaza in urma ovulatiei , prin sudarea peretilor folic si invadarea acestuia de catre vase
sangvine
celulele foliculare se hipertrofiaza si se incarca cu pigment galben (cel luteale)
secreta progesteron (teaca interna secretea estrogeni)
aceasta secretie induce secretia mucoasei uterine
daca nu are loc fecundatia c luteum involueaza dupa 8 zile si se cicatrizeaza (corpus albicans)
daca are loc fecundatia atunci atunci degenerarea sa este inhibata de structurile oului (secretia
sincitiotrofoblastului)
functia corpului gaben de sarcina e preluata de placenta din luna 4
= totalitatea transf morfo-fiziologice suferite de spermie in tractul genital feminin in urma carora devine
apta pt o fecundatie normala.
Modificari:
- reactia acrozomala - se activeaza enzimele de la acest nivel
- fiziologice - creste viteza de deplasare
- metabolice - creste consumul de oxigen
12. Fecundatia scop, etape
=procesul prin care spermia ajunsa la nivelul tubului patrunde in ovul, continutul celor 2 celule
amestecindu-se
Scopuri:
- activarea ovulului pentru sfirsirea celei de-a doua diviziuni
- restabilirea numarului diploid de cromozomi
- stabilirea sexului noului individ
- transmiterea caract. ereditare ale celor 2 parinti.
- specifica pt om este monospermia fiziologica, adica un spermatozoid poate fecunda un singur ovul
Etape:
1. Traversarea coroanei radiata cu ajutorul hialorunidazei, aflata in lichidul seminal, care dizolva
celulele foliculare si permite patrunderea
2. Traversarea membranei pellucida cu ajutorul enzimelor din acroziom
- in citoplasma ovocitului, la locul patrunderii spermiei, apare o reactie zonala data de
niste enzime care inactiveaza enzimele acrozomiale ale celorlalte spermii si nu le mai lasa sa
patrunda in ovul de aici monospermia
3. Traversarea membranei ovocitului prin fuzionarea membranei celor 2 celule, printr-un mecanism
mai putin cunoscut.
- nucleul spermatozoidului, impreuna cu centriolul proximal si filamentul axial patrund in
citoplasma ovocitului II si realizeaza o rotatie de 180 grade, a.i. centriolul proximal se orienteaza
spre nucleul ovocitului II
- au loc procese de hidratare ale cromatinei a.i. cei 2 nuclei cresc in volum si se vor numi pronucleu
feminin si pronucleu masculin
- ulterior, prin diparitia membranei, va avea loc procesul de singamie sau amestec celular
- centriolul proximal al spermatozoidului se divide, cei 2 centrioli rezultati migrind spre cei 2 poli ai
celulei
- apar fusuri de diviziune pe care se aseaza cromozomii in placa ecuatoriala (?)
- cromozomii migreaza spre centrozomi
- fecundatia a luat sfirsit; a durat 30 de ore
- din acest moment incepe, fara pauza, segmentarea oului (zigotului)
Anomalii ale fecundatiei:
- superfetatia = o noua ovulatie in primele luni de sarcina, ovulul nou si el fecundat; rezulta un
embrion mai mic ca virsta si diferentiere
- superfecundatia = doua sau mai multe ovule sunt eliberate spontan in acelasi timp si vor fi
fecundate in timpul: -aceluiasi act sexual
- unor acte sexuale diferite dar apropiate in timp => produsi de conceptie
diferiti
adica subegala deoarece rezulta macromere + micromere (diferentiere in momentul in care zigotul
e format din 56 blastomere -> morula)
blastomerele se vor organiza diferit si anume
micromerele se distribuie periferic instr-un singur strat (viitor trofoblast)
mascromerele vor deveni butonul embrionar
in zilele 4-5 apar spatii de clivaj in interiorul zigotului dand nastere blastocelului (cavitate) si in
ziua 5 dispare si m pellucida
se incheie sapt 1
format in saptamana a 3 a pe seama celulelor care migreaza din epiblast (need to check this out)
endodermul va evolua concomitent cu ectodermul
astfel , prin miscari de invaginare se va forma initial un sant digestiv primitiv si apoi un tub
digestiv primitiv, comunicand cu vezicula vitelina
tubul este inchis la ambele capete prin membrana orofaringiana (cranial,se resoarbe in sapt 3) si
membrana cloacala (caudal,se resoarbe in luna 3 )
se descriu 3 regiuni ale tub int prim
intestin anterior (proenteron) esofag, stomac si duoden
intestin mijlociu (mezenteron) duoden pana la colon transvers
intestion posterior (metenteron) colon transvers rect
deriva de asemenea din endoderm
epiteliu tubului digestiv
epiteliul mucaosei ap respirator (pana la alveole)
parenchimul amigdalelor + tiroida + timus
ficatul (hepatocitele)
pancreasul (cel acinare)
trompa lui eustachio
epit vez urinare (partial)
somitele sunt segmente ale mezodermului paraxial care apar si prolifereaza cranio caudal
incepand aproximativ cu ziua 20
formarea lor este pusa in legatura cu formarea neuromerelor echivalente
se descriu 4 somite occipitale., 7 cervicale, 12 toracale,5 lombare si 5 sacrale + 8-10 coccigeale
dezvoltarea lor e cuprinsa in intervalul zilelor 20-35
fiecare somita prezinta 3 pereti intre care e cuprins miocelul (cavitate ce comunica cu cav
celomica)
per ventral se diferentiaza si inconjoara tubul neural formand sclerotomul => blasti care dau
nastere scheletului axial + dura mater
per dorsolateral se diferentiaza in dermomiotom (dermatom + miotom. Formand derm + tes
subcutanat din reg dorsala respectiv musculatura dorsala a trunchiului si peretelui anterolateral
abdominal)
Sincitiotrofoblastul
- diferentiere particulara a trofoblastului
- repr pp factor de reglare a transportului prin membr de schimb placentara.
- este sediul sintezei de hormone steroizi si proteine placentare.
- supraf sa libera din spatiul intervilos prez microvili si interactioneaza direct cu sangele.
Capilarele sangvine
- cresc numeric si diametrul lor se mareste in placenta matura.
- in placentele tinere m.b. a capilarelor lipseste.
- celulele endoteliale proemina in lumenul capilar.
- in placenta matura exista capilare sinusoide, anastomozate, cu rol in scaderea presiunii sangelui.
In functie de prezenta a sase straturi( perete vascular matern, tes conj matern, epiteliul endometrului
matern,corioepiteliul fetal, tes mezenchimal fetal din vilozitate si endoteliul capilarelor fetale, exista:
- Placenta epiteliocoriala: contine toate cele 6 straturi, este neinvaziva-implantatia oului nu se face in
decidua, el ramanad in cav uterina. Ex: porc, cal, magar.( in fine, la feminin :))
- Placenta sindesmocoriala: neinvaziva, vilozitatile corioepiteliale sunt sub forma de cotiledoane. Ex.: la
rumegatoare.
- Placenta endoteliocoriala: epiteliul si tes conj dispar. Este invaziva. Ex.: carnivore.
- Placenta hemocoriala: cea mai evoluata. Intre sangele matern si capilarele fetale nu se interpun straturi
endometriale. Cea mai avansata. Ex. primate, om.
31. Placenta umana matura
- in luna a 4-a de gestatie placenta atinge grosimea ei definitiva: 18-21 mm, iar in perioada urmatoare ea creste
doar in suprafata. Diametrul placentei mature este de 150-200 mm, iar greutatea de 500 g. Are o suprafata de
schimb a vilozitatilor de 14 m2, deci de 10 ori mai mare decat suprafata corpului adult.
- citotrofoblastul sufera o reducere pronuntata dupa lunile 4-5.
- citotfb prezinta celule Langhans din invelisul vilozitatilor tertiale, celule ale coloanelor din axul viloziatilor si
celule Langhans din trofoblastul bazal.
- in placa bazala, superficial de startul Nitabuch, celulele sunt bogate in ribonucleo- proteine.
- celule Hoffbauer sunt prezente in mezenchimul vilozitar si contin fosfataza acida.
- tipul de ramificatie al vilozitatilor placentei mature este dicotomic, ramificatiile fiind de ordin secundar si
tertiar. Din vilozitatile tertiare pleaca ramificatii fine, laterale si libere in spatiul intervilos.
- placenta este de tip viols, avand spatiile interviloase unplute cu sange matern, pe care placa coriala le acopera
ca un capac.
- fibrinoidul si fibrina din placenta se form, incepand din stadiile initiale, in placa bazala, septurile placentare,
placa coriala. Primele depuneri sunt la niv stratului Nitabuch. Aceste subst au rolul unui schelet de sustinere si
bariera imunologica. La nastere stratul de fibrina favorizeaza dezlipirea placentei de paretele uterin si
expulzia ei din uter.
32. Placenta ca membrana de schimb si organ endocrin
-
placenta este un organ temporar de mediere a schimburilor dintre organismul matern si cel al
embrionului si fatului, in perioada dezvoltarii uterine.
placenta indeplineste functii multiple si complexe: nutritive, respiratorii, renale, hormonale, este organ
de protectie.
Pune in asociatie directa fluxul sangvin matern sic el fetal, care normal nu se amesteca, fiind separate
de membrane placentara.
Transferal de subst se face prin mecanisme diferite: difuziune simpla, difuziune facilitata, transport
activ, fagocitoza, pinocitoza, transport intercellular si prin mici canale in membrane bazala.
O2 si CO2 strabat memvrana placentara prin difuziune simpla. Afinitate pentru oxigen a
eritrocitelor fetale este mult mai mare decat a celor materne. Cantitatea de oxigen transferat sangelui fetal
depinde de dif dintre presiunea lui in sangele matern si fetal, debitul sgv in spatiul intervilos, grosimea si
suprafata efectiva de schimb. Hipoxia rezulta prin actiunea fact ce diminua debitul sgv in uter. Anoxie pt
cateva min= moarte.
Apa si electrolitii Apa strabate membrana in dublu sens prin difuziune simpla, cu o rata f
rapida. Prin bariera placentara trece mai multa apa decat este necesara tesuturilor fetale, placenta fiind o
sursa importanta si pentru apa lichidului amniotic. La termen cantitatea de apa spre fat si dinspre fat spre
sangele matern este de 3,5 l pe ora.
Na, K, Mg, clorurile si bicarbonatii strabat bariera placentara liber si rapid,fiind in ech osmotic cu
organismul matern. Ca si P se afla in conc mai mari in organismul fetal.
Substantele nutritive.
- Glucidele sunt transportate prin mecanism complex, in mod activ si selectiv. Glucoza are o cinc mai
mica in sangele fetal. Placenta foloseste glucoza in sinteza de glicogen si de fructoza.
Aa, polipeptidele si proteinele strabat placenta prin mec active si complexe. Aa se afla in conc mai
mari in sangele fetal. Aa cu molec mica trec liber, proteinele cu molec mare prin pinocotoza, antigenele
si anticorpii prin combinatie cu transportori sau pinocitoza. Cel mai usor strabat membr Ig G sin u trec
Ig A si Ig M.
- Lipidele. Unii acizi grasi sunt transportati ca atare, in timp ce colesterolul, trigliceridele si fosfolipidele
nu trec prin bariera placentara.
Vitaminele- cele mai multe strabat liber membrana interhemala.
Produsii de catabolism- CO2 difuzeaza mai rapid decat O2. Ureea, creatina si creatinina
strabat membrane placentara prin difuziune simpla.
Hormonii- tiroxina si triiodotironina strabat liber bariera placentara. Corticosteroizii se afla in
conc egale la mama si fat. ACTH-ul nu trece prin bariera placentara.
Agentii infectiosi- prin actiune directa sau prin produsi toxici pot determina malformatii.
Uneori mama purtatoare a unui virus il poate transfera fatului. Virusul rubeolei, spirochetele strabat bariera.
Hormonii placentari
- placenta secreta hormoni proteici: gonadotropine, somatotropine, tirotropina placentara.
- hormoni steroizi:
PROGESTERONA- hormonal steroid secretat din primele zile de sarcina. In timpul primului
trimestru este secretat de corpul galben. In trimestrele 2 si 3 este sintetizata de sinctfb din
colesterolul preluat active din sangele matern din spatiile interviloase. In sinteza sa nu sunt
necesari precursori de origine fetala, ca in cazul estrogenilor.
ESTROGENII- estradiolul, estrona, estriolul. Sunt prod in cant mari in sinctfb, conc lor fiind proportionala
cu cresterea in greutate a placentei. In primele sapt de sarcina sunt secretati si de corpul galben. Stimuleaza
dezvoltarea si inmultirea celulelor miometrice si ale tesutului conj uterin. La termen, cand secretia de
progesterone inceteaza, estrogenii sensibilizeaza musculatura uterine la actiunea ocitocinei, declansand
astfel contractia. In sinteza lor placenta nu este un organ endocrin complet, deoarece nu pot fi produsi direct
din subst simple, ci sunt folositi precursori ai steroizilor.
33. Dezvoltarea membrelor
- in ziua a 26-a pe fata laterala a corpului embrionar apare o excrescenta numita ceasta membrelor.
- in zilele 27-28, la limita dintre somite si somatopleura apar mugurii membrelor superioare
- in etapa urmatoare- perioada timpurie a mugurilor membrelor- apar la aprox. 48 de ore dupa primii
mugurii membrelor inferioare.
- mugurii membrelor superioare se dezv. dorsal de umflatura cardiaca, in dreptul somitelor C4-T1.
- cei ai membrelor inf apar in dreptu somitelor L4-S3.
- inervatia lor este data de ram ant ale nervilor spinali din aceste regiuni.
- in mugurii inveliti de ectoderm patrunde mezenchimul somatopleural, din kre se dezv scheletul,
articulatiile, muschii si vasele membrelor.
- in sapt. 6 apare un sant circular distal si la niv mugurilor se individualizeaza un segment proximal
cilindric si unul distal, mai latit.
- in sapt 7 apare un nou sant circular care subimparte segm proximal in brat si antebrat, respective coapsa
si gamba. Segm distal reprezinta mana primitiva si piciorul primitiv. La nivelul placilor latite ale acestora
se schiteaza primordiile degetelor, separate prin santuri radiare si apoi prin membrane interdigitale. S.n
degete conjuncte sau unite.
- la inceput mugurii sunt dispusi perpendicular pe trunchi. Ulterior, ei se inclina caudal si se roteaza cu 90 o
in jurul axului longitudinal, in sens invers unele fata de altele. Cotul ajunge in poz dorsala, iar genunchiul
in poz ventrala. Impreuna s-au rotat si fetele de flexie si extensie ale membrelor.
- dupa sapt 8 membranele interdigitale se resorb si se individualizeaza degetele primitive
- in axul mugurelui de membru patrunde mezodermul lat intraembrionar somatopleural, care evolueaza in
trei stadii: blastem mezenchimatos, cartilaginous(centrii de condri- ficare pntru fiecare segm), apoi
osificare, dupa luna a 3-a.
- prin procese de vascuolizare si resorbtie a mezenchimului dintre piesele scheletice, se form articulatiile
membrelor.
- in sapt 34-38 cantitatea de lichid este maxima si depaseste 1000 ml. La termen variatiile pot oscila in
conditii normale intre 400-1200 ml.
- variatii patologice:- hidramnios: cantitati de peste 2000 ml. -> imposibilitatea fatului de a inghiti lichid,
este perturbata eliminarea urinii fetale, producerea de anomalii si malformatii
congenitale.
- oligoamniosul: cant. sub 300-400 ml. -> intarzierea cresterii intrauterine,
afectiuni ale cailor urinare.
36. Cordonul ombilical
- este formatiunea de legatura anatomo-functionala dintre placenta si fat.
- formarea sa incepe odata cu aparitia celomului extraembrionar- stadiul de blastocist trilaminar.
- in acest stadiu se individualizeaza pediculul de fixatie, apoi, din fuziunea acestuia cu pediculul vitelin ,
datorata expansiunii amniosului, ia nastere cordonul ombilical definitiv.
- se intinde de la jonctiunea amnio-ectoblastica pana la placenta.
- este delimitat de membrana amniotica, ce se prelungeste si pe fata fetala a placentei.
- la extremitatea fetala a cordonului ombilical, in sapt 6-10 de la fecundatie, se afla un diverticul numit
celomul ombilical.
Contine: -doua artere ombilcale (stanga si dreapta), cu traiect spiralat in jurul unei
-vene ombilicale
-ductul vitelin
-sacul vitelin(obliterat)
-canalul alantoidian (obliterat)
Toate formatiunile sunt incluse intr-o masa de tesut gelatinos-gelatina Wharton- provenita din
mezenchimul pediculului de fixatie.
- vena ombilicala duce sangele oxigenat si incarcat cu substante nutritive de la placenta spre sinusul venos
al cordului embrionar, trecand prin ficat.
- arterele ombilicale sunt ramuri ale aa.iliace interne si transporta sange din corpul embrionar, incarcat cu
CO2 si produsi de catabolism, la placenta.
- calibrul celor doua aa. ombilicale, impreuna, este mai mic decat al venei ombilicale.
- insertia cordonului ombilical pe placenta poate fi centrala, excentrica, marginala sau la distanta de
placenta- velamentoasa.
- la nastere cordonul ombilical are lungimea de 55 cm. Lungimile sale extreme sunt cuprinse intre 20-150
cm. Diametrul, la nastere, este de 1.5 cm.
Anomalii: - de lungime: - cordon scurt- provoaca la nastere ruptura sau dezlipirea de placenta cu hemoragii
grave.
- cordon lung- determina circulare de cordon insotite de compresiuni
vasculare sau noduri adevarate.
- anomalii si leziuni vasculare- absenta unei artere, artere unite sau inegal dezvoltate.
- v.v regreseaza incepand cu sapt. a 5-a, transformandu-se treptat intr-un cordon conjunctiv, iar
comunicarea cu intestinal dispare.
- uneori partea terminala a v.v poate persista sub forma diverticulara- diverticulul Meckel. Acesta poate
avea patologie proprie- inflamatii, ocluzii intestinale.
Rol: - in stadiul initial preia substante nutritive din trofoblast si le treansmite discului embrionar bilaminar.
- in stadiul definitive, in mezenchimul din jurul sau iau nastere primele vase si elemente figurate ale
sangelui, formand circulatia vitelina si hematopoieza extraembrionara. Reteaua capilara vitelina se
continua cu cele doua artere si doua vene viteline. Venele contribuie la formarea sistemului port
hepatic, iar arterele la formarea trunchiului celiac si a. mezenterica superioara.
38. Alantoida (duct alantoidian)
- ia nastere in sapt. a 3-a din endodermul tavanului sacului vitelin, caudal de mambrana
cloacala.
- are forma unui diverticul alantoidian.
- prin cresterea in lungime va fi inclus partial in corpul embrionului, deschizandu-se ventral in intestinal
posterior.
- dupa formarea cordonului ombilical definitiv, alantoida prezinta doua parti: una abdominala si una in
cordonul ombilical.
- partea proximala a zonei abdominale a alantoidei participa la formarea portiunii craniale a epiteliului
vezicii urinare.
- prin obliterare, partea alantoidei cuprinsa intre vezica urinara si ombilic formeaza uraca (cordon
conjunctiv).
- neobliterarea duce la fistula, cu scurgere de urina la nivel ombilical, sau chisturi de uraca.
- in mezenchimul din jurul alantoidei apar primordiile vaselor alantoidiene, pe seama carora se vor
dezvolta vasele ombilicale.
Rol: depozitarea produsilor de excretie- la om este rudimentara.
Articulatii
39.Clasificarea articulatiilor
Articulatiile sunt de trei tipuri:
-art.fibroase
-art.cartilaginoase
-art.sinoviale
-lichid vascos(95% apa,5% sunbst.org.-mucina care este esentiala pentru functionarea si integritatea
sinovialei),usor galbui,filant.
48-59
60. Art cotului- anatomie
E alcat din : a) art humeroulnara
b) art humeroradiala
c) art radioulnara proximala
comunica
Fete art:
- humerus: trohlee si capitul acop de cartilaj pana in partea inf a foselor corornoida, olecraniana si radiala
- radius: fata art de pe capul sau (pt capitul)
- ulna : incizura trohleara (pt trohlee)
Oasel antebratului se art prin circumferinta art a radiusului si incizura radiala a ulnei.
Mij de unire:
-capsula art: comuna
->pe humerus: sup de fosele olecraniana,coronoida,radiala:distal de epicondili
care raman extraarticular
->pe ulna: pe marg incizurii trohleare pana la incizura radiala, se cont. pe colul radiusului pana
la 5-7 cm distal de cap
-lig colateral radial: de la epicondilul lat la fata lat a olecraniului si lig inelar
-lig colateral ulnar: de la epicondilul med si marg med a procesului coronoid la fata med
a olecraniului
-lig inelar al radiusului: din partea ant a incizurii radiale ,inconj circumferinta art a radiusului si se insera pe
partea post a incizurii radiale (mentine capul radiusului in contact cu incizura radiala)
-lig patrat: leaga marg distala a incizurii radial a ulnei cu colul radiusului
-sinoviala: captuseste capsula, da recesuri pe fetele ant si post ale art
de pe marg trohleei si capitulului,patrunde in fose,se reflecta pe capsula
intre ea si capsula-> grasime
Memb interosoasa a antebratului =sindesmoza radioulnara
Lim: sup- sub tuberozitatea radiala
inf- sup de art radioulnara distala
Coarda oblica: deasupra marg sup a memb( cu care delimit un orificiu pt a interosoasa post), intre marg lat
a tuberozitatii ulnei si extrem. inf a tuberozitatii radiale
Are fib oblice inf si med/lat in parte proximala/distala
portiunea sup a spatiului interosos e ocupata de coarda oblica (marg lat a tuberozitatii ulnei -> extr inf
a tuberozitatii radiale)
intre membrana si coarda: orificiu prin care trece art interosoasa posterioara
distala
fete articulare
- incizura ulnara a radiusului
discul articular
- fibrocartilaj transversal , intraarticular intre capul ulnei si piramidal si lunat
- varful -> procesul stiloid ulnar
- baza -> marg distala a incizurii ulnare
- mai gros la periferie
capsula articulara
- insertie: marginile suprafetelor articulare
- se continua cu capsula art radiocarpiene
- ingrosari (formatiuni ligamentare) pe fetele ant si post
sinoviala
- captuseste capsula
- prezinta procesul saciform - depaseste proximal articulatia si e frecvent afectat in sinovitele
reumatismale
biomecanica (din Gray)
- pronatie/supinatie (mai puternica)
- amplitudinea e de 140o 150o; in extensia antebratului si prin rotatie humerala si miscari ale scapulei
ajunge la 360o
- in timpul miscarii membr interosoasa devine spiralata
- axul miscarii: prin centrul capului radial si prin insertia ulnara a discului articular (distal)
- agenti motori: pronatie : pronator patrat
pronator rotund (in miscari rapide si impotriva rezistentei)
supinatie : supinator (miscari lente, fara rezistenta, in extensie)
biceps (miscari rapide, cu rezistenta, in flexie)
- miscari accesorii: translatie anterior-posterior a capului radial pe incizura radiala a ulnei si a capului
ulnei pe incizura ulnara a radiusului
63. Articulatia radiocarpiana anatomie
- articulatie condilara: condil = oase carpiene; cav glenoida = radius si disc articular
fete articulare
- radius: fata carpiana de pe epifiza distala
- carp: fetele proximale ale oaselor din primul rand
capsula
- se insera pe oase la periferia cartilajului articular si pe disc
ligamente
1. lig radiocarpian palmar de la marg ant a epifizei distale radiale si proces stiloid pana la lunat si
piramidal (fasc superior) si capitat (fasc inferior)
2. lig ulnocarpian palmar pleaca de pe disc si se insera pe lunat (fasc oriz) si pe piramidal si capitat
(fasc oblice)
3. lig radiocarpian dorsal mai subtire
- de la marg post a epifizei distale pana la piramidal
4. lig colateral carpian radial triunghiular, cu baza distal
- pe vf proc stiloid radial si pe navicular
- pe el aluneca tend m L abd al policelui
5. lig colateral carpian ulnar de la proc stiloid ulnar la pisiform si piramidal
sinoviala
64-66
67.Articulatia genunchiului(fete articulare,meniscuri)
=art. trohoginglim
Fete art:
-epifiza distala a femurului:
condilii mai volumiosi post.,curba ant coresp unui cerc cu R=43-45mm iar cea post R=15-17mm
condilul med mai proeminent inf=> un unghi 170-177o(genu valgum fizio.)
acoperiti de cartilaj hialin
-fata patalara:2 fete art incongruente( cea lat mai mare),acoperite de cartilaj hialin
-epifiza proximala a tibiei:fete sup ale condililor usor concave si ovalare,
2 arii intercondiliene ant/post pt ligg.incrucisate ant/post
Meniscuri:
-intraarticulare=menisc lat si med
la periferia supraf. art. ale condililor tibiali
cu o supraf. sup -concava si inf plana,baza prinsa de capsula
extremitatile ant si post se insera in aria intercondiliana coresp.
extremitatile ant sunt unite prin lig transvers al genunchiului
mai subtiri in centru decat la periferie
68.Articulatia genunchiului(capsula, ligamente)
Capsula art
-insertie:
-pe femur pe fata trohleara,pe condili,pe epicondili,in fosa(unde fuzioneaza cu ligg
incrucisata)
-pe tibie de la aria intercondiliana ant la cea post
-adera la meniscuri,ant e mai subtire (raport cu lig rotulian),post mai groasa( in dreptul
condililor)
Lig rotulian
-trapezoidal cu baza mare spre vf patelei si cea mica spre tuberozitate tibiei
-continua insertia m. cvadriceps
-de la marginile lat pleaca expansiunile m. cvadriceps si retinaculele patelei(lat si med)
Lig popliteu oblic
-este tendonul recurent al m semimembranos care se indreapta spre condilul femural lat
Lig popliteu arcuat
-sub lig popliteu oblic,fibre de la condilul femural lat merg si se prind pe capul fibulei
-intareste capsula
Lig colateral fibular
-intre capul fibulei si epicondilul lat,nu adera la capsula
Lig colateral tibial
-se insera pe capsula,de la epicondilul femural la tibie(fib verticale)
- de la epicondilul med la meniscul med(fib oblice descendente)
-de la condilul med al tibiei la meniscul med(fib oblice ascendente)
Lig incrucisate
-lig incrucisat ant:intre aria intercondilian ant si fata med a condilului femural lat
-lig incrucisat post:intre aria intercondiliana post si fata lat a condilului femural med
-pe marginile lor se insera capsula art
70.Articulatia tibifibulara
Suprafete art: a capului fibulei si cea de pe condilul lat al tibiei,sunt plane, acoperite de cartilaj
Mijloace de unire:
-capsula art:mai groasa ant
-ligg: lig ant si post al capului fibulei
Sinoviala
Sindesmoza tibiofibulara :
-supraf art :incizura fibulara (inf, pe partea lat a tibiei) si convexitatea med a fibulei
nu sunt acoperite de cartilaj ci de periost
-mij de unire: lig tibiofibular ant si post
Miscari : parghie de gradul III
-de mica amplitudine pt executarea miscarilor in art gleznei
-in sindesmoza tibiofibulara : miscari de departare/apropiere cu 1-2 cm a oaselor gambei in
flexia dorsala/plantara
71.Articulatia talocrurala
=Art ginglim tipic
Supraf art : -tibie :fata art inf si cea maleolara
-fibula :fata art maleolara
-talus : trohlea, fetale maleolare lat si med
Mij de unire:
-capsula art: mai laxa si mai subtire ant si post
-ligg: - lig medial (O: sup pe maleola tibiei, I: pe oasele tarsului, 4 parti pt navicular,
sustentaculul
tali, pe colul tarsului si pe procesul post al talusului)
-lig talofibular ant (de la maleola lat la colul talusului)
-lig talofibular post (de la fosa maleolei lat la procesul post al talusului)
-lig calcaneofibular (vf maleolei lat si calcaneu)
-sinoviala : cu 2 funduri de sac,ant si post
73.Articulatia talocalcaneonaviculara
=art de tip sferoidala, deci triaxiala
Fete art: capul talusului (supraf convexa hemisferica)
navicularant si calcaneu-inf unite prin lig calcaneonavicular plantar =supraf. Concave
Mij de unire:
-capsula art
-ligg: lig talocalcanean interosos
lig clcaneonavicular plantar
lig bifurcat sau Y( O:pe calcaneu) se imparte in 1.lig calcaneonavicular
2.lig calcaneocuboidian